Chestor principal de poli]ie drd.

IANCU {TEFAN

ac]ional pentru fiecare structur= implicat=. De asemenea, a

n baza principiului organiza]ional modern, ca

fost elaborat= Strategia de modernizare a Poli]iei

organiza]ie de tip deschis, a c=rei func]ionare are

Romne, \n perioada 2004-2007-Poli]ia Romn=

la baz= performan]a, Poli]ia Romn= [i-a

Poli]ie European=, care con]ine obiective strategice

raportat politicile de eficientizare profesional= la ecua]ia ai

generale ct [i obiective specifice angajamentelor asumate

c=rei factori constituie fundamentul oric=rui proces de

de Guvernul Romniei, \n scopul ader=rii la Uniunea

reform=, respectiv planificare legisla]ie organizare.

European=. Acest document programatic de referin]=

|n acest registru, se impune subliniat c= fiecare din

aceste laturi ale procesului managerial a beneficiat de o

include,

pe

lng=

respectarea

principiilor

morale,

respectarea [i aplicarea cu stricte]e a urm=toarelor

aten]ie prioritar= pe agenda institu]ional=, \n paralel cu

principii strategice: respectarea drepturilor [i libert=]ilor

monitorizarea riguroas= a ritmului [i stadiului transpunerii lor

fundamentale ale omului; legalit=]ii; confiden]ialit=]ii;

\n paractic=.

echidistan]ei; propor]ionalit=]ii; transparen]ei [i apropierii

Avnd ca principal reper practica european=

\n

materie, Poli]ia Romn= a dezvoltat un sistem propriu de

de comunitate; priorit=]ii m=surilor

celor

preventive,

\naintea

coercitive; descentraliz=rii; responsabilit=]ii \n

planificare [i organizare al activit=]ilor profesionale, care

exercitarea

situeaz= \n centrul aten]iei, deopotriv=, interesul general ce

profesionaliz=rii \n toate domeniile de activitate; cooper=rii [i

are ca finalitate integrarea european=, ct [i cel profesional,

unit=]ii sociale; viziunii globale [i unitare; continuit=]ii.

actului

de

autoritate

poli]ieneasc=;

care se dore[te a fi argumentat esen]ial \n ceea ce prive[te

Procesul de euroconformizare a legisla]iei interne, \n

r=spunsul adecvat al serviciului poli]ienesc la comanda

anul 2004, a fost marcat de evolu]ii semnificative, avnd ca

social=.

punct de referin]= cerin]ele UE privind acquisul comunitar,

disponibilit=]ilor

transpuse la nivelul Poli]iei Romne \n Planul legislativ al

institu]ionale predictibile, cu perspectivele prefigurate de

Ministerului Administra]iei [i Internelor. De asemenea, s-

Prin
studiile

sincronizarea
de

marketing

benefic=

antiinfrac]ional,

raportate

la

a avut \n vedere ca evolu]iile profesionale \n domeniu s= se

dezideratele strategice asumate de \ntreaga societate

\nscrie \n efortul continuit=]ii novatoare a demersurilor ini]iate,

romneasc=, s-a realizat un context favorabil \ndeplinirii

\n anii anteriori, care s= conduc= la alinierea euroconform=

prerogativelor poli]iene[ti la cele mai \nalte standarde.

deplin=.

|n vederea prefigur=rii unor instrumente utile de lucru,

Pe acest fond, intervalul de referin]= a consemnat

pentru fiecare domeniu de activitate, dar [i pentru o mai

apari]ia unor reglement=ri juridice de nivel superior, la care

bun= coordonare a demersurilor de ordin profesional

Inspectoratul General al Poli]iei Romne [i-a adus o

\ntreprinse, au fost puse \n practic= Programele

contribu]ie substan]ial=, cuprinsul acestora fiind orientat spre

prioritare de ac]iune a Ministerului Administra]iei [i

utilitate, eficien]= [i fiabilitate.

Internelor, pe anul 2004, care au constituit findamentul

CRIMINALISTICA

Structurile componente din cadrul Poli]iei Romne

au fost orientate att din punct de vedere tactic ct [i

1004 (-186) infrac]iuni.

institu]ional, \n deplin acord cu spiritul [i practica

Consider=m c= Poli]ia Romn= [i-a focalizat intens

eurocomunitar=, pe principiul descentraliz=rii, pentru

ac]iunile desf=[urate \n sfera criminalit=]ii organizate [i

realizarea, \n plan practic, a unor modele func]ionale [i a unui

antidrog, reu[ind un control eficient al fenomenului, \n pofida

sistem de lucru liniar, cu respectarea ierarhiei manageriale.

unei recrudescen]e f=r= precedent a acestuia, principalul

Regula pentru evolu]ia structural-organizatoric= a

resort constituindu-l mizele uria[e puse \n joc [i \mbog=]irea

constituit-o analiza obiectiv= a situa]iei operative [i

rapid= a infractorilor, care [i-au diversificat [i tehnologizat

consultarea \n teritoriu, cu privire la propunerile de

mijloacele de operare la niveluri foarte \nalte.

modificare, necesit=]ile privind resursele financiare de

Activitatea

de

combatere

criminalit=]ii

personal [i dotare, reprezentnd reperele ini]ierii proceselor

economico-financiare a fost marcat=, \n principal, de

de schimbare [i constituire a unor noi structuri.

reorganizarea problematicii de fond privind efectuarea

Poli]ia Romn= a realizat progrese importante \n planul

controalelor economice, care au condus la reducerea cu

colabor=rii inter-institu]ionale, palmaresul comun \nregistrnd

27% a num=rului infrac]iunilor solu]ionate, dar [i o

performan]e notabile, \n contextul unei etape rela]ionale noi,

\mbun=t=]ire a mediului de afaceri.

marcate de schimb=ri legislative [i de necesitatea

intensific=rii combaterii fenomenului infrac]ional.

Structurile specializate au vizat combaterea ilegalit=]ilor

comise

cu

ocazia

privatiz=rii/postprivatiz=rii,

folosirii

Avnd la baz= prevederile constitu]ionale, conform

fondurilor alocate de organismele financiare interna]ionale,

c=rora statul se organizeaz= conform principiului

opera]iunilor ilegale de comercializare a produselor

separa]iei [i echilibrului puterilor \n cadrul democra]iei

petroliere. alcool, contraband=, fraudelor bancare, fiscale,

constitu]ionale, colaborarea, \n baza legii, cu entit=]i

achizi]iilor publice, pie]e de capital, fondurilor de investi]ii, alte

apar]in=toare sferei legislative, executive ori judec=tore[ti,

sectoare de importan]= deosebit= pentru stabilitatea

s-a raliat interesului general al societ=]ii romne[ti, avnd la

climatului economic [i social.

baz= realitatea c= siguran]a civic= este o valoare

Maniera profesional= de abordare [i eforturile

fundamental=, la a c=rei ocrotire trebuie s= \[i aduc=

\ntreprinse pentru descoperirea [i cercetarea infrac]iunilor,

contribu]ia toate for]ele responsabile.

generatoare de prejudicii majore, tragerea la r=spundere

Activitatea Poli]iei Romne s-a circumscris necesit=]ii

profesionale de a face ct mai vizibile, \n fa]a partenerilor
externi, demersurile proprii efectuate \n direc]ia racord=rii

penal= a persoanelor implicate, au condus, \n aceast=

perioad= la ob]inerea de rezultate pozitive:

 cre[terea cu 14% a num=rului de infrac]iuni

de aplicare a legii, att din spa]iul european ct [i din alte

complexe solu]ionate, cu prejudicii de peste 2 miliarde;

 amplificarea cu 102% a num=rului infrac]iunilor

spa]ii geografice. Pe acest fond, Poli]ia Romn= a depus

solu]ionate, prev=zute \n Legea nr. 656/2002, privind

eforturi considerabile pentru \ndeplinirea criteriilor de

prevenirea [i combaterea sp=l=rii banilor;

metodice [i lucrative la practicile institu]ionale ale agen]iilor

integrare european=, prev=zute \n cuprinsul Capitolului

 sporirea cu 125% a num=rului de infrac]iuni

24-JAI, reflectate att de documentele Comisiei Europene,

prev=zute [i pedepsite de Legea nr. 78/2000 privind

ct [i \n alte institu]ii de profil din statele membre sau

pedepsirea [i sanc]ionarea faptelor de corup]ie.

candidate, rela]iile interna]ionale conturnd noi direc]ii [i

|n urma ac]iunilor concertate desf=[urate, Poli]ia

redimension=ri, conforme cu cerin]ele UE [i evolu]iile

Romn= a ridicat, \n vederea confisc=rii, importante

fenomenului infrac]ional.

valori [i bunuri, constnd \n: 112.493 Euro, 45.080 USD,

Aspecte privind evolu]ia criminalit=]ii

peste 12 miliarde lei numerar, 25,4 kg aur, 29 kg argint,

Poli]ia Romn= a fost sesizat= cu privire la comiterea a

39 kg alte metale pre]ioase, bunuri [i m=rfuri \n valoare

454.296 infrac]iuni (+25.719) volumul criminalit=]ii

+118) infrac]iuni la 100.000 de
sesizate \nregistrnd 2090 (+
locuitori.

Din totalul infrac]iunilor sesizate, 95.934 (21%) sunt de

natur= economico-financiare, 224.063 (49%) judiciare [i
134.299 (30%) de alt= natur=.

de 112 miliarde lei, 1838 arme de foc [i indisponibilizarea

a 1055 autovehicule.
Dup= mediul comiterii, din totalul infrac]iunilor
solu]ionate - 128.967 (59%) au fost \nregistrate \n mediul
urban, iar 87.650 (41%) \n mediul rural.
Poli]ia Romn= s-a axat primordial, \n tratarea tuturor

|n acest interval, s-a dispus m=sura \nceperii urm=ririi

segmentelor infrac]ionalit=]ii de natur= judiciar=, ripostnd

penale pentru un num=r de 262.733 (-31.647) infrac]iuni,

rapid prin mijloace [i procedee eficace, avnd \n vedere

(respectiv 11%) fa]= de perioada similar= a anului 2003,

gravitatea [i impactul deosebit al acestui gen de fapte asupra

volumul infrac]iunilor constatate fiind de 1209 (-145)

persoanei, \n plan fizic ct [i psihic, urm=rile produse,

infrac]iuni.

pericolul crescut pe care \l reprezint= pentru comunitate [i la

|n aceast= perioad=, Poli]ia a propus [i \naintat

Parchetelor solu]ii legale pentru un num=r de 218.239

nivel de individ.
Analiza fenomenului, comparativ cu indicatorii

infrac]iuni (-40.368), (respectiv-16%); fa]= de acela[i interval

realiza]i

din 2003, volumul infrac]iunilor solu]ionate consemneaz=

descendent,

\n

anul

precedent,

concretizat

\n

eviden]iaz=
sc=derea

un

trend

infrac]iunilor

CRIMINALISTICA

judiciare cu 12%, de la 80.300 la 70.392.

Tendin]a descendent=, pe ansamblu, a acestui gen de
fapte este eviden]iat= de:

 sc=derea infrac]iunilor contra persoanei cu 4%,

de la 24.859 la 23.847;

 reducerea infrac]iunilor contra patrimoniului cu

15%, de la 89.779 la 76.309 (furturile, un regres de 17%, de

la 54.390 la 45.195);
 diminuarea infrac]iunilor contra autorit=]ii cu
16%, de la 869 la 728.
Tlh=riile, \ns=, \nregistreaz= o ascenden]= de 11%, de
la 2.584 la 2.870.
Analiza situa]iei infrac]iunilor deosebit de grave,
comise cu violen]= extrem=, \nregistrate ini]ial cu autori
necunoscu]i, demonstreaz=, cu pregnan]=, profesionalismul
[i implicarea maxim=, \n rezolvarea acestor categorii de fapte,
a poli]i[tilor, care au reu[it identificarea [i prinderea autorilor,
\n 271 astfel de cazuri, dintr-un total de 350 infrac]iuni
\nregistrate, procentul de identificare fiind de 77,43%.
Pe genuri de fapte, rezultatele sunt urm=toarele:
 omor rezolvate 138 (87%) din 158;

 tentativ= de omor rezolvate 70 (68%) din 102

 pruncucidere rezolvate 10 (40%) din 25;

 loviri cauzatoare de moarte rezolvate 25 (68%)

din 37;

 viol victime sub 14 ani, urmat de moartea sau

sinuciderea victimelor rezolvate 13 (87%) din 15;

 tlh=rie cu moartea victimei 15 (115%).

Dintre persoanele cercetate pentru s=vr[irea de

infrac]iuni, 29.374 erau \n aten]ia poli]iei, 40.982 (-14%) au
fost prinse \n flagrant, fiind re]inute sau arestate
preventiv 12.039 (-34%) persoane.
Rezultatele Poli]iei Romne \n combaterea criminalit=]ii
au fost, \n principal, realizate datorit= trecerii de la un sistem
de evaluare cantitativ= la cea calitativ= a muncii informative,
care a evoluat, \n anul de referin]=, prin aport extern
(programul RIPE), fiind concretizat \n constituirea Serviciilor
de analiz= a informa]iilor din cadrul DGCCOA [i la Direc]ia de
Investiga]ii Criminale, unit=]i ce beneficiaz= de o gestionare
centralizat= a informa]iilor [i care creaz= posibilitatea
\ncadr=rii rapide a unor medii, grupuri, locuri, cu surse
valoroase.
Astfel, supravegherea calificat=, urmat= de interven]ii
ferme [i operative realizate cu sprijinul unor structuri
colaboratoare, a condus la destructurarea a 598 re]ele [i
grupuri criminale, fiind arestate 507 persoane, membre
ale acestor grup=ri.
Aceste grup=ri infrac]ionale anihilate erau organizate [i
specializate \n s=vr[irea de [antaje, instituirea de taxe de
protec]ie, trafic de carne vie, droguri, prostitu]ie, c=m=t=rie
etc., prin apelarea la mijloace violente, avnd ca scop
ob]inerea unor sume mari de bani [i a suprema]iei \n anumite
domenii infrac]ionale.
Men]ion=m,

astfel,

cazurile

Subliniem c=, \n anul 2004, nu s-au \nregistrat pe teritoriul

CORDUNENILOR,

]=rii omoruri la comand= sau pentru reglarea unor

PARDAILAN [i CSIBI ISTVAN.

conturi, ceea ce a contribuit la cre[terea siguran]ei

privind

clanurile

C+M+TARILOR, DUDUIANU, BELGIENILOR, {TOAC+,

SPUM+,

BIBANUL,

gruparea

Anul 2004 reprezint= o perioad= \n care Poli]ia

cet=]eanului [i la neproliferarea acestor deosebit de grave

Romn= a reu[it lovituri decisive, prin arestarea unor

fapte.

capi ai lumii interlope autohtone [i infractori notorii,

Activit=]ile de combatere a crimei organizate au

\nregistrat progrese importante, materializate \n constatarea

+2.464) infrac]iuni, dintre acestea 2.971 (+
+1.933)
a 5.626 (+
au fost declinate la parchet pentru continuarea cercet=rilor,
+165) fiind flagrante [i 1.021 (+
+376) s=vr[ite \n
571 (+
str=in=tate.
Rezultatele ob]inute pe linia combaterii crimei organizate
au avut ca urmare [i confiscarea a 12 kg substan]e toxice, 3
surse radioactive, 410 autoturisme [i 164 hard disck-uri,
fiind retras= din circuitul economic moned= fals= reprezentnd
peste 175 milioane lei, 69.091 dolari SUA, 187.865 Euro [i
alte monede convertite \n Euro.
Urmare a ac]iunilor desf=[urate pe linie antidrog au

+1.212) infrac]iuni, 2.432 (+

+1.260)
fost constatate 2.600 (+
+493) descoperite \n flagrant,
declinate la parchet, 1.236 (+

efectul acestora fiind resim]it att \n evolu]ia intern= a

fenomenului criminalit=]ii ct [i \n aprecierile venite din
partea popula]iei.
Romnia are un interes major \n garantarea celor
mai ridicate standarde legate de securitatea intern= [i
statul de drept, pentru cet=]enii proprii [i cei din statele
europene partenere [i nu numai.
|n acest context, respectarea legii, punerea \n
practic= a mecanismelor democratice [i \nt=rirea
capacit=]ii administrative trebuie s= devin= vizibile \n
absolut toate domeniile, ceea ce presupune accelerarea
reformei [i implementarea aquisului comunitar.
Anul 2005 va avea semnifica]ii [i implica]ii deosebite
pentru societatea romneasc=, deoarece, \n luna aprilie,

fiind confiscate 426,53 kg droguri, din care 72.18 kg de

Romnia urmeaz= s= primeasc= avizul conform pentru

mare risc, fapt ce a contribuit decisiv la diminuarea [i

aderare, iar la data de 9 mai 2005, cu ocazia celebr=rii zilei,

controlul fenomenului de trafic [i consum ilicit de

Europei, s= fie semnat tratatul de aderare.

droguri.
Anul 2004 consemneaz= pe linia activit=]ilor de

Evident, reperele acestui calendar nu reprezint=

finalul demersurilor institu]ionale de racordare la

cercetare penal= \nvinuirea/inculparea a 174.528 (-10%)

exigen]ele eurocomunitare, ci constituie un prilej de

persoane, media la 100.000 locuitori fiind 803 (-85).

mobilizare pentru \ntregul personal al Poli]iei Romne.

CRIMINALISTICA

Conf. univ. dr. VALENTIN IFTENIE

Prof. univ. dr. DAN DERMENGIU

efinit= att de sugestiv, prin cele trei

sintagme reliefate de auriul bronzului turnat
\n pl=cile metalice, preluate din Morga
ora[ului Bucure[ti (inaugurat= la data de 20.12.1892) [i
armonios integrate \n arhitectonica actualului muzeu din
incinta I.N.M.L. Mina Minovici [i anume DREPTATE{TIIN}+-ADEV+R, medicina legal= [i-a propus, \nc= de
la apari]ia sa ca [tiin]= bine definit=, s= ofere justi]iei
mijloace de prob= veridice ori de cte ori, pentru
l=murirea unor aspecte juridice, sunt necesare elemente
bio-medicale.
|n prezent, activitatea de medicin= legal= din
Romnia se desf=[oar= \n conformitate cu prevederile
Legii nr. 459/2001, modificat= [i completat= prin Legea
nr.271/2004, a Regulamentului de aplicare [i a Normelor
procedurale.
Actele normative men]ionate stabilesc c= activitatea de
medicin= legal= se realizeaz= de medici legi[ti \ncadra]i \n
institu]iile de medicin= legal=(art. 2, alin 1 din Regulament).
Institu]iile de medicin= legal= aflate \n subordinea Ministerului
S=n=t=]ii, ce func]ioneaz= potrivit legii, sunt:
 Institutul Na]ional de Medicin= Legal= Mina
Minovici, cu sediul \n Bucure[ti,
 Institutele de medicin= legal= din centrele medicale
universitare: Timi[oara, Trgu-Mure[, Cluj-Napoca, Ia[i [i
Craiova;
 Serviciile de medicin= legal= jude]ene din fiecare jude]
cu sediul \n localitatea re[edin]= de jude], care sunt arondate,
potrivit competen]ei teritoriale, unui institut de medicin= legal=.
 Cabinetele de medicin= legal=, aflate \n structura
unor Servicii de medicin= legal= jude]ene, cu sediul \n ora[e
sau municipii, care nu sunt re[edin]e de jude].
Am f=cut aceste preciz=ri deoarece, bazndu-se pe
prevederile art. 32 alin 2 [i art. 33 alin 1, din Regulamentul de
aplicare ce introduce no]iunea de expert medico-legal numit
de organul judiciar, la cererea p=r]ilor (expert parte, medicolegal) o serie de medici legi[ti, interpretnd \n mod personal
( a se \n]elege interesat !) dispozi]ia legal=, aduc prejudicii, nu
numai morale, institu]iei cl=dite cu atta migal= [i devotament
de c=tre inegalabilul prof. Mina Minovici.
Astfel, \n]elegnd \n mod gre[it noile orient=ri
democratice din ]ara noastr=, ace[ti (pseudo)colegi - medici
legi[ti au \ncercat s= transforme medicina legal= \ntr-o banal=
dar, \n opinia lor, att de fructuoas= afacere comercial=,
axat= pe principiul c[tigului ilicit, \n pofida normelor
deontologice [i, de ce nu, chiar legale, orientnd spre un alt
mod de abordare a problematicii specifice acestei att de
utile [i, putem spune, chiar frumoase discipline.
Consider=m c= institu]ia medico-legal= nu poate [i nici
nu trebuie s= ajung= o institu]ie cu dou= categorii de exper]i
(expert oficial [i expert parte) [i, cu att mai mult, o institu]ie
privat=, activitatea ei desf=[urndu-se pentru cet=]eni, dar
exclusiv prin intermediul organelor reprezentative ale statului,
care sunt implicate \n solu]ionarea diferendelor dintre
persoane [i anume: instan]e de judecat=, parchet, poli]ie (sau
poate [i acestea ar trebui s= devin= particulare?).
A[a cum un infractor nu-[i poate alege poli]istul care-i
\ntocme[te dosarul penal, nici procurorul care

instrumenteaz= cazul [i, mai ales, nici instan]a de judecat=,

care urmeaz= s= se pronun]e asupra vinov=]iei sale, tot a[a,
\n opinia noastr=, nu poate fi ales nici un medic legist ca
expert al unei p=r]i; aceast= alegere, consider=m c= nu ar
avea alt rol, \n realitate, dect s= tergiverseze finalizarea
judec=rii cauzei, prin diferite pseudoargumente prin care s=
se \ncerce eludarea nivelelor de competen]= deja stabilite [i
s=-l \ndep=rteze pe medicul legist, \n mod flagrant, de la
statutul s=u de neutralitate, conferit de titulatura de expert \n
cadrul institu]iei de medicin= legal=. A[adar, se \ncearc=
statuarea no]iunii de expert (medico-legal) al p=r]ii cnd, de
fapt, medicul legist ob]ine calitatea de expert (oficial) \n
momentul repartiz=rii lucr=rii medico-legale spre solu]ionare
de c=tre directorul/medicul [ef al institu]iei. {i iat= cum dintro sintagm= ce define[te o profesiune recunoscut= [i
apreciat= ca atare [i anume aceea de medic legist,
considerat \ntotdeauna drept expert, au rezultat dou= no]iuni
ce \ncearc= s= acrediteze falsa disjunc]ie dintre medicul
legist expert oficial [i medicul legist expert parte (?!?)
Altfel spus, aceea[i persoan= poate fi cnd medic legist
expert oficial, cnd medic legist expert parte!
Ne punem \ntrebarea - medicul legist expert al p=r]ii, ca
specialist privat, cui se subordoneaz=, de cine este controlat,
cine-i garanteaz= profilul moral- caracterial, neutralitatea [i
virtutea \n fa]a unor avantaje materiale sau morale, cum \[i
poate demonstra nep=rtinirea etc., ct= vreme \n structura
medicinei legale romne[ti exist= c=ile legale prin care orice
document medico-legal contestat, poate fi corectat (prin noua
expertiz=, avizul Comisiei de Control [i Avizare sau al
Comisiei Superioare) [i, \n consecin]=, s= satisfac= orice
nemul]umire?
{i, de fapt, pentru ce?
Oare numai pentru un iluzoriu c[tig suplimentar?
|n opinia noastr=, ct \nc= nu este prea trziu, problema
exper]ilor parte medico-legali ar trebui analizat=, sub toate
aspectele pe care le implic=, \n cadrul Consiliului Superior de
Medicin= Legal= [i, dac= argumentele contra vor predomina,
s= se ini]ieze demersurile legale, astfel \nct s= se poat=
renun]a la aceast= no]iune, pe care noi o apreciem ca fiind mai
mult dect p=gubitoare medicinei legale \n ansamblul s=u.
Consider=m c=, atunci cnd este aruncat= de uraganul
incompeten]ei, ne[tiin]ei sau indiferen]ei pe malul stncos [i
neprimitor al disper=rii, fiin]a uman= \[i va c=uta reperele
supravie]uirii \n jungla social=, \ncercnd s= apeleze la cei
care, reprezentnd organele abilitate ale statului (procurori,
poli]i[ti, instan]e de judecat= etc.) \i pot sau, mai corect, ar
trebui s=-i ofere siguran]=, \ncredere, sprijin, cnd sunt
\nc=lcate legile imuabile care
\ncearc= s= asigure
convie]uirea social=.
Iat= de ce se impune ca mecanismul ce asigur=
realizarea actului de justi]ie, din care face parte [i medicina
legal=, s= func]ioneze la parametrii irepro[abili, astfel \nct
s= putem veni \n \ntmpinarea suferin]elor celor v=t=ma]i, pe
c=i legale, f=r= a recurge la diverse tertipuri, ce nu-i pot onora
dect pe cei care sfideaz= legea.

CRIMINALISTICA

Procuror militar dr. NICOLAE LUPULESCU

tr=s=tur= esen]ial= a epocii contemporane,

determinat= de progresul vertiginos al s]iintei
[i tehnicii, de schimbul intens de valori
materiale [i spirituale, o constituie tendin]a de intensificare a
cooper=rii \ntre state pe diverse planuri ale activit=]ii politice,
sociale, culturale [i juridice.1
Fenomenul globaliz=rii, deschiderea frontierelor [i
explozia mijloacelor de comunica]ie au conferit o nou=
dimensiune criminalit=]ii transna]ionale organizate, c=reia nu
i se poate face fa]= cu succes dect prin g=sirea celor mai
flexibile mijloace de cooperare interna]ional= [i prin
intensificarea asisten]ei juridice \ntre state.
Problema criminalit=]ii interna]ionale a preocupat,
\nc= de la apari]ia acestui fenomen, majoritatea statelor lumii,
intrnd \n aten]ia unor importante organiza]ii interna]ionale,
precum Societatea Na]iunilor (acum O.N.U.), Comisia
Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (\n prezent INTERPOL) [i
Consiliul Europei.2
Prima manifestare a cooper=rii \n acest domeniu, a
constituit-o crearea, \n 1923, la Viena, cu ocazia primului
Congres interna]ional al organelor de poli]ie criminal=, a
Comisiei Interna]ionale de Poli]ie Criminal= (C.I.P.C.) care a
avut ca sarcin= organizarea colabor=rii interna]ionale \n
domeniul descoperirii autorilor diferitelor infrac]iuni3. Comisia
a fost reorganizat=, \n 1946, iar, \n 1956, s-a transformat \n
Organiza]ia Interna]ional= de Poli]ie Criminal= (O.I.P.C.), cu
denumirea prescurtat= INTERPOL.4 O.I.P.C. este chemat=
s= intervin=, la solicitarea serviciilor de poli]ie din diferite ]=ri
membre, prin intermediul birourilor lor centrale (na]ionale),
att \n situa]ia \n care un infractor a fugit \n str=in=tate, ct [i
\n cazul \n care infrac]iunea a dobndit un caracter
interna]ional. Domeniul de activitate a Interpol-ului este limitat
la infrac]iunile de drept comun [i are att un caracter
procedural, ct [i unul informativ.
De la aceste prime \ncerc=ri de unire a eforturilor
statelor \n combaterea crimei organizate [i pn= \n prezent,
cooperarea interna]ional= [i-a extins [i diversificat formele de
manifestare, att pe plan universal, ct [i pe plan regional
european, o contribu]ie deosebit= \n domeniu fiind adus= de
Consiliul Europei, sub egida c=ruia au fost adoptate, pn= \n
prezent, peste 160 conven]ii [i acorduri, precum [i
numeroase recomand=ri, prin care se stabilesc ac]iuni
comune \n domeniile economic, social, cultural, s]iintific,
juridic [i administrativ [i se reglementeaz=, printre altele, un
sistem de coordonare \ntre statele europene \n lupta contra

CRIMINALISTICA

fenomenului criminal.5
Din examinarea acestei cooper=ri, respectiv a
legisla]iei interna]ionale care o reglementeaz=, rezult= c= ea
cunoa[te dou= forme principale, [i anume:

colaborarea sau conlucrarea statelor pentru
combaterea unor categorii de infrac]iuni;

asisten]a juridic= interna]ional= \n materie penal=.
a) Colaborarea sau conlucrarea statelor pentru
combaterea unor categorii de infrac]iuni.
Colaborarea statelor \n lupta \mpotriva criminalit=]ii se
realizeaz=, \n principal, prin semnarea sau aderarea la
conven]ii interna]ionale, prin care statele \[i asum= obliga]ii
de a reprima, prin mijloace proprii, anumite categorii de
infrac]iuni. Men]ion=m, \n acest sens:
Conven]ia penal= privind corup]ia, adoptat= la
Strasbourg, la 27 ianuarie 19996, instrument juridic elaborat
\n urma recomand=rii din Rezolu]ia nr.1, adoptat= de mini[trii
europeni de justi]tie la cea de-a 21-a Conferin]= a lor (Praga,
1997), \n scopul aplic=rii rapide a Programului de ac]iune
\mpotriva corup]iei.7
Conven]ia cuprinde prevederi referitoare la
incriminarea coordonat= a infrac]iunilor de corup]ie, o
cooperare interna]ional= mai strns= \n cercetarea unor
asemenea infrac]iuni [i un mecanism eficace de combatere a
lor. Prin conven]ie sunt stabilite m=surile ce trebuie luate la
nivel na]ional \mpotriva corup]iei active [i pasive din sectorul
public [i privat, \mpotriva corup]iei func]ionarilor
interna]ionali, judec=torilor cur]ilor interna]ionale [i membrilor
adun=rilor parlamentare interna]ionale, abaterilor de la
principiile generale ale cooper=rii \n domeniu [i dispozi]iilor
referitoare la extr=dare (art. 27).
Conven]ia
european=
pentru
reprimarea
terorismului, adoptat= la Strasbourg la 27 ianuarie 19778,
prin care statele membre ale Consiliului Europei, constatnd
\nmul]irea actelor de terorism, au stabilit m=suri pentru ca
autorii unor astfel de acte s= nu se poat= sustrage tragerii la
r=spundere penal=. Potrivit acestei conven]ii, sunt calificate
ca acte de terorism:

infrac]iunile prev=zute de Conven]ia pentru
reprimarea captur=rii ilicite de aeronave, semnat= la Haga, la
16 decembrie 1970;

infrac]iunile cuprinse \n cmpul de aplicare a
Conven]iei pentru reprimarea de acte ilicite \ndreptate contra
siguran]ei avia]iei civile, semnat= la Montreal, la 23
septembrie 1971;

infrac]iunile grave, constnd \ntr-un atac \mpotriva

vie]ii, integrit=]ii corporale sau libert=]ii persoanelor care se

bucur= de protec]ie interna]ional=, inclusiv a agen]ilor
diplomatici;

infrac]iunile care au ca obiect r=pirea, luarea de
ostatici sau sechestrarea ilegal=;

infrac]iunile care au ca obiect folosirea de bombe,
grenade, rachete, arme de foc automate ori scrisori sau
colete-bomb=, \n m=sura \n care aceast= folosire prezint= un
pericol pentru persoane (art.1).
Fiecare stat contractant se oblig= s= ia m=surile
legislative necesare pentru ca aceste infrac]iuni s= nu fie
considerate infrac]iuni politice sau conexe la infrac]iuni
politice ori inspirate de scopuri politice, iar \n situa]ia \n
care nu-l extr=deaz= pe cel suspectat de comiterea unui
act terorist se oblig= s= supun= cauza, f=r= \ntrziere,
autorit=]ilor sale competente s= exercite ac]iunea penal=
(art. 7).
Conven]ia asupra substan]elor psihotrope,
adoptat= la Viena, la 21 februarie 19719, [i Conven]ia contra
traficului ilicit de stupefiante, de substan]e psihotrope,
adoptat= la Viena, la 2 decembrie 1988, prin care statele din
Organiza]ia Na]iunilor Unite, care au aderat la aceste
instrumente interna]ionale, se oblig= s= colaboreze strns \n
scopul coordon=rii luptei \mpotriva traficului ilicit de substan]e
prihotrope [i s= asigure pe plan na]ional coordonarea
ac]iunilor preventive \mpotriva acestui fenomen (art. 21).
Aceste instrumente interna]ionale, elaborate sub
egida Consiliului Economic [i Social al O.N.U., urm=resc s=
\mbun=t=]easc= cooperarea interna]ional= \n reprimarea
traficului ilicit de droguri pe uscat [i pe mare, statele fiind
con[tiente c= fenomenul respectiv amenin]= stabilitatea,
securitatea [i suveranitatea lor [i submineaz= bazele
economiilor na]ionale.
Conven]ia asupra substan]elor psihotrope, adoptat= la
Viena, \n 1971, cuprinde, ca [i Conven]ia european= pentru
reprimarea terorismului, men]ionat= mai \nainte, [i dispozi]ii
cu caracter penal (art. 22), iar Conven]ia contra traficului ilicit
de stupefiante [i subatan]e psihotrope, din 1988, con]ine [i
dispozi]ii privind extr=darea (art. 6), asisten]a judiciar= (art. 7)
[i transferul procedurilor represive (art. 8).
Dorind s= intensifice \n mai mare m=sur= cooperarea,
\n vederea suprim=rii traficului ilicit de droguri pe mare,
statele membre ale Consiliului Europei au completat, printrun acord regional, dispozi]iile art.1710 din Conven]ia de la
Viena din 198811, prin care p=r]ile se oblig= ca, f=r= a \nc=lca
principiile libert=]ii de naviga]ie pe mare, s= colaboreze
pentru \mpiedicarea utiliz=rii navelor \n afara apelor teritoriale
\n astfel de infrac]iuni [i s= fac= schimb de informa]ii cu
privire la mi[carea navelor, \nc=rc=tura [i faptele comise la
bordul lor.
Prin acest acord se stabile[te [i procedura de
autorizare a unui stat intervenient de a cere statului de
pavilion permisiunea de a opri nava [i de a urca la bordul
acesteia \n afara m=rii teritoriale a oric=rei p=r]i.
Conven]ia
european=
privind
sp=larea,
descoperirea, sechestrarea [i confiscarea produselor
infrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg la 9 noiembrie 199012,
prin care p=r]ile se oblig= s= adopte m=surile legislative

necesare pentru incriminarea faptelor de sp=lare a banilor [i,

la cerere, s=-[i acorde reciproc sprijin \n faza de urm=rire
penal=, prin furnizarea de informa]ii asupra produselor
infrac]iunii [i luarea unor m=suri provizorii, precum
indisponibilizarea conturilor bancare, pentru a preveni orice
\nstr=inare a unui bun care, ulterior, poate face obiectul unei
cereri de confiscare.
Potrivit art. 13 din Conven]ie, o parte semnatar= se
oblig= ca, la cerere, s= pun= \n executare hot=rrea de
confiscare emis= de partea solicitant=, dac= produsele
infrac]iunii se afl= pe teritoriul s=u [i nu fac obiectul unei
cercet=ri proprii. Conven]ia cuprinde printre altele [i dispozi]ii
privind principiile generale de cooperare interna]ional=
(art. 7), asisten]= reciproc= (art. 9), executarea confisc=rii
(art. 14), recunoa[terea hot=rrilor str=ine (art. 22).
Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva criminalit=]ii
transna]ionale organizate, adoptat= la New York, la 15
noiembrie 200013, are ca obiect promovarea cooper=rii \n
scopul prevenirii [i combaterii mai eficiente a criminalit=]ii
transna]ionale organizate (art.1).
|n vederea atingerii acestui scop, statele p=r]i se
oblig= s= incrimineze participarea la un grup infrac]ional
organizat (art. 5), activit=]ile de sp=lare a produsului
infrac]iunii (art. 6) [i s= adopte, \n cadrul sistemelor lor
judiciare na]ionale, m=surile necesare pentru a permite
confiscarea bunurilor provenite din infrac]iuni, precum [i
identificarea, blocarea ori sechestrarea acestora \n scopul
eventualei confisc=ri (art.12), la cererea statului solicitant
care a pronun]at o hot=rre de confiscare (art.13) [i s=-[i
furnizeze reciproc informa]ii privind criminalitatea
organizat=.14
Conven]ia cuprinde [i dispozi]ii privind extr=darea (art.
16), asisten]a judiciar= (art. 18), transferul persoanelor
condamnate (art. 17), precum [i dispozi]ii privind cooperarea
direct= \ntre serviciile de investiga]ii [i de reprimare (art. 27).
La aceea[i dat= cu Conven]ia Na]iunilor Unite
\mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate au fost
adoptate dou= protocoale adi]ionale ale acestui instrument
interna]ional:

