Teste La Radiologie-2013 by

Release by Medtorrets.
com
Teste la radiologie
, 2013
by
Medtorrets.com
1. Unitatea de masura a intensitatii curentului electric
este:
a) [ ] volt
b) [x] amper
c) [ ] om
d) [ ] wat
e) [ ] 2. Unitatea de masura a puterii curentului electric
este:
a) [ ] kilovolt
b) [ ] amper
c) [x] kilowat
d) [ ] om
e) [ ] 3. Unitatea de masura a dozei absorbite este:
a) [ ] Roentgen
b) [ ] Kiuri curiec) [x] gray
d) [ ] sievert(
e) [ ] 4. O imagine radiografica cu un contrast mai putin
pronuntat are un volum de informatii:
a) [x] mai mare
b) [ ] mai mic
c) [ ] nu are importanta
d) [ ] e) [ ] 5. Cu cit sunt mai multe trepte de tonalitate intre
sectorul cel mai transparent si cel mai intunecat a
filmului imaginea radiografica pare:
a) [ ] mai contrasta
b) [x] mai putin contrasta
c) [ ] nu influenteaza
d) [ ] e) [ ] 6. Cu marirea cantitatii razelor secundare contrastul
imaginii radiografice se:
a) [x] se micsoreaza
b) [ ] se mareste
d) [ ] e) [ ] 7. Criteriile calitatii imaginii radiografice sunt:
a) [x] contrastul imaginii
b) [x] netitatea imaginii
c) [x] densitatea optica a innegrirei

d) [x] pozitia de examinare si incidenta
e) [ ] dimensiunile filmului
8. Cu marirea campului de iradiere numarul
elementelor mici care pot fi determinate pe imaginea
radiografica se:
a) [x] se micsoreaza
b) [ ] se mareste
d) [ ] e) [ ] 9. Neclaritatea geometrica depinde de:
a) [x] dimensiunile focarului optic al tubului roentgen
b) [x] miscarea obiectivului in timpul radiografiei
c) [x] distanta dintre pelicula si procesul patologic
d) [ ] distanta dintre focarul tubului roentgen si filmul
radiografic
e) [ ] toate raspunsuri sunt incorecte
10. Lungimea de unda a razelor X depinde de:
b) [x] diferenta de potential intre anod si catod
c) [x] tensiunea inalta aplicata tubului
d) [ ] e) [ ] 11. Duritatea razelor X este mai mare cind:
a) [ ] lungimea de unda e mai mare
b) [x] lungimea de unda este mai mica
c) [ ] nu depinde de lungimea de unda
d) [ ] e) [ ] 12. Cantitatea de raze X care actioneaza asupra
filmului radiografic este mai mare:
a) [x] din partea catodului
b) [ ] din partea anodului
c) [ ] este egala din ambele parti
d) [ ] e) [ ] 13. Folosirea razelor dure in comparatie cu cele de
duritate medie aduce la o iradiere a pielii si organelor
interne:
a) [x] mai mica
b) [ ] mai mare
d) [ ] e) [ ] 14. Folosirea razelor mai dure ne permite sa obtinem
o imagine radiografica:
a) [x] cu detalii a imaginii mai bogate
b) [ ] mai saraca in detalii
d) [ ] e) [ ] -
Release by Medtorrets.com
15. La obtinerea unei radiografii calitative doza de

iradiere a pacientului va fi mai mica cind folosim:
a) [ ] raze " moi"
b) [ ] raze de duritate medie
c) [x] raze "dure"
d) [ ] e) [ ] 16. Procesul care sta la baza utilizarii metodei
ultrasonore de investigare este:
a) [ ] Vizualizarea organelor si tesuturilor pe ecranul
aparatului
b) [x] Interactiunea ultrasunetului cu tesuturile
organismului
c) [x] Receptionarea semnalelor reflectate
d) [ ] Raspindirea undelor ultrasonore
e) [ ] Toate raspunsuri sunt incorecte
17. Ultrasunetul se caracterizaza prin frecventa mai
mare de:
a) [ ] 15 kHz
b) [x] 20000 kHz c) [ ] 1 MHz
d) [ ] 30 Hz
e) [ ] 18. Viteza de propagare a ultrasunetului creste daca:
a) [ ] Se micsoreaza densitatea mediului
b) [ ] Se mareste elasticitatea
c) [x] Se mareste elasticitatea si d) [ ] Densitatea se
micsoreaza , elasticitatea se mareste
e) [ ] 19.Cu majorarea frecventei lungimea de unda:
a) [x] Se micsoreaza
b) [ ] Nu se modifica
c) [ ] Se mareste
d) [ ] e) [ ] 20. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima
in:
a) [ ] Aer
b) [ ] Hidrogen
c) [x] Apa
d) [ ] Tesut adipos
e) [ ] Os
21. Sunetul este :
a) [ ] Unda electromagnetica
b) [ ] Particula
c) [ ] Foton
d) [x] Unda acustica mecanica
e) [ ] -
care se deosebesc prin:

a) [ ] Densitate
b) [x] Impendanta acustica
c) [ ] Viteza de propagare
d) [ ] Elasticitate
e) [ ] Diferenta de densitate si impendanta acustica
24. Pentru a determina distanta pina la obiectul
reflectat trebuie sa stim:
a) [ ] Atenuarea, viteza, densitatea
b) [ ] Atenuarea, impedanta
c) [ ] Atenuarea, absorbtia
d) [x] Timpul de returnare a semnalului, viteza
e) [ ] 25. Intensitatea semnalului Doppler este proportionala
cu:
a) [ ] Viteza fluxului
b) [ ] Unghiul de incidenta
c) [x] Densitatea hematiilor in fluxul sanguin
d) [ ] Sunt corecte toate raspunsurile
e) [ ] 26. Cite complete de mijloace de radioprotectie sunt
necesare intr-un cabinet de radiodiagnostic:
a) [ ] unul
b) [x] doua
c) [ ] trei
d) [ ] la decizia medicului radiolog
e) [ ]
27. Din care moment necesita eliberare de la lucru la

aparatul radiologic o femeie gravida:
a) [ ] de cind a declarat ca e gravida
b) [ ] de cind au aparut semne vizibile de graviditate
c) [x] din momentul confirmarii medicale a graviditatii
d) [ ] la dorinta salariatei
e) [ ] 28. Cine este responsabil de securitatea radiotionala a
tuturor participantilor la investigatia radiologica:
a) [ ] seful sectiei
b) [x] medicul radiolog
c) [ ] tehnicianul radiolog
d) [ ] administratia institutiei medicale
e) [ ] -
22. Atenuarea semnalului ultrasonor include:

a) [x] Dispersia(difuzia), reflexia si absorbtia
b) [ ] Reflexia
c) [ ] Absorbtia
d) [ ] Dispersia si absorbtia
e) [ ] -
29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul

radiografiei depinde de:
a) [ ] valorile kV
b) [x] expozitie
c) [x] grosimea pacientului
d) [ ] grosimea filtrului
e) [ ] nu depinde de cele enumerate
23. Ultrasunetul se reflecta la interfata dintre medii
30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:
a) [x] valorile kV
b) [ ] timpul de expunere
c) [ ] valorile curentului anodic
d) [ ] grosimea filtrului
e) [ ] nu depinde de cele enumerate
b) [ ] Irigoscopia
c) [x] Eco-Doppler
d) [ ] Tomografia Computerizata
e) [ ] Termografia
31. Unitatile de masura a dozei absorbite sunt:

a) [ ] roentgen
b) [x] grei
c) [x] rad
d) [ ] echivalentul biologic al roentgenului (EBR)
e) [ ] sunt corecte toate raspunsurile
39. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza

unde infrarosii:
a) [ ] Ultrasonografia
b) [ ] Irigoscopia
c) [ ] Eco-Doppler
e) [x] Termografia
32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele:

a) [x] Radioscopia
b) [x] Ecografia
c) [ ] Endoscopia
d) [x] Scintigrafia
e) [ ] Laparoscopia
40. Sursa razelor X este:

a) [ ] Cristalul piezoelectic
b) [x] Tubul radiologic
c) [ ] Radionuclidul
d) [ ] Magnetul
e) [ ] Corpul uman
33. Care din urmatoarele sunt unde electromagnetice:

a) [x] Razele X
b) [x] Razele Gamma
c) [ ] Ultrasunetul
d) [x] Undele radio
e) [x] Razele infrarosii
41. Sursa razelor Gamma este:

b) [ ] Tubul radiologic
c) [x] Radionuclidul
d) [ ] Magnetul
e) [ ] Corpul uman
34. Care din urmatoarele sunt radiatii ionizante:

a) [x] Razele X
b) [x] Razele Gamma
c) [ ] Ultrasunetul
d) [ ] Undele radio
e) [ ] Razele infrarosii
42. Sursa ultrasunetului este:

a) [x] Cristalul piezoelectic
d) [ ] Magnetul
e) [ ] Corpul uman
35. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaz

razele X:
a) [ ] Scintigrafia
b) [x] Irigoscopia
c) [ ] eco-Doppler
d) [x] Tomografia computerizata
e) [ ] Termografia
43. Sursa undelor radio este:

d) [x] Antena de radiofrecvent
e) [ ] Corpul uman

razele Gamma:
a) [x] Scintigrafia
b) [ ] Radiografia
c) [ ] Eco-Doppler
e) [ ] Termografia
unde radio:
a) [x] Imagistica prin Rezonanta Magnetica
b) [ ] Radioscopia
c) [ ] Eco-Doppler
e) [ ] Termografia
38. Care din urmtoarele metode imagistice utilizeaz
ultrasunet:
a) [x] Ultrasonografia
44. Sursa undelor infrarosii este:

d) [ ] Antena de radiofrecventa
e) [x] Corpul uman
45. Care din urmatoarele sunt substante de contrast
radionegative:
a) [ ] Sulfatul de bariu
b) [x] Aerul
c) [ ] Preparatul radiofarmaceutic
d) [x] Bioxidul de carbon
e) [ ] Substantele de contrast iodate
46. Care din urmatoarele sunt substante de contrast
radiopozitive:
a) [x] Sulfatul de bariu
b) [ ] Aerul
c) [ ] Preparatul radiofarmaceutic
d) [ ] Bioxidul de carbon
e) [x] Substantele de contrast iodate
47. Absorbtia razelor X depinde de:
a) [ ] Elasticitatea structurii
b) [x] Densitatea structurii
c) [ ] Localizarea structurii
d) [x] Grosimea structurii
e) [ ] Cantitatea protonilor de hidrogen in tesut
48. n majoritatea cazurilor intensitatea opacitii
depinde de:
a) [x] caracterul substratului anatomic
b) [ ] localizare
c) [ ] regiunea anatomica afectata
d) [ ] tensiunea aplicata tubului radiologic
e) [ ] grosimea pacientului
49. Tomografia este
a) [x] Imaginea unei sectiuni
b) [ ] Reconstructia 3-dimensionala a unui organ
c) [ ] Imaginea planara sumara a unei regiuni
d) [ ] e) [ ]
50. Structurile cu densitate mare in imaginea
radiologica se numesc:
a) [x] Opace
b) [ ] Hiperdense
c) [ ] Hiperecogene
d) [ ] Hiperintense
e) [ ] Nici una din cele enumerate
51. Structurile cu densitate mica in imaginea
radiologica se numesc:
a) [x] Transparente
b) [ ] Hipodense
c) [ ] Hipoecogene
d) [ ] Hipointense
52. Structurile cu densitate mare in tomografia
computerizata se numesc:
a) [ ] Opace
b) [x] Hiperdense
c) [ ] Hiperecogene
d) [ ] Hiperintense
53. Structurile cu densitate mica in tomografia
computerizat se numesc:
a) [ ] Transparente
b) [x] Hipodense
c) [ ] Hipoecogene
d) [ ] Hipointense
54. Structurile cu densitate mare in ultrasonografie se

numesc:
a) [ ] Opace
b) [ ] Hiperdense
c) [x] Hiperecogene
d) [ ] Hiperintense
55. Structurile cu densitate mic in ultrasonografie se
numesc:
a) [ ] Transparente
b) [ ] Hipodense
c) [x] Hipoecogene
d) [ ] Hipointense
56. Contraindicatie pentru investigatia radiologica
este:
a) [ ] Perioada de alaptare
b) [x] Graviditatea
c) [ ] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul uman
d) [ ] Prezenta leziunilor cutanate in aria de investigat
57. Contraindicatie pentru investigatia IRM
(imagistica prin rezonanta magnetic) este:
b) [ ] Graviditatea
c) [x] Prezenta corpurilor straine metalice in corpul uman
58. Contraindicatie pentru investigatia CT (computertomografia) este:
b) [x] Graviditatea
59. Contraindicatie pentru investigatia

ultrasonografica este:
b) [ ] Graviditatea
d) [ ] Toate cele enumerate
e) [x] Nici una din cele enumerate
60. Angiorgafia este efectuata utilizind substanta de
contrast:
a) [ ] Radiopozitiva insolubila
b) [ ] Radionegativa
c) [x] Radiopozitiva hidrosolubila
d) [ ] Radiopozitiva liposolubila
e) [ ] Preparatul radiofarmaceutic
61. Investigatia radiologica a intestinului gros cu

sulfat de bariu este:
a) [ ] Colonoscopia
b) [x] Irigoscopia
c) [ ] Endoscopia
d) [ ] Radioscopia
e) [ ] Celioscopia
62. Artrografia este:
a) [ ] Investigatia ultrasonografica a arterelor
b) [ ] Investigatia radiologica cu contrast a arterelor
c) [ ] Investigatia endoscopica a articulatiilor
d) [x] Investigatia radiologica cu contrast a articulatiilor
63. Efectele actiunii razelor X sunt:
a) [x] biologic
b) [x] ionizant
c) [x] fotoefect
d) [ ] nici un efect
e) [ ] 64. Tipurile de radiatie nucleara sunt:
a) [ ] Razele infrarosii
b) [x] Particulele Alfa
c) [x] Particulele Beta
d) [x] Razele Gamma
e) [ ] Undele radio
65. Radionuclidul este:
a) [ ] Substanta de contrast radiopozitiva
b) [ ] Substanta de contrast radionegativa
c) [ ] Preparat radiofarmaceutic
d) [x] Izotop radioactiv
66. Preparatul radiofarmaceutic este:
a) [ ] Substanta de contrast radiopozitiva
b) [ ] Substanta de contrast radionegativa
c) [x] Molecula complexa ce prezinta tropism fata de un
anumit tesut, marcata cu radionuclid
d) [ ] Substanta de contrast in IRM
67. Viteza de propagare a ultrasunetului este maxima
in:
a) [ ] Aer
b) [ ] Ap
c) [ ] Tesut moale
d) [x] Metal
e) [ ] Os
68. Unitatea de msur a activitii sursei de radiaie
ionizant in Sistemul |International este.
a) [ ] Roentgen
b) [ ] Kurie
c) [x] Beckerel
d) [ ] sivert
e) [ ] grei
69. Unitatea de msur a dozei echivalente este
a) [ ] Roentgen
b) [ ] Kurie
c) [ ] Beckerel
d) [x] sivert
e) [ ] grei
70. Unitile Sistemului Internaional pentru radiaii
ionizante sunt urmtoarele
a) [ ] Roentgen
b) [ ] Rad
c) [x] Beckerel
d) [x] sivert
e) [x] grei
71. Grila antidifuzoare este destinata pentru
a) [ ] a emite raze "moi"
b) [x] a absoarbe raze secundare
c) [ ] a emite raze dure
d) [ ] a proteja personalul de radiaii ionizante
e) [ ] nici una din cele enumerate
72. Metoda ecografiei Doppler este bazat pe
a) [ ] reflexia ultrasunetului de esuturi moi
b) [ ] absorbia ultrasunetului la nivelul osos
c) [x] reflexia ultrasunetului de obiecte n micare
d) [ ] reflexia ultrasunetului de obiecte imobile
e) [ ] toate sus numite
73. Care din proprieti ale razelor X ne permite s
obinem imaginea pe ecranul radioscopului
a) [ ] aciunea chimic fotografic
b) [x] aciunea luminescent
c) [ ] aciunea ionizant
d) [ ] rspndirea n toate direciile
74. Care din proprieti ale razelor X ne permite s
obinem imaginea pe filmul radiografic
a) [x] aciunea chimic fotografic
b) [ ] aciunea luminescent
c) [ ] aciunea ionizant
d) [ ] rspndirea n toate direciile
75. Actualmente radioscopia se folosete cel mai
frecvent pentru
a) [ ] explorarea morfologic a cordului
b) [x] explorarea tubului digestiv
c) [ ] explorarea ficatului i a cilor biliare
d) [x] ghidarea manipulaiilor invazive
76. In care tesut (organ) din cele enumerate se absorb
in cantitate mai mica razele roentgen:
a) [ ] oase
b) [ ] ficat
c) [x] tesutul grasos
d) [ ] tesutul muscular
e) [ ] splina
77. Care sunt prioritatile radiofotografiei digitale fata

