1 Oanm Mapens a) "TUE SILNA MIND CONTROL METHOD “Ose SILVA, AILIP MELE IsaN io) 3.4747 Autocontrolul prin Metoda SILVA Un program revolutionar pentru obtinerea echilibrului si controlului mental José Silva Philip Miele memo www metodasvaro‘José Silva, intemeietorul metodei de control mental si-a {nceput cereetarile de parapsihologie in 1944 in orasul Laredo, ‘Texas. Autorul acestor cercetari, un autodidact, a initiat experientele pe proprii sai copii, dorind sa le mareasea coefi- cientul de inteligen{a (IQ), pentru a obtine rezultate scolare ‘mai bune. Dupa 28 de ani de cereetari gi experimentari, el a laborat: Metoda Silva de Control Mental. Pentru prima data acest curs a fost tinut in oragul Amarillo din statul Texas, in nul 1966, De atunei Meteda Silva a obtinut un sueces imens in intreaga lume, Philip Miele, expert, de asemenea in Controlul Mental, este att seriitor, edt si profesor la Institutul de Tehnologie din New York.Sofiei mele Paula, fratelui meu Juan si tuturor copiilor mei: José Silva jr., Isabel Silva de Las Fuentes, Ricardo Silva, Margarita Silva Cantu, ‘Tony Silva, Ana Maria Silva Martinez, Hilda Silva Gonzalez, Laura Silva Lares, Delia si Diana Silva, José: Suva Lui Marjorie Miele si Grace gi Bill Owen Puna Mine CUPRINS ‘Multum. Introducere Capitolul I, Cum si-fi folosesti mintea inte-un ‘mod special Capitolul II. $a-I cunoagtem pe José Silva. Capitolul IT, Cum sa meditezi Capitolul IV. Meditatia dinamica.. Capitolul V. fmbunatatirea memoriei Capitolul VI. invatarea rapida Capitolul VIL. Somnul ereativ Capitolul VIII. Cuvintele tale au putere... Capitolul IX. Puterea imaginatiei Capitolul X. Folosirea mingii pentru imbunatatirea sanatatii Capitolul XII, Poti si tu praetiea ESP Capitolul XIII. Formeaza propriul tau grup de Capitolul XIV. Gum s8 ajutam alte persoane prin Control Mental Capitolul XV. Citeva presupuneri Capitolul XVI. Lista de control . Chic 7 tn phate Inereaza eu Controlul Mental... a Capitotul XVIII Stima de sine va cregte itolul XI. Un exercitiu intim pentru indragostigi ry10 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA Capitolul XIX. Controlul mental in lumea afacerilor.... Capitolul XX. Care sunt perspectivele de viitor? ‘Mai departe incotro ?... ANEXA I, Cursul de Control Mental si organizatia care-| patroneaza... ANEXA IL. Metoda Silva de Control Mental gi bbolnaval psihiatric 3 ‘Anexa IIL Introducere.. ? EEG in corelatie cu atentia la oameni Focalizarea interna ca o subgrupa a atentici Bibliografie In loc de postfata. Un punet de vedere al unui fizolog INTRODUCERE Esti acum in fafa uneia dintre cele mai mari aventuri a vietii tale, Fiecare rezultat pe care-I vei obtine va schimba. imaginea pe care ai avut-o despre tine gi lumea in care te-ai nascut. Cu noile tale aptitudini cdstigate vei deveni respon: sabil de utilizarea lor ,pentru beneficiul umanitatii, aga cum’ ‘menfionesza una din frazele utilizate in Controlul Mental. Nu_ le vei putea folosi in alt mod, aga cum vei invata in cele ce urmeaza. Un arhitect al unui orag din vestul 8.U.A. a Inchis usa, biroului, liséndu-si secretara singura si nelinistita in camera’ de primire. Cu putin timp inainte s-a constatat disparitia, ira lurma, a proiectelor centrului comercial. in zilele urmatoare: trebuia 8a aiba loc tratative decisive cu oficialitagile oragulu, im legatura cu acest centru comercial. Pentru o gregeala mult ‘mai mica au fost concediate alte persoane. Arhitectul nostru ‘era totugi ealm, desi in asemenea situafii oricine s-ar fi alertat, ‘S-a agezat linistit a biroul sau, a Inchis ochii gi s-a eoncen- trat. Ne-am putes Inchipui & el Incerca s8 se adune in fata derastrului care va urma, Dupa zece minute a deschis ochii, 8 ridicat incet de pe seaun gi s-a dus la seeretard. ,Cred ca le-am gasit* — a spus el calm. ,Sa vedem chitantele de joia trecuta, eind am fost la Hartford. La care restaurant am cinat?* ‘A dat telefon la acel restaurant. Proiestele erau acolo, Arhitectul participase Ia un curs de Control Mental Silva, tocmai in scopul de a trezi capacitatile care mocnese in mintea noastré, care, la cei mai multi dintre noi, nu sunt utilizate n12 J AUTOCONTHOLULPRIN METODA SILVA niciodata. Aeolo a invatat cum sa-gi retrezeasca amintirile care au ascuns acolo unde o minte neexersata nu este in stare si le grisoasca. Aceste capacitati redesteptate au dus la lucruri uimitoare pentru mai mult de 500.000 de barbati i femei care au terminat ‘acest curs’ Ce a facut exact arhitectul in cele zece minute eit a stat tncut in biroul stu? Din relatarea unui alt absolvent al eursului de Control Mental, ne putem lamuri Mi sa intdmplat un lucru de necrezut ieri in Bermuda. Mai aveam doar doud ore pana la plecarea avionului la New ‘York gi nusmi gaseam nicaieri biletele. Trei persoane, timp de proape o ord au cAutat in intreaga locuinta. Ne-am uitat sub covoare, dupa frigider, peste tot. Pana si valizele le-am golit, de trei ori, dar nicaieri nu am dat peste bilete. Pana la urma, ‘m-am hotarat sf-mi caut un loc linistit gi acolo ea intru in nivelul mou (starea de control mental ~ veri mai departe in carte ~ n.tr) Cum am ajuns in nivelul mew am putut s& vid biletele de avion. Totul parea aga de evident si de elar, ea gi ‘cum eu ag fi fost in mod real in fata lor. Biletele erau (aga cum. le vedeam in nivelul meu) neobservate intr-un dulap printre cirfi, Am alergat la dulap si am gasit biletele, aga cum mi le imaginasem.* Pentru col care nu sunt inititi in Controlul Mental, aceasta relatare pare incredibilé, dar end vei ajunge s& parcurgi capitolele lui José Silva, fondatorul Controtului Mental, vei putea afla si despre alte capacitati uimitoare pe care le are mintea ta. Probabil cel mai surprinzator este ca poti invata ‘uyor gi repede aceasta metoda. ‘Domnul Silva gi-a dedicat cea mai mare parte a varstei sale fadulte eoreetarii modului in care ne putem eultiva mintea. Ronultatele acostei cercetari au dus la realizarea unui curs de 40-48 de ore, In care oricine poate invata cum sé-si aduea * Laila 105 tn nena ae em 00.00 de beaten urls e-Cont Mental Siva INE Invotueere (13 aminte de situatii aparent uitate, cum sa-si controloze durerea, cum sa-gi accelereze vindecarea, cum #8 scape de obiceiuri nedorite, cum sisi trezeasea intuifia, prin care cel de al gaselea sim devine creativ, rezolvand o parte din problemele vietii zilnice. Acestea sunt Insotite de 0 pace interioara agreabila, de un optimism calm bazat pe remarca e& pentru prima data suntem capabili sa ne controlam viafa mai mult deeat ne-am_ fi putut inchipui vreodata, ‘Acum pentru prima data, exista posibilitatea ea cea mai mare parte a cursului sa-! putem invata prin euvinte serise. Domnul Silva a Imprumutat in mod liber din invafatura, orientala gi occidentala, dar produsul final este in mod esential american. Cursul, aga cum este gi fondatorul sau, este foarte practic. Tot ce el te invafa, te va ajuta sa ai o viata mai fercita, mai eficienta, aici s1 acum, in timp ce vei face exercitiile, unul dupa altul, dupa cum indica Domnul Silva, vei obfine succese tot mai mari, care-ti vor intari inerederea In tine gi vel obtine in cele din urma asemenea performante pe care nu le poti crede posible atta timp c&t nu esti initiat in Controlul Mental, considerandu-le imposibil de realizat acum. Aceste afirmatii sunt sustinute de doveri stiintifice dupa care mintea noastra este capabila sa realizeze miracole. De asemenea, trebuie luata in considerare si experienta a milioane de oameni a caror viata a fost schim- Data de Controlul Mental. Imagineaz’-ti ca mintea ta este utilizata pentru a-tiimbuna- {afi vederes. ,Pe cfnd faceam primul meu curs cu metoda Silva de Control Mental, am observat et mi s-a schimbat vederea, mi s-a imbunatatit, devenise mai puternica. in copilarie purtasem zece ani ochelari pana la absolvire, Mai tarziu la varsta de 38 de ani, am inceput din nou s8-i port. Ochiul stang. 1 fast intotdeauna de trei ori mai slab ea celalalt.” »Primii mei ochelari i-am avut in anul 1945, erau ochelari pentru citire. in “48 sau fn ‘49 purtam lentil bifoeale, pe care, in timp, a trebuit 2a Ie schimb eu unele din ee in ce mai puter”4 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA nice. Dupa ce am urmat cursul, am observat ca, desi nu putea 48 citese fara ochelari, totugi vederea mi s-a imbunatatit. Deoarece schimbarea se producea foarte repede, un timp am ‘amdnat s&-mi examines vederea. Intre timp, pentru usuring@, 1am revenit la ochelarii pe care i-am purtat acum douazeci de ani. Cénd oculistul mi-a examinat ochii mi-a recomandat ea, pana imi vor eonfeetiona noile lentile, sale port mai bine pe cele vechi.* Acest lucru poate {ise pare ceva mistic, dar dupa ce vei citi capitolul al 10-lea al acestei caryi vei constata eum absolvengii igi pun mintea in interesul vindecarii accelerate a organis- ‘mului, Tehnicile sunt extrem de simple, aga cum reiese si din scrisoarea unei femei care a reugit sa slabeasea 12 kg in patra uni, Mai intai am vizualizat o rama de culoare inchisa in care ‘am vazut 0 mast cu multa inghefata, dulciuri, ete. ~ lucruri de care stiam c& produc ingrésarea corpului, Am desenat un X de culoare neagra peste masé gi m-am yazut in oglinda care ‘ma fatcea foarte lata (cum sunt cele din parcurile de distractie, care au capacitatea de a deforma imaginea). Dupa aceea am vizualizat o scend Imprejmuita de o lumina aurita in care se gaseau doar méncaruri cu continut mare in proteine, cum ar fi pegtele ton, oua, carne slaba. Am bifat cu auriu aceasta imagine gi m-am vazut inte-o oglinda in eare apaream Inalta i zvolta, Mi-am spus et-mi dorese sa am doar meso eu continut ‘mare in proteine, De asemenea auzeam cum toti prietenii mei imi spun ca arat fantastic gi am vaaut ca acest lucru se Intampla intr-o anumita data, (acesta a fost cel mai important ppas, decarece mi-am fixat un scop coneret). $i am reusit! De ‘enumsrate ori, nainte de aceasta, am incereat cure de slabire, dar aceasta din urma a dat reaultatul dorit. Controlul Mental inseamna si ajungi la un nivel de medi- tafie profund, unde tu ai posibilitatea de a-ti exersa propria ta ‘inte si preia comanda, utilizand limbajul ei propriu de ima- «gin, intarind acestea prin cuvinte, ajungand astfel la rezultate Introucere 15 care devin din ce in co mai spectaculoase, iar printr-o exersare sistematica metoda descopera posibilitati nelimitate, ‘Dupa cum se poate remarca, aceasta carte nu este o carte obignuita. Ea te invafa in etape, mai intéi cum st meditezi, poi Sti face cunostinta cu numeroase posibilitafi de utilizare ‘8 meditatiei, pina cdnd vei ajunge la ultima etapa, cind vei putea face de rutina Iucruri care par imposibil de reslizat pentru majoritates oamenilor, Este o carte in carte. Cartea exterioara (capitolele 1 si 2 si capitolele 17-20) au fost serise de Philip Miele in care facem cunostinfa cu raspandirea exploziva a metodei Controlului ‘Mental si modul in care ea a slujit interesele multor mii de cursanfi. in cartea interioara, domnul Silva prezinta o mare parte a tehnicilor care se invaté la cursurile de Control Mental, ‘Deoarece clasele sunt formate din grupe conduse de instruetori ‘experimentatji,rezultatele obtinute de acesti cursanti sunt mai rapide, mai spectaculoase decit cele pe care le vei obtine luerdnd singur. Totugi daca urmaresti cu exactitate indicatile ui Silva 5i executi exercitile, in mod sigur, rezultatele obji- nute o sa-tischimbe viata in mai bine ~ nu aga de repede, dar foarte sigur. Aceasta carte trebuie citita Intr-un mod mai deosebit: prima, data va fi citita ca gi orice carte obisnuita, de la inceput pana Ja sfargit. Totugi, la prima citire si nu faci nici un exereifi. Peurma vei recii cartea de la capitolul 3 la capitolul 14, pentru ‘1 avea o imagine cit mai clara, atoteuprinzatoare despre dru- murile pe care le vei parcurge. in etapa urmatoare vei citi ‘apitolul 3 gi vei executa exercitille descrise acolo ~ gi numai acestea ~ timp de cAteva saptamani, Cand vei gti ca esti pregatit, treci mai departe la eapitolul 4, gi aga mai departe. Ajungénd la capitolul 14 vei deveni deja un experimentat, Utilizator al majoritatii din eeea ce au invafat absolventii ccursurilor de Control Mental. Pentru a imbogati experienta poate vei dori sa formezi o grup mica de prieteni care au exersat aceleasi exercifii. Capitolul al 13-lea deserie mod care se poate face asta.‘CAPITOLUL 1 CUM SA-TI FOLOSESTI MINTEA INTR-UN MOD SPECIAL inchipuieste-ti ca vii in legatura directa gi activa cu o Inteligenta Superioard, atotcuprinzatoare si apoi intr-o clipa de fericire fantastica, iti dai seama ca e de partea ta. De asemenea Inchipuiegte-ti ca acest contact Iai facut atat de ‘uso, inedt pentru tot restul viefi tale nu te vei mai simi fara speranta. Este o inteligenfa gata sa te ajute, care iti da sen- ‘timentul ca langa tine este o putere mare care te iubeste. Ce sentiment erezi e& ai aven? ‘Ar fio experienta deosebita care nu s-ar deosebi prea mult, ~ poate nu s-ar deosebi deloc ~ de o stare de extaz spiritual ‘Acest lucru se simte dupa patru zile de Control Mental Silva. Pana acum au remarcat acest Iucru mai mult de juma- tate de milion de oameni, findea au simtit prin exereitile de In curs, si pe masura ce se obignuiese mai mult cu folosirea acestor metode care creeaza asemenea sentimente, ei sunt mai calmi, mai inerezatori in folosirea noilor capacitati si energi, devenind mai sanatosi, mai generosi si mai putin apasati de probleme. Pe scurt José Silva va explica uncle din aveste metode, astfel Inedt sa puteti incepe singuri sa le folosit Sa vedem cum incepe programul unei clase de Control Mental: Se incope cu introducerea de aproximativ ora si douazei dle minute. Instructorul prezinta esenta Controlului Mental18 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA si romarea munca de cercetare de doua decenii care a dus Ia dezvoltarea acestei metode. Apoi, pe seurt, el descrie modul in ‘care cursantii vor aplica cele invatate pentru Imbunatatires ssinatafii, pentru rezolvarea problemelor de zi cu zi, pentru usurarea invayarii gi pentru aprofundarea cunoagterii spiri tuale, Urmeaza 0 pauza de 20 de minute. In timpul pauzei, ccursanfii se vor eunoaste intre ei. i provin din cele mai variate medii: medici, secretare, goferi de taxi, femei de serviciu, studenti, invafator, liceeni, psihiatr, lideri religiosi, pensio- Dupa pauza urmeaza a doua parte de o or’ gi douazeci de ‘minute, care Incepe cu intrebari gi raspunsuri, apoi se trece la primele exercitil, care vor conduce la nivelul meditativ al min- (ii, Instructorul explica, ca este o stare de relaxare adanea, ‘mai adanea decdt starea de somn, urmata de o stare de con- stien{a deosebita. De fapt accasta este o stare schimbata de in aproape toate disciplinele Nu sunt utilizate nici medicamente, nici aparate biofeed hack (meeanisme senztivo-biologce). Instructor Control Mental denumese atingerea acestei star yintrarea in nivel” sau uncori intrarea in Alfa", in timpul unui exerci de treizec de minute, instructori conduc in mod atent gi prudent pe cursanti in aceasta stare, eu ajutorul unor instructiuni Simple 3i clare. Tot limbajul Controlului Mental este elar g pe infelesultuturon. In acest limbaj na figureaza nici cuvinte de specialitate, nici cuvinte din Extremul Orient. Uni dintre cursangi au invafats& mediteze insintea venir Ja curs uni folosind metode pentru care este nevoie de cateva sptamni, alti au necestateforturi de eateva huni de zie. Ei sunt faseinati de exereijiul simplu, eare necesita doar teeizect do minute : Unal dintre primele Iucruri pe care il aud este: yin mo ‘ental de fata, dumneavoastrainvajai sf va folosif oat malt Iintoa go folositiinte-un mod special". O declaratiesimpla, pe car 0 Fixeaza fn incongtiont, Semnificatia ei este mu mai Cum fot minted special 19 putin decat uimitoare, Toata lumea, fara nici o exceptie, dar absolut toata lumes, poseda o minte care poate fi ugor antre- hata ca si foloseasca puter! in eare incepaitorii nu ered. Numai ‘cind vor simfi cu adevarat aceste puteri, vor incepe st creada eile au gi ei O alta propozitie care se spune cursantilor este: ,Proiectal ‘ya mental in locul dumneavoastra ideal de relaxare*. Un exerciit foarte placut,linistitor,eare pe de o parte intareste puterea de ‘maginatie, iar pe de alta parte duce la 0 mai adéinea relaxare. Sa ne oprim pentru un moment la semnificatia cuvantului ‘meditatie. In infelesul de toate zilele acest euvant inseamna a indi despre ceva, Daca in acest moment ai pus de-o parte cartea, pentru céteva minute gi Incepi sa te gindesti ce vei cina maine seara, in acel moment tu meditezi. In diferite dis- cipline meditative termenul are un infeles mult mai specific, mareénd un nivel special al minfii, in unele discipline, atin- sgerea acestui nivel este Insusi scopul final, eare ar fi curatirea ‘mintii de toate gandurile constiente, Acest lueru ereeazd 0 stare de calm placuta si poate s8 joace un rol important pentru ‘ inlatura gi a proveni unele boli eauzate de tensiunile inte- rioare, aga cum a fost demonstrat prin numeroase studii Numai ea aceasta meditatie este o meditatie pasiva. Con- trolul Mental merge mult mai departe. El lavaja cum gi in ce {ol sa utilizam acest nivel al mingii pentru a ne putea rezolva problemele, fie cele marunte, fie din cele mai grave. Aceasta ‘meditatie este 0 meditatie dinamica; puterea ei find intr-adevar spectaculoasa, {n zilele noastre se vorbeste tot mai mult de nivelul Alfa, Bste un tip al undelor ale creierului, un fel de energie eleetriea produsa de ereier, si poate fi masurata cu electroencefalograful (BEG). Ritmul acestei energii este masurat in eieli pe secunda (sau CPS). in general in jur de 14 CPS si mai mult se numese unde Beta; cele cuprinse intre gapte gi paisprezece se numese unde Alfa; cele cuprinse intre patru gi gapte se numese unde Teta; si sub patru sunt denumite unde Delta20 / AUTOCONTROLUL PRINMETODA SILVA Cand esti perfect treaz, lucrezi gi faci una sau alta in activitatea de toate zilele, atunci esti in Beta, sau utilizand ceavintele Controlului Mental traiesti in ,constienta exte- rioara, fn timp ce visezi cu ochii deschisi sau inainte de ador- mire, sau cAnd te trezesti dar ines nu te-ai trezit de tot, te afl im Alfa, Specialistii Controlului Mental denumese aceasta stare ‘constienta interioara. in timpul somnului esti in Alfa, Teta sau Delta, nu numai in Alfa cum multi cred. Cu ajutorul Controlulai Mental, prin exercitii, poti intra in nivelul Alfa voit gi in acelagi timp sa te stapfinesti pe tine. Te poti intreba, ce se simto cand esti la aceste nivele ale mintii Afi in Beta, sau fiind perfect treaz, nu produce nici un fel de simfamant special. Poti sa te simti sigur pe tine sau poate siti fie fried, poti st fi ocupat sau inactiv, poti sa te adéncesti {intro anumita problema sau sa te plictisesti- numarul posi litagilor in Beta este infint, [La nivele mai adinci, pentru cei mai multi oameni posibi- Litatile sunt limitate. Vinfa i-a