Vous êtes sur la page 1sur 1

R

Reea
alliitta
atteea
a ECONOMIC
vineri, 11 decembrie 2009
7

AVANTAJELE CASELOR CU STRUCTUR| DIN LEMN


Marea majoritate a vest-europenilor, americanilor, canadienilor reciclabil. Casele cu structur\ din lemn consum\ pu]in\ energie pe
(82% spun statisticile) locuiesc `n case cu structur\ din lemn. ~n durata de exploatare iar aceast\ economie de energie este reflec-
apropierea marilor ora[e germane, franceze tat\ [i `n economia de agent termic pentru
se construiesc cartiere de case cu etaj `nc\lzirea interioarelor precum [i `n emisia
mansardat din lemn, sta]iunile montane cele- redus\ de CO2 `n atmosfer\.
bre din Elve]ia [i Fran]a se extind aproape Nu este nici o `ndoial\ c\ [i costurile de
exclusiv construind case din lemn. investi]ie pentru o cas\ cu structura din lemn,
At=t ca aspect exterior c=t [i la finisajele cel pu]in `n ]ara noastr\, sunt mult mai
interioare, casa modern\ cu structur\ din reduse fa]\ de o cas\ din c\r\mid\. {i atunci,
lemn, practic nu se deosebe[te cu nimic de cum se explic\ reticen]a rom=nilor `n a folosi cadrul Institutului Na]ional al Lemnului sunt
o cas\, s\-i spunem tradi]ional\ - din lemnul ca material de structur\ pentru case- oferite solu]iile cele mai eficiente pentru prezer-
c\r\mid\. Evident, dac\ nu dorim s\ accen- le familiale? Care sunt argumentele varea lemnului de construc]ie.
tu\m aspectul rustic sau de vacan]\, prin fi- potrivnice, care sunt `ntreb\rile care `l - Folosirea lemnului in construc]ii
nisaje exterioare din lemn. fr\m=nt\ pe orice investitor sau simplu
accentueaz\ exploatarea nera]ional\ a
F\r\ `ndoial\ c\ lemnul are caracteristici cet\]ean care viseaz\ la altceva dec=t la
favorabile `n privin]a rela]iei cu mediul `ncon- blocurile cenu[ii `n care tr\im cei mai mul]i p\durilor?
jur\tor dec=t oricare alt material de con- dintre noi? - Rezervele forestiere ale Uniunii Europene
struc]ie. Produsele din lemn consum\ relativ pu]in\ energie `n pro- Am ob]inut r\spunsuri la `ntreb\rile noastre de la d-na conf.dr.ing. cresc anual cu 392 milioane de metri cubi iar din
cesul de prelucrare [i acest proces este nepoluant. Important este Emanuela Decher de la Facultatea de Construc]ii [i Instala]ii a Uni- acestea numai 272 sunt recoltate. Restul r\m=ne
c\ lemnul se prezint\ ca un material regenerabil [i este `n totalitate versit\]ii Tehnice „Gh. Asachi” din Ia[i. pe loc. Se recolteaz\ deci mult mai pu]in dec=t
ofer\ natura [i astfel, `n fiecare an, suprafa]a
- Aceste case sunt mai fragile, au o durat\ cas\ nu `nlocuie[te c\r\mida sau BCA-ul cu socotit neinflamabil iar la interior, cu pl\ci din p\durilor europene cre[te cu 60.000 de hectare.
de via]\ limitat\? lemn ci reprezint\ un alt mod de a g=ndi casa ca gips-carton cu un coeficient de transfer termic ~ntr-un lemn de r\[inoase, carbonul reprezint\
- Nici pomeneal\! ~n America de Nord, Cana- ansamblu dar [i fiecare element structural `n redus [i con]in preponderent ipsos care are ca 50% din greutate [i acest lemn stocheaz\ mai
da, Germania, Fran]a dar [i `n Bucovina de nord parte. element constitutiv apa `n propor]ie de 20 % iar mult de 250 Kg de CO2 pe metru cub. Acest sto-
[i `n Maramure[ sunt case din lemn `nc\ Cine dore[te s\ se perfec]ioneze `n acest sis- aceasta elibereaz\ apa, p\str=nd o temperatur\ caj natural de gaz are ca efect `ncetinirea dis-
func]ionale, care au o vechime atestat\ de pe la tem (Hozrahmenbau, Ossature Bois, 2“x4“ - mai sc\zut\ dec=t cea de autoaprindere a lemnu- trugerii stratului de ozon [i implicit a `nc\lzirii
`nceputul secolului al 17-lea iar mai aproape de 2“x6“ etc) este a[teptat s\ participe la cursurile lui. Lemnul este obi[nuit tratat prin imersie sau planetei. Dac\ arborii, generatori de oxigen `n