de radiofotografia traditionala:
a) [x] micsorarea dozei de iradiere a pacientului
b) [x] lipsa necesitatii procesului de prelucrare
fotochimica
c) [x] lipsa necesitatii filmului radiofotografic
d) [ ] marirea dozei de iradiere a pacientului
78. Tomografia linear este necesar mai degrab n
diagnosticul:
a) [ ] pneumoniei acute
b) [ ] pleureziei exudative
c) [x] cancerului pulmonar
d) [ ] afeciunilor diafragmei
79. CT este folosit cu preferin n investigaia
afeciunilor:
a) [ ] mediastinului
b) [ ] pulmonilor
c) [ ] pleurei
d) [x] toate afirmaiile sunt corecte
80. Simptomul de opacitate pe imaginea radiografica
apare n caz de:
a) [x] mrirea densitii
b) [ ] micorarea densitii
c) [ ] micorarea rezoluiei spaiale
d) [ ] mrirea contrastului
e) [ ] micorarea contrastului
81. Simptomul de hipertransparena pe imaginea
radiografica apare n caz de:
a) [ ] mrirea densitii
b) [x] micorarea densitii
c) [ ] micorarea rezoluiei spaiale
d) [ ] mrirea contrastului
e) [ ] micorarea contrastului
82. Care sunt msuri de protecie a pacienilor n
investigaii radiologice :
a) [x] efectuarea investigaiei strict dup indicaia
medicului
b) [ ] efectuarea investigaiei la solicitarea pacientului
c) [x] folosirea mijloacelor individuale de ecranare
d) [ ] mrirea duratei aflrii pacientului n sala de
investigaie
e) [x] micorarea duratei aflrii pacientului n sala de
investigaie
83. Avantajele investigaiei prin RMN:
a) [x] vizualizarea mai bun a esuturilor moi
b) [ ] vizualizarea mai bun a structurilor osoase
c) [x] posibilitatea de a investiga femei gravide
d) [ ] posibilitatea de a investiga pacienii cu implante
metalice
e) [ ] toate rspunsuri sunt incorecte
84. Avantajele investigaiei prin tomografia
computerizat:
a) [ ] vizualizarea mai bun a esuturilor moi
b) [x] vizualizarea mai bun a structurilor osoase
c) [ ] posibilitatea de a investiga femei gravide

d) [x] posibilitatea de a investiga pacienii cu implante
metalice
85. Dezavantajele investigaiei prin RMN:
a) [ ] gradul nalt de iradiere
b) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienii cu
claustrofobie
c) [ ] imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) [x] imposibilitatea de a investiga pacienii cu implante
metalice
86. Dezavantajele investigaiei prin tomografia
computerizat:
a) [x] gradul nalt de iradiere
b) [ ] vizualizarea mai bun a structurilor osoase
c) [x] imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienii cu implante
metalice
87. Angiografia vaselor craniocerebrale este cea mai
informativ n:
a) [ ] hidrocefalie
b) [x] aneurisme
c) [x] malformaii arterio-venoase
d) [ ] traumatism cerebral
e) [ ] abces al reerului
88. Metoda imagistic cea mai informativ pentru
vizualizarea fracturilor craniului este:
a) [ ] ultrasonografia
b) [ ] rezonana magnetic nuclear
c) [ ] radiografia convenional
d) [x] tomografia computerizat
e) [ ] angiografia
89. Dezavantajele investigaiei ultrasonografice:
a) [ ] gradul nalt de iradiere
b) [x] dependenta de calificarea operatorului
c) [ ] imposibilitatea de a investiga femei gravide
d) [ ] imposibilitatea de a investiga pacienii cu implante
metalice
90. Avantajele principale ale tomografiei
computerizate fata de cea liniara consta in:
a) [ ] gradul mai mic de iradiere
b) [x] vizualizarea doar a structurilor situate la nivelul
sectiunii alese (fara suprapunerea celor situate mai sus si
mai jos de acest nivel)
c) [x] mai multe trepte de contrastare naturala (scara
Haussman)
d) [ ] posibilitatea de a investiga pacienii cu implante
metalice
e) [x] posibilitatea reconstructiei tridimensionale
91. Radioscopia permite investigaia:
a) [ ] strii hilurilor pulmonari
b) [ ] desenului pulmonar
c) [ ] scizurilor interlobare
d) [x] mobilitii diafragmei
e) [ ] mediastinului
92. Baza structurii segmentare pulmonare este

ramificaia:
a) [ ] bronhiilor
b) [ ] bronhiilor i arterelor pulmonare
c) [ ] arterelor pulmonare, bronhiilor i venelor
pulmonare
d) [x] arterelor pulmonare i bronhiilor
e) [ ] 93. Substratul anatomic al umbrei hilului pulmonar n
norm sunt trunchiurile:
a) [ ] arterelor
b) [x] arterelor i venelor
c) [ ] arterelor, venelor i bronhiilor
d) [ ] arterelor i bronhiilor
94. Care elemente anatomice reflect hilul pulmonar:
a) [ ] limfonoduli
b) [ ] vasele limfatice
c) [x] arterele si venele
d) [ ] bronhiile
95. Cea mai mic unitate pulmonar autonom este:
a) [x] acinusul
b) [ ] sublobulul
c) [ ] lobulul
d) [ ] segmentul
96. Localizarea procesului patologic n plmn este
preferabil de fcut dup:
a) [ ] spaiile intercostale
b) [ ] zonele pulmonare
c) [x] segmente
d) [ ] lobi
97. Cte segmente are lobul inferior al plmnului
stng:
a) [ ] 2
b) [ ] 3
c) [x] 4
d) [ ] 5
e) [ ]
98. Claritatea radiografiei cutiei toracice se apreciaz
dup conturul:
a) [ ] mediastinului
b) [ ] diafragmei
c) [ ] vaselor magistrale
d) [x] coastelor
e) [ ] hilului pulmonar
99. Metodele radiologice de baza in investigatia
aparatului respirator sunt:

a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [ ] bronhografia
e) [ ] angiopulmonografia
100. Metodele radiologice speciale in investigatia
aparatului respirator sunt:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] tomografia
d) [x] bronhografia
e) [x] angiopulmonografia
101. Ultrasonografia n explorarea aparatului
respirator este informativ n cazul:
a) [ ] proceselor inflamatoare
b) [ ] cancerului pulmonar
c) [x] pleureziei exudative
d) [ ] atelecaziei
e) [ ] n toate sus numite
102. Criteriile poziiei corecte a pacientului pe
radiografia standard a cutiei toracice sunt:
a) [x] poziia claviculelor
b) [ ] poziia hilului pulmonar
c) [x] poziia scapulelor
d) [ ] desenul pulmonar
e) [ ] nici una in cele de mai sus
103. Care este poziia pacientului pentru efectuarea
laterografiei:
a) [ ] decubit dorsal
b) [ ] decubit ventral
c) [x] decubit lateral
d) [ ] ortostatism lateral
e) [ ] pozitia Trendelenburg
104. Care din urmtoarele afirmaii sunt adevrate:
a) [ ] lobul inferior al plamanuui stang are 5 segmente
b) [ ] lobul mediu al plmnului stng are 2 segmente
c) [x] lobul inferior al plmnului drept are 5 segmente
d) [x] lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura
oblic
e) [ ] lobul mediu al plmnului drept are 4 segmente
105. Care din urmatoarele afirmatii corespund unei
imagini radiologice a cutiei toracice in norm:
a) [x] hilul pulmonar este situat intre coastele a II-a si a
IV-a
b) [ ] cupola diafragmatica dreapta este situata mai jos cu
1-1.5cm fata de cea stinga
c) [ ] desenul pulmonar este mai bogat in regiunea apicala
d) [x] desenul pulmonar este mai bogat in regiunea bazala
e) [ ] hilul pulmonar drept este situat mai sus decat cel
stang
106. Opacitile pulmonare nodulare pot avea
dimensiuni de:
a) [x] 0,5 mm
b) [x] 5 mm
c) [x] 10 mm
d) [ ] 50 mm
e) [ ] 75 mm
107. Pentru diagnosticul diferencial n cazul opacitii
pulmonare totale i subtotale este necesar s apreciem
a) [ ] dimensiunile opacitii
b) [x] poziia mediastinului
c) [ ] starea desenului pulmonar
d) [ ] poziia bulei de aer n stomac
108. Pentru diagnosticul diferencial n cazul
hipertransparenei pulmonare n primul rnd este
necesar s evalum
a) [ ] Poziia mediastinului
b) [ ] Hilurile pulmonare
c) [x] Desenul pulmonar
d) [ ] Poziia bulei de aer n stomac
e) [ ] Toate sus numite
109. Radiografia cutiei toracice standard se efectueaza
in pozitia pacientului:
a) [x] ortostatica
b) [ ] decubit dorzal
c) [ ] decubit lateral
d) [x] cu partea anterioara spre ecran
e) [ ] cu spatele spre ecran
110. Simptomul de hipertransparenta in cimpul
pulmonar apare datorita:
a) [ ] densificarii tesutului pulmonar
b) [ ] prezentei lichidului in cavitatea pleurala
c) [ ] absentei pneumatizarii tesutului pulmonar
d) [x] cresterii continutului aeric al plamanului
e) [ ]
111. Simptomul de opacitate n cmpul pulmonar

apare datorit:
a) [x] densificrii esutului pulmonar
b) [ ] prezenei aerului n cavitatea pleural
c) [x] absenei pneumatizrii esutului pulmonar
d) [ ] creterii coninutului aeric al plmnului
e) [x] prezenei lichidului n cavitatea pleural
112. Opacitatea mrginit n cmpul pulmonar
inferior, omogen, cu contur superior net orizontal
permite s gndim la:
a) [ ] prezena de lichid n cavitatea pleural
b) [ ] prezena de aer n cavitatea pleural
c) [x] prezena simultan de aer i lichid n cavitatea
pleural
d) [ ] proces inflamator pulmonar
e) [ ] densificarea esutului pulmonar
113. Care afirmatii sunt caracteristice pentru

simptomul de opacitate totala sau subtotala din
atelectazia pulmonara:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
c) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa
opacitatii
d) [x] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitate
e) [ ] nu deplaseaza organele mediastinale
114. Care din structurile osoase mentionate mai jos
sunt vizibile pe radiografia toracica dorzoventrala:
a) [x] vertebrele toracice
b) [x] coastele
c) [ ] sternum
d) [x] claviculele
e) [ ] mandibula
115. Opacitatea totala sau subtotala care deplaseaza
organele mediastinale in partea opusa este
caracteristica pentru:
a) [x] pleurezie exudativa masiva
b) [x] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinale
c) [ ] atelectazie pulmonara
d) [ ] ciroza pulmonara
e) [ ] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar
116. Care afirmaii sunt caracteristice pentru
pleurezia exudativa:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
c) [x] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa
opacitatii
d) [ ] deplasarea opacitatii mediastinale spre opacitate
simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia
diafragmatica cu coninut de anse intestinale:
a) [ ] omogena
b) [x] neomogena
opacitatii
118. Opacitatea limitata in regiunea medie a cimpului
pulmonar cu contur sters, forma poligonala
(triunghiulara), intensitate costala este caracteristica
pentru:
a) [ ] formatiune tumorala
b) [x] proces inflamator a parenchimului pulmonar
c) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
d) [ ] pneumotorax
e) [ ] abces pulmonar
119. In cazul procesului inflamator acut al
parenchimului pulmonar opacitatea marginita in
campul pulmonar are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] contur clar
b) [x] forma poligonala (triunghiulara)
c) [x] contur sters

d) [ ] deplaseaza organele mediastinale spre partea
afectata
e) [ ] deplaseaza organele mediastinale in partea opusa
120. Dislocarea opacitatii i schimbarea formei
acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este
a) [ ] acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleurala
b) [x] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) [ ] atelectazie
e) [ ] 121. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea
pleurala este caracteristic:
a) [x] modificarea formei si dislocarea opacittii la
schimbarea poziiei pacientului
b) [x] contur superior oblic
c) [ ] hipertransparenta cimpului pulmonar
d) [ ] contur superior orizontal
e) [ ] nici una de mai sus
122. Simptomul de opacitate rotunda in cmpul
pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de:
a) [ ] caverna tuberculoasa
b) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] infiltrat eozinofilic
d) [x] chist hidatic
e) [x] formaiune tumoral
123. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate totala ce deplaseaza mediastinul spre
opacitate
b) [x] opacitate rotunda cu contur clar, regulat
c) [ ] opacitate rotunda cu contur neregulat
d) [ ] opacitate nodulara unica in cimpul pulmonar
e) [ ] 124. Nivel hidroaeric apare in:
a) [ ] hidrotorax
b) [ ] pneumotorax
c) [x] hidropneumotorax
d) [x] abces pulmonar evacuat pe jumatate
e) [ ] pneumonie segmentara
d) [ ] pneumotorax
127. Simptomul de opacitate nodulara spiculara unica
in cimpul pulmonar este caracteristic pentru:
a) [ ] tuberculoza nodulara
b) [ ] pneumoconioza
c) [ ] bronhopneumonie
d) [x] cancer pulmonar periferic
e) [ ] chist hidatic
128. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt
caracteristice pentru:
a) [x] tuberculoza miliara
b) [x] pneumoconioza
c) [ ] pleurezie
d) [x] hemosideroza
e) [ ] pneumonie segmentara
129. Hipertransparenta cimpurilor pulmonare,
dilatarea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei,
limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt
a) [ ] atelectazie pulmonara
b) [ ] ciroza pulmonara
c) [x] emfizem pulmonar
d) [ ] tuberculoz miliara
e) [ ] hipovolemie pulmonara
130. Pentru emfizem pulmonar sunt caracteristice
urmatoarele:
a) [x] aplatizarea diafragmei
b) [ ] ascensionarea diafragmei
c) [x] reducerea desenului pulmonar
d) [x] cutie toracica in form de butoi
e) [ ] accentuarea desenului pulmonar
131. Opacitatea campului pulmonar apare in:
a) [ ] bronhostenoza pariala
b) [ ] bronhostenoza prin supapa
c) [x] bronhostenoza totala
d) [ ] nici una din cele indicate
e) [ ] -
125. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta

bronhiei de drenaj este caracteristic pentru:
a) [x] abces pulmonar
b) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [ ] pneumotorax
132. Hipertransparenta paracostala pe fondul careia

lipseste desenul pulmonar este caracteristica pentru:
a) [ ] emfizem pulmonar
b) [x] pneumotorax
c) [ ] displazie a vaselor i bronhiilor pulmonare
d) [ ] cavern tuberculoas
e) [ ] hipovolemia in circuitul mic
126. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi,

contur intern neregulat, rupt, cu prezena traseului
vascular" spre hil i limfonodulii hilari mariti, este
caracteristic pentru:
a) [ ] abces pulmonar
b) [x] cancer pulmonar periferic
c) [ ] chist aeric
133. Accentuarea desenului pulmonar are loc in

urmatoarele stari patologice:
a) [x] staza venoasa n circuitul mic
b) [ ] obturatie bronsica prin supapa
c) [ ] hipovolemie arteriala pulmonara
d) [x] hipertensiune arteriala pulmonara
e) [ ] pneumotorax
134. Deformarea desenului pulmonar are loc in