invagat sa funetioneze in Beta, ‘nu in Alfa sau in Teta. La aceste nivele mai adnci, activitatea lor se limiteaza, de obicei doar la visare, aproape de somn sau sommul insusi. Dar cu ajutorul exereitillor de Control Mental 80 poate mari la infinit numarul posibilitatilor utilizate. Con- form lui Harry McKnight, unul dintre directorii ai Silva Mind Control, ydimensiunea Alfa la fel ca gi cea Beta poseda toata seala posibilitatilor de perceptie“. Cu alte cuvinte, in Alfa pputem face alte Iueruri decat ce putem face In Beta. Avesta este conceptul cheie al Controlului Mental. Odata ‘ce vei cunoaste aceste eapacitati de perceptie gi vei invata sa le folosesti, vei folosi mai mult mintea ta intr-un mod special De fapt vei funetiona a un clarvazator’ oricind vei dor intrand in Jegatura eu Inteligenta Superioara. Cri mai multi care recurg la Control Mental ea 0 modalitate entra a se relaxa, pentru a scapa de insomnii, pentru a scapa iia ats Cpaiatn es dtacta 4 coreta probleme in dimensinea Cie mint tn spol 2 de durerile de cap sau sa invete sa fact Iucruri care cer o mare putere de voinga, cum ar fi incetarea fumatului, scaderea in sgreutate, imbunatatirea memoriei sau pentru a ereste eficion(a Invafaturii. Acestea sunt motive pentru care vin marea majo: ritate a cursantilor; dar ei invafa mult, mult mai mult. Ei invafa ca cole cinci simturi: pipait, gust, miros, au2, vi, sunt doar o parte a simturilor cu care s-au nascut. Exist Ins alte simturi sau capacitati, care Inainte erau cunoscute doar ‘unor oameni privilegiati si evlor mistici, care le-au dezvoltat {in cursul vietii retragi de lumea activa, Menirea Controlului ‘Mental este sa ne invefe sa trezim aceste capacitati Ce poate insemna aceasta trezire a fost bine deseris de Nadine Bertin, redactorul revistei Mademoiselle, seri in edi din 1972: Cultura medicamentelor poate sa ne dea tablete, prafurl sau injectii care ne pot mari capacitatile mentale, Eu utilizes alteova, Controlul Mental mareste eapacitatile mentale. Va invata CUM sat le dezvoltati. Este corespunzator denumita pentru ea fala de medicamente sau hipnoza, VOI aveti CONTROLUL, Marirea capacitatilor mentale, autocunoasterea si ajutarea ‘ltora prin Control Mental, sunt limitate doar la limitele noi tre. Orice este posibil. Auziti ea altora li se intdmpla. $i deo- data vedefi ca vi se Intampla si voua.CAPITOLUL 11 SA-L CUNOASTEM PE JOSE SILVA ‘José Silva sa nascut Ia 11 august 1914 In oragul Laredo, statul Texas. La patru ani ia murit tatal, Dupa un scurt timp, mama s-a reedsatorit. José, impreuna cu sora sa mai mare gi cu fratele mai mic, sau mutat la buniea lor. Dupa doi ani a ‘nceput sai intretina intreaga familie, vinzdnd siare, cura- tind pantof, ficdnd diferite treburi. Seara isi urmarea sora gi fratele la pregatirea tomelor pentru scoala, iar ei Lau ajutat si invefe sa serie gist citeasca. Niciodata nu a mers la scoala, ‘decd pentru avi invata pe alti Ridiearea lui José din saracie a inceput intr-o 2i in care igi astepta rindul la frizer. Asteptind, a Iuat cova 88 citeascs. A. pus mana pe un curs prin corespondenta pentru depanatori radio. José i-a cerut frizerului imprumut acest eaiet, Frizerul iba dat numai contra cost eu eonditia sa accepte, ca José sa ‘completeze testul de pe verso, eu numele frizerului. José a platit pentru aceasta un dolar saptaménal, a citit leetia gi a ‘completat testul. Curand, pe peretele frizeriei atérna o diploma de absolvire a cursului de depanator radio, iar José la varsta de cincisprezece ani, a Inceput sa repare peste tot In rag aparatele de radio. Dupa citiva ani afacerea eu depanarile a devenit cea mai mare din zona, asigurand banii pentra scolarizarea sorei si fratelui, mijloace pentru casatoria lui, precum gi suma de aproximativ jumatate de milion de dolari pentru a finanta cereetarea de douazeci de ani care a condus Ja Controlul Mental -cnoagem peje Sta J 2 Un alt om cu diplome, obtinute intr-un mod mull mal congtiineios decat frizerul, 1a ajutat fara sa vrea in acest cereetari, Acel om era un psihiatru care chestiona barbai Inrolati in formatiile de transmisiuni in cursul celui de al oilea rézboi mondial Obignuiti sa faceti pe dumneavoastra tn pat?" José evi lait. Va plae fomeile? José care era atunci tata a trei cop gh predestinat ea mai tarziu sa aiba zece, Cu siguranta, gandea el, acest om stie mai mult despre. ‘mintea omului decat frizerul despre radio. La ee bun acai intrebari stupide? ‘Aceasta uimire la determinat pe José s@ porneased intiso odisee de coreotari gtiinifice, prin care ~ fara @ avea diplome sau certificate ~ a devenit unul din cei mai creativi elevi al poe sale. Prin serierile lor, invatitorit din perionda do ine: put i-au fost Froud, Jung gi Adler. intrebarile stupide au cAstigat sensuri mai adénci gi in curdnd José era pregatit st puna intrebarea lui: este posibild marirea capacitatii de invatare a omului utilizdnd hipnogay tle fapt si-i marim 1.Q? Pe acea vreme se sustinea ci indicele 1.Q. (indicole de inteligenta), este ceva ca care ne nagtem dit ‘José nu era chiar atat de sigur despre asta. Aceasta intrebanw a trebuit sa astepte, in timp co studia electronica superioara ‘ca 88 devina instructor la Unitatea de Transmisiuni. find a fast demobilizat, cu economiile cheltuite gi cu numai 200 de dolari in buzunar, a inceput sisi dezvolte din now propria Iai afacere. in acelasi timp, s-a angujat cu jumatate de program la Junior College din Laredo, unde el supraveghea alti trot profesori si avea sarcina de a infiinta laboratorul de electi nica a geoli Dupa cinci ani, odata eu aparitia televiziunii, atelierul [ui de depanare a inceput sa Infloreasca si José si-a incheint eavion de profesor. Atelierul sau a devenit din nou eel mai mare din ras. in fiecare zi lucra pina la ora noua seara. Cand veno ‘a mirat,21 J AUTOCONTROLUL PRINMETODA SILVA ‘casi, dupa cina, ajuta sa fle culeati copiii si dupa ce casa se linigtea, 6o apuea sa invete inca aproximativ trei ore. Studile sale Lau condus mai departe spre hipnoza. Cu ceea ce a invatat despre hipnoza, si cu ceea ce stia despre electronica, impreuna eu notele slabe din carnetele copiilor sai, Lau determinat sa- si puna din nou intrebarea mai veche: poate fi imbunatatita capacitatea de invaare, indieele L.Q., eu ajutorul unor exereiti mentale? José cunostea de asemenca, 8, ereierul genereaza electri- citate~a citit despre experientele care au pus in evidenta ritmoul Alfa la inceputul secolului. $i el gtia din activitatea de elec- tronist c@ circuitul electric ideal este unul care are rezistenta sau impedanja cea mai mica, deoarece acest circuit utilizeaza ‘in masura mai mare energia sa electrica. Poate ereierul sa funetioneze mai eficient daca impedanta sa este mai mica? $i poate fi micsorata impedanta sa? ‘José a inceput sa utilizeze hipnoza pentru linigtirea ereie- rului copiilor sai gi a descoperit ceea ce pentru multi parea a fi ceva paradoxal. El a gasit ca, ereierul este mai energetic cand este mai pugin activ. La freevente mai scazute, ereierul primea si inmagazina mai multe informatii, Problema eru- ciala era st mentii treaza mintea la aceste freevente care sunt legate mai mult de starea de visare si de starea de somn, decit de activitate practiea. Hipnoza permitea receptivitatea mintii pe care José 0 eauta, dar nu si gindirea independenta care duce la cugetarea Iucrurilor, astfl inet sa fie infelese. A avea capul plin de fapte amintite nu este de ajuns; perceperea gi infelegerea erat nece- sare tot la fel Curdnd José a renuntat la hipnoza si a inceput sa experi menteze asemenea exercitii de antrenament mental, care produceau linistirea ereierului si care totugi sa-1 mentina mai independent si treaz decat in hipnoza. In acest mod considera cc se vor imbunatati procesele de memorizare gi de infelegere 1 Iucrurilor si tn consecin¢a un indieo 1.Q. mai ereseut. Aceste Si eanoytem eo Sion / 28 ‘xercifi din care s-a dezvoltat Controlul Mental, eereau 0 eons ‘entrare relaxata gi pentru vizualizarea mentala vie cx mod de atingere a unor nivele mai adanei. Odata ce a fost tins acest nivel sa dovedit a fi mai eficient in invatare dee rtanul Beta. Dovada pentru aceasta oficienta au fost rezultatele ‘obtinute de copii sai Ia invatatura, care s-au imbunatatit per manent In cet trei ani edt el gi-a dezvoltat tebnicile, José a objinut astfel pentru prima data rezultate foarte sem- nificative, pe care alti cersetatorile-au confirmat prin biofeed- back. Ela fost prima persoana care a demonstrat c& noi puter sa funefionam in stare de veghe, la freevengele Alfa si Teta ale ereierului (© alta ,pentru prima data‘ la fel de surprinzatoare ea pri ‘ma, urma sa vind in eurdind, ntr-o seara fica lui José a intrat in ,nivelul" sau (folosind, terminologia utilizata astazi in Controlul Mental) gi José a inceput si puna intrebari despre lectia pe care o invatase, In timp ee ea dadea raspunsul, José igi formula in minte urma- toarea intrebare. Astfel procedase pina atunci si meditatin hu era diferita de cele cdteva sute de meditatii de pana acum, Dar deodata linigtit, mersul obignuit ea echimbat. Fata a ‘rispuns la o intrebare pe care tatal sau nu a avut timp si @ puna. Apoi lao alta. $i le alta, Ka fi citea gindurile! Asta se intémpla in anul 1953, ednd in urma publicaiilor facute de Dr. J. B. Rhine, de la Universitatea Duke, pereeptia lextrasenzoriala (ESP: extrasensory perception) era in ateni oamenilor de stiinga. José i-a scris dr-lui Rhine despre obser= facute cu fliea sa, sii raporta ea a antrenat-o 2a apli ESP-ul, dar raspunsul profesorului I-a dezamagit. Dr. Rhine punea problema posibilitatii ca fata de In inceput avea aceste ‘capacitai. Fara testarea fetei inainte de antrenament, ni sw putea dovedi. Intre timp vecinii lui José au constatat:e& rexul- latele obfinute de copili sai la invatatura s-au imbunatagit sim{itor. La ineepatul experientelor el erau preocupati de cor2% / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, cotarea necunoscutului, necunoseutul care poate era protejat de forte in care e mai bine ea mu te ameateci. Totusi succesele obfinute de un om eu proprii lui copii nu puteau ramane neobsorvate, Oare José i-ar instrui si pe copii lor? Dupa primirea serisorii de la Dr. Rhine, José a avat in eele «din urma confirmarea de eare avea nevoie. Daca ceea cea reusit ‘cu un copil ar reugi gi cu alti, ar fi avut un fel de experimente repetabile, care stau la baza metodelorstiintifice. In urmatorii zece ani a instruit inea 39 de copii din Laredo, cu care a obinut rezultate chiar mai bune ca cele dinainte, fiindea isi imbuna- tafoa metoda, cite putin eu fiecare eopil. Astfel a ajuns inca 0 data la pentru prima data‘: a dezvoltat prima metoda in istorie, prin care ESP-ul putea fi utilizat de oriee persoana gi el a confirmat acest Iueru prin cele 39 de experiente perfect reproductibile. Acum trebuia perfectionata metoda, Nu sa putut primi nici un imprumut pentru astfel de cer- cetari, din partea universitatilor, fundatiilor sau guvernului in urmatorii trei ani, José a elaborat un curs de instruire, ‘care astizi este standard. Trebuie doar 40 sau 48 de ore, fiind la fel de eficient adultilor, edt gi copillor. Pana acum a fost validat de aproximativ 500,000 de astfel de yexperiente*, un ‘umar reproduetibil care nu poate fi ignorat de nici un om de stiinga, Acesti ani lungi, de cercetari, au fost finantati de afacerea de electronica, a ui José. Astazi organizatia Controlului Mental este 0 afacere de familie inloritoare, din a easor profituri sunt continuate cereetarile gi este finantata deavoltarea sa accelerata. Lectorii sau controle organizatiei Controlului Mental, sunt in toate cele cineizeci de state americane, si in douszeci si noua de {ari strine. (Astazi cursul de baza se pred in 105 far de eatre peste 1000 de instructori; Romania este a 100-a fara unde se predau astfel de cursuri ~ n.ed) Cu toate aceste succese, José nu a devenit un om celebru, nici un guru sau un lider spiritual ex aderenti sau diseipali El este un om simplu, care vorbeste cu voce ealda, cu accent fin mexican-american. Fl este un barbat eu o constitute fizica ‘st anoeytem pees Sioa (2 robusta, Indesat, cu 0 fafa blanda, prietenoasa, brazdata de ridurile zimbetuhui Orieine il intreaba pe José co a insemnat succesul ponte el, va raspunde cu o multitudine de fapte de succes. Si vedo citeva exemple din acostea: femeie a trimis 0 scrisoare la ,Herald American din Boston, pentru a cere ajutor pentru soful sau, care suferva de ddureri de cap chinuitoare, dureri sub forma de migren Serie soarea ei a aparut in ziar, iar a doua zi alta scrisoare cere ajutor tot pentru o astfel de suferinga. Un medic a citit aceste serisori gi lea raspuns ca si ea a suferit toata viata de asemenea dureri de cap. A participa Insa Ia un curs de Control Mental gi de atunci i-au disparut imigrenele, ,§i inchipuifi-va urmatorul curs introductiv a fost asaltat de 0 multime de oameni. Absolut o mulfime.* Un alt medic, un psihiatru celebru, recomanda tuturor paci- cenjilor sai Controlul Mental pentru ea acesta ereeaza 0 ase. menea stare pentru care ar fi necesar un tratament de doi ani O intreaga companie de marketing a fost organizata ca 0 firma cooperatista de catre absolventi eare foloseau cunos- tinfele din Control Mental, sa inventeze noi produse gi modul de plasare a lor pe piafa. in al treilea an compania avea deja optsprezecs astfel do produse pe piata, Un specialist in domeniul reclamelor avea nevoie de doua luni Pentru a organiza o companie de publicitate pentru un client how ~ eeea ce este media in domeniul Ini, Astazi cu ajutorul Controlului Mental ideile de baza se nase in 20 de minute, iar pentru restul muncii este nevoie de dou siptamani Paisprezece jucatori din echipa ,White Sox" din Chicago, ‘au urmat cursul de Control Mental. ‘Toate mediile individuale Jor s-au imbunatalit si multe intr-o masura extraordinara, Soful unei femei obeze i-a sugerat acesteia sa incerce Con- trolul Mental, deoarece toate inceredrile sale de cura de slabire Sau dovedit inutile. Ea a fost de acord, eu conditia ea gi el sa © urmeze ls cursuri. El a insotit-o, ea a slabit noua kilograme in gase saptaméni, iar el -a lasat do fumat.28 /- AUTOCONTROLULPRINMETODA SILVA Un profesor la un colegiu de farmacie invata studentit tehnicile de Control Mental. ,Notele lor s-au imbunatatit la toate cursurile iar in acelagi timp ei studiau mai putin si erau ‘mult mai cali... Fiecare sti deja cum sai foloseasea puterva de imaginatie; eu doar impulsionam studenfii si practice edt mai mult aceste tehnici, Le aratam cd imaginatia are valoare gi cd exista 0 forma a realitatii in imaginatie, pe care ei o pot utiliza.” Desi José zimbeste ugor, atunci cand aude José tu mi-ai schimbat viata!", zambetul lui dispare gi cl raspunde: ,Nu ea {iam schimbat-o. Tu {ial schimbat-o, mintea ta a ficut-o". Tar acum in urmatoarele eapitole, chiar Jou6 iti va prezenta, folosesti mintea pentru acti schimba viata, (CAPITOLUL IL CUM SA MEDITEZI oti acest capitol gt urmatoarele pina a captlul16inetusv ale cst eit, sunt erse de José Sida, pat fdr cele mai importante pecare tect cit west Josée vs nea clamentele de baste curs u, Metoda Silva de Control Menta. Pera a benefit in totaliate de este capitoe, ebuie saat med clarin mint, modu tn care levee. es gs acest ftur tn Itroducee) O si te ajut sa invoti sa mediteri. Cand vei face acest Iucra, (e vei afla la un nivel al mingii de unde vei fi eapabil sa-ti cliberezi imaginatia, pentru acti rezolva problemele, Dar acum he vom preocupa numai de meditatie; de rezolvarea proble- melor ne von ocupa mai tirziu. Pentru ca vei invata fara ajutorul nei persoane experi- ‘mentate (instructor), voi utiliza 0 metoda putin diferita gi mult ‘mail inceata decat cea folosita de noi la cursurile de predare a Controtului Mental. Nu vei Intdmpina insa, nici o dificultat. Daca vei invata cum sa meditezi si te vei opri aici, vei putea ssfi rezolvi oricum problemele. Ceva foarte frumos se intm- pla in meditatie, si frumusetea pe care o vei gasi este linigtea, Cucat meditezi mai mult, vei patrunde mai adine in interiorul lau gi sentimentul de pace launtrica va deveni din ce in ce mai puternie, astfel inet nimie in viata nul va mai putea zdrun- cina. $i corpul tau va beneficia de aceasta meditatie. La inceput vei sesiza ca ingrijorarile gi sentimentele de vinovatie sunt aahsente in timp ce mediteri, Una din frumusctile meditalict in nivelul Alfa, 0 reprezinta imposibilitatea de a lua cu tine30 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, sentimentele de vinovatie si suparare. Dact acestea vor pat trunde, pur si simp vei iegiafara din nivelul meditatw Ele vor sta deoparte mai mult timp, edata eu seurgerea timplu, pina intro zi cind vor disparea definitv: Aceasta nseamna ca acele actvitatt ale mingit eare determina imbolnaviren corpului, vor fi neutralizate. Corpul omenese este prin struc- tura sa destnat s fe sanatos. Are propre lui meeanisme de vindecare, Acestea sunt bloeate de catre mintle neantrenate in autocontrol. Meditafa este primal pas in Controlul Mental; prin aceasta, dupa un drum lung, corpulu ti vor ft eiborate paterile de vindecare, energie risipita alta data de starile de nervoritate. lat tot eoea ce ai de fut pentru a ajunge in Alfa, sau nivelul meditativ al minfis Cind te trezesti dimineata, dite Ia baie daca este nevoie,apoiintoare-te in pat, Fixeaza ceasal 58 sune peste 15 minate, pentru eazul ea vei adormi in timp exerctiuui. knchide ochii si privegte in sus, dincolo de pleoape, intr-un unghi de 20 de grade. Din motive inca nein- {elese aceasta poritie a ochilor declangeazt producerea undelor Alfa, de etre ereie.Acum incot, a intervale de aproximativ dus secunde, numa inapoi de la osuta la un. fn wees timp concentreaza-te asupra numarétori si vei ajunge la nivelul Alfa pentru prima oara Student din clasele de Control Mental, au reali diverse Ja prima lorexperienta, incepind de la, fost frumos', péna la Nu am simgit mimic", Diferenga eonsta mai pun in coea ce a simtitfecar, ct gradal de femilarizae al mini feet ruia.eu acest nivel Va f ma mal st mai putin obignuit pentru tofi Bxplicatia acest’ fapt este ca dimineata, edd ne trerim, suntem adesea in nivelul Alfa pentra un timp. Pentru a merge din Tota, nivelal somnula, in Beta, nivel tren, rebuio 8 trecem prin Alfa, gi adesea petrecem o porioada mai inde- Jungata in aceasta stare, im timpul activtailor de dimineata devrome, Daca simtica nimienu saintamplat in timpul acest prim exereti, aceasta inseamna pur i simplu cai fst in nivel Alfa, de mai multe ort inainte, fara a fi constiont de Cums meted 1 94 aceasta, Relaxeazd-te, nu te giindi la acest Iueru gi contintl exercitille. Chiar daca vei reugi #8 intri in nivelul Alfa din prima incereare daca te concentrezi, mai ai nevoie de sige ‘siptamani de practica pentru a atinge nivelele mai adinei in Alfa, si apoi in Teta. Foloseste metoda numararii de la 0 sta Ja unu timp de zece dimineti. Apoi numara de la cincizeci la uunu, douazeci gi cine la unu, zee pana Ta unu gi in final, de a cinci la unu, timp de zece dimineti pentru fiecare numarat incepand de la prima intrare in Alfa, utilizeaza o singuri metoda pentru a iegi de aici. Aceasta iti va asigura un grad ‘mai mare de control impotrivaiesiri din nivel, in mod sponta Galea utilizata de noi in Controlul Mental este de a spune mental: ,O 8 ies Ineet, numarind de la unu la cinci, voi fi ‘complet treaz, gi ma voi simti mai bine decat inainte. Unu-dol pregateste-te st deschizi ochii, trei-patru-cinei ochii deschish sunt complet treaz, ma simt mai bine deeat inainte.