noi, `n regiunea Colmar din Fran]a (Chalets & de master „Structuri moderne din lemn” care va prin vaacum [i imersie [i protejat de pl\ci rezis- perioada lor de cre[tere, sunt l\sa]i s\ moar\ [i s\
Maisons Bois), sunt case din lemn cu o vechime func]iona din anul 2010, la Facultatea noastr\. tente la foc, el r\m=n=nd aparent numai la putrezeasc\ `n p\dure, CO2-ul pe care `l con]in
mai mare de 500 de ani. {i s\ nu uit\m c=t a pro- - Constituie focul un pericol iminent? parape]ii balcoanelor, sc\ri sau eventual la este eliberat `n atmosfer\. Din contra, dac\ lem-
gresat industria substan]elor de tratare a lemnu- - ~n Fran]a de exemplu, ]ar\ cu o legisla]ie t=mpl\ria u[ilor si ferestrelor. nul acestora este utilizat pentru construirea de
lui [i varietatea deosebit\ de tratamente la complet\ [i sever\ din acest punct de vedere ~n cazul `n care focul ajunge totu[i la structura case, CO2-ul r\m=ne stocat.. Dup\ Atlanbois
`ndem=na oricui. (celebrele norme „Feu“), casele din lemn sunt din lemn, s-a constatat c\ lemnul atins de flac\r\ (conform Anuarului „Chalets & Maisons Bois”),
Prinderile elementelor se fac acum folosind incluse `n aceia[i clas\ de exigen]\ la foc ca [i este bine protejat de un strat de c\rbune ce se
construirea unei case din lemn neutralizeaz\
cuie speciale cu `ncle[tare chimic\ iar `mbin\rile casele din c\r\mid\ sau alte materiale de zid\rie. formeaz\ la suprafa]\, bun izolator un timp sa-
cinci ani de emisiuni de CO2 ale unui automobil
spa]iale se dubleaz\ cu piese metalice speciale Companiile de asigur\ri confirm\ c\ statistic nu tisf\c\tor.
mediu...
care asigur\ conlucrarea spa]ial\ deosebit de se constat\ incendii mai frecvente la casele din ~n TEST-ul anual efectuat de prestigioasa
favorabil\, aceste case fiind capabile s\ se com- lemn. S-a constatat c\ `n cazul unui incendiu, revista germana HAUSBAU, casele cu structura Dup\ 1995, legile europene pentru calitatea
porte excelent la cutremure de gradul 7-8 pe problemele apar la mobilier, mochete sau din lemn cu tratamente standard de ignifugare se aerului recomand\ s\ se consume c=t mai mult
scara Richter, c=nd orice cas\ din c\r\mid\ ar perdele care se aprind primele, dar niciodat\ la `ncadreaz\ `n aceia[i clas\ de rezisten]\ la foc cu lemn posibil `n construc]ii! {i men]ioneaz\ c\
fisura. pere]i. La poli]ele de asigurare pentru respon- cele din c\r\mid\ (F 30 B) iar cele la care lemnul „lemnul este o materie prim\ natural\, curat\ [i
Structura este realizat\ ca un sistem spa]ial de sabilitatea civil\ la incendiu , calculul primelor este tratat special ajung=nd la F 60 [i chiar F 90. practic inepuizabil\ care protejeaz\ mediul unde
cadre elastice, nu sunt concentra]ii de eforturi iar de asigurare este acela[i pentru toate casele indi- Indicativul 30...90 arat\ timpul `n minute p=n\ este utilizat. Fabricarea elementelor din lemn
ansamblul este omogen [i echilibrat. De[i u[or, viduale nou construite, indiferent de material. c=nd componentele casei `[i pierd capacitatea consum\ pu]in\ energie [i nu creeaz\ de[euri
lemnul este unul dintre materialele cele mai Sistemul modern de structur\ din lemn este portant\ `n cazul unui incendiu. poluante“. Poate p\rea paradoxal : ecologi[tii
solide. Cu o singura condi]ie : proiectarea [i tre- placat cu diverse materiale de `nchidere, OSB Am vrea s\ subliniem c\ aceste tratamente recomand\ cre[terea consumului de lemn, dar `n
buie f\cute profesional. O astfel de structur\ de (Oriented Strand Board) la exterior, care este sunt accesibile `n Rom=nia ba mai mult, `n construc]ii !

