CLASIFICARE MEMORIE

Memoria senzorial se refera la persistena reprezentrii senzoriale a stimulului

timp de cateva sutimi de secund, dup ce acesta a incetat s acioneze asupra
receptorilor. De pild, o senzaie vizual sau auditiv persist in memoria noastr
cateva sutimi de secund, chiar i dup incetarea aciunii stimulului corespunztor.
Acest tip de memorie este specific fiecrei modaliti senzoriale:
- memorie vizual sau iconic,
- memorie auditiv sau ecoic,
- memorie tactil
- memorie gustativa
- memorie olfactiva
Retenia senzorial a stimulului este automat - nu reclam efort din partea
subiectului - i preatenional - adic procesele implicate in memoria senzorial
preced iniierea celor implicate in atenie. Memoria senzoriala este faza timpurie si
initiala a memoriei.
Durata memoriei iconice, este de aproximativ 100 milisecunde.
Persistena reprezentrii senzoriale dup incetarea stimulrii e necesar pentru a
putea extrage trsturile fizice -rastimpul necesar pentru activarea detectorilor de
trasaturi (contur, culoare, intensitate)
Pentru stimulii cu o durat mai lung de expunere, ca si in cazul stimulilor vizuali
cotidieni, nu mai este necesar persistena stimulilor, detectorii de trsturi avand
suficient timp pentru a extrage trsturile, altfel, am vedea imagini suprapuse a doi
stimuli succesivi (Haber, 1983). Memoria iconic prelungete stimulii doar atunci
cand clipim sau in cazul sacadelor oculare.
Durata maxim a memoriei ecoice este de aproximativ 2 secunde. Persistena mai
indelungat a stimulilor auditivi fa de cei vizuali este explicat, adesea, prin
anatomia analizatorului auditiv care permite o recepionare mai lent a stimulului
corespunztor (Allport, 1990).
Reprezentarea schematic a modelului memoriei (Atkinson i Shiffrin, 1968)

Se contureaza, astfel, ideea existenei unei diferene structurale intre MSD i MLD:
MSD i MLD sunt dou sisteme autonome, distincte, chiar dac se afl in
interaciune. Prin repetiie, o informaie intr din MSD in MLD.
Estimarea capacitii MSD
- Miller (1956) The magical number seven plus or minus two : Some limits on our
capacity for processing information sunt prezentati succesiv o serie de itemi (ex.:
cifre, imagini, litere).

Expunerea itemilor respectivi este intrerupt la un moment dat, iar subiecii sunt
solicitai s-i reaminteasc in ordine invers prezentrii cat mai muli itemi.
Se constat in mod regulat, c performanele de reamintire ating in medie 7 itemi.
(foarte puini reuind s-i reaminteasc 8-9 itemi, 3-5 itemi sunt numiti fara
probleme)Investigaii ulterioare au artat c estimrile lui Miller erau prea optimiste,
MSD reinand doar 2-3 din itemii prezentai imediat anterior (vezi -Richard (1990)
=> consolidarea ideii existenei a dou blocuri separate ale memoriei.
=> volumul de informaie din MSD se poate mri considerabil dac subiectul uman
grupeaz informaia in uniti cu sens, mai generale numite chunks
Un chunk este cea mai nalt modalitate de organizare a informaiei de care dispune
un subiect la un moment dat.
Ex
- nr de telefon
- C I AF B I U S AK G B U R S S .
Volumul informaiei din MSD este variabil.
Informaiile nu au intrat iniial in MSD, dup care o parte din ele au fost transferate in
MLD ci din memoria senzorial, au fost puse in coresponden direct cu cunotinele
din MLD. Durata MSD este de aproximativ 15-20 secunde.
Petterson i Petterson (1959)- set de cuvinte a cate trei litere fiecare. Ulterior, se cere
subiecilor s reproduc lista invat la interval de o secund; 2 secunde .... 18
secunde. intre faza de prezentare a materialului i faza de reproducere subiecii sunt
solicitai s numere din trei in trei, in ordine invers, In MSD codarea este lingvistica
-Conrad (1964), experiment cu dou faze
etapa 1
* subiecilor li se prezint la tahistoscop cate o liter, cu un timp de expunere de
ordinul sutimilor de secund, dup fiecare expunere, li se cere s numeasc ultima
liter prezentat. Se constat c majoritatea confuziilor apar intre litere care au
caracteristici vizuale similare. (D este confundat cu O sau Q ; K este confundat cu
X sau R)
* sunt prezentati o serie de stimuli auditivi, pe un fond de zgomot suficient de
puternic pentru a produce confuzii, frecvena cea mai ridicat a confuziilor se
inregistreaz intre sunetele care au proprieti acustice similare. ( F cu X sau S; C
cu V sau Z)
etapa 2
subiecii trebuie s memoreze iruri de litere expuse succesiv pe display, intre faza
de memorare i cea de reproducere trebuie efectuat o activitate care s blocheze
posibilitatea repetrii literelor memorate. La reproducere majoritatea confuziilor se
fac cu litere similare acustic, nu vizual. ( C cu V sau Z) De aici se trage concluzia c
subiectul verbalizeaz - in limbaj intern - stimulii (inclusiv cei vizuali, nonverbali)

Memoria de lunga durata

- poate fi categorizata in doua categorii-memoria explicita (declarativa), care
opereaza cu fapte si evenimente acesibile constientei si memoria non declarativa
sau implicita (Lezak 2004)
- memoria declarativa este impartita in memorie semantica/conceptuala( informatie
pura fara specificarea timpului spatiului) si memorie episodica (experienta personala
a faptelor si evenimentelor-prima zi de scoala, etc=>esentiala in formarea imaginii de
sine) Cunotinele din memoria episodic ar fi asociate cu reacii emoionale
- memoria non declarativa cuprinde aptitudini, conditionarea clasica,"priming"
Capacitatea MLD este de cateva minute pana la cateva decade

Dupa caracaracterul invrii memoria se imparte in: intenional (accidental)

neintenional.
Invarea intenionat este superioart nvrii neintenionate doar n msura n care
antreneaz o procesare mai adnci a stimulului.