* ei stabili deci doua rutine, una pentru a intra in nivel gh ‘ealalta pentru a iogi din el. Daca vei sehimba aceasta rutin va trebui s& inveti sa folosesti noua versiune exact cum al facut cu prima. Este insa o munea fara sens. Odata ce ai invajit sa intri in nivel dimineata, cu inetoda de la einci la unt, vei putea sa faci acest lucru la alegere, oriednd in timpul zilei, Nu vei avea nevoie decat de zece sau cincisprezece minute libere, Deoarece atunci intrarea in nivel o vei face din Beta, nude lat limita nivelului Alfa, pentru aceasta vei avea nevoie de un ple dle antrenament suplimentar. Ageaza-te confortabil intr-un scaun, sau pe pat, cu picioarele pe podea. Lasé-i mainile liber in poala. Daca prefer, stai cu picioarele incrucigate, in pozitia lotus. Tine-ti capul tn echilibru, nu-l lasa s& cada. Acum eons centreazd-te asupra unei parti a corpului, apoi asupra cok lalte, pentru a-l relaxa constient. Incepe eu laba piciorulu sting, piciorul sting, apoi laba piciorului drept, si aga mai \departe, pana vei ajunge la gat, fata, ochi, gi erestetal eapultl Vei fi surprins sa constati eat de tensionat ¢i-a fost corpul. Acum fixeazé un punct la 45 de grade deasupra nivelulut32 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, ‘ochilor, pe tavan sau pe peretele din fata ta. Privestes intens pana cind pleoapele iti devin grele, apoi lasa-le sa se inchida. Incepe sa numeri de la cineizeci la unu. Fa acest Iucru zece zile, apoi numara de la zece la unu, dupa aceea de la cinei la tunu, de fiecare data zece zile. Fiindea exercitiul nu este limitat, doar dimineata, stabilaste-ti un program de meditatie de doua sau trei ori pe zi, eu 0 durata de aproximativ cincisprezece minute, Odata ajuns in nivelul tau, ce faci? La ce te gandesti? Chiar de la inceput end ai ajuns in nivelul propriu de me- ditatie, practica vizualizares. Acesta este punctul central al Controlului Mental. Experienta eu Controlul Mental va fi cu ‘tat mai puternica cu cit vizwalizarea va fi mai buna. Prizwul ‘pas consta in crearea tnei unelte pentru vizualizare, un ecran ‘mental. El va fi asemenea unui ecran de cinematograf, dar care nui va umple in totalitate viziunea ta mentala. Imagi- ‘neazé+ti-l nu in spatele pleoapelor, cila aproximativ doi metri {n fafa ta. Vei proiecta pe acest ecran, orice, asupra eareia vei dori si te concentrezi. Mai tarziu il vei folosi pentru alte lu- cruri. Odaté co {-ai construit acest ecran in minte, proieeteaza pe el ceva familiar gi simplu, 0 portocala sau un mar, de cexemplu. De fiecare data cAnd intri in nivel, fixeaza-te doar supra unei imagini; 0 poti schimba data viitoare, Concen- treaza-te 8 0 faci sa devina din ce in ce mai reala ~ in trei dimensiuni, colorata, in toate detaliile. Nu te gndi la nimic altceva. Se spune ea creierul este o maimuta beata: sare fira astm- par de la un obiect Ia altul. Este surprinzator eat de putin control ave asupra propriului nostra ereier, in eiuda muncii fantastice pe care acesta o face uneori pentru noi. Uneori, totusi, opereaza in spatele nostru reugind sa ne creeze in med perfid o durere de cap, apoi o urticarie gi in cele din urma ulcer. Acest creier este puternic, mult prea puternie, pentru a fi lasat fara control. Odata ce am Invatat sa folosim mintea ca sel controleze, va face Iucruri surprinzatoare pentru noi, aga ‘eum vei vedea in curdind. Pana atunci fi rabdator eu acest ‘xercitiu simplu, Folosinda-ti mintea, invaja-ti creierul sa intre linistit in Alfa gi sa se ocupe in exclusivitate doar de frearea unei simple imagini, din ee in ce mai reale. La ineeput daca apar alte génduri, iertati-l eu tandrete. indeparteazi-le Incet gi intoarce-te la imaginea pe care ti-ai propus-o, Daca vei deveni nervos sau tensionat, vei iegi din Alfa, Aveasta, deci, este meditatia care se practica pe seara larga peste tot in lume. Daca faci asta gi nimie alteeva, vei experi- enta ceea ce William Wordsworth a denumit: ,O fericita linobilitate « mini si, mai mult, 0 adanea gi durabila pace interioara. O vei simti ca pe o experienta incitanta, pe masura 0 vei atinge nivele mai adénci ale mint; apoi o vei accepta ca n lucru normal, si entuziasmul va disparea, Céind se intdmpla ficeasta, multi renunta. Hi uita ea aceasta nu este o ,calatorie™ ‘e8 un scop th sine, ci primul pas, in ce poste deveni cea mai Importanta ealatorie pe care am fcut-aCAPITOLUL 1V MEDITATIA DINAMICA, Meditatia pasiva, despre caro tocmai ai citit (gi pe care sper ‘eo vei experimenta) se poate obtine gin alte moduri. in afara concentrarii pe o imagine vizuala, te poti concentra pe un su- net, ea de exemplu OM sau AMIN, rostit eu voce tare sau in ‘gind, sau prin marirea propriei respiratii. Te poti concentra ‘asupra unui punet energetic al corpului, eau asupra ritmului tobei in timpul dansului, sau ednd asculti un edntee Gregorian ‘maiestuos gi rasunator in timp eo urmaresti un ritual religios cunoscut. Toate aceste metode gi eateva combinatii ale lor te vor aduce intr-un nivel meditativ mental, calm. Pentru a te duce acolo eu prefer numararea inversa, pentru ed inea de la inceput este necesara coneentrarea, iar concentrarea este cheia suecesului. Odata ce ai ajuns la nivelul tau de mai multe ori prin aceasta metoda, in mintea ta, metoda va fi corelata cu. rezultate de succes si procesul va deveni automat. in Controtul Mental, fiecare succes devine ,punct de referin(a", constient ‘sau incongtient revenim la acel eveniment, repetam si de aici ‘mergem mai departe, Nu este suficient sa atingi nivelul de meditatie, sa stai acolo gi st astepti sa se intample cova. Este placat, linistitor si contribuie la imbunatstiren sinatatii, dar compardnd cu ceea ce se poate realiza, este un succes modest. ‘Mergi mai departe de meditatia pasiva, invata-ti mintea catre 6 activitate dinamies, organizata - pentru care a fost ereata, dupa cum cred eu - gi rezultatele te vor coplesi Mesiaiedininics | 9 Punetez aici pentru ef este momentul sa trecem peste teh nica meditatiei pasive, despre care tocmai ai citit gi sa invefi ‘8 utilizezi meditatia in mod dinamic, pentru a rezolva uncle: probleme. Vei infologo acum de ce exercitiul simplu de vis lisare a unui mar sau alteeva ce fi-ai ales pe ecranul mental, este aga de important. ‘Acum inainte de a intra in nivelul tau, gindeste-te la cova, plteut, indiferent cat de banal - c2ea ee s-a intamplat ier sat fastazi. Analizeaza pe seurt in mintea ta, apoi intra temeinie {in nivelul tau gi proiecteaza pe eranul tau mental evenimentul {in intregime. Ce ai vazut, ai mirosit, ai auzit gi simgit atunci? ‘Aminteste-ti toate amanuntele, sf fi surprins de diferenta {ntre amintirea evenimentului in Alfa si memoria evenimen- tului in Beta. Este aproape la fel de mare ea diferenta intro a spune cuvantul ,inot* gi a inota efectiv, Gare este valoarea tuturor acestora? Mai intai este o treapta ‘catre ceva superior si apoi este ceva folositor in sine. Tata eum il poti utiliza: Gandeste-te la cova ce-ti apartine, care nu st pierdut, dar care ar necesita cftva timp de eautare pentru a fi sgsit. De exemplu, gandeste-te la cheile masinii tale. Sunt pe birou, in buzunaral tau, in magina ta? Daca nu esti sigur, intea fn nivelul tau, amintoste-ti de ultima data eénd le-ai avut gi relraiegte acea clipa. Acum mergi inainte in timp gi le v localiza daca sunt acolo unde le-ai lasat. (Daca cineva Te-a luat de acolo, atunci vei avea de rezolvat un alt tip de problem, pentru solugionarea careia este nevoie de o tehniea mai avan= sata). Imagineaza-ti un student, care gi-l aminteste pe profesor spundnd c& examenul va avea loe miercuri, dar miereurea asta, ‘sit miercurea viitoare? El poate rezolva aceasta in Alfa, Acestea sunt probleme tipice, miei, de toate zilele, pe care le poti rezolva prin aceasta simpla tehnica de meditatie. Aum ‘a Tacem un pas uriag inainte. Vom Iega un eveniment real ei lun eveniment dorit pe care til vei imagina, si vom urmari ee se va intémpla cu cel pe care L-ai imaginat, Daca vei Iuera36 /, AUTOCONTROLUL PRINMETODA SILVA, {inand cont de céteva legi foarte simple, evenimentul imaginar vva devoni real Legea 1: Trebuie sa doresti ca evenimentul si se impli eased, ‘nWreau ea prima persoand pe care 0 voi vedea maine pe trotuar sa igi sufle nasul" este un proieet ata de inutil ineat rmintea ta fl va respinge, si deci nu va funetiona. Seful tau sa fle mai prietenos, un anumit cumparator si fie mai receptiv la ceea ce vinzi, 88 gasesti satisfuctie in sarcina pe care in ‘mod obignuit o gasesti dezagreabila, acestea pot fi obiective care pot angaja o cantitate rezonabila de doringa. Legea 2: Trebuie sh erezi ca evenimentu! se poate realiza. Daca cumparatorul tau este supra-aprovizionat ct ceea ce -vinzi este rezonabil sa crezi ed nu va fi nerabdator si cumpere. Daca nu poti crede ca evenimentul poate sa se intémple, atunci rmintea ta va luera impotriva indeplinirii acestui eveniment. Legea 3: Trebuie sa astepti ca evenimental sa se intample, ‘Aceasta este o lege subtila, Primele doua sunt simple gi pasive, iar cea de-a treia introdueo o noua dinamica. Se poste dori un eveniment, se poate crede ca va avea loc gi totusi sa nu. ‘ne asteptam sa aiba Joc. Vrei ca maine geful tau si fie amabil, sti ea poate sa fie, dar totusi st existe diferenta la ceea ce te fagtepti. Acesta este punetul in care apar Controlul Mental gi vizualizarea efectiva, aga cum 0 sa vedom imediat. Legea 4: Nu poti crea probleme. Nu e vorba ea nu ai voie, ci mu poli. Aceasta este legea de bara atotstapinitoare. N-ar fi grozav daca ag putea sa fac ca sgeful mou sa se faca de rts, in aga fel incat sa fie dat afara, iar feu sai iau locul? Lucrdnd dinamie tn Alfa, esti in legatura cu Inteligenga Superioard, iar din punctul de vedere al Inteli ‘gentei Superioare nu ar fi tocmai grozav. Poti sa-l sapi pe geful Mattia dinamo 137 tau, gisa fe dat afara, dar acoasta o faci complet singur—si in Beta. in Alfa pur gi simplu nu va merge. Daca, la nivelul tau meditativ, incerei sa ii legaitura eu un {ol de inteligonta care te va asista inte-un plan tiedlos, aceasta fr fio incereare inutila, aga cum ai incerea sf receptezi la radio 0 stajie inexistenta Din acest punet de vedere, unit ma acura c8 sunt un fel de Pollyanna” Mii de oameni eu zimbit cu indulgenta cdnd eu spuncam este imposibil a faci rau in Alfa, pina end s-au convine singuri. Pe planeta exista foarte mult rau gi noi oamenii suuntem vinovati pentru mai mult deedt ar trebui safe partea noastra. Acosta este facut in Beta, si nu in Alfa sau Teta si probabil niin Delta. Cereetarea mea a demonstrat acest Iuer Niciodata nu recomand irosirea timpului, dar dacs trebuie 88 tio dovedesti singur, intra in nivelul tau 9 incearea sa fae pe cineva sa] doara eapul. Daea vei vizualiza acest ,eveniment™ tat de real et este necesar, ca sa se intimple cova, va rezulta una sau améndoua intimplarile care urmeaza: te va dures pe Line eapul si nu pe vietima ta, gisau vei iegi din Alfa ‘Acesta nu este un raspuns la toate intrebarile pe eare ai pte sa le pi in legatura cu capacitaile bune gi rele ale mint Dar Ia aceste fapte vom reveni mai tarziv. Deocamdata, alege ln eveniment care inseamna solutia unei probleme, pe care-1 doresti, crezi ea se va Intdmpla gi eu ajutorul exereitiului lurmator, vei invaja sal astopt. Tata co este de facut: ‘loge o problema reals, curent, gi care pina scum nu s-2 rezolvat. De exompla si spunem e8 geful tu a fost moroctnos Jn ultimal timp. Sunt trei pasi care trebuie urmati dupa ce ai ‘ntrat in nivel: ‘olanna ~erulprincial al rman cu asagi mune 191), i BP fied wr ety tic nc st et8 / AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA Pasul 1: Pe ecranul tau mental creeaza din nou in amanunt, ‘un eveniment recent, care are legitura cu problema. Retraioste cevenimentul timp de o clipa. Pasul 2: Da la o parte incet aceasta scena de pe ecranul, ‘au, deplasénd-o spre dreapta. Apoi introdu alunecdnd pe ecran, © alta scena care va avea loc maine. in aceasta scena toata Tumea din jurul gefului este vesela, iar goful toemai primeste vvosti bune. Acum este in mod clar intr-o dispozitie mai buna. Daca stil coneret eauza problemei, atunci vizualizeaza solutio- narea ei, Vizualizeaza solutionarea ei, tot atat de viu, eum ai facut cu problema. Pasul 3: Doplaseaza apoi aceasta seona de pe eeranul tau {in partea dreapta, si inlocuieste-o cu alta in stinga. Acum geful ¢ ferict, este un om placut, aga cum stii ca poate sa fie, Atat de viu trebuie sa traiesti aceasta scena, aga cum daca s-ar {intampla deja in realitate, Rami la aceasta scena un timp gi simte-o in toata plenitudinea ei ‘Acum mumara pana la cine, vei fi complet trea, simtindu- te mai bine ca inainte. Fi sigur ea ai pus nigte forte sa huereze pentru tine in directa erearii evenimentului dorit. Va fune- acest Iucru permanent, invariabil, fara impedimente? Totus, fata ce voi simgi daca vei persevera! Una din primele ameditaii pentru rezolvarea problemi, va avea succes. Cand se intmpl, cine ar putea spune ca nu e vorba de eoincidenta? La urma urmelor, evenimentul pe care Lai ales trebuie sa fie suficient de probabil pentru a erede in materializarea lui. Apoi va fi ofcient a doua oara sia treia oara. ,Coincidentele* se vor inmulti, Abandoneaza Controlul tau Mental gi vei avea ‘mai putine eoincidente. Reiad gi coincidenfele se vor inmult Mal tarziu cand cdstigi experionta, vei observa cd vei fi capabil sa crozi si sa te agtopfi la evenimente eare sunt din ce in ce ‘mai putin probabile. Cu timpal, prin exersare, rezultatele tale vor fi din eo in co mai surprinzatoare. fn timp e® Iucrosi la Motutindoumica {99 flecare problema, Incepe prin a retrai pe scurt experien{a Iinterioara cu succesul cel mai mare. Cénd obfii un succes gi ‘mai mare, utilizeaza-1 pe acesta ca punet de referinfa, aban- ddondndu-l pe celalat. in acest fel vei deveni ,mai bun gi mai bun, ea sa utilizam o fraza cu infeles special de bogat pentru hoi toti, in Controlul Mental. ‘Vim Masters, student la Cologiul Fort Lee din New Jerse i sofer de taxi, igi utilizeaza timpul liber, intre transports pentru meditatie. Cand afacerea locala este slaba, pune 0 solutie pe ecranul sau mental, - cineva cu hagaje eare doreste ‘si ajunga la aeroportul Kennedy. ,Am incereat de eiteva or... himie, Apoi sa int4mplat, un om eu bagaje dorea #8 mearga Ia Kennedy. A doua oara am vizualizat pe acest om pe ecranul ‘meu, animand acel sentiment, care apare end Iucrurile se Jmplinese gia venit o alta persoana pentru Kennedy. Merge! Piste 0 licarire de succes, care nu se intrerupe.* inainte de a trece la alte exereitii gi tehnici, s4-ti explic ‘walla care probabil te gindesti: de ce pe ecranul nostra mental mutam scenele de la stanga la dreapta? Acum, dau un raspuns ‘curt la aceasta intrebare, dar mai tarziu o sa ne ocupam de el detaliat. Experientele mele au aratat ca nivelele profunde fale mintii noastre, percep trecerea timpului de la stanga la dreapta. Cu alte cuvinte, viitorul este percoput ea fiind in stn- fa, iar trecutul in dreapta, Este tentant sa tratezi aceasta facum, dar sunt alte Iueruri de facut inainte de toate.CAPITOLUL V jMBUNATATIREA MEMORIEI ‘Tehnicile de memorare invafate in Controlul Meml, vor reduce folosirea carnetului de telefoane, totodata uimind pe prietenii nostri. Cind dorese sa stiu un numar de telefon, il aut, Poate unii absolventi uilizeaza Controlul Mental, pentru aducerea aminte a numerelor de telefon, dar dupa cum am ‘amintit gi in eapitolul anterior, conditia importanta este do- rina, pentru ca acest Iueru si se realizeze, iar dorinta mea de fa rotine numerele de telefon este foarte mics. Daca ar trebui ‘88 traversez oragul ori de ete ori am nevoie de un numar de telefon, atunci dorinta s-ar intensifica Din eauza trilogiel: dorinta-credinta-asteptare, este inutil, si utilizez tehnicile controlului Mental pentru lucruri neesen- tiale, Dar, oare edi dintre noi au memoria atit de eficienta At gio dorese? S-ar putea ca prin executarea celor descrise ‘in capitolele anterioare, s8-fi imbunatafesti memoria intr-un ‘mod surpringstor. Capacitatea ta noua de a vizualiza gi recrea cevenimente trecute, in timp ce esti in Alfa, se transmite intr-un, fel giin Beta, aga inci, fara eforturi deosebite, mintea ta poate Juera ints-un mod nou pentru tine. Totusiexista loc de imbuna tatire in continuare, La cursuri de Control Mental, avem exercitii speciale de vizualizare, in timpul exercifiului, instruc- torul serie numere de la unula treizeci peo tabla, apoi cursantii spun denumirea obieetelor —bulgare de zapada, patine cu rotile, dop pentru ureche - orice le vine in minte. Instructorul serie fiecare cuvant langa un numar, pe urma se intoarce cu spatele banish / ‘etre tabla, gi reproduce in ordine ceea ce a scris. Cursantii ynumese apoi lucrurile de pe tabla, iar instruetorul spune numa- ruil corespunzator. Acesta nu este un numar de eire, cio leetie do-vizualizare. Deja instructorul a atagat le fiecare numar cate lun cuvént; astfl fiecare numar evoca o imagine vizuala eareia {i corespunde un cuvant. Noi numim aceste imagini ,cheile de memorie“. Cénd cursantul numeste un obieet, atunci instruc: {oru! il eoreleaza intr-un mod ingelogator, sau fantezist eu ima- ffinea pe care a asociat-o cu numarul cuvantului. Cheia de ‘memorie pentru numarul 10 este de exemplu ,tuse*, daca un cursant spune ,bulgare de zapada" Ia al zecelea cuvant, ‘maginea rezultata, poate fi un barbat tugind un bulgare de sapada. Acest fapt nu este dificil pentru o minte care a exersat viualizarea. Cursantiiincep sa invete Cheile de Memorie, find Snvnivelul lor in timp ce instruetorul le repeta incet. Mai tarziu end incep s& memorizeze in Beta, sarcina este mult mai ‘usoara, deoarece cuvintele sunt deja cunoscute. Nu voi trata in aceasta carte Cheile de Memorie, din cauza ea este nevoie de prea mult timp gi spatiu pentru a le invata. De altfel, tu dlispui de o tehnica effcienta pentru imbunatatirea vizualizarii i memoriei tale in acelagi timp: ecranul mental. Fiecare Iucru pe care crezi cd Iai uitat, este asociat cu un ‘eveniment. Daca este vorba de un nume, evenimentul este acel moment in care Iai auait sau Lai citit. Odata ee ai invagat deja sa lucrezi cu eeranul tau mental, atunei trebuie s& vizuae lizezi un eveniment trecut, imprejurarile in eare a avut loc un incident pe care crezi ca Fai uitat gi el o s& apara. Vorbese despre un incident pe care