Protocolul privind prevenirea, reprimarea [i
pedepsirea traficului de persoane, care are ca obiect
cooperarea statelor p=r]i \n vederea combaterii traficului de
persoane, acordndu-se o aten]ie special= femeilor [i
copiilor, protec]ia [i ajutorarea victimelor unui astfel de trafic
(art. 2), stabilindu-se [i m=surile de frontier= (art. 11), de
securitate [i control al documentelor (art. 12), care trebuie s=
fie reglementate prin legisla]iile lor na]ionale;

Protocolul \mpotriva traficului ilegal de migran]i pe
cale terestr=, aerului [i pe mare, care are ca obiect
promovarea cooper=rii dintre statele p=r]I, pentru
combaterea acestui fenomen [i protec]ia drepturilor
migran]ilor implica]i \n acest trafic (art. 2).15
|n scopul aplic=rii acestor instrumente interna]ionale,
Conven]ia recomand= statelor p=r]i \ncheierea de acorduri
bilaterale sau multilaterale care s= reglementeze cooperarea
direct= \ntre serviciile lor de investiga]ii [i de reprimare
(art. 27, pct. 2 din Conven]ie).
Recunoscnd interesul lor reciproc \n combaterea

CRIMINALISTICA

infrac]iunilor transfrontaliere [i \n dezvoltarea unei mai

strnse cooper=ri regionale \n lupta \mpotriva acestui
fenomen, cu efecte nocive asupra economiei, fiscalit=]ii [i
comer]ului, mai \nainte de adoptarea Conven]iei Na]iunilor
Unite \mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, ]=rile
din sud-estul Europei16 au \ncheiat:
Acordul de cooperare pentru prevenirea [i
combaterea infrac]ionalit=]ii transfrontaliere, semnat la
Bucure[ti la 26 mai 199917, \n baza c=ruia s-a constituit
Centrul Regional al Ini]iativei de Cooperare \n Sud-Estul
Europei S.E.C.I., cu sediul la Bucure[ti.
Centrul S.E.C.I. are ca obiective identificarea,
prevenirea, investigarea [i combaterea infrac]iunilor
transfrontaliere, prin schimb de informa]ii [i documente,
asigurarea reciproc= de asisten]= tehnic=, efectuarea de
livr=ri controlate [i coordonarea acestor activit=]i cu Interpol
[i Organiza]ia Mondial= a V=milor;
Protocolul \mpotriva fabric=rii [i traficului ilicit de
arme de foc, piese [i componente ale acestora, precum
[i de muni]ii, adi]ional la Conven]ia Na]iunilor Unite
\mpotriva criminalit=]ii transna]ionale organizate, adoptat la
New York la 31 mai 200118, care are ca obiect promovarea,
facilitarea [i consolidarea cooper=rii \ntre statele p=r]i, \n
vederea prevenirii, combaterii [i eradic=rii acestui fenomen
infrac]ional (art. 2).
Prin semnarea sau aderarea la acest protocol, statele
se oblig= s= incrimineze importul, exportul, achizi]ionarea,
livrarea, vnzarea, transportul [i transferul de arme \n mod
ilicit (art. 3), s= adopte m=suri legislative pentru confiscarea,
indisponibilizarea, conservarea sau distrugerea lor (art. 6, 7)
[i s= stabileasc= un regim riguros de control al transferului de
arme [i de acordare a autoriza]iilor de produc]ie, import,
export [i tranzit (art. 10).
Contribu]ia adus= de Organiza]ia Na]iunilor Unite [i
Consiliul Europei la dezvoltarea colabor=rii interna]ionale \n
lupta \mpotriva criminalit=]ii transfrontaliere organizate nu se
limiteaz= la elaborarea unor conven]ii, protocoale sau
acorduri, ca cele men]ionate19, acestea completndu-se cu
rezolu]ii, directive [i recomand=ri care jaloneaz= direc]ii
comune de ac]iune \n domeniu, precum [i cu declara]ii
commune ale [efilor de stat [i de guvern.
O form= specific= de colaborare sau conlucrare \ntre
state \n reprimarea unor categorii de infrac]iuni se realizeaz=
prin instituirea unor tribunale interna]ionale pentru judecarea
celor mai grave crime contra umanit=]ii.
La sfr[itul celui de-al doilea r=zboi mondial, s-au
considerat necesare judecarea [i pedepsirea persoanelor
responsabile pentru crime de r=zboi sau crime \mpotriva
omenirii, \n cadrul unor institu]ii judiciare interna]ionale. Au
fost \nfiin]ate astfel Tribunalul Militar Interna]ional de la
Nrenberg pentru judecarea crimelor de r=zboi din Europa
[i Tribunalul Militar Interna]ional de la Tokio pentru crimele
din Asia.
Prin rezolu]ia nr. 827 din 25 mai 1993, Consiliul de
Securitate al O.N.U. a \nfiin]at Tribunalul Penal Interna]ional
pentru ex-Iugoslavia, cu sediul la Haga, a c=rui competen]=
este limitat= la actele comise \n fosta Iugoslavie, \ncepnd
din 1991, [i se refer= la patru categorii de crime: viol=rile

CRIMINALISTICA

grave ale prevederilor Conven]iilor de la Geneva din 1949,

viol=rile legilor [i uzan]elor r=zboiului, crimele de genocid [i
crimele \mpotriva omenirii.20
Tribunalul Interna]ional pentru Rwanda, cu sediul la
Arusha (Tanzania) a fost creat de Consiliul de Securitate prin
Rezolu]ia nr. 955 din noiembrie 1994, \n competen]a acestuia
intrnd judecarea crimelor de genocid, crimelor \mpotriva
umanit=]ii [i viol=rilor prevederilor art. 3 al Conven]iilor de la
Geneva, comise de rwandezi \n statele vecine.21
|n scopul de a se pune cap=t impunit=]ii autorilor celor
mai grave crime care privesc ansamblul comunit=]ii
interna]ionale, prevenirii [i reprim=rii efective a acestor crime,
prin \nt=rirea cooper=rii interna]ionale, a fost adoptat, la
Roma, la 17 iulie 1988, Statutul Cur]ii Penale
Interna]ionale.22
Prin acest statut s-a \nfiin]at Curtea Penal=
Interna]ional= (art. 1), cu sediul la Haga (Olanda), instan]= ce
poate s=-[i exercite func]iile [i competen]ele pe teritoriul
oric=rui stat parte (art. 4), \n competen]a sa intrnd: crimele
de genocid, crimele \mpotriva umanit=]ii, crimele de r=zboi [i
crima de agresiune (art. 5). Curtea \[i desf=soar= activitatea
[i judec=, potrivit propriului statut [i Regulament de
procedur= [i probe (art. 21), prin care sunt stabilite principii
generale de drept penal (art. 28), \ntre care imprescribilitatea
crimelor ce intr= \n competen]a sa (art. 29).
Statutul cuprinde, printre altele, dispozi]ii referitoare la
cooperarea interna]ional= (art. 87), asisten]a judiciar=,
extr=darea (art. 90), arestarea provizorie (art. 92), transferul
persoanelor condamnate (art. 107) [i executarea pedepselor
(art.103 [i urm.).
b) Asisten]a juridic= interna]ional= \n materie
penal=.
Spre deosebire de conlucrare sau colaborare,
asisten]a judiciar= interna]ional= \n materie penal= const= \n
ajutorul pe care statele [i-l acord= reciproc pentru
combaterea criminalit=]ii pe teritoriul propriu, pentru
realizarea justi]iei, ca atribut al suveranit=]ii lor. Asisten]a
juridic= este o form= de cooperare interna]ional= care, spre
deosebire de conlucrarea interna]ional= \n combaterea unor
anumite categorii de infrac]iuni transna]ionale comise de
asocia]ii sau grupuri criminale, se realizeaz= prin concursul
acordat de un stat altui stat de a-[i \ndeplini func]ia de
realizare a justi]iei, ca expresie a suveranit=]ii sale.
Conceput ca o totalitate a normelor ce reglementeaz=
rela]iile de ap=rare a celor mai importante valori sociale,
dreptul penal este legat indisolubil de ordinea juridic= intern=
a fiec=rui stat.23
Dezvoltarea continu= pe care mijloacele de transport
o cunosc ast=zi, viteza [i u[urin]a cu care se circul= dintr-o
parte \n alta a globului p=mntesc [i evolu]ia exploziv= a
tehnicilor de comunicare, sporesc posibilitatea comiterii de
infrac]iuni de c=tre cet=]enii unui stat pe teritoriul altui stat sau
permit celor care au s=vr[it o infrac]iune pe teritoriul unui
stat s= se refugieze cu u[urin]= \n alt= ]ar=.
|n multe cazuri, aplicarea legii penale a unui stat, \n
vederea tragerii la r=spundere penal= a infractorilor, nu se
poate realiza f=r= concursul altor state, c=rora li se solicit=,
pe baza unor conven]ii sau declara]ii de reciprocitate,

\ndeplinirea unor acte [i m=suri, precum identificarea [i

arestarea infractorilor, audieri de martori, expertize,
extr=darea celor refugia]i pe teritoriul lor etc.
Statele, recunoscndu-[i reciproc dreptul de a
incrimina faptele, pe care le socotesc c= prezint= pericol
social, \n]eleg, totodat=, s=-[i acorde sprijin reciproc \n opera
de realizare a justi]iei, independent de locul unde aceste
fapte ar fi s=vr[ite.24
Exist= un interes propriu al fiec=rui stat \n parte [i un
interes comun al tuturor statelor de a nu tolera impunitatea,
acolo unde legea penal= a fost \nc=lcat=, de a nu l=sa loc
speran]ei c= infractorii s-ar putea sustrage de la aplicarea [i
executarea pedepsei.
Pe de alt= parte, pentru desf=[urarea \n bune condi]ii
a proceselor penale [i pentru solu]ionarea corect= a cauzelor
1 R. M. St=noiu. Asisten]a juridic= international= \n
materie penal=. Editura Academiei. Bucure[ti, 1975, p.12.
2 Consiliul Europei, ap=rut \n 1949, este o organiza]ie
politic= interguvernamental= cu caracter regional, ce
reune[te peste 40 de state din Europa [i care militeaz=
pentru realizarea unit=]ii europene prin ap=rarea [i \nt=rirea
democra]iilor pluraliste [i a drepturilor individului, prin g=sirea
[i stabilirea unor solu]ii comune la problemele grave cu care
se confrunt= societatea contemporan= [i prin punerea \n
valoare a societ=]ii culturale europene.
3 C. Bulai, op. cit., p.107.
4 Romnia a fost membru fondator a C.I.P.C. [i a
participat activ la activitatea acesteia, organiznd un congres
C.I.P.C. la Bucure[ti. C.I.P.C. [i-a \ntrerupt activitatea dup=
cel de-al doilea r=zboi mondial, iar Romnia a redevenit
membru INTERPOL, \n 1973.
5 I. Hurdubaie. Spa]iul penal paneuropean din
perspectivele Consiliului Europei. Editura Universal Pan,
Bucure[ti, 1999, p. 6.
6 Conven]ia a fost ratificat= de Romnia prin Legea nr. 27
din 16 ianuarie 2002, publicat= \n Monitorul Oficial partea I,
nr. 65 din 30.01.2002.
7 Programul de ac]iune \mpotriva corup]iei a fost adoptat
de Comitetul Mini[trilor Consiliului Europei, \n noiembrie
1996.
8 Ratificat= de Romnia prin Legea nr.19 din 28 februarie
1997, publicat= \n Monitorul Oficial partea I, nr. 34 din
04.03.1997.
9 Romnia a aderat la aceste Conven]ii prin Legea nr.118
din 15 decembrie 1992, publicat= \n Monitorul Oficial nr. 341
din 30 decembrie 1992.
10 Art.17 Traficul ilicit pe mare: 1. P=r]ile coopereaz=, \n
m=sura posibil=, pentru a pune cap=t traficului ilicit pe mare,
\n conformitate cu dreptul interna]ional maritim.
11 Acord referitor la traficul ilicit pe mare, adoptat la
Strasbourg la 31 ianuarie 1995, \n aplicarea art.17 din
Conven]ia Na]iunilor Unite \mpotriva traficului ilicit de
stupefiante [i substan]e psihotrope, \ntocmit= la Viena la 21
decembrie 1988. Acordul a fost ratificat de Romnia prin
Legea nr. 394 din 14 iunie 2002, publicat= \n M.Of. nr. 494 din
10 iulie 2002.
12 Ratificat= de Romnia prin Legea nr. 263 din 15 mai
2002, publicat= \n M.Of. nr. 353 din 28 mai 2002. |n vederea
armoniz=rii legisla]iei interne cu instrumentul interna]ional
ratificat, Parlamentul Romniei a emis Legea nr. 656 din 7
decembrie 2002 pentru prevenirea [i sanc]ionarea sp=l=rii
banilor, publicat= \n M.Of. nr. 904 din 12 decembrie 2002.
13 Ratificat= de Romnia prin Legea nr. 565 din 16

10

este indispensabil= cunoa[terea exact= a faptelor [i, deci,

examinarea tuturor probelor necesare. De multe ori, acestea
nu pot fi \ns= ob]inute dect apelnd la ajutorul altui stat. |n
esen]=, obiectul asisten]ei juridice interna]ionale \n materie
penal= \l constituie concursul sau ajutorul pe care statele [i-l
acord= reciproc, pe baza unor conven]ii, declara]ii de
reciprocitate sau \n]elegeri, \n vederea asigur=rii unei bune
administr=ri a justi]iei penale pe teritoriul lor.
Pentru a asigura un cadru juridic corespunz=tor
rela]iilor sale interna]ionale, Romnia a devenit parte la peste
3500 de tratate25, din care un procent ridicat prive[te
asisten]a juridic= interna]ional= \n materie penal=.
octombrie 2002, publicat= \n M.Of. nr.813 din 8 noiembrie
2002. Prin aceea[i lege au fost ratificate [i cele dou=
protocoale adi]ionale la Conven]ie, respectiv Protocolul
\mpotriva traficului ilicit de migran]i pe cale terestr=, aerului [i
pe mare [i Protocolul privind prevenirea, reprimarea [i
pedepsirea traficului de persoane, \n special al femeilor [i
copiilor, ambele adoptate la New York la 15 noiembrie 2000.
14 Dispozi]ii asem=n=toare se reg=sesc [i \n Conven]ia
european= privind sp=larea, descoperirea, sechestrarea [i
confiscarea produselor infrac]iunii, \ncheiat= la Strasbourg, la
8 noiembrie 1990, prin care se reglementeaz= cooperarea
interna]ional= \n domeniu pe plan regional european.
15 |n vederea \ndeplinirii obliga]iilor asumate prin
aderarea la aceste instrumente interna]ionale, Parlamentul
Romniei a adoptat:
Legea nr. 39 din 21 ianuarie 2003 privind prevenirea [i
combaterea criminalit=]ii organizate, publicat= \n M.Of. nr. 50
din 29 ianuarie 2003;
Legea nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea [i
combaterea traficului de persoane, publicat= \n M.Of. nr.783
din 11 decembrie 2001;
Ordonan]a de urgen]= nr.194 din 12 decembrie 2002
privind regimul str=inilor \n Romnia, publicat= \n M.Of. nr.
955 din 27 decembrie 2002.
16 Republica Albania, Bosnia-Her]egovina, Republica
Bulgaria, Republica Elen=, Republica Ungar=, Iugoslavia [i
Macedonia, Republica Moldova, Republica Turcia [i
Romnia.
17 Ratificat de Romnia prin Legea nr. 208 din 31
decembrie 1999, publicat= \n M.Of. nr.654 din 31 decembrie
1999.
18 Prin Decretul nr. 823 din 8 decembrie 2003, publicat \n
M.Of. nr. 886 din 12 decembrie 2003, s-a supus spre
aprobare Parlamentului aderarea Romniei la acest Protocol.
19 |n materie penal=, Consiliul Europei a adoptat peste 21
de Conven]ii.
20 G. Ungureanu. Curtea Criminal= Interna]ional=.
Revista de drept penal, nr.1/1999, p.74 [i urm.
21 N. B=rbulescu. Tribunalul Interna]ional pentru
Rwanda. Revista de drept penal, nr.1/2000, p.100.
22 Ratificat de Romnia prin Legea nr.111 din 13 martie
2002, publicat= \n M.Of. nr. 211 din 28 martie 2002.
23 Vintil= Dongoroz, Drept penal, Bucure[ti, 1939, p.23.
24 R. M.St=noiu, op.cit., p.14.
25 I. Neagu. Drept procesual penal. Tratat. Editura Global
Lex, Bucure[ti, 2002, p. 879.

CRIMINALISTICA

Asist. univ. drd. NICOLAE GROFU

Academia de Poli]ie Al. I. Cuza

xisten]a unei legisla]ii specifice care s=

permit= efectuarea de prelev=ri biologice de
la persoanele inculpate pentru o anumit=
infrac]iune, dnd posibilitatea \nscrierii \n cazierul judiciar,
sau de la persoanele suspectate de comiterea unei
asemenea infrac]iuni, este esen]ial= \n vederea constituirii
[i/sau aducerii la zi a unei baze de date genetice. Fiecare
e[antion prelevat (codul de bare) va fi \nregistrat \n baza
na]ional= de date. Este evident c= analiza trebuie efectuat=
de laboratorul de biocriminalistic= desemnat de lege.
Statele pot avea puncte de vedere divergente \n ceea
ce prive[te tipul de e[antion, care ar putea fi prelevat pentru
\nregistrarea \n baza na]ional= de date genetice, cu sau f=r=
consim]=mntul persoanei \n cauz=1. Un alt element
important, ce trebuie luat \n considerare, este costul cre=rii [i
reactualiz=rii unei baze de date.
|n anul 1994, doar Regatul Unit al Marii Britanii [i
Olanda dispuneau de o baz= na]ional= de date genetice. |n
Marea Britanie, baza de date genetice, denumit= The ADN
Index, a fost creat=, \n 1989, [i a devenit opera]ional= de la 1
ianuarie 1990. Aceasta se limiteaz= la acele persoane al
c=ror cazier judiciar are leg=tur= cu e[antioanele analizate, la
persoanele condamnate [i la probele biologice provenind din
cazuri cu autori necunoscu]i. Principalele sale func]ii sunt de
a nominaliza principalii suspec]i, pe baza urmelor ridicate de
la locul faptei, de a evalua suspec]ii nominaliza]i de c=tre
poli]ie, de a identifica eventualele crime \n serie [i de a
elabora statistici referitoare la profilul ADN
F.B.I.-ul a pus la punct un sistem pilot de stocare [i
comparare a profilurilor ADN, care func]ioneaz= pe trei
niveluri: local, federal [i na]ional. Acest sistem pilot, denumit
The Combind ADN Index Sistem (CODIS) este structurat pe
dou= tipuri de fi[iere: indexul profilurilor ADN de origine
necunoscut= (the forensic index) [i indexul infractorilor
condamna]i (the convicted offender index). Austria dispune
de o baz= de date care reune[te amprentele genetice ale
agresorilor sexuali [i ale uciga[ilor.
Succesul unei eventuale baze europene de date
genetice este \n strns= leg=tur= cu modalitatea \n care
bazele na]ionale de date sunt organizate \n fiecare ]ar=.
Pentru fiecare stat, decizia de a crea o asemenea baz= de
date depinde de un num=r de factori diver[i, cum ar fi:
 acceptarea, de c=tre majoritatea societ=]ii, a utiliz=rii
analizei ADN-ului \n scopuri represive, \ns= numai atunci
cnd se \ncalc= normele de convie]uire social=;
 solicitarea venit= din partea organelor \ns=rcinate cu
punerea \n aplicare a legii;
 utilizarea profilului ADN ca mijloc de prob= \n fa]a
instan]elor na]ionale;
 capacitatea laboratoarelor na]ionale;

CRIMINALISTICA

 dispozi]iile juridice \n vigoare \n ceea ce prive[te

prelevarea de e[antioane de la presupu[ii autori ai infrac]iunii
[i conservarea acestora.
Baza de date genetice, constnd \ntr-o colec]ie de
profiluri ADN stocate \n computer sub forma unor coduri
alfanumerice, cuprinde, de regul=, 3 tipuri de fi[iere:
1) profilurile ob]inute din urme ridicate de la locul
infrac]iunii comise de un autor necunoscut (profiluri
apar]innd a[a-numitelor urme nerezolvate);
2) profilurile ADN ale autorilor condamna]i;
3) profilurile ADN ale persoanelor disp=rute sau ale
p=rin]ilor persoanelor disp=rute.
De fiecare dat= cnd un nou profil este \nregistrat \n
baza de date, trebuie verificat \n fi[ierele 1 si 2, pentru a se
vedea dac= nu cumva acesta corespunde unui profil intrat \n
baza de date. Aceast= opera]ie poate avea ca rezultat
conducerea anchetei \n direc]ii noi, datorit= compara]iilor
care se pot realiza:
 \ntre doua locuri, unde s-au s=vr[it fapte antisociale
descoperirea acelora[i profiluri genetice \n locuri diferite,
unde s-au s=vr[it infrac]iuni, permite anchetatorilor s=
stabileasc= leg=turi \ntre locurile unde s-au s=vr[it
infrac]iunile [i, astfel, s= rezolve cazul;
 \ntre doi indivizi compara]ia indic= faptul c=
diferitele profiluri apar]in aceluia[i individ \n cazul \n care, de
exemplu, autorul infrac]iunii se prezint= sub mai multe
identit=]i, iar prin intermediul amprentelor digitale nu s-a putut
ob]ine nici o confirmare;
 \ntre individ [i urma prelevat= de la locul faptei se
confirm= faptul c= individul, care face obiectul anchetei, se
afl= la originea urmei al c=rei profil ADN este inclus \n fi[ierul
urme nerezolvate cu autori necunoscu]i.
Att baza de date genetice, ct [i legisla]ia care o
guverneaz= ar trebui s= permit= compararea profilelor ADN
ale suspec]ilor, stabilite pentru aflarea culpabilit=]ii sau
nevinov=]iei acestora, cu alte profiluri ale urmelor
nerezolvate, stabilite pe baza urmelor prelevate de la locul
faptei sau din locul presupus al s=vr[irii unei infrac]iuni.
Fi[ierele persoanelor disp=rute. Pentru a duce o
politica activ= \n domeniul c=ut=rii [i indentific=rii persoanelor
disp=rute se \ncurajeaz= crearea unui fi[ier separat pentru
astfel de persoane. Profilul persoanei disp=rute se determin=
pornind de la materialul biologic recuperat de pe obiectele de
uz personal. De asemenea, ar trebui introduse \n baza de
date [i profilurile p=rin]ilor [i/sau copiilor biologici ai celor
disp=ru]i. |n acest fel se va putea determina [i dac= profilul
unui cadavru neidentificat corespunde unui profil deja
\nregistrat.
|n afara restric]iilor impuse de legisla]iile na]ionale,
dimensiunea bazei de date este condi]ionat= din start de doi
factori principali:

11

 capacitatea laboratoarelor de criminalistic= de a

r=spunde la timp cererii. O dat= stabilit= existen]a unei
veritabile cereri [i a unei produc]ii optimizate, se vor putea
justifica toate investi]iile f=cute \n personal [i \n echipamente
suplimentare;
 limitele num=rului sau tipului de profiluri care vor fi
\nregistrate \n baza de date. Acest num=r ar trebui s= poat=
fi m=rit \n func]ie de randamentul laboratorului.
Ace[ti doi factori depind [i de opinia favorabil= sau,
dimpotriv=, defavorabil= pe care o suscit= ideea cre=rii unei
baze de date genetice. De asemenea, nu trebuie sc=pat= din
vedere existen]a unor exigen]e politice de orice gen.
Este adev=rat c= numeroase laboratoare (publice,
universitare, private) sunt \n m=sur= s= stabileasc= profiluri
ADN. Cu toate acestea, orice stabilire de profil, ce urmeaz= a
fi \nregistrat= \ntr-o baz= na]ional= de date genetice, trebuie
s= se conformeze condi]iilor aplicabile tuturor acestor
laboratoare:
1. Obiective principale
Nu trebuie s= existe dect o singur= baz= de date
na]ional= care s= permit= compararea profilurilor autorilor
infrac]iunii cu cele ob]inute pe baza e[antioanelor prelevate
de la locul faptei.
Baza de date trebuie astfel structurat= \nct s= ajute
organele \ns=rcinate cu elucidarea cazului. Ea trebuie s=
faciliteze munca exper]ilor criminali[ti din celelalte ]=ri
europene, permi]nd schimbul de profiluri ADN la nivel
interna]ional [i compararea acestor profiluri.
2. Sisteme informatice
Sistemul informatic ales trebuie s= poat= primi
programe specifice a c=ror utilizare se recomand= att din
punct de vedere tehnic, ct [i din punct de vedere al
func]ion=rii. Acest sistem trebuie s= fie suplu, s= con]in=
suficient spa]iu de memorare pentru a permite executarea
simultan= a mai multor sarcini. De asemenea, sistemul nu
trebuie s= \ncalce recomand=rile Grupului de lucru al
E.N.F.S.I. (European Network of Forensic Sience Institutes)
cu privire la analiza ADN.
Toate laboratoarele susceptibile s= comunice profiluri
ADN, \n scopul \nregistr=rilor \ntr-o baz= de date genetice,
trebuie s= ob]in=, \n prealabil, o autoriza]ie care s= le permit=
demararea unor astfel de analize. Sistemul de asigurare a
calit=]ii trebuie s= cuprind= func]ii specifice de gestiune a
calit=]ii [i de control al informa]iilor relative la diverse cazuri.
|n plus, trebuie s= garanteze c= informa]iile respective au
leg=tur= cu persoana sau cazurile anchetate.
Cercet=rile trebuie realizate cu toat= precizia necesar=
exper]ilor, pentru a determina \n ce m=sur= mai multe profiluri
s-ar putea asem=na. Pentru fiecare rezultat ob]inut, baza de
date trebuie s= furnizeze o evaluare statistic= bazat= pe
metodele de calcul al probabilit=]ilor.
Sistemul informatic trebuie s= furnizeze rapoarte
statistice, care s= r=spund= nevoilor tuturor serviciilor
utilizatoare, ceea ce va facilita dezvoltarea bazei de date [i o
monitorizare eficace. Trebuie s= fie capabil s= produc=
statistici, care s= informeze utilizatorul \n leg=tur= cu num=rul
de profiluri \nregistrate, categoriile c=rora le apar]in aceste
profiluri [i utilitatea stabilirii profilurilor ADN \n func]ie de
diferite infrac]iuni.
De asemenea, sistemul trebuie echipat cu elementele
de securitate necesare, pentru a \mpiedica pierderea unor
date sau accesul neautorizat (manipularea, modificarea,
[tergerea unor date). Accesul \n sistem trebuie s= fie rezervat

12

numai unor anumite persoane, societ=]i, organe autorizate \n

baza acordului client-furnizor. Se recomand= existen]a unei
func]ii \n sistem care s= \nregistreze toate opera]iunile
efectuate \n baza de date [i la care se poate apela pentru a
afla ce fi[iere au fost accesate [i care este identitatea
persoanelor care au intrat \n sistem.
Acest sistem trebuie s= respecte toate condi]iile
referitoare la transferul de date enun]ate \n acordurile
interna]ionale de cooperare \n domeniul poli]iei [i ratificate de
c=tre state.
Metoda de analiz= a ADN -ului [i forma sub care trebuie
s= se prezinte profilul trebuie s= se conformeze normelor [i
recomand=rilor interna]ionale.
O dat= ce o ]ar= a luat hot=rrea s= creeze o baz= de
date genetice trebuie s= examineze din punct de vedere
practic problema dimensiunilor acestei baze de date. Dou=
considerente contradictorii se impun:
costurile legate de personal [i echipamentul de
analiz= trebuie s= fie ct mai sc=zute;
colec]ia de profiluri trebuie s= fie ct mai complet=,
pentru a fi de folos \n anchetele viitoare.
Pentru reducerea costurilor se impune stabilirea unui
num=r de cazuri, care se va \nregistra \n baza de date.
Selec]ia acestora se va face pe baza unor criterii prestabilite.
|ntruct omuciderile reprezint= agresiunea cu cel mai
mare impact psihologic asupra popula]iei, orice succes,
ob]inut gra]ie bazei de date, justific= toate costurile efectuate.
Reprezentnd un mijloc suplimentar pentru o elucidare mai
eficace a unor asemenea cazuri, autorit=]ile au obliga]ia
moral= de a dota poli]ia cu un astfel de instrument.
{tiind c= persoanele susceptibile s= comit= omoruri
sunt cele care s-au perfec]ionat \n infrac]iuni mai pu]in
grave la \nceputul carierei lor criminale, bazele de date
genetice ar trebui s= con]in= [i profilurile indivizilor
condamna]i pentru infrac]iuni minore. Fiind con[tien]i c=
profilul lor genetic este deja \nregistrat \ntr-un fi[ier, pentru
eventuale compar=ri cu urme prelevate de la locul s=vr[irii
viitoarelor fapte, autorii vor ezita, poate, s= comit= infrac]iuni
minore [i, mai mult ca sigur, vor fi constrn[i s= nu mai
s=vr[easc= acte grave de violen]=, care pot da na[tere unor
urme biologice la locul faptei.
Furtul prin efrac]ie sau infrac]iunile legate de siguran]a
circula]iei pe drumurile publice sunt cele mai frecvente [i cele
mai susceptibile s= lase urme, din care se vor preleva,
ulterior, e[antioane de ADN.
Pe plan interna]ional s-a decis limitarea capacit=]ii
bazei de date la urm=toarele categorii de infrac]iuni:
toate infrac]iunile comise cu violen]=;
toate infrac]iunile referitoare la via]a sexual=;
toate furturile prin efrac]ie;
toate infrac]iunile referitoare la siguran]a circula]iei pe
drumurile publice;
alte infrac]iuni contra patrimoniului;
alte infrac]iuni sanc]ionate de legisla]iile na]ionale.

1. |n general, se poate observa urm=toarea diferen]= \ntre

]=rile cu common law (sistemul anglo-saxon) [i ]=rile cu continental
law (sistemul romano-germanic); ]=rile cu common law solicit=
existen]a consim]=mntului pentru prelevarea unei probe de snge
de la persoanele suspecte, \n timp ce ]=rile de continental law,
deseori, folosesc constrngerea fizic= pentru a ob]ine o prob= de
snge.

CRIMINALISTICA

(I)
Drd. SORIN C+TINEAN, I.P.J. Harghita

CADRUL METODOLOGIC GENERAL AL

INVESTIG+RII INFRAC}IUNILOR SILVICE
1. Aspecte introductive de ordin criminalistic
|n investigarea, termen folosit \n sensul de cercetare, a
oric=rei infrac]iuni, organul de cercetare penal= trebuie s= se
ghideze sau chiar s= respecte, al=turi de prevederi legale, o
serie de reguli metodologice generale sau particulare unei
infrac]iuni sau a unui gen de infrac]iuni.
Mai mult de att, am spune c=, \nainte de a respecta
aceste reguli metodologice, organul de investigare trebuie s=
respecte [i s= se c=l=uzeasc= dup= principiile fundamentale
ale criminalisticii1 pe care, pe scurt, dorim s= le amintim:
principiul legalit=]ii, un principiu care st= la
fundamentul oric=rui sistem de drept. Art. 2 al Codului penal
[i art. 4 al Codului de procedur= penal= consacr= acest
principiu constitu]ional. Esen]a principiului din punct de
vedere al criminalisticii este aceea c= totalitatea activit=]ilor
de cercetare criminalistic= trebuie s= se desf=[oare \n
concordan]= perfect= cu prevederile legale;
principiul afl=rii adev=rului. Art. 3 al Codului de
procedur= penal= prevede c=: \n desf=[urarea procesului
penal trebuie s= se asigure aflarea adev=rului cu privire la
faptele cauzei, precum [i cu privire la persoana f=ptuitorului.
Aflarea adev=rului este rezultatul unei activit=]i complexe de
investigare a faptelor [i \mprejur=rilor concrete, obiective,
privind o anumit= cauz=;
prezum]ia de nevinov=]ie. |n activitatea complex=, de
multe ori, de cercetare [i analiz= a urmelor unei infrac]iuni sau
a mijloacelor materiale de prob=, speciali[tii criminali[ti trebuie
s= caute, \n egal= m=sur=, att elementele prin care se poate
stabili vinov=]ia, ct [i elementele de dovedire a nevinov=]iei;
s=vr[irea unei infrac]iuni determin= modific=ri
materiale \n mediul \nconjur=tor. Se [tie c= orice activitate a
omului, licit= sau ilicit=, produce transform=ri sau modific=ri \n
mediul material \nconjur=tor. Cu alte cuvinte, se creeaz=
urme. Ceea ce trebuie re]inut, \n leg=tur= cu acest principiu,
este necesitatea existen]ei raportului de cauzalitate \ntre
activitatea infrac]ional= [i urm=;
principiul identit=]ii. |n centrul activit=]ilor de
investigare criminalistic= a infrac]iunilor, st= activitatea de
identificare a persoanelor, obiectelor sau fenomenelor aflate \n
leg=tur= direct=, cauzal=, cu faptele incriminate de legea penal=;
principiul operativit=]ii \n efectuarea investiga]iei
penale. Aceast= operativitate,care, din p=cate, nu se
manifest= \ntotdeauna, este impus= de necesit=]i practice.
De multe ori, de rapiditatea cu care sunt luate primele m=suri,
dup= primirea sesiz=rii despre comiterea unei infrac]iuni,
depinde identificarea unor probe de calitate.

CRIMINALISTICA

Dup= aceast= privire sumar= asupra principiilor de baz=

ale criminalisticii, s= ne \ntoarcem la regulile metodologice de
investigare.
Aceste reguli nu sunt prev=zute \ntr-un act normativ, ci
sunt rezultatul unei experien]e practice \ndelungate, c[tigate
de genera]ii \ntregi de criminali[ti [i anchetatori.
2. Reguli generale metodologice de investigare a
infrac]iunilor silvice:2
a) efectuarea cercet=rii de c=tre o echip= mixt=,
format= din lucr=tori de poli]ie [i speciali[ti din cadrul
organelor silvice.
Acest lucru este necesar [i permite concentrarea
cuno[tin]elor, a priceperii [i a form=rii unor speciali[ti \n
valorificarea complet= [i operativ= a datelor despre fapta
comis=.
A[a cum rezult=, din cele ar=tate mai sus, domeniul
silvic presupune multe cuno[tin]e de specialitate, tehnice,
care nu pot fi cunoscute foarte bine de organul de urm=rire
penal= sau este nevoie de experien]a unor lucr=tori silvici. Pe
de alt= parte, cu ocazia desf=[ur=rii unor activit=]i, de
exemplu o cercetare la fa]a locului sau o constatare \n
flagrant, este necesar= stabilirea volumului de mas=
lemnoas=, specia arborilor, puie]ilor sau l=starilor,
instrumentul de t=iere, dup= urmele l=sate pe arbori etc.
|n practic= s-a constatat c= exist= p=durari care, la
vederea unui arbore t=iat, [tiu aproape cu exactitate, zona de
unde a fost sustras.
b) asigurarea operativit=]ii, printr-o organizare
eficient= a cercet=rii.
Spuneam mai devreme c= o prevedere legal= de natur=
procesual penal=, privind drumul pe care \l parcurge
procesul-verbal de constatare a infrac]iunii silvice de c=tre
organele silvice, de la acestea, nu se \ndreapt= direct spre
organul de poli]ie, aspect care este de natur= a influen]a
negativ operativitatea cercet=rilor.
Acest lucru \ns= se poate evita nu prin nerespectarea
dispozi]iei procesual penale, ci prin o bun= colaborare dintre
organele silvice [i cele ale poli]iei. Exist= chiar o obliga]ie
legal= a primelor de a sesiza, de \ndat=, organele de poli]ie
despre comiterea unor infrac]iuni silvice, pentru a se putea
declan[a activit=]ile de cercetare.
Infrac]iunile silvice, ca [i altele de altfel, se pot constata
\n flagrant sau dup= s=vr[ire. |n func]ie de aceste ipostaze,
activit=]ile ce vor fi desf=[urate de organele de cercetare
difer=, \ntr-o oarecare m=sur=, fie prin ac]iunea desf=[ur=rii
lor, fie chiar prin con]inut.