urmatoarele stari patologice:
a) [ ] obturatie bronsica prin supapa
b) [ ] hipertensiune arteriala pulmonara
c) [x] boala bronsectatica
d) [x] pneumoconioza
e) [ ] hipoventilatie
135. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar
pe radiografie este caracteristic:
a) [ ] contur sters al hilului pulmonar
b) [ ] contur neregulat al hilului pulmonar
c) [x] contur policiclic al hilului pulmonar
e) [ ] 136. Radiografia standard a cutiei toracice se
efectueaza in pozitia verticala a pacientului cu scopul:
a) [ ] comoditatii pacientului
b) [x] reprezentarii fiziologice ale vaselor sanguine
c) [x] facilitarii diagnosticului (gaz se deplaseaza cranial
iar lichid - caudal)
d) [ ] micsorarii iradierii pacientului
e) [ ] nici una din cele indicate
137. Radiografia standard a cutiei toracice efetuata
calitativ trebuie sa includa:
a) [ ] oasele humerale
b) [x] apexurile
c) [x] sinusurile costo-diafragmale
d) [ ] vertebrele lombare I-II
e) [ ] toate cele enumerate
138. Lichidul din scizura oblica se evidentiaza mai
bine in incidenta:
a) [ ] posteroanterioara
b) [ ] oblica
c) [x] laterala
d) [ ] sunt corecte toate raspunsurile
e) [ ] 139. Care metoda imagistica este mai eficienta in
determinarea unei cantitati minime de lichid in
cavitatea pleurala:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [x] USG
e) [ ] 140. Care metoda radiologica este mai eficienta pentru
diagnosticul formatiunilor mici" (pn la 2 cm)
rotunde din plaman:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] CT
d) [ ] bronhografia
e) [ ] -
141. Cte segmente are plaminul drept:

a) [ ] 7
b) [ ] 9
c) [x] 10
d) [ ] 12
e) [ ] 142. Conturul inferior al lobului mediu al plaminului
drept pe o radiografie n incidenta posteroanterioara
se afla la nivelul:
a) [ ] arcului anterior al coastei a doua
b) [ ] arcului anterior al coastei a patra
c) [x] arcului anterior al coastei a asea
d) [ ] apexul pulmonar
e) [ ] 143. Care din simptome ne vorbesc despre localizarea
intrapulmonara a procesului patologic cind opacitatea
se determin in regiunea parietala a plaminului:
a) [ ] forma rotunda a procesului patologic
b) [ ] modificarea formei n diferite incidente
c) [ ] contururile nete ale opacitatii
d) [x] unghiurile ascutite formate de cutia toracica si
opacitate
e) [ ] 144. In caz de opacitate totala cu micorare in volum a
pulmonului in primul rind are loc:
a) [ ] deplasarea mediastinului in partea opusa
b) [x] deplasarea mediastinului spre opacitate
c) [ ] deplasarea diafragmei caudal
d) [ ] micsorarea diametrului vertical al plaminului
e) [ ] 145. Pentru metastaze in hilul pulmonar este
caracteristic:
a) [x] dilatarea hilului pulmonar
b) [ ] deplasarea cranial a hilului pulmonar
c) [ ] deplasarea caudala a hilului pulmonar
d) [x] omogenizarea hilului pulmonar
e) [ ] ingustarea hilului pulmonar
146. Care este caracterul conturului opacitatii lobare
sau segmentare cauzate de atelectazie:
a) [ ] drept
b) [x] triunghiular
c) [ ] convex
d) [ ] neclar
e) [ ] nu este corect nici un raspuns
147. Simptomul de opacitate nodular unic n cimpul
pulmonar este caracteristic pentru:
a) [x] Tuberculomul
b) [ ] diseminare bronhogen de origine tuberculoas
c) [x] cancer pulmonar periferic
d) [ ] metastaze pulmonare
e) [ ] pneumoconioze
148. Investigatia de prima intentie a plamanilor este:
a) [x] Radiografia
b) [ ] Ultrasonografia
c) [ ] Scintigrafia
e) [ ] Rezonanta magnetica nucleara
149. Pentru scintigrafia ventilatiei pulmonare:
a) [ ] substanta de contrast este introdusa intrabronsic
b) [ ] substanta de contrast este introdusa intravenos
c) [ ] preparatul radiofarmaceutic este introdus intravenos
d) [x] preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) [ ] 150. Pentru scintigrafia perfuziei pulmonare:
a) [ ] substanta de contrast este introdus intrabronsic
b) [ ] substanta de contrast este introdusa intravenos
c) [x] preparatul radiofarmaceutic este introdus
intravenos
d) [ ] preparatul radiofarmaceutic este inhalat
e) [ ]
151. Scintigrafia de perfuzie permite diagnosticarea:
a) [ ] obstructiei bronsice
b) [x] trombozei arterelor pulmonare
c) [ ] cancerului pulmonar periferic
d) [ ] metastazelor
e) [ ] abcesului pulmonar
152. Scintigrafia de ventilatie permite diagnosticarea:
a) [x] obstructiei bronsice
b) [ ] trombozei arterelor pulmonare
c) [ ] cancerului pulmonar periferic
d) [ ] metastazelor
e) [ ] abcesului pulmonar
153. Bronhografia permite investigatia starii:
a) [ ] parenchimului pulmonar
b) [x] bronhiilor
c) [ ] parenchimului pulmonar si bronhiilor
d) [ ] parenchimului pulmonar, bronhiilor si pleurei
e) [ ] arterelor bronhiale
154. Arterele bronhiale care alimenteaza tesutul
pulmonar incep din:
a) [x] arterele intercostale si aorta toracica
b) [ ] aorta abdominala
c) [ ] arterele pulmonare
d) [ ] venele pulmonare
e) [ ] aorta ascendenta
155. Substratul anatomic al desenului pulmonar in
norma este alcatuit de:
a) [ ] bronhii
b) [x] ramificatii ale arterelor si venelor pulmonare
c) [ ] vase limfatice
d) [ ] parenchimul pulmonar
156. In pneumotorax plamanul colabat se deplaseaza:
a) [ ] superior
b) [ ] inferior
c) [x] medial
d) [ ] lateral
e) [ ] nu se deplaseaza
157. Anatomic numarul zonelor intr-un plamin este:
a) [ ] Trei
b) [x] patru
c) [ ] cinci
d) [ ] sase
e) [ ] sapte
158. Intensitatea opacitatii depinde de urmatoarele
criterii ale substratului morfologic:
a) [x] Densitate si dimensiuni
b) [ ] Localizare
c) [ ] Dimensiuni
d) [ ] Dimensiuni si localizare
e) [ ] Densitate si localizare
159. Bifurcatia traheii este localizata la nivelul
vertebrei toracice:
a) [ ] trei
b) [ ] patru
c) [x] cinci-sase
d) [ ] sapte
e) [ ]
160. Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale

substanta de contrast se injecteaza:
a) [ ] prin cateter in ventriculul stang
b) [ ] prin cateter in una din ramurile arterei pulmonare
c) [x] in una din venele periferice
d) [ ] prin cateter in aorta
e) [ ] 161. Pentru efectuarea angiopulmonografiei selective
substanta de contrast se injecteaza:
a) [ ] prin cateter in ventriculul stang
b) [x] prin cateter in una din ramurile arterei pulmonare
c) [ ] in una din venele periferice
d) [ ] prin cateter in aorta
e) [ ] 162. Pentru efectuarea bronhografiei substanta de
contrast se introducere:
a) [ ] intr-o vena periferica
b) [ ] in artera pulmonara
c) [ ] aorta ascendenta
d) [x] direct in bronhii
e) [ ] in trahea
163. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) [ ] plamanul stang are 3 lobi, iar cel drept are 2 lobi
b) [ ] lobul mediu al plamanului stang are 2 segmente
c) [x] lobul inferior al plamanului drept are 5 segmente
d) [ ] scizura orizontala separa lobul superior de cel
inferior
e) [x] lobul mediu este separat de cel inferior prin scizura
oblic
164. Simptomul de hipertransparenta in campul
pulmonar apare datorita:
a) [ ] densificarii tesutului pulmonar
b) [ ] prezentei lichidului in cavitatea pleurala
c) [ ] absentei pneumatizarii tesutului pulmonar
d) [x] cresterii continutului aeric al plaminului
e) [x] micsorarii elementelor tesutului pulmonar intr-o
unitate de volum
165. O opacitate totala sau subtotala omogena ce
deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este
a) [ ] pleurezie exudativa masiva
b) [ ] hernie diafragmatica cu continut de anse intestinale
c) [x] atelectazie pulmonara
166. O opacitate totala sau subtotala ce nu deplaseaza
organele mediastinale este caracteristica pentru:
e) [x] inflamatie acuta a parenchimului pulmonar
167. O opacitate totala sau subtotala neomogena care
deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este
168. O opacitate totala sau subtotala care deplaseaza
organele mediastinale in partea opusa este
169. O opacitate totala sau subtotala omogena care
deplaseaza organele mediastinale in partea opusa este
170. O opacitate totala sau subtotala neomogena ce
deplaseaza organele mediastinale spre opacitate este

d) [x] ciroza pulmonara
atelectazia pulmonara:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
opacitatii
simptomul de opacitate totala sau subtotala din ciroza
pulmonara:
a) [ ] omogena
b) [x] neomogena
opacitatii
pleurezia exudativa:
a) [ ] neomogena
b) [x] omogena
opacitatii
simptomul de opacitate totala sau subtotala din hernia
diafragmatica cu continut de anse intestinale:
a) [ ] omogena
b) [x] neomogena
opacitatii
175. O opacitate limitata in regiunea medie a cimpului
pulmonar cu contur sters, forma poligonala
(triunghiulara), intensitate costala este caracteristic
pentru:
a) [ ] formatiune tumorala
b) [x] proces inflamator a parenchimului pulmonar
c) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
d) [ ] pneumotorax
176. In cazul procesului inflamator acut al
parenchimului pulmonar opacitatea marginita in
campul pulmonar are urmatoarele caracteristici:
a) [ ] contur clar
b) [x] forma poligonala (triunghiulara)
c) [x] contur sters

d) [ ] deplaseaza organele mediastinale spre partea
afectata
e) [ ] isi schimba forma cu schimbarea pozitiei
pacientului
177. Dislocarea opacitatii i schimbarea formei
acesteia la schimbarea pozitiei pacientului este
a) [ ] acumulare de lichid incapsulat in cavitatea pleurala
b) [x] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] proces inflamator al parenchimului pulmonar
d) [ ] atelectazie
e) [ ] formatiune tumorala
178. Pentru acumulare de lichid liber in cavitatea
pleural este caracteristic:
a) [x] modificarea formei si dislocarea opacitatii la
schimbarea pozitiei pacientului
b) [x] contur superior oblic
c) [ ] hipertransparenta cimpului pulmonar
d) [ ] contur superior orizontal
e) [ ] structura neomogena
179. Simptomul de opacitate rotunda in cimpul
pulmonar cu contur net, bine delimitat poate fi dat de:
a) [ ] caverna tuberculoasa
b) [ ] acumulare de lichid liber in cavitatea pleurala
c) [ ] infiltrat eozinofilic (inflamator)
d) [x] chist hidatic
e) [x] formatiune tumorala
180. Cancerul pulmonar periferic fara necrotizare
poate sa apara pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate totala ce deplaseaz mediastinul spre
opacitate
b) [ ] opacitate rotunda cu contur clar, regulat
c) [x] opacitate rotunda cu contur neregulat
d) [x] opacitate nodulara unica in cimpul pulmonar
e) [ ] opacitate inelara
181. Chistul hidatic pulmonar apare pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate totala ce deplaseaza mediastinul spre
opacitate
b) [x] opacitate rotunda cu contur clar, regulat
c) [ ] opacitate rotunda cu contur neregulat
d) [ ] Transparenta in cimpul pulmonar
e) [ ] opacitate inelara
182. Cancerul pulmonar periferic in faza de
necrotizare apare pe radiografie ca:
a) [ ] opacitate rotunda cu contur net, neregulat
b) [x] opacitate inelara cu peretii grosi, conturul intern
neregulat
c) [ ] opacitate rotunda cu contur sters
d) [ ] opacitate inelar cu opacitati nodulare in jur
e) [ ] opacitate nodulara
183. Nivelul hidroaeric apare in:
a) [ ] hidrotorax
b) [ ] pneumotorax
c) [x] hidropneumotorax
d) [x] abces pulmonar evacuat pe jumatate
e) [ ] cancer pulmonar periferic fara necrotizare
184. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta
bronhiei de drenaj si opacitati nodulare in teritoriile
adiacente este caracteristic pentru:
b) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [x] caverna tuberculoasa
185. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi,
contur intern neregulat, rupt, cu prezena traseului
vascular" spre hil si limfonodulii hilari mariti, este
b) [x] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
c) [ ] chist aeric
d) [ ] caverna tuberculoasi
186. Simptomul de opacitati inelare multiple, de
dimensiuni variabile, forma rotunda sau ovalara, cu
pereti subtiri, cu contur net, regulat, fara continut
lichidian, este caracteristic pentru:
a) [x] chisturi aerice multiple (polichistoza)
b) [ ] hist hidatic
c) [ ] caverne tuberculoase
d) [ ] cancer pulmonar periferic in faza de necrotizare
187. Tendinta spre confluenta a opacitatilor nodulare
poate fi observata in:
a) [x] bronhopneumonie acuta
b) [ ] cancer pulmonar periferic
c) [x] diseminare bronhogena de origine tuberculoasa
d) [ ] metastaze pulmonare
e) [ ] pneumoconioze
188. Simptomul de opacitate nodulara unica in cimpul
pulmonar este caracteristic pentru:
a) [ ] pleurizie
b) [ ] pneumoconioza
c) [ ] bronhopneumonie
d) [ ] hemosideroza
e) [x] cancer pulmonar periferic
189. Opacitati nodulare difuz diseminate sunt
a) [x] tuberculoza miliara
b) [x] pneumoconioza
c) [ ] pleurezie
d) [x] hemosideroza
e) [ ] abces pulmonar
190. Pentru emfizemul pulmonar sunt caracteristice
urmatoarele:
a) [ ] opacitate totala a cimpului pulmonar
b) [x] hipertransparenta campului pulmonar
c) [x] largirea spatiilor intercostale

d) [ ] ingustarea spatiilor intercostale
e) [ ] accentuarea desenului pulmonar
191. Hipertransparenta campurilor pulmonare,
largirea spatiilor intercostale, aplatizarea diafragmei,
limitarea excursiei respiratorii a diafragmei sunt
a) [ ] atelectazie pulmonara
b) [ ] ciroza pulmonara
c) [x] emfizem pulmonar
d) [ ] tuberculoza miliara
192. Hipertransparenta in campul pulmonar apare in:
a) [ ] brohostenoza partiala
b) [x] bronhostenoza prin supapa
c) [ ] bronhostenoza totala
d) [ ] nici una de mai sus
193. Hipotransparenta in campul pulmonar apare in:
a) [x] bronhostenoza partiala
c) [ ] bronhostenoza total
194. Opacitate in campului pulmonar apare in:
a) [ ] bronhostenoza partiala
c) [x] bronhostenoza totala
195. Accentuarea desenului pulmonar are loc in:
a) [x] staza venoasa in circuitul mic
b) [ ] obturatie bronsica prin supapa
c) [ ] hipovolemie arteriala pulmonara
d) [ ] boala bronsectatica
196. Deformarea desenului pulmonar are loc in:
a) [ ] obturatie bronsica prin supapa
b) [ ] hipertensiune arteriala pulmonara
c) [x] boala bronsectatica
d) [x] pneumoconioza
e) [x] bronsita cronica
197. In staza venoasa in circuitul mic are loc:
a) [ ] reducerea desenului pulmonar
b) [x] accentuarea desenului pulmonar
c) [ ] deformarea desenului pulmonar
d) [ ] desenul pulmonar neschimbat
198. In hipovolemia arteriala pulmonara are loc:
a) [x] reducerea desenului pulmonar
b) [ ] accentuarea desenului pulmonar
c) [ ] deformarea desenului pulmonar
199. In boala bronsectatica are loc:

c) [x] deformarea desenului pulmonar
200. In bronsita cronica are loc:
c) [x] deformarea desenului pulmonar
201. Pentru marirea limfonodulilor hilului pulmonar
pe radiografie este caracteristic:
a) [ ] contur sters al hilului pulmonar
c) [x] contur policiclic al hilului pulmonar
d) [ ] ingustarea hilului pulmonar
e) [x] dilatarea hilului pulmonar
202. Pentru infiltrarea inflamatorie a hilului
pulmonar pe radiografie este caracteristic:
a) [x] contur sters al hilului pulmonar
c) [ ] contur policiclic al hilului pulmonar
d) [ ] ingustarea hilului pulmonar
203. Directia de deplasare a opacitatii in momentul
inspirului depinde de:
a) [ ] substratul anatomic al opacitatii
b) [x] localizarea opacitatii
c) [ ] dimensiuni
d) [ ] relaiile cu hilul pulmonar
204. Care metoda radiologica este mai eficient in
determinarea unei cantitati mici de lichid in cavitatea
pleurala:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] tomografia
d) [x] laterografia
e) [ ] pneumoperitoneumul diagnostic
205. Examinarea structurilor cardiace in miscare in
Ecocardiografie este efectuata prin aplicarea modului:
a) [ ] A
b) [ ] B
c) [x] M
d) [ ] Doppler
206. Investigatia de prima intentie a cordului este:
a) [ ] Radiografia
b) [x] Ultrasonografia
c) [ ] Scintigrafia
e) [ ] Rezonanta magnetica
207. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe stinga in
incidenta posterioara-antero este:
a) [ ] butonul aortei, aorta descendenta, arcurilor atriului
sting, ventriculul sting
b) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, auricula
atriului sting, ventriculul sting
c) [x] butonul aortei, artera pulmonara, auricula atriului
sting, ventricului sting
d) [ ] butonul aortei, conul arterei pulmonare, atriul sting,
ventriculul sting
e) [ ] 208. Ordinea corecta a arcurilor cordului pe dreapta
in incidenta antero-posterioara este:
a) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava
superioara
b) [x] atriul drept, aorta ascendenta, vena cava superioara
c) [ ] ventriculul drept, aorta ascendenta, vena cava
superioara
d) [ ] ventriculul drept, atriul drept, vena cava superioara
e) [ ] -
209. Care este directia axului cardiac la normostenic?