erezi ci Iai uitat, dar pe care de fapt ni Lai uitat de loc. Simplu, nu- tii minte. Acvasta este o diferonta esentiala. Lumea reclamelor ne ofera o ilustrare concludenta a diferentei dintre memorie gi evoeare. Cu totil ne uitam la reclamele televiziunii, Sunt aga de multe gi aga de seurte, ca daca ar trebui sa Ingiram cinci sau zece din ele, pe care le-am vazut siptamana trecuta, am putea cita trei sau patru eel mult. Reclama mareste vinzarea intr-un mod{2 / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA deosebit, producind ,aducerea aminte* a unui produs sub nivelul de congtienta. Hete indoielnie ca uitam vreodata cova, Creierul nostru depoziteaza imagini gi despre evenimente dintre cele mai nesemnificative, Cu cat este mai vie imagines, cu cét este mai importanta pentru noi, cu atat mal usor o putem. cevoca. Daca in timpul unei operatii pe ereier, se atinge foarte ‘ugor cu un electrod o portiune din creier, va aparea un eveni- ment uitat ,de mult timp", eu toate detalile, att de viu, incit sunetele, mirosurile gi seenele, sunt efectiv retraite. Atunci, ddesigur, se atinge creierul gi nu mintea. Orieat de reala ar {1 ‘amintirea pe care ereierul 0 ofera constiinfei pacientulu, el vva sti ~ cova ii spune ~ cé el nu a retrait in realitate eveni- mentul. Accasta este mintea in functiune care este un super- ‘obsorvator, un interpret ~ gi nict un electrod n-a atins-o vreo- data, Mintea, spre deosebire de varful nasului nostra, nu exists ern loe anume. ‘Sa ne intoarcem la memorie, Undeva, la 0 departare de mi de kilometri de acel loc unde stai acum, o frunza eade dintr- tun copac. Nu-{i vei aminti si nici nu poti sa evoei acest eveni- ment, din eauza ca pe de o parte nu lai trait, gi pe de alta parte nu este important pentru tine. Totusi, creierul nostra, refine mult mai multe evenimente decat am erede. Citind ‘aceasta carte, treci prin mii de experiente, de care nu esti con- stiont. in masura in care te concentrezi, acum nu esti congtiont de ele. Aici sunt sunete gi mirosuri, imagini prinse cu coada ‘ochiului, poate inconfortul datorat pantofilor care te string, atingerea scaunului, temperatura camerel, ~ se pare cd nu exista sfirgit. Noi suntem congtienti de aceste senzatii, dar nu constientizim existenta lor, fapt care pare contradictoriu, pana nu luam in considerare cazul unei femnei sub anestezie senerala. {in timpul perioadei de graviditate aceasta femeie a avut cu ‘medicul sau 0 relatie exceptionala, intre ei se crease prietenie si tncredere. A venit timpul nagterii si a trecut printr-o anes- Inbnatiren memories (48 lorie generala de rutina, aduednd pe lume un copil sinatos, Mai tarziu end doctoral a vizitat-o in eamera de spital, ea a fost surprinzator de distanta, chiar ostila fata de doctor. Nici lunul dintre ei nu a putut explica care ar fi cauza schimharii dle atitudine gi amandoi doreau sa gaseasca o explicatie. Ei au hotarat s& meeree prin hipnoza, sa descopere cfiteva amintiri faycunse care ar putea expliea aceasta schimbare brusea. Sub hhipnoza ea a fost condusa inapoi fn timp, prin experienta cea mai reeenta cu doctorul ei pana la eele dinainte, Nu a trebuit it mearga prea departe. in transa profunda, in loc sa treaca peste perionda cénd era ,inconstienta" in camera de nastere, fa relatat tot cea ce au spus doctorul si surorile. Ceea ce puneau in prezen{a pacientului anesteziat era uneori condi- (jonat clinic, uneori umoristi, si din timp In timp exprimau plictiseala din cauza nasterii incete. Pentru ei ea reprezenta lun lucru, no persoana; sentimentele ei nu au fost Iuate in ‘eonsiderare. In fond, ea nu era congtienta, nu aga? Bu imi pun intrebarea daca este posibil vreodata sa fim Incongtienti. Fiecare experienta pe care 0 avem, se imprima pe creicrul nostru, indiferent daca aceasta experienta poate fi fyvocata sau nu. Aceasta ar insemna oare si-fi amintegti dupa noce ani numarul aeestei pagini, folosind tehnicile de memorie po care le voi invata? Poate ca nu te-ai uitat, dar el este acolo, ‘spun aga, Iai vazut deja cu coada ochiului. S-ar putea si-] tii cou nu. Acost Iueru nu este important gi probabil nu va dJoveni niciodata important pentru tine. Dar oare iti aduci aminte de numele aeelei persoane, placute, cu care te-ai inti saptamana trecuta la cing? Cand ai auzit prima data numele i a fost un eveniment. Vei auzi numele ei din nou, daca vei ecrea Imprejurarile evenimentului pe Beranul Mental, dupa cule spuse inainte. Relaxeaza-te, intra in nivelul tau, erecaza fecranul, traioste evenimentul. Aceasta va dura 15 sau 20 de minute. Exista insa gio alta cale, un fel de metoda de urgenta, fare te va duce rapid la un asemenea nivel al mini, uncle evo- area informatie’ se va face mai usor.{i / AUTOCONTROLUL FRINMETODA SILVA Aceast metoda include un mecanism simplu de declangare, ‘care in clipa cand {i Lai insugit, devine tot mai eficient prin utilizare. Este nevoie de mai multe gedinte de meditafie pentru Ingusirea acestui procedeu. Inta cit de simplu e: uneste degetul mare cu urmatoarele doua degete ale oricarei maini gi mintea, ta va intra rapid la un nivel mai adane. Incearca acum gi nimic ‘nu se va intmpla, deoarece nu este ined un mecanism declan- sator. Pentrua realiza acest lueru, intra in nivelul tau gi spune- {i (incet sau tare): ,De cdte ori unese astfel degetele — acum luneste degetele ~" pentru un scop serios, voi atinge acest nivel al minfii, pentru a realiza orice dorese, Procedeazt astfel timp deo saptamana, zine, utilizdnd ace- Teasi cuvinte. in curdind se va forma o legatura forma in mintea ta intre unirea degetului mare cu celelalte doua si atingerea rapid a unui nivel de meditatie eficient. Mai tarziu vei dori sa evoci ceva un nume de exemplu ~ dar numele nu va ven, Insista gi cu o mai mare incapatinare nu va veni. Dorinta nu va fi mumai nefolositoare, dar va fi gi deranjanta. Acum relaxeaza- te, Amintestei cd ai o metoda pentru declangarea amintiri O invatatoare a clasei a patra din Denver, utilizeaza Eeranul ‘Mental gi Tehniea celor ‘Trei Degete cand igi invata elevii si citeasca litera cu litera. Saptamanal se parcurg 20 de cuvinte. Pentru ai testa, in loc s mearga de la un cursant la altul ccerdindu-le s8 citeasea litera eu litera coreet, ea le core elevilor si serie toate euvintele pe eare le-au invatat in saptamana ‘recuta. Ei isi amintese cuvintele gi cum se citese ele ~ prin unirea celor trei degete, ei vid cuvintele pe ecranul lor mental. Invatatoarea spune cd ,cei lenti realizeaza testul in 15 mi ‘nute*, Utilizdnd aceasta tehnica invatatoarea ii invaga pe copii clasei a patra tabla inmultirii pana la 12 noiembrie, ceea ce in condiii obignuite se invaja timp de un an. ‘Tim Masters, studentul taximetrist menfionat le eapitolul anterior, gasuste adesea pasageri, care dorese sa mearga la adresele din oragele din apropiere, unde Tim a fost demult, dar nu-gi mai aduce aminte traseul. Nu multi din pasagerii Imbunatirea memorci 48 rabiti ar infelege meditatia lui inainte de a pleca, dar cu fjutoral color trei degete, Tim ,retraieste” ultimul drum facut facolo. Inainte de a face Controlul Mental Tim a avut la Institutul de Tehnologie din New York, numai note de B gi un fingur A. ,Acum eu am note de A gi un singur BY. El utilizeaza Invatarea Rapida ~ care va fi tratata in capitolul urmator ~ jar la examen utilizeaza Tehnica eelor Trei Degete. Tehnica color Trei Degete are gi alte utilizari, despre care vei citi mai (irziu, O utilizam in nenumarate cazuri neobignuite. Timp ile secole a fost asociata cu alte discipline meditative. Daca in urdnd vei vedea o pictura sau sculptura a unei persoane din [Extromul Orient, poate un yoghin, moditind in gozut eu picioa: tle incrucigate, observa ca cele trei degete ale mAinii sunt Unite in mod similar.CAPITOLUL VI ‘INVATAREA RAPIDA Dupa ce inveti tehnicile de memorare, descrise in capitolul anterior, esti pregatit de a trece la etapa urmatoare: Invatarea Rapida. Pe scurt, iata cum vei proceda: Vei invaa sa intri in nivelul de meditatie; apoi la acel nivel vei crea ecranul mental, care este folosit in diverse seopuri, unul dintre acestea find evocarea informatiei. Apoi ca o seurtatura, vei invata Tehnica celor Tei Degete, pentru o evocare rapida. Dupa ce aiindeplinit toate acestea, vei fi pregatit pentru obfinerea de informatii pe noile cai, facdnd evocarea gi mai ugoara. La fel de important este ca aceste noi eai de invatare, nu numai ca fac reamintirea ‘mai ugoara, dar vor duce gi la 0 aceolerare gi aprofundare a 00a ce inveti Exista doua tehnici de invatare. Sa incopem cu cea mai simpla, desi ea nu este neaparat gi cea mai ugoara, ‘Tehnica celor ‘Trei Degete, odata ce intr-adevar o stapanesti {net poti ugor sa ajungi la nivelul tau gi sa operezi constient, poate fi utilizata la audierea unui curs, sau Ia citirea unei cari. Aceasta Ifi va imbunatati intr-o mare masura eoncen- trarea, iar informatia va fi fixata mult mai puternie. Mai tarziu, vei fi capabil sa-ti amintesti cele invatate mai usor la nivelul Beta gi mult mai ugor in nivelul Alfa. Un student care serie lucrarea, cu cele trei degete unite, poate aproape st vada cartea pe care a citito gi sa auda vocea profesorului, in timp co explica lectia in elasa. Isr rei 7 Coalalta tehnica nu este atét de simpla, dar vei fi pregatit pontru ea inainte, in timp ee practici Controlul Mental. Are toata eficienta invatarii in Alfa gi un plus de intensificare a ‘in Beta, Pentru aceasta vei aven nevoie de un ease- Si presupunem ea ai de invajat un capitol mai greu dintr-o arte; nu numai c& trebuie st-l fii minte, dar 68-1 gi infelegi. In prima faza nu intra in Alfa, ci ramai intr-o stare exterioara de constienta, in Beta, Citeste eapitolul eu voce tare in ease- tofon. Acum intra in nivelul tau, pune caseta gi concentreaza- lo pe vocea pe care ai inregistrat-o pe easeta citind materialul, Jn etapa de Inceput im Controlul Mental, mai ales daca nu ‘ti obisnuit ou aparatul pe care il folosesti, poti sa aluneci Beta, in momentul apisarii butonului, iar vocea pe care o au si-({Ingreuneze trecerea inapoi in Alfa. Pana vei reugi si treci Inapot vet scapa o parte sau chiar toata lectia, Prin exersare ei constata ea acost neajuns se va produce din ce in ce mai ror. fata edteva sfaturis Intra in nivel tau findnd degetul pe buton, in acest fl nu 4a trobui si cauji butonul deschizand och. Ronga pe cineva 8 apese pe butonul casetofonul vei face un semn. Uiilizeaza Tehnica color Trei Degete pentru a reintra mai paid in Alte cand Problema poate sa para mult mai serioasa decat este. In realitate, poate sa fie un indicator al progresului tau. Cand te voi instrui mai bine, vei incope sa simi altfel nivelul Alfa. El ‘va fi poreeput din eo In co mai mult ca Beta, din cauza ea Invafa stl utilizezi constient. O earacteristica speciala a Con- {rolului Mental consta in aceea ca esti in stare de veghe, cu ficient’ mentala totala, in timp ce esti in Alfa, Cénd vei progresa gi vei retrai din nou simfamintele pe care Jo-ai avut flind In Alfa, vel intra eu adevarat intr-un nivel mai488 /, AUTOCONTROLULFRINMETODASILVA ‘adane, probabil in Teta. La cursurile de Control Mental am_ vazut adesee cursanti care lucrau efectiy la nivele adinci cu ‘chil deschisi, erau total in stare de veghe cum esti situ acum, vorbeau clay, réspundeau la intrebari gi le spuneam glume, Sa revenim la easetofon: Pentru consolidarea suplimentara, Jasa sa treaea timpul, efteva zile daca poti, apoi eiteste mate- ralul in Beta gi reasculta-l in Alfa. Acum (i-ai insugit cu ade- vvarat informatia. Daca inveti in Control Mental si cu alti colegi, utilizand aceasta carte, poti face schimb de casete cu ceilalti, pentru a ‘economisi timp, ea un fel de diviziune a muncii. Asta merge perfect, degi exista un ugor avantaj efnd iti aseulfi propria Prin aplicarea invatarii Rapide si a Tehnicii celor Trei Degete, cursangii de la Controlul Mental economisese timpul in numeroase domenii: in special in asigurari, vanzare, studi universitare, invafamant, drept si arta ca sa amintese doar: citeva. Un bun agent de asigurari de viata din Canada, nu-si mai cenerveaza clientii, scotocind prin geanta diplomat dupa acte pentru a da raspunsuri legate de probleme imobiliare sau de ‘impozitare. Prin aplicarea invatarii Rapide si a Tehnicii celor ‘Trei Degete, el dispune de toate datele de care are nevoie. Un avocat din Detroit s-a ,eliberat* de notite, atunei eind ‘expune juratilor un caz complicat, BI a inregistrat pledoaria, iar seara a ascultat- in Alfa, apoi din now a doua zi dimineata. ‘Mai tarziu sta in fafa juratilor plin de ineredere, mentinand ‘un contact vizual linistitor eu ei. Datorita acestui fapt vor- beste mult mai convingator decat daca gi-ar fi consultat notifel, iar nimeni nu observa ce face cu cole tret degete de la mana sténga, ‘Un umorist dela un elub de noapte din New York igi schimba programul in fiecare zi: el ,face comentarii" asupra stirilor ‘Cu ora inainte de program el asculta imprimarea de pe easet fAacula de el, i apoi este pregatit pentru un program de 20 d+ Irotjarea rapa / 49 ‘inute cu un umor spontan de buna calitate, ,.ou imi fineam jpumnii sperdnd in mai bine. Acum eu imi unese cele trei degete i gtiu ce urmeaza ~ risete in cascada. Invatarea Repida si Tehniea celor Trei Degete sunt ideale pentru studenti, Acesta este motivul pentru care Controlul Mental a fost predat in 24 de colegi si universitati, 16 licee gi ‘oli primare, Datorita acestor tehnici, mii de studengi invaga Jn mai putin timp, asimiland mai multCAPITOLUL vi SOMNUL CREATIV Cat de liberi suntem ednd visam! Bariorele timpului,limitele spatiului, regulile logicii, constringerile constiintei, toate se risipesc gi noi devenim zeii propriilor noastre creatii treet toare. Freud a considerat visele noastre de o importan{a cen- trala, din cauza ca flind ereate de noi, sunt unice. Infelege visole omului gi vei infelege omul, pare s& spun el. in Controlul Mental noi luam in considerare in mod serios) visele, dar intr-un mod diferit, din eauza ca invafam 28 folosim ‘mintea noastra in moduri diferite, Freud e-a ocupat de visele create de noi spontan, Nu este aga in Controlul Mental. Inte- rresul nostru este de a crea asemenea vise pentru rezolvarea ‘unor anumite probleme. Pentru ea programam conjinuttl te: ‘ei lor, inainte, le interpretam diferit - eu rezultate spectacu- Joase. Chiar daca acest Iucru limiteaza spontaneitatea impre- siilor viselor noastre, totusi cAtigam o libertate considerabila: ‘un control mai mare asupra propriei noastre viel Cand interpretam un vis care a fost dinainte programat, adaugind patrunderea in patologia psihicului propriu, gasim’ solutii pentru problemele noastre zilnice. Sunt trei etape pentru invatarea Controlului Viselor gi toate include un nivel de meditatie al mint. Prima este s8 invatim sa ne aducem aminte visele propri ‘Multi spun: Eu nu visez deloc“, dar acest lucru nu este adevarat. S-ar putea si nu ne aducem aminte, dar tofi visam, Daca se inlatura visele, apar dereglari mentale si emotionale’ in efteva zile. Sommer. St Cand am inceput eereetarile in 1949, privind eventullele Uilizar ale viselor pentru rezolvarea unor probleme, nu erat pea sigur de coea ee voi gasi. Am auzit la fel ea gi voi, multe intdmplari de premonitii bazate pe vise, Cezar, cum bine stim, ‘fost prevenit printr-un vis despre ,Ideile lui Marte, tocmai fn acea 2i ga fost asasinat. $i Lincoln a visat ea va fi asasinat, Daca aveste vise gi multe altele ca ele sunt intamplari care na se pot repeta, atunci imi pierdeam timpul, ‘A existat un moment cand eram foarte convins ca imi pierd impul. Timp de patra ani am studiat psihologia lui Freud, Adler, Jung gi cu et studiam mai mult, eu atat stiam mai putin. Bra in jur de ora doua dimineata cand am aruncat cartea pe jos gi m-am culeat in pat, hotardt sa nu mai irosese timpul pentru proiecte inutile, cum ar fi studierea marilor spirite eu fare nu au putut fi de acord niei uni nici alfi. De acum ineolo mat voi ocupa de afacerea cu electronica gi nimic alteeva, Am exlijat-o si eram in eriza de bani, ‘Aproximativ doud ore mai tarziu m-am trezit dintr-un vis, Nu era un gir de intamplari ea majoritatea viselor, ei pur gi simplu o lumina. Lumina era foarte puterniea, aurie, avea stralucirea soarelui la amiaza. Am deschis ochii gi in jurul mou in dormitor, era intuneric. Am inchis ochii gi din now am vvarut lumina. Am repetat de mai multe ori: ochii deschisi ~ {ntuneric; ochii inchisi ~ lumina. Dupa ce am inchis ochii de {rei sau patru ori, am vazut trei numere:3-7-3, Apoi un alt sit de numere:3-4-8. Dupé aceea a aparut primul gir, apoi al doilea fr Cele gage numere m-au interesat mai putin deci lumina, fare devenea tot mai palida, incetul eu ineetul Ma intrebam daca acesta este sfarsitul vietii, asemanator lunui bec electric care se stinge, emitand bruse o liearire de Jumina, Cand am infeles ca nu voi muri, am incereat sa readue Jumina ea sa o pot studia. Am modifieat ritmul respiratie, ‘am schimbat pozitia corpului in pat, pe urma nivelul de medi- Laie. Nu s-a intémplat nimic. Lumina se stingea in continuare. {In total lumina a durat aproximativ cinci minute.52 / AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA Poate ca totusi numerele aveau o semnificate. Am ramas treaz pina dimineata incerednd si-mi amintese numere de telefon, adrese, numere de inmatriulare, orice ar fi putut da tan sen acestor numer Jn acele zile eram la inceputul coreetarii asupra sensul viseloy dar in prezent dispun de o metoda eficienta. A doua zi fiind foarte obosit, dupa doua ore de somn am incereat sa corelez numerele cu ceva cunoscut ‘Acum trebuie sa reconsider céteva intmplari banale care condue la dezlegarea enigmei, si prin aceasta la o parte importanta a eursului de Control Mental Gu cincisprezece minute inainte de inchide ateierul mew de electronied, m-a vizitat un prieten eare m-a invitat la 0 cafea. In timp ce ma agtepta, a vent sotia mea si aspus: .Daci tot te duci Ia cafea, de ce nu treci pe partes mexicana a strait si eumpara putin alcool de frectie pentru mine". Langa pod este o pravalie unde alcoolul este mai ieftin. Po drum i-am povestit prietenului meu ce am visat si in timp ce li povesteam mi-a venit o idee: poste ea acele numere reprezinta numarul unui bilet de loterie. Am trecut pe Kinga 0 pravalie care era sediul central pentru loteria mexicana, dar tra deja tnchis, Nuc nimie, a fost o idee prosteasca oricum, gi nne-am dus un bloe mai departe pentru a cumpara aleoolul pentru sotia mea. in timp ce vanzatorul ambala alcoolul, prietenul meu eare cera in cealalta parte a magazinulai, imi spune: ,Care erau rumerele pe care le cautai*? , Tret-gapte-trei, Treipatrutrei am rispuns. Vino site vita! Fra jumatatea unui loz eu numerele 9-43. Pe tot cuprinsul Republic Mexi, sute de mii de pravai, ca gi aceasta mica pravalie, primoau lunar lozuri care au aceleasiprimele treicife. Aceasta era singura pravalie in tota {ara eare vindea numarul 343. Cele eu seria 373 sau vindut in Mexico City