ecologi[tilor [i cu un consum ener- grosime polistiren expandat [i se va


Case cu consum redus getic care `ncadreaz\ aceast\
solu]ie `n zona „caselor cu consum
suplimenta grosimea stratului ter-
moizolant de la nivelul mansardei.
energetic redus“ , 40...50 Se va izola termic [i pardoseala pe
Dezvoltare durabil\ nisaje [i instala]ii propuse sunt de kWh/m2/an. Este adev\rat, cu un sol. Este absolut necesar ca struc-
asemenea `n standardele europene efort financiar suplimentar de 15- turile din lemn s\ fie bine ventilate.
Sintagma original\ „sustainable [i ve]i g\si consilierea necesar\ 20 %. Dumneavoastr\ urmeaz\ s\ Pentru lucr\rile din str\in\tate
development“ din limba englez\ a pentru cele mai potrivite op]iuni la analiza]i, `mpreun\ cu speciali[tii se poate colabora cu speciali[tii din
fost preluat\ din varianta francez\ produc\tori. oportunitatea unei asemenea ]ar\ sau speciali[ti ai beneficiarului
„developpement durable“ [i o - solu]iile standard de alc\tuire op]iuni. Se pot utiliza materialele pentru a g\si solu]ia optim\ pentru Pentru pere]ii interiori materialul
g\sim tot mai des `n planurile de a caselor din lemn realizeaz\ un necesare [i se pot aplica solu]iile o prefabricare a elementelor struc- din structur\ are dimensiunea
viitor ale ]\rilor mai vechi sau mai confort termic [i fonic deosebit tehnice cele mai potrivite pentru turale [i de finisaj c=t mai complex\ 45x100 mm, cu rigips pe ambele
nou integrate `n Uniunea Euro- de bune. Dac\ `n acest moment proiectare [i execu]ie. [i complet\, `n ateliere. fe]e, iar `ntre cele dou\ r=nduri de
pean\. ~ntr-o traducere liber\ a consumul energetic mediu `n UE Pl\cile de OSB 3 standard care rigips este vat\ mineral\ de 50 mm,
esen]ei acestui concept: s\ con- pentru asigurarea confortului fonic
struie[ti folosind cu grij\ resurse-
este cuprins intre 250 [i 400
kWh/m2/an la casele construite
se `ncadreaz\ `n norma european\ Case din lemn: `n limitele legale.
NF EN 120 clasa E1 (emana]iile
le g=ndindu-te la s\n\tatea celui `nainte de 1995 iar noile regle- de formaldehid\ sub 8 mg/100 g) procedeul de Pentru planseu materialul folosit
este sub form\ de dulapi av=nd
care va sta `n cas\ dar [i cu ment\ri energetice acord\ facilit\]i
g=ndul la p\strarea planetei pen- bancare [i de amplasament numai
pot fi `nlocuite cu OSB PUR cu
con]inut zero de formaldehid\,
construc]ie sec]iunea de 45x200..240 mm
tru genera]iile viitoare. a[eza]i la o distan]\ de cca 40 cm
caselor noi care garanteaz\ un con- vata mineral\ se poate `nlocui cu Structura se realizeaz\ din unul de cel\lalt [i sunt lega]i cu
~n varianta standard, casele din sum maxim de 100..120 l=n\ de oaie special tratat\, bum- dulapi din lemn av=nd dimensiu- piese metalice, iar pentru izola]ia
lemn corespund tuturor exigen]elor kWh/m2/an - sistemele tradi]ionale bac, celuloz\ sau pl\ci speciale pe nile de 45x90...240mm. Cuiele fonic\ `ntre dulapi se monteaz\ vat\
obligatorii din EUROCODE 5 [i (c\r\mid\, beton) se adapteaz\ cu baza de lemn etc. Fiind materiale folosite la fabricarea panourilor mineral\ de 100 mm.
sunt competitive cu cele realizate greu [i cu costuri suplimentare scumpe [i pe pia]a Uniu- sunt cu `nclestare chimic\. Pentru [arpanta de la
de marile firme europene `n dome- acestei cerin]e. Solu]ia „casei cu nii Europene, costurile acoperi[ materialul folosit
niu. structur\ din lemn” se `ncadreaz\ acestor materiale ter- sunt dulapi de 45x220...240
*** cu u[urin]\ `n limita unui con- moizolante ridic\ costul Sec]iunea standard mm, obisnuit `n sistemul
- componentele de structur\ - sum anual de maximum 70..80 investi]iei dar suntem pentru pere]ii exteriori: c\priori- cle[ti sau ferme
lemn, placi OSB, conectori, vat\ kWh/m2 [i este practic unul dintre al\turi de dumneavoastr\. 1 - tencuial\ armat\ grind\ cu z\brele la
mineral\, folii anticondens- sunt 2 - 50 mm polistiren deschideri mai mari. Peste
cele mai performante [i dorite sis- `n alegerea solu]iei 3 - 12 mm OSB
procurate at=t din ]ar\ c=t [i de teme de execu]ie. optime. dulapi pentru o stabilitate
4 - 150 mm structur\
firme europene specializate. Sub- *** 5 - 150 mm vat\ min. spa]ial\ bun\ se aplic\ un
Pentru cre[terea rezis-
stan]ele de tratarea lemnului au Este foarte important c\ se pot 6 - folie barier\ strat de OSB, fiind [i suport
ten]ei termice a anvelopei pentru `nvelitoare.
avizele sanitare [i certificatele de vapori
oferi [i solu]ii care duc la un stan- casei, se va aplica 7 - 12,5 mm rigips
garan]ie impuse de legisla]ia dard ecologic de 100 % ,conform pere]ilor exteriori termo- RO PARTENER
european\. Materialele pentru fi- v\ ofer\ mai multe informa]ii
celor mai exigente dorin]e ale sistem de 5..10 cm s\pt\mâna viitoare.