Cnd fapta se constat= \n flagrant

Organul de cercetare penal=, cnd surprinde pe
f=ptuitor \n momentul comiterii faptei, desf=[oar=, \n
principal, urm=toarele activit=]i:

13

 oprirea din ac]iune a f=ptuitorului [i identificarea

acestuia;
 stabilirea faptei comise [i a \mprejur=rilor comiterii
acesteia. Prin cercetarea la fa]a locului se vor stabili arborii,
puie]ii ori l=starii t=ia]i f=r= drept, esen]a, num=rul arborilor [i
al cioatelor, diametrul acestora, dac= toate buc=]ile provin
dintr-un singur arbore sau mai mul]i etc.
 identificarea martorilor oculari;
 ridicarea [i predarea \n custodie a corpurilor delicte
(materialul lemnos, uneltele folosite [i chiar mijlocul de
transport);
 \ntocmirea procesului-verbal de constatare a
infrac]iunii.
Cnd fapta se constat= dup= s=vr[ire
 deplasarea la fa]a locului (locul comiterii faptei)
\mpreun= cu f=ptuitorul, dac= este cunoscut [i este prins, cu
organele silvice, doi martori asisten]i, pentru identificarea
exact= a locului comiterii faptei [i unde se vor num=ra, marca
[i m=sura cioatele g=site, se va stabili esen]a arborilor, dac=
au fost usca]i sau verzi, au fost t=ia]i de pe picior sau au fost
dobor]i de fenomene naturale;
 efectuarea de investiga]ii [i controale pentru
identificarea materialului lemnos provenit din comiterea
infrac]iunii;
 calcularea valorii pagubei produse, pentru a se
stabili dac= fapta este infrac]iune sau contraven]ie;
 identificarea martorilor [i luarea unei prime declara]ii;
 identificarea autorului, dac= acesta nu este
cunoscut. Sunt cazuri cnd exist= date c= autorul nu este
departe de locul comiterii faptei, situa]ie \n care se trece la
urm=rirea acestuia.
c) cercetarea atent=, complet=, a locului faptei.
d) planificarea judiciar= a \ntregii activit=]i de urm=rire
penal=.
e) stabilirea cu exactitate a elementelor constitutive
ale infrac]iunilor silvice, ct [i a celor concurente cu acestea.
A[a cum a rezultat din cele ar=tate mai sus, ancheta \n
cazul infrac]iunilor silvice, poate pleca, \n mod obi[nuit, de la
fapt= la autor, dar se poate [i invers. A[a este cazul \n care
se constat= transportarea de material lemnos, f=r= acte
legale de provenien]=, ori se g=se[te materialul lemnos, f=r=
a se putea justifica provenien]a legal= a acestuia.
f) asigurarea continuit=]ii desf=[ur=rii urm=ririi penale,
\n sensul ca lucr=torii de poli]ie, care au participat de la
\nceput la constatarea faptei, s= continue cercet=rile pn= la
finalizarea anchetei penale.
g) efectuarea cercet=rii \n strict= conformitate cu
prevederile legii procesual penale.
3. Principalele probleme care trebuie clarificate prin
investigarea infrac]iunilor silvice [i care fac obiectul
proba]iunii.
a) stabilirea exact= a locului [i momentului (timpului)
s=vr[irii infrac]iunii.
Din cuprinsul Codului silvic, al O.G. nr. 96/1998 [i al
Legii nr. 298/2002, locul comiterii unei infrac]iuni silvice este
circumstan]iat: acesta poate fi <p=durea> sau <teren cu
vegeta]ie forestier= din afara fondului forestier ori arii
protejate>.
Deci, locul [i timpul cnd s-a comis infrac]iunea
intereseaz= din urm=toarele considerente:
 pentru o \ncadrare juridic= corect= a faptei, att ca
gen de infrac]iune, ct [i o \ncadrare concret= \ntre
infrac]iunile silvice. Timpul prezint= importan]= sub aspectul
\ncadr=rii juridice, prin prisma formei agravante a faptei, dac=
este comis= \n timpul nop]ii (pentru infrac]iunile unde este
prev=zut= aceast= agravant=);

14

 pentru c=utarea, fixarea [i ridicarea urmelor

infrac]iunii, \n special \n cazul \n care autorul nu este
cunoscut, dar [i pentru identificarea instrumentelor folosite [i
a mijloacelor de transport care, conform prevederilor legale,
sunt supuse m=surii confisc=rii speciale;
 \n cazurile cu autori necunoscu]i, identificarea locului
comiterii infrac]iunii constituie un element foarte important \n
formarea unui cerc de persoane suspecte. |n acest scop, de
multe ori, [i cunoa[terea timpului \n care s-a comis fapta
poate ajuta foarte mult, chiar prin eliminarea din rndul
suspec]ilor a unor persoane cunoscute c= \ntr-un anumit
interval de timp erau \ntr-un anume loc [i nu puteau comite
fapta;
 cunoscnd locul comiterii faptei, acesta poate
constitui punctul de plecare \n cercetarea vecin=t=]ilor, a
anumitor trasee de deplasare, pentru descoperirea
materialului lemnos, produs al infrac]iunii;
 de asemenea, a[a cum locul comiterii faptei poate
ajuta la formarea cercului de suspec]i, cunoscnd locul se pot
identifica [i eventualii martori oculari.
b) identificarea mijloacelor [i metodelor folosite la
comiterea infrac]iunii.
A[a cum am ar=tat mai \nainte, infrac]iunile silvice au o
diversitate de metode de s=vr[ire propriu-zis= ori de
ascundere a infrac]iunii, unele mai uzuale iar altele \ntlnite
mai rar.
Cunoa[terea metodelor folosite este important= pentru
asigurarea descoperirii mijloacelor de prob= necesare
dovedirii faptelor [i a vinov=]iei participan]ilor la comiterea lor.
De aceea, activitatea infrac]ional= trebuie cercetat= \n mod
concret, de la fapt= la fapt=.
Identificarea mijloacelor folosite la comiterea
infrac]iunilor silvice este important= cel pu]in din dou= motive:
 poate ajuta la identificarea autorilor;
 \n vederea dispunerii m=surii confisc=rii speciale.
c) identificarea persoanei v=t=mate [i stabilirea
prejudiciului cauzat.
Desigur, aceast= problem= este general= pentru orice
gen de infrac]iune dar, \n cazul infrac]iunilor silvice, prezint=
unele particularit=]i. Persoana v=t=mat= poate fi statul,
persoane fizice, asocia]ii de proprietari, institu]ii de cult,
consilii locale, proprietari sau de]in=tori. Ceea ce trebuie
re]inut este c= statul este persoana v=t=mat= \n orice
infrac]iune silvic=, prin tr=s=tura legal= ce caracterizeaz=
fondul forestier, care constituie bun de interes na]ional,
conform art.4 din Codul silvic.
|ntr-un fel autorul, cnd este proprietarul p=durii sau
terenului cu vegeta]ie forestier=, poate fi, \n acela[i timp, [i
persoan= v=t=mat=. Se [tie faptul c=, \n acest caz, nu se
poate re]ine dect infrac]iunea silvic= de t=iere, f=r=
concursul cu infrac]iunea de furt.
Prejudiciul cauzat trebuie stabilit, \n primul rnd, pentru
a vedea dac= fapta este infrac]iune (la cele unde este
prev=zut acest element de incriminare) sau contraven]ie. |n al
doilea rnd, desigur, c= la toate infrac]iunile de prejudiciere,
cuantumul acestuia trebuie cunoscut pentru luarea m=surilor
legale \n vederea recuper=rii lui.
Ceea ce mai trebuie re]inut este procedura legal=
special= pe baza c=reia se stabile[te cuantumul prejudiciului.
Este vorba de Legea nr.81/1993, publicat= \n Monitorul
Oficial nr. 275 din 29.11.1993, Partea I, privind determinarea
desp=gubirilor, \n cazul unor pagube produse fondului
forestier. |n esen]=, calculul se face pe baza unui tabel, \n
func]ie de diametrul arborelui m=surat la cioat=, diametru
corespunz=tor unui coeficient. Acest coeficient se \nmul]e[te
cu pre]ul mediu al unui metru cub de mas= lemnoas= pe
picior, \n vigoare la data constat=rii pagubei. Acest pre],

CRIMINALISTICA

conform legii, trebuie actualizat anual prin ordin al ministrului

de resort.
Pentru puie]i [i l=stari, sunt prev=zute pre]uri pe
bucat=. |n situa]ia \n care pre]ul mediu al unui metru cub de
mas= lemnoas= pe picior se modific=, valoarea pagubei
produse puie]ilor [i l=starilor se modific= prin multiplicarea
acesteia cu un coeficient rezultat din raportul dintre noul
pre] [i cel avut \n vedere la stabilirea valorilor precizate \n
tabelul din anexa la lege.
Stabilirea prejudiciilor \n cazul infrac]iunilor silvice este
un atribut legal al Ocoalelor Silvice.
d) identificarea f=ptuitorilor [i a participan]ilor la
s=vr[irea infrac]iunii.
Autor al infrac]iunii silvice poate fi, \n general, orice
persoan=. Subiec]ii activi sunt circumstan]ia]i \n cazul
infrac]iunilor prev=zute de art. 32 din O.G. nr. 96/1998
(proprietari sau de]in=tori). Legea mai circumstan]iaz=
subiectul activ \n cazul unui contravenient silvic care repet=
fapta \n decurs de doi ani. De regul=, infrac]iunile silvice de
t=iere sau furt sunt comise de dou= sau mai multe
persoane \mpreun=, dar calitatea acestora, din punct de
vedere al formei de vinov=]ie, poate fi diferit=.
Dac= infrac]iunea este s=vr[it= \n participa]ie,
investigarea criminalistic= trebuie s= l=mureasc= toate
aceste aspecte privind calitatea procesual= a subiectului,
forma de vinov=]ie cu care a participat, contribu]ia fiec=ruia la
executarea laturii obiective a infrac]iunii.
Comiterea faptei de c=tre dou= sau mai multe persoane
\mpreun= constituie o form= agravant= la infrac]iunile de
t=iere [i furt, infrac]iuni pe care le putem denumi clasice.
Ca [i \n cazul altor infrac]iuni, [i \n cazul celor la regimul
silvic, pentru a stabili inten]ia cu care au ac]ionat coautorii, nu
este necesar ca fiecare coautor s= aib= inten]ia de autor unic
al faptei .3
Practica judiciar= a statuat, de asemenea, c= este
suficient= voin]a unui coautor de a ac]iona de a[a manier=
\nct activitatea sa infrac]ional= s= se completeze cu a altei

persoane, [tiind c= prin activitatea comun= se realizeaz=

nemijlocit latura obiectiv= a infrac]iunii.4
e) existen]a concursului de infrac]iuni.
Am ar=tat mai sus c= infrac]iunile silvice se pot comite
\n concurs, unele cu altele, sau \n concurs cu alte genuri de
fapte.
|n astfel de situa]ii, pentru investigarea acelor
infrac]iuni, se vor respecta regulile metodologice specifice
acelor infrac]iuni, de exemplu, la infrac]iunile de fals,
delapidare, infrac]iuni de corup]ie, ultraj etc.
f) stabilirea condi]iilor concrete care au favorizat
s=vr[irea infrac]iunii.
Aceasta este o sarcin= a organului de urm=rire penal=
care nu ]ine neap=rat de materialul probator, dar este
important= pentru aspectul de prevenire care caracterizeaz=
sistemul nostru de drept. Orice anchet= desf=[urat= trebuie
s= urm=reasc= [i rezolvarea scopului de preven]ie.
Organul de urm=rire penal= are posibilitatea de a aduce
la cuno[tin]a organelor silvice ori altor institu]ii condi]iile care
au favorizat comiterea faptei, \n vederea elimin=rii acestora
sau luarea altor m=suri adecvate situa]iilor negative
constatate, pentru \nl=turarea lor.

1 Emilian

Stancu, Tratat de Criminalistic=, Editura ACTAMI,

Bucure[ti 2001, pg. 23-29

2 Idem, pg. 549-550
3

Dr. Vasile Berche[an, Metodologia Investig=rii Infrac]iunilor,

Editura PARALELA 45 Pite[ti 2000, pg. 325

4 George Antoniu Practica Judiciar= Penal=, vol.

I., Editura

Academiei Romne, Bucure[ti 1988, pg. 88

IDENTIFICAREA PERSOANELOR
DUP+ URMELE RELIEFULUI PAPILAR
Editura Lumina LEX - Bucure[ti a editat lucrarea Identificarea persoanelor
dup= urmele reliefului papilar, autor lector univ. dr. Elena Ana Mihu].
Lucrarea cuprinde cercetarea criminalistic=, sub toate aspectele, a urmelor create
nemijlocit de relieful papilar al omului.
Plecnd de la un studiu \ndelungat al lucr=rilor de specialitate, ap=rute la noi \n
]ar= [i \n str=in=tate, precum [i de la numeroase cazuri de practic= judiciar= [i de
expertize criminalistice, doamna dr. Elena Ana Mihu] prezint=, \ntr-o succesiune
logic=, aspectele ce privesc dactiloscopia.
Capitolele lucr=rii se refer= la:  no]iuni introductive;  aplica]ii practice
ale reliefului papilar;  clasificarea reliefului papilar de pe suprafa]a palmelor;
 \nregistrarea dactiloscopic=;  c=utarea [i descoperirea urmelor de mini;
 procedee de eviden]iere a urmelor papilare;  procesul identific=rii dactiloscopice;
 ob]inerea impresiunilor;  valorificarea urmelor papilare prin constatarea tehnico[tiin]ific= [i expertiza dactiloscopic=.
|n concluzie, apreciem c= aceast= lucrare reprezint= o interesant= realizare de
cercetare [tiin]ific=, o monografie de referin]= \n literatura noastr= criminalistic=.

CRIMINALISTICA

Lector univ. FLORIN BOBIN

15

Lect. univ. dr. ELENA ANA MIHU}

rocedeele

de

eviden]iere

urmelor

descoperite \n stare latent= sunt foarte

variate, de la cele mai simple, realizate \n

orice situa]ie, indiferent de natura suportului purt=tor, pn= la

unele mai complexe, care se pot aplica doar atunci cnd
urmele se afl= pe o anumit= categorie de obiecte.
Ultimele nout=]i \n domeniu sunt aduse de c=tre
laboratoarele Serchie, unde se g=sesc o serie de camere
de fumizare [i alte aparate de ultim= genera]ie, folosite
\n relevarea amprentelor digitale \n stare latent=. Practica
utiliz=rii \n unele state, care beneficiaz= deja de aceste
aparate, a demonstrat o serie de avantaje \n activitatea
de cercetare criminalistic=.
Speciali[tii romni nu au \n dotare aceste aparate avnd

diferite obiecte cu care au venit \n contact, ilustrativ prezentnd

cazul Franois Besse, complicele lui Jacques Messine, care a
fost demascat, cu ocazia s=vr[irii unei crime, dup= urmele de
mini l=sate pe o hrtie de ambalaj, \n care era \mpachetat= o
bucat= de pine. Aceast= hrtie a fost descoperit= \ntr-o ma[in=
furat=, folosit= \n timpul s=vr[irii infrac]iunii3.
|n unele situa]ii, se folose[te metoda tradi]ional=:
utilizarea pudrei, dar dac= suporturile au propriet=]i care nu
permit eviden]ierea urmelor latente, prin aceast= metod=, se
vor folosi solu]ii chimice care vor corespunde unui anumit tip
de suport.
Astfel, urmele invizibile vor putea fi scoase \n eviden]=
cu ajutorul mijloacelor tehnico-criminalistice, \n func]ie de
natura obiectului primitor, folosindu-se: tratamente optice,
mecanice sau chimice4.

[i un cost foarte ridicat de achizi]ie dar este bine s= se aib= \n

|n afara tratamentului optic [i mecanic, urmele papilare

vedere avantajele pe care le prezint= folosirea lor \n

latente pot fi eviden]iate cu o serie de substan]e chimice \n

activitatea desf=[urat= att pe teren ct [i \n laborator, fiind

stare de solu]ie sau vaporoase. Tratamentul chimic implic=,

necesare pentru o desf=[urare rapid= [i eficient= a cercet=rii

\n unele cazuri, condi]ii specifice de laborator, substan]e

criminalistice.

chimice [i materiale de protec]ie cu un cost ridicat, dar cu un

Pentru ca relevarea s= se fac= \n condi]ii optime, iar

grad \nalt de eficien]=, \n situa]ia \n care celelalte procedee

redarea desenelor papilare s= fie fidel=, este necesar ca

nu dau rezultate. Totodat=, se impune respectarea cu

substan]a folosit= pentru eviden]iere s= aib= anumite

stricte]e a regulilor de protec]ie individual=, putndu-se aplica

propriet=]i, de exemplu, s= fie de granula]ie fin=, pentru a reda

acest procedeu [i la locul faptei, \n cazul obiectelor de mici

cele mai mici detalii [i s= se depun= \ntr-un strat sub]ire pe zona

dimensiuni pe care se g=sesc urme vechi sau atunci cnd se

purt=toare de urme. De asemenea, mai trebuie ca substan]a s=

utilizeaz= vaporizarea.

fie pu]in uleioas=, astfel \nct s=

adere, \n cantitate

corespunz=toare, la suprafa]a obiectului purt=tor de urm=.

Pentru imprimarea unei urme de bun= calitate din punct
de vedere criminalistic, \n acela[i timp urma va trebui s= fie

Procedeele prin vaporizare, cel mai des folosite \n

eviden]ierea urmelor papilare, sunt: eviden]ierea urmelor
digitale latente cu vapori de iod, acid fluorhidric, cianoacrilat
[i cu ajutorul vaporizatorului \n vid.

format= pe anumite obiecte, de obicei, obiecte cu suprafa]=

Eviden]ierea urmelor digitale latente cu vapori de iod se

neted=, lucioas= care sunt apte de a primi asemenea urme [i a

bazeaz= pe faptul c= vaporii de iod ader= repede pe unele

reda cu fidelitate detaliile de pe obiectul creator. Obiectul

substan]e organice, producnd o imagine temporar= galben-

primitor s= aib= un anumit grad de absorb]ie, astfel \nct urma

maronie5 [i aplicndu-se, de obicei, la urmele l=sate pe

s= nu fie nici absorbit=, dar nici s= se scurg= pe suprafa]a lui1.

perete sau hrtie.

Sunt situa]ii cnd trebuie valorificate urmele de mini,

Dezavantajul acestui procedeu const= \n faptul c=

imprimate pe obiecte care au stat mult timp \n ap=. Astfel, au

urmele eviden]iate cu iod dispar foarte repede fiind

fost g=site amprentele fal[ilor so]i Turenge, pe o [alup= de

recomandabil=, pentru evitarea acestui lucru, tratarea urmei,

cauciuc folosit= \ntr-un atentat \n anul 19852. Pielea uman=

relevate cu iod, cu o past= de dextrin=. La realizarea acestei

este \ntotdeauna un suport delicat pentru eviden]ierea

metode se va aplica unul din procedeele urm=toare:

urmelor de mini, dar s-a reu[it luarea amprentelor degetelor

asasinului de pe corpul victimelor sale.

 R=spndirea vaporilor de iod pe obiectele purt=toare

de urm=, cu ajutorul unui pulverizator format dintr-un tub de

Locotenentul Patrik Chiliard de la Institutul de Cercetare

sticl=. La unul din capete, tubul este deschis ca o plnie iar la

Criminalistic= al Jandarmeriei Na]ionale (IRCGN) a spus c=

cel=lalt cap=t are fixat= o par= de cauciuc, ce ajut= la

numero[i f=ptuitori au fost prin[i dup= urmele de mini l=sate pe

pomparea aerului. |n interiorul tubului sunt a[ezate cristalele

16

CRIMINALISTICA

de iod fixate \ntre dou= dopuri din vat= sticlat=, care au rolul

urmelor. Unitatea de \nc=lzire \n capsula de silicon este limitat=

de a permite filtrarea aerului [i de a

\mpiedica ie[irea

la temperaturi care s= nu dep=[easc= 450 de grade, dar se

Sub ac]iunea c=ldurii minii, iodul se

poate face [i un control de temperatur= programabil= digital=

cristalelor din tub.

evapor= iar aerul pompat elimin= vaporii astfel crea]i prin

pentru temperatura din interiorul camerei7.

plnie, care vor adera la suprafa]a obiectului purt=tor de

Vaporii de acid fluorhidric se aplic= numai \n cazul

urm=. |n timpul folosirii se recomand= ca tehnicianul s= fac=

urmelor papilare r=mase pe sticl= [i se bazeaz= pe ac]iunea

un curent u[or de aer, cu ajutorul unei hrtii sau chiar cu

coroziv= a acidului fluorhidric asupra sticlei. Zonele acoperite

palma pentru a ajuta la direc]ionarea vaporilor de iod spre

cu crestele amprentelor papilare sunt ocrotite, \mpotriva

zona \n care se dore[te depunerea lor.

Procedeul prezint= avantajul c= poate fi folosit cu

acidului fluorhidric, de gr=simea din transpira]ia eliminat= de

organism, iar spa]iile neacoperite sunt atacate de acid.

u[urin]= [i la fa]a locului, \n special cnd suprafe]ele de pe

Acest procedeu se realizeaz= prin a[ezarea por]iunii de

care se eviden]iaz= urmele sunt mai mari.

 Condensarea vaporilor de iod pe o plac= din sticl=

sticl= purt=toare de urme papilare deasupra unui vas din

care, apoi, se aplic= pe suprafa]a obiectului purt=tor de urm=.

astfel \nct vaporii concentra]i s= vin= \n contact cu sticla.

material plastic, \n care s-a introdus acid fluorhidric concentrat,

|n acest scop se \nc=lze[te la o lamp= de spirt o capsul= de

Dup= ce urma a fost bine eviden]iat=, sticla se spal= cu

por]elan, umplut= pn= la jum=tate cu nisip, \n care se pun

ap= din ambunden]=, iar apoi se usuc= cu o hrtie de filtru

cteva cristale de iod. Cnd iodul \ncepe s= se evapore,

sau cu o crp=.

placa de sticl= se ]ine la o distan]= de 25-30 cm deasupra

|n lipsa acidului fluorhidric concentrat se poate folosi un

capsulei pn= se ob]ine o condensare corespunz=toare de

amestec de 2-3 g florur= de sodiu cu calciu, \n concentra]ie

vapori, dup= care se aplic= peste obiectul \n cauz=.

de 5-10 g acid sulfuric concentrat8.

Pasta de dextrin= se va lua pe deget [i se va trece peste

Eviden]ierea cu acid osmic serve[te la relevarea

urma relevat=, f=r= a se freca, astfel ca la suprafa]= s= adere

urmelor latente, formate prin depunerea unor substan]e

un strat foarte sub]ire. Urma astfel prelucrat= este durabil=,

uleioase sau grase, [i se bazeaz= pe reac]ia chimic= de

\ns= imaginea ei se g=se[te \ntr-un strat de past= care se va

reducere a gr=similor, care cap=t= o culoare \nchis=. Acest

colora intens \n albastru violet. Pentru acest motiv, hrtia nu

procedeu, fiind foarte toxic, impune aten]ie \n aplicarea lui.

trebuie supus= unei ac]iuni v=t=m=toare, adic= s= nu fie

Un procedeu mai modern este eviden]ierea urmelor

\ndoit=, umezit=. Aburirea nu este eficace pe urmele vechi,

digitale latente cu vapori de cianoacrilat [i const= \n folosirea

fiind coroziv= pentru suporturile metalice6.

Prezint= un dezavantaj, \n situa]ia \n care obiectele
suport n-au suprafe]e \ntinse iar bucata de sticl= pe care s-au
condensat vapori de iod nu se suprapune perfect pe toat=
suprafa]a obiectului suport, fiind posibil s= r=mn= urme
latente neeviden]iate care ar putea fi utile cercet=rii
criminalistice. |n asemenea situa]ii se va aplica un alt
procedeu de eviden]iere cum ar fi: fumizarea cu iod sau
eviden]ierea pe cale mecanic=.
Pentru fumizarea cu iod se poate folosi [i tubul de
fumizare cu iod dispensabil, eficient pentru relevarea urmelor
de pe suprafa]a pere]ilor [i lambriurilor sau de pe orice alt
obiect din lemn. |n tubul respectiv se g=sesc particule de iod
iar, pentru u[urarea modului de lucru, tubul are la cap=t un
capac pentru fixarea particulelor de iod. |n timpul opera]iei de
vaporizare se scoate capacul, prezentnd avantajul de a
putea fi folosit [i la vaporizarea obiectelor de mici dimensiuni
att \n pozi]ie vertical= ct [i orizontal=.
Relevarea amprentelor cu ninhidrin=, cianoacrilat [i iod se
poate realiza foarte bine cu ajutorul unei camere de tip laborator
cu spa]iu de \nc=lzire 214 CA. Toate elementele din interiorul
camerei sunt din o]el inox, iar pere]ii acesteia din fibr= de sticl=
Fiberglass nu sunt supu[i efectelor de coroziune a fumului de
iod. Camerele sunt dotate cu trei bare de suspensie, 6 clipsuri
pentru documente, spray de ninhidrin=, fixativ pentru ninhidrin=,
ampule de cristale, t=vi]e pentru fumizare, ochelari de protec]ie,
toate venind \n ajutorul specialistului, avndu-se \n vedere
varietatea obiectelor suport [i particularit=]ile de formare a

CRIMINALISTICA

vaporilor produ[i de eterul de cianoacrilat. El se bazeaz= pe

reac]ia de atragere a moleculelor de vapori provenind de la
eterul de cianoacrilat, care sunt atrase de gr=simile secretate
de glandele sebacee, ceea ce permite colorarea crestelor
papilare \n alb. Permite relevarea urmelor r=mase pe
majoritatea suprafe]elor lise sau semiporoase, pe cauciuc, pe
arme, piele, P.V.C, pe metale, lemn tratat cu vopsea, l=cuit.
Rezultate foarte bune se ob]in \n eviden]ierea urmelor
proaspete, timpul de relevare variind \ntre 5 [i 20 de minute,
dar \n unele cazuri trebuie s= se prelungeasc= tratamentul
mai mult timp.
Substan]a generatoare de vapori este livrat= \n plicuri
bine \nchise, ermetic, care se pot p=stra, timp de peste 6 luni,
\n frigider f=r= a fi congelate, dar, \nainte de folosire, plicurile
se aduc la temperatura camerei.
Cianoacrilatul mai poate fi livrat [i \n sticle, situa]ie \n
care, pentru evaporare, se folosesc recipiente din sticl=
prev=zute cu un aparat de \nc=lzire, reglabil \ntre 100-300
grade Celsius, \n care se a[eaz= o cuv= cu solu]ie de
cianoacrilat [i obiectele purt=toare de urme. Tot \n interiorul
cuvei se mai a[eaz= un obiect de culoare neagr= pe care a
fost creat= o urm= de control [i un pahar cu ap= cald= pentru
umezirea aerului.
Dup= ce urma de control este bine relevat=, se
deschide incinta iar urma relevat= se las= s= se usuce 10-15
minute. Urma se deta[eaz= de suport, dac= este vizibil=, apoi
poate fi fotografiat= la lumina natural= sau artificial=. Dac= nu
este vizibil= poate fi tratat= cu o pudr= clasic= sau
fluorescent= [i apoi se fotografiaz=9.

17

Pe pia]a din Romnia, se g=se[te un produs numit

etan[de m=rime corespunz=toare, se scoate una din foliile de

Super-Glue care, prin propriet=]ile pe care le are, poate fi

aluminiu [i se a[eaz= pachetul \n containerul \n care au fost

folosit pentru eviden]ierea urmelor l=sate pe suprafa]a

puse probele.

pungilor din plastic, benzi adezive, sticle, suporturi vegetale.

|n situa]ia \n care trebuie eviden]iate urme din

Aceast= metod= se bazeaz= pe faptul c= urmele latente

autovehicule, acestea se \nchid pentru a nu p=trunde aerul

devin vizibile datorit= moleculelor emanate din adezivul

de dinafar= [i se a[eaz= trei patru pachete \n diferite locuri din

Super-Glue, care, fiind \nc=rcate cu electricitate pozitiv=,

interiorul ma[ini. Ma[ina se \nc=lze[te u[or, parcnd-o la soare

sunt atrase de electricitatea negativ= a depunerilor de

sau dnd drumul la c=ldur=, dup= care se adaug= umiditate

gr=sime, con]inute de urmele

papilare10.

Pentru a se crea un mediu ideal de vaporizare [i de

desf=[urare \n bune condi]ii a reac]iilor chimice este folosit un

cu umidificatorul portabil SIRCHIE PUM 1002, furnizndu-se

20 de minute sau ct este necesar pentru a se ob]ine
rezultatul dorit.

recipient din sticl=, fixat \ntr-o ram= din lemn. Aceasta se

Dup= ce urmele au fost eviden]iate, se fotografiaz=, se

a[eaz= pe o plac= din tabl=, deasupra unei surse de c=ldur=,

pudreaz=, urmnd a fi ridicate cu pelicula adeziv=, pentru a

astfel \nct c=ldura s= fie transmis= spa]iului care con]ine

putea fi valorificate \n laborator.

adezivul Super-Glue.

Ultimele nout=]i \n domeniu sunt aduse tot de c=tre

Relevarea amprentelor este intensificat=, \n mod

laboratoarele Serchie, unde se g=sesc camere de fumizare

substan]ial, \ntr-un mediu umed, care m=re[te pigmenta]ia,

de unic= folosin]=, cum ar fi: Insta-Fumetent, compus= din 6

rezultnd o amprent= clar=. |n acest scop \n interiorul

piese ale unui stativ, [i Shake-n-fume, format= din 2 piese,

acvariului, se va introduce un pahar cu ap= iar obiectele

confec]ionate din aluminiu sau fibr= de sticl=, care permite o

purt=toare de urme vor fi fixate \n partea superioar= a

asamblare, \n cteva secunde, printr-o simpl= scuturare,14

camerei de sticl=, deasupra vasului \n care se afl= substan]a

folosite la relevarea urmelor pe teren.

de relevare cu ajutorul unor crlige prinse de capac.

Se mai poate folosi camera FA 100 care asigur= un

Dup= aproximativ 5-7 minute, sub ac]iunea c=ldurii, va

spa]iu \nchis pentru fumizarea cu cyanowand sau pentru

\ncepe vaporizarea [i formarea straturilor solide pe urmele

fumizarea cu cianoacrilat camera portabil= CNA 900.

l=sate de crestele papilare. Procesul de vaporizare dureaz=

Prezint= avantajul c= se pot asambla doar \n cteva minute [i

aproximativ 15-20 de minute iar sursa de c=ldur= se va

au un spa]iu suficient de mare, care permite fumizarea mai

\ntrerupe dup= aproximativ 8-10 minute de func]ionare11.

multor obiecte.

Dup= \ncetarea ac]iuni vaporilor de ester cianoacrilat, pe

Pe lng= acestea, camera are pere]ii transparen]i, care

suprafa]a obiectului se pun \n eviden]= urmele existente care

ofer= posibilitatea de a observa procesul de fumizare. Raftul

prezint= o nuan]= de culoare alb=12.

din interior [i clipsurile sunt necesare la fixarea probelor \n

Pentru fixare, \n vederea valorific=rii urmelor, se vor

fotografia direct, diapozitiva [i ulterior pozitiva pentru
ob]inerea fotogramei reale a urmei ct [i prin tratarea
mecanic= cu diferite pulberi de relevare.
|n activitatea de pe teren speciali[tii criminali[ti pot avea

vederea fumiz=rii iar supapa de admisie este compatibil= cu

umidificatorul15.
|n laborator se pot folosi:
 camera de fumizare, cu cianoacrilat prin accelerare
de c=ldur=, format= dintr-un acvariu care are pe 5 laturi

\n dotare un aparat Serach Cyanowand \nc=rcat cu butan

panouri transparente \nlocuibile permi]nd, astfel, o

care se aprinde singur [i este de fapt un generator de c=ldur=,

monitorizare permanent= a procesului de fumizare [i camera

u[or de folosit, portabil. Se utilizeaz= cartu[e de unic=

de fumizare cu cianoacrilat FR 100;

 camera de fumizare a cianoacrilatului cu filtru

folosin]= ce se \ncarc= cu un monomer de cianoacrilat, pentru

a emite vapori de cianoacrilat \n fumizarea amprentei. |n

Cyanosafe proiectat= pentru fumizarea protejat= [i eficient= a

vederea utiliz=rii la fa]a locului se ata[eaz= un cartu[ de

probelor de culpabilitate, asigurnd un mediu controlat pentru

cianoacrilat, se aprinde [i astfel \ncepe fumizarea. Bagheta se

procesarea urmelor latente pe cele mai multe suprafe]e

]ine la c]iva centimetri dep=rtare de suprafa]a presupus= de

neporoase, eliminnd expunerea la gaze \ntmpl=toare.

a fi purt=toare de amprente [i se mi[c= \nainte [i \napoi.

Cyanosafe utilizeaz= elemente solide de \nc=lzire, care

Urmele latente se eviden]iaz= \n timpul fumiz=rii cu

accelereaz= polimerizarea cianoacrilatului.

Cyanowand, mai ales cnd este folosit \n corturile de

Cyanosafe este echipat cu Air Seif control automat,

fumizare SIRCHIE13. Se folose[te pe teren pentru recoltarea

care monitorizeaz= starea filtrelor [i permite procesarea

amprentelor de pe ma[inile furate sau din \nc=peri \nchise,

automat= a urmelor latente.

dar bine aerisite, cu camere de fumizare.

|n vederea fumiz=rii, cianoacrilatul se a[eaz= \n tava de

Pentru fumizarea, \n interiorul vehiculelor sau \n

\nc=lzire, dup= care se apas= butonul process pe panoul de

camere, a obiectelor de mici dimensiuni se poate folosi [i

control automat. |n acel moment camera se \nchide etan[[i se

gelul THE FINDER. |ntre dou= straturi de folie de aluminiu

activeaz= un senzor de umiditate, atunci cnd \ncepe

este presat un gel unic care trebuie a[ezat \ntr-o camer= de

procesul de fumizare. O dat= ce s-au ob]inut rezultatele

fumizare, f=r= a picura adeziv.

dorite se apas= butonul purge care elimin= automat toate

Obiectele de mici dimensiuni sunt a[ezate \n containerul

18

gazele d=un=toare de cianoacrilat din camera de fumizare.16

CRIMINALISTICA

Sec]ia de asisten]= de identificare judiciar= a GRC din

fumizarea cu adeziv a obiectelor mai mari, a pungilor din

Ottawa folose[te o metod= de eviden]iere a urmelor latente

plastic [ifonate23; Cyanovac II pentru a putea fi fumizate, \n

cu ajutorului unui vaporizator sub vid17.

condi]ii optime, obiecte de mari dimensiuni care \ncap \n

Acest aparat18 poate genera presiuni vacuum, care

sunt suficiente pentru vaporizarea \n vid.

acest aparat, cum ar fi: pistoale, arme, securi [i Cyanovac III

cu vacuum, o combina]ie a celor dou= aparate, la care este

|n vederea folosirii acestei metode este nevoie de o

ata[at= o pomp=.

incint= orizontal= de o]el, m=surnd 900 mm lungime [i 600

mm diametru.
Obiectele purt=toare de urm= sunt fixate \n partea de
sus, \n interiorul incintei, iar vasele de evaporare sunt a[ezate
orizontal, \n partea de jos a incintei.
O combina]ie de pompe de difuzie rotative reduc
presiunea \n interiorul incintei pn= la nivelele opera]ionale,
\n mai pu]in de dou= minute. Pentru a ini]ia procesul de
vidare, o sond= rece din interiorul incintei r=cit= cu un r=citor
criogenic cu ciclu rapid accelereaz= procesul de vidare,
eliminnd umiditatea [i alte molecule organice. Controlul
aparatului se face cu ajutorul unui microprocesor.
Obiectul purt=tor de urm= este a[ezat \ntr-o incint= sub
presiune, \n care se g=sesc pl=cile electrice pe care se
\nc=lzesc 4-5 mg de aur [i mai multe grame de

zinc19.