Sonnuteratiy (53 ‘Dupa efteva saptaméni am aflat ¢@, cu acea jumatate de Joz, primul din viata mea, am cistigat 10,000 de dolar, bani docareaveam mare nevoie. Aga de bueuros eat eram, am cautat lotusi dintii de cal daruit, iar ceea ce am gasit a fost mult mai vvaloros decat cadoul primit. Era baza unei certitudini solide, i studile mele aveau valoare. Cumva am intrat in contact eu Intoligenta Superioara. S-ar putea ea gi inainte de mai multe ori sa flat legatura cu ea fara a sti; dar acum eu stiam. Uitafi-va la girul evenimentelor aparent intdmplatoare eare nau condus pana aici, Intr-un moment de deznadejde am visat un numar intr-un mod impresionant ~ eu lumina ~ de care ‘rebuia sa-mi adue aminte, Pe urma a vonit un pricten care m-a invitat Ia o cafea gi desi eram obosit, am acceptat. Sofia mea a vonit apoi gi m-a rugat sai cumpar aleool medicinal si astfel fam ajuns la unicul loc din Mexie, unde era de vinzare acel Dilet cagtigator. Cine considera ca toate acostea sunt simple coincidente ar putea explica greu fapte uimitoare, care pot fi verificate usor: patra absolventi de la Controlul Mental din Statele Unite, au ‘tigat la loterie utilizand diferite metode, pe care le-am pus Ja punct mai tirziu, Ei sunt: Regina M. Fornecker din Rock- ford, Hinois, care a eistigat 300.000 de dolari, David Sikich ‘lin Chicago, care a eAstigat 300,000 de dolari; Frances Morroni «lin Chicago, care a cigtigat 0.000 de dolari si John Fleming Alin Buffalo New York, care a eastigat 50.000 de dolar Noi nu avem nici obiectie impotriva euvantului ,eoinei- dlenta‘* in Controlul Mental, dar ii dam un ingeles special. Daca lun sir de intémplari, care nu pot fi explicate ugor, conduc la lun rezultat constructiy, aceasta o denumim coincident. Cénd sw obline un recultat distruetiv, atunci acesta il denumim aeci- dent. in Controlul Mental invatam cum si declangam coinci- dontele. ,E doar o coincidenta este o expresie pe care noi m © folosim. Visul care m-a facut sa cdstig la loto, m-a convins de ‘xistenta unei Inteligente Superioare gi de eapacitatea ei de a54 / AUTOCONTROLULPRIN METODASILVA, Somalis 58 comuniea eu mine. Ca acest Iucru s-a intamplat in timp ce Jn ce mai clare gi mai complete. Cind vei fi multumit de dormeam si eram adne nemuljumit de munca vieit mele, mu Imbunatagirea capacitati tale, atunci vei fi gata pentru al este deedt un lueru remareabil cum il vad eu astazi. Mii de oilea pas. oameni au primit informatii prin visele lor, printr-un mod Inainte de a adormi im timpul meditatiei, gindeste-te la 0 paranormal, end erau disperati sau in pericol sau inte-un punct Jroblema care poate fi rezolvata pe baza de informatii sau crucial al viei lor. in Biblie au fost relatate multe asemenca Hlaturi, Alege o problema a carei rezolvare te preocupa eu vise, Atunci insa end acest hueru mi ea intémplat mic, am Iulvrat; introbari prostegti evoea raspunsuri prostagti. Aeum simit e& este mu mai pufin deca un miracol Jogrameaza-te cu aceste cuvinte: ,Dorese sa am un vis, care Mi-am adus aminte de cele citite din Freud, care spunea et ‘n confine informagia pentru a rezolva problema pe eare o am somnul ereeaza condifii favorabile pentru telepatie. Pentru Jj minte. Voi avea un asemenea vis, pe care mi-l voi aminti 31 explicarea visului meu, a trebuit sa merg mai departe gi sa i intelege pun cd somnul ereeaza conditi favorabile pentru receptarea Cand te vei trezi dimineata sau noaptea, analizesza visul informatiilor de la Inteligen{a Superioara. Am mers apoi mai [ye care tel amintesti cel mai viu si incearea stl infelegi parte si m-am git ca nu trebuie s fu ca unii care asteapta Asa cum am mentionat anterior, metoda noastrat de inter- penly ese thlofonnl, Oare nu'ear putea a itr dnigative [Welate « viselor trebuie 88 se deoseheasca de cea Freoudians, si 88 formam noi acest num@r de telefon pentru a comuniea cu Jwntru ct produce in mod intentionat vise. Astfel, daca esti Tatatienins ie astt Ge 0 paraian religitnetjoaars plc fonsibilisat cu interpretarea Freudiana a viselor, este necesar aed ae Sele eee at ta calcaneus’ 0.0 witi pentru seopusile Controlului Mental Ceetsteas detain Gastua ede tame Lens Imagineazoti eum ar ft nterpretat Freud acest vis: Un om Superioara. In capitolul XV unde vorbese de Dumnezeu §i Bi isnell Mconjurst de eieatie, Ei be apropla ame See er tia Oe eee eae hinfatcr, au ridicat si apoi au coborat suliele. Ficeare sulita Toteoeeiel nes reese Gel dou iterites wea o gaura in varf. Dupa trezire, a inteles ca acest vis este ae Bi rt cy probes care metic yen cha Sle ict 25 Gna rough peta woul later ow ice a Scagn ot cone, ink cov nk a are Haru sals ttle true 9 gourtOmul est las Hove Bs recat etna wig se cut, Un hen Gono Manali Cont Bice nav vj, insite do pliers ie program citoae, cite poti bara pe efectulcurnulativ al programirii MMMM yrs ol cows’ casora rent yond cave ert apart proprl inp ce ola nial aca st dct eno mbes ertea eeu eric are wy para timpul meditafiei chiar inainte de a adormi, spune: ,,Vreau ‘xcursiilor anterioare a avut probleme minore: odata s-a gaurit si-mi adue aminte un vis, voi tine minte un vis“. Pune pe ‘eauciucul; alta data s-a infundat carburatorul, iar ultima data Soper un crcon gto hari culate. Cid te rxeq in, AMM ace neata sau noaptea, noteaza tot ceea ce iti amintesti despre Ela visat ca este in casa unui prieten. La cina manca 0 vis. Seara de seara exerseaza, astfel gi evocarile vor fi din ce furfurie plina cu fasole verde cruda, in timp ce ceilalti savurau_ Da, experientele mele au aratat ca putem ajunge la Intel genta Superioara in mai multe feluri. Unul dintre acestea care este foarte simplu si ugor de invatat este Controlul Viselor. Ca sé-ti amintosti visele nu poti conta pe lumini stralu-6 /, AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA budinca delicioass. Ar trebui a in timpul excursii st nu ‘manne fasole verde eruda? Percoll era minor pentru cm pce fasolea verde si mai ales eruda. Sau ar putea insemna ca nu mai este bine venit in casa prietenului su? Nu, pentru’ ca era sigur de temeinicia acestei prietenii gi pentru cd nu avea nici o legatura cu excursia eu motocclta ‘Dua doua sil, in zor gonea peo autostrad din New York. Era dimineata minunata, autostrada era in stare perfecta, nu era nici un vehieal, in afar de camioneta din fata hi Apropiindu-sea vazut cera incareata cu fasole verde crud. Si-aadus aminte visul sa migorat viteza do la 65 mile pe or 1s 20 mil pe ora, Ela rulat apoi cu 15 milo po ord, cnd int © eurba, roata din spate aaluneeat putin pe citeva pastai de fasole verde care au cérut din camioneta Lao vteza mai mare alunecarea putea produce urmari mult mai serioase, chiar fatale ‘Numa t poti interpreta visele pe care ai docis st lo al Dupa autoprogramarea corespunzatoare dinainte a visu vei avea o presimtire a moduli cum trebuie ingeles. Subeon- Stientul nostru fara grai comuniea ew noi prin ,presimtini. Exersind vei avea din ce in ce mai multa ineredere in aceste -presimtiri* programate Cavintelecare suger s le utilizezi pentru autoprogramare sunt aceleagi eu cee utlizate in clasele de Control Mental. $i alte euvinte vor da rezltate, dar daca veeodata vei participa Ja.un curs de Control Mental va fi mult mai usor sve obtine o experienta mult mai bogata daca a fixat exact acest cavinte dinainte cind esti in Alf. acd vei exersa rabdator Controlul Viselor, vei descopert una din cele mai mari resurse mentale, Nu te potiagtepta sa stg Ia loto; este in natura loeriei sa cagtige foarte putin ‘ameni. Dar in natura veti este c8 oricine poate #8 citige ‘mult mai mult deet if ofor lotria. CAPITOLUL Vr CUVINTELE TALE AU PUTERE in introducere sa propus ea Ia prima lectura #8 nu execufi hici un exercitiu. Cel care urmeaza acum face insa exceptie; pe acesta incoares-I chiar acum. Concentreaza-{i toata puterea ta de imaginatie. Sa vedem ce implicatii cuprinde. Inchipuieste-i ea est in bucatarie si ti in mana o lama, Pecare chiar acum ai sos-o din frigid. Simfiraceala in mana Uita-te ia exterioral ei, I cosa ei galbena. Coaia Timi este ialbena, cerat, iar la cele dowa capete se termina print-o umflatura mica verde. Apaso apoi si vei simi duritaten si ireutatea ei ‘Acum ridieslamdia pina la nasul tau si miroase-o. Nimie tw miroase cao lime, mur aga? Taieo in dou gi miroase-o ‘in now. Mirosul este gi mai puternic. Acum muget din ea 0 bucata mare, slasa ca zeama siti umple gra, Nimic mu are ‘un gust cao lamaie, nu-i aga? in acest punet daca ai utilizat bine imaginatia ta inept si saliver. Sé cereetam mai atentfenomenul Cuvintele, doar" cuvintele au influentat funetia glandei tale salivare, Cuvintele nici n-au reflectat realitatea, ci doar ea oo tial inchipuit. Cénd ai eitit aceste cuvinte despre la- ‘die, ai transmis creierului tau, ea aio lamaio, desi ih realitate58 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, Cucina a puter 98 ‘nu aveai aceasta intentie. Creierul tau a lust Iluerurile in serios oA, mag vrea si ma pling sau ,N-are rost si mai pling’ ssi spus glandelor salivare: ,Acest om mugea dintr-o lamaie. Jou. .Nue chiar rau Grabiti-va $i spalati repede gura’. Glandelesalivare s-au supus ‘Cum raspunde ereierul Ia aceste raspunsuri sumbre? comenzii, Ti ,lehamite* sa speli vasele, sa gatesti? Lipsa banilor Coi mai multi dintre noi gindese ea, euvintele pe care le, Wi da ,mari dureri de cap"? ti-e ,sile de vremea rea? Sunt folosim reflecta semnificati, iar sensul lor poate fi bun sau fonvins e& o mare parte din venituri medicii le datoreaza au, adevarat sau grogit, puternic cau slab. Toate acestea sunt J uvintelor pe care le folosim. Amintoste-t: ereierul mu este adevarate, dar aceasta este doar o jumatate de adevar. Cu- Ww interpret subtil. El spune: ,Acest om solicta o durere de vintele oglindese nu numai realitatea, ci creeaza reaitatea, fp, in ordine, ata vine durerea de cap ca de exomplu stimularea salivatil. ident durerea nu apare imediat ce am adus vorba despre Creierul nostru mu este doar interpretul subtil al intentillor WJ yy, in mod natural corpul nostru este programat pentru 0 roaatro, el receptioneaza informatia io depoziteaza i are J pinatate buna gi toate activitatile hui sunt indreptate in acest sri de organismul nostru. Spune‘de exemplu: ,Eu manane WJ eop. Cu timpul insa, daca aetionam prin aceste cuvinte, sub- acum o laméie* si imediat incepe sa luereze. Jninind sistemul lui do aparare, va livra boala pe care am gomandat-o. Acum este timpul pentru ceea ce in Control Mental se nu- | Doua lueruriintarese puterea cuvintelor pe care le folosim reste ,curatirea mentala*. Pentru aceasta nu avem un exer- J pivolul nostru de congtien(a gi gradul nostru de implicare citiu, doar o determinare, pentru a avea grija ce fel de cuvinte J gniotionsla cu care vorbim. utiliza pentru punerea in functiune a ereierului nostra. »Doamne, ee doare'! Spus eu toata convingerea aceasta, va Bxercitiul efectuat a fost unul neutru ~ fizic, nu a facut Wf) so caldaroasa gazduire dureri. ,Bu aii nu pots fac absolut nici bine, nici rau. Dar euvintele folosite de tine pot face bine J mic“! Enungat cu o traie intensa, devine un adevar care da sau rau, ()infatigare reala acestai sentiment. ‘Multi copii fae un mic joc la masa. Ei deseriu mancarea pe mntrolul Mental ofera o protectie eficienta fata de obice- care o mannea prin termeni care produe repulsie. Obiectul Jurile noastre reale, In Alfa gi in Teta, cuvintele noastre au o Jocului este sa se prefaca, ca nu le este greaja de acest now {putere extraordinara. Dupa cum ai remarcat in eapitolele an- ‘mod de prezentare a mancérii gi s& impinga pe altcineva peste: lprioare, poti s8-ti comanzi visele utilizand cuvinte uimitor ccapacitatea [ui de a se preface. Untul este piure de gandaci ile simple gi sa intri in Alfa transferdind cuvintele in eele trei strivifi - ca sa aleg un termen mai putin pitorese de care Imi Aogete adue aminte. Acest lucru reugeste destul de des si pofta de: mancare dispare. Niciodata n-am ras de Emile Coue, desi astazi, in lumea Ca adulti jueam destul de des acest joe. Ne pierdem pofta de nastra sofisticata mulfi fac acest lucru. El a devenit celebru ‘viata prin folosirea unor euvinte negative, iar euvintele, a céror: ‘printr-o fraza, care astazi stirneste rasul ca si poanta unui putere creste prin repetare, creeaza in schimb o viata negativa, anc: ,Zi de 2, in orice privinta, eu sunt din ce in ce mai bine". pentru care cheful este pierdut. ‘Aovste cuvinte au vindecat mii de cameni de bolile lor teribil Ce mai faci"? weerionse. Acestea nu sunt 0 giumd; cu apreciez aceste euvinte(@ / AUTOCONTROLULPRINMETODA SILVA Cuvie tea puters / 6 si ma gandese cu stima gi respeet la Dr Coue, pentru ea am J) ai bun gi mai bun". Noi spunem acestea numai o singura Snvafat lectii fara de pref din cartea sa ,Stapinirea de sine WA dui in timpul meditatiei. Noi, de asemenea, spunem ~ i prin autosugestie“. (Self Mastery Autosuggestion, New York seeasta este influentata de Dr. Coue ~ ,giindusile nogative gi Samuel Weiser, 1974) hugestile nevative, mu au nieio influent asupra mea, la oricare Dr. Coue fost farmacist aproape 90 deani in Troyes, Franta, WJ nivel al minfii*. Aceste doua propoziii prin ele insele, au creat unde s-a si nascut. Dupa studii si experiente cu hipnoz8, a Wf in numar impresionent de voraliate conerate, Deprabi ae dezvoltat 0 motoda propre de psihoterapio, bazata pe autosu- WI interesant este cart unui soldat care a participat la corsul de sestie. In 1910 a deschis un sanatoriu in Nancy, unde a tratat JJ fontrol Mental doar o singura zi, pentru ef pe neasteptate a cu succes mii de pacienti care sufereau de reumatism, cefalee WJ jpst trimis in Indochina. El si-a amintit cum sa mediteze, severa, astm, paralizia membrelor, balbaiala, tuberculoza, MM precum si eele dua proposiji. Ela ajuns in grupa unui sergent tumor’ fibroase gi ulcer - 0 varietate mare de afectiuni. El WM jlcoli, cu un temperament aprins, care a ales pe noul venit firma: ,Niciodats ma am vindecat pe nimeni, iam invajat J] jyypt yinta a eruzimilor sale deosebite. Dupa eiteva saptamini, ‘numaj cum sf se vindece*. Nu este nici un dubiu ea bolnavii s~ woldatul s-a trezit noaptea tugind, apoi au aparut crizele de au vindecat ~ fapt bine documentat, dar din pacate metoda lui ‘stm, boala de care mu suferea inainte, Un consult medical Coue a disparut aproape in totalitate odata cu moartes lui in J] gmnanuntit a aratat ca el este perfect stnatos. intre timp el nul 1926. Daca aceasta metoda nu ar fi fost atét de complexdt MMM yra tot mai obosit; indeplinea tot mai greu sarcinile de serviciu, Incit doar cétiva specialisti o puteau invata sA o practice, ea WI Geea ce a atras si mai mult antipatia sergentului. alti soldatt ar fiexistat si astazi. Meteda este simpla gi fiecare poate invata WJ jn aceasta grupd au eautat refugiu in droguri, dar el a apelat aceasta tehnicd. Esenta el este in Controlul Mental 4h Controtul Mental sieele dou propozitii, A avut sansa sa Exista dows principii de baza oata medita de trei ori pe 2. In treizile am devenit complet, mun la rautatile sergentului. Faceam ceea ce spunea, dar 4 Noi ne géindim doar la un singur lueru la un moment Mf uvintele lui nu ina mai afectaa, Dupa o stptamaan nam ma dat. \usit si n-am mai avut evize de astm" 2. Cand ne concentram asupra unui gand, géndul devine Daca acest lucru ar fi fost relatat de un absolvent al realitate, pentru ca trupul nostru il transforma in aetiune, WJ (ontrolului Mental, m-ag fi bucurat, aga cum ma bucur de Grice succes obfinut, dar nu a3 fi fost aga de impresionat, Noi De aceea daca doresti s8 declangezi procesele de vindecare vem cdteva tehnici de mare eficienta, pentru autovindecare, ale trupului tau, care pot fi blocate de ginduri negative (con={M_ yo care le veti invaja in eapitolele urmatoare. Cazul acestui stiente sau inconstiente) trebuie sa spui de 20 de ori suevesiv: W inar este deosebit de interesant pentru ci el nu a cumoseut »Zide zi, in toate privinfele, eu sunt din ce in oe mai bine". WI ici o tehnica de acest gen gi a utilizat numai cole doua Daca faci acest ueru de doua ori pe zi, folosesti metoda Coue. WJ proporit, pe care lea invatat in prima zi de curs. Cuvintele Deoarece cereetarile mele au aratat ca puterea cuvintelor Mju putere covarsitoare gi la nivolole cole mai addnci ale este in mare masura amplificata la nivelele meditative, am’ Wl inti, faja de cele utiizate in Controlal Mental, facut edteva adaptari acestei metode. Noi spunem la nivelele Doamna Jean Mabrey, asistenta anestezist, Alfa gi Teta: ,in flecare 2, in orice privinta, eu sunt mai bun, instructor We Control Mental) din Oklahoma, foloseste aceste idei in(@ / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILYA, interesul bolnavilor sai. in timp ce ei sunt sub anestezie, ‘anestezie profunda, ea le gopteste la ureche o serie de indica ceare pot accelera refacerea lor, sau in citeva cazuri chil salvarea vietii lor. Chirurgul a constatat cu surprindere ca paciont al sau are pierderi foarte mici de singe in timpy ‘operatiei, desi in mod obignuit, in astfel de operatii pierderil de singe sunt mult mai mari. D-na Mabrey i-a soptit bolna: ‘vului: ,Spune-i corpului tau si nu sdngereze". Ea i-a goptit acest lucru bolnavului fnainte de prima incizie si apoi din 1 {n 10 minute in timpul operatiei in timpul unei alte operatii ea i-a goptit bolnavei: ,Cénd. vei trezi vei simti ca toti te iubese gi tu Insati te vel iubi" Chirurgul a acordat o atentie speciala acestei paciente. Ea 0 femeie mereu in tensiune, se plangea tot timpul, la fic durere era o prevestire de rau — 0 atitudine care ii putea f fgreuna recuperarea, Mai tarziu efnd s.a trezit din anestez feaavea o noua expresie a feet, gi tret luni mai tarziu, chirur iva spus D-nei Mabrey ct acea pacienta era total ,transfi mata. A devenit relaxata si optimista sia fost reeuperat rapid dupa operatie. ‘Munca D-nei Mabrey ilustreazat trei lucruri pe care le i vatam in Controlul Mental: Primul, cuvintele au putere 5 ciala la nivelele profunde ale mintii; al doilea, mintea are puter si comande mult mai ferm asupra corpului decat am cred no; gi al treilea ~ ce am notat gi in capitolul ¥, noi sunt intotdeauna constienti. Cat do multi parinfi intra bruse in eamera eopilului, doarme, aranjeaz putin plapuma gi pleaca, cand 0 paus pentru céteva cuvinte cu sens pozitiy gi pline de dragost i ‘juta mai mult si se simta mai siguri gi sa fie mai calmi ‘timpul zilei? Foarte mulfi cursanti de la Controlul Mental au simtit imbunatatire a starii de sanatate, uneori chiar inainte de terminarea cursului, incét odata am avut chiar probleme ‘medicii din oragul meu. Cativa pacienti le-au spus medicil Caine ale au pute 63 Jor ea noi i-am vindecat, iar medieii au facut reclamatie Ia procurorul districtual. El a investigat cazul si a constatat ca ‘noi nu practicam medicina, aga cum se temeau medic. Din fovicire nu este ilegal ea Controlul Mental sa fie bun pentru sanatate, altfel astazi nu ar fi existat organizatia Controlului