a) [x] oblica
b) [ ] orizontala
c) [ ] verticala
d) [ ] e) [ ] 210. Care este directia axului cardiac la hiperstenic?
a) [ ] oblica
b) [x] orizontala
c) [ ] verticala
d) [ ] e) [ ] 211. Care este directia axului cardiac la astenic?
a) [ ] oblica
b) [ ] orizontala
c) [x] verticala
d) [ ] e) [ ]
212. Care din metode ultrasonografice se utilizeaz
pentru explorarea cordului:
a) [ ] Ecografia modul A
b) [x] Ecografia modul M
c) [x] Ecografia modul B
d) [x] Doppler pulsatil
e) [x ] Doppler color
213. Care din metode ultrasonografice permite
aprecierea gradului de stenozare valvular:
a) [ ] Ecografia modul M
b) [ ] Ecografia modul B
c) [ ] Doppler pulsatil
d) [x] Doppler continuu

e) [ ] Doppler color
214. Pentru aprecierea permeabilitii arterelor
coronariene metoda imagistic de elecie este :
a) [ ] Ecocardiografia
b) [ ] Radiografia cutiei toracice
c) [x] Angiocoronarografia
d) [ ] Rezonana magnetic nuclear
e) [ ] Termografia
215. Pentru aprecierea contractilitii miocardului
(fracia de ejecie) se folosete:
a) [x] Ecografia modul M
b) [ ] Ecografia modul B
c) [ ] Doppler pulsatil
d) [ ] Doppler continuu
e) [ ] Doppler color
216. Culoarea roie a getului sanguin n investigaia
Doppler color nseamn
a) [ ] Sngele arterial
b) [ ] Sngele venos
c) [x] Direcia getului sangvin spre transduser
d) [ ] Direcia getului sangvin de la transduser
e) [ ] Jet sanguin patologic
217. Culoarea albastr a getului sanguin n
investigaia Doppler color nseamn
a) [ ] Sngele arterial
b) [ ] Sngele venos
c) [ ] Direcia getului sangvin spre transduser
d) [x] Direcia getului sangvin de la transduser
e) [ ] Jet sanguin patologic
218. Scintigrafia miocardului este informativ n caz
de
a) [x] Cardiopatie ischemic
b) [ ] Stenoz mitral
c) [ ] Pericardit exudativ
d) [ ] Defect septal atrial
219. Care portiunea cordului formeaza arcul inferior
al cordului pe dreapta in incidenta anteroposterioara?
a) [ ] ventriculul drept
b) [x] Atriul drept
c) [ ] ventriculul drept si atriul drept
d) [ ] Ventriculul sting
e) [ ] Atriul sting
220. Golful cordului este format de:
a) [ ] atriul drept
b) [x] atriul sting
c) [ ] aorta descendenta
d) [x] artera pulmonara
e) [ ] ventriculul sting
221. Pentru configuraia triunghiular a cordului este
caracteristic
a) [x] dilatarea bilateral a umbrei cordului
b) [ ] golful cardiac pronunat
c) [ ] proeminena arcului arterei pulmonare
d) [x] arcurile cordului terse
e) [ ] unghiul atriovasal drept deplasat caudal
222. Pentru configuraia aortal a cordului este
caracteristic
a) [ ] dilatarea bilateral a umbrei cordului
b) [x] golful cardiac pronunat
c) [ ] proeminena arcului arterei pulmonare
d) [ ] arcurile cordului terse
e) [x] unghiul atriovasal drept deplasat caudal
223. Configuratia aortica este caracteristica pentru:
a) [ ] persistenta canalului arterial
b) [x] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza arterei pulmonare
d) [x] coarctatie de aorta
e) [x] stenoza aortica
224. Configuratia mitrala este caracteristica pentru:
a) [x] persistenta canalului arterial
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [x] stenoza arterei pulmonare
d) [ ] coarctatie de aorta
e) [ ] hipertensiunea arteriala
225. In care situatie unghiul atriovasal din dreapta
este deplasat cranial:
a) [x] stenoza mitrala
b) [ ] stenoza aortala
c) [x] insuficienta mitrala
d) [ ] insuficienta aortica
e) [x] defect de sept atrial
226. Transparenta pulmonara la pacientii cu staza
venoasa pulmonara:
a) [ ] se mareste la periferie
b) [ ] se mareste pe toata suprafata
c) [x] se micsoreaza pe toata suprafata
d) [ ] se micsoreaza la periferie
e) [ ] nu se modifica
227. Insuficienta mitrala se caracterizeaza prin
marirea in dimensiuni a:
a) [ ] atriului drept
b) [ ] ventricului drept
c) [x] atriului sting
d) [x] ventricului sting
e) [ ] aortei
228. Configuratia triunghiulara a cordului este

a) [ ] Anomalie de implantare a venelor pulmonare
b) [ ] tetralogia Fallot
c) [ ] stenoza mitrala
d) [x] Miocardita
e) [x] cardiomiopatie dilatativa
229. Care configuratia cordului este caracteristica
pentru pericardita exudativa cu exudat voluminos:
a) [ ] mitrala
b) [ ] aortala
c) [x] triunghiulara
d) [ ] normala
e) [ ] 230. Hipertensiune arteriala pulmonara se determina
in caz de:
a) [ ] hipetensie arteriala sistemic
b) [ ] insuficienta mitrala
c) [x] persistenta canalului arterial
d) [ ] coarctatia aortei
e) [x] defect septal ventricular
231. n cazul crora malformaii cardiace congenitale
are loc hipovolemia pulmonar:
a) [x] tetralogia Fallot
b) [ ] defect septal ventricular
c) [x] atrezia de artera pulmonar
d) [ ] persistenta canalului arterial
e) [ ] coarctaie aortic
232. Componentele tetralogiei Fallot sunt:
a) [x] stenoza arterei pulmonare
b) [ ] defect al septului atrial
c) [x] defect al septului ventricular
d) [x] hipertrofia ventricului drept
e) [x] dextrapozitie a aortei
233. In care configuratie a cordului se observa golful
cardiac pronuntat, unghiul atriovasal drept deplasat
caudal, butonul aortei proeminent:
a) [ ] mitrala
b) [x] aortala
c) [ ] triunghiulara
d) [ ] normala
e) [ ] -
234. Pentru configuratia normala a cordului este

caracteristic:
a) [x] Marginea stanga inferioara a cordului este situata
cu 1,2-2 cm medial de linia medioclaviculara stanga
b) [ ] Marginea stanga inferioara a cordului este situata cu
1,2-2 cm lateral de linia medioclaviculara stanga
c) [x] unghiul atriovasal drept este situat in mijlocul
bordului drept al cordului
d) [ ] unghiul atriovasal drept este deplasat cranial
e) [ ] golful cordului lipseste
235. Care sarcini sinestatatoare poate rezolva
explorarea radiologica a tubului digestiv fara a folosi
substante de contrastare artificiala:

a) [x] depistarea corpilor straini si a calculilor
b) [ ] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru
examinarea ulterioara cu substanta opaca
c) [ ] determinarea dereglarilor de evacuare
d) [x] determinarea gazului liber in cavitatea abdominala
e) [ ] 236. Care sarcini auxiliare poate rezolva explorarea
radiologica a tubului digestiv fara a folosi substante
de contrastare artificiala:
a) [ ] depistarea corpilor straini si a calculilor
b) [x] controlul calitatii de pregatire a pacientilor pentru
examinarea ulterioara cu substanta opaca
c) [ ] determinarea dereglarilor de evacuare
d) [ ] determinarea gazului liber in cavitatea abdominala
e) [ ] 237. Metodele de baza de examinare a tubului digestiv
sunt:
a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] parietografia
d) [ ] contrastarea primara dubla
e) [ ] poligrafia
238. Metodele speciale de examinare a tubului digestiv
sunt:
a) [ ] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [x] CT
d) [x] IRM
e) [ ] USG
239. Care din metodele enumerate ne permit sa
examinam starea reliefului mucoasei:
a) [x] examinarea in strat subtire cu sulfat de bariu
b) [ ] examinarea in faza de umplere
c) [x] contrastarea primara dubla
d) [ ] radiografia abdominala pe gol
240. Care din metodele enumerate ne permit sa
obtinem informatie despre microrelieful mucoasei
gastrice (areae gastrica):
a) [ ] pneumogastrografia
b) [ ] folosirea preparatelor farmacodinamice
c) [x] contrastarea primara dubla
d) [ ] contrastarea in strat subtire
e) [ ] toare metodele enumerate
241. Care este metoda cea mai simpla de obtinere a
contrastarii duble a esofagului:
a) [ ] introducerea aerului printr-o sonda subtire aflata in
lumenul esofagului
b) [ ] inghitind aer
c) [x] inghitind aer impreuna cu suspensa baritata
d) [ ] bolnavului i se administreaza solutie de bicarbonat
si acid tartric
e) [ ] -
242. Explorarea multiproiectionala a tubului digestiv

este:
a) [ ] metoda speciala de investigatie
b) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul
examenului de baza a tubului digestiv
c) [x] o manevra suplimentara folosita in cadrul
examenelor speciale ale tubului digestiv
e) [ ] 243. Pregatirea pacientului pentru examinarea
radiologica a stomacului consta in:
a) [x] examenul radiologic se face pe gol
b) [ ] in ajun clisma de curatire
c) [x] retinerea de la fumat in ziua examenului
d) [ ] in ajun administrarea unui purgativ
e) [x] se renunta la administrarea medicamentelor care
modifica fiziologia gastrica
244. Examinarea radiologica a stomacului trebuie sa
fie efectuata
a) [x] dimineata
b) [ ] la ameaza
c) [ ] seara
d) [ ] nu are importanta
e) [ ]
245. Metodele radiologice care ne dau informatie

despre peristaltismul sunt:
a) [x] radioscopia
b) [ ] radiografia
c) [ ] contrastarea primara dubla
d) [ ] parietografia
e) [ ] CT
246. Care metode radiologice din cele enumerate sunt
mai efective pentru depistarea formatiunilor
vegetante:
a) [ ] radioscopia
b) [x] contrastarea primara dubla
c) [x] CT
d) [ ] USG
247. n bulbul duodenal pliurile sunt:
a) [x] longitudinale
b) [ ] transversale
c) [ ] haotice
d) [ ] e) [ ] 248. Care din simptomele enumerate reflecta starea
morfologic a tubului digestiv:
a) [x] forma si dimensiunile organului
b) [ ] peristaltismul
c) [x] pozitia
d) [x] conturul
e) [x] relieful mucoasei
249. n care caz cauza abdomenului acut poate fi

depistat cu ajutorul radiografiei abdominale pe gol:
a) [ ] apendicit acut
b) [x] perforaia unui organ cavitar
c) [ ] adnexit acut
d) [x] ocluzie intestinal
250. Pentru examinarea reliefului mucoasei in
cavitatea organului examinat se introduce substanta
de contrast in cantitate:
a) [x] mica
b) [ ] mare
d) [ ] e) [ ] -
251. Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea

tranzitului tubului digestiv:
a) [ ] atropina
b) [ ] metatina
c) [x] sorbitul
d) [ ] nitroglicerina
e) [x] sulfatul de bariu la temperatura scazuta
252. Indicatiile pentru folosirea preparatelor
farmacodinamice vagotrope sunt:
a) [x] functie motorica gastrica marita
b) [ ] tonus gastric micsorat
c) [x] tonus sporit al sfincterului Oddi
e) [ ] 253. Indicatiile pentru folosirea preparatelor
simpaticomimetice sunt:
a) [ ] majorarea functiei motorice gastrice
b) [x] micsorarea tonusului gastric
c) [ ] sporirea tonusului sfincterului Oddi
e) [ ] 254. Preparatele vagotrope:
a) [x] maresc tonusul gastric si al intestinului
b) [ ] micsoreaza tonusul gastric si al intestinului
c) [x] accelereaza tranzitul prin intestine
d) [ ] diminueaza tranzitul prin intestine
e) [ ] 255. Metoda optimala de explorare a portiunii
superioare gastrice este incidenta postero-anterioara
si laterala:
a) [ ] in faza de umplere in pozitia orizontala pe spate a
pacientului
b) [ ] prin contrastare primara dubla in pozitie orizontala
pe burta
c) [ ] in faza de umplere cu contrastarea esofagului
d) [x] in pozitia verticala a pacientului
e) [ ] nici una din cele enumerate
256. Conditii optimale pentru examinarea portiunii

cardio-esofagiene se obtin in pozitia orizontala a
pacientului. Incidenta optimala este:
a) [ ] oblica anterioara stinga (pe spate)
b) [ ] oblica anterioara dreapta (pe spate)
c) [ ] oblica posterioara stinga (pe burta)
d) [x] oblica posterioara dreapta (pe burta)
257. Grosimea peretelui organelor tubului digestiv se

poate determina cu ajutorul:
a) [x] ultrasonografiei
b) [ ] contrastarii primare duble
c) [x] CT
d) [ ] angiografiei
e) [ ] 258. Care din simptomele radiologice enumerate se
intilnesc in caz de ulceratie in peretele organului
tubului digestiv:
a) [x] simptomul de "nisa"
b) [ ] simptomul de "lacuna"
c) [x] simptomul "valul de inflamatie"
d) [x] simptomul "degetului aratator"
e) [ ] 259. Cauzele care aduc la modificarea pozitiei
organelor tubului digestiv pot fi:
a) [x] modificari in organul examinat
b) [x] modificari in organele si tesuturile din vecinatatea
organului examinat
c) [x] cantitatea sporita de aer in cavitatea organului
d) [ ] nu este corect nici un raspuns
e) [ ] 260. Pentru determinarea naturii ulceratiei (benigna
sau maligna) are importanta:
a) [x] forma ulceratiei
b) [x] dimensiunile
c) [x] conturul
d) [x] localizarea
261. La modificarile de evacuare a tubului digestiv pot
sa aduca:
a) [x] modificarile functoinale a tubului digestiv
b) [x] ingustarea lumenului
c) [x] dilatarea lumenului cauzata de micsorarea tonusului
d) [x] dilatarea congenitala a lumenului
262. Care din simptomele enumerate reflecta functia
organelor tubului digestiv:
a) [ ] forma si dimensiunile
b) [x] peristaltica
c) [ ] pozitia organului examinat
d) [x] secretia
e) [x] tonusul
e) [ ] 263. In care directii din cele enumerate se pot