Aurul

se evapor=, suprafa]a obiectului suport fiind acoperit= cu un

strat fin de aur iar o parte din vaporii rezulta]i din evaporarea
aurului sunt absorbi]i de urm=20, vaporii de zinc se depun \n
[an]urile papilare. Astfel, urmele papilare sunt puse \n
eviden]= colorndu-se \n argintiu pe un fond gri [i apoi pot fi
fotografiate21.
|n Canada a fost efectuat un proiect de cercetare pe
circa 500 de amprente, pentru a se compara sensibilitatea
evapor=rii \n vid pe polietilen= cu evaporarea cu cianoacrilat
urmat= de colorarea cu cerneal= fluorescent= [i pentru a se
compara sensibilitatea evapor=rii \n vid pe suprafe]e de
hrtie cu metoda efectuat= DFO [i NFN.
|n acest scop fiecare amprent= a fost t=iat= \n dou=, o
jum=tate a fost tratat= prin evaporare \n vid iar cealalt= a fost
tratat= fie prin evaporare cu cianoacrilat plus cerneal= fie prin
DFO sau NFN. Dup= tratare, amprentele, la diferite intervale,
au fost unite [i le-a fost evaluat= valoarea criminalistic=.
Testele s-au efectuat pe polietilen= constnd \n: saci de
gunoi verde [i negru, pungi din plastic albe, pungi de
sandwich transparente, hrtie de ambalat din plastic
transparent

[i dosare din acetat. De asemenea s-au mai

Cercet=torii au demonstrat c= amprentele latente

fumizate \n vacuum colecteaz= depuneri de adeziv, \n mod
uniform pe structurile liniare ale amprentelor altele dect cele
fumizate \n alt mod. |ntr-un vacuum, adezivul este distribuit
mult mai uniform \n interiorul camerei. Din aceast= cauz=,
fumurile se mi[c= de jur \mprejur, \n col]uri [i \n toate cutele
probei analizate.
Laboratoarele Sirchie au proiectat o camer= de vacuum
Sirchie No Vac 150, special pentru fumizarea obiectelor
g=site la locul faptei de diferite forme [i m=rimi. Pere]ii solizi
de aluminiu asigur= integritate structural= \n timpul opera]iei
iar

capacul

transparent

din

policarbonat

permite

monitorizarea vizual= a procesului.

1. C. Suciu, Tratat de criminalistic=, Ed.Didactic= [i Pedagogic=,
Bucure[ti, 1972, pag.206; I.Mircea, Criminalistic=, Ed.Lumina Lex,
Bucure[ti, 1998, pg.68.
2. Jean Marc Biais et Eric Pelletier, Les methodes des police scientifique,
LExpresse, ianuarie, 2003, pg. 3-4.
3. Idem, pg.4.
4. Gh. P=[escu, I.R.Constantin, Secretele amprentelor papilare, Ed.
Na]ional, Bucure[ti, pg. 152.
5. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, INC,
2003-2004, Interna]ional CD-Rom catalog, pg.60.
6. Gh. P=[escu, I.R.Constantin, op.cit., pg.160.
7. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003 2004, pg.107.
8. C. Suciu, op.cit., pg. .221.
9. Gh.P=[escu, I.R.Constantin, op.cit., pg.163.
10. I. Onul, I.Tru]=, Metod= chimic= de punere n eviden]= a urmelor
papilare latente cu ajutorul adezivului universal Super-Glue, Revista de
criminalistic=, Nr.4, iulie 2001, pg.18.
11. Idem, pg.19.
12. Super-Glue este o substan]= care face parte din categoria esterilor
de cianoacrilat [i care confer= efecte similare vaporilor de cianoacrilat.
13. Latent Print Development, Finger Print Laboratories, Sirchie, 20032004, pg.89.
14. Aceste camere de fumizare permit o observare constant= a
procesului de fumizare iar dup= folosire se pot arunca, Latent Print
Development, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003-2004, pg.97.
15. Umidificatorul este destinat s= asigure o surs= eficient= de umiditate
pentru descoperirea urmelor latente care beneficiaz= de prezen]a unei
mari umidit=]i.
16. Latent Print Development, Finger Print Laboratories Sirchie, 2003-

efectuat pentru hrtie, cum ar fi: hrtie simpl=, hrtie de scris,

2004, pg.103.

hrtie colorat=, plicuri maro, dosare colorate pentru

17. A.H. Misner, TM-15-93, Fingerprint Detection Using Vacuum Metal

documente, prosoape din hrtie [i batiste din hrtie.

Deposition, Centrul Canadian de Cercetare al Poli]iei, noiembrie,1993, pg.1.

|n urma cercet=rilor s-a ajuns la concluzia c=:

evaporarea \n vid este cea mai sensibil= tehnic= de

18. A fost construit de Edwards High Vaccum International la Sussex

(Anglia) costnd 140.000 de dolari, Idem, pg.1.
19. Jean-Marc Biais et Eric Pelletier, La police en qute d empreinte, L

detectare a amprentelor pe polietilen=, indiferent de

Expresse, ianuarie, 2003, pag.6; A.H.Misner, op.cit., pg.4.

vechimea lor. Evaporarea \n vid este superioar= fa]= de DFO

20. A.H. Misner, op.cit., pg.3-4.

sau NFN \n detectarea amprentelor pe hrtie, care depind de

vechimea urmei latente. Aceast= metod= trebuie considerat=

21. Della Wilkinson, TM-02-98 F Tehnicques chimiques courantes de

dtection des empreintes digitales latentes, Centre Canadien de
Recherches Policires, octombrie, 1997, pg.4.

ca op]iune, cnd urmele l=sate pe hrtie sau plastic sunt

22. A.H. Misner, op.cit., pg. 6-9.

importante22.

23. Fumizarea cu cianoacrilat necesit= ca aceste probe s= fie aduse

Laboratoarele Sirchie mai au \n dotare camere de

fumizare: Cyanovac I pentru laborator care face posibil=

CRIMINALISTICA

prima dat= la o form= plat=, altfel se poate ca anumite por]iuni din prob=
s= fie slab fumizate iar altele tare fumizate, Latent Print Development,
Finger Print Laboratories Sirchie, 2003-2004, pg.109.

19

Prof. VASILE L+P+DU{I

Comisar-[ef de poli]ie VIOREL VASILE,
[ef serviciu \n cadrul Direc]iei de Investiga]ii Criminale

e-a lungul timpului a existat o preocupare

permanent= pentru l=rgirea ariei proba]iunii
judiciare, pentru g=sirea unor metode [i
mijloace care s= conduc= la identificarea cert= a
autorului unei anumite fapte penale.
|n urma unor studii [i cercet=ri, \n anul 1985, metoda
amprent=rii genetice [i-a demonstrat excep]ionala
fiabilitate \n domeniul criminalisticii [i al medicinii legale.
Prin introducerea acestei metodologii s-a ajuns s= se
identifice un individ cu certitudine, pornind de la urmele
biologice pe care le-a l=sat la locul faptei.
|n prezent, nici un organ de urm=rire penal= nu mai
poate ignora informa]iile pe care le ofer= testul ADN.
|n omorul comis pe raza jude]ului Arad, asupra
cet=]eanului francez Jean Marie Dehon, analizele, efectuate
de Laboratorul Institutului de Criminalistic= din cadrul
Inspectoratului General al Poli]iei Romne, au dat un
r=spuns cert asupra identific=rii f=ptuitorului, respectiv
Redenciuc Daniela din Bra[ov, prietena victimei.

Drum f=r= \ntoarcere!

Dup= anul 1990, o dat= cu trecerea la economia de pia]=,
o serie de cet=]eni str=ini au venit s= investeasc= \n Romnia.
Unul dintre ace[tia a fost [i cet=]eanul francez Bernard Teteau,
care, \n anul 1993, \mpreun= cu un cona]ional al s=u, a
\nfiin]at, \n municipiul F=g=ra[, jude]ul Bra[ov, S.C. Benaro
S.R.L. Din informa]iile primite de Poli]ia francez= a rezultat c=
Bernard Teteau, pe lng= activit=]ile legale prev=zute \n actul
de constitiure a firmei, se ocupa cu traficul de femei din ]ara
noastr=, care urmau s= se prostituieze \n Fran]a. La firma
men]ionat= a lucrat, f=r= forme legale, \n calitate de secretar=
[i Redenciuc Liliana-Daniela, \n vrst= de 30 ani, cu domiciliul
\n Poiana Bra[ov. Din luna mai 2003, femeia a p=r=sit locul de
munc=, datorit= faptului c= Bernard Teteau a falimentat firma [i
a plecat \n Fran]a. De men]ionat c=, \n anul 2001, Redenciuc
Liliana-Daniela a divor]at de so]ul s=u Popovici Radu Florin [i
a intrat \n rela]ii de concubinaj cu Ganea George, cu domiciliul
tot \n Poiana Bra[ov, dnd na[tere unei feti]e. Dup= ce a plecat
de la firma lui Bernard, Redenciuc [i concubinul au revenit la
Poiana Bra[ov, lucrnd, perioade scurte, pentru mai multe
firme. |ntre timp, a dat un anun] \n ziarul local TOTAL prin
care \[i oferea servicii contra cost, respectiv: traduceri din
limba francez=, englez= [i german= [i invers; tehnoredactare,
proiectare [i design. Oferta a venit dup= aproximativ o lun=,
femeia fiind contactat= prin telefonul mobil de numita
Anghelescu Mimi, din Bra[ov, care i-a intermediat cuno[tin]a
cu cet=]eanul francez Jean Marie Dehon.
|n luna septembrie 2003, l-am cunoscut pe Jean Marie
Dehon ar=ta Redenciuc Liliana-Daniela \ntr-o declara]ie
dat= la Parchetul de pe lng= Tribunalul Arad prilej cu care
am aflat mai multe delalii din via]a acestuia, \n sensul c= \n

20

Fran]a este vame[, c= a fost c=s=torit, are un singur b=iat

care st= la mama lui, iar el va veni periodic \n Romnia [i va
avea nevoie de un ghid pentru c=, dup= ce se va pensiona,
inten]ioneaz= s= se stabileasc= definitiv \n ]ara noastr=. Cu
aceast= ocazie, la cererea lui Jean Marie Dehon, i-am relatat
[i eu situa]ia \n care m= aflam, spunndu-i c= stau \n
concubinaj cu Ganea George, c= am doi copii minori, c=
situa]ia material= este destul de precar= [i c= pot s= fiu ghid
pe perioada ct se afl= \n Romnia, \n cazul \n care nu lucrez,
dar contra cost, cu suma de 100 EURO/zi...
Cu ocazia primei discu]ii dintre mine [i Jean Marie Dehon
am aflat c= acesta se afl= \n Bra[ov de circa dou= s=pt=mni [i
locuia, contra cost, la Anghelescu Mimi [i c= inten]iona s= se
mute de la aceasta, fiind nemul]umit de comportamentul
deviant al ei [i c= este alcoolic=... Mi-a propus s= caut o alt=
locuin]= de \nchiriat \n Bra[ov, \n care s= stea [i el [i s= m= mut
[i eu cu concubinul [i feti]a minor=, \ntruct va suporta toate
cheltuielile... Dup= aceast= discu]ie, a doua zi, i-am relatat
concubinului aspectele men]ionate, lucru cu care a fost de
acord. Am contactat administratorul blocului \n care locuiam [i
l-am rugat s= ne ajute cu \nchirierea unui apartament. Acesta
ne-a oferit o garsonier= la etajul IV, \n acela[i bloc cu noi. La
scurt timp, francezul s-a mutat \n noua locuin]=, eu
asigurndu-i urm=toarele servicii: ghid \n \mprejurimile
Bra[ovului, sp=latul rufelor [i menajul. Pentru o perioad= de 5
zile, str=inul mi-a pl=tit 385 Euro...
Din declara]ia sus-numitei mai rezult= c=, \n timpul
petrecut \n Romnia, Jean Marie Dehon i-a spus c= \n Fran]a
este la mod= practicarea raporturilor sexuale anale, att \ntre
persoane de acela[i sex (femei sau b=rba]i), ct [i \ntre
b=rba]i [i femei, \ncercnd s=-i explice pl=cerile pe care le
simte \n momentul unui asemenea act sexual.
|n acela[i interval de timp, Jean Marie Dehon a
determinat-o pe Liliana s= \ntre]in= un raport sexual normal.
Ulterior, cnd i-a propus un raport sexual anal, femeia s-a opus.
Pentru a convinge-o francezul i-a prezentat o substan]= care se
folose[te pentru preg=tirea anusului \nainte de contactul sexual.
Despre aceste \ncerc=ri de a \ntre]ine raporturi sexuale anale,
Liliana i-a spus [i concubinului s=u, dar, fiind vorba de bani,
leg=turile cu Dehon au continuat, acesta din urm= promi]ndu-i
c= o va ajuta s=-[i achizi]ioneze un calculator.
Un aspect important, care mai rezult= din rela]iile
numitei Redenciuc, se refer= la faptul c= Dehon i-a cerut s=-i
fac= cuno[tin]= cu minori, cu vrste \ntre 12-13 ani, care sunt
boschetari [i cer[esc prin jurul g=rii centrale din Bra[ov.
Dup= comportamentul s=u, \n cele cinci zile ct a stat \n
Bra[ov, femeia a observat c= Dehon se \ndr=gostise de ea,
acesta afirmnd c=: E[ti un diamant care trebuie [lefuit! C=
vei avea un viitor str=lucit [i c= eu \l voi sus]ine!.
Cnd a ajuns \n Fran]a, de la domiciliul s=u, Dehon a
sunat-o la telefon pe Liliana [i i-a spus c=-i trimite bani [i i-a
f=cut declara]ii de dragoste.
|ncepnd cu luna noiembrie 2003, lunar, pn= la
\nceputul lunii august 2004, Dehon i-a trimis numitei

CRIMINALISTICA

Redenciuc cte 400 Euro, iar zilnic vorbea cu ea prin

intermediul telefonului mobil.
|n acest context sus]ine Liliana \n declara]ia sa
mi-am schimbat complet p=rerea despre cet=]eanul francez,
\ntr-un fel am \nceput s= ]in la el, iar rela]ia dintre mine [i
concubin s-a schimbat, \n sensul c= acesta [i-a dat seama c=
devin mai vis=toare, atrac]ia sexual= c=tre el nu mai era
aceea[i... Acest lucru a ridicat semne de \ntrebare pentru
Ganea George. Am avut discu]ii pe aceast= tem= cu el [i am
recunoscut c= sunt schimbat= [i c= nu [tiu ce se \ntmpl= cu
mine... Dehon a insistat de mai multe ori la telefon,
sugerndu-mi s= m= deplasez \n Fran]a cu cei doi copii [i s=
\nchei leg=turile cu concubinul... Eu l-am \ntrebat pe Dehon
de ce insist= a[a de mult s= merg \n Fran]a, iar el mi-a spus
c= nu mai poate tr=i singur, pe fosta so]ie nu o poate
suporta...
|n Fran]a, Dehon a cunoscut un om de afaceri din
Romnia, cu care a pus la cale deschiderea unei firme \n
municipiul Oradea, avnd ca obiect de activitate: export din
Romnia c=tre Fran]a de produse de artizanat, sculptur= din
lemn [i lut, de dimensiuni mici.
Dup= ce a divor]at de so]ie, Dehon [i-a vndut casa [i
s-a hot=rt s= vin= \n ]ara noastr=, pentru a-[i pune \n
aplicare planul \n leg=tur= cu firma.
|n prima parte a lunii august 2004, francezul [i-a luat
bagajele [i cinele de vn=toare [i a pornit-o c=tre Romnia,
cu autoturismul marca Opel-Frontera, nr. 5531-VY-02.

Foto 1

Enigma cadavrului din Opel-Frontera

|n ziua de 15 august 2004, o femeie din comuna
Vladimire[ti, jude]ul Arad, care se afla cu vitele la p=scut, a
descoperit pe un drum situat pe terenurile Fermei Vladilact,
cultivate cu porumb, o ma[in= marca Opel-Frontera, \n care
se afla cadavrul unui b=rbat. Evenimentul a fost semnalat la
I.P.J. Arad, conducerea acestui inspectorat lund m=suri de
trimitere cu operativitate, la locul faptei, a echipei complexe
de cercetare. }innd seama de particularit=]ile terenului, ce
urma s= fie investigat, procurorul criminalist a stabilit sarcini
concrete pentru membrii echipei [i modalit=]ile de examinare
a autoturismului [i cadavrului. (Din cadrul echipei au f=cut
parte: procurorul criminalist Micle Blag [i comisarii-[efi
de poli]ie Aurel Moisa, Dan Ardeleanu, Pavel Biti[ [i
Ovidiu Turlea).
Dup= num=rul de circula]ie, autoturismul era \nregistrat
\n Fran]a. Cadavrul b=rbatului era dezbr=cat, par]ial \ncovoiat,
[i prezenta urme de snge. Toate obiectele din ma[in= erau
r=v=[ite, pe unele dintre acestea se aflau urme papilare [i
urme biologice, S-a luat m=sura scoaterii cadavrului din
autoturism [i supunerea acestuia examin=rii am=nun]ite de
c=tre medicul legist. Att la nivelul capului, ct [i pe corp,
\ndeosebi \n zona inimii, victima prezenta leziuni provenite de
la un corp t=ietor-\n]ep=tor. Pe penis victima avea o leziune.
|n lanul de porumb, pe o p=tur=, criminali[tii au
descoperit cteva [erve]ele de hrtie, purt=toare de urme de
snge, precum [i resturi de ]ig=ri. La intrarea din D.N.7, pe
cmpul agricol, la o barier= era spnzurat un cine de
vn=toare, care, ulterior, s-a stabilit c= \i apar]ine victimei.
Cu prilejul necropsiei, medicul legist a stabilit c= moartea
victimei a fost violent= [i s-a datorat hemoragiei, contuziei
dilacer=rii consecutiv comunisive fracturii de bolt= [i baz= de
craniu. Leziunile traumatice au putut fi produse prin lovituri
puternice, repetate cu un corp dur ascu]it, comprimare.
Aspectele de la locul faptei [i cu ocazia efectu=rii
necropsiei sunt prezentate \n foto 1-15.

CRIMINALISTICA

Foto 2

Foto 3

21

Foto 4
Foto 7

22

Foto 5

Foto 8

Foto 6

Foto 9

CRIMINALISTICA

Foto 10

CRIMINALISTICA

Foto 13

Foto 11

Foto 14

Foto 12

Foto 15

23

|n bagajele victimei s-au g=sit acte din care rezulta c=

este cet=]ean francez, se nume[te Jean Marie Dehon, 23
Rue DEpar Gnemaille 02100 Saint Quentin. Totodat=, printre
\nscrisuri se aflau adresele [i numerele de telefon ale unor
cet=]eni romni, printre care al numitei Redenciuc LilianaDaniela.
Cu sprijinul ofi]erului de leg=tur= francez, s-a confirmat
identitatea cadavrului [i faptul c= autoturismul, \n care a fost
g=sit, i-a apar]inut lui Dehon.
Obiectele purt=toare de urme biologice [i urmele
papilare prelevate de la locul faptei au fost trimise, pentru
examin=ri, \n laboratoarele Institutului de Criminalistic= din
cadrul Inspectoratului General al Poli]iei.
|n vederea solu]ion=rii acestui caz s-a constituit un
colectiv de speciali[ti, inclusiv din cadrul Direc]iei de
Investiga]ii Criminale, sub directa \ndrumare a organelor
parchetului, care au declan[at mai multe ac]iuni investigative
[i de cercetare pe raza unor jude]e.
La aceste activit=]i au participat [i speciali[ti din
Direc]ia General= de Informa]ii [i Protec]ie Intern=, care au
contribuit la identificarea unor persoane din cercul de b=nui]i,
precum [i leg=turile pe care ace[tia le-au avut cu victima.
Investiga]iile [i cercet=rile \ntreprinse au scos \n
eviden]=, \n principal, urm=toarele:
Jean Marie Dehon a plecat din Fran]a \n ziua de 14
august 2004 [i a tranzitat Austria [i Ungaria, iar a doua zi a
intrat \n Romnia prin P.C.T.F. N=dlag, avnd \n autoturismul
proprietate personal= (marca Opel-Frontera, nr. 5531-VY-02)
un cine de vn=toare.
Victima a f=cut parte dintr-o re]ea de trafic de
persoane, cu \nclina]ii spre pedofilie. A lucrat ca vame[,
intrnd \n leg=turi suspecte cu cet=]eni romni, ucraineni,
moldoveni [i din alte ]=ri est-europene.
Fiind audiat=, numita Redenciuc Liliana-Daniela, cu
domiciliul \n Bra[ov, aceasta a recunoscut despre rela]iile sale
cu Jean Marie Dehon [i sumele de bani pe care le-a primit. |n
declara]ia sa a recunoscut c= Dehon i-a comunicat data sosirii \n
Romnia, respectiv 14-15 august 2004, dar nu s-a \ntlnit cu el.
Investiga]iile efectuate au stabilit c= Redenciuc
Liliana-Daniela l-a a[teptat pe Dehon la Punctul de Frontier=
N=dlag [i \mpreun= cu acesta s-au deplasat \n municipiul
Arad. Unele aspecte prezentate \n declara]ia acesteia s-au
dovedit a fi reale.

Expertiza bio-criminalistic=
a stabilit adev=rul \n cazul Dehon
Urm=toarele probe materiale au fost ridicate de la fa]a
locului [i trimise Institutului de Criminalistic= pentru
efectuarea expertizei bio-criminalistice:
trei resturi de ]ig=ri cu filtru de culoare alb=; depozit
subunghial; fire de p=r g=site pe bancheta spate a
autoturismului nr. 5531-VY-02; resturi vegetale, cu stropi [i
pete de snge; o bucat= de hrtie igienic= de culoare roz; un
[erve]el de culoare alb=; dou= buc=]i de sfoar= cu care victima
a fost legat= la mini [i la picioare; fire de p=r ridicate de pe
capul victimei; fire de p=r ridicate din zona pubian= a victimei;
dou= flacoane cu sngele victimei; o bucat= de sfoar=
ridicat= de la un balot descoperit \n cmpul infrac]ional.
Prin ordonan]= trimis=, organul de cercetare penal= a
solicitat urm=toarele:
a) Dac= pe probele puse la dispozi]ie se eviden]iaz=
urme de natur= biologic= uman=, ce pot fi supuse unalizelor
genetice. |n caz afirmativ s= se stabileasc= profilul genetic al
persoanei (persoanelor) de la care provin.
b) Profilul genetic al ADN, extras din proba de referin]=
(snge, fire de p=r pubian), recoltat= de la victima Jean Marie
Dehon.
c) Dac= profilul genetic ob]inut la punctul b) este identic
sau se reg=se[te \n cele ob]inute la punctul a).

24

d) Profilul genetic al ADN extras din proba de referin]=

(snge) recoltat= de la numita Redenciuc Liliana Daniela.
e) Dac= profilul genetic ob]inut la punctul d) este identic
sau se reg=se[te \n cele ob]inute la punctul a).
f) Dac= firele \n litigiu, ridicate de pe bancheta spate a
autoturismului, proprietate a victimei, sunt de origine uman=
sau animal= (specia).
g) Dac= fragmentul cu care victima a fost legat= la
mini [i la picioare prezint= caracteristici asem=n=toare cu
modelul de compara]ie ridicat dintr-un balot de pe cmpul din
apropierea locului unde a fost g=sit cadavrul.
|n concluziile raportului de expertiz= se arat= c= probele
puse la dispozi]ie au pus, \n principal, \n eviden]= urm=toarele:
Profilul genetic al ADN extras din urmele de snge
uman de pe fragmentele vegetale este identic cu profilul
genetic al ADN-ului extras din proba de referin]= (fire de p=r
pubian) recoltat= de la victima Jean Marie Dehon;
Profilul genetic al ADN extras din urmele de snge de
pe sfoara cu care a fost legat= victima de mini [i din urmele
de snge de pe [erve]elul alb este identic, corespunz=tor
locilor analiza]i (SGM+), cu profilul genetic al ADN extras din
proba de referin]= (fire de p=r pubian) recoltat= de la victima
Jean Marie Dehon;
Profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale
remanente \n urmele de saliv= identificate pe dou= resturi de
]ig=ri marca Winston super lights, ridicate de la fa]a locului,
este identic cu profilul genetic ADN extras din proba de referin]=
(snge) recoltat= de la numita Redenciuc Liliana Daniela;
Frecven]a de reg=sire a acestui profil genetic \n
popula]ia european= este de 2,64 x 10-19, calculat= pentru
rezultatele ob]inute cu Kitul Multipex ABI-IDENTIFILER.
Posibilitatea de reg=sire a acestui profil genetic \n popula]ia
european= este de 1 la un num=r de 14,3 x 1017 persoane,
calculat= pentru rezultatele ob]inute cu Kitul Multiplex ABIIDENTIFILER;
Profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale
remanente \n urmele de saliv= identificate pe cele dou=
[erve]ele de culoare alb=, ridicate de la fa]a locului, este
identic, corespunz=tor locilor analiza]I (SGM+) cu profilul
genetic al ADN extras din probe de referin]= (snge) recoltate
de la numita Redenciuc Liliana Daniela;
Profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale
remanente \n urmele de saliv= prezentate pe restul de ]igar=marc= neidentificat=-ridicat de la fa]a locului, apar]ine unei
persoane de sex masculin [i nu este identic cu nici unul dintre
profilele genetice ale ADN extras din urmele biologice
identificate pe probele puse la dispozi]ie.
Pe [erve]elul ridicat din apropierea autoturismului s-au
eviden]iat urm=toarele:
profilul genetic al ADN extras din urmele de snge
este identic, corespunz=tor locilor analiza]I (SNG+) cu profilul
genetic al ADN extras din proba de referin]= (fire de p=r
pubian) recoltat= de la victima Jean Marie Dehon;
profilul genetic al ADN extras din celulele epiteliale
remanente \n urmele de saliv= este identic, corespunz=tor
locilor analiza]I (SNG+), cu profilul genetic al ADN extras din
proba de referin]= (snge) recoltat= de la numita Redenciuc
Liliana Daniela.
fragmentele de sfoar= cu care au fost legate minile
victimei sunt constituite din fire de prolipropilen=. Aceasta
prezint= caracteristici fizico-chimice identice cu fragmentul
ridicat dintr-un balot de pe cmpul din apropierea locului unde
a fost g=sit cadavrul.
Activit=]ile investigative [I de cercetare au scos \n
eviden]= c= Dehon, dup= ce s-a \ntlnit cu numita Redenciuc,
la ie[irea din municipiul Arad a intrat cu autoturismul pe un
cmp din comuna Vladimire[ti. Aici s-au a[ezat pe o p=tur=, au
servit masa [i au avut rela]ii sexuale. |ntre cei doi au ap=rut
divergen]e, iar dup= ce s-au urcat \n ma[in= femeia l-a ucis.

CRIMINALISTICA

Jurist MARIUS DANIEL PE{TIN+

Ing. CIPRIAN MARIUS C+LUG+REANU
Semn=tura electronic= un pilon important al
Sistemelor de Management al Securit=]ii Informa]iei
|n primele decenii ale existen]ei lor, re]elele de
calculatoare au fost folosite de cercet=torii din universit=]i
pentru trimiterea po[tei electronice iar de c=tre func]ionarii
corpora]iilor pentru a partaja imprimantele. |n aceste
condi]ii, problema securit=]ii nu atr=gea prea mult aten]ia.
Dar acum, cnd milioane de cet=]eni obi[nui]i folosesc
re]elele pentru opera]iuni bancare, cump=r=turi [i plata
taxelor, securitatea re]elei apare la orizont ca o mare
problem= poten]ial=. |n acest articol vom studia securitatea
re]elei din mai multe unghiuri, eviden]iind numeroase
pericole [i ar=tnd cum acestea pot fi contracarate prin
implementarea unor sisteme de management al securit=]ii
informa]iei, conform standardelor interna]ionale \n vigoare
BS 7799 [i ISO 17799.
Securitatea este un subiect vast [i acoper= o
multitudine de imperfec]iuni. |n forma sa cea mai simpl=, ea
asigur= ca persoane curioase s= nu poat= citi sau, [i mai r=u,
modifica mesajele adresate altor destinatari. Ea se ocup= de
cei care \ncearc= s= apeleze servicii de la distan]=, de[i nu
sunt autoriza]i s= le foloseasc=. Securitatea se ocup= de
problemele legate de capturarea [i falsificarea mesajelor
autorizate [i de cei ce \ncearc= s= nege faptul c= au trimis
anumite mesaje.
Majoritatea problemelor de securitate sunt cauzate
inten]ionat de persoane r=uvoitoare care \ncearc= s= ob]in=
anumite beneficii, s= atrag= aten]ia sau s= provoace r=u
cuiva. Securizarea informa]iilor tranzitate \n cadrul unei re]ele
implic= ceva mai mult dect p=strarea ei f=r= erori de
programare. Aceasta implic= surclasarea unor adversari,
adeseori inteligen]i, dedica]i [i, uneori, bine dota]i material.
Trebuie, de asemenea, s= fie clar c= m=surile care pot
contracara inamici accidentali vor avea un impact redus
asupra unor adversari serio[i. Arhivele poli]iei arat= c= cele
mai multe atacuri nu au fost s=vr[ite de str=ini, prin
ascultarea unor linii telefonice, ci de c=tre angaja]i
ranchiuno[i. |n consecin]=, sistemele de securitate ar trebui
proiectate ]innd seama de acest fapt.
Problemele securit=]ii informa]iilor, ce se vehiculeaz=
\ntr-o re]ea de calculatoare, pot fi \mp=r]ite, \n mare, \n patru
domenii strns interconectate:

confiden]ialitate;

autentificare;

non-repudiere;

integritate.
P=strarea secretului, denumit= de asemenea [i
confiden]ialitate, se refer= la p=strarea informa]iei departe de
utilizatorii neautoriza]i.

CRIMINALISTICA

Autentificarea reprezint= determinarea identit=]ii

persoanei cu care vorbe[ti, \nainte de a dezv=lui informa]ii
importante sau de a intra \ntr-o afacere.
Non-repudierea se refer= la semn=tura electronic= [i
\nseamn= c= o dat= ce ai semnat electronic un document nu
mai po]i pretinde c= alcineva ar fi semnat \n locul t=u.
Integritatea unui document electronic reprezint=
garan]ia faptului c= respectivul mesaj a ajuns la destina]ie
\ntocmai cum a fost trimis de surs= (lipsa unei informa]ii este
mai pu]in d=un=toare dect posesia unei informa]ii false), [i
se asigur= tot prin intermediul semn=turii electronice.
Toate aceste aspecte (confiden]ialitate, autentificare,
non-repudiere [i integritate) apar [i \n sistemele tradi]ionale,
dar cu cteva diferen]e semnificative.
Exceptnd securitatea la nivel fizic (controlul accesului,
supraveghere video etc.), aproape toat= securitatea se
bazeaz= pe principii criptografice.

Semn=turi digitale
|n prezentarea sumar= f=cut= mai sus problematicii
criptologiei au fost prezentate cititorului multe elemente de
baz= pentru criptarea documentelor [i a fi[ierelor, \n vederea
trensmisiei protejate a acestora prin Internet. O bun= parte a
prezent=rii de mai sus s-a concentrat pe verificarea faptului
c= persoana care a primit documentul este chiar persoana
c=reia emi]=torul i-a trimis documentul. O alt= problem=
semnificativ=, referitoare la orice informa]ie important= care
trebuie transmis= sau recep]ionat= prin Internet, este
verificarea faptului c= presupusul autor al documentului este
chiar autorul acestuia. Cu alte cuvinte, autentificarea
transmisiunilor este important=. O persoan= se poate asigura
c= al]i utilizatori \i pot identifica toate transmisiunile prin
semnarea digital= (digitally signing) a acestora. |n general, la
semnarea digital= a unui fi[ier, acestuia i se adaug= o
valoare numeric= unic=, prin care se arat= c= fi[ierul apar]ine
\ntr-adev=r presupusului emi]=tor [i c= nu a mai fost modificat
\n urma transmisiunii. Acest capitol examineaz=, cu titlul de
prezentare general=, problematica semn=turii electronice,
axndu-se pe urm=toarele idei de baz=:

O semnatur= digital= (digital signature) este o valoare
unic= pe care programele de creare a acestor semn=turi o
construiesc, prin aplicarea unei func]ii matematice [i a unei
chei de criptare, unui mesaj sau fi[ier.
O semn=tur= digital= este o valoare unic=, prin care se
confirm= att identitatea autorului fi[ierului, ct [i faptul c=
fi[ierul nu a fost alterat \n timpul transmisiunii.

25


Certificatele digitale (digital certificates) sunt o

reprezentare vizual= a unei valori unice, care verific=
informa]iile incluse \ntr-un fi[ier [i pe autorul acestuia printr-un
sistem de verificare [i semnare efectuate de un ter].

La transmiterea prin Internet a unei semn=turi
digitale, documentul este verificat de o firm= ter]=, denumit=
Autoritate de Certificare (Certificate
Authority), cum ar fi VeriSign.
O semn=tur= digital= este o valoare
unic= pe care programe special concepute o
ata[eaz= unui fi[ier. Prin semnarea fi[ierelor
(documentelor) se genereaz= semnatura
digital=, parcurgndu-se un proces \n dou=
etape. Mai \nti, programul transfer= fi[ierul
printr-o func]ie matematic= denumit= hash
(func]ie de transformare unisens). Folosind
octe]ii care alc=tuiesc fi[ierul, func]ia hash
creaz= o valoare unic=. De asemenea,
func]ia hash calculeaz= valoarea astfel \nct
con]inutul fi[ierului s= nu poat= fi determinat dac= se cunoa[te
func]ia hash de aceea am numit-o func]ie unisens.
Figura de mai jos prezint= un model de transformare a unui

indicatori de \nceput [i de sfr[it ai fi[ierului. Figura de mai

jos prezint= o modalitate de semnare digital= a unei scrisori:
Fig. 2: Programul de semnare semneaz= fi[ierul scrisoare

Pentru a verifica semn=tura, receptorul fi[ierului

ruleaz= un program pentru decriptarea valorii hash a
semn=turii, folosind cheia public= a emi]=torului. Dup= ce

decripteaz= valoarea hash, programul o memoreaz= \ntr-o

loca]ie temporar=. Figura de mai jos prezint= modul de
ob]inere a valorii hash criptate.
Fig. 3: Receptorul folose[te cheia public= a emi]=torului
pentru a decripta valoarea hash a semn=turii

Programul receptorului aplic= apoi fi[ierului

aceea[i func]ie hash, utilizat= de emi]=tor, pentru
crearea valorii hash, apoi compar= valoarea hash
calculat= cu valoarea hash decriptat=. Dac= valorile sunt
identice, programul receptorului informeaz= utilizatorul
c= semnatura este exact=. Figura de mai jos prezint=
modul \n care programul receptorului \[i calculeaz=
propria valoare hash [i o compar= cu valoarea hash
decriptat=.

fi[ier, ce este organizat

succesiune de date:

dintr-o

Fig. 1: Fi[ierul trece prin func]ia hash [i

determin= un num=r unic

Dup= crearea valorii hash,

programul de semnare cripteaz=
valoarea cu cheia privat= a persoanei
care dore[te s= semneze fi[ierul (deci
semnarea este, de fapt, criptare cu
cheia privat=!). |n final, programul scrie o
versiune semnat= a fi[ierului, care, de
obicei, con]ine informa]ii despre programul de semnare [i

Fig. 4: Calculul [i compara]ia valorilor

hash

26

Datorit= importan]ei \n continu=

cre[tere a semn=turilor digitale \n zonele
comerciale, de comunica]ii on-line sigure [i a
transmisiilor de date, este important s= se
cunoasc= mai multe detalii despre
semn=turile digitale [i despre standardul
pentru semn=turi digitale (DSS).