Mental.Pater iaginai /68 ‘Sa vedem acum cum toate acestea pot fi fcute utile pentru Wi. Ca exemplu voi folosi doua asemenea obiceiuri pe care ‘CAPITOLUL 1x tursantii Controlului Mental le rezolva eu succes: excestl tlimentar si fumatul. PUTEREA IMAGINATIE! Daca doresti sA slabesti, prima etapa este de a analiza problema la nivelul tau exterior Problema ta este ea mananei prea mult, faci prea putin efort fivic sau ambele cazuri? S-ar putea si nu fie vorba de o cantitate mare de méncare, ti de alimente necorespunzatoare. Raspunsul poate fi o diet ilimentara corespunzatoare pentru necesitatile tale specifce. Modicul tau iar putea face recomandari in acest sens. De co vrei si slabesti? Esti atat de gras inet ij influenfeaza itorea de sanatate, seu crezi cd daca ai fi mai slab ai deveni Ini atragator? Ambele situatiireprerinta bune motive pentru Ws slabi, dar trebuie sa tii dinainte ce beneticiu doresti sa obtit prin aceasta, act deja mananci alimente corespunzitoare in cantitati Inodeste, faci migeare in mod rezonabil gai doar un mie surplus freutate, sfatul men ar fi ~in afara de eazul in care medicul lr fi de alta parere ~ las-o aga. Eu fac aga. Alternativa este 0 jversiune inutilé pentru tine, Probabil exist probleme mai ‘nari si oportunitati mai importante in viata ta pentru a pune Controlul Mental sa le rezalve. Daca esti sigur c& vrei sa slabesti gi gti de ce, atunet urma- Aorul pas va fi 88 anslizezi toate avantajele care vor rezulta Win aceasta. Dar nu beneficii generale ca ,voi arata mai bine", fi unele concrete, unele care include daca este posibil toate le cinci simfuri. Exemple: Puterea voingei are nevoie de un adversar pe care sit! in- vvings inainte de agi atinge scopul. Ea incearea sa fie tare gi de obicei se face moale ca frisca, cand treaba devine intr-adevar ‘grea. Exista 0 cale mai ugoara sa scapi de obiceiurile proaste imaginafia, Imaginatia se repede in mod direct lafinta; obtine ce doreste. Din acest motiv am accentuat atat de mult in capitolele anterioare invatarea vizualizarii vii si exacte la nivelele adn ale minfii. Daca indemni imaginatia eu convingere, dorinta gi asteptare gi o antrenezi sa vizualizeze {intele in aga fel ineat si le veri, si le simfi, #8 le auzi, sa le gugti gi sa le ating, vei obtine ceea ce doresti Cand voinga si imaginatia intra in conflict, intotdeauna imaginatia céstiga*, spunea Emile Coue. Daca erezi ea doresti si seapi de un obicei prost, exista posibilitatea s& te ingeli. Daca intr-adevar vroiai si seapi, atunci el ar fi disparut de la sine. Ceca ce ar trebui sa vrei mai ‘mult deedt Inlaturarea obicoiului in sine este beneficiul pe: ceare-l vei obtine renunfand la acest obicel. Odata ce ai invatat ‘sa doregti destul de puternic acel beneficiu, vei seapa de’ snedoritul* obicei Reflecténd asupra obiceiului tau gi luand hotardrea ferma sa te dezobignuiesti, te poate lega mai puternic de aceasta, Este ea gi cum ai lua hotardrea ferma sa adormi; cu cat doresti ‘mai puternie sa adormi s-ar putea ea gindul si te tina treaz. Vazul: procura-ti o fotografie in care esti slab(a) aga cum ‘i dori sa fii acum. Pipaitul: imagineaza-ti cand vei fi slab(a) din nou cum cy Im bragul tau neted si pulpele st abdomenul eand le vei pipal.(6 / AUTOCONTROLULPRINMETODA SILVA ‘meditatici: ,Vreau st mandine numai acele alimente eare sunt bune pentru corpul meu. Dintr-o data a dorit st manfince’ salata gi sueuri de legume gi a lasat Ia o parte alimentele cu’ multe ealoril, Rezultatul: a slabit 18 kg in patra luni 0 fomeie din Ames, Iowa, a utilizat aceeasi tehnica. Cateva zile mai tarziu, ea a eumparat gogosi -trei pentru copii si trei pentru prietenii lor. ,Pur si simplu am uitat sa eumpar gogos! si pentru mine. Aproape am plins de bucurie. Controlul Mental 2 functionat*! Un fermier din Mason City, Iowa, a cumparat cu 150 dol ‘un costum eare nu i se potrivea. Pantalonii fi erau stramtiy’ iar haina nu se putea incheia. Hl spunea: ,Vanzatorul a erezut ed sunt nebun*. Dar, utilizénd tehnica ecranului mental el pierdut in patru luni 20 kg, ,Acum costumul imi vine perfect! ‘Nu toate rezultatele sunt att de spectaculoase ~ de fay nici nu ar trebui sa fie, Caroline de Sandre din Denver si Ji Williams, care controleaza activitatile de Control Mental Colorado, au lansat un program experimental care arat ceredibilitatea tehnicilor de Control Mental pentru aceia vor sa slabeasca cu adevarat. Ea a organizat intdlniri, timp de o luna, o data pe sapta ‘mina, pentru 25 de cursani de Control Mental. Dintre acest 15 au venit la toate gedintele, iar pierderea medie in greutat a fest de 2, 2 kg. Toti au slabit! fund mai tarziu ea a examinat pe cei 15 cursanti gi constatat ci 7 dintre ei au slabit in continuare, iar 8 ‘mentinut greutatea. Nici unul nu sa Ingragat! Caroline a povestit ea pentru cursanti experimentul nu fost chinuitor, ba chiar Ie-a facut placere, Nu numai ca au slabit fara sa simta o foame mistuitoare sau alte neplaceri, dar dé ‘asemenea au intarit alte tehnici de Control Mental. q Media seaderii in greutato a coincis in mare masura cu care s-ar fi obtinut in cazul unui curs de slabire cu rezultat ‘une. Caroline a predat ca instructor Ia unul din aceste cursut timp de un an gi jumatate; ea a fost asistenta Directorului de Pure magia 1 68 Hultitie a Centrului Medical Suedez din Denver, este experta Jn probleme de nutri si de control al greutatii, Ba doreste sa continue cu acest program si sa organizeze wn curs pentru famatori. Pumatul este un obicei ata de grav, edt daca esti fumator, eum este timpul sa incopi sa devii un fost famator, Aga cum, in procedat pentru reducerea greutatii, si in acest az. vom, Jarcurge pasi mai miei, dand astfel eorpului tau timp s@ invete se supuna instructiunilor complet noi transmise de mintoa u Nu este nevoie #8 analizezi la nivelul tau exterior motivele ozobignuintei; motivele de melancolie sunt destul de familiar. Inicrul de care ai nevoie este o lista eu avantajele pe care le vei Yhnaliza mai tarzi, intr-un mod foarte viu, eare te vor deter- ‘ina sa intrerupi fumatul Nei avea o vitalitate mult mai mare; organele de sim vor fi ‘nai ascusite; si vei savura viata din plin. Tu gtii mai bine cit mine, ea nefumator, ce vei avea de eéstigat. Intra in nivelul tau si proiecteazé-te pe ecranul tau mental Iw situatia in care, in mod normal, fumezi prima ta figura din ra 2i. Vizualizeazate perfect linitit, din acel moment pnd {i scurgerea unei ore, faednd tot ce in mod normal ai face in ‘tora de a fuma. De exemplu daca aceasta ora dureaza de la ‘80 la 8,30 spune in gnd: ,Acum gi in vitor voi fi nefumator ela 7,0 la 8,80 a.m. Savurez aceasta ora in eare sunt nefu- Jnitor. Este usor si deja m-am obignuit Continua acest exerci péina edd intr-adevar esti perfect ‘njgtt, in nivelul tau exterior, in prima ta ora de libertate de {yara. Dupa aceasta poti sa continui cu urmatoarea ora, pe lujm a treia ora, gi aga mai departe. Ia-o ince, fortarea notei insemna o pedeapsd pentru corpul tau, ceea ce nu este bine, ontru cd de fapt in primul rand, mintea ta si nn corpul tau, introdus aceasta obignuinta, Las mintea ta sa rezolve ee to de facut prin intermediul imaginatiei70 / AUTOCONTROLUL PRINMETODA Si Tata céteva sfaturi pentru a accelera venirea zilei de eli rare completa: ‘CAPITOLUL x. FOLOSIREA MINTII PENTRU IMBUNATATIREA SANATATI ‘Schimba des marea figari In timpul acelor ore cand inca nu te-ai dezobignuit de furna treaba-te inainte de a aprinde o tigara: ,intr-adevar, aceasta figura acum? Surprinzitor, adesea raspunsul este ny Asteapta pana cand vei dori cu adevarat, ‘Daca in timpul orei in care esti nefumator, corpul tats nalizeaza ca ,are nevoie' sa fumeze, respira adéne, uneste ci trei degete gi utilizand aceleasi cuvinte pe care le uti timpul meditatici — adu-ti aminte la acoasta ora oti gi ramane nefumator, Jumatate din timpul meu il petrec calatorind prin multe lirica si ma adresez grupurilor de absolventi ai Controtului ‘Mental. In decurs de un an m-am intélnit nu cu sute, ci eu mii ‘de oameni, care mi-au relatat despre autovindecari intr-adevar Jpinunate. Sunt acum obignuite pentru mine; cred et ele sunt inunate in alt sens. Ma surprinde faptul ct nu toata lumea Ullizeaza aceasta posibilitate a mintii noastre de a avea putere fvupra propriului organism. Mulfi considera vindecarea psi- ica ca cova ciudat gi enigmatic (ezoterie) - totugi ce poate fi ‘ai necunoseut si mai enigmatic ea administrarea medicamen- lor puternice in mod intensiy, cu efectele lor secundare, care amenin{a starea de sanatate? In toata experienta mea eu Yindecarile psihice, nu am avut, nu am vazut si nam auzit de ici un singur efect secundar daunator. Cercetitrile modicale descopera din ee in ce mai multe lu- ‘uri despre relatia dintre corp si minte. in toate aceste cerce- liri, aparent independente, se remarea o trasatura comund: ‘Mintea pare sa joace un rol misterios, puteric, Daca Controlul Mental ar fi perfect (el nu este; inca inva- im), eu ered ca toti am avea organismul mero sinstos, Dar Julazi stim deja, n mod cert, ca mintea noastra are capacitatea tle creste puterile de regenerare ale corpului gi astfel putem, ‘pt invingem bolile cu mai mult succes. Pana si metodele simple ‘ui Emile Coue au avut succes, Tehnicile de Control Mental Pentru controlul acestui obiewi, poti folosi si alte tehnic ale acestei metode de baza. Un barbat din Omaha, care ti de opt ani a fumat zilnic un pachet si jumatate de figtri, vizualizat in Alfa imaginea acelui munte de tigari ~ pe fumase pana atunci Pe urma a aruncat aceste tigari Intr-un incinerator, un ‘au ars, Dupa accea gi-a imaginat toate tigarile pe care lev fuma in viitor daca nu s-ar lasa de fumat - un alt munte {igari ~ gi bucuros lea incinerat gi pe acestea. De multe ori trecut a incercat si se lase de fumat, de aceasta data dupa singura meditajie, a reusit sa renunfe la acest obicei, Nu ‘mai tnjit dupa figari, nu a exagerat cu mancarea, nu a a niei un efeet secundar. Nu pot relata, si regret ca 0 spun, aga de multe suc privind fumatul comparativ cu seiderea greutatil. Dar tot cunose destui cursanfi, care s-au lasat de fumat gi destui fumeaza mai putin, ca sa-iindemn pe cei care fumeaza, sp Controlul Mental sa lucreze asupra acestui obicei.22 | AUTOCONTROLUL PRINMETODA SI a» Falsioa win pentru tba soap / care includ gi metoda lui Coue, funetioneaza si mai eficient no} am observat 8 acestea le traim doar la nivelul exterior, ote de la sine nfeles ca, cu edt deavolfi mai bine tehnicle ota, si tind sa dispara practicdnd Controlul Mental. de autovindecare, eu atét vei apela mai puin la servicile me: AL treilea pas ~ sii vorbesti mental despre primul pas: dicale. Dax, la nivelul actual la care se afla Controlul Mental J faprimé-¢idorinta de aobtine ocuratenie mentala amanuntita si la nivelul de stapinire atins de tine in ceea ce noi am dezvol- Wf» yi folosesti cuvinte pozitive, si gindesti poziti, sa devii 0 tat, ar fi prea devreme pentru medici sa iasa la pensie. Este J yorsoand iubitoare gi iertatoar. joportun sa te consulti eu ei, aga eum ai procedat gi pina acum Al patrulea pas ~retraiste-i mental boala de care suferi gi 88 urmezi sfaturile lor. Dar ce poti face este si-i uimegti cu Wiilizeaza ecranul mental, trebuie sa vezi si sa-ti simti boala viteza recuperairii tale. \imp de cateva clipe, scopul fiind concentrarea energiilor de ‘Multi absolventi ne relateaza e@ in cazul urgentelor au yinlecare acolo unde este necesar aplicat Controlul Mental pentru a reduce durerile si singe- Al eincilea pas ~ serge repede aceasta imagine a boli rire. De exemplu: d-na Donald Wildowsky impreuna cu soful J alo i simte-te complet vindecat. Simte profund libertatea gi i au luat parte in Texas la un eongres. Ziarul ,Buletin® din J forcirea sanatatii perfecte. Rami la aceasta imagine, zabo- Norwich, Connecticut, relateaza cum in momentul cind ea MJ yejte un timp aici, bucura-t de ea, st stil ca 0 merit sii ca ‘8 seufundat in bazinul de fnot gia spar timpanul oun, in aceasta stare de sanatate esti in armonie perfecta cu Cel mai apropiat orag era la o departare de mai multe mil Intoniiile naturit asupra ta si n-am vrut ea soful meu sa plece in millocul congresulti Al saselea pas ~ intaroste nea o data curatenia ta mentala 0 citeaza ziarul. ,Aga ci am intrat in starea Alfa, am pus mn ‘i sfargegte prin a-tispune: in ficcare zi, in orice privint, eu pe urechea mea, m-am concentrat asupra zonei dureroase st Mf junit mai bun, mai bun si mai bun" am spus urmatoarele: A trecut, a trecut a trecut"! _Singerarea sa oprt imediat gia incetat gi durerea. Ct timp vei face aceasta sic de des? fn sfrgit am ajuns la un doctor, nesta a ramas stupefiat de Dupa experienta mea, 15 minute reprezinta durata de timp cele auzite*. ‘00 mai buna. Fa aceste exerciii eat poti edt poti de des, dar Jn autovindecare sunt gase pasi usor de fut Jy mai putin de o data pe zi. Nu exista ,prea mult*! Primul pas este sa incepi — in Beta - 8 te simti deveni Da-mi voie s8 fae, pentru un moment, o paranteza. Poate ai © persoana iubitoare (si prin urmare iertatoare) si sé consideri WJ quzit ea meditatia este un Iueru plicut, dar ea trebuie sa fii iubirea un scop final in sine. Pentru aceasta, probabil est htont sa nu devi prea incdntat de ea, ea s-0 practici prea mult. necesara o curatenie mentala temeinica (veai capitolul VIII) Hie pune c& ne poate indeparta de lume si sub influenta ei, in Al doilea pas ~ intra in nivelul tau Alfa. Acest pas Woe nesanatos, ne ocupam numai de not ingine. Nu gtiu daca important catre autovindecare pentru ca, aga cum am mi flo adevarat sau nu, Acest lucru se spune despre alte dis mentionat, toate activitatile negative ale mint la acest nivel J yline meditative, dar na gi pentru Controlul Mental. Aecontu- ~ toate vinovatile gi supararile noastre - sunt neutralizate, WJ roa noastra este chiar implicarea in lume, nu indepartarea si corpul este liber sa facd ceea ce trebuie sa faca: sa se auto= WJ lp ea ~ nu depasirea sau ignorarea problemelor practice ~ i repare. Poti desigur, sai un sim real de vinovagie i suparare, ne confruntam cu ele si le rezolvam.74 { AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA Revenind la autovindecare: Nu exista niciodata sfargit primullui pas. Exerseaza aceasta in Beta, Alfa si Teta. Traie evenimentul. Daca simfi ea palesti in timpul zilei, atun neste cele trei degete pentru reintarirea instantanee, ‘Multe din centrele noastre de Control Mental publica j nale pentru absolventi. Acestea sunt pline cu relatari absolventilor, care deseriu ce au obtinut cu ajutorul Cont Iului Mental. Istorisese cum igi controleaza durerea de cap, astmul, oboseala gi tensiunea arteriala gi multe altel. ata unul dintre ele pe care lam ales din eauza ca auto lor este un medie practician, Aproximativ la varsta de 11 ani am inceput sa am dureri de cap sub forma unor migrene. La inceput apaireau doar ocazional gi puteau fi controlate, dar pe masura ce am fnaintat in varsta situatia s-a inrautatit gi in final ‘au devenit ,cefalei chinuitoare", care tineau trei sau patru zile, cu interval de numai doua zile intre crize, Migrene fulminante devastatoare... de obicei apar doar ‘intr-o jumatate a fetei gi a capului. Ochii pareau ca vor 8 iasa din orbite, Durerea ma strangea ca o menghina si stomacul se intorcea pe dos. Criza era uneori ugurata printe-un preparat specific, un medicament vasoeon- strictor, care trebuia luat la Ineeputul erizei, efnd dure- rea era tolerabila. Odata ce durerea de cap a progresat ‘un timp, atunei nimic nu o mai putea opri in afara trecerii ‘impului, Am ajuns la acea situafie in care luam prepa- ratul din patru fn patru ore, iar usurarea nu era decat partiala. ‘Am mers la un specialist in dureri de cap, care m-a ‘examinat temeinie pentru a seasigura ca nu am tulbursri fizice sau neurologice. Mi-a dat un tratament pe care deja il foloseam; durerile de cap au continuat mai departe. ‘Una din pacientele mele era absolventa Controlului Mental imp de un an mi-a sugerat 68 merg cu ea la un Foon ming pentru tmdunaaie sit 7 ‘curs de Control Mental. intotdeauna ii spuneam ci nu fred in asemenea absurditati. Cand intr-o zi ne-am revaizut, in a patra 2i de durere de eap, si probabil eram verde de durere, mi-a spus: »Nu credeti ed sosit timpul ‘a incepeti cu Controlul Mental? Chiar in saptaména viltoare incepe un now curs...de ce mu ver ‘Mam inseria la curs gi am mers foarte congtiincios in fiocare seara gi in mod sigur nu am avut nici o eriea de dureri de cap in acea saptamina. Dar o saptaména dupa terminarea cursului m-am trezit cu o durere de cap (orbila gi eu aceasta ocazie vroiam sa vad daca progra ‘area mea funcfiona, Am parcurs un ciclu gi am invins. Nici o durere de cap... ma simfeam minunat. Bra un ‘miracol! Cinei secunde mai tarziu durereade cap a revenit i mai puternic. Nu am renuntat, am efectuat inca un viclu, gi durerea de cap a incetat pentru un moment, pe turma, din nou, a revenit. A fost necesar st tree prin apro- ximativ zece cicluri, dar nu am eedat, gi nu am luat ‘modicamente contra migrenei. Mi-am spus c@ pot face acest Incra gi in final durerea de cap a disparut. Nu am avut dureri de cap pentru un timp, dar ednd apaireau, se linau in perioada urmatoare dupa ce parcur. jgeam trei cicluri. A mai revenit uneori in urmatoarele frei luni, dar nu am mai luat nici macar o aspirina. De cand am invafat Control Mental nu am mai Iuat nici o aspirina. intr-adevar este eficientt Urmatoarea intamplare provine dela o cdlugarita, sora Bar- ara Burns din Detroit, Michigan. Am ales acest az pentru ‘0h sora Barbara a utilizat ingenios un mecanism propria de leclangare. ‘Vimp de 27 de ani ea a purtat ochelari din eauza unei miopii 4 « unui astigmatism, Din cauza accentuarii miopiei sale a ‘avut nevoie de lentile din ce in ce mai puternice care -au redus ‘lorea clara la distant. inaintoa imbunatairii vederii sale,76 | AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA Fete in peti sta 77 avea nevoie de lentilebifocale, in iulie 1974, -« hotarat Ullizeze Controlul Mental, in eureul moditafci profundo ig spunea: De fiecare data cdnd clipese din ochi voi focaliza perfect, la fl ca obiectivul aparatului de fotografia. Intimpul fiecirei meditait a repetat aceasta propozife si dupa doual saptamani a inceput s8traiase fra ochelar, fi folosea doar pentru ctit, A consultat pe dr. Richard Wlodyga, un oftalmolog (giel absolvent al cursului de Control Mental) care ra spus cd ven 0 ujoara deformare a comeei. Sora Barbara ga introdus 5 corectura cornee! in meditafil sale, in urmatoarele sitar ‘mfini, pana cid trebuia sa se prezinte lao nous examinare la dr. Wlodygn Ceea ce urmeaza este o parte a scrisorii dr-ului Wlodyga’ catre noi, Ia cererea sorei Barbars | Céind doctorul . Car! Simonton s-a ocupat de radioterapie ‘Wy Baza Acriana Travis de lang San Francisco, a studiat ‘owurile rare, dar unanim cunoscute: persoane care, datorita “nor cauze necunoseute pentru medicina s-au vindecat de can- 4 Ele sunt