modifica dimensiunile organului tubului digestiv:
a) [x] alungire
b) [x] scurtare
c) [x] dilatarea lumenului
d) [x] ingustarea lumenului
264. Pentru depistarea modificarilor de mucoasa
produse de formatiuni vegetante de dimensiuni mici
este necesar de folosit:
a) [x] substanta de contrast fluida
b) [ ] substanta de contrast mai compacta
d) [ ] e) [ ] 265. La esofag se intilnesc ingustari fiziologice in
numar de:
a) [ ] 2
b) [ ] 3
c) [x] 4
d) [ ] 5
e) [ ] 6
266. Numarul segmentelor esofagiene dupa Blombard
este de:
a) [ ] 3
b) [ ] 5
c) [ ] 7
d) [ ] 6
e) [x] 9
267. Latimea medie a esofagului normal in faza de
umplere nu depaseste:
a) [ ] 1 cm
b) [ ] 2 cm
c) [x] 3 cm
d) [ ] 4 cm
e) [ ] 5 cm
268. Esofagul este scurtat, lumenul ingustat, tranzitul
micsorat, pliurile se evidentiaza bine, sunt inguste se
inalte. Tabloul este caracteristic pentru un esofag cu
tonusul:
a) [ ] normal
b) [x] crescut
c) [ ] micsorat
d) [ ] e) [ ] -
269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul

de tranzit marit, pliurile aplatizate si dilatate:
a) [ ] normal
b) [x] micsorat
c) [ ] marit
d) [ ] -
270. In care faza a examenului radiologic mai optimal

se obtine relieful mucoasei esofagiene:
a) [ ] in repletiune (faza de umplere)
b) [x] dupa trecerea bolului baritat
c) [ ] in momentul contrastarii duble
d) [ ] la folosirea preparatelor farmacodinamice
e) [ ] 271. Care este proiectia otimala pentru examenul
portiunii distale a esofagului in pozitia verticala a
pacientului:
a) [ ] anterioara
b) [ ] laterala
c) [ ] oblica anterioara dreapta
d) [x] oblica anterioara stinga
e) [ ] 272. Pozitia optimala pentru examinarea portiunii
cervicale a esofagului este incidenta:
a) [ ] anterioara
b) [ ] oblica anterioara dreapta
c) [ ] oblica anterioara stinga
d) [x] in profil
e) [ ] 273. Radiografia faringelui si a portiunii cervicale a
esofagului in pozitia laterala fara contrastare
artificiala mai frecvent se foloseste in caz de:
a) [ ] tumoare a faringelui si a esofagului
b) [x] corp strain esofagian
c) [ ] tumoare a glandei tiroide
d) [ ] dereglari de deglutitie
e) [ ] 274. Esofagul terminal formeaza cu stomacul un
unghi (unghiul Hiss) care in norma este:
a) [x] ascutit
b) [ ] dreptunghiular
c) [ ] obruz
d) [ ] e) [ ] 275. Esofagul prezinta 3-5 dilatari localizate si
simetrice, separate de incizuri stenozate cu localizare
in treimea medie si inferioara. Se poate presupune:
a) [ ] contractii secundare esofagiene
b) [ ] contractii tertiare esofagiene
c) [x] spasme etajate
d) [ ] ahalazia cardiei
e) [ ] diverticuloza
276. Reflux-esofagita este rezultatul:
a) [x] micsorarea tonusului sfincterului inferior esofagian
b) [x] dereglari motorice gastrice si esofagiene
c) [x] micsorarea activitatii propulsive a stomacului
e) [ ] -
277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este

a) [x] cancer esofagian
b) [x] consecinte ale combustiei esofagiene
c) [ ] esofagita stenozanta
d) [ ] varice esofagiene
278. Ingustarea lumenului esofagului este
a) [x] cancer de foma endofita
b) [x] consecintele ulcerului esofagian
c) [ ] varice esofagiene
d) [x] tumoare benigna
279. Dilatarea opacitatii mediastinale cauzata de
patologia esofagului se intilneste in caz de:
a) [ ] cancer a treimii medii a esofagului
b) [ ] combustii esofagiene
c) [x] acalazie a cardiei
d) [ ] in caz de reflux esofagita
e) [ ] varice esofagiene
280. Starea pacientului este satisfacatoare. Pe fondul
mediastinului se determina opacitate cu nivel
orizontal. In primul rind este necesar:
a) [ ] de examinat pacientul in lateropozitie
b) [ ] de efectuat tomografia mediastinului
c) [x] de examinat esofagul cu substanta opaca
d) [ ] de efectuat radiografia cutiei toracice in 2 incidente
e) [ ] 281. Nivel orizintal de lichid pe fondul mediastinului
se poate intilni in urmatoarele afectiuni ale esofagului:
a) [x] diverticul
b) [ ] spasme etajate
c) [ ] esofag scurt de origine congenitala
d) [x] acalazie a cardiei
b) [ ] treimii medii
c) [ ] portiunii distale (abdominale)
d) [x] ingustarilor fiziologice
e) [ ] portiunii cervicale
285. Simptomul radiologic de baza a atreziei
esofagiene este:
a) [ ] ingustarea esofagului
b) [ ] dilatarea esofagului
c) [x] determinarea unui "sac orb"
d) [ ] deformarea esofagului
e) [ ] deformarea so alungirea esofagului
286. Portiunea abdominala a esofagului descrisa sub
forma simptomului "coada de soarece" este
a) [ ] sclerodermie
b) [ ] cancer cardioesofagian
c) [x] achalazie a cardiei
d) [ ] diverticul epifrenic
e) [ ] spasme etajate
287. Bula cu aer gastrica la pacientii cu achalazie de
gradul III-IV:
a) [ ] este deformata
b) [x] lipseste
c) [ ] este micsorata
d) [ ] este marita
e) [ ] nu este schimbata
288. Dup examinarea esofagului cu substan de
contrast este depistat defect de contur prin minus de
umplere, lumenul ngustat, pliurile lipsesc. Concluzii
diagnostice posibile:
a) [ ] diverticul esofagului
b) [x] formaiune tumoral malign
c) [x] consecinele combustiei caustice
d) [ ] leiomiomul
e) [ ] ahalazia cardiei
282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca

regula este:
a) [ ] dilatat
b) [x] scurtat
c) [ ] deformat
d) [ ] alungit si ondulat
e) [ ] -
289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana

prin:
a) [ ] lulngimea esofagului
b) [x] pozitia portiunii abdominale a esofagului fata de
diafragma
c) [x] pozitia cardiei fata de diafragma
d) [ ] pozitia fornixului gastric
e) [ ] -
283. Cauzele care aduc la aparitia varicelor esofagiene

sunt:
a) [x] ciroza hepatica
b) [x] tromboza venei splenice
c) [x] neoplasm hepatic
d) [ ] ateroscleroza
290. Ulcerul esofagian mai frecvent se intilneste la

nivelul:
a) [ ] portiunii cervicale
b) [ ] treimii superioare
c) [ ] treimii medii
d) [x] treimii inferioare
e) [ ] -
284. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului

mai frecvent se intilneste la nvelul:
a) [ ] treimii superioare
291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului

esofagian este:
a) [ ] malignizarea
b) [x] ingustarea cicatriciala

c) [ ] perforatia peretelui esofagian
d) [ ] hemoragia
e) [ ] 292. Mai frecvent dintre tumorile benigne ale
esofagului se intilneste:
a) [ ] adenomul
b) [ ] papilomul
c) [x] leiomiomul
d) [ ] fibromul
e) [ ] 293. Cancerul esofagian se localizeaza mai frecvent in
portiunea:
a) [ ] superioara toracala
b) [ ] medie toracala
c) [ ] inferioara toracala
d) [x] abdominala
e) [ ] 294. Dilatarea suprastenotica a esofagului mai
frecvent se intilneste la cancerul esofagian cu forma de
crestere:
a) [x] endofita
b) [ ] exofita
c) [ ] nu depinde de forma de crestere
d) [ ] e) [ ] 295. Tumorile intestinului gros mai frecvent se
localizeaza la nivelul:
a) [x] rectosigmoidian
b) [ ] colonului descendent
c) [ ] colonului transvers
d) [ ] colonului transvers
e) [x] cecoascendentului
296. La tip longilin-astenic pozitia gastrica se
caracterizeaza prin urmatoarele:
a) [ ] unghi deschis la curbura mica
b) [x] punctul decliv gastric jos situat
c) [x] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepte
d) [ ] bulbul mic cu margini convexe in afara segmentului
distal
e) [ ] directie predominant verticala a segmentului distal
297. La tip picnic si atletic pozitia gastrica se
caracterizeaza prin urmatoarele:
a) [ ] unghiul ascutit al micii curburi
b) [x] directie de sus in jos a pilorului si bulbului
duodenal
c) [ ] bulbul duodenal apare alungit si cu margini drepte
d) [x] bulb duodenal mic cu margini convexe in afara
e) [x] unghi deschis la curbura mica
298. Modificarile de pozitie sau dimensiuni ale
stomacului sunt:
a) [x] ptoza
b) [x] alungirea
c) [x] volvulus
d) [x] deplasarea
299. Stomacul ortoton radoilogic se caracterizeaza
prin urmatoarele:
a) [x] se umple de sus in jos
b) [x] bula de aer are forma rotunda
c) [ ] suspensia baritata de forma prasadei cu virful in sus
d) [x] apare plin cu substanta opaca pina la fornix
independent de cantitatea de cintinut
e) [ ] substanta opaca incet coboara in jos
300. Stomacul hipoton se intilneste in caz de:
a) [ ] dureri abdominale
b) [x] multiple nasteri
c) [x] afectiuni gastrice cronice
d) [ ] vegetoneuroze
e) [ ] afectiuni endocrine
301. Stomacul hipoton radiologic se caracterizeaza
prin urmatoarele:
a) [ ] se umple de sus in jos
b) [x] camera de aer de forma ovala cu diametrul mai
mare vertical
c) [x] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate
mare de substanta opaca
d) [ ] camera de aer surta si lata
e) [x] se umple de jos in sus
302. Stomacul hiperton se intilneste in caz de:
a) [x] dureri abdominale
b) [x] procese inflamatorii
c) [x] afectiuni endocrine
d) [x] vegetoneuroze
e) [ ] nu este corec nici un raspuns
303. Stomacul hiperton se caracterizeaza prin
urmatoarele:
a) [x] stomacul se umple de sus in jos
b) [ ] bula de aer are forma rotunda
c) [ ] nu apare complet plin decit daca contine o cantitate
mare de substanta opaca
d) [x] camera de aer scurta si lata
e) [ ] camera de aei de forma ovala cu diametrul mai mare
vertical
304. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde
de:
a) [x] tonusul gastric
b) [x] tonusul musculaturii abdominale
c) [x] constitutiua pacientului
e) [ ] 305. Evacuarea gastrica depinde de:
a) [x] componenta chimica a masei ingerate
b) [x] cantitatea masei ingerate
c) [x] starea stratului muscular gastric
d) [x] elasticitatea peretelui segmentului piloric si a
duodenului
306. Evacuarea incetinita a stomacului se intilneste in

caz de:
a) [x] spasm a portiunii antrale
b) [ ] gastrita cronica
c) [x] modificari a tonusului pilorului si duodenului
(reflexa)
d) [x] cancer subcardial, corpului pancreatic cu
concresterea plexului nervos
307. In care caz este accelerata evacuarea gastrica:
a) [ ] hiperaciditate gastrica
b) [x] hipoaciditate gastrica
c) [x] afectiuni gastrice si pancreatice
d) [x] cancer gastic infiltrativ
308. Fornixul are raporturi anatomice cu:
a) [x] colonul transvers
b) [x] colonul descendent
c) [x] lobul sting hepatic
d) [x] splina
e) [ ] sunt corecte "a" si "b"
309. Capul pancreasului contacteaza cu:
a) [x] bulbul duodenal
b) [ ] ramura orizontala superioara a duodenului
c) [x] ramura descendenta a duodenului
d) [x] ramura orizontala inferioara a duodenului
310. Fata posterioara gastrica are raporturi cu:
a) [ ] pancreasul
b) [ ] ansele intestinului gros
c) [ ] glanda suprarenala stinga
d) [x] ansele intestinului subtire
311. Segmentul fix al stomacului este:
a) [x] fornixul
b) [ ] curbura mica
c) [ ] unghiul gastric
d) [ ] antrul
e) [ ] canalul pyloric
312. Aspectul radiologic al mucoasei gastrice depinde
de:
a) [x] tonusul gastric
b) [x] tonusul musculaturii peretelui abdominal
c) [x] constitutia pacientului
d) [x] sex (barbati, femei)
313. Atrofia pliurilor gastrice ne indica la prezenta:
a) [x] unui proces inflamator profund
b) [x] unui proces trofic (o stare carentiala)

c) [ ] unei infiltratii neoplazice a straturilor superficiale
d) [ ] unui edem a pliurilor gastrice
314. Pentru diferentierea modificarilor functionale de
cele morfologice in portiunea gastro-duodenala mai
efectiv este folosirea:
a) [ ] atropinei si inetatinei
b) [x] nitroglicerinei
c) [ ] buscopanului
d) [ ] morfinei
e) [ ] 315. Deplasarea portiunii cardiace si corpului
stomacului posterior si spre stinga, iar portiunii
antrale caudal se intilneste in caz de:
a) [ ] hipertensiune portala
b) [x] marire in dimensiuni a lobului sting a ficatului
c) [ ] marire in dimensiuni a pancreasului
d) [ ] marire in dimensiuni a splinei
e) [ ] 316. Modificarile radiologice elementare de ordin
functional prin tulburari la nivelul straturilor
superficiale ale stomacului sunt:
a) [ ] atonia
b) [x] hipersecretia
c) [ ] hipertonia
d) [ ] spasmul
e) [ ] 317. Devierea pliurilor gastrice ne indica exitenta:
a) [ ] unui edem al pliurilor
b) [x] unor compresii exterioare
c) [ ] unei infiltratii prin inflamatie cronica
d) [x] unor procese tumorale benigne
318. In cazurile cind au loc modificari de volum a
organelor din vecinatatea stomacului, ultimul se
deplaseaza:
a) [ ] spre procesul patologic
b) [x] in partea opusa a procesului patologic
c) [ ] nu are loc deplasarea
d) [ ] e) [ ] 319. La pacientul cu tabloul clinic de abdomen acut sa determinat gaz liber in cavitatea abdominala,
medicul radiolog trepuie sa:
a) [ ] efectueze contrastarea dubla a stomacului
b) [ ] examineze stomacul cu substanta opaca
c) [x] termine investigatia
d) [ ] suplimentar sa efectueze laterografia
e) [ ]
320. Ulcerul gastric penetrant situat pe marea
curbura devine penetrant in:
a) [ ] ficat
b) [ ] pancreas
c) [x] splina
e) [ ] 321. Ulcerul gastric benign se caracterizeaza
radiologic cu o nisa:
a) [x] pediculara
b) [x] dreptunghiulara
c) [x] proeminenta din contur
d) [x] ovalara sau rotunda
e) [ ] ovalara sau rotunda
322. Ulcerul gastric penetrant situat in partea
inferioara a micii curburi penetreaza in:
a) [x] ficat
b) [x] pancreas
c) [ ] splina
e) [ ] 323. Ulcerul gastric penetrant situat in partea
superioara a micii curburi penetreaza in:
a) [x] ficat
b) [ ] pancreas
c) [ ] splina
e) [ ] 324. Principalele criterii ale modificarilor
periulceroase ale ulceratiilor benigne sunt:
a) [x] digul ulceros
b) [x] linia Hampton
c) [ ] relief periulceros anarhic
d) [ ] pliuri ingrosate in forma de maciuca
e) [ ] 325. Pentru ulcerul gastric spre deosebire de cancerul
ulcerat este caracteristic:
a) [x] predominanta profunzimii pierderii de tesut fata de
intinderea in suprafata a leziunii
b) [ ] predominanta intinderii in suprafata a lezunii fata
de profunzimea pierderii de tesut
c) [ ] d) [ ] e) [ ] 326. Ulcerul gastric penetrant situat pe fata
posterioara a stomacului devine penetrant in:
a) [ ] ficat
b) [x] pancreas
c) [ ] splina
e) [ ] 327. Simptomele morfologice ale ulcerului gastric
sunt:
a) [x] nisa
b) [ ] defectul de umplere
c) [x] convergenta pliurilor
d) [x] valul de inflamatie

328. Cantitatea minimala de gaz liber din cavitatea
abdominala care poate fi depistata radiologic este de:
a) [x] 1 cm3
b) [ ] 10 cm3
c) [ ] 50 cm3
d) [ ] 100 cm3
e) [ ] 25 cm3
329. In caz de suspectie de perforatie a ulcerului
gastric sau duodenal este necesar de efectuat in primul
rind:
a) [x] examinarea cavitatii abdominale fara contrastare
artificiala
b) [ ] contrastarea primara dubla a stomacului
c) [ ] examinarea stomacului cu substanta de contrast
iodata
d) [ ] examinarea stomacului dupa insuflare suplimentara
de aer in stomac
e) [ ] 330. Principalele criterii ale modificarilor
periulceroase ale ulceratiilor gastrice maligne sunt:
a) [ ] digul ulcerului
b) [ ] linia Hampton
c) [ ] relief periulceros anarhic
d) [x] pliuri ingrosate in forma de maciuca
e) [ ] 331. Pentru un proces gastric malign proliferativ este
caracteristica nisa:
a) [ ] pediculata
b) [ ] dreptunghiulara
c) [ ] proeminenta din contur
d) [x] in plator
e) [ ] 332. Cancerul gastric timpuriu este o notiune:
a) [ ] radiologica
b) [ ] endoscopica
c) [ ] chirurgicala
d) [x] morfologica
e) [ ] 333. Modificari evidente de mobilitate a diafragmei se
intiltesc in caz de:
a) [x] pancreatita
b) [ ] ocluzie intestinala mecanica
c) [x] colecistita
d) [x] abces subdiafragmatic al ficatului
e) [ ] ulcer gastric
334. Marirea in dimensiuni a splinei aduce in primul
rind la deplasarea:
a) [ ] diafragmei
b) [ ] stomacului
c) [x] intestinului gros
d) [ ] duodenului
e) [ ] jejunului
335. Simptomul direct al abcesului in cavitatea

abdominala este:
a) [ ] opacitatea marginita a cavitatii abdominale
b) [ ] deplasarea organelor din vecinatatea opacitatii
c) [ ] pareza locala a anselor intestinale
d) [x] nivel orizontal de lichid intr-o cavitate marginita
e) [ ] prezenta aerului liber in cavitatea abdominala
radiologica a intestinului gros consta in urmatoarele:

a) [x] in preziua examenului regim alimentar fara
celuloza
b) [x] in ajun clisma de curatire
c) [ ] in ziua examenului radiologic pacientul nu ia masa
de dimineata
d) [x] a doua clisma cu 2 ore inainte de examen
e) [ ] nu necesita pregaterea
336. Metoda radiologica, care concretizeaza

modificarile duodenului cauzate de procesele
patologice a organelor din vecinatate este:
a) [ ] examinarea stomacului si a intestinului cu sulfat de
bariu
b) [x] duodenografia
c) [ ] colangiografia intravenoasa
d) [x] CT
e) [ ] irigoscpia
343. In care portiune a intestinului gros se observa

mai bine haustrele:
a) [ ] colonul ascendent
b) [ ] colonul transvers
c) [x] colonul descendent
d) [ ] colonul sigmoid
e) [ ]
337. Unghiul lui Treitz se afla la trecerea:

a) [ ] esofagului in stomac
b) [x] duodenului in jejun
c) [ ] jejunului in ileon
d) [ ] ileonului in cec
e) [ ] colonului descendent in cel sigmoid
338. Relieful mucoasei este mai bine pronuntat in:
a) [x] jejun
b) [ ] ileon
c) [ ] duoden
d) [ ] toate segmentele enumerate
e) [ ] 339. Ansele apar radiologic in repletiune, contururile
prezinta falduri de mucoasa rare si reduse ca inaltime,
tranzitul este lent. Tabloul radiologic este caracteristic
pentru:
a) [ ] duoden
b) [ ] jejun
c) [x] ileon
d) [ ] colonul transvers
e) [ ] 340. In conditii normale tranzitul substantei opace
prin intestinul subtire este in limitele de:
a) [ ] 1 ora
b) [ ] 2 ore
c) [x] 3 ore
d) [ ] 4 ore
e) [ ] 5 ore
341. Functia principala a ileonului este:
a) [x] rezorbtia continutului
b) [ ] accelerarea tranzitului
c) [x] reducerea tranzitului
e) [ ]
342. Pregatirea pacientului pentru examinarea
344. La inroducerea perorala a substantei de contrast

in conditii normale de tranzit intestinul gros este
contrastat complet inclusiv si rectum in limitele de:
a) [ ] 1 ora
b) [ ] 6 ore
c) [ ] 12 ore
d) [x] 20-24 ore
e) [ ] 36 ore
345. Locul de amplasare a apendicelui este:
a) [ ] mai sus de valvula ileo-cecala
b) [x] mai jos de valvula ileo-cecala
c) [ ] d) [ ] e) [ ] 346. Pentru mezenterul comun al intestinului subtire
si colonului este caracteristic:
a) [x] lipsa flexurii duodeno-jejunale
b) [x] ansele jejunale localizate in dreapta cavitatii
abdominale
c) [ ] ansele jejunale localizate in stinga cavitatii
abdominale
d) [x] cecul localizat la mijlocul cavitatii abdominale
e) [ ] 347. Functia valvulei ileo-cecale este:
a) [x] prevenirea trecerii inainte de timp a continutului
din intestinul subtire in cec
b) [x] prevenirea patrunderii retrograde a continutului din
cec in intestinul subtire
c) [ ] nu este corect nici un raspuns
d) [ ] e) [ ] 348. Simptomul radiologic determinant in obstructia
mecanica a intestinului gros este:
a) [ ] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai
mare de cit inaltimea gazului
b) [x] niveluri orizontale de lichid latimea carora este mai
mica de cit inaltimea gazului
c) [ ] acumularea gazului in intestinul gros

d) [ ] cantitate sporita de gaz in intestinul subtire si gros
e) [ ]
349. Metodele imagistice de baza de examinare a
tubului digestiv sunt:
a) [x] radioscopia
b) [x] radiografia
c) [ ] Fibrogastroscopia
d) [ ] Laparoscopia
e) [ ] ultrasonografia
350. Explorarea radiologica a tubului digestiv fara
substanta de contrast poate depista urmatoarele:
a) [x] corpi straini metalici si calculi
b) [ ] Ulcerul gastric
c) [ ] Diverticulul esofagian
d) [x] gaz liber in cavitatea abdominala
e) [ ] colita spastica
351. Pregtirea pacientului pentru examinarea
radiologica a stomacului include:
a) [ ] aplicarea clismei de curatire
b) [x] excluderea alimentarii in dimineata zilei de
investigatie
c) [ ] administrarea unui purgativ
d) [x] excluderea fumatului in dimineata zilei de
investigatie
e) [ ] folosirea lichidelor dimineata inainte de investigatie
352. Irigoscopia este:
a) [ ] Examinarea radiologica a intestinului subtire
b) [x] Examinarea radiologica a intestinului gros
c) [ ] Examinarea radiologica a duodenului
d) [ ] Examinarea radiologica a stomacului
e) [ ] ici una de mai sus
353. Administrarea orala a lichidelor reci:
a) [x] Accelereaza tranzitul intestinal
b) [ ] incetinete tranzitul intestinal
c) [ ] Nu influenteaz viteza tranzitului intestinal
d) [ ] e) [ ] 354. Administrarea orala a lichidelor calde:
a) [ ] Accelereaza tranzitul intestinal
b) [x] incetineste tranzitul intestinal
c) [ ] Nu influenteaz viteza tranzitului intestinal
d) [ ] e) [ ] -
355. Evacuarea continutului gastric este favorizata

mai mult de:
a) [x] Lateropozitia pe dreapta
b) [ ] Lateropozitia pe stanga
c) [ ] Decubit dorsal
d) [ ] ortostatism
e) [ ] Nici una de mai sus
356. Pregatirea pacientului pentru irigoscopie const

in:
a) [x] aplicarea clismelor de curatare
b) [ ] Evitarea alimentarii pentru 24 ore
c) [ ] Administrarea medicatiei hipotone
d) [ ] nu necesita o pregatire speciala
e) [ ] 357. Administrarea medicatiei hipotone:
a) [ ] radioscopia cu bariu sulfat
b) [ ] duodenografia hipotona
c) [ ] irigoscopia
d) [x] radiografia simpla (ansamblu)a abdomenului
e) [ ] laparoscopia
358. Care din urmatoarele sunt modificari
functionale ale tubului digestiv:
a) [x] atonia
b) [ ] stenoza
c) [x] spasmul
d) [x] hipersecretia
e) [ ] atrofia
359. Care din urmatoarele sunt modificari
morfologice ale tubului digestiv:
a) [ ] atonia
b) [x] stenoza
c) [ ] spasmul
d) [ ] hipersecretia
e) [x] atrofia
360. Pentru achalazie sunt caracteristice urmatoarele:
a) [ ] Ingustare in treimea toracica medie a esofagului
b) [x] ingustarea cardiei
c) [x] Dilatarea difuza suprasenotica a esofagului
d) [ ] Dilatarea stomacului
361. Complicatiile diverticulului sunt:

a) [x] Diverticulita
b) [x] Hemoragia
c) [ ] Diverticuloza
d) [x] Perforatia
e) [ ] toate de mai sus
362. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului se
intilneste mai frecvent la nivelul:
a) [ ] treimii toracice superioare
b) [ ] treimii toracice medii
c) [ ] Portiunii distale (abdominale)
d) [x] Ingustarilor fiziologice
e) [ ] Portiunii cervicale
363. Semnele radiologice morfologice ale ulcerului
gastric sunt:
a) [x] nisa
b) [ ] incizura
c) [x] valul de inflamatie
d) [x] convergenta pliurilor
e) [ ] amprenta
364. Semnul radiologic al polipului gastric este:
a) [ ] nisa
b) [x] lacuna
c) [ ] valul de inflamatie
d) [ ] convergenta pliurilor
e) [ ] Simptomul "degetului aratator"
365. Devierea pliurilor gastrice este caracteristica
pentru:
a) [ ] Ulcer gastric cronic
b) [x] Formatiune tumorala benigna
c) [ ] Formatiune tumorala maligna
d) [ ] polip gastric
366. Intreruperea pliurilor gastrice este caracteristica
pentru:
a) [ ] Ulcer gastric cronic
b) [ ] Formatiune tumorala benigna
c) [x] Formatiune tumorala maligna
367. Convergenta pliurilor gastrice este caracteristica
pentru:
a) [x] Ulcer gastric cronic
b) [ ] Formatiune tumorala benigna
c) [ ] Formatiune tumorala maligna
368. Modificarea functionala prin tulburari la nivelul
mucoasei stomacului este:
a) [ ] atonia
b) [x] hipersecretia
c) [ ] hipertonia
d) [ ] spasmul
e) [ ] atrofia
369. In caz de suspectie a perforatiei ulcerului gastric
sau duodenal pacientul este investigat prin:
a) [x] Examinarea cavitatii abdominale fara contrastare
artificiala
b) [ ] Contrastarea primara dubla a stomacului
c) [ ] Duodenografia hipotona
d) [ ] Examinarea stomacului cu bariu sulfat
370. Simptomul radiologic al perforatiei ulcerului
gastric este:
a) [ ] nisa
b) [x] Pneumoperitoneul
c) [ ] Valul de inflamatie
d) [ ] convergenta pliurilor
e) [ ] Pneumotoraxul
371. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu
ocluzie e a intestinului subtire este:
a) [x] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea
abdominala
b) [ ] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea
abdominala
c) [ ] Pneumoperitoneul
d) [ ] pneumotoraxul
372. Simptomul radiologic determinant la pacientul cu
ocluzie e a intestinului gros este:
a) [ ] Nivele hidroaerice dispuse central in regiunea
abdominala
b) [x] Nivele hidroaerice dispuse in cadru, periferic in
regiunea abdominala
c) [ ] Pneumoperitoneul
d) [ ] Pneumotoraxul
373. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse
central in regiunea abdominala sunt caracteristice
pentru:
a) [ ] Ulcer gastric perforat
b) [ ] Ulcer gastric penetrant
c) [x] Ocluzie a intestinului subtire
d) [ ] Ocluzie a intestinului gros
374. Semnul radiologic de nivele hidroaerice dispuse
in cadru, periferic in regiunea abdominala sunt
a) [ ] Ulcer gastric perforat
b) [ ] Ulcer gastric penetrant
c) [ ] Ocluzie a intestinului subtire
d) [x] ocluzie a intestinului gros
375. Semnele radiologice ale cancerului de colon sunt:
a) [x] Stenoza concentrica cu contur neregulat
b) [ ] stenoza difuza
c) [ ] nisa
d) [x] Lipsa peristaltismului in segmentul afectat
e) [ ] toate de mai sus
376. Pentru care patologia este caracteristic simptom
de mr mucat:
a) [ ] ulcer duodenal
b) [ ] ulcer gastric
c) [x] cancer de colon
d) [ ] colit ulceroas
e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile
377. Disparitia haustrilor si indreptarea peretelui
intestinului gros sunt caracteristice pentru:
a) [ ] diverticuloza
b) [ ] ulcer gastric
c) [ ] cancer de colon
d) [x] proces inflamator al colonului

e) [ ] sunt corecte toate rspunsurile
378. Metodele mai informative pentru depistarea
formatiunilor de volum a pancreasului sunt:
a) [x] ultrasonografia
b) [x] CT
c) [x] IRM
d) [ ] pancreatografia retrograda
e) [ ] 379. Cea mai informativa metoda de examinare a
sistemului biliar la pacientii cu concremente ale
sistemului biliar este:
a) [ ] colangiucolecistografia retrograda
b) [x] ultrasonografia
c) [ ] colangiucolecistografia retrograda
d) [ ] colangiucolecistografia prin invuzie
e) [ ] scintigrafia ficatului
380. Metoda cea mai informativa in depistarea

modificarilor splinei este:
a) [ ] radiografia de ansamblu a cavitatii abdominale
b) [ ] retropneumoperitoneumul
c) [x] ultrasonografia
d) [ ] angiografia
e) [ ] scintigrafia
381. Scintigrafia hepatica este o metoda, in care sunt
folosite substante:
a) [x] radioactive
b) [ ] iodate solubile
c) [ ] iodate insolubile
d) [ ] sulfat de bariu
e) [ ] radionegative
382. Explorare hepatica ecografica este o metoda:
a) [ ] paliativa
b) [ ] invaziva
c) [ ] radioactiva
d) [x] neinvaziva
e) [ ] 383. Imaginea ecografica a ficatului la subiectii
normali este:
a) [x] omogena
b) [ ] neomogena
c) [x] micronodulara
d) [ ] mixta
e) [ ] macronodulara
384. Dimensiunile minime ale unui concrement
depistat ecografic sint:
a) [ ] 1 mm
b) [ ] 2 mm
c) [x] 4 mm
d) [ ] 6 mm
e) [ ] 10 mm
385. Investigatia de prima intentie a ficatului este:

a) [ ] Radiografia
c) [ ] Scintigrafia
386. Colecistografia perorala:
a) [x] Permite vizualizarea vezicii biliare
b) [ ] Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliare
c) [ ] Este efectuata la 15 de minute de la introducerea
substantei de contrast
d) [x] Este efectuata la 12 ore de la introducerea
e) [ ] se efectuata la 2 ore de la introducerea preparatului
radiofarmaceutic
387. Colangiocolecistografia intravenoasa:
a) [ ] Permite vizualizarea vezicii biliare
b) [x] Permite vizualizarea vezicii biliare si cailor biliare
c) [x] Este efectuata la 15 de minute de la introducerea
d) [ ] Este efectuata la 12 ore de la introducerea
e) [ ] Este efectuata la 2 ore de la introducerea
preparatului radiofarmaceutic
388. Pentru scintigrafia hepatica:
a) [ ] Substanta de contrast este introdusa peroral
b) [ ] Substanta de contrast este introdusa intravenos
c) [ ] Preparatul radiofarmaceutic este introdus peroral
d) [x] Preparatul radiofarmaceutic este introdus peroral
e) [ ] Substanta de contrast este introdusa direct prin
punctie n ficat
389. Simptomul radiologic direct al calculului biliar
colesterolic este:
a) [ ] nisa
b) [x] lacuna
c) [ ] dilatarea cailor biliare
d) [ ] stenoza cailor biliare
e) [ ] opacitate
390. Ultrasonografia hepatica este metoda care
permite a evalua:
a) [x] morfologia ficatului
b) [ ] functia
c) [ ] starea morfo-functionala
d) [ ] e) [ ] 391. Scintigrafia ficatului este metoda:
a) [ ] morfologica
b) [ ] funcionala
c) [x] morfo-functionala
d) [ ] e) [ ] -
392. Tomografia computerizata a ficatului este

metoda:
a) [x] morfologica
b) [ ] functionala
c) [ ] morfo-functionala
d) [ ] e) [ ] 393. Care din urmatoarele sunt afeciuni hepatice de
focar:
a) [ ] hepatita
b) [x] cancerul hepatic
c) [x] abcesul hepatic
d) [ ] ciroza hepatica
e) [x] chistul hepatic
d) [ ] subtierea osului
e) [ ] 400. Modificarile la osteoporoza oaselor se refera la:
a) [x] masa structurii
b) [x] densitatea
c) [ ] dimensiuni
d) [ ] forma
e) [ ] 401. Destructia osului este un fenomen de:
a) [ ] destrugere a osului
b) [x] destrugere cu substituire de substrat patologic
c) [ ] rarifiere
d) [ ] densificare
e) [ ] -
394. Care din urmatoarele sunt afectiuni hepatice

difuze:
a) [x] hepatita
b) [ ] cancerul hepatic
c) [ ] abcesul hepatic
d) [x] ciroza hepatica
e) [ ] chistul hepatic
402. Osteoliza este conditionata de:

a) [ ] rezorbtie totala fara substituire de product patologic
b) [ ] rezorbtie totala cu substituire de product patologic
c) [x] rezorbtie totala cu substituire de tesut fibros
d) [ ] rezorbtie totala insotita de sechestrare
e) [ ]
395. In imaginea ultrasonografica un calcul biliar

apare:
a) [ ] opac
b) [ ] hiperdens
c) [x] hiperecogen
d) [ ] hiperintens
403. Modificrile patologice a dimensiunii osului sunt

a) [x] Hiperplasia
b) [ ] Scoliostoza
c) [x] Aplazia
d) [ ] Hiperostoza
e) [ ] Osteodestrucia
396. In imaginea de tomografie computerizata un

calcul biliar apare:
a) [ ] opac
b) [ ] hiperdens
c) [x] hiperecogen
d) [ ] hiperintens
404. Prezenta periostitei liniare detasate radiologic ne

vorbeste de faza:
a) [x] incipienta
b) [x] acutizare
c) [ ] cronmizarea procesului
d) [ ] remisie
e) [ ] -
397. Ficatul prezinta:

a) [ ] 2lobi
b) [ ] 3lobi
c) [x] 4 lobi
d) [ ] 5 lobi
e) [ ] 398. Metoda radiologica de baza in explorarea
oaselor:
a) [ ] radiofotografia medicala
b) [ ] tomografia liniara
c) [x] radiografia
d) [ ] artrografia
e) [ ] 399. Radiologic osteoscleroza oaselor tubulare se
manifesta prin:
a) [ ] ingrosarea osului
b) [x] ingustarea canalului medular
c) [x] ingrosarea compactelor
405. Periostita dantelata (manson) caracterizaza:

a) [x] progresarea
b) [ ] remisia
c) [ ] malignizarea
d) [ ] cronizarea procesului
e) [ ] 406. Periostita (periostoza) aciculara prezint un
simptom patognomnic pentru:
a) [ ] procese inflamatorii
b) [ ] tumori benigne
c) [x] tumori maligne
d) [ ] progresarea inflamatiei specifice
e) [ ] 407. Periostoza - forma "cozoroc" este patognomica
pentru:
a) [ ] procese inflamatorii
b) [ ] tumori benigne
c) [x] tumori maligne
d) [ ] progresarea inflamatiei specifice
e) [ ] -
efectueaza obligatoriu in incidentae:

a) [ ] laterala
b) [ ] oblica
c) [x] anterioara si laterala
d) [ ] anterioara
e) [ ] -
408. Simptoamele radiologice ale anchilozei:

a) [x] lipsa spatiului articular
b) [x] trecerea trabeculilor de la os la os
c) [ ] cavitati sechestrale
d) [ ] sechestre
e) [ ] -
416. Dislocari longitudinale ale fragmentelor pot fi

prin:
a) [x] alunecare
b) [x] indepartare (diastaza)
c) [x] angrenare
d) [ ] periferie
e) [ ] -
409. Osteonecroza poate fi cauzata de:

a) [x] tromboze
b) [x] embolii
c) [x] hemoragii intramedulare
d) [x] osteodestructie
410. Osteonecroza radiologic se manifesta prin:
a) [ ] rarifierea osului
b) [x] avansarea densitatii structurii afectate
c) [x] intreruperea continuitatii trabeculare
d) [ ] lizarea osului
e) [ ] 411. Sindromul inflamator al tesutului osos (faza
acuta) radiologic se manifesta prin:
a) [x] osteoporoza locala
b) [x] periostita
c) [ ] osteoscleroza
d) [ ] hiperostoza
412. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de
remisie se caracterizaza prin:
a) [x] asimilarea straturilor periostale
b) [x] osteoscleroza tesutului spongios
c) [x] dilimitarea focarelor destructive
d) [ ] osteoporoza locala
e) [ ] 413. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze
cronice se caracterizaza prin:
a) [x] hiperostoza
b) [x] sechestrare
c) [x] osteoscleroza
d) [ ] osteoscleroza
e) [ ] 414. Simptoamele de baza ale fracturii mecanice in
imagine radiologica sunt:
a) [ ] hiperostoza
b) [ ] atrofia
c) [x] linia fracturarii
d) [x] dislocarea fragmentelor
e) [ ] 415. Explorarea radiologica la traumatisme se
417. Oasele tubulare la copii cresc in lungime pe

contul:
a) [ ] epifizelor
b) [ ] metafizelor
c) [ ] periostului
d) [x] zonelor intermetaepifizare
e) [ ] -
418. Determinam capacitatea pastrata de a creste in

lungime a oaselor la copii prin studierea:
a) [ ] diafizelor
b) [ ] periostului
c) [x] zonelor intermetaepizare
d) [ ] endostului
e) [ ] 419. Particularitati de virsta a fracturilor oaselor
tubulare la copii:
a) [ ] multifragmentare
b) [ ] liniare
c) [x] subperiostale
d) [ ] intraarticulare
e) [ ] 420. Particularitati de virsta a fracturilor la copii cu
localizare metaepifizara:
a) [ ] subperiostale
b) [x] epifizeolize
c) [x] apofizeolize
d) [ ] multifragmentare
e) [ ] 421. Calusul osos poate fi constatat in imagine
radiologica:
a) [ ] dupa 10 zile
b) [ ] dupa 20 zile
c) [x] dupa 25-30 zile
d) [ ] nu se vizualizeaza
e) [ ]
422. Particularitile fracturilor la persoane de vrsta
naintat:
a) [x] Multifragmentare, cu margine ascuite
b) [ ] n lemn verde
c) [x] Cu durata consolidrii mrit
d) [ ] Deplasarea unghiular
e) [ ] Intraarticulare
423. Restabilirea complet a structurii osului tubular
dup fractur se produce n timp de:
a) [ ] 2-3 zile
b) [ ] 2-3 sptmni
c) [ ] 3-4 sptmni
d) [ ] 6-8 luni
e) [x] 1,5-2 ani
424. Pentru fracturile patologice este caracteristic c

ele pot fi produse n caz de:
a) [ ] Aciune unei fore excesive
b) [x] Aciune unui agent traumatic de mica intensitate
c) [ ] Solicitare mecanic de durat
d) [ ] Proces infecios virulent
e) [ ] Toate rspunsuri sunt corecte
425. Pentru fracturile de oboseala este caracteristic
c ele pot fi produse n caz de:
a) [ ] Aciune unei fore excesive
b) [ ] Aciune unui agent traumatic de mica intensitate
c) [x] Solicitare mecanic de durat
d) [ ] Proces infecios virulent
e) [ ] Toate rspunsuri sunt corecte
426. Fracturile craniului de regul sunt:
a) [ ] Multifragmentare
b) [x] Incomplete
c) [ ] Complete
d) [x] Prin infundare
e) [ ] Cu deplasare lateral a fragmentelor
427. Fracturile coloanei vertebrale de regul sunt:
a) [ ] Multifragmentare
b) [ ] In lemn verde
c) [ ] Prin infundare
d) [x] Prin tasare
e) [ ] Cu deplasare lateral a fragmentelor
e) [ ] -
430. Numiti metodele mai sensibile in diagnosticul

timpuriu a osteomielitei acute:
a) [ ] radiografia
b) [ ] computer tomografia
c) [x] scintigrafia
d) [x] rezonanta magnetica
431. Osteonecroza epifizelor oaselor tubulare poate fi
determinata in faze timpurii efectiv aplicind:
a) [x] scintigrafia
b) [x] RM (rezonanata magnetica)
c) [ ] radiografia
d) [ ] tomografia liniara
432. Ingustarea spatiului radiologic articular este
motivat de destructia:
a) [ ] suprafetelor articulare
b) [x] cartilajului articular
c) [ ] aparatului ligamentar
d) [ ] sinoviei
e) [ ] epifizelor
433. Scintigrafia scheletului cu tel de constatare a
tumorilor primare si secundare se infaptuieste cu
PRF:
a) [ ] 67 Ca
b) [x] 99m Tc pirofosfat
c) [ ] 198 Au
d) [ ] 32 P
434. Sindromul inflamator al tesutului osos in faza de
remisie se caracterizaza prin:
a) [x] asimilarea straturilor periostale
b) [x] osteoscleroza tesutului spongios
c) [x] dilimitarea focarelor destructive
d) [ ] osteoporoza locala
e) [ ] -
428. Pentru tabloul radiologic al luxaiei este

caracteristic:
a) [x] Lipsa complet a congruenei suprafeelor
articulare
b) [ ] Lipsa parial a congruenei suprafeelor articulare
c) [ ] Spaiul intraarticular ngustat
d) [ ] Suprafeele articulare zimate
435. Sindromul inflamator al tesutului osos in faze

cronice se caracterizaza prin:
a) [x] hiperostoza
b) [x] sechestrare
c) [x] osteoscleroza
d) [ ] osteoporoza
e) [ ]
429. Spatiul radiologic articular se poate studia efectiv

folosind incidenta:
a) [ ] laterala
b) [x] anterioara
c) [ ] oblica stinga
d) [ ] oblica dreapta
436. "Fracturi intraarticulare" se numesc situatiile

cind linia fracturarii poarta forma de:
a) [ ] litera T
b) [ ] litera V
c) [x] oblica metaepifizara

d) [ ] transversala
e) [ ]
437. "Fracturi simultane" se numesc:
a) [ ] cele multifragmentare
b) [x] fracturile diferitor oase produse in acelas timp
c) [ ] fracturile multiple ale unui si acelas os
d) [ ] fracturile in combinatie cu luxatii
e) [ ] fracturile in combinatie cu leziunea organelor
parenhimatoase
438. Metoda imagistica de baza in explorarea oaselor
si articulatiilor:
a) [ ] radiofotografia medicala
b) [ ] tomografia liniara
c) [x] radiografia
d) [ ] artrografia
439. Artrografia este:
a) [ ] Examinarea radiologica a arterelor fara substanta de
contrast
b) [ ] Examinarea radiologica a articulatiilor fara
substanta de contrast
c) [ ] Examinarea radiologica a arterelor cu substanta de
contrast
d) [x] Examinarea radiologica a articulatiilor cu substant
de contrast
e) [ ] 440. Scintigrafia scheletului este indicata cel mai
frecvent pentru depistarea:
a) [ ] fracturilor
b) [x] Metastazelor canceroase
c) [ ] osteomielitei
d) [ ] Anomaliilor de dezvoltare a scheletului
e) [ ] Varstei biologice a pacientului
441. Care din urmatoarele metode permite o mai buna
vizualizare a structurilor osoase:
a) [ ] Scintigrafia osoasa
b) [ ] Ultrasonografia
c) [x] Tomografia Computerizata (CT)
d) [ ] Imagistica prin Rezonanta Magnetica (IRM)
e) [ ] artrografia
442. Spatiul radiologic articular in norma este
prezentat de:
a) [ ] Spatiul anatomic articular
b) [x] Grosimea cartilajului articular
c) [ ] Grosimea stratului de lichidul articular
d) [ ] Grosimea cartilajului de cretere
e) [ ] 443. Extremitatile osului tubular se numes:
a) [x] epifize
b) [ ] diafize
c) [ ] metafize
d) [ ] apofize
e) [ ] 444. Care sunt simptomele radiologice de baza ale
fracturii:
a) [ ] Deformarea osului
b) [x] Linia de fractura
c) [x] Dislocarea fragmentelor
d) [ ] Sechestrul osos
e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte
445. Linia de fractura poate fi:
a) [x] Longitudinala
b) [ ] Laterala
c) [x] Transversala
d) [ ] Angulara
e) [ ] Toate raspunsurile sunt corecte
446. In cazul unei fracturi, raportul examenului
radiografic trebuie sa includa informatia despre:
a) [ ] tipul fracturii
b) [x] linia de fractura
c) [x] dislocarea fragmentelor
d) [x] vechimea fracturii
e) [ ] cauza fracturii
447. In cazul traumatismului osos, radiografia regiunii
afectate standard se efectueaza in proiectia:
a) [ ] de fata
b) [ ] laterala
c) [x] de fata si laterala
d) [ ] oblica
e) [ ] depinde de localizarea
448. Fractura in lemn verde" este:

a) [x] Particularitate de varst a fracturilor la copii
b) [ ] Particularitate de varst a fracturilor la varstnici
c) [ ] Particularitate de localizare a fracturilor la nivelul
oaselor tubulare
d) [ ] Particularitate a fracturilor la sportivi
449. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
a) [ ] Aparitia calusului osos precede aparitia calusului
conjunctiv
b) [ ] Aparitia calusului osos urmeaza aparitia calusului
conjunctiv
c) [ ] Calusul osos apare vizibil radiologic dup 15 zile
d) [x] Calusul osos apare vizibil radiologic dup 25-30
zile
e) [ ] Pseudartoza este o etap normal in procesul de de
vindecare a fracturii
450. Scoliostoza este:
a) [ ] Curbarea colocanei vertebrale in plan frontal
b) [ ] Curbarea coloanei in plan sagital

c) [ ] stergerea curburilor coloanei vertebrale
d) [x] Curbarea osului tubular
451. Osteoporoza este:
a) [x] Demineralizarea matritei osoase
b) [ ] cresterea mineralizrii matritei osoase
c) [ ] Deformarea osoasa
d) [ ] Resorbtia osoasa
e) [ ] curbarea osoasa
452. Osteoscleroza este:
a) [ ] Demineralizarea matritei osoase
b) [x] Cresterea mineralizarii matriei osoase
c) [ ] deformarea osoasa
d) [ ] rezorbtia osoasa
e) [ ] secvestrarea osoasa
453. Osteodestructia este:
b) [ ] Resorbtia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu
tesut fibros
c) [x] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu
tesut patologic
d) [ ] Procesul de formare a sechestrului osos
454. Osteoliza este:
b) [x] Resorbtia tesutului osos si tnlocuirea acestuia cu
tesut fibros
c) [ ] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu
tesut patologic
d) [ ] Procesul de formare a sechestrului osos
455. Osteonecroza este:
b) [ ] Cresterea mineralizarii matritei osoase
c) [ ] Resorbtia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu
tesut fibros
d) [ ] Distructia tesutului osos si inlocuirea acestuia cu
tesut patologic
e) [x] Nici una de mai sus
456. Scolioza este:
a) [x] Curbarea colocanei vertebrale
b) [ ] Cresterea mineralizarii matritei osoase
c) [ ] stergerea curburilor coloanei vertebrale
d) [ ] Curbarea osului tubular
457. Formarea unui sechvestru osos este rezultat al:
a) [ ] osteoporozei
b) [ ] osteolizei
c) [ ] osteodestruciei
d) [x] osteonecrozei
e) [ ] osteosclerozei
458. Osteoliza poate fi cauzat de:
a) [ ] Proces inflamator
b) [ ] Tumoare
c) [x] dereglri trofice
d) [ ] toate rspunsuri sunt corecte
459. Lipsa spaiului intraarticular este caracteristic
pentru:
a) [ ] Artrita
b) [ ] artroza
c) [x] anchiloza
d) [ ] osteomielita
e) [ ] toate rspunsuri sunt corecte
460. Eroziunea suprafeelor articulare este
a) [x] Artrita
b) [ ] artroza
c) [ ] anchiloza
d) [ ] osteomielita
461. Metoda imagistic cea mai informativ n

investigaia coloanei vertebrale este:
b) [x] rezonana magnetic nuclear
c) [ ] radiografia convenional
d) [ ] termografia
e) [ ] angiografia
462. Ce pot servi drept punct de reper pentru
determinarea localizarii renale:
a) [ ] tesuturile moi
b) [x] coastele
c) [x] corpul vertebral
d) [ ] corpul gastric
e) [ ] 463. Rinichii sunt situati:
a) [ ] in cavitatea abdominala
b) [ ] in cavitatea toracica
c) [x] retroperitoneal
d) [ ] n cavitatea peritoneala
e) [ ] in bazinul mic
464. Care nivel de pozitie a bazinetului poate fi
considerat ca nefroptoza:
a) [ ] vertebra lombara I
b) [ ] vertebra lombara II
c) [ ] vertebra lombara III
d) [x] vertebra lombara IV
e) [ ] 465. Cu cit mai jos este situat in norma polul superior
a rinichiului drept in comparatie cu cel sting:
a) [x] cu 1-2 cm
b) [ ] cu 3-4 cm
c) [ ] cu 5-6 cm
d) [ ] cu 10 cm
e) [ ] -
d) [ ] aortografia
e) [ ] CT
466. La ce nivel sunt situati rinichii in norma:

a) [ ] la nivelul vertebrelor ThVII -ThX
b) [x] la nivelul vertebrelor ThXII - L1-LII
c) [ ] la nivelul vertebrelor L1-LV
d) [ ] la nivelul vertebrelor ThX - ThXII
e) [ ] -
473. Pentru investigarea radiologica a vezicii urinare

se utilizeaza urmatoarele metode:
a) [x] cistografia
b) [ ] pielografia retrograda
c) [x] urografia
d) [x] CT
e) [ ] radiografia abdominala pe gol
467. Caracteristica conturului renal in norma:

a) [x] regulat - in forma de curbilinii, convexe in afara
b) [ ] neregulat - mamelonat
c) [ ] policiclic
d) [ ] zimat
e) [ ] 468. La ce nivel se afla polul superior renal in norma:
a) [ ] polul superior renal drept este situat mai sus ca cel
sting
b) [x] polul superior sting este situat mai jos decit cel
drept
c) [x] polul superior al ambilor rinichi sunt situati la
acelasi nivel
d) [ ] polul superior este mai sus de diafragm
e) [ ] 469. Axele mari a rinichilor in norma sunt:
a) [ ] paralele coloanei vertebrale
b) [x] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in
jos
c) [ ] intersecteaza una cu alta sub un unghi, deschis in
sus
d) [ ] paralel cu diafragmul
e) [ ] 470. Caracteristica opacitatii renale in norma la
urografia intravenoasa:
a) [x] structura umbrei omogena
b) [ ] pe fondul umbrei se efectueaza incluziuni dense
c) [ ] pe fondul umbrei se evidentiaza transparente
d) [ ] structura rinichiului este invizibila
e) [ ] 471. Pentru investigarea radiologica renala se folosesc
urmatoarele metode:
a) [ ] cistografia
b) [x] CT
c) [x] urografia intravenoasa
d) [ ] USG
e) [ ] scintigrafia
472. Pentru investigarea radiologica a ureterelor se
folosesc urmatoarele metode:
a) [ ] cistografia
b) [x] pielografia retrograda
c) [x] urografia
474. Pe cliseul panoramic nativ a cailor urinare

opacitatea vezicii urinare se vizualizeaza:
a) [x] foarte rar
b) [ ] totdeauna
c) [ ] niciodata
d) [ ] totdeauna, dar cu o intensitate variabila
e) [ ] 475. Ce substante de contrast sunt utilizate pentru
investigarea radiologica renala:
a) [ ] sulfatul de bariu
b) [x] produsele de contrast iodate
c) [x] produsele neionice
d) [ ] gazoase
e) [ ] produsele de contrast liposoluibile
476. Care din elementele de colectare renala se
determina in norma la pielografie:
a) [x] calicele secundare
b) [x] calicele principale
c) [x] bazinetul
d) [ ] vezica urinara
e) [ ] 477. Care din elemente de baza caracterizaza
opacitatea renala, vizibila pe cliseul radiologic:
a) [x] numarul, sediul
b) [x] forma, structura
c) [x] contururile, dimensiunile
d) [ ] structura, raspindirea
e) [ ] 478. Indicati, daca marirea rinichiului in dimensiuni
explica:
a) [x] dezvoltarea in el a procesului malign
b) [x] dezvoltarea in el a unui chist
c) [ ] dezvoltarea a proceselor cicatriciale difuze
d) [ ] dezvoltarea a proceselor de sclerozare
e) [ ] 479. Ce elemente de baza se studiaza la urografia
intravenoasa:
a) [x] rinichiul
b) [x] ureterul
c) [x] vezica urinara
d) [ ] uretra
e) [ ] toate cele indicate
480. Cum se contrasteaza ureterele cu substanta de
contrast la urografia intravenoasa in norma:
a) [ ] pe tot parcursul
b) [x] pe portiuni
c) [ ] nu se contrasteaza
d) [ ] se contrasteaza numai la compresie
481. Despre care modificari ne vorbesate lipsa
contrastarii unui rinichi la urografia intravenoasa:
a) [ ] modificari a functiei excretorii renale
b) [ ] administrarii unei conditii majore a substantei de
contrast, cauzind o toxicitate renala
c) [x] modificari acute de tranzit (sindromul obstructiv)
d) [ ] accelerarea functiei de excretie
e) [ ] proces inflamator
482. Semnele caracteristice pentru distopiei pelviene
renale sunt:
a) [x] sediul jos a rinichiului
b) [x] ureter scurt
c) [ ] ureter incovoiat
d) [ ] hidronefroza
e) [ ] ureter alungit
483. Consecinta majorarii presiunii in bazinet este:
a) [ ] lipsa de contrastare a cailor urinare superioare
b) [ ] lipsa nefrogramei
c) [ ] contrastarea intirziata a bazinetului si calicelor
d) [x] dilatatia bazinetului
e) [ ] dilatarea vezicii urinare
484. Polichistoza renala se caracterizaza cu:
a) [x] marirea in dimensiuni a rinichiului
b) [ ] micsorarea in volum a rinichiului
c) [ ] dimensiunile nu sunt modificate
d) [x] deformatia rinichiului
e) [ ] toate cele indicate
485. Importanta majora in diferencierea distopiei si
nefroptozei o are:
a) [ ] nivelul bazinetului
b) [x] lungimea ureterului
c) [x] nivelul de pornire a arterei renale
d) [ ] amplasarea ureterului
e) [ ] dimensiunile rinichiului
486. Majorarea tonusului cailor urinare poate fi

cauzata de:
a) [ ] virsta senila
b) [x] hipertensiunea arteriala
c) [ ] proces inflamator acut renal si a cailor urinare
d) [ ] obstacol la nivelul cailor urinare superioare
e) [ ] anomalia de dezvoltare
487. Concluzia de "lipsa a functiei" renale se poate de
facut in caz de:
a) [ ] lipsa de contrastare a bazinetului si calicelir
b) [x] lipsa nefrogramei
c) [ ] la pielografia retrograda sistemul bazinet-calice fara
modificari
d) [ ] patul vascular renal fara modificari
e) [ ] marirea in dimensiuni a rinichiului
488. La pacientii cu hidronefroza mai rational este de
efectuat investigatia:
a) [ ] urografia excretorie
b) [ ] angiografia
c) [ ] pielografia retrograda
d) [x] ultrasonografia
e) [ ] scintigrafia
489. Rinichiul micsorat in dimensiuni, bazinetul si
calicele deformate, contururile calicelor mici neclare,
obliteratia vaselor mici in stratul cortical sunt
caracteristice mai mult pentru:
a) [ ] tuberculoza renala
b) [x] rinichi ratatinat
c) [ ] hipoplazie renala
d) [ ] tumoare renala
e) [ ] pielonefrita
490. Dilatarea bazinetului si a calicelor, atrofia
parenchimului renal, deminuare pronuntata a functiei
renale este caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] chist renal solitar
b) [ ] tumoare renala
c) [x] hidronefroza
d) [ ] pielonefrita cronica
e) [ ] rinichi ratatinat
491. Ureterul si bazinetul deplasati, calicele

comprimate si deplasate, angiografic se determina
zona avasculara. Ultrasonografic se determina zona
econegativa si defect in parenchimul renal cu
contururi clar delimitate. Modificarile depistate sunt
mai mult caracteristice pentru:
a) [ ] tumoare renala
b) [ ] pielonefrita cronica
c) [x] chist renal solitar
d) [ ] hidronefroza
e) [ ] tuberculoza renala
492. Rinichiul de dimensiuni normale, cu opacitate
omogena, bazinetul moderat marit in dimensiuni,
contururile rinichiului clar delimitate, calicele de
dimensiuni normale. Tablou radiologic caracteristic
mai mult pentru:
a) [ ] hipoplazie renala
b) [ ] pielonefrita cronica
c) [x] pieloectazie
d) [ ] tumoare renala
e) [ ] tuberculoza renala
493. Pentru depistarea nefroptozei metoda principala

de radiodiagnostic este:
a) [ ] ultrasonografia in pozitie verticala a pacientului
b) [x] urografia excretorie
d) [ ] pielografia retrograda
e) [ ] radiografia abdominala pe gol
494. Pentru depistarea hipoplaziei renale mai efectiva
metoda, din cele enumerate este:
b) [ ] urografia excretorie
d) [x] arteriografia
495. Informatie veridicta despre o aplazie renala ne
indica:
a) [ ] radiografia panoramica
b) [ ] urografia excretorie
c) [x] arteriografia
d) [ ] ultrasonografia
e) [ ] 496. Indicati semnele caracteristice nefroptozei:
a) [x] sediul jos a rinichiului
b) [ ] ureter scurt
c) [x] ureter incovoiat
d) [ ] hidronefroza
e) [ ] rinichi micsorat in dimensiuni
497. Indicati semnele caracteristice hidronefrozei:
a) [x] bazinet marit in volum
b) [ ] bazinet micsorat in volum
c) [x] calicii dilatate
d) [ ] calicii spasmate
e) [ ] ureter incovoiat
498. Este posibil in caz de tuberculoza de a evidentia
pe radiografia standard afectarea calicelor renale:
a) [ ] este posibil
b) [x] nu este posibil
c) [ ] uneori este posibil
d) [ ] in majoritatea cazurilor
e) [ ] 499. Pe radiografie panoramica rinichiul marit in
dimensiuni, opacitatea renala neomogena, cu
contururi neregulate, defect de umplere, dilatare sau
"amplutatia" calicelui la pielografia retrograda,
defect de umplere cu contruri neclare a bazinetului
este caracteristic mai mult pentru:
a) [ ] chist renal solitar
b) [ ] hidronefroza
c) [x] tumoare renala
d) [ ] tuberculoza renala
500. Care din metodele radiologice pot fi utilizate cu
scopul aprecierii starii bazinetului si calicelor in cazul
unui rinichi mut la hidronefroza:
a) [ ] urografia
b) [x] CT
c) [ ] pielografia anterograda
d) [ ] radiografia panoramica abdominala pe gol
e) [ ] cistografia
501. In ce pozitie se efectueaza urografia intravenoasa,
cind se suspecta o nefroptoza;
a) [x] verticala
b) [ ] in decubit lateral
c) [ ] orizontala
d) [ ] in pozitia Trendelenburg
e) [ ] in decubit dorsal
502. Care din simptoame sunt caracteristice pentru

cancerul renal la urografia intravenoasa:
a) [x] rinichi marit in dimensiuni
b) [ ] rinichi de dimensiuni mici, cu sistemul bazinet
calice ne modificat
c) [ ] deformarea bazinetului, calicelor
d) [x] lipsa omogenitatii opacitatii renale in faza
parenchimatoasa
e) [ ] 503. Pentru depistarea concrementelor radionegative
in caile urinare superioare mai informativa este
metoda:
a) [ ] urografia excretorie
b) [ ] radiografia panoramica
c) [ ] tomografia liniara
d) [x] examinarea ultrasonografica
e) [ ] scintigrafia
504. Pentru determinarea starii bazinetului si calicelor
in caz de "rinichi mut" se recomanda de folosit una
din metodele enumerate:
a) [ ] urografie prin infuzie
b) [ ] pielografia retrograda
c) [ ] radiografia panoramica
d) [x] tomografia compuetrizata
505. Umbra coastei XII intersecteaza rinichiul drept la
nivelul:
a) [ ] hilul renal
b) [x] la hotarul treimei superioare si medii
c) [ ] la hotarul treimei medii si inferioare
506. Care din cele enumerate sunt patologii renale
congenitale:
a) [ ] hidronefroza
b) [x] ectopia rinichiului
c) [x] dedublarea rinichiului
d) [ ] nefroptoza
e) [x] rinichi n forma de potcoava
507. Care din cele enumerate sunt patologii renale

dobndite:
a) [x] hidronefroza
b) [ ] ectopia rinichiului
c) [ ] dedublarea rinichiului
d) [x] nefroptoza
e) [ ] rinichi n forma de potcoava
508. Calculul renal poate fi detectat folosind:

a) [x] radiografia abdominal pe gol
b) [x] ultrasonografia
c) [x] tomografia computerizat
d) [ ] scintigrafia renal
509. Care din metode imagistice este cea mai
informativ n depistarea traumatismului renal:
a) [ ] radiografia abdominal pe gol
b) [ ] ultrasonografia
c) [x] tomografia computerizat
d) [ ] scintigrafia renal
510. Investigatia de prima intentie a rinichilor este:
a) [ ] Radiografia
c) [ ] Scintigrafia

Teste La Radiologie-2013 by

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Teste La Radiologie-2013 by

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Release by Medtorrets.

c) [x] densitatea optica a innegrirei

15. La obtinerea unei radiografii calitative doza de

care se deosebesc prin:

27. Din care moment necesita eliberare de la lucru la

22. Atenuarea semnalului ultrasonor include:

29. Intensitatea iradierii pacientului in timpul

23. Ultrasunetul se reflecta la interfata dintre medii

30. Capacitatea de penetrare a razelor X depinde de:

31. Unitatile de masura a dozei absorbite sunt:

39. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza

32. Din metode imagistice fac parte urmatoarele:

40. Sursa razelor X este:

33. Care din urmatoarele sunt unde electromagnetice:

41. Sursa razelor Gamma este:

34. Care din urmatoarele sunt radiatii ionizante:

42. Sursa ultrasunetului este:

35. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaz

43. Sursa undelor radio este:

36. Care din urmatoarele metode imagistice utilizeaza

44. Sursa undelor infrarosii este:

54. Structurile cu densitate mare in ultrasonografie se

59. Contraindicatie pentru investigatia

61. Investigatia radiologica a intestinului gros cu

77. Care sunt prioritatile radiofotografiei digitale fata

c) [ ] posibilitatea de a investiga femei gravide

92. Baza structurii segmentare pulmonare este

aparatului respirator sunt:

111. Simptomul de opacitate n cmpul pulmonar

113. Care afirmatii sunt caracteristice pentru

c) [x] contur sters

125. Simptomul de opacitate inelara cu prezenta

132. Hipertransparenta paracostala pe fondul careia

126. Simptomul de opacitate inelara cu peretii grosi,

133. Accentuarea desenului pulmonar are loc in

134. Deformarea desenului pulmonar are loc in

141. Cte segmente are plaminul drept:

160. Pentru efectuarea angiopulmonografiei generale

a) [ ] pleurezie exudativa masiva

c) [x] contur sters

c) [x] largirea spatiilor intercostale

199. In boala bronsectatica are loc:

209. Care este directia axului cardiac la normostenic?

d) [x] Doppler continuu

228. Configuratia triunghiulara a cordului este

234. Pentru configuratia normala a cordului este