CRIMINALISTICA

Pe masur= ce Statele Unite [i \ntreaga lume se

conecteaz= la Internet pe scar= tot mai larg=, importan]a
semn=turilor digitale va cre[te. Semn=turile digitale au avut
deja un impact semnificativ asupra Internetului [i vor fi unul
dintre instrumentele principale folosite de consumatori [i
firme pentru a-[i modifica interac]iunea cu ciberspa]iul. De
exemplu, s= ne imagin=m o perioad= cnd cet=]enii vor putea
vota direct de la domicilii, deoarece semn=turile digitale unice
ale acestora le vor certifica identitatea. Democra]ia ar deveni
astfel cu mult mai eficient=, deoarece mai multe persoane vor
beneficia de o modalitate comod= [i legitim= de a lua parte la

alegeri. Figura de mai jos prezint= modul \n care, \n viitor,

cet=]enii vor putea vota de acas= folosind semn=turile

digitale:
Fig. 5: Semn=turile digitale vor permite, \ntr-o bun= zi,
exercitarea dreptului de vot de la domiciliu

Dup= cum s-a ar=tat, semn=turile digitale contribuie la

identificarea creatorilor [i emi]=torilor unui mesaj. |ntr-un
mesaj electronic, o semn=tur= electronic= are aceea[i
valoare ca a unei semn=turi olografe dintr-o corespondan]=
tip=rit= (Legea 455/2001 privind semn=tura electronic=).
Totu[i, spre deosebire de semn=turile olografe, semn=turile
digitale sunt practic imposibil de falsificat. Semn=turile
digitale sunt dinamice, \n sensul c=
sunt unice pentru fiecare mesaj pe
care se aplic=. Datele din mesaj [i
cheia privat=, necesar= emi]=torului
pentru a trimite mesajul semnat,
reprezint= ele \nsele componente
matematice ale semn=turii digitale.
Ca atare, a[a cum am mai ar=tat \n
acest articol, verificarea integrit=]ii
mesajului
este
un
avantaj
suplimentar al utiliz=rii unei
semn=turi digitale. Dac= un alt
utilizator, un hacker de exemplu, intercepteaz= [i altereaz=
un mesaj, acest mesaj nu va trece de verificarea semn=turii

M A S T E R A T E U R O P E A N
C R I M I N A L I S T I C +

|n ziua de 15 ianuarie 2005, s-au deschis cursurile de MASTERAT EUROPEAN

specialitatea CRIMINALISTIC+. Organizate de Universitatea Romn= de {tiin]e [i Arte
Gheorghe Cristea
Cristea din Bucure[ti, Institutul de Criminalistic= din Inspectoratul General al
Poli]iei Romne [i Asocia]ia Criminali[tilor din Romnia, jum=tate dintre activit=]i vor avea
caracter practic- aplicativ.
Despre modul de organizare [i desf=[urare a cursurilor de masterat au vorbit: domnii
conf. univ. dr. Gheorghe Popa, directorul Institutului de Criminalistic= [i prof. Vasile
L=p=du[i, secretar general al Asocia]iei Criminali[tilor din Romnia.
Pe timp de doi ani, \n planul de \nv=]=mnt, sunt prev=zute urm=toarele module:
Impactul [i influen]a normelor procesual penale asupra criminalisticii; Fundamentul
criminalisticii; Metode [i tehnici criminalistice de identificare a persoanei; Urmele-obiect
de studiu al criminalisticii; Investigarea criminalistic= a locului faptei; Investigarea
criminalistic= a infrac]iunilor comise cu violen]= [i a celor din sfera crimei organizate;
Investiga]ia judiciar=; Baze de date \n criminalistic=; Interpretarea criminalistic= a
urmelor la locul faptei; Valorificarea urmelor prin expertize criminalistice; Interferen]e \ntre
medicina legal= [i criminalistic=; Instrumente de cooper=ri interna]ionale \n vederea
valorific=rii mijloacelor criminalistice de prob=.
La \ncheierea masteratului, fiecare masterant va sus]ine o lucrare de diserta]ie cu
sprijinul unor cadre didactice [i speciali[ti din cadrul Institutului de Criminalistic=.
Activit=]ile de \nv=]=mnt se vor desf=[ura \n imobilul din strada Matei Basarab nr. 18
bis, sector 3, Bucure[ti.
Lector univ. FLORIN BOBIN

CRIMINALISTICA

27

Lect. univ. dr. GHEORGHE ALECU,

Facultatea de Drept Constan]a, Universitatea Spiru Haret
Cercetarea la fa]a locului
|n accep]iunea unor autori de specialitate1, cercetarea
la fa]a locului reprezint= activitatea procedural= [i de
tactic= criminalistic= al c=rei obiect \l constituie
perceperea nemijlocit= a locului unde s-au s=vr[it
infrac]iunea, descoperirea, relevarea, fixarea, ridicarea [i
examinarea urmelor [i a mijloacelor materiale de prob=,
precizarea pozi]iei [i st=rii acestora, avnd ca scop
stabilirea naturii [i \mprejur=rilor comiterii faptei, precum
[i a datelor necesare identific=rii f=ptuitorului.
Importan]a acestei activit=]i rezid= \n faptul c= organul
de urm=rire penal= percepe nemijlocit \mprejur=rile \n care a
ac]ionat f=ptuitorul, obiectele folosite sau atinse de c=tre
acesta, putndu-se ob]ine probe deosebit de pre]ioase \n
cauz=. Ea reprezint= condi]ia de baz= pentru solu]ionarea cu
succes a cauzelor penale, \ntruct, \n marea majoritate a
infrac]iunilor, rezultatele ob]inute, cu acest prilej, constituie
punctul de plecare, determin= direc]iile \n care se vor
desf=[ura ulterior cercet=ril2.
|ntruct cercetarea la fa]a locului, ca [i celelalte acte ori
activit=]i de investigare a faptelor, se face numai \n strict=
conformitate cu prevederile legale, poate fi dispus= motivat.
|n faza de urm=rire penal=, cercetarea la fa]a locului
este dispus= printr-o rezolu]ie motivat= a organului de
urm=rire penal=, de regul=, dup= \nceperea urm=ririi penale;
organul de urm=rire penal= efectueaz= cercetarea locului
s=vr[irii faptei \n prezen]a obligatorie a martorilor asisten]i,
cu excep]ia cazurilor \n care aceast= prezen]= nu este
posibil=. De asemenea, dac= se consider= necesar, la
cercetare, pot participa [i p=r]ile, o eventual= neparticipare a
p=r]ilor \ncuno[tiin]ate nefiind de natur= s= \mpiedice
efectuarea cercet=rii.
Dup= cum se afirm= \n literatura de specialitate3, [i,
cum de altfel [i practica o demonstreaz=, cercetarea la fa]a
locului efectuat= de instan]a de judecat= nu are nici
\ntinderea [i nici adncimea celei efectuate de organul de
urm=rire penal=; cu toate acestea, semnifica]ia este destul
de mare, \ntruct instan]a are posibilitatea s= ia contact direct
cu anumite aspecte ale locului \n care s-a s=vr[it
infrac]iunea [i s= cnt=reasc= mai exact rezultatele
desprinse din cercet=rile anterioare ale organelor de urm=rire
penal=.
Caracteristicile domeniului naval, feroviar [i ale celui
aerian, determin=, \n mod firesc, o metodologie aparte,
specific=, de instrumentare a accidentelor care se produc \n
spa]iu acvatic, terestru [i aerian.
|n continuare, vom da cteva exemple de loc al faptei,
respectiv locul de cercetat \n cazul catastrofelor aeriene,
feroviare, maritime [i fluviale:

\n cazul catastrofelor aeriene: aeroportul; suprafa]a
de teren, unde sunt r=spndite resturile aeronavei, corpurile

28

pasagerilor, ale pasagerilor, ale echipajului [i bunurile

transportate, aeronava distrus= [i resturile ei; ct [i
aeroportul de decolare sau de aterizare; zonele de decolare
sau aterizare, zonele limitrofe, turnul de control; sediul
operatorului aerian [i, uneori, uzina constructoare4;

\n situa]ia producerii catastrofelor feroviare: c=ile de
acces spre locul producerii faptei [i de la acesta spre exterior;
locomotivele, vagoanele [i cupele de realizare a leg=turilor
dintre ele; birourile \n mi[care, linia electric= de contact; sta]ia
de plecare, sta]ia de sosire [i por]iunea de linie curent=,
unde s-au produs urm=rile faptei5;

\n situa]ia accidentelor navale: zona dintre locul unde
s-a produs catastrofa (sinistrul, incendiul, abordajul etc.) [i
cel unde s-a descoperit nava sau epava acesteia6, zon= ce
include suprafa]a apei, ca un plan \n continu= mi[care (sub
ac]iunea vntului, a curen]ilor), construc]iile [i aparatele
utilizate sau susceptibile de a fi folosite ca mijloace de
transport pe ap= [i por]iunile de uscat adiacente7.
Att practica judiciar=, ct [i literatura de specialitate
sunt unanime \n a aprecia c= locul unde s-a s=vr[it
infrac]iunea, unde s-au produs rezultatele ori care conserv=
urmele acesteia, constituie sursa celor mai fidele informa]ii,
ce pot fi valorificate \n scopul afl=rii adev=rului.
Cercetarea urmelor accidentelor feroviare vizeaz=
urme de scoatere, sl=bire sau t=iere a [inelor de cale ferat=,
urme de modificare a indicatoarelor de semnalizare feroviare,
urme ale unor obstacole a[ezate pe calea ferat=, urme de
distrugere a macazelor sau sistemelor de rulare.
Consider=m c=, pentru o cercetare la fa]a locului
complet=, aceast= activitate judiciar= ar trebui s= se
desf=[oare simultan, cel pu]in asupra aeronavei,
aeroportului, zonei de impact [i limitrofe aeroportului, precum
[i sediul operatorului aerian (compania de avia]ie).8
Cercetarea la fa]a locului se realizeaz= \ntotdeauna \n
prezen]a unor speciali[ti de la c=ile ferate, ocazie cu care vor
cerceta locul unde s-a produs accidentul, sta]iile de plecare [i
de sosire ale trenului respectiv, instala]iile de semnalizare,
registrele privind circula]ia [i revizia instala]iilor.

M=suri preg=titoare
M=surile preg=titoare, pn= la deplasarea la fa]a
locului, constau \n: primirea, consemnarea [i verificarea
sesiz=rii, asigurarea tehnico-material=, asigurarea deplas=rii
cu operativitate a echipei la fa]a locului, asigurarea prezen]ei
speciali[tilor, a ap=r=torului [i a martorilor asisten]i.
a. Primirea, consemnarea [i verificarea sesiz=rii
Din momentul \n care a primit sesizarea, organul de
urm=rire penal= \[i verific= competen]a, dac= este cazul
informeaz= organul de urm=rire penal= competent [i oblig=,
\n acela[i timp, s= efectueze cercetarea la fa]a locului9 [i are
datoria s= \ndeplineasc= urm=toarele activit=]i:

identificarea persoanei care a f=cut plngerea sau
denun]ul;

CRIMINALISTICA


verificarea sesiz=rii, care se impune mai ales atunci

cnd aceasta s-a facut telefonic de c=tre persoane
necunoscute, pentru a se evita deplas=rile inutile;

se va lua leg=tura radio cu nava/trenul/aeronava
angajate \n accident, iar dac= acest lucru nu este posibil, cu
alte mijloace de transport naval, feroviar sau aerian.
|n cadrul verific=rii sesiz=rii se urm=re[te, \n primul
rnd, stabilirea locului evenimentului, natura faptei comise,
propor]iile [i urm=rile activit=]ii ilicite - date care sunt
indispensabile pentru o bun= organizare a cercet=rii.
b. Asigurarea tehnico-material=
Echipa de cercetare va avea asupra sa mijloace
tehnico-criminalistice, necesare realiz=rii unei cercet=ri
complete la fa]a locului.
c. Asigurarea deplas=rii cu operativitate a echipei la
fa]a locului.
d. Asigurarea prezen]ei speciali[tilor, a ap=r=torului [i
a martorilor asisten]i.
Imediat dup= sosirea echipei de cercetare la fa]a
locului [i \nainte de a \ncepe examinarea propriu-zis=, trebuie
s= se ia o serie de m=suri \n regim de urgen]=.
Informarea operativ= asupra evenimentelor care au
avut loc [i au fost constatate de c=tre lucr=torii sosi]i primii la
fa]a locului; date importante pot fi ob]inute [i de la alte
persoane g=site la locul faptei: victime, martori oculari,
f=ptuitori.
Verificarea modului cum s-a ac]ionat pn= la sosirea
echipei de cercetare a rezultatelor ob]inute [i, \n raport cu
situa]ia existent=, luarea m=surilor corespunz=toare.
Depistarea modific=rilor care au survenit \n aspectul
ini]ial al locului faptei.
Delimitarea corect= a locului de cercetat
La cercetarea la fa]a locului a unui accident feroviar,
soldat cu victime omene[ti, este indicat ca aceasta s=
urmeze traseul victim= - tren periferie, \n direc]ia de unde a
venit mijlocul de transport feroviar \n cauz=.
|n cazul catastrofelor aeriene, cercetarea va fi extins=
pn= la ultimul punct de dirijare aerian=, incluznd [i
semnalizatoarele optice sau electronice ale aeroporturilor.
|n cazul catastrofelor navale (martime sau fluviale),
limita locului faptei va fi extins=, pe direc]ia curentului apei,
pn= la locul unde ar putea fi g=site arme avnd legatur= cu
evenimentul produs, lundu-se \n calcul viteza curentului,
timpul scurs de la declan[area catastrofei [.a.
e. Organizarea m=surilor de paz= a locului faptei;
f. Identificarea martorilor oculari [i stabilirea
persoanelor suspecte;
g. Stabilirea metodelor concrete de cercetare a locului
faptei;
h. Alte m=suri pe care trebuie s= le \ntreprind= echipa
de cercetare imediat dup= sosirea la fa]a locului:
- culegerea de informa]ii, asigurarea relu=rii activit=]ii \n
p=r]ile neafectate, reluarea traficului rutier pe trasee deviate
sau normale [.a.:
Cercetarea \n faza static=
|n aceast= prim= faz= sunt examinate urmele [i
obiectele de la fa]a locului, f=r= a fi atinse sau mi[cate,
acordndu-se mare aten]ie aspectului exterior [i pozi]iei
acestora, prezen]ei [i amplas=rii urmelor vizibile [i distan]elor
dintre ele10.
|n cazul accidentelor aeriene, efectuarea primelor
investigatii tehnice la fa]a locului se vor baza, \n principal, pe
executarea de fotografii aeriene/terestre [i \nregistr=ri video la

CRIMINALISTICA

locul accidentului sau incidentului de avia]ie civil=.

Fixarea locului faptei \n faza static= se face prin
fotografii de orientare [i fotografii schi]= ale obiectelor
principale [i ale urmelor cnd exist= pericolul de dispari]ie
a acestora.
Cercetarea \n faza dinamic=
Faza dinamic= a cercet=rii la fa]a locului \ncepe dup=
epuizarea activit=]ilor specifice primei faze [i se
caracterizeaz=, \n raport cu aceasta, prin examinarea
minu]ioas= a tuturor obiectivelor, mijloacelor materiale de
prob= aflate \n cmpul infrac]iunii, echipa avnd posibilitatea
mi[c=rii obiectelor purt=toare de urme, \n func]ie de
posibilit=]ile tehnice din dotare.
Faza dinamic= este, deci, cea mai complex= [i
laborioas= etap= a cercet=rii la fa]a locului, \ntruct
presupune participarea tuturor membrilor echipei, efectuarea
investiga]iilor [i folosirea integral= a mijloacelor tehnico[tiin]ifice criminalistice aflate la dispozi]ia lor.
Consemnarea rezultatelor cercet=rii la fa]a locului
Procesul verbal de cercetare la fa]a locului, ca de altfel
[i actele premerg=toare urm=ririi penale: perchezi]ii,
reconstituiri, confrunt=ri [.a. au o semnifica]ie major= \n
solu]ionarea cauzei.
1) Din punct de vedere al formei [i cuprinsului,
procesul-verbal va con]ine men]iunile consfiin]ite prin legea
procesual-penal=11.
2). Referitor la conduita tactic=, urmat= \n redactarea
procesului-verbal, consider=m necesar s= subliniem c=
acesta, pentru a-[i \ndeplini \ntrutotul rolul de mijloc de prob=,
va trebui s= fie redactat, nu numai potrivit legii, ci [i \n
conformitate cu anumite cerin]e, impuse de practica judiciar=
[i subliniate, deseori, de c=tre autorii de specialitate, ca de
exemplu, descrierea s= porneasc= de la general la particular;
s= fie clar=, complet= [i obiectiv=; obiectele de acela[i gen s=
fie numite cu aceia[i termeni; s= nu se aglomereze procesulverbal cu descrieri prea am=nun]ite; s= se evite termenii prea
tehnici sau neologismele; descrierea fiec=rui obiect s= se
fac= \n mod complet12.
Ridicarea de \nscrisuri
[i alte mijloace materiale de prob=
La stabilirea cauzelor care au condus la producerea
unui eveniment de naviga]ie, feroviar sau de avia]ie, o
importan]= deosebit= o are examinarea \nscrisurilor, a
obiectelor care con]in sau poart= o urm= [i a oric=ror obiecte
care pot servi la aflarea adev=rului.
La nave, \n categoria \nscrisurilor care prezint= interes
pentru cercetare, intr=:
1. Jurnalul de bord, unde comandantul navei
consemneaz= activitatea zilnic= [i \n care se g=sesc date
referitoare la:

existen]a unor defec]iuni la nav=, \nainte de
producerea accidentului;

drumul parcurs [i viteza de mar[;

direc]ia [i for]a curentului de maree sau a altor
curen]i;

starea vremii, direc]ia [i for]a vntului;

luminile purtate de nave \n diverse momente;

drumul aproximativ al acestora [i momentul \n care
au fost semnalate \n rad=;

luminile observate \n momentele ce au precedat
coliziunea [i ora cnd au fost observate;

schimb=rile de drum [i m=surile luate pentru evitarea
coliziunii;

29


ora [i locul acestora;

semnalele sonore [i optice utilizate, observate [i
auzite;

locul, data [i ora coliziunii, numele navelor implicate
[i porturile lor de \nmatriculare etc.
2. Jurnalul de ma[in= este documentul \n care [eful
mecanic al navei sau ofi]erul de cart consemneaz= date
privind func]ionarea motorului principal [i a motoarelor
auxiliare, transferurile [i consumurile de carburan]i, situa]ia
balastului [i santinelor, manevrele executate de ma[in= etc.
3. Jurnalul radio- telefonic [i radio-telegrafic este
actul \n care operatorul radio \nscrie toate mesajele primite
sau transmise de nav=, inclusiv apelurile de pericol auzite,
avizele de naviga]ie [i de furtun=, buletinul meteorologic [i
alte mesaje obligatorii, potrivit conven]iilor interna]ionale.
4. Caietul de manevr= este documentul \n care sunt
eviden]iate toate activit=]ile desf=[urate pe punte sau la
ma[ini.
5. Planurile navei sau sec]iuni ale acestora sunt utile
pentru orientarea cercet=torilor [i \n]elegerea modului \n care
s-a produs evenimentul de naviga]ie, mai ales cnd se pun
probleme \n leg=tur= cu pierderea stabilit=]ii navei, folosirea
necorespunz=toare a balastului sau a circuitelor electrice13.
6. Planul capacit=]ii de \nc=rcare ce indic= volumul
spa]iilor pentru marf=, combustibil [i ap=, coordonatele
centrelor de greutate ale fiec=rui spa]iu, curba unghiului
maxim de \nclinare [i inundare, scara de \nc=rcare etc.
7. Rolurile navei sunt cele de la om la ap=, incendiu,
abandon etc. Ele reprezint= tabele privind repartizarea
membrilor de echipaj \n diverse posturi de siguran]=, semnale
de avertizare pentru fiecare rol, locul de adunare [i sarcinile
fiec=ruia. Se afi[eaz= la comanda navei [i \n locurile comune
echipajului, pentru a fi cunoscute de toate persoanele aflate
la bord.
|nscrisurile men]ionate se ridic= de c=tre organul de
cercetare cu ocazia cercet=rii evenimentului la fa]a locului [i
\n m=sura \n care servesc la aflarea adev=rului sunt
mijloace de prob=.
La aeronave, \n categoria mijloacelor de prob= care
prezint= interes pentru cercetare sunt:
benzile magnetice de imprimare a convorbirilor dintre
organele de trafic [i dintre acestea [i echipajul aeronavei.
(Interpretarea convorbirilor \nregistrate pe benzile magnetice
se va face numai \n prezen]a [efului comisiei de cercetare,
sau a unui alt membru al acesteia desemnat, care va certifica
exactitatea interpret=rii);
\nregistr=rile de bord;
buletinele de analiz= a sngelui celor implica]i.
|n cazul accidentelor feroviare, unul din mijloacele de
prob=, care prezint= interes pentru cercetare, este banda
vitezometrului. Dac= cercetarea accidentului feroviar nu
implic= re]inerea trenului, [eful sta]iei, \n care se fac primele
cercet=ri, va rupe sigiliul de la vitezometrul locomotivei, \n
prezen]a mecanicului, [i va aplica [tampila sta]iei pe banda
vitezometrului, f=r= a o scoate din aparat, dup= care va aplica
sigiliul sta]iei. Dac= trenul a fost re]inut \n sta]ie \n vederea
cercet=rilor, banda vitezometrului va fi scoas= de c=tre un
membru al comisiei de cercetare, \n prezen]a mecanicului [i
va fi semnat= de amndoi14.
Expertiza tehnic=
Expertiza tehnic= face parte din categoria mai larg= a
expertizelor judiciare ce constituie un mijloc de prob=, un
procedeu probator valoros, prin care, pe baza unei cercet=ri

30

fundamentale de date [i metode [tiin]ifice, expertul aduce la

cuno[tin]a organului judiciar concluzii motivate [tiin]ific cu
privire la fapte pentru a c=ror l=murire sunt necesare
cuno[tin]e specializate15.
Definitoriu pentru expertiza criminalistic=16 este faptul
c= ea reprezint= o cercetare [tiin]ific= a probelor materiale,
destinat= identific=rii persoanelor, obiectelor, substan]elor [i
fenomenelor aflate \n legatur= cauzal= cu fapta, stabilirii
anumitor propriet=]i ale acestora, precum [i a unor eventuale
modific=ri de form=, con]inut sau structur=.
Expertiza tehnic= se dispune atunci cnd, pentru
l=murirea unor fapte sau \mprejur=ri ale cazurilor sunt
necesare cuno[tin]ele unui expert. |n domeniul naval, feroviar
sau aerian, speciali[tii desemna]i ca exper]i sunt chema]i s=
rezolve diverse probleme referitoare la oportunitatea [i
calitatea manevrei efectuate, alegerea [i respectarea celui
mai bun drum maritim, fluvial, feroviar, aerian, respectarea
semnaliz=rilor fonice sau luminoase, respectarea regulilor de
practic= \n timpul naviga]iei, circula]iei feroviere sau zborului,
pe timp de noapte sau de furtun=, stivuirea [i legarea
m=rfurilor etc.

1. A. Ciopraga, Criminalistica Elemente de tactic=, Universitatea

Al. I. Cuza, Ia[i, Facultatea de Drept, Edi]ia 1986, p. 24
2. C. Aioni]oaie, Tactica cercet=rii la fa]a locului, Curs de
criminalistic=, Academia de Poli]ie Al. I. Cuza, Bucure[ti, Edi]ia
1985, p. 2.
3. E. Stancu, Tratat de criminalistic=, Ed. Actami, Bucure[ti,
2002,p. 10-11.
4. Nicolae Lupulescu, Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului a
accidentelor aviatice; Vol: Investiga]ia criminalistic= a locului
faptei, Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 483.
5. Marian Ruiu, Cercetarea la fa]a locului \n cazul producerii
catastrofelor feroviare; Investiga]ia criminalistic= a locului faptei,
Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 280.
6. I. Anghelescu [i A. Konig, Tratat de criminalistic= Unele
particularit=]i privind catastrofele maritime [i fluviale, vol. I,
Ministerul de Interne, 1976, p. 460-466.
7. Alecu Alexandrescu, R=spunderea juridic= \n abordajul
maritim, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
Maritime Constan]a S.A., 2002, p.87.
8. Nicolae Lupulescu, Particularit=]ile cercet=rii la fa]a locului a
accidentelor aviatice; Investiga]ia criminalistic= a locului faptei,
Editura Luceaf=rul, Bucure[ti, 2004, p. 483.
9. E. Stancu, Tratat de criminalistic=, Editura Universul Juridic,
Bucure[ti, 2002, p. 216.
10. Alecu Alexandrescu, R=spunderea juridic= \n abordajul
maritim, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
Maritime Constan]a S.A., p. 88.
11. Codul de procedur= penal= al Romniei art. 91 [i art. 131.
12. C. Suciu, Criminalistic=, Ed. Didactic= [i Pedagogic=,
Bucuresti, 1972, p. 520.
13. Alecu Alexandrescu, R=spunderea juridic= \n abordajul
maritim, Editura Companiei Na]ionale Administra]ia Porturilor
Maritime Constan]a S.A., p. 97.
14. Art. 52 din Ordinul ministrului transporturilor Nr.
210/14.03.2000.
15. E. Mihuleac Expertiza judiciar=, Editura [tiin]ific=, Bucure[ti
1971, p. 20.
16. N. V=duva, Expertiza judiciar=, Editura Universitaria, Craiova
2001, p. 99.

CRIMINALISTICA

Comisar-[ef de poli]ie dr. GHEORGHE-PUIU ISAC, expert odorologie judiciar=

CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU
1. Aspecte generale privind urmele de miros
Urmele de miros, sau olfactive, reprezint= o categorie
aparte de urme.
Cele mai multe referiri la urma de miros au ap=rut \n
domeniul chinologiei (ramura zootehniei care se ocup= cu
studierea originii, cre[terii, dresajul, folosirea [i \ngrijirea
cinilor), deoarece folosirea cinilor pentru prelucrarea
urmelor de miros s-a impus ca o necesitate \n activitatea de
descoperire a f=ptuitorilor.
Mirosul fiind acea proprietate a substan]elor organice [i
anorganice de a excita receptorii olfactivi, este lesne de
\n]eles de ce urmele de miros nu sunt specifice numai omului
ci [i animalelor, inclusiv majorit=]ii substan]elor care con]in
elemente volatile, precum [i altor corpuri din natur=.
Urma de miros este format= din microparticule molecule de elemente chimice volatile - determinat= de
prezen]a unei persoane, obiect sau substan]e [i procesele
chimico-fizice la care sunt supuse acestea. Aceast=
categorie de urme este, din punct de vedere al esen]ei, urm=
materie [i microurm= ca m=rime, deci invizibil=.
Folosirea acestei categorii de urme \n interesul justi]iei,
al descoperirii infractorilor [i corpurilor delicte constitue
obiectul odorologiei judiciare, ca ramur= a criminalisticii.
Urma de miros uman - amprenta olfactiv= - este
categoria de urme de miros care poate oferi date \n mod
direct pentru identificarea unei persoane.
2. Urmele de miros uman
Formarea urmelor olfactive este practic inevitabil=, logic
fiind faptul c= orice persoan= \[i las= particulele de miros
specific peste tot pe unde se deplaseaz=, pe fiecare obiect
atins, \nc=l]=mintea, \mbr=c=mintea sau m=nu[ile nereu[ind
s= \mpiedice formarea acestui gen de amprent=, amprenta
olfactiv=.
A[a cum se afirm=, \n practic=, orice m=sur= de
precau]ie s-ar lua, este imposibil s= se \mpiedice emisia
permanent= de c=tre corpul uman a moleculelor de miros,
care cad pe sol sau se fixeaz= pe obiectele atinse.
Mirosul se prezint= sub forma unor particule invizibile,
de natur= organic=. Cantitatea [i natura particulelor de miros
emanate de organismul uman difer= de la organism la
organism, \n func]ie de metabolismul fiec=ruia, de starea
emo]ional= la un moment dat, de efortul fizic depus, de
anotimp, temperatur=, igiena corporal=, precum [i de al]i
factori. Mirosul este caracteristic fiec=rei persoane, deoarece
oamenii sunt diferi]i \ntre ei [i au metabolism specific, diferit.
Mirosul uman, specific corpului, al \mbr=c=min]ii,

CRIMINALISTICA

\nc=l]=mintei sau al altor obiecte cu care a intrat \n contact,

ce r=mne \n culoarul format de deplasarea inevitabil= a
unei persoane, reprezint= urma de miros uman.
Rezult=, deci, c= urma de miros uman este, la rndul ei,
o combina]ie de mirosuri \n care predomin= \ns= mirosul
specific al individului.
2.1. Structura urmei de miros
|n structura sa, urma olfactiv= cuprinde mai multe
categorii de miros, pe lng= cel de baz= al corpului uman,
existnd [i mirosul general sau cel al suportului.
Urma de miros este indivizibil=, volatil= [i
individual=.
Individualitatea prezint= o mare importan]=, deoarece
face posibil= p=strarea specificului fiec=rei urme de miros \n
parte, prin mirosul specific omului, chiar \n prezen]a altor
mirosuri.
A. Amprenta olfactiv= sau mirosul individual este
mirosul propriu, specific fiec=rui individ \n parte, mirosul
natural al corpului, care se imprim= \n \mbr=c=minte,
\nc=l]=minte [i obiecte din mediu, ce devin purt=toare de
miros.
Existen]a mirosului individual este \n strns=
interdependen]= cu procesele fiziologice ce au loc \n
organismul uman, \n cursul metabolismului normal [i
anormal.
|n cursul metabolismului normal, corpul uman emite
prin surse originale de miros (saliv=, respira]ie, transpira]ie,
urin= etc.) un num=r mare de substan]e chimice ce sunt
preluate [i sintetizate de mediul \nconjur=tor.
|n stare de stres a organismului, \n cazul
metabolismului anormal, emana]iile volatile, ce con]in peste
130 de substan]e [i clase de compu[i (eteri, esteri, alcooli,
hidrocarburi, cetone [.a.) sunt de circa 4 ori mai intense.
Se apreciaz= c= mirosul uman este dat \n principal de
secre]ia glandelor sudoripare. Compozi]ia chimic= a sudorii
este variabil=, \n func]ie de intensitatea proceselor
metabolice ale organismului, de \mboln=virea unor organe,
de schimbarea hranei, de folosirea unor medicamente etc.
Cantitatea de transpira]ie, eliminat= normal de om \n
timpul unei zile, este de circa 500-700 cm3 (mililitri), dar, la o
solicitare fizic= deosebit=, la supra\nc=lzirea organismului ori
\n st=ri de emo]ie-team=, situa]ii specifice infractorilor,
secre]ia ajunge pn= la 2000-2500 cm3.
|n aceste emana]ii, se adaug= descuam=rile fiziologice
[i patologice ale pielii, precum [i gr=simile produse de
glandele sebacee.

31

Principalele zone de origine a mirosului

individual sunt:
 suprafa]a pielii lipsite de p=r (regiunile plantare [i
palmare);
 suprafe]ele pielii cu \nveli[ pilos (trunchiul,
membrele, regiunile axilar= [i pubian=);
 suprafe]ele cu un bogat \nveli[ pilos (regiunea
p=roas= a capului).
Astfel, unele por]iuni ale corpului au mirosul lor
caracteristic, denumit [i miros regional (regiunea plantar=,
axilar= etc.).
B. Mirosul general este o component= a urmei de
miros uman [i vizeaz= totalitatea mirosurilor cu care omul
vine \n contact permanent sau ocazional [i care poate ap=rea
la mai mul]i indivizi.
Mirosul general poate fi structurat \n:
 miros profesional, cel al locului de munc=, care este
prezent la toate persoanele care \[i desf=[oar= activitatea \n
acela[i loc sau \n locuri identice (abatoare, zootehnie, mine,
etc.);
 miros familial, care se imprim= la toate persoanele
care locuiesc [i convie]uiesc \n acela[i loc;
 miros ocazional, rezultat dintr-un contact \ntmpl=tor
cu diferite medii sau substan]e, din folosirea produselor
cosmetice, fumat [.a.
Trebuie \ns= re]inut c= cele dou= grupe de mirosuri,
individual [i general, formeaz= mirosul complex al omului,
\n care constanta este mirosul individual, deci amprenta
olfactiv=.
C. Mirosul de mediu. Mirosul complex al omului nu
poate fi reg=sit \n urma de miros uman dect alternat sau
combinat, mai bine zis, cu mirosul din mediul exterior. Se are
\n vedere, \n acest caz, \n primul rnd, mirosul suportului pe
care se p=streaz= urma (teren, obiecte etc.).
Aceste mirosuri, specifice suportului, la care se mai
adaug= mirosurile existente \n aer, a[a cum am mai ar=tat, se
suprapun, modificnd sau chiar alternd esen]a urmei de miros.
Mirosul de mediu tinde s= anihileze mirosul complex al
omului din urma de miros, iar din \ntrep=trunderea lor rezult=
urma de miros uman.
Trebuie precizat faptul c= urma de miros uman nu este
un produs static, ci unul dinamic al permanentelor modific=ri
chimice, biologice [i biochimice \n cmpul de mirosuri.
2.2. Caracteristicile urmei de miros uman
Analiznd urma de miros uman din punct de vedere al
dimensiunilor geometrico-spa]iale, distingem urm=toarele:
(a) L=]imea urmei care este egal= aproximativ cu
l=]imea persoanei care a l=sat urma. Aceasta se m=re[te o
dat= cu \nvechirea urmei, iar un curent de aer o l=]e[te
(disperseaz=) sau o deplaseaz= spre dreapta ori spre stnga,
\n func]ie de direc]ia curentului respectiv.
(b) |n=l]imea urmei reprezint= distan]a de la sol \n plan
vertical \n care exist= urma de miros. |n=l]imea este o
dimensiune variabil=.
Vntul influen]eaz= \n=l]imea \n sens propor]ional, o
cre[tere a intensit=]ii vntului produce o cre[tere \n \n=l]ime
a urmei de miros.

32

(c) Lungimea urmei este lungimea traseului parcurs de

o persoan=. Cu ct traseul este mai mare, deci urm= de miros
mai lung=, cu att cantitatea de miros (de particule care intr=
\n compunerea urmei de miros) este mai mare, datorit=
efortului fizic.
(d) Direc]ia - forma urmei este forma drumului parcurs
de persoan= [i poate fi:
 dreapt=;
 curb=;
 \n unghi;
 \n bucle;
 paralele;
 \ntret=iate;
 \ntrerupte.
Practica a demonstrat \ns= c= la locul faptei g=sim
urme combinate sau complexe care cuprind mai multe forme
(direc]ii) de urme.
Urma de miros se compune din VATR+ (punctul de
plecare) [i traseu sau urm= propriu-zis=.
2.3. Propriet=]ile urmei de miros
Urma de miros uman are dou= propriet=]i:
 intensitatea urmei reprezentat= de cantitatea de
particule de miros l=sate de persoan= [i care cre[te
propor]ional cu emana]iile surselor originale, \n func]ie de
efort, emo]ie, team= etc.
La o urm= de miros, intensitatea nu este o constant=,
ea variind func]ie de traseu, de distan]a parcurs=, de efortul
sau starea psihic= a autorului, de natura suportului pe care se
imprim=, o urm= fiind mai intens= acolo unde solul este
acoperit cu iarb=, umed, pu]in c=lcat sau, dimpotriv=, mai
rarefiat= pe terenurile stncoase [i asfaltate, cu putere de
absorb]ie redus=.
Din practic=, s-a constatat c= \ntre intensitate [i
vechimea urmei este o leg=tur= invers propor]ional=, \n
sensul c= atunci cnd vechimea urmei cre[te, intensitatea
scade, cauza fiind interac]iunea factorilor distructivi din
mediul \nconjur=tor (raze solare, precipita]ii, varia]ii mari de
temperatur= etc.).
 persisten]a urmei este elementul care se refer= la
timpul scurs de la crearea urmei [i pn= la dispari]ia sa [i se
analizeaz= din punct de vedere al dinamicii de formare
(cantitate de miros), al influen]elor [i modific=rilor la care este
supus=, prin prisma timpului de cnd a fost creat=.
Astfel, sunt mai persistente acele urme de miros care
au o \nc=rc=tur= mai mare de microelemente.
Terenurile umede ori acoperite cu vegeta]ie m=runt=,
precipita]iile reduse, temperatura normal= saunt favorabile
persisten]ei urmei.
Persisten]a urmei de miros este influen]at= negativ de
aerul uscat, vntul puternic, temperatura ridicat= sau prea
sc=zut=, ploile toren]iale.
2.4. Influen]a factorilor de mediu asupra persisten]ei
urmelor de miros
Descoperirea [i prelucrarea urmelor de miros uman
sunt activit=]i deosebit de complexe, strns legate de
calitatea urmei.

CRIMINALISTICA

Calitatea urmei de miros [i persisten]a sa sunt

influen]ate de urm=torii factori:

este un teren acoperit cu iarb=.

Dac= ploaia este \n cantit=]i mari, care provoac= [iroire
pe suport [i cade pe timpul form=rii urmei sau dup= aceea,

(a) Natura [i forma terenului

 Natura terenului trebuie studiat= din punct de
vedere:
 al acoperirilor. Acestea sunt importante deoarece
vegeta]ia [i celelalte acoperiri (cl=diri, alte construc]ii) pot
favoriza prelucrarea urmei, particulele de miros fiind protejate
contra vntului [i temperaturii excesive.
 al compozi]iei [i structurii. Sunt terenuri care absorb
particulele de miros, le men]in mult timp, chiar dac= intervin
factori atmosferici nefavorabili, cum ar fi cele argiloase,
umede. Terenurile nisipoase, pietroase, \ns=, imprim= pu]in
mirosul [i \l re]in scurt timp.
 Forma terenului influen]eaz= [i ea, \n oarecare
m=sur=, men]inerea particulelor de miros. Un teren plan
prime[te razele solare \n alt mod dect un teren \nclinat, pe
care cad razele oblic, la fel, vntul sufl= cu mai mult=
intensitate pe un teren plan dect \ntr-un teren contra pant=
fa]= de direc]ia vntului [i razelor solare.
Ace[ti factori atmosferici fac ca particulele de miros s=
se g=seasc= mai mult sau mai pu]in timp. O vale, o
depresiune, \n care soarele [i vntul p=trund cu greu, acolo
se p=streaz= foarte bine mirosul, pe asemenea teren
putndu-se prelucra o urm= cu o vechime de 24-26 ore.
(b) Starea atmosferic=
 Temperatura influen]eaz= r=mnerea sau dispari]ia
urmelor de miros. Microelementele c=zute pe teren r=mn
mai mult sau mai pu]in \n raport de temperatura solului [i
atmosferei.
Cre[terea temperaturii antreneaz= mi[c=ri de aer pe
vertical=, producnd risipirea particulelor de miros, dispari]ia
lor cu timpul, deci volatilizarea.
Cnd temperatura este moderat=, prelucrarea urmelor
de miros se face \n condi]ii mai bune dect la temperaturi
ridicate.
Extremele de temperatur=, deci, influen]eaz= negativ
persisten]a urmei de miros, dar au [i o ac]iune direct=
negativ= asupra capacit=]ii de lucru a cinelui.
 Vntul este un factor negativ care influen]eaz=
exploatarea urmelor de miros. Vntul, \n raport de puterea cu
care sufl=, poate s=:
deplaseze particulele de miros \n direc]ia curen]ilor
de aer, pe o distan]= de 1-8 m, func]ie \ns= [i de acoperirile
din teren, dac= sufl= slab pn= la potrivit;
spulbere mirosul, s=-l \mpr=[tie [i distrug=, \n situa]ia
cnd are intensitate mare.
 Precipita]iile atmosferice care influen]eaz=
existen]a [i prelucrarea urmelor de miros sunt: ploaia,
z=pada, roua, bruma, chiciura, lapovi]a, cea]a.
Aceste precipita]ii trebuie analizate dup= cantitatea [i
timpul \n care au c=zut, raportat la momentul form=rii urmei
de miros.
 Ploaia, c=zut= \n cantit=]i mici (burni]=), \nainte [i pe
timpul tras=rii sau prelucr=rii urmei, nu o deterioreaz=, ci
produce chiar o igienizare a acesteia, atunci cnd suportul

CRIMINALISTICA

atunci ea [terge particulele de miros, care sunt luate de ap=.

 Z=pada c=zut= \nainte de crearea urmei, este un

factor favorabil, dar dac= z=pada a c=zut pe timpul form=rii

sau dup= aceea [i a creat un strat mai gros de 3-5 cm,
prelucrarea devine foarte greu de realizat, iar dac= ninsoarea
continu=, prelucrarea este imposibil=.

 Roua [i bruma, c=zute \nainte, pe timpul tras=rii [i

chiar al prelucr=rii constituie factori care favorizeaz=

p=strarea [i prelucrarea urmei. Dar, trebuie re]inut c=
\nc=lzirea aerului face ca apa provenit= din aceste forme de
precipita]ii s= se evapore, antrennd, \n acest proces, [i
particulele de miros, fapt ce contribuie la alterarea urmei [i
\ngreunarea treptat= a prelucr=rii ei. |ntr-un mediu umed [i
relativ rece, urma de miros se p=streaz= \n condi]ii mai bune,
timp mai \ndelungat.

 Chiciura, cea]a, lapovi]a, fiind mult mai umede dect

roua sau bruma, influen]eaz= negativ p=strarea urmei, prin

dizolvarea microelementelor.
(c) Vechimea urmei
Reprezint= timpul scurs de la formarea urmei de miros
pn= la \nceperea prelucr=rii sau ridic=rii sale.
|n practic=, vechimea delimiteaz= urmele astfel:
 urme proaspete, calde
 urme normale

 urme vechi, reci

pn= la o or=;
pn= la trei ore;
peste trei ore.

Vechimea urmei influen]eaz= foarte mult asupra calit=]ii

prelucr=rii urmei, \ntruct particulele de miros l=sate de om se
volatilizeaz= treptat, persisten]a mirosului fiind influen]at=
direct de trecerea timpului [i de factorii de mediu.
Func]ie de factorii perturbatori, limita normal= de
prelucrare fiind de aproximativ 24-26 ore.
(d) Al]i factori
Urmele de miros uman se p=streaz= mai bine \n timpul
nop]ii dect ziua, datorit= diferen]elor de temperatur=,
umezelii aerului, lipsei razelor solare.
Degradarea sau distrugerea urmei sunt determinate de
existen]a pe terenurile, unde este trasat=, a unor substan]e
puternic mirositoare sau iritante, care provin din procesul de
produc]ie, folosite ca materiale de cur=]enie [i dezinfec]ie sau
inten]ionat r=spndite de elementele infractoare.
|n raport de ace[ti factori, care influen]eaz= persisten]a
mirosului, se poate stabili \n ce cazuri [i cnd sunt posibile
prelucrarea urmelor de miros [i ridicarea acestora \n vederea
expertiz=rii comparative.
Pentru stabilirea persisten]ei urmei de miros uman \n
diferite condi]ii, la CENTRUL CHINOLOGIC SIBIU au fost
efectuate mai multe experimente, practic, \n dou= etape
distincte, prima, \n perioada 1966-1972, conduse de
col. dr. Greblea Aurel, iar a doua, \ntre anii 1996-2000.

33

Dr. ALEXANDRU PINTEA

n Romnia, la baza solu]ion=rii temeinice [i legale a

oric=rei cauze penale, stau probele. Dar, pentru a se
putea uza de informa]iile pe care le con]in, aceste
elemente de fapt trebuie aduse la cuno[tin]a organelor judiciare.
Calea legal= prin care proba este adus= [i administrat= \n
procesul penal o constituie mijlocul de prob=. Din formularea art.
64 C.pr.pen., rezult= c= mijloacele de prob= sunt acele mijloace
legale prin care se constat= existen]a elementelor de fapt ce pot
servi ca probe. Mijloacele de prob= sunt: declara]iile \nvinuitului
sau ale inculpatului, declara]iile p=r]ii v=t=mate, ale p=r]ii
civile [i ale p=r]ii responsabile civilmente, declara]iile
martorilor, \nscrisurile, intercept=rile [i \nregistr=rile audiovideo, fotografiile, mijloacele materiale de prob=, constat=rile
tehnico-[tiin]ifice, constat=rile medico-legale [i expertizele.
Sarcina administr=rii probelor \n procesul penal revine
organelor judiciare, la cererea c=rora orice persoan= care
cunoa[te vreo prob= sau de]ine vreun mijloc de prob= este
obligat= s= le aduc= la cuno[tin]= sau s= le \nf=]i[eze.
Nu trebuie confundat= no]iunea de mijloc de prob= cu aceea
de procedeu de proba]iune, care este un mod de examinare a
mijloacelor de prob=. |n func]ie de specificul s=u, fiecare mijloc de
prob= \[i are procedeele sale de administrare.
De asemenea, utilizarea mijloacelor de prob=, \n cadrul
procesului penal, nu se face dup= o ordine dinainte stabilit=, ci \n
raport de nevoi [i de ansamblul probelor existente \n cauz=.
Principiul libert=]ii probelor func]ioneaz= [i \n cazul mijloacelor de
prob=, \n sensul c=, deducerea \n fa]a organelor judiciare a
situa]iilor de fapt, care constituie probe, se poate realiza prin
oricare din mijloacele de prob= prev=zute de lege.
Folosirea mijloacelor de prob=, pentru instrumentarea
delictelor informatice, necesit= o bun= cunoa[tere a mecanismelor
ce stau la baza comiterii infrac]iunilor din acest domeniu, iar pe
cale de consecin]=, se impune folosirea unor speciali[ti de \nalt=
calificare, a unei aparaturi tehnice de ultim= genera]ie [i, nu \n
ultimul rnd, necesit= existen]a unui cadru juridic clar [i adecvat
care s= ofere posibilitatea organelor judiciare de a preveni,
combate [i limita efectele acestui gen de criminalitate.
|n acest context, noul Cod penal romn con]ine
reglement=ri precise cu privire la delictele contra datelor [i
sistemelor informatice. Potrivit acestuia, infrac]iunile informatice au
fost \mp=r]ite \n dou= categorii [i anume: Delicte contra
confiden]ialit=]ii [i integrit=]ii datelor [i sistemelor
informatice, \n care intr=: accesul ilegal la un sistem informatic,
interceptarea ilegal= a unei transmisii de date informatice,
alterarea integrit=]ii datelor informatice, perturbarea func]ion=rii
sistemelor informatice, opera]iuni ilegale cu dispozitive sau
programe informatice, [i Delictele informatice din care fac
parte falsul informatic [i frauda informatic=.
Aceast= \mp=r]ire este de natur= s= ajute organele judiciare
\n stabilirea cu exactitate a infrac]iunilor informatice, s= fac= o
\ncadrare juridic= corect=, s= adune probe \n cuno[tin]= de cauz=
[i s= foloseasc= mijloacele de prob= adecvate acestui domeniu
infrac]ional.
Avnd \n vedere normele penale [i procesual penale, la care
facem referire, vom \ncerca s= trecem \n revist= cteva aspecte
legate de procedura penal= \n cazul delictelor din mediului
informatizat, respectiv dreptul [i posibilitatea organelor judiciare de
a aduna probe \n astfel de mediu, dreptul de a pune sub
supraveghere re]elele informatice \n cauz=, depistarea datelor
stocate \n memoria computerelor, analizarea acestora [i
confiscarea celor care fac obiectul cauzei penale.
Este [tiut faptul c=, \n practic=, identificarea [i confiscarea de
date \nregistrate sau tratate pe sisteme informatice sunt

34

principalele mijloace de a ob]ine probe \n mediul informatizat, iar

stocarea acestor date se face pe diferite suporturi cum sunt:
discurile, benzile magnetice, listele de la imprimant=, unele date
g=site pe ecranul calculatorului accesat etc.
|n aceste condi]ii, activit=]i procesuale [i procedurale cum
sunt: intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video, ridicarea
de obiecte sau \nscrisuri, efectuarea de perchezi]ii, re]inerea
[i predarea coresponden]ei, constat=rile tehnico-[tiin]ifice [i
expertizele, dau posibilitate organelor judiciare de a strnge
probe, \n vederea l=muririi cauzei [i \n cazul infrac]iunilor
informatice.
|n cele ce urmeaz=, vom face referire, pe scurt, la fiecare din
activit=]ile de proba]iune mai sus men]ionate.
Intercept=rile [i \nregistr=rile audio sau video sunt
reglementate \n Codul de procedur= penal=, \n Cap. II, Sec]iunea
V1, art. 911 916.
Condi]iile [i cazurile de interceptare [i \nregistrare a
convorbirilor [i comunic=rilor (deci [i a comunic=rilor de date
informatice) sunt men]ionate \n art. 911 C.pr.pen. \n care se arat=
c=, atunci cnd sunt date sau indicii temeinice privind preg=tirea
sau s=vr[irea unei infrac]iuni, pentru care urm=rirea penal= se
efectueaz= din oficiu, iar interceptarea [i \nregistrarea unor
convorbiri ori comunic=ri se impune pentru aflarea adev=rului \ntro cauz= dat=, pre[edintele instan]ei c=reia i-ar reveni competen]a
s= judece acea cauz= \n prim= instan]=, la cererea procurorului,
din oficiu sau la propunerea organului de cercetare penal=, \n
cazurile [i \n condi]iile prev=zute de lege, poate autoriza
efectuarea de intercept=ri [i \nregistr=ri pe band= magnetic= sau
pe orice alt tip de suport.
Legea precizeaz= c= autoriza]ia poate fi dat= \n cazul
infrac]iunilor contra siguran]ei na]ionale [i al altor infrac]iuni cum
sunt traficul de stupefiante, traficul de arme, traficul de persoane,
acte de terorism, sp=lare de bani, falsificare de moned=, infrac]iuni
de corup]ie [i \n cazul infrac]iunilor care se s=vr[esc prin mijloace
de comunicare telefonic= sau prin orice alte mijloace de
comunica]ie.
Autoriza]ia se d= pentru o perioad= de cel mult 30 de zile,
cu posibilitatea prelungirii cu cte 30 de zile, dar nu mai mult de 4
luni. Intercept=rile [i \nregistr=rile pot fi f=cute [i la cererea motivat=
a persoanei c=reia \i sunt adresate, cu autorizarea instan]ei de
judecat=.
|n caz de urgen]=, cnd \ntrzierea ob]inerii autoriz=rii de la
instan]= ar aduce prejudicii activit=]ii de investigare, procurorul
poate dispune, cu titlu provizoriu, interceptarea [i \nregistrarea pe
band= magnetic= sau pe orice alt suport a convorbirilor sau
comunic=rilor, informnd despre aceasta, \n termen de cel mult 24
de ore, instan]a competent=, care poate confirma sau infirma
m=sura luat= de procuror.
Dup= efectuarea intercept=rilor [i \nregistr=rilor, procurorul
sau organul de cercetare penal= (dup= caz) \ntocme[te un
proces-verbal, \n care se men]ioneaz= autoriza]ia dat= de instan]=,
num=rul sau numerele posturilor telefonice (sau re]ele informatice)
\ntre care s-au purtat convorbirile, date de identificare a
persoanelor care au comunicat \ntre ele, data [i ora fiec=rei
comunic=ri precum [i num=rul de ordine a tipului de suport, pe
care s-a f=cut \nregistrarea. La procesul-verbal se anexeaz=
transcrierea integral= a convorbirilor sau a materialelor pe care
sunt imprimate comunic=rile, care trebuie certificate pentru
autenticitate de organul judiciar care a efectuat \nregistrarea.
|n art. 914 C.pr.pen. se arat= c= procedura mai sus
men]ionat= se aplic= \n mod corespunz=tor [i \n cazul \nregistr=rii
de convorbiri efectuate prin alte mijloace de telecomunica]ie
autorizate, deci [i prin cele specifice mediului informatizat.

CRIMINALISTICA

La cererea procurorului sau a p=r]ilor \n proces,

autenticitatea intercept=rilor [i \nregistr=rilor efectuate poate fi
confirmat= (sau infirmat=) de o expertiz= tehnic=.
O alt= modalitate, prin care organele judiciare pot strnge
probele necesare \n cazul infrac]iunilor informatice, o constituie
efectuarea perchezi]iei. A[a cum se cunoa[te, perchezi]ia poate
fi domiciliar= sau corporal=.
Perchezi]ia domiciliar= poate fi dispus= numai de judec=tor,
prin \ncheiere motivat=, \n cursul urm=ririi penale, la propunerea
procurorului sau \n cursul judec=]ii din oficiu.
Legea prevede c=, atunci cnd unei persoane i s-a cerut de
c=tre organul judiciar s= predea vreun obiect sau vreun \nscris [i
aceasta refuz=, t=g=duind existen]a sau de]inerea acestora,
precum [i ori de cte ori exist= indicii temeinice c= efectuarea unei
perchezi]ii este necesar= pentru descoperirea [i strngerea
probelor, instan]a de judecat= poate dispune, \n scris [i motivat,
efectuarea acesteia.
Perchezi]ia poate fi dispus= numai dup= \nceperea urm=ririi
penale.
Excep]ie de la aceast= regul= sunt cazurile infrac]iunilor
flagrante sau cnd persoana \n cauz= consimte, \n scris, c= este
de acord cu efectuarea perchezi]iei.
Ridicarea silit= de obiecte [i \nscrisuri precum [i efectuarea
perchezi]iei domiciliare se pot face \ntre orele 6,00 20,00, iar \n
celelalte ore numai \n caz de infrac]iune flagrant= sau cnd
perchezi]ia urmeaz= s= se efectueze \ntr-un local public.
Perchezi]ia \nceput= \ntre orele 6,00 20,00 poate continua [i \n
timpul nop]ii.
Activit=]ile specifice ridic=rii de obiecte sau \nscrisuri,
precum [i perchezi]ia domiciliar=, se fac numai \n prezen]a celui
perchezi]ionat, a unui reprezentant al acestuia dac= el nu poate
fi prezent, a unui membru al familiei sau a unui vecin cu capacitate
de exerci]iu [i \n prezen]a unor martori asisten]i.
Organul judiciar este obligat s= se limiteze la ridicarea numai
a obiectelor [i \nscrisurilor, care au leg=tur= cu fapta s=vr[it=, [i s=
ia totodat= m=suri ca faptele [i \mprejur=rile din via]a personal= a
celui \n cauz= [i care nu au leg=tur= cu infrac]iunea respectiv= s=
nu devin= publice.
Un alt mijloc de prob=, cu ajutorul c=ruia organul judiciar
poate ob]ine date \n leg=tur= cu infrac]iunile informatice, este
constatarea tehnico-[tiin]ific=.
Potrivit art. 112 C.pr.pen., atunci cnd exist= pericol de
dispari]ie a unor mijloace de prob= sau de schimbare a unor situa]ii
de fapt [i este necesar= l=murirea a unor fapte sau \mprejur=ri ale
cauzei, organul judiciar poate folosi cuno[tin]ele unui specialist, \n
vederea efectu=rii unei constat=ri tehnico-[tiin]ifice.
Organul judiciar formuleaz= \ntreb=rile la care trebuie s= se
r=spund=, termenul \n care urmeaz= a fi efectuat= lucrarea, iar
constat=rile se fac asupra materialelor [i datelor puse la dispozi]ie
sau indicate de organul care a dispus efectuarea lor.
Este de la sine \n]eles c=, \n cazul delictelor informatice,
specialistul sau speciali[tii vor fi din acest domeniu, ace[tia fiind
numi]i din cadrul organului de urm=rire penal= (dac= exist=) sau
din cadrul altei institu]ii de specialitate.
Dup= efectuarea constat=rii tehnico-[tiin]ifice, specialistul
sau tehnicianul consemneaz=, \ntr-un raport scris, opera]iile
efectuate [i concluziile la care a ajuns.
Mai trebuie men]ionat faptul c=, potrivit legii procesual
penale romne, constat=rile tehnico-[tiin]ifice se dispun, de regul=,
\n prima parte a procesului penal, respectiv \n faza de urm=rire
penal=.
|n schimb expertizele ca mijloc de prob= se dispun
pentru aflarea adev=rului [i l=murirea unor fapte sau \mprejur=ri
ale cauzei att \n faza de urm=rire penal= ct [i \n faza de
judecat=.
Codul de procedur= penal= prevede unele situa]ii concrete,
cnd expertiza este obligatorie, dar cum infrac]iunile informatice nu
fac parte din aceast= categorie, suntem de p=rere c=, \n cazul
acestor delicte, efectuarea expertizei r=mne la latitudinea
organului de urm=rire penal= [i instan]ei de judecat=, pe de o
parte, iar, pe de alt= parte, la \ndemna persoanelor (fizice sau
juridice) care au interes \n cauz=, respectiv p=r]ile \n proces.
Ca [i \n cazul constat=rilor tehnico-[tiin]ifice [i \n cazul
expertizelor organul judiciar fixeaz= un termen la care, \mpreun=

CRIMINALISTICA

cu p=r]ile [i expertul, stabilesc obiectul expertizei, \ntreb=rile la

care trebuie s= r=spund= expertul [i termenul (perioada de timp) \n
care urmeaz= a fi efectuat= expertiza.
Dup= efectuarea expertizei, expertul sau, dup= caz, exper]ii
\ntocmesc un raport de expertiz= care va con]ine o parte
introductiv= (denumirea organului care a dispus efectuarea
expertizei, numele expertului, locul [i data efectu=rii, obiectul
expertizei etc.) dup= care urmeaz= o descriere am=nun]it= a
opera]iilor efectuate, obiec]iile sau explica]iile p=r]ilor implicate [i,
\n final, concluziile care trebuie s= cuprind= r=spunsurile la
\ntreb=rile puse anterior [i p=rerea expertului asupra obiectului
expertizei.
Atunci cnd organul judiciar constat= c= expertiza nu este
complet= poate dispune efectuarea unui supliment de expertiz=,
fie de c=tre acela[i expert fie de alt expert.
O alt= modalitate care, dup= p=rerea noastr=, poate fi avut=
\n vedere, \n cazul infrac]iunilor informatice, este cea prev=zut= de
art. 127 C.pr.pen. [i anume prezentarea [i analizarea unor scripte
de compara]ie. Chiar dac= norma respectiv= nu face trimitere
direct= la fraudele comise cu ajutorul calculatorului, credem c=
legea ofer= posibilitatea, prin interpretare, ca [i unele materiale
scrise cu ajutorul calculatorului s= poat= fi comparate cu cele
tip=rite de imprimanta sau imprimantele persoanei care a comis
fapta.
Suntem de p=rere c= din categoria mijloacelor de prob=,
care trebuie folosite \n probarea infrac]iunilor informatice, fac parte
[i declara]iile \nvinuitului sau inculpatului, declara]iile
celorlalte p=r]i \n proces [i, bine\n]eles, declara]iile martorilor.
Cu ajutorul elementelor de fapt pe care le con]in declara]iile
respective (coroborate cu alte mijloace de prob=) organul judiciar
poate s=-[i fac= o imagine mai clar= cu privire la tehnicile folosite
pentru p=trunderea \n sistemele informatice fraudate, scopul
urm=rit de infractor, loca]ia sistemului folosit, eventualii complici
interni sau externi, dimensiunile prejudiciului cauzat etc.
Un alt element de noutate este cel cu privire la folosirea
investigatorilor acoperi]i pentru strngerea probelor necesare \n
anume cauze. Credem c=, [i \n cazul delictelor informatice, se
poate uza (\n faza premerg=toare \nceperii urm=ririi penale) de
prevederile legii procesual penale, care reglementeaz= folosirea
investigatorilor sub acoperire.
Acest lucru rezult= din con]inutul art. 2241 C.pr.pen. \n
care se arat= c=, atunci cnd exist= indicii temeinice [i concrete
c= s-a s=vr[it sau c= se preg=te[te s=vr[irea unei infrac]iuni,
contra siguran]ei na]ionale, \n cazul infrac]iunilor de trafic de
stupefiante [i de arme, trafic de persoane, acte de terorism,
sp=lare a banilor, falsificare de moned= sau alte valori, infrac]iuni
de corup]ie, ori a unei infrac]iuni grave care nu poate fi
descoperit= sau ai c=ror f=ptuitori nu pot fi identifica]i prin alte
mijloace, pot fi folosi]i, \n vederea strngerii datelor privind
existen]a infrac]iunii [i identificarea persoanelor, fa]= de care
exist= presupunerea c= au s=vr[it o infrac]iune, investigatori
sub o alt= identitate dect cea real=.
Datele [i informa]iile ob]inute de investigatorii sub
acoperire pot fi folosite numai \n cauza penal= respectiv= [i \n
leg=tur= cu persoanele la care face referire autoriza]ia dat= de
procuror. |n alte cauze, aceste date pot fi folosite numai dac=
sunt concludente [i utile.
Codul de procedur= penal= con]ine [i reglement=ri cu
privire la persoanele care pot fi folosite ca investigatori sub
acoperire, persoanele care pot autoriza folosirea unui asemenea
procedeu, condi]iile ce trebuie \ndeplinite pentru a se putea emite
o asemenea autoriza]ie, precum [i m=surile ce trebuie luate \n
vederea protec]iei investigatorilor sub acoperire att pe timpul
ac]iunii ct [i dup= aceea.
Dat fiind faptul c=, \n cazul infrac]iunilor informatice,
anonimatul, cifrarea, codificarea etc. sunt elemente specifice
acestui gen de fraude, apreciem c= modalitatea cea mai eficient=
(uneori singura) pe care o are la \ndemn= organul judiciar este ca
investigatorul sub acoperire s= p=trund= (prin metode specifice) \n
intimitatea [i \n cercul de prieteni al persoanelor care comit
asemenea delicte, astfel ca, din interior, s= poat= ac]iona pentru
depistarea \ntregii re]ele [i a \ntregului mecanism tehnic pus la
punct de infractori.

35

Dr. Lawrence Kobilinsky

Dr. Lawrence Kobilinsky lucreaz= la Colegiul John Jay din
septembrie 1975 , dat= la care a intrat la Departamentul interdisciplinar
de [tiin]e criminalistice \n calitate de biolog criminalist. A absolvit
Colegiul Universit=]ii din New York \n 1971 [i a ob]inut titlul de doctor \n
[tiin]e la aceea[i universitate, cu o tez= de doctorat preg=tit= la {coala
de Medicin= Sinai, \n departamentul de biochimie. Dup= ob]inerea
doctoratului [i-a continuat activitatea la Institutul Sloan-Kettering din
New York, \n calitate de cercet=tor asociat [i investigator.
La Colegiul John Jay a fost promovat succesiv ca asistent,
profesor asociat [i profesor definitiv [i a activat \n domeniul
administrativ ca decan, iar \n prezent este rector asociat. Este membru
al Comisiei de doctorat \n biochimie al Centrului de licen]e al
Universit=]ii din New York. A fost solicitat \n calitate de consultant la
CBS [i alte canale de [tiri pe probleme referitoare la criminalistic=. De
asemenea, a fost trimis \n Ucraina \n calitate de consilier al
Departamentului de Stat pe probleme referitoare la laboratoarele de
criminalistic=.
A fost membru Consiliului de Conducere al Societ=]ii
Microscopice din New York, precum [i al Simpozionului Analitic
R=s=ritean. Este membru al unui num=r de 18 organiza]ii profesionale.
Datorit= renumelui s=u interna]ional de expert criminalist a servit
drept consilier pentru laboratoarele de criminalistic= din mai multe ]=ri,
inclusiv Mexic, China, Brazilia [i altele. Este diplomat al Colegiului
American al Exper]ilor Judiciari [i de]ine titlul de expert judiciar atestat.
A ob]inut numeroase burse, att pentru proiecte de cercetare, ct
[i pentru proiecte de dezvoltare institu]ional=. A primit numeroase
distinc]ii, \ntre care Premiul Civil al Ofi]erilor Federali de Aplicare a
Legii. A publicat numeroase articole referitoare la utilizarea analizei
ADN [i a avut numeroase interven]ii la reuniuni regionale, na]ionale [i
interna]ionale, \ntre care [i cea prezentat= \n continuare, ocazionat= de
cea de-a 7-a Conferin]= bienal= Perspective interna]ionale asupra
criminalit=]ii, justi]iei [i ordinii publice, organizat= de Colegiul de justi]ie
penal= John Jay al Universit=]ii din New York, Guvernul Romniei,
Poli]ia metropolitan= londonez= (New Scotland Yard) [i Biroul Federal
de Investiga]ii (FBI) din cadrul Ministerului de Justi]ie al S.U.A.
Suntem ast=zi aici pentru a discuta problemele globale ale
criminalit=]ii, securit=]ii [i terorismului. Opinia mea este c= [tiin]a se afl=
\ntr-o situa]ie critic= dac= noi trebuie s= c[tig=m b=t=lia [i s= reducem
inciden]a crimelor majore, dar [i s= rezolv=m aceste crime care se
comit, \ndeosebi cele prin violen]=. Folosirea extensiv= a tehnicilor
criminalistice a revolu]ionat lupta \mpotriva criminalit=]ii \n orice na]iune
civilizat= din lume. Ceea ce a[ dori s= discut ast=zi este un subiect rar
abordat de c=tre criminali[ti: problema erorii umane [i impactul ei
asupra aprecierii probelor, a raportului expertului criminalist [i a
depozi]iei acestuia.
Voi vorbi, \n continuare, despre mai multe domenii ale [tiin]ei
criminalistice care, cred eu, trebuie s= fie examinate cu mai mult=
aten]ie [i \nt=rite \n lumina experien]elor noastre cu analiza ADN din
ultimele dou= decade.
Dezvoltarea tehnicilor de analiz= criminalistic= ADN la
mijlocul anilor 80 a fost urmat= de unele progrese \nsemnate, att \n
[tiin]=, ct [i \n tehnologie. Am asistat astfel la apari]ia [i la dezvoltarea
tehnologiei RFLP (cunoscut= [i ca amprentarea ADN). Cu foarte pu]ine
excep]ii, laboratoarele criminalistice nu utilizeaz= prea mult aceast=
analiz=.
Tehnicile folosite, \n prezent, \n laboratoarele criminalistice sunt
oarecum diferite fa]= de cele utilizate la \nceputul anului 1990. Metodele
curente sunt mai precise, mai rapide, mai specifice, mai sigure, mai
economice [i necesit= mai pu]in= munc= de laborator. [tiin]a nu este
static=. Ea se schimb= \n mod constant cunoscnd noi perfec]ion=ri [i
progrese. {tiin]a este strns legat= de tehnologie [i, deci, perfec]ion=rile
[tiin]ifice duc la schimb=ri tehnologice. |mbun=t=]irile aduse \n
metodologia de examinare judiciar= de-a lungul timpului sunt a[teptate
[i binevenite. Ele se vor \ntlni cu un nou val de studii de validare,
articole revizuite publicate, educa]ie [i formare, dar, \n acela[i timp, cu
dezbateri [i deliber=ri de c=tre practicieni legali. Progresele [tiin]ifice
sunt adesea reflectate \ntr-o tehnologie mai nou= [i mai bun=. Cine ar
fi b=nuit c= dezvoltarea PCR va avea un asemenea impact profund
asupra att de multor domenii [tiin]ifice [i medicale? Analiza [tiin]ific=
ADN a beneficiat enorm de pe urma computeriz=rii [i instrument=rii, a

36

cre=rii bazelor de date la nivel de state [i la nivel na]ional, de

producerea unui echipament tot mai sofisticat [i mai sensibil [i a unor
kituri multiplex tot mai puternice. In particular, alocarea crescnd= de
fonduri pentru programele legate de ADN de c=tre legislaturile federale
[i ale statelor \n Statele Unite a avut un profund impact asupra
laboratoarelor criminalistice americane. Exist= costuri uria[e asociate
cu educa]ia [i training-ul personalului laboratoarelor, cu construc]ia unor
noi laboratoare, cu achizi]ionarea unui mai bun echipament [i provizii [i
cu men]inerea [i \mbun=t=]irea controlului calit=]ii [i asigur=rii calit=]ii \n
laborator. Imbun=t=]irile \n privin]a fondurilor au fost cu siguran]= o
binecuvntare pentru analiza ADN [i [tiin]a judiciar=. Cu toate aceste
avans=ri \n [tiin]= [i tehnologie [i cu fonduri mai multe pentru
laboratoarele de criminalistic=, putem \nc= s= medit=m la viitorul
tehnologiei ADN?
F=r= un balon de cristal noi putem numai s= vis=m la viitorul care
i se va deschide [tiin]ei judiciare. |n laborator, tendin]a este c=tre
sisteme automate [i robotizate, capabile s= reduc= munca implicat= \n
cercetare. Deja \n cteva mari laboratoare criminalistice sunt folosite
sta]ii de lucru automate. Acestea au fost folosite ini]ial pentru extragerea
ADN din baze de date simple, \ns= este de dorit ca acela[i instrumentar
s= fie folosit pentru extragerea ADN din specimene de la cazuri \n lucru
[i s= conduc= la amplificarea cercet=rilor.
Urmnd tendin]a
miniaturiz=rii instrumentelor de analiz=, este de dorit ca, \n viitor,
investigatorii de la locul faptei s= fie capabili s= realizeze analiza ADN a
urmelor descoperite la fa]a locului, folosind un echipament portabil.
Analiza va fi f=cut= rapid [i profilele determinate genetic vor fi transmise
laboratorului principal ADN de stat prin linii de telecomunica]ii codificate
pentru a interoga baza de date a infractorului. Aceasta ar putea avea ca
rezultat descoperirea timpurie a unui suspect \n investigarea unei crime
violente. Ar fi de dorit, de asemenea, ca noua tehnologie excitant=,
cunoscut= ca analiza SNP, s= fie mai favorizat= cu timpul [i s= poat= fi
utilizat= nu numai pentru a completa test=rile existente, dar chiar s=
\nlocuiasc= analiza PCR STR folosit= azi \n mod obi[nuit. Acesta este
un proiect \n curs denumit Proiectul HapMap, cu un effort de 100
milioane dolari, suportat, \n special, de c=tre NIH pentru a crea h=r]i de
haplotipuri pentru trei categorii de popula]ii , 90 persoane din Utah cu
originea \n nordul [i vestul Europei, 90 asiatici jum=tate japonezi [i
jum=tate chinezi [i 90 de iorubani din Nigeria. Aceast= hart= a
genomului uman va descompune, \n ultim= instan]=, cele 10 milioane
SNP- uri comune ale genomului uman [i ne va permite, \n felul acesta,
s= determin=m cauzele genetice ale diferitelor boli, de la diabet la
cancer. Abilitatea de a determina genul sursei probei ADN a fost un
remarcabil pas \nainte. In viitor este foarte de dorit ca anali[tii s= fie
capabili s= determine etnicitatea persoanelor, precum [i genul. O firm=
denumit= DNA Print Genomics, Inc. ofer= clien]ilor s=i informa]ii
privind propor]iile lor ancestrale. Multe persoane [i-au amestecat
originile lor rasiale. Rezultatele testului SNP care folose[te kitul lor
ancestral indic= propor]iile lor ancestrale \n termeni de indo-european,
african sub-saharian, american nativ sau asiatic. Ace[tia testeaz= un
num=r de elemente de popula]ie specific= care poate fi identificat
folosind detec]ia SNP. Totu[i, \ntr-o zi va fi posibil s= se testeze un
specimen ADN, pentru a determina aparen]a fizic= [i comportamentul
unui simplu donator.
O alt= probabilitate pentru viitor este aceea ca tot mai multe
persoane s=-[i g=seasc= profilele ADN colectate \n baza de date a
SUA, cunoscut= sub numele de CODIS. Este de dorit ca legisla]ia s= fie
modificat= astfel \nct s= impun= ca tinerii care comit infrac]iuni grave
s= fie inclu[i \n baza de date. Este posibil ca, eventual, fiec=rui cet=]ean
s= i se cear= s= aib= profilul s=u \ntr-o baz= na]ional= de date \n pofida
preocup=rilor privind problemele de securitate [i protec]iile
constitu]ionale. Dac= baza na]ional= de date se m=re[te, este mult mai
u[or ca autorii unor infrac]iuni violente repetate s= fie captura]i. Este,
de asemenea, mult mai de dorit ca tot mai multe infrac]iuni comune,
cum sunt spargerile sau furturile cu violen]= s= fie rezolvate prin
utilizarea analizei ADN, astfel \nct, dac= f=ptuitorul a l=sat 10-20
celule \n urma sa, acestea s= fie suficiente pentru a-l identifica.
De[i rezerva de programe referitoare la ADN este binevenit= [i
extraordinar de avantajoas=, este de dorit ca s= fie re\nnoit interesul
pentru \mbun=t=]irea multor altor discipline [i tehnologii de
criminalistic=, pentru c=, \n timp ce ADN a avansat foarte rapid \n

CRIMINALISTICA

ultimele dou= decenii, multe alte tehnologii nu au f=cut acest lucru.

Este, de asemenea, de dorit s= se acorde mai mult= aten]ie educ=rii
persoanelor care caut= de lucru \n laboratoarele criminalistice, educ=rii
continue [i training-ului pentru cei care ac]ioneaz= la locul faptei [i
pentru cei care lucreaz= deja \n laboratoarele criminalistice, [i ca s= se
prevad= mai multe fonduri pentru cerecetarea criminalistic=. Pe aceast=
cale, [tiin]a [i tehnologia pot fi mai bine folosite pentru a rezolva
problema criminalit=]ii \n societatea noastr=.
Amprentele digitale reprezint= o alt= categorie de probe fizice
utilizate pentru identificarea uman= [i, de asemenea, pentru a lega o
persoan= de un loc al faptei sau de o victim=. Amprentele reprezint=
impresiuni create de crestele papilare de pe anumite vrfuri de degete.
Aceste creste epidermice sunt aranjate foarte diferit sau \ntr-un desen
unic pe fiecare dintre vrfurile degetelor noastre. Aceste desene nu se
schimb= pe perioada de la na[tere pn= la moarte. Amprentele dau
dovada absolut= a identit=]ii. [tiin]a identific=rii amprentelor este
denumit= dactiloscopie. Desene similare pot fi descoperite pe palme,
precum [i pe degetele [i t=lpile picioarelor. De[i desenul unei amprente
poate fi descris ca o bucl=, vrtej sau arc, \n cadrul fiec=reia din aceste
configura]ii, crestele pot fi aranjate \ntr-o varietate de c=i. In 1880, Henry
Faulds [i William Herschel au descoperit c= fiecare persoan= are un
desen unic, permanent, pe vrfurile degetelor sale. Aceast=
descoperire a fost, ulterior, verificat= de c=tre Sir Francis Galton care a
propus un sistem de clasificare a amprentelor bazat pe desenele
crestelor papilare. Sir Edward Henry a dezvoltat un sistem de
clasificare bazat pe lucr=rile lui Galton. Henry a devenit [eful poli]iei
metropolitane din Londra. Sistemul de calsificare al lui Henry a fost
publicat \n 1900 [i a fost folosit pentru a colecta [i clasifica amprentele
infractorilor, fiind utilizat [i ast=zi. |n afar= de sistemul lui Henry mai
exist= [i un sistem, folosit \n mare m=sur=, denumit sistemul de
clasificare NCIC conform c=ruia FBI-ul clasific= un num=r total de opt
modele de amprente. Un alt sistem de clasificare a amprentelor bazat
pe lucr=rile lui Galton a fost inventat de Juan Vucetich, un argentinian,
\n 1888, [i acest sistem este \nc= folosit \n multe ]=ri latino-americane.
Cu toate c= impresiunile l=sate de crestele de pe vrfurile
degetelor noastre, atunci cnd atingem obiecte, nu sunt \ntotdeauna
vizibile, ele pot fi f=cute vizibile prin intermediul unei trat=ri chimice. O
amprent= invizibil= cu ochiul liber este denumit= amprent= latent=.
Amprentele latente sunt create de obicei dup= atingerea unui obiect sau
a unei suprafe]e [i depunerea pe acestea, \n acest fel, a unei secre]ii
naturale sau a unui material luat din mediul \nconjur=tor. Totu[i, dup=
un contact al unui deget cu obiectul, nu \ntotdeauna este l=sat= o
amprent= perfect= (Barnett [i Berger, 1977). Uneori, r=mne doar o
parte a desenului papilar; o amprent= par]ial= putnd fi descoperit= \n
locul care a fost atins. Alteori, nu r=mne la punctul de contact nici o
informa]ie util= despre amprent=. Dactiloscopii vor compara amprentele
latente sau amprentele de compara]ie prin examinarea punctelor
specifice de identificare ale desenului care const= fie din puncte, insule,
sfr[it de creast= sau bifurca]ii. De[i o amprent= relevat= cu tu[ poate
con]ine pn= la 100 asemenea puncte, amprentele latente pot avea
numai o mic= frac]iune din aceste puncte. Anumi]i dactiloscopi cer cel
pu]in 7 sau 8 puncte identice \nainte de a se putea declara c= amprenta
latent= [i cea de compara]ie au aceea[i origine. Totu[i, nu exist= un
num=r anume care s=-i satisfac= pe to]i dactiloscopii.
La \nceputul anilor 70 agen]iile de aplicare a legii au \nceput s=
foloseasc= computerele pentru a clasifica, stoca [i reg=si informa]iile
privind amprentele. |n prezent, laboratoarele criminalistice dispun de
Sisteme Automate de Identificare a Amprentelor (AFIS) care scaneaz=
imaginea amprentei [i convertesc punctele caracteristice \n informa]ii
digitale (Wilson, 1986). Computerul \nregistreaz=, totodat=, pozi]ia
relativ= [i orientarea punctelor caracteristice [i stocheaz= datele
geometrice. Bazele de date computerizate au fost create pentru a
\nregistra numai amprentele acelor persoane care au fost arestate sau
care [i-au dat amprentele pentru angajare (for]ele armate sau g=rzile de
securitate) ori posesorii de arme de foc. Cu ajutorul AFIS, agen]iile de
aplicare a legii au fost \n m=sur= s= stocheze datele digitale privind
amprentele \n mari baze de date. Folosind aceste dosare digitalizate [i
un puternic algoritm de c=utare, amprentele ob]inute de la noile locuri
ale faptei pot fi comparate cu cele din dosarele infractorilor cunoscu]i.
Computerul determin=, totodat=, [i gradul de corelare al modelului,
localizarea [i orientarea punctelor caracteristice. El permite compararea
a sute [i mii de amprente din dosare \ntr-o secund= sau dou=. AFIS-ul
preg=te[te apoi o list= a acelor amprente care se potrivesc cel mai mult
cu amprenta \n litigiu, astfel \nct un dactiloscop s= poat= face ultima
apreciere privind identificarea sau nu. |n anii din urm=, utilizarea
amprentelor pentru verificarea cazierului persoanelor care \ncearc= s=
ob]in= slujbe \n anumite domenii a devenit un lucru obi[nuit.
Una dintre cele mai serioase probleme ale analizei [i compar=rii
amprentelor latente este faptul c= nu exist= \n mod curent standarde
na]ionale. Un dactiloscop care examineaz= o amprent= latent= poate s=
decid=, dup= ce a observat 7 puncte caracteristice identice cu cele din
amprenta de compara]ie c= exist= asem=nare [i c= cele dou= amprente
au o origine comun=. Un alt dactioloscop poate spune c= ar trage o

CRIMINALISTICA

concluzie asem=n=toare numai dup= ce a descoperit 8 puncte

caracteristice. Un altul poate s= spun= c= \i sunt necesare 9 puncte
pentru a declara asem=narea. In mod obi[nuit, Biroul Federal de
Investiga]ii nu a stabilit nici un standard pentru acest tip de analiz= [i, ca
atare, deciziile privind asem=n=rile sunt luate de c=tre exper]i
individuali. In 2002, un caz, cunoscut sub denumirea de Statele Unite
versus. Carlos Ivan Llera Plaza, a fost judecat \n Philadelphia. Ap=rarea
a solicitat o audiere privind admisibilitatea probei de identificare a
amprentelor. Judec=torul Cur]ii Federale, pe nume Myron Pollock, a
decis, la 7 ianuarie 2002, c=: (1) dactiloscopii autoriza]i pot depune
m=rturie cu privire la: - principiile pe care se sprijin= identificarea dup=
amprente (unicitatea [i permanen]a pe via]=), principii despre care
curtea a luat not=, - metodele folosite pentru descoperirea, relevarea [i
compararea amprentelor latente cu amprentele infractorilor cunoscu]i, asem=n=rile [i deosebirile \ntre amprentele astfel comparate, (2) c=
exper]ilor ap=r=rii li se permite s= resping= proba procuraturii, dar (3) c=
exper]ii nu vor avea voie s= depun= m=rturie c= amprenta latent= \n
litigiu [i amprenta de compara]ie au fost produse de acela[i deget
m=rturia despre potrivire, care a fost admis= \n mod obi[nuit \n toate
tribunalele statelor [i federale pn= ce Curtea Suprem= din Illinois a
decis \n cazul People versus Jennings, (1911). Pe scurt, un expert
dactiloscop nu poate depune m=rturie c= amprenta latent= seam=n= cu
o amprent= de compara]ie dac= el va depune ca un expert []iin]ific, totu[i
m=rturia ar fi permis= dac= expertul ar depune m=rturie ca un artist.
Examinarea amprentelor este un exemplu de analiz= a
modelelor. Analiza [tiin]ific= trebuie s= aib= un fundament [tiin]ific, o
validare, o acceptare de c=tre comunitatea [tiin]ific= [i publica]ii.
Decizia lui Pollak a n=scut o controvers= aprig=. Judec=torul Pollak a
f=cut efortul de a discuta metodologia folosit= \n compararea
amprentelor, denumit= ACE-V (Analiz=, Comparare, Evaluare [i
Verificare) [i a descoperit c= evaluarea pare a nu fi o metod= [tiin]ific=,
\ntruct ea implic= o apreciere subiectiv=, [i, probabil, c= deoarece
metodologia ACE-V, folosit= pentru a descrie procesul de compara]ie a
ap=rut pe scena amprentelor digitale relativ recent. Dup= ce a fost
obiectul unor enorme presiuni din partea a diferite grupuri, judec=torul
Pollak [i-a schimbat el \nsu[i pozi]ia, la 13 martie 2002, \ntr-o decizie de
60 pagini, cnd a declarat c= m=rturia unui expert \n amprente despre
asem=narea cu o urm= latent= ar putea fi admisibil=.
Un alt exemplu: |n ianuarie 2004, un criminal condamnat care
isp=[ea 6 ani de \nchisoare pentru \mpu[carea unui ofi]er de poli]ie din
Massachusetts a fost exonerat [i eliberat din penitenciar. Aceast=
exonerare s-a datorat muncii grele a avoca]ilor folosi]i de c=tre Proiectul
Inocen]= [i testului ADN utilizat ca prob=. |n 1997, un atacator [ia
pierdut p=l=ria, atunci cnd l-a \mpu[cat \n fese pe ofi]erul de poli]ie
Gregory Gallagher. Dup= \mpu[c=tur=, atacatorul a intrat \ntr-o cas=, a
b=ut un pahar cu ap= [i [i-a pierdut tricoul, \nainte de a disp=rea.
Victima \mpu[c=turii a reu[it apoi s=-l identifice pe Stephen Cowans,
chiar dac= femeia, care era proprietara casei, nu a fost de acord. El a
fost cel de-al 141-lea de]inut eliberat prin testarea ADN. ADN-ul de pe
p=l=rie, tricou [i paharul de ap= proveneau, toate, de la aceea[i
persoan=, dar aceasta nu era Cowans. |n cazurile \n care o persoan=
a fost condamnat= pe nedrept, avoca]ii trebuie, \n primul rnd, s= se
\ntoarc= \n timp [i s= se \ntrebe de ce a fost condamnat=. |n cazul lui
Stephan Cowans, au existat declara]iile martorilor oculari [i o
determinare gre[it= a amprentelor digitale. To]i cei care suntem
prezen]i \n aceast= sal= suntem con[tien]i de problema identific=rii de
c=tre martorii oculari, dup= o mul]ime de fotografii, sau dintre suspec]ii
a[eza]i \ntr-un rnd, supu[i unor observa]ii succesive sau concurente,
deschi[i c=tre o identificare oarb=, dubl= sau simpl=. Semnifica]ia
ultimei chestiuni este c= martorul ocular poate fi influen]at de c=tre
ofi]erul de poli]ie sau de c=tre investigator. Rezultatul ar putea fi ca
\ncrederea \n martorul ocular s= fie \nt=rit= \n special la judecat=. |ns=,
\n cazul Cowans, convingerea s-a bazat foarte mult pe o m=rturie
defectuoas= a amprentelor digitale. Ini]ial, urma latent= a fost dirijat=
c=tre baza de date AFIS. Ca [i cum n-ar fi fost destul, de[i amprentele
sale erau \n baza de date, asem=narea nu a fost descoperit=. Dup= ce
Cowans a devenit suspect, \n acest caz, un expert \n amprente i-a
comparat amprentele sale cu urma latent= [i a declarat c= exist= o
asem=nare. Un al doilea expert, care [tia c= primul a declarat c= exist=
o asem=nare, a fost solicitat s= verifice aceast= constatare. Acesta este
un exemplu de verificare transparent=, nu de o simpl= sau dubl=
verificare oarb=. In acest caz, al doilea examinator a confirmat falsa
asem=nare. Este absolut esen]ial ca exper]ii judiciari s= dezvolte o cale
mai obiectiv= pentru a examina urmele papilare latente [i a le compara
cu baza de date a amprentelor luate infractorilor. Este vital s= fie
stabilite anumite standarde pentru realizarea acestor analize, iar
constat=rile s= fie consemnate \ntr-un raport legal [i \n m=rturie. De[i
noi atribuim condamnarea improprie erorii [tiin]ifice, putem s= o
atribuim [i erorii umane. Dac= eroarea uman= exist= \n acest domeniu
al analizei [tiin]ifice, atunci trebuie s= fim capabili s= o cuantific=m [i s=
declar=m probabilitatea erorii umane.
Un alt exemplu despre o concluzie referitoare la asem=narea
urmelor papilare latente prive[te cazul procuraturii din Oregon, referitor

37

la un b=rbat de 37 ani, Brandon Mayfield. Acesta a fost arestat, la 6 mai

2004, [i a fost folosit ca martor material \n leg=tur= cu atentatele cu
bombe de la Madrid din 11 martie, \n care 191 persoane au fost ucise
[i peste 2000 r=nite. Urme papilare latente au fost descoperite pe o
pung= de plastic, care con]inea detonatori, g=sit= \n apropierea locului
plas=rii bombelor. Autorit=]ile spaniole au declarat c= amprentele
apar]in unui cet=]ean algerian, \ns= FBI-ul \nc= crede c= pe pung= se
alf= urmele lui Mayfield. In fapt, de[i el a fost pus \n libertate, un mare
juriu urmeaz= s= se pronun]e \n aceast= afacere. Inc= o dat=, problema
standardelor se impune, \n ceea ce prive[te modul \n care asem=narea
amprentelor poate fi determinat=.
Ultima zon= despre care a[ dori s= vorbesc o constituie proba
urmelor de mu[c=turi. Cu c]iva ani \n urm=, \n 1999, \n statul
Massachusetts, o femeie \n vrst=, pe nume Irene Kennedy, a fost
agresat= sexual, b=tut= pe sni [i ucis= prin [trangulare [i \njunghiere
de 29 ori, \n timp ce se \ndep=rtase de pe drumul s=u obi[nuit printr-un
parc dintr-o suburbie a Bostonului. Ea a fost eviscerat=, un sn i-a fost
mu[cat [i un cu]it i-a distrus globul ocular. Pe cadavrul victimei a fost
g=sit p=r de pisic=, dar victima nu avea pisic=. Investigatorii au controlat
vecin=t=]ile cu cini pentru a-l descoperi pe suspect, ajungnd la un
b=rbat cam excentric, pe nume Eddie Burke, de 48 ani, un om priceput
la toate. Acesta locuia cu mama sa [i cu 32 de pisici. El mai avea chiar
[i 5 pisici moarte, p=strate \n frigider. Eddie a fost decoperit cu snge
pe minile [i hainele sale [i nu a fost capabil s= furnizeze un alibi pentru
timpul \n care femeia a fost ucis=. El a fost arestat [i a fost chemat un
odontolog, dentist judiciar, pentru clarificarea cazului. Poli]ia a
fotografiat urma de mu[c=tur=, iar odontologul a preparat un model
ortodontic al denti]iei suspectului. Cnd analiza sa a fost complet=,
media a transmis c= el a declarat constatarea unei asem=n=ri care
denot= c= suspectul este reponsabil de urma de mu[c=tur=. Ulterior, \n
acest caz, s-a decis c=, deoarece era vorba de o urm= de mu[c=tur=,
era posibil s= se ob]in= saliva din urm= [i s= se fac= analiza ADN a
tuturor celulelor prezente care nu apar]ineau victimei. Rezultatul
surprinz=tor a fost c= suspectul nu era sursa salivei recoltate din urma
de mu[c=tur=. El fost complet exonerat de r=spundere [i eliberat, dup=
41 de zile de la arestarea sa, \n ciuda gradului de certitudine al
expertului, exprimat dup= propria sa analiz=. Sngele g=sit pe minile
[i pe hainele sale apar]inea felinei. Urma palmar= descoperit= pe
coapsa Irenei Kennedy nu-i apar]inea suspectului. Acesta este un alt
exemplu al analizei probelor model care, \n opinia mea, reprezint= mai
mult o art= dect o [tiin]=. Odontologul a sus]inut c= el nu a declarat
niciodat= c= Burke a fost f=r= echivoc cel care a mu[cat, a[a cum a
pretins mass-media. Mai exist= [i un alt exemplu, pe care \l citez, \n

care un odontolog folosit de procuratur= a indicat, \ntr-un caz \nregistrat

la New York, c= suspectul a produs urma de mu[c=tur= asupra victimei
ucise cu o certitudine [tiin]ific= de 99,99%, \n timp ce odnotologul
angajat de c=tre ap=rare a declarat, \n depozi]ia sa, c= nici m=car nu sa gndit ca vn=taia observat= s= fi fost cauzat= de o mu[c=tur=..
Problemele stabilirii profilului ADN, ale analizei amprentelor
digitale [i ale urmelor de mu[c=turi, ale examin=rii probelor digitale, [i
ale altor forme de examinare a probelor, scot \n eviden]= problema
metodologiilor [tiin]elor judiciare care nu dispun de o bun=
fundamentare [tiin]ific=, a metodologiilor [tiin]ei judiciare prea
subiective, a metodelor [tiin]ei judiciare care nu au o validare proprie,
nici suficient= recunoa[tere practic=. Ceea ce este necesar este o larg=
infuzie de bani pentru a \nt=ri toate disciplinele [tiin]ei judiciare [i nu
numai testarea ADN. Cnd acest lucru se va \ntmpla, justi]ia penal= va
cunoa[te o adev=rat= revolu]ie nu numai \n Statele Unite, ci [i pe plan
interna]ional. Chiar dac= crima va fi \ntotdeauna cu noi, progresele \n
[tiin]a judiciar= ne vor ajuta s=-i condamn=m pe vinova]i [i s=-i
exoner=m de r=spundere pe cei nevinova]i.
Explica]ii ale unor prescurt=ri folosite \n text:
- tehnologia RIFLE = analiza RFLP (Polimorfismul Lungimii
Fragmentelor Restric]ionate).
- HLA-DQA1 = numele comercial al unui kit DNA.
- PCR = reac]ie polimeric= \n lan] (tehnic= utilizat= pentru a
amplifica/copia mostre de ADN de la o simpl= copie la milioane de
copii). |n acest fel, o cantitate mic= de mostr= ADN poate fi multiplicat=
pentru a oferi suficient ADN pentru o testare mai extins=.
- analiza SNP = analiza polimorfismului simplu al nucleotidului
(reprezint= o tehnic= \n care analistul prive[te pe o baz= simpl= muta]iile
din genom [i apoi compar= un specimen cunoscut cu unul necunoscut).
- analiza PCR-STR = reprezint= procedura, cunoscut=, \n
prezent, de amplificare primar= a ADN din cantit=]i mici \n cantit=]i
mari [i apoi analiza anumitor regiuni din ADN denumite perechi scurte
repetate. Perechile scurte repetate reprezint= grupuri de 3-5 nucleotide
de baz= repetate mereu [i mereu [i conectate adiacent unul, la altul ca
\n exemplul urm=tor : AATT-AATT-AATT-AATT-AATT-AATT
- NIH = Institutul Na]ional pentru S=n=tate al S.U.A.
- sistemul de clasificare NCIC = sistemul de clasificare al
Centrului Na]ional de Informa]ii Criminale, baz= de date folosit= de c=tre
F.B.I.
Traducere [i adaptare de
General de brigad= (rez.) dr. Ioan Hurdubaie,
Inspector principal M=lin Gabriel Popa

Dr. GHEORGHE ASANACHE

|n toamna anului 199., spre surprinderea general= a locuitorilor
comunei C. din jude]ul B., numita P.E., despre care se [tia c= este
gravid= \n ultima lun= de sarcin=, a ap=rut vesel= [i, cu o talie supl=,
de invidiat.
Necunoscndu-se starea nou-n=scutului [i, mai ales, unde se
afl=, din oficiu, autorit=]ile de resort s-au sesizat [i au demarat
activit=]i specifice \n asemenea cazuri.
|n curtea casei, \ntr-un cuptor, rareori folosit, s-a g=sit o mare
cantitate de cenu[=, zgur=, fragmente de lemn ars [i c=rbune, iar
amestecate printre acestea numeroase fragmente carbonizate/
carbonizate-calcinate/calcinate de oase.
Prin expertizare medico-biocriminalistic= complex= nu s-a
g=sit dect un singur fragment osos de origine uman=, aflat
\ncorporat \n masa de cenu[= [i zgur=; aceast= realitate de fapt s-a
concluzionat bazat= pe rezultate ale examin=rii radiologice judiciare,
ale studiilor morfologice-macroscopice [i morfologic-microscopice pe
suprafe]e de sec]iune transversal= seriate [i serologice judiciare,
pentru determinarea apartenen]ei de specie.
Practic, din \ntreg corpul unui nou-n=scut la termen nu a r=mas
dect un fragment din piciorul drept, restul materialului biologic de
origine uman= fiind distrus prin calcinare.
Coroborate [i cu rezultatele examin=rii obstetrico-ginecologice
ce au ar=tat semne clinice specifice st=rii de imediat dup= na[tere,
respectiv celelalte fapte de observa]ie reie[ite din activit=]i de
anchet=, concluziile expertizei, \ntocmite \n cauz=, au fost suficiente
pentru ca sus-numita s= fie dovedit= ca autoare a infrac]iunii de
pruncucidere.

38

Ceea ce aduce oarecare not= de particularizare, la cazul

concret dat, este c= f=ptuitoarea nu a recunoscut acuza]iile aduse de
procuror, apoi de instan]a de judecat=, legate de omorrea noun=scutului [i distrugerea cadavrului, prin calcinare, \n cuptor.
|n permanen]= a sus]inut c= fiul ei a fost luat de concubin,
tat=l biologic al copilului, care, pentru a nu fi obligat s=-l
recunoasc=, l-a luat imediat dup= na[tere [i au plecat \mpreun=
\ntr-un loc pe care ea nu \l [tia, dar era sigur= c= \l va afla foarte
curnd.

CRIMINALISTICA

Comisar de poli]ie psiholog IONEL T+NASE

Comisar de poli]ie EUGEN GOLDAN
Cercetarea locului faptei
La data de 21.02.2004, Postul de Poli]ie Secuieni,
jude]ul Bac=u, a fost sesizat de c=tre numitul C.Gh., din
municipiul Bac=u c=, mergnd la locuin]a mamei sale, C.E.
79 ani, din comuna Secuieni, sat Odobe[ti, jude]ul Bac=u, a
g=sit-o pe aceasta decedat= prezentnd urme de violen]= \n
zona fe]ei. Pn= la sosirea echipei de cercetare (format= din
procuror criminalist, specialist criminalist [i ofi]erii operativi
din cadrul Serviciului de Investiga]ii Criminale) locul faptei a
fost asigurat de lucr=torii Postului de Poli]ie Secuieni din
cadrul I.J.P. Bac=u.
O dat= sosit=, echipa operativ= a trecut la cercetarea
locului faptei, \n cuprinsul procesului-verbal de cercetare la
fa]a locului consemnndu-se, \n principal, urm=toarele:
Locuin]a numitei C.E. este situat= \n satul Odobe[ti,
comuna Secuieni, jude]ul Bac=u, se \nvecineaz= la sud cu
drumul s=tesc, la nord teren agricol, la est teren viran pn= la
locuin]a lui A.L., la vest teren viran [i apoi locuin]a lui C.E.
Accesul \n curte se face printr-o poart=, \ntr-un singur
canat, g=sit= deschis=, dezasigurat=. De la poart=, pe o cale
betonat=, se ajunge, \n partea stng=, la un corp de cl=dire,
cas=, tip vagon. Fiind examinat= din exterior, s-a constatat c=
ferestrele [i u[ile acestei cl=diri erau \nchise, asigurate, f=r=
urme de for]are. La cap=tul aleii se afl= o buc=t=rie prev=zut=
cu o u[= \ntr-un singur canat, de o parte [i de alta a acesteia
sunt dou= ferestre. U[a a fost g=sit= dezasigurat=, f=r= a
prezenta urme de for]are a sistemului de \nchidere [i asigurare.
Pe pat se afla cadavrul numitei C.E., n=scut= la data
de 04.06.1924, \n satul Odobe[ti, comuna Secuie[ti, jude]ul
Bac=u. Cadavrul era \nvelit cu o plapum=, avnd o pern= \n
lateral [i una lng= cap, \ndoit= spre frunte. Picioarele femeii
erau scoase de sub plapum=.
Dup= \nl=turarea plapumei, s-a constatat c= numita
C.E. era dezbr=cat= complet, a[ezat= cu fa]a \n sus, piciorul
drept fiind peste piciorul stng. Ochiul stng al victimei
prezenta o tumefac]ie care sngera; \n zona buzelor se aflau
urme de snge. Pe snul stng s-a constatat prezen]a a dou=
zgrieturi cu lungimea de 4 cm [i, respectiv, 3 cm. Mna
stng= era \ndoit= din cot spre cap, avnd un batic de culoare
verde \nnodat ca o leg=tur= \n zona antebra]ului. Mna avea
degetele \nchise. Mna dreapt= avea cotul ridicat [i \ndoit
spre cap, iar degetele erau \ntinse.
S-a luat m=sura transport=rii cadavrului numitei C.E. la
morga Spitalului Jude]ean Bac=u, concluziile comisiei
medico-legale fiind urm=toarele:
moartea numitei C.E. a fost violent= [i s-a datorat
insuficien]ei respiratorii acute consecutiv asfixiei mecanice
prin comprimarea forma]iunilor anterioare ale gtului; vasculo
nervoase [i c=ii aeriene (laringe, trahee) cu ajutorul
degetelor minii;
leziunile din regiunea gtului erau specifice unei asfixii
prin sugrumare, avnd capacitate tanatogeneratoare direct=,
imediat=;
sus-numita a fost agresat= [i sexual, fapt demonstrat
prin identificarea spermatozoizilor \n frotiurile vaginale
recoltate.

CRIMINALISTICA

Deoarece rudele victimei nu au g=sit leg=tura de chei,

cu care se p=trundea \n casa propriu-zis=, au procedat la
for]area u[ii de acces de la un chiler, echipa p=trunznd
pentru cercetare [i \n interiorul acestei locuin]e. Corpul de
cl=dire este tip vagon, fiind compus din: chiler (buc=t=rie), un
dormitor, un hol \ntrebuin]at drept dormitor [i o sufragerie. |n
buc=t=rie nu au fost identificate urme de r=v=[ire a bunurilor.
|n primul dormitor se afl= un recamier cu lad=, dou= noptiere,
o mas= [i un [ifonier cu dou= u[i. |n continuarea patului se
afl= o sob= de teracot=. Rudele au constatat c= bunurile din
lada recamierului au fost scoase de la locul lor, iar \n
dul=piorul unde victima \[i ]inea buletinul de identitate [i banii
erau urme de r=v=[ire.
|n urma trat=rii, cu pigment verde fluorescent [i negru
de fum, au fost identificate, relevate, fixate [i ridicate dou=
fragmente de urm= papilar=, care au fost analizate cu
impresiunile rudelor victimei, ce au avut acces \n locuin]=.

Investigarea conduitei simulate

La data de 23.02.2004, Laboratorului de detec]ie a

comportamentului simulat Bac=u i-a fost adresat=
rug=mintea de c=tre comanda I.J.P. Bac=u s= anuleze orice
examinare planificat=, pentru a veni \n sprijinul ofi]erilor
anchetatori, \n vederea identific=rii [i prinderii autorului faptei.
|n prima faz=, din cercul de suspec]i format, a fost examinat
un num=r de 5 persoane, toate pretabile la comiterea unei
astfel de infrac]iuni (persoane cu un comportament violent,
mai mult sau mai pu]in apropiate cu victima; cele care
cuno[teau locuin]a [i anexele, obiceiurile [i veniturile victimei
etc.).
Toate cele cinci persoane examinate cu tehnica poligraf
nu au prezentat, \n traseele biodiagramelor, indicii cu
caracteristici ai comportamentului simulat, fiind excluse, cu
certitudine, din cercul de b=nui]i.
La data de 24.02.2004 a fost adus pentru examinare [i
numitul T.C.I., vecin cu victima, inclus \n cercul de suspec]i
deoarece nu putea s= justifice timpul critic din seara zilei
de 18.02.2004 (dat= la care a fost v=zut= pentru ultima oar=
victima). Preciz=m c= medicina legal= nu s-a putut pronun]a
clar asupra datei mor]ii, aceast= dat= reie[ind din
investiga]iile efectuate de c=tre ofi]erii de poli]ie operativi.
|n cadrul discu]iilor pre-test subiectului i-au fost
prezentate: tehnica poligraf, pe scurt metodologia de
examinare, \ntreb=rile critice, relevante care \i vor fi adresate,
acesta dndu-[i acordul pentru a fi examinat. |ntreb=rile
critice au fost dup= cum urmeaz=:
Nr. 4: {tii sigur cine a violat-o [i omort-o pe C.E.? R.: Nu;
Nr. 6: Tu ai omort-o pe C.E.? R.: Nu;
Nr. 9: Miercuri 18.02.2004 ai fost \n cas= la C.E. [i i-ai luat
banii [i alte lucruri? R. Nu;
Nr. 11: Miercuri 18.02.2004 ai lovit-o [i ai strns-o de gt
pe C.E? R.: Nu, dup= care s-a trecut la examinarea
propriu-zis=. Biodiagrama obi[nuit= \n cadrul Testului nr. 3
(dup= simularea specific=) a fost concludent= (vezi Anexa)
pentru a trage o concluzie cert= de implicare direct= a
numitului T.C.I. \n comiterea faptei. Testul nr. 4 avea s= vin=
ca o confirmare a celor constatate pu]in mai \nainte.

39

Prezentndu-i-se rezultatul examin=rii, ct [i traseele

biodiagramelor, numitul T.C.I. a \nceput s= fac= m=rturisiri
complete asupra comiterii faptei, astfel: \n data de 18.02.2004,
dup= ce a consumat mai multe b=uturi alcoolice cu cei din
anturajul s=u, s-a hot=rt cu unul dintre ace[tia s= comit= un
furt de animale de la o alt= persoan= din localitate. Refuzat la
telefon de unul dintre trafican]ii de animale, se desparte de cel
cu care pl=nuise comiterea acestei infrac]iuni [i, \narmat cu un
bidon de vin, pleac= spre locuin]a prietenei sale din aceea[i
localitate. Refuzat [i de aceasta, pe motivul c= este sub
influen]a b=uturilor alcoolice, d= gata tot vinul [i se \ndreapt=
spre cas=. Cnd a ajuns \n dreptul locuin]ei lui C.E., a intrat \n
curte, iar \n continuare (spicuim din declara]ia lui dat= \n fa]a
procurorului): eu am strigat la u[= <tanti E.>... Cnd am intrat
\n cas= am constatat c= C.E. era \n pat [i se trezise. eu i-am zis
numitei C.E.: <,hai bab= s= te...>. Aceasta mi-a r=spuns <hai
m=i b=iete, dar s= nu m= ba]i>. C.E. [i-a dat fusta de pe ea jos,
iar eu i-am dat tricoul. S-a dezbr=cat la pielea goal=. {i eu
m-am dezbr=cat de haine. Eu am avut raport sexual cu C.E. o
dat=, C.E. mi-a cerut s= mai am o dat= raport sexual cu ea [i
am acceptat. Eu i-am cerut numitei C.E. s=-mi dea 100.000 lei,
sub form= de \mprumut. C.E. mi-a spus s= iau cheile din
sertarul dulapului de lng= mas= (...). C.E. mi-a spus s= deschid
u[a de la cas=, s= intru \n chiler [i apoi \n cas=, s= caut \ntr-o
noptier=, \ntr-un caiet [i s= iau 100.000 lei. Am luat cele dou=
leg=turi de chei (...) am pus cheile pe mas=, dup= care am mers
lng= pat [i am strns-o de gt, am \mpins la baza gtului
lateral cu degetele mari. (...) C.E. se zb=tea, aceasta a [i
horc=it. Deoarece mai horc=ia, \n acela[i fel, am prins-o \nc= o
dat= cu degetele. Eu mi-am dat seama c= C.E. a murit. Am
mers la locuin]=, am deschis lac=tul cu una din chei [i am intrat
\n cas=. Am intrat \ntr-o alt= camer= [i am deschis u[a de la
noptier=. Am luat caietul cu toate actele. Am v=zut c= \n caietul
respectiv era [i o sum= de bani. Am luat caietul cu actele \n
mn=, am ie[it din cas=, am \nchis u[a [i am plecat. Am \ncuiat
numai cu cheia de la broasc=, lac=tul l-am luat cu mine. Din
curtea locuin]ei am ie[it \n gr=din= [i am mers pe lng= gardul
numitului M.V. (...) Acesta are lng= gard un [opron care este
acoperit cu tabl=, am ridicat o bucat= de tabl= [i am aruncat
cele dou= leg=turi cu chei [i lac=tul, apoi am trecut peste drum
\n locul unde M.V. are ni[te glugi de coceni. Eu am vrut s= dau
foc la acele acte [i la caiet. (...) Deoarece nu ardeau, am
renun]at s= le dau foc, stingnd orice urm= de foc cu z=pad= ca
s= nu ia foc gluga de coceni (...) [i caietul cu toate actele l-am
ascuns sub un snop. Eu am dormit, \n acea noapte, sub ni[te
ciocani \n gluga de coceni, a doua zi, \n jur de ora 7,30,
mergnd acas=. |nainte de a merge acas= am v=zut suma de
bani luat= [i am v=zut, c= era 1.500.000 lei \n bancnote de cte
100.000 [i 50.000 lei, nu re]in num=rul pentru fiecare dintre

acestea. Joi 19.02.2004, am mers acas= la A.L. [i am cump=rat

cu suma de 700.000 lei o pereche de blugi, o bluz=, o pereche
de adida[i, iar restul sumei am cheltuit-o.
Ulterior, la reconstituire, aveau s= fie descoperite [i
identificate toate mijloacele materiale de prob= pe care
autorul \ncercase ini]ial s= le ascund=, ct [i confirmarea, \n
timp [i spa]iu, a celor declarate de f=ptuitor.

Date despre autor; scurt profil psihologic:

T.C.I. n=scut la data de 07.09.1984 \n Secuieni, Bac=u;
acela[i domiciliu;
na]ionalitatea: romn=;
studii: 7 clase;
ocupa]ie: f=r=;
nec=s=torit;
stagiul militar: nesatisf=cut;
f=r= antecedente.
Expertiza psihiatric= concluzioneaz= c= T.C.I. nu sufer=
de nici o boal= psihic=, avnd discern=mnt asupra faptelor
s=vr[ite; chiar dac= M.P. Raven [i celelalte teste de
inteligen]= aplicate de noi indic= un intelect de limit=.

Testul Szondi prin scalele ob]inute:

vectorul S (al pulsiunilor sexuale subliniaz= ambivalen]a
fa]= de nevoia de virilitate, prezen]a unui subiect u[or efeeminat
cu tendin]e latente spre inversiunea scopului sexual;
vectorul P (al pulsiunilor paroxismale) sugereaz= o
criz= cu o acumulare latent= a afectelor;
vectorul Sch (al pulsiunilor Eului) prezint= un EU
inhibat (cu r=bufniri spontane) care utilizeaz= ca mecanisme
de defens= nega]ia [i represiunea;
vectorul C (al pulsiunilor de contact, al leg=turii cu
lumea exterioar=) subliniaz= tendin]e de infidelitate, de
c=utare permanent= [i instabilitate: indic= clar imaturitate
intelectual= (incapacitatea subiectului de a prevedea
consecin]ele ac]iunilor sale, centrat, prin modul de ac]iune,
asupra prezentului), ct [i o imaturitate afectiv=, principiul
pl=cerii surclasnd pe cel al realit=]ii.
|n ceea ce prive[te victima, dac=, prin comportamentul
s=u neglijent, nu ar fi \ncurajat autorul \n diferite momente
(acceptarea rela]iilor sexuale, oferirea cheilor, indicarea locului
unde se afl= banii) posibil s= nu se fi ajuns la acest sfr[it tragic.
|n cadrul discu]iilor post-test s-a \ncercat [i o protec]ie
a autorului \n momentul desf=[ur=rii ac]iunii infrac]ionale, o
explica]ie logic= a celor \ntmplate, fapt ce nu a putut fi dus
la bun sfr[it, subiectul afirmnd cu senin=tate c= a[a au stat
lucrurile, dar cu aceea[i senin=tate [i legea [i-a spus
cuvntul, acesta fiind trimis \n judecat= cu propunerea de a
se aplica pedeapsa maxim=.

DIAGRAMA OB}INUT+ |N URMA EXAMIN+RII NUMITULUI T.C.I.

40

CRIMINALISTICA

MARIUS IACOB prim procuror adjunct

al Parchetului de pe lng= Tribunalul Bucure[ti
REMUS BUD+I procuror-[ef la Sec]ia de Urm=rire Penal= a Parchetului
de pe lng= Tribunalul Bucure[ti
|n preocuparea de a asigura o maxim= ocrotire a
integrit=]ii corporale [i s=n=t=]ii persoanei, legea penal=
are \n vedere toate treptele de gravitate a faptelor,
\ncepnd de la simpla lovire la omorrea victimei, ca
urmare a v=t=m=rilor provocate.
Lovirea, violen]a nu constituie numai un prejudiciu
adus corpului victimei, dar [i o \nc=lcare a demnit=]ii
acesteia, o traumatizare a psihicului celui lovit. Nim=nui
nu-i este \ng=duit= o atare comportare, indiferent de
rela]iile \n care se pot g=si dou= sau mai multe persoane.
|n ultimii ani, organele de urm=rire penal= din
Capital= s-au confruntat cu foarte multe cazuri de
v=t=mare corporal= din culp=, unele dintre ele cu
consecin]e grave, provocnd victimei o mutilare,
pierderea unui sim] sau organ, o infirmitate permanent=,
fizic= sau psihic=.
Un asemenea caz a fost al inculpatului Ciomu
Naum-Niculae, 56 ani, conferen]iar univ. dr. la Facultatea
de Medicin= din Bucure[ti, care a fost trimis \n judecat=
pentru s=vr[irea infrac]iunii prev=zut= de art. 184 al. 2 [i
4 C. pen. (v=t=mare corporal= grav= din culp=). |ntruct
cazul a fost foarte mediatizat, vom prezenta, \n sintez=,
principalele aspecte, rezultate la finalizarea urm=ririi
penale, \n scopul elucid=rii unor probleme ap=rute \n
mod eronat.

Manevre chirurgicale gre[ite

Ziua de 13 iulie 2004 a fost o zi cu ghinion pentru
medicul chirurg Ciomu Naum-Niculae de la Spitalul Prof. dr.
Theodor Burghele.
|n diminea]a acestei zile a efectuat o interven]ie
chirurgical= de ectopie testicular=, pacientului Jiga Ion. Prin
realizarea unor manevre chirurgicale gre[ite, medicul Ciomu
i-a cauzat v=t=m=ri grave lui J.I., amputndu-i penisul.
Potrivit raportului de expertiz= medico-legal= al
Institutului Na]ional de Medicin= Legal= Prof. dr. Mina
Minovici, aceste leziuni i-au pus victimei \n primejdie via]a
prin sec]ionarea unor vase sanguine importante [i prin
reten]ia acut= de urin= consecutiv=. Totodat=, i-au produs o
infirmitate fizic= permanent= prin pierderea ireversibil= a
func]iei copulatorii [i i-au cauzat distrugerea unui organ.
|n aceast= cauz=, Parchetul de pe lng= Tribunalul
Bucure[ti s-a sesizat din oficiu, \ncepnd urm=rirea penal=
sub aspectul s=vr[irii infrac]iunii prev=zute de art. 184 alin.
2 [i 4 C.pen. fa]= de dr. Ciomu, iar, dup= aproximativ 15 zile,
a pus \n mi[care ac]iunea penal= fa]= de acesta, sub
aspectul s=vr[irii aceleia[i infrac]iuni.
Din materialul probator a rezultat c= partea v=t=mat=
Jiga Ion, \n urma unor dureri testiculare, s-a prezentat, la
\nceputul lunii iulie 2004, la Spitalul, Prof. dr. Theodor
Burghele, unde a fost consultat de medicul de gard= Stoican
Nicolae. Ulterior, pacientul a fost consultat [i de medicul
chirurg Ciomu, care a dispus efectuarea unei ecografii. |n

CRIMINALISTICA

baza acestor examin=ri, s-a stabilit diagnosticul ectopie

testicular=, precizndu-se c= este nevoie de o interven]ie
chirurgical=. |n discu]iile purtate de dr. Ciomu cu pacientul, a
rezultat c= acestuia din urm= trebuie s=-i fie extirpat testiculul
etopic, printr-o opera]ie, \ntruct putea deveni cancerigen.
|n ziua de 12 iulie, Jiga Ion a revenit din nou la Spital [i sa internat pentru efectuarea interven]iei chirurgicale. Medicul
Ciomu a decis ca opera]ia s= aib= loc a doua zi, ceea ce s-a
\ntmplat. Pacientul a fost adus din salonul de internare \n sala
de opera]ie, unde se afla echipa medical=, compus= din:
medicul chirurg Ciomu N, medicul Stoican Nicolae, asistenta
medical= Nedu Mariana-Liliana, medicul anestezist Sandu
Daniela [i asistenta medical= Mazilu Doina Carmen.
|n timpul efectu=rii opera]iei, medicul Ciomu, folosind
bisturiul [i electrocauterul asupra pacientului Jiga Ion, a
executat manevre chirurgicale gre[ite, care au avut ini]ial la
baz= confuzia pe care a f=cut-o \ntre suprafa]a testiculului [i
suprafa]a corpilor caverno[i. Ca urmare a acestor opera]iuni
gre[ite, generate de tratarea superficial= a cazului, a fost
produs= sec]ionarea penisului \n trei fragmente, rezultnd
astfel amputa]ia acestuia. Cu privire la momentul interven]iei
chirurgicale, membrii personalului echipei medicale, care \l
asistau pe dr. Ciomu, au declarat c= nu au observat nimic
neobi[nuit \n comportamentul acestuia, cu excep]ia unei mici
st=ri tensionale, cnd a ridicat glasul la medicul Stoican
Nicolae [i a cerut asistentei medicale s= vad= punga unde a
pus resturile anatomice extrase din corpul pacientului.
Realiznd ceea ce s-a \ntmplat, medicul Ciomu a spus:
Ce am f=cut? L-am nenorocit!.

Dup= acest moment, cel \n cauz= a cerut asistentei

Nedu Mariana Liliana s= anun]e conducerea spitalului. La
sala de opera]ii au ap=rut medicii Persu Stelian [i G=lu[anu
Mihail Bucur-Eugen, care au constatat modul gre[it \n care
s-a efectuat interven]ia chirurgical=, hot=rndu-se
transferarea victimei la alt spital, \n vederea \ncerc=rii
efectu=rii unei interven]ii chirurgicale reparatorii de
reconstruc]ie a penisului. Avnd \n vedere complexitatea
malforma]iei congenitale [i riscul prezen]ei altor malforma]ii
arteriale sau venoase [i neavnd posibilitate de chirurgie
medico-vascular= \n Spitalul Clinic Prof. dr. Theodor

41

Burghele, de reconstruc]ie, s-a luat m=sura transfer=rii de

urgen]= a pacientului la Clinica de Chirurgie Plastic= [i
Reparatorie a Spitalului de Urgen]= Universitar Bucure[ti.
Att dr. Ciomu N. ct [i dr. Stoican M. au \nso]it victima la
clinica men]ionat=, stabilindu-se diagnosticul amputa]ie
complet= de penis pe trei nivele (una transcutant=, dou=
subtegumentare); bont de amputa]ii inversat, ligaturat. La
aceast= clinic=, Jiga Ion a fost consultat, att de medicul
Jecan Cristian-Radu, ct [i de [efa clinicii, medicul Doina
Dumitrescu care au decis c= reconstruc]ia penisului, \n acel
moment, era practic imposibil= [i, totodat=, contraindicat=.
(De men]ionat c= cei doi medici au efectuat fotografii ale
fragmentelor de organ amputat, pe care le-au pus la
dispozi]ia organelor de urm=rire penal=). Ulterior, Jiga Ion a
fost transferat la Spitalul Fundeni pentru efectuarea unei
cistoscopii. La acest spital, medicii chirurgi au intervenit
chirurgical, practicndu-se cistoscopie minim= suprapubian=.
Dup= dou= zile, pacientul a fost readus la Spitalul Clinic
de Urgen]= Bucure[ti Clinica de Chirurgie Plastic=, cu
diagnosticul: Amputa]ie iatrogen= de penis. Incizie
postoperatorie recent=, zona inghinal= stng=, \n curs de
transformare septic=. drenaj urinar extern cu cistofix. {i la
acest spital s-a intervenit operator, iar, la data de 30 iulie
2004, pacientul a fost externat, cu recomandarea continu=rii
tratamentului chirurgical.

Mijloace de prob=

Din probele aflate la dosarul cauzei vom reda aspecte

de interes, \n vederea stabilirii adev=rului.
Declara]ia p=r]ii v=t=mate:
am fost anesteziat, iar din timpul opera]iei nu-mi
amintesc prea multe. |mi amintesc c=, la un moment dat,
cnd mi-am revenit pu]in l-am auzit pe dr. Ciomu r=stindu-se
la cineva [i avnd o stare de agita]ie. Nu pot s= precizez
exact ce cuvinte a pronun]at dr. Ciomu, \ns= ar=t c= sigur

42

l-am auzit ]ipnd. Apoi, am sim]it o usturime \n zona \n care

am fost operat. Am spus c= m= doare ceva, iar doctori]a
anestezist= m-a [ters pe frunte [i mi-a spus s= stau lini[tit, au
ap=rut unele complica]ii, dar totul va fi bine. Dup= aceea, mi
s-a f=cut anestezie din nou [i nu-mi amintesc nimic, m-am
trezit pe o bancard=, \n afara spitalului, cnd eram urcat \n
salvare [i eram dus la Spitalul UniversitarDespre faptul c=
dr. Ciomu mi-a amputat penisul am aflat abia la spitalul
Floreasca
Expertiza medico-legal= a Institutului Na]ional de
Medicin= Legal= Prof. dr. Mina Minovici.
Examinarea medico-legal= a pacientului [i a
preparatelor histopatologice a scos \n eviden]= urm=toarele:
1. Numitul Jiga Ion, \n vrst= de 33 ani, prezint= lipsa
penisului prin amputa]ie, postoperatorie (iatrogen=).
2. Leziunile s-au putut produce prin ac]iunea unui corp
t=ietor (bisturiu) [i pot data din 13 iulie 2004.
3. Leziunile au necesitat circa 30-35 zile de \ngrijiri
medicale [i au pus via]a victimei \n primejdie, att prin
sec]ionarea unor vase sanguine importante, ct [i prin reten]ia
acut= de urin= consecutiv=, care a necesitat cistoscopie.
4. |n urma leziunilor produse, sus-numitul prezint=
infirmitate fizic= permanent=, prin pierderea inevitabil= a
func]iei copulatorii.
5. Lipsa prin amputa]ie a penisului reprezint= pierdere
de organ [i este de natur= a produce victimei un prejudiciu
moral major.
6. La momentul examin=rii (la trei s=pt=mni de la
trauma suferit=), pacientul prezint= o stare depresiv-anxioas=
reactiv= de intensitate medie, a c=rei evolu]ie, \n timp, nu
poate fi prognosticat= \n prezent.
7. Examenul fragmentelor peniene la SUUB [i la INML
Mina Minovici Bucure[ti indic= prezen]a a trei fragmente
(unul proximal, unul intermediar [i unul distal), rezultatul a trei
sec]iuni complete, efectuate perpendicular pe axul
longitudinal al penisului, dou= subtegumentar (una proximal=
[i una intermediar=) [i una transcutan=, situat= distal.
8. Suprafa]a testiculului [i suprafa]a corpilor caverno[i
seam=n= izbitor de mult, cele dou= elemente anatomice
putnd fi confundate de un ochi neexperimentat. Confuzia
celor dou= elemente anatomice este deci posibil=, dar
inadmisibil= pentru orice chirurg, deoarece exist=, pe lng=
aceast= asem=nare superficial=, diferen]e majore de pozi]ie
anatomic= [i de consisten]=. |n acest caz, chirurgul a
considerat c= are de-a face cu un testicul, avnd \n partea
proximal= funicul spermatic (confundat cu r=d=cina corpilor
caverno[i) [i \n partea distal= aderen]e tisulare (confundate
cu partea distal= a corpilor caverno[i).
Cel mai posibil, sec]iunea distal= a fost efectuat= prima
(rezultnd o hemoragie relativ redus=, care nu era de natur=
s= alarmeze medicul [i s=-I fac= s= \[i dea seama de eroare).
A fost urmat= de sec]iunea proximal=, care a determinat o
hemoragie important=.
Realizarea acestor sec]iuni reprezint= gre[eli de
tehnic= \n cadrul unei cure chirurgicale pentru ectopie
testicular=, reprezentnd gesturi inadecvate [i nejustificate,
denotnd o abordare superficial= a cazului.
Caracteristicile morfologice [i topografice ale sec]iunilor
exclud producerea lor, \n totalitate sau par]ial, prin alunecarea
bisturiului (a[a cum afirm= medicul operator \n declara]ia sa).
9. Din fotografiile puse la dispozi]ie se constat=, pe
tegument, la nivelul fragmentului distal, la 2-3 mm de planul
de sec]iune, un [an] uniform, circumferen]ial, lat de cca 1 mm
[i adnc de cca 1mm (raportul la scara la care sunt realizate
fotografiile). Acesta s-a produs prin comprimarea

CRIMINALISTICA

(ligaturarea) regiunii, f=r= a se putea preciza motiva]ia

aplic=rii acestei ligaturi, mai ales la acest nivel.
10. Studierea fragmentelor dup= fixarea, prin sec]iuni
longitudinale, a pus \n eviden]= amprenta [an]ului deschis,
f=r= infiltrate sanguine.
11. Din protocolul operator nu rezult=, de[i ar fi trebuit,
momentul extirp=rii testiculului stng ectopic, atrofic.
12. Conduita medico-chirurgical= ulterioar=, \n spitalele
Fundeni, SUUB [i Clinic de Urgen]= a fost corect= [i
adecvat= fiec=rei etape evolutive a cazului.
Declara]ia medicului Ciomu Naum-Niculae:
Am plecat de acas=, \n jurul orei 6.40, [i am ajuns \n
spital \n jurul orei 7,00. Men]ionez c= m= aflam \ntr-o stare
psihic= normal=. Primul lucru pe care I-am f=cut a fost acela
de a-mi vedea bolnavii opera]i anterior, \n reanimare [i pe
sec]ii. Am trecut [i prin salonul unde se afla d-nul Jiga (sau
I-am v=zut pe culoar, nu-mi mai amintesc exact) [i i-am spus
c= vom fi primii la opera]ie. M-am deplasat apoi la et. 1 la sala
de opera]ie [i am spus c= poate fi adus bolnavul (...) Am
practicat o incizie inghinal= stng=, am p=truns \n canalul
inghinal, folosindu-m= de bisturiu [i de electrocauter. Am
individualizat funiculul spermatic care era atrofic, funiculul
spermatic este de fapt cordonul testiculului pe unde vin
vasele [i nervii. Continund disec]ia am individualizat \n baza
ecografiei testiculul de cca 2/2 cm, situat intern de orificiu,
spre r=d=cina corpului cavernos (penisul). Testiculul era lipit
de r=d=cina penisului fiind situat intern de orificiul testicular,
am \ncercat s= disec testiculul [i, \ntruct erau aderen]e c=tre
r=d=cina penisului, accidental s-au sec]ionat corpii caverno[i
(penisul). |n acel moment am sim]it o tensiune intracranian=
iar vederea mi-a devenit \n]e]o[at=. Pre] de cteva secunde
mi-am pierdut tranzitoriu cuno[tin]a, f=r= s= cad \ns=. Atunci
mi-a alunecat bisturiul pentru a doua sec]iune a penisului.
Aveam impresia c= efectuam o alt= opera]ie (de fapt este
vorba de o senza]ie, nu de o impresie). Alt= dat= nu am mai
avut asemenea st=ri. Era pentru prima oar= cnd mi s-a
\nt=mplat a[a ceva. Nu cred c= persoanele din jurul meu au
sesizat ceea ce mi s-a \ntmplat. Dr. Stoican nu avea
experien]a necesar= pentru a vedea ceea ce fac [i a m= opri.
Men]ionez c= opera]ia aceasta a durat peste dou= ore, or, \n
principiu, aceast= opera]ie ar trebui s= dureze circa o or=.
Cnd mi-am revenit din aceast= stare, de scurt= durat=, am
observat c=, \n mna dreapt=, aveam o bucat= din corpul
cavernos. Bisturiul \l aveam \n mna stng=. Precizez c= sunt
stngaci, dar operez la fel de bine cu mna dreapt=. Am pus
aceast= bucat= pe masa operatorie [i imediat am scos [i
cealalt= bucat= pe care am pus-o tot pe masa operatorie. A
treia pies= s-a desf=cut de pe corpul cavernos. Am realizat c=
am gre[it ceva [i mi-am pus m=inile pe masa operatorie (de
fapt pe cmpul operator) [i am spus Ce am f=cut? I-am
spus asistentei s=-I cheme pe [eful clinicii, prof. Persu
Declara]ia medicului Stoican Nicolae:
Era pentru mine prima oar= cnd participam la o astfel
de opera]ie - orhiectomie pe testicul ectopic. |n timpul
interven]iei, dr. Ciomu s-a comportat normal, nu am observat
s= aib= vreun moment de c=dere [i nici nu mi s-a p=rut nimic
anormal \n comportamentul s=u. Men]ionez c=, \n timpul
opera]iei, eu nu am avut cmp vizual pentru a vedea exact
opera]iunile efectuate de dr. Ciomu. |n timpul opera]iei nu am
observat c= au fost sec]iona]i corpii caverno[i ai penisului.
T=ierea corpilor caverno[i s-a f=cut \n urma controlului
manual [i probabil vizual al doctorului Ciomu, f=r= ca eu s=
am posibilitatea de a observa [i de a interveni [i nici calitatea
de a evalua gesturile chirurgicale. |n timpul opera]iei, dr.
Ciomu mi-a explicat, pn= la un moment dat, manevrele
efectuate, \ns= la un moment dat a \ncetat s= mai spun=
verbal gesturile chirurgicale efectuate. |nspre finalul opera]iei,

CRIMINALISTICA

\n momentul \n care ne preg=team s= \nchidem plaga

operatorie, dr. Ciomu a observat faptul c= a sec]ionat o parte
din penisul pacientului. |mi amintesc c= a existat un moment
de tensiune \n care dr. Ciomu a luat o atitudine gnditoare,
gndindu-se probabil la alternativele de urmat (...) Men]ionez
\nc= o dat= c= nu-mi explic gesturile chirurgicale de
sec]ionare ale dr. Ciomu. Men]ionez c= nu s-a realizat nici o
sec]ionare din exterior a penisului, toate manevrele operatorii
efectundu-se prin plaga operatorie, prin abord inghinal (...)
Acesta este [i motivul pentru care am realizat, \n final, c=
lipse[te o parte din penis.
Declara]ia medicului Sandu Daniela
Am participat \n calitate de anestezist [i la alte
opera]ii efectuate cu dr. Ciomu, iar comportamentul s=u, \n
cadrul interven]iei asupra pacientului Jiga lon, nu a diferit fa]=
de cel din alte interven]ii chirurgicale efectuate. Opera]ia \n
sine nu a avut nimic neobi[nuit dect prelungirea ei \n timp.
|n mod obi[nuit o asemenea interven]ie dureaz= aproximativ
o or=. Opera]ia asupra lui Jiga lon a durat peste trei ore.
Precizez c= opera]ia a \nceput la ora 7,50. Totul a p=rut a fi
\n regul= pn= \n momentul \n care dr. Ciomu a analizat piesa
sec]ionar=. Nu pot s= precizez exact cuvintele dr. Ciomu, \n
acele momente, dar au fost ceva de genul I-am nenorocit.
Dup= acest moment pentru c= pacientul nu mai avea
analgezic am intervenit practicnd anestezie general=.
Doctorul Ciomu a cerut s= fie anun]at prof. Persu. Personal
nu I-am v=zut pe dr. Ciomu s= cad= \n genunchi \n acele
momente. Dup= acest moment a \nchis plaga inghinal= (...)
Declara]ia asistentei Dedu Mariana-Liliana:
Pe tot parcursul desf=[ur=ri interven]iei chirurgicale nu
am observat nimic anormal \n comportamentul doctorului
Ciomu Naum-Niculae (...) Eu nu am putut s= observ cu
exactitate ce opera]iuni a efectuat doctorul Ciomu NaumNiculae [i mi s-a p=rut c= opera]ia decurge normal. |ntr-o
opera]ie, atribu]ia mea este aceea de a fi atent= la ce \mi cere
doctorul [i s=-i respect indica]iile, \ns= nu intr= \n atribu]iile
mele observarea manevrelor chirurgicale din plag=. De altfel,
dac= m= apropii de chirurg, exist= riscul desteriliz=rii
acestuia. |n timpul opera]iei eu am fost aceea care am ]inut
punga din plastic \n care medicul Ciomu Naurn a introdus
piesele anatomice extrase din corpul pacientului, \ns=, \n acel
moment, eu nu mi-am putut da seama c= sunt buc=]i din
penisul pacientului. Am observat c= s-a schimbat ceva \n
comportamentul doctorului Ciomu atunci cnd a ridicat tonul
la medicul care \l ajuta. Ulterior opera]ia s-a desf=[urat f=r=
incidente \ns=, la un moment dat, dr. Ciomu Naum s-a uitat
\nspre punga \n care erau ]inute piesele anatomice extrase
de la pacient [i a exclamat ce am f=cut...i-am t=iat corpii
caverno[i... I-am \ntrebat pe doctor ce s-a \ntmplat [i
atunci mi-a spus s= \l chem pe prof. Persu, fapt pe care I-am
[i f=cut. M-am \ntors, \nainte de apari]ia prof. Persu, [i am
observat c=, \n sala de opera]ie dr. Ciomu Naum s-a l=sat \n
genunchi [i a spus L-am nenorocit ... Am observat c= avea
ochii \nl=crima]i. S-a ridicat din genunchi, \nainte de apari]ia
profesorului Persu care, dup= ce a intrat, a examinat piesele
prelevate (....)
Declara]ia asistentei Mazilu Doina Carmen
Nu am realizat c= s-a \ntmplat ceva neobi[nuit \n
timpul opera]iei dect \n finalul acesteia, atunci cnd medicul
Ciomu Naum s-a uitat \nspre punga unde se aflau piesele
anatomice extrase de la pacient [i a exclamat I-am
nenorocit. Colega mea, asistenta Nedu Mariana, I-a \ntrebat
ce s-a \ntmplat [i dnsul a repetat aceea[i expresie (...)
Declara]ia so]iei pacientului (Jiga Liliana-Cecilia)
|n jurul orei 7.30-8.00, so]ul meu a intrat \n opera]ie.
Dup= aproximativ dou= ore a ie[it din sala de opera]ie o
asistent=, foarte agitat=, alergnd pn= la parter. Dup= ce

43

aceasta s-a \ntors, \n urma ei a intrat un medic mai \n vrst=,

mai gr=su], pe care nu-I cunosc. Apoi din sal= a ie[it dr.
Ciomu foarte agitat, I-am \ntrebat despre ce este vorba, dac=
s-a \ntmplat ceva. Mi-a spus c= este r=u, dar nu poate s=-mi
spun= ce s-a \nt=mplat (...). L-am \ntrebat din nou ce s-a
\ntmplat. Mi-a spus c= testiculul a fost foarte aproape de
r=d=cina penisului [i, din acest motiv, a fost nevoit s=-i taie [i
o bucat= din r=d=cina penisului (...)
Declara]ia medicului Persu Stelian
Am fost anun]at de asistenta Nedu Mariana c=
doctorului Ciomu i s-a \ntmplat un accident \ntr-o opera]ie,
f=r= s=-mi dea alte am=nunte. M-am deplasat, \mpreun= cu
asistenta, pn= la blocul operator unde, \n afara s=lii de
opera]ie, m-am \nt=lnit cu dr. Ciomu Naum care, la \ntrebarea
mea ce s-a \ntmplat, mi-a r=spuns c= a t=iat corpul spongios
al penisului. I-am cerut dr. Ciomu s=-mi arate piesa care
s-a scos, intrnd cu acesta \n sala de opera]ie.
Fragmentele anatomice extrase se aflau \ntr-o pung= din
plastic obi[nuit= pentru a fi trimise la anatomie patologic=.
Uitndu-m= \n aceast= pung= mi-am data seama c= n-a
fost t=iat doar corpul spongios, ci era o sec]iune complet=
de penis, \n trei fragmente. L-am \ntrebat pe dr. Ciomu cum
a procedat [i mi-a spus c= nu-[i d= seama cum a sec]ionat
penisul, de[i a afirmat c= disec]ia a fost dificil=. Precizez
c=, \n mod normal, o asemenea opera]ie de ectopie
testicular= dureaz= cca. 30 de minute, \ntruct nu se punea
dect problema orhectomiei (...).
Expertiza medico-legal= psihiatric= a I.N.M.L.
Mina Minovici privindu-l pe Ciomu Naum-Niculae:
1. Subiectul expertizat nu prezint=, \n general, tulbur=ri
psihice sau de personalitate, conform defini]iilor OMS.
Prezint= o personalitate accentuat= de tip mixt predominant
introvertit, paranoid, instabil-impulsiv.
2. Nu simuleaz= [i nu disimuleaz= afec]iuni psihice.
3. La momentul examin=rii actuale are capacitate
psihic= de apreciere critic= a con]inutului [i a consecin]elor
faptelor sale, avnd discern=mntul p=strat.
4. Numitul Ciomu Naum-Niculae prezint= semnele
neurologice clinice [i imagistice ale unui accident vascular
cerebral a c=rui dat= de producere nu poate fi precizat=. Pe
fondul acestor modific=ri neurologice obiectivate prin investiga]ii
clinice [i paraclinice rezult= cu certitudine existen]a unei
insuficien]e circulatorii cerebrale. Asociat= cu o personalitate
accentuat= de tip mixt predominant introvert paranoid instabilimpulsiv, insuficien]= circulatorie cerebral=, pe fondul unui factor
stressor major, poate duce la alterarea st=rii de con[tien]= [i,
implicit, a diminu=rii capacit=]ii psihice. Ca atare, capacitatea de
discern=mnt a fost p=strat= pn= \n momentul primei incizii, la
nivelul corpilor caverno[i, care s-a constituit ca factor
declan[ator al tulbur=rii de con[tien]=, cu diminuarea capacit=]ii
psihice de apreciere critic= a con]inutului [i consecin]elor
actelor respective, avnd, \n continuare, discern=mntul
diminuat. Cu privire la expertiza psihiatric=, expertul parte al
p=]ii v=t=mate, prof. Dr. Vladimir Beli[ a men]ionat accept
concluzia, cu urm=toarea precizare: con[tientizarea erorii de
tehnic= chirurgical=, rezultat= \n condi]ii de discern=mnt
p=strat, s-a putut constitui ca factor declan[ator (pe fondul
tulbur=rilor neuropsihice preexistente) al diminu=rii capacit=]ii
psihice de apreciere critic= a con]inutului [i consecin]elor actului
operator, determinnd recurgerea la tehnici operatorii eronate,
\n condi]iile unui discern=mnt diminuat.

|ncadrarea juridic= a faptei

Analiznd fotografiile digitale efectuate, chiar \n ziua

interven]iei chirurgicale, de c=tre medicii de la Spitalul Universitar
de Urgen]= Bucure[ti, \n care sunt prezentate cele trei fragmente
ale penisului amputat, gestul doctorului Ciomu Naum apare ca
inexplicabil [i dac= am interpreta, \n afara contextului

44

materialului probator, aceste fotografii s-ar putea trage concluzia

gre[it= c= fapta este rezultatul unei inten]ii infrac]ionale.
Exist= \ns= mai multe elemente ale dosarului care
argumenteaz= ideea c= inculpatul a ac]ionat din culp=, \ns= o
grav= culp= medical= inadmisibil= pentru un medic chirurg cu
experien]= care a efectuat anterior alte zeci de opera]ii
asem=n=toare [i care, \n plus, de]ine [i func]ia de conferen]iar
universitar la Catedra de anatomie a Facult=]ii de Medicin=.
Se au \n vedere, \n primul rnd, cele dou= expertize
medico-legale efectuate \n cauz=. Din expertize, privind
leziunile victimei, reiese c= exist= o asem=nare izbitoare \ntre
suprafa]a testiculului [i suprafa]a corpilor caverno[i, ele putnd
fi u[or confundate de un ochi neexperimentat, confuzia fiind
\ns= inadmisibil= la un chirurg, fapt ce denot= o abordare
superficial= a cazului, \nc= de la \nceput. Din aceast= confuzie
a rezultat prima incizie, pe care inculpatul Ciomu Naum-Niculae
a efectuat-o \n condi]iile unui discern=mnt p=strat, lucru care
rezult= att din concluziile expertizei medico-legale psihiatrice,
efectuate \n cauz=, dar [i din declara]ia inculpatului: Am
\ncercat s= disec testiculul [i, \ntruct erau aderen]e c=tre
r=d=cina penisului, accidental s-au sec]ionat corpii caverno[i
(penisul propriu-zis). Con[tientizarea acestui gest neadecvat,
pe fondul tulbur=rilor neuropsihice preexistente (insuficien]=
circulatorie cerebral=, personalitate de tip mixt predominant
introvert paranoid instabil-impulsiv, \n contextul unui factor de
stresor major) a condus la continuarea erorilor de tehnic=
chirurgical= care, de aceast= dat=, au fost efectuate, a[a cum
reiese din expertiza medico-legal= psihiatric=, \n condi]iile unui
discern=mnt diminuat.
Pe lng= cele dou= expertize, faptul c= s-a ac]ionat din
culp= rezult= [i din comportamentul inculpatului Ciomu
Naum-Niculae att anterior ct [i concomitent [i ulterior
s=v=r[irii infrac]iunii. |n ceea ce prive[te factorii anteriori nu
exist= elemente din care s-ar putea trage concluzia c= \ntre
medic [i pacient ar fi existat anumite rela]ii care s= genereze
o anumit= stare, care s= fi condus la s=vr[irea inten]ionat=
a faptei. |ntre inculpatul Ciomu Naum-Niculae [i victima Jiga
lon nu a existat dect o rela]ie ca de la medic la pacient. |n
ceea ce prive[te factorii concomiten]i s=vr[irii infrac]iunii
trebuie observat c=, din declara]iile personalului, care I-a
asistat \n efectuarea interven]iei
chirurgicale, nu reiese
un comportament anormal al inculpatului, mai ales \n raport
cu alte interven]ii pe care le-a efectuat. Trebuie avut \n
vedere aici [i comportamentul chirurgului I-a finalul
interven]iei (cuvintele sale au fost Ce-am f=cut? L-am
nenorocit!- denotnd atitudinea subiectiv= \n raport cu fapta
s=vr[it=). De asemenea, \n raport cu factorii ulteriori
s=vr[irii infrac]iunii, este de men]ionat [i atitudinea sa de a
telefona la Spitalul Universitar de Urgen]= Bucure[ti [i de a
\nso]i, chiar, victima, pn= la acest spital, \n ambulan]a cu
care a fost transportat=, \n speran]a posibilit=]ii unei
interven]ii chirurgicale de refacere a penisului amputat.
Este de remarcat [i faptul c= interven]ia chirurgical=
s-a f=cut nu prin exterior, ci prin incizie inghinal=.
Sintetiznd, se poate trage concluzia c= gre[eala de
tehnic= medical= s-a produs \n modul urm=tor: ini]ial, din
cauza abord=rii superficiale a cazului [i \n condi]iile unui
discern=mnt p=strat, inculpatul a confundat suprafa]a
testiculului cu suprafa]a corpilor caverno[i, iar, ulterior,
con[tientizarea acestei gre[eli, I-a care s-au ad=ugat
afec]iunile neuropsihice de care sufer= inculpatul, a condus,
\n condi]iile unui discern=mnt diminuat, [i la efectuarea
celorlalte incizii.
|n concluzie, \ncadrarea juridic= a faptei este aceea
prev. \n art. 184 al. 2 [i 4 C.pen. (v=t=mare corporal= grav=
din culp=).

CRIMINALISTICA