numite ,remisii spontane" si formeaza un numar {arte mie al bo!navilor de cancer. Doctorul Simonton s-a gin- Wit ea daca ar avea posibilitatea sa explice de ce s-au vindecat ‘esti bolnavi, atunci ar avea posibilitatea sa provoace eauzele Wwsponsabile de remisie a boli ‘A gasit ca acesti pacienti au cu totii ceva important in oo- ‘nun: Ki erau oameni de cele mai multe ori pozitivi, optimist, Notarati. La Conferinta din Boston a Controlului Mental din 1974, el a spus: »Corcetatorii au constatat ca cel mai mare factor ‘emotional singular in evotutia cancerului, este in general suferirea unei pierderi importante cu 6-18 luni inainte ude punerea diagnosticului boli Aceste observatii au fost aratate in studii separate gi {ndelungate facute de cercotatori independenti cu grapuri tle control...bservam ca nu numai aceasta pierdere este lun factor semnificativ, ci si modul in eare pierderea este rucoptionata de individ. Vedeti, pierderea trebuie sa fie sulicienta pentru a produce un sentiment de neajutorare i de pierdere a sperantei eare persista la o parte din ‘acest bolnavi, Astfel, se observa ea rezistenta lor de baza we micgoreaza, permitand malignizarea evolufei clinice”. »Sora Barbara Burns fost examinata de mine pentru prima data in 20 august 1974...Am examinat-o din now pe sora Barbara la 26 august 1975. Ba nu a mai purtat ochelari de un an, Pacienta are o reducere miopiei la un nivel la care nu este necesar 58 poarte ochelari* Desigur, doctorul cu migrena gi sora Barbara Burns mu sufereau de ,boli inspaimantatoare" de care noi ne temem. Poate Controlul Mental sa ajute in cazul acestor boli, sau pur" si simplu, este necesar sa Iuam medicamente gi sa asteptam’ A treaca timpul? ingiduiti-mi s8 arunctm o privire asupra’ unei boli care probabil este cea mai de temut dintre toate, cancerul. Marilyn Ferguson in cartea ,Revolutia ereierului gi Grace Halsell in articolul ,Mintea tmpotriva eancerului*, publicata’ {In ,Prevention Magazine“, in ianuarie 1976, citeaza lucrarile’ doctorului O, Carl Simonton, un specialist in cancer, care sia ‘insusit tehnicile Controlului Mental gi le-a aplicat eu succes’ in tratarea bolnavilor sai intr-un alt studiu feu la Baza Fortelor Aeriene Travis Publicat in , Journal of Transpersonal Psychology, (vol. 17, ir 1, 1975)", Dr: Simonton a clasificatatitudinile a 152 bolnavi fencer m cine! grupe, de la putornic nogativ, pana la puternie hiv. Pentru 20 din acesti holnavi rezultatele tratamentului fost excelente — desi 14 dintre ei erau intro stare atat de iva inet aveau 0 gansé mai mica de 50% sa supravietuinsea78 | AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA cinci ani. Ce a rasturnat echilibrul era atitudinea lor pozitiva La polul opus al seale, la 22 de bolnavi, tratamentul a dus la rezultate slabe; nici unul dintre ei nu a avut o atitudine pozitiva. j ‘Totugi cand uni dintre cei mai pozitivi bolnavi s-au intors) ‘casi, s-a schimbat atitudinea lor, ysi am observat ca boala lor se schimba in mod corespunzator". Este lar, atitud Jor a avut un rol mai important decat gravitatea boii, Dr. Elmer Green de la Fundatia Menninger era citat de, rul revistei prin cuvintele: ,Carl si Stephanie Simonton... obin rezultate remarcabile in controlul eancerului prin leg rea vizualizarii pentru autoreglare flziologica cu metodele’ radiologice traditionale in cuvantarea sa de la Boston, dr. Simonton La citat pe progodintele Societatii Americane a Cancerului, Eugene Pen’ dergrass, care a spus in 1959: ,Exista unele doveri care de ‘monstreaza ca evolufia boli, in general, este influentata de’ tun necaz emotional. Este sincera mea speranfa sa putem’ extinde cercetarea pentru a include posibilitatea distineta ea inauntrul mini exista o putere capabila sa exercite forte care’ pot si intensifice sau sa inhibe evolutia acestei boli ‘Dr. Simonton este acum directorul medical al Centrului de, Consultanta gi Cercetare a Cancerului din Forth Worth, unde: el si colaboratoarea sa Stephanie Mathews-Simonton, invat bolnavii sa participe mental la propriul lor tratament. =Vedeti, am Inceput eu ideca ea atitudinea pacientulu j ‘un rol in raspunsul sau la orice fel de forma de tratament gi putea influenta evolutia boli sale. In timp ce exploram acest lucra am gisit e8, conceptele Controlului Mental ~ biofeed. bback-ul gi meditatia ~ imi dau un instrument s& inva bolnavil ‘cum 68-41 inceapa interactiunea si sa se implice in procesel lor de vindecare. Pot sa spun c& aceasta este cea mai puterniea/ ‘arma pe care 0 ofer din punet de vedere emotional bolnavilor®, Unul dintre primii pagi folositi de Dr. Simonton tn pregi- ‘trea pacientilor sai, consta in alungarea frcii. Odata ce aceasl Flosien ming pena buna statis/ 79 iti incepe, realizam ea, cancerul este un proces normal, se desfasoara in fiecare dintre noi, e@ tot timpul avem le canceroase care dezvolta degenerari maligne. Corpul le cunoagte gi le distruge pe aceleasi cai prin eare inactivenza ‘Wroteinele strane... Nu este vorba pur si simplu sa seapam de te celulele canceroase, din cauza ea noi producem aceste ‘wlule tot timpul. Este vorba ca din nou eorpul sa fie nvingator, Wriiandu-gi propriile procese*, xpunerea doctorului Simonton a fost urmata de a doamnei Himonton care @ spus: Cei mai multi oameni...vizualizeaza 0 eolula eance- roasdica fiind ceva foarte urit, rau, insidios, eare se poate strecura ici-colo gi care este foarte puterniea; gi care, fodata pornita, organismul nu mai poate face nimi. In realitate, o celula canceroasa este o celula normala care ‘innebunit... Este o celula foarte proasta -reproducerea fi este aga de rapida ca de cele mai multe origi blocheaza propria sa alimentare cu singe gi astfel se flaminzeste pe sine. E slaba. Poti si o sectionezi, sa o iradiezi sau sa 0 tratezi chimic, gi daca se imbolnaveste, nu se mai poate Insanatosi. Ea moare, Acum st o comparam cu o celula ‘sanatoasa. Stim c& putem sa taiem fesutul sanatos al dlegetului, si daca nu facem nimic alteeva decd s& lipim lun leucoplast, el se va vindeca. Stim ea fesuturile nor- male pot sa se autorepare... ele nu-gi distrug propria flimentare eu sange. Totusi sa privim imaginea mentala pecareoavem despreaceste lucruri. Puteti vedea puterea ttribuita bolii prin fricile noastre si imaginea mentala "pe care o folosim in fricile noastre“ Referindu-se la tehnicile de relaxare gi vizualizare utilizate ipreuna cu radioterapia, doamna Simonton a spus: ,Probabil singurul si cel mai valabil instrument pe ‘are-| avem este tehnica imaginatiei mentale,9) / AUTOCONTROLULPRIN METODA SILVA Sunt tri Iueruri de baza pe care le cerem bolna sale fac. Le cerem a8 vinualzez boa lo a vizal tratamental lor, ss vizualizeze mecanisml i BBerrosen, x1 al corpul Se ee eared ene _ UN EXERCITIU INTIM PENTRU INDRAGOSTITI despre imaginea clara a ceca co vrem a8 s0 Int " Inainte de erede case vaintampla, Se pare ca este portant sa ne imaginam in aceasta ordine ‘Una dintre temele principale de discutie este medit tia, Ct de des meditate facet in timp meditate _ {in discursul sau in fata grupului de Control Mental, doamna jonton a atras atentia asupra nenumératelor tipuei de stres viata, care daca nu sunt tratate corespunzator, pot duce la inaviri .Foarte putini dintre bolnavii nogtri au o casnicie reusita, spus ea, Daca bolnavul de cancer are o casnicie reusita, ta este unul din cele mai importante lucruri de care trebuie he ocupaim, pentru e& reprezinta motivul esential pentru » trebuie sd ramdna in viafa* Care este refeta unei casnicii reusite? Eu nu cunose toate ypunsurile. Casatoria mea cu Paula este extraordinara - a plicut si interesant timp de 36 de ani, dar n-am inteles de | Poate ca aceasta enigma determina reusita unei easnici. spun aceste lucruri, pentru ea trebuie sa infelegi ea nu am experienta de prima mana privind easnicile reusite gi de nu sunt expert cum poate fi salvata; sau daca trebuie vata easnicia, care este In pericol, Cu toate acostea, eu cunose céteva metode pentru a imbogsti imbunatati o casnicie, daca impreuna soful gi sofia dorese Iuera. ‘Te astepti poate, si vorbese mai inainte despre sex, pentra ‘multi cred e& acesta ar fi pilonul de baza al unei easnicii ite, Eu consider acest lucru, mai mult ca un rezultat al ei casnicii reusite gi vom discuta despre acesta mai tarzin, 882 / AUTOCONTROLULPRINMETODA SILVA Lm exer inti petra nds 89 Eu ered ca baza cea mai buna a unei edsnicit este intim ‘Totusi (aceasta este propunerea tatea, nu genul de intimitate care seaména cu un secret, ‘ste posibil s utiliza coca ce afi invafat Impreuna, ca sot care provine din acceptarea gi inelagerea profunda, Sofie in Controlul Mental pentru a crea, in mod deliberat, 0 ‘Vreausi-fi propun ceva destul de ciudat, dar trebuie imitate profunda care se poate realiza numai dupa mal ‘di sa-ti prezint edteva fapte. Am vorbit despre sentiment ‘ghide trai impreuna. Rezultatul va fi mai puternic si mai adane de bucurie care apare spre sfrgitul eursului de Control Ment it ceea ce studentii nostri realizeaza la curs. ‘De asemenea are loc gi ceva deosebit, subtil, trait profuar Tata ce trebuie facut: Dupa imediata terminare a cusulu, student simt 8 aM sl stabilit o Jegatura intima intre i, aproape o atingere de iui lege un loc, unde amindoi va simiti foarte fericii i ‘Vin la curs ca nigte straini, ale earor drumuri nu sau ineet ‘Iirte relaxati. Poate sa fie locul unde afi petrecut o vacanta cigat niciodata, gi in curdnd trebuie si pleee sé-si traia pense ae loc ae rev des ‘amintiri acta ‘De propriul destin. Dar acest simfamant de legatura reciprot mmenea poate sé fie un loc pe care nu |-a vazut nici unul din apare din nou, foarte ugor, daca se reintalnese. Este | HiIl puteti crea impreuna. Dar s8 nu alegeti un loc unde a Husph Sah eretafu Gn ueeod Gabe Vaated Wiel GSE ‘numai unul din voi. Altfel s-ar destrama simetria expe- intense, pe care au trait-o impreuna o singura data in via Honie, si sar reduce simfamantul de impartasire. Soldatii au acelasi sentiment dupa ce au impartit experien| _ 2 Asezati-vi comod, apropiati, fata in fata. Relaxati-va gi , _ iehideti ochii tense in razboi. La fel sar sim{i si un grup de necunoscul rata Cees care gi-ar petrece toata dupa amiaza blocati in lift. i coe roo be oregon elleld penn cara a "Aceasa esto doar 0 mich parte a explicate. Hat p ere eicomiriere it letnionhmmensins sesizata cel mai des, pentru ea se observa foarte usor sim ca mergi mai adine, 876- mai adine si mai adane, ol siteret'ahemplie ae’ tasnpla qt acavas n'a 4: mai adane, 32-1. Acum esti relaxat(a), laun nivel al inti reditaiilor anc gi prelungite se nase legaturi ~ mintea Bs ser Gaishaeecdne cussicinien eieee sensibil receptiva, intra in contact fin eu alte mini, inte rmod altfel familiar numai care au trait impreuna o vi Intreaga. Majoitatea intimitajilor de o clipa sunt superfci {mint 10-9 simti cum mergi mai adane cu mine, §-7-6- mai false gi lasa un sentiment de inconfort. Ble dureaza Aline simai adane tmpreuna, 5-4 tot mai adéne gi mai aproape, Nu este cazul cu aceasta experienta; ea se desfigoard la 1, Acum suntem amandoi relaxagi la un nivel placut al nivel psihie durabil, i. Sa mergem impreuna mai adine* Pentru ca acest simfgmént este subtil si nu unul copes 6, Primal spune: ,Bine, s8 mergem impreuna foarte adane. ‘nu te surprinds ca nu ai ausit nimic despre el, dela ori facom impreuna eunostinga eu locul nostra de relaxare. Cu ccursant de Control Mental, cu eare tei intélnit. Dar a iLobservim mai mult acest loc, cu ata ajungem mai adane. teslesi si probabil respectivul o si spund: A, da, cu tot Dbervs coral. simit, A fost minunat"! _ fh, .Da... © senin, cu edtiva nori care plutese“. Fiecare va ‘Acosta este un fel de produ secundar al Controlului Ment ie apoi ineet, spontan, seena pe care o traifi impreund ~ Garsul mi gi-a propus sa realizezo acest lucru. nperatura, calorile, sunetele, toate detalile placate5 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA 7. Cand améndoi sunteti la un nivel adéne, nu va grabifi traiti din plin locul vostru de relaxare, unul din voi va spun celuilalt: ,Dorinfa mea cea mai mare este 8 te fac pe tin fericit(a) si numai dupa aceea sa ma fac pe mirie fericit(a)". 8, Colalalt spune: ,Si eu dorese foarte mult sa te fae fer cit(a) si numai dupa aeeea sa ma fac pe mine fericit(a)". 9. Lasafi sa treaca o perioada de timp, eft vreti voi, int impartagire tacuta, apoi treziti-va. Unii pot trai mult mai dane aceasta perioada tacuta privind adne in ochii celuilal Este foarte posibil ca un meditativ experimentat sa ramdni in Alfa gi Teta cu ochii deschisi. Daca nu va simtifi cont astfel, atunci mu fortati ‘Aceasta este o experiena de o putere mult mai mare deci va puteti imagina numai citind. De prima data cdnd ve ‘ncerca asta, veti fi convingi, si eu variatiile pe care le pute dezvolta, poate deveni o parte permanenta a vietii voast Cateva atenfionari: frumusetea experientei va fi pierdut dact este utilizata eronat, Daca unul din cei doi participant ru tntelege scopul gi nu e complet de acard fata de acest seo atunci sentimentul de impartasire intima poate duce la experien{a mai putin placuta. 0 recomand numai pent barbatul si femeia care cauta o legatura mai addnea ms trainica gi mai bogata, Cu tofii avem o aura, pe care putini oameni o pot vedea pe un camp energetic palid, abia viibil eare inconjoara eo Putem invata sa vedem aceasta aura. De fapt ea un alt rezult secundar al cursului de Control Mental, multi din cursanti nostri spun ca vad aura proprie gi a altor persoane. Fic diferita, precum si amprentele degetelor. CAmpurile energetice ale oamenilor apropiatifizie se supr pun. Forma, euloarea, intensitatea gi vibratiile lor se schim! Acest lucru se intmpla in aglomeratia din teatru, din autobu, precum gi in paturi cu doua persoane. Cu cat acest contac este mai des, eu att mai durabila este schimbarea aurelor Un exer iti petra nds 7-85. Aceasta schimbare este buna in cazul sofului si sotiei, nntru c& aurele lor se completeaza mai bine. O separate fiziea elungita va inversa procesul, ceca ce este inutil s& spun, nu tw bine pentru compatibilitatea césniciei. Apropierea fizica tw esentiala. Eu recomand paturile duble. -xul nu este o experienta unica. Exista liverse pozitii, ma refer la experiente, la ealitatea acestora, la ferite intensitati si profunzimi, Este o scala larga de posibi- Wohi ca si intre placeri gi ferieirea trainiea, Prea multe cupluri citese manuale sexuale de genul eum face" si cred ca, cu o anumita perfeetiune tehniea, au o viata uuala buna. Pentru a delibera fiecare pas, fiecare ducdnd ie la urmatorul, pastreaza ceea ce ar putea fi 0 experienta ica, la nivelul superficial constient Beta, Mai important te ase lasa dus de experienta, cu mintea relaxata la un nivel yeditatiy Devenind psihic sensibil, poate imbogati gi imbunatati in ind considerabil casnicia. Casatorile fericite, de durata, pot rezultatul unei ingelogeri psihice profunde intre parteneri fra aceste exercitil. De ce sa asteptam?of stu practice ESP. 87 ru a observa daca omul respectiv este clarvazator. Pentru noi cunoastem deja aceste Iueruri, ne fisam un fel mult CAPITOLUL xIT important ~ sai invatam s8 se comporte ca si clarvazatori in viala de toate zilele, intr-un mod atat de deosebit inca sa jased yinalfimile* spirituale, aga de intens, incit viaga lor wai este la fel cum a fost, Acest lucru vine dupa aproape 40 fre de instruire gi exerci. Cu rutina si sigurana instruim oameni si funetioneze ca olarvazatori; am facut acest lucru cu peste jumatate de ion do absolventi. Dupa ce vei stapaini toate tehnicile descrise in aceasta carte, fi gata in felul tau sa practici ESP. Vei putea si intri la wlele adanei ale mintii, si sa ramai total congtient gi vei fi il sa vizualizezi Iucruri gi evenimente ca si cum ar fi ;pute prin cole cinel simfuri. Acestea sunt cele doua porti Jumea clarviziuni Cursantii din cursurile de Control Mental, sunt intr-un lin apropint de starea de clarvazatori deja la sfargitul zilei loua, iar in ziua a treia intr-adevar opereaza prin clarviziune Ii proiecteaza constiinta lor in afara corpului [Bi incep cu un exereitiu simplu in imaginafia vizuala. in witatie profunda ei se proiesteaza in fata propriei lor case, yugindndu-gi ea sunt acolo, Bi observa atent tot ceea ce ved inte de a intra pe usd; se oprese in sufragerie, in fata ui de sud, Vad camera noaptea cu luminile aprinse, pe {in timpul zilei, luminata de soarele care intra prin istre gi studiaza flecare detaliu pe care sil pot aminti. Apoi ing peretele de sud gi intra in perete. Ti se poate parea ciudat, acest lucru este perfect natural pentru cei care au trecut in exercitille intensive ale vizualizarii, In perete sunt acolo, unde n-au mai fost niciodata, aga ca jeeteaza noul mediu observind: luminozitatea, mirosurile, peratura si duritatea materialelor prin ciocanituri in into- yul peretelui les apot din perete, stau in fafa lui, gi schimba % jarea peretelui in negru, rosu, verde, albastru si violet, apoi POT! $I TU PRACTICA ESP Exista ESP in mod veal? in prezent aproximati toi camer informa sunt de acord cel exist, A fost demonstrat statisti pn la ultima zeeimala ed informatiaajunge la noi si pe cai deci prin cal cine! simfuri ale noastre.Informatia po veni din trecut prezent sau vitor Poate sa vina de aproap sau de depart Nici timp, nici spatiul, nie eusea li Farad rnu sunt bariere pentru orice ar fi acen eapacitate yextr senzoriala* care functioneaza in BSP ESP inseamna ,perceptieextrasenzoriala, Mio nui ph aceasta terminologi. ,Extrasenzorial” inseamna ceva afar separat de aparatil nostru senzorial. Aste fnseamna sa se existenga unui aparat senzoral, dfert de cele cinci sim des cesta exist, deoarece obtinem informa fara a le util Nu este nimic extrasenzorial legat de ESP. Cuvntal pe cepiie*, este bun pentra experimentele conduse de J.B. Ri de la Universitatea Duke, unde participanii au ghicit earl de joc speciale, atat de preci, neat intamplarea era exci Insain Control Mental noi nu pereepem pus si simple, cin proiectaém atentia acolo unde exista informatia dorita. Percey fia este un euvint prea pasiv pentru ceea ce facem noi. Di acest motiy in Control Mental vorbim de ,Proiectie Sen rials Bficienta*. Inifalele sunt la fel, finde nfelegem tot este ESP dar si mai mult. Pentru experimentarea ESR, cursanfii de Control Men ru fac exercitii cu carti de jc. Acele exerci se utilzen{88 / AUTOCONTROLUL FRINMETODA SILVA oj itu praca ESP. / 99 se reintore la euloarea initials. Apoi ei ridiea un seaun ~ 1a pieptului animalului, Acum, in interiorul pieptului, cate fara greutate in aceasta dimensiune ~ il studiaza tn fineaza eutia toraciea, ira spinarii, inima, plaminii, peretelui, in timp ce schimba din nou culoarea lui. Ace ils ies din nou afar, iarmaji cu punctele de referinta ler i fac eu o Tubeni, eu 0 lame, eu 0 portocala, eu ru coea ee va fi probabil cea mai ciudata 2i din vata lor, bbanane, eu trei morcovi gi eu 0 capatina de slats, ‘patra, cénd vor huera eu oameni, Dar pina atuncitrebuie Cand ta terminat acest exercifiu s-a facut primul fw mai pregatim. important in agezarea mingilogice in locul din spate sa mi Intr-un nivel de meditate mai adine, uneori adéne in Teta, imaginative in locul din faa, unde se afla mecanismul nti de la Controlul Mental, gi construiese laboratoare control. In exereiul pe care vil deseriu in eontinuare, min Iimaginatia lor, care in prealabil a fost bine antrenata. Ki Jogiea fi va spune cursantului: ,S2 nu-mi spui ca esti forma, mirimea, culoarea laboratorulu, in ag fel inet interiorul peretelui sau in vreun alt loe ireal. $tit ed fevsimta bine in acest le. Asta include gi un birou si un imposibil, tu stai aici, un proieetate de e, un cea, un calendar care confine toate {nsa mintea imaginative, acum intarita de o serie de e ule din trect, prezent gi vitor gi un figer. Pind aici nimic citii de vizualizare, este capabila 2a ignore aceasta, Cu, dignuit, Pentru a ingelege etapa urmatoare este necesar si devine mai puternicaimaginafia, cu atat se intarese pro blniem eat de departe este aparatul sensitiv phic de limba} a fe. Mintea imaginative Te de logien gi e€t de apropiat de imagini si simboluri. Am {In urmatorul exercitu, cursantii se proiecteaza mental mntuat acest Iueru din cauza ca in etapa urmatoare cuburi sau cilindri de metal - ofelinoxidabil, cupr, al ratorul este echipat eu yinstrumente" pentru a corecta plumb — unde fa fel ea gi tunel cind au foot fn interiorul hic anomalile care vor fi detectate la oamenii analizati tn telui, examineaza lumina, mirosul, euloarea, temperatura’ js urmatoare. Multe din acest instrumente nu se pot vedea duritate, aednd asta rapid, pentru a impiedica mintea lg nei un laborator. Acestea sunt simbolurile instrumentale #8 acjioneze instrumente simbotice, cam dort Avansind de la forme simple ale materi pan la cele Tmagineazitio sta fina pentru filtrarea impuritatilor din complexe, ei ineep proiectia in forme ale materei vii, pit ie: © perie moale pentru a matura praful all (clei) care un pom fructfer. Examineaza pomul in cele patru anotin ute fi vazut psihie in cazul artritelor; lotiuni pentra prin schimbarea succesva a eulorior de pe ecranul lor ment indecare rapidé; bai pentru spalarea vinovatiei; aparatura poi se proiectenza tn frunze gi fruct. musica speciala pentru calmarea stresatilor. Fiecare ‘Acum un salt uriag inainte: projectarea intr-un animal Tunsant igi va face propril lui arsenal; nu exista doud seturi casa, Cursanfii au avut pina acum numeroase suceese, in ‘unelte identi. Aceste unelte provin din locul unde total cdiva igi pun intrebarea: ,Pot sa fac acest Iucru? Ei ex te posibil, adiea din nivelele adinci ale mintii, gi multi neaza cu ineredere pe ectanul lor mental care igi schimt Wirsanti realizeaza ch munca executata eu aceste unelte are culoarea, animalul preferat privindu.l din exterior; apot la fivluenta si in aga numita lume obiectiva. in timp ce eursani de inerezator ei intra in eraniu sn creierul viu, Dupt el Jereaza eu aceste unelte, ei ar putea avea nevoie de un sfat minute de contemplare, In eapul animalului, ei ies in af Injelept in momentele dificile, 0 ,voce slabai lnigita inte: din nou, pentru examina din exterior, concentrandu-se iors92 / AUTOCONTROLUL PRIN METODASILVA, Un cursant este ,INDRUMATOR‘, iar celalalt es eee a OPERATOR PSIHIC" sau ,CLARVAZATOR* (INDRUM ia ca inventer, de acces, semi spui tot coi tece prin ‘TORUL* deriva de la ,PSIHOORIENTARE"; acest cuvé P’ ‘semnifica tot ceea ce facem noi in Controlul Mental; ad Glurvazatorul: ,Umarul drept sta putin mai jos si mai in Ingeamna indrumarea min{i) Indrumatorul serie pe hi w» Restul este in ordine, eu exceptia poate a gleznei ‘numele unei persoane pe eare o cunoaste, varsta, edteva ih Sane vitamin interiorulpieptuli... Toul est cal. ralitati despre ea so deeriere a unorafectuni fice majo i) mai rece in dreapta... mai rece gi mai intunecat... i OPERATORUL PSIHIO, clarvazatoral, intr in nivelul ie plamanal drept... Acum despre acea glezna... are in Ally cw sotra indrumatorul, probabil petra prima ie, doar o dung alba pada... doare, end plows. pro- ultima data, nefiind sigur cova face. il cindva a fost o fractura. Cred ca nu mai nimie do spus. Cand semnalizeaza cd este gata, a nivelul Ii, in labor pt! Sfatutorul meu femeie, il intoarce cu spatele spre torul li, in prezenta sfatuitorlor lu, indrumatoral fi spun w, simi araté in spatele urechi.. da, se vede 0 ciatrice numele virsta sexul gi adresa persoanci, al carui nume el a avut o operatie foarte adinca, mastoid. asta trecut pe harti. Misiunea elarvézatorului este ca giseasca } , co boul sufora persoana pe care el na innit niiodata Inirumatorul: ,Foarte bine. ft tipseste plamaml drept i ‘ua aust do ea, pind fn acest moment. Elexamineara cof o cicatrice adanca in spatele unei urechi. Nu am nici 0 Datwoane inrecterinr 9 tare pa can’ Sor eral jrmatie despre glezna, Treci in revista senzaiile pe care facd In imaginatia lui inr-an mod lnigtt, consultand a i avut atunci end mi-ai vorbit despre plaménul drept i nd este nevoie pe sfutuitor,uneori ,dscuténd cu pero pre cicaricea din spatele urechi gi utlizeaza aceasta ca {adrumteral il obliga'po clarvisBtor aa raportere eo punet de eferinta pentra data vitoare, cand vei era supra sete pe parcursul investigatei, ,povestese tot, chiar dae ui cas" simfi ed inventezi*. In general o sedinta ar desagura as Dupa o pauza de un minut, elarvizatorul revine in Beta, (coea ce urmeaza se bazeaza pe un enz real): bind. Oh! Ce nebunie Indrumatorul: ,Numele bacbatului seris pe aceasta hi este John Summers. Are 48 de ani traiogte in Elkhart, Indl "Da, conebunie, Contrazce toate experientee lami noastre Unu, do trei~ John Summers din Elkhart, Indiana, ete a jonale. Totus! nu e nimie eidat im seena deseriss anterior. be ecranal tau, Percepe: simted, vizualizeaz-, imagine nltatele de elarviiune nu se obtin imediat. Unit gregese ti, creeaza-t, constientizeaza ca este acolo, gi ca atare, fapt ujin la prima incereare, altii nu reusese nici a doua si nici a cateste acolo, Seaneaza corpal eu inteligenfa ta de la cap pn ara dar, dupa o zi de lucru, aproape tofi au atdtea la picioare, sus-jos, sus-jos, odata pe secunda sneviziuni, incét ajung la concluzia cd nu sunt ,.pur si simplu in timp ce scanezi corpul, in acest mod, las imaginatis jincidente". 8 aleaghtrei zone care o atrag eal mai mult. In continua De multe ori eredem ca imaginatia este un ereator ire: #4 fac in aga fol, Inetvtesa de scanare a corpulu! of fe aiglmponsebl de nonsenmuri, Adenea nga gente. Dar opera de att trecere a intregului corp pe secunda, iar mie comunica Int produseleimaginafei cultivate; rezultatee clavacatoare onele de atractie asa cum {i se vor arata, Ponte vei av int de asemenea, progusulimaginate cultivate, trun mod purte. Cand cursantul Controlului Mental funcioneazd pon‘91 /, AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA of situ praccn ESP. / 98 tru prima data ca un clarvazator, simte ea , igi imagines w si o infect la intestin. Avea inaltime de 167 em si 48 cea ce vede, Acesta este motivul pentru care indrums rovtate spune: ,povestesto, chiar daca simi ed inventesi*. Daca el (nd sa intors in spital, domnul Thomas a aflat ea pacientul vorbi, atunci mintea logica s-ar putea indrepta spre luc rit de poliomielita in copilarie. Bl a cazut din scaunul pe rationale, inabugind puterile psihice ale omului, ceea si si-a rupt piciorul drept. Tot ceea ce a spus cursantul intimpla in viata de toate zlele, Ji Cantrolul Mental a corespuns perfect, eu exceptia inectie ‘Dupa prima lui ineereare, cursantul de Control Mental its Intestin, Acestea erau simptomele lu sau. ca nu este doar o inchipuire. Fl imaginesza gi invata se IAiesea, ceca ce pare afi o gregeala, ca in acest caz, este de in primul lucru care-i vine in minte. Astfel se realize fo lovitura corecta, dar la o alta tinta. Exersind, tintuirea ‘talentul lui de clarvaizator. Jmbunatafeste. Practicand intens aceste exercifii, clarva- {mn coea ce priveste munca, ea este guvernata de leg pa ul poate intra in contact nu numai cu cbietele, dar gi eu naturale. Mintea noastra nu se rezuma numai la capul ele. a se intinde in afara. Ca sa se intinda mai departe, ea tre Dick Mazza, un actor-cintaret din New York, ‘fie motivata de doringa, de puterea credingei, de stra va venitul batand la magina manuserise pentru seritori asteptarii. Tedactori. Intr-o zi a pierdut un manuseris gi, disperat a La prinvul sau cag, un cursant obignuit mu are 0 aste { ajutoral unei eunostinte, absolvent al cursulu de Control prea mare, Daca este 0 persoana deschist si culta, atunci jntal. Manuserisul La avut ultima data eind a intrat intr-o foarte bine, ca exista lucruri ca ESR, dar viata ia demons tnica din biserica, la repetitia unei piese. Un grup de tineri ca mu are aceasta capacitate. Cand injelege et nu este ireprenori de pompe funebre, paraseau chiar atunc biserica; ‘ind reugeste sa obfina primul lui succes, agteptarea lui i acolo pentra exercitile de absolvire. Manuscrisul era sieste pe drumul cel bun, Dupa cdteva ore, edd a luerat co r-un plie all pe eare erau serise numele Iui Dick, adresa si supra a 6-9 caruri, el este deja un absolvent al cursulil Wintul gurgent™. Control Mental iAbsolventul eursului de Control Mental avea ca sfatuitoare vAdesea vedeam cursanfi diagnosticdnd corect difer fumeie muta, in varsta, ca care comunicarea se limita la da “, nota Bud Thomas, redactor Ia ziarul Midnight Ini, semnalatd cu eapul gi de un fel de limbaj prin gestur articolul sau ,Cursurile de Control Mental ti dezvolta put uitorul barb il ajuta ca interpret si doar rar venea cu un ta mentala. (Noiembrie 19, 1973) El descrie un caz pe: prop credea a fi foarte dificil de rezolvat, dooarece nici el, nici ee ‘Absolventul a vizualizat manuserisul desris de Dick. Bll a Ja curs nu gtiau de ce boala sufera subiectul analiza. vat plicul in mijlocul unui maldar mare de harti, trantite in dimineaga acelei zile, el gi-a vizitat Ia spital fiul. Je birou. ,Este manuscrisul In siguranta acolo? a intrebat-o camera mai era un pacient. Demnul Thomas nu stia ni sfutuitoare. Ba a ficut eemn cu capul ca da, ,Este la unul despre el decd numele. intre antreprenorii de pompe funebre?* Tata ce a gasit clarvazatorul: Picioral drept era inte SNe. fol paralizat*,bratele gi umerii erau infepeniti citeva ver __[Biroul este in biserics?™* rau tasate din cauza boli. In afara do aceasta, aven ga INe*,9% / AUTOCONTROLUL PRIN METODA SILVA, Pojshtupacton ESP 97 Dar, pot obiectac8, sar fi ptt 8 fief ace! moment in tea ta, Da, ar fi putt #8 fe. Un alt eng: Un cursant. face un Wi decazgarata cto femeic are cicatrice Iacot, provenita Ino fractura, Indrumatoral ma a avut informatie despre sta gia conversat cu femeia, care a spus cd niciodata mu ridentat la cot. Apoi, dupa eéteva zile femeia a pavestit: guta mamei sale, Mama ei g-a amintit c8 en o-a accidentat ot, cdind avea trei ani! Este acesta un transfer de gid? Bnergia psihica pe care camenii o transmit este cca mai a lerniea, end supraviefurea lor este pust in joe. De aceea, Ia festvitate cu elevi sai, Manuscrsul este pe biroul su Riuite comuri SP spontant exta implica tn accidents te ingrijora, cand va sesiza aceasta, il va trimite lui Dick*. ‘moarte subita. Dui doua zile director scoliiantreprenorilor de po "Din aceasta cauza,exerctiul nostru final este un studiu de funebre i-a telefonat lui Dick. Dupa festivitate, a explicat el, ;, invata si perceapé semnalele psihice mai slabe, si mai Jat vraful de harti, in care era gi manuserisl gi ia 6 be pana end intr-o si este capabil pic a se eonecteze eu seeretare sale s8-1 puna pe birou, pentru cd el merge tn on cio, la eare se gindeste, chiar daca persoana nu eate in sa bea un paar cu noii absolvent, eiltate, Prin practiea noi devenim din ce in oe mai sensibil In experienele mele mai vechi am Invajat ea, copii demon- Multi cred ea in studul nostra de eaz no realizam mui za capactatpsihice mai accentuate deeat adulii. Copii un transfer al gndurilor. (Numai atat? Cat de neinereza int mai putin Ingraditi de Beta deca aduli gi sensul reali ‘sant unii oameni!) i lor mu sa dezvotat ata incit sa vorbeasca numa despre Cazul pe care lam folosit ca exempa ~ al acclui bar ace pare loge. fara plammul drept ~ este unul rea. Aminteste- Dupa ce a fost dezvoltata baza Controlului Mental, s-a care aparent era o greseala, glezna fracturata. Indrumat jectat un experiment pentru perfectionarea structurii5e- poate confirma (el ne-adescris in prealabil) operatia pe imelor studilor de caz, descrise anterior. Aga cum se poate ida gilipea plamlnului drept. Dar tot oe a putut a spuna di ea, thnicile mete mai vec difera mult de cele de astax. fractura gleznei a fost: .Nu am nici o informatio despi Doi cop, Jimmy si Timmy au fost antrenati in Controlul aceasta" tal, Fam separat, pundndu-i pe fiecare in eamere derive, Mai tirziu persoana de eare era vorba a confirmat c& re eu ede un experimentator, premergatori ai indruma- fapt el gia fracturat glezna eu ani in urma, gi ed accasta lor de astai, Un copil, Jimmy, a fost solcitat a intre in eauza dureri pe vieme umeda, Transfer de ginduri? Noi Wohl sau Alfa, si st ereeze ceva ~ orice ~ in imaginafia sa {njelegem in acesti termeni; gandul nu a fost in mint Acelasi timp Timmy, in alta camera a intat in nivel st {ndrumatorului, pentru ca el nu a gtiut nimic despre fract Bj foot eolicitat oA descopere ceca co Jimmy ficen: dima sleznei, Nu a fost probabil nici in mintea eazului analizat, ip crperimentatorulel aon, for un exmions aaa Simons loare verde gi roile roi Na ajunge plicul inapoi?* »Da*, sa cine este? Ea a ardtat chiar spre absolventul de Control Mental, am eu”, a tntrebat el. Nu" Sfatuitorul barbat a venit sa salveze situatia. ,Vrea spuna ca este o porsoana de varsta ta. El a rugat o fe tanara s& ducd actele inapoi in biroul s8u, deoarece el va merp98 /, AUTOCONTROLULPRINMETODA SILVA Experimentatorul lui Timmy a fntrebat Ce face Jim 1:0 ~el face un eamion mic, 0 jucarie" Bc rrroL.0L xiti "Bine, deserie-". 0, el este vopsit in verde, iar rofile sunt ro A ‘A ‘ecetaeate un studin de caz la un nivel mult ‘ma eu BOR MEAZ: PROPRIUETAY, GRUP DE dec cle pe cre ou le-am conde In alin cle EXERSARE ‘Trebuie sd exerseni pentru ga deveni ea gi eopit mit. ‘Ag dori 88 te ajut ca, prin citirea acestei cart, sti dezvolti itstle mentale, aga cum facem noi la cursurile de Control tal, Exerciile vor fi intense gi de durata, dar vor fi apli- (ii placuto, Exereitile pe care vi le ofer, pot fi efectuate vidual, Int-o funa sau doua end vei fi eapabil sa profiti sceste exert, veifi gata de analiza cazurilor deja deserise. fel moment, vei avea necesitatea ajutorului altora, in i controlate eu grija. Iata ceea ce trebuie sa fac Inainte ca sa ineepi primul exereitiu din aceasta carte, az un grup de cel putin gase indivizi compatibil, care (2 58 practice gi ei exereitile. Pastreaza legatura eu ei in p ce progresedi si ednd fiecare din grup este gata ~ cid care ajunge sa-si Insugeasea exercitiile ~ adunati-va sa (i asupra eazurilor, Dedicali o 2i intreaga pentru primul seit, Fieeare va aduee eel putin patru fige, in care sa fie rinse numele, varsta, domiciliul unei persoane grav bol- We, peo paging, precum sinatura afeetiuni pe cealalt otul fi deseris eu lux de amanunte ~ acestea te vor ajuta in wentul in care va sosi timpul verificarilor. Incepe prin a proiecta mental intr-un mental. Nu vei avea nisi elindri metalic cum avem la curs; tu poti utiliza in mb monede pentru argint si cupru, un inel de aur, un yet micut pentru fcr. Tot veti examina toate aceste abivcte »10) / AUTOCONTROLULPRINMETODASILVA Fores proril tu srp de ekersare / 101 x atente, apo vi intra la nivel vost gv vei im si on sau to‘ieun cax superior ly pay Sail cite un obieet Ia ditanja de un metra nfo, densupr a Brynn. Cincva poate a iu tncoupa on oparszereaR lulu ocilor. tmaginativi obieetul marindwse pana apm Morin pritele cin! sage intimin, dar adcoca cot ma la marimea eamere, apo intra in el i facet dierte ta Wise dovedese afi cei mai bunielarvazator Fa acelagi lucru cu fructe gi legume, si in final cu un anit 4. Daca, poate cunosti un absolvent al cursului de Control de casa preferat. Poi considera acest exeriia un suc I oagal 28 colaboreze ca vei. Daca a a cantina exer- atunci cin fiecare a simtit o diferent datncta ire pro CContollui Mental, eva va fd un imone autor, Daca tiile examinarii ale unui obiect sau ale altuia. Nu este nece wal cunostintele sa adoarma, o scurta reimprospatare cu a rezultatele fiecarui test 84 fie clare gi detaliate; numai jorul acestei carti sau o recapitulare cu eursanti la cursul experenta total, a fiecarl obec, ie distinta de onirol Mental (repetarea cursului nu se pletept) ll va ce imap 1, Cand tu esti clarvizitorl, debarasera-t dein este coea ce tai descperit; aceasta devine punctl ts joi cufundate In e fai. Aseult-4simtamintee~ intuit referinta. dar mai mult lect orice, sa ra ‘incerci sa cauti Aner Eu nu am dezvoltat inca o modalitate care si te ajute’ ieee 2 atelt. a nu.oynel «0 eonesta xm pont wh fini cipal ol soma cut aras egies cl icon ce sina wnat ging, foarte bine sa-ti atingi {elul, fara ei, dar toate acestea le. Speed st. vareptl Semnengs. ese, de pus, neo eat realiza mult mai lent, ima 00 8 vest (Cin esti indrumator nu inoorea sa sugerei. Tu doegt wult ca el si reuseased, dar sa stii ca nu-l ajuti dacd-i spui ju-te inapoi la piept. Sigur nu vezi nimic in ,neregula“? ‘Nu spuneti clarvazatorului ca gregeste. in primele stadii, nd pot exista col mai mare nomar de gregeli, ceca ce s¢ mpl adese, de fapt se datorearafaptulu ea clarvazatorl raza alte cazurtdeeat cel po care i crear, Eroarea le rlativ minora gi poate ft coretata cu patna practic, Vvitieledoscurjatoao vite do la un tndrumttor pot duce blocarea unui individ. Cel ma bine spune: Bu nu am nil 6 1. loge wn oe init unde nu vei ntrerupt sau pertur formatie despre aceasta" 2 Sa fi sigur ea ficcare membru al grupulu prac 7, it rabator. Daca mai mult deo jumstate de milion de toate exert din aceasta caro, in ordinea corespnn meni ca tine a avut succes, sigur vel avea it, Cind si avut succes cu ee, reez singur sau uo grup ceaional, Iucral va dra tm 3. Pune(t-va de atord dinante ea nimeni sm se yal mp mi indelungat, dar mu vad de co to-al grab! laude“. Probabil ci la ineeput cineva din grupa va avea oa 8. Cind toata lumea ineepe sa aiba succese de rutina eu ‘mai spetaciloase dcdtrstul Acasa nseamna eal Brit acs, continual improuma cu gpl nwtra conte Pentru a lucra asupra eazurilor agezati-va doi cate doi, © facem Ia cursurile de Control Mental. in eapitolul XI asi cuvintele spuse de catre indrumator elarvazatorului ed fi prezinta cazul. Acestea sunt exact acelea pe care noi | folosim la curs gi pe eare eu Ie sugerez grupului tau sa. foloseasca de asemenea. Am menfionat ca ar trobui sa faci aceasta in condi trolate cu grija. lata ce cred eu ca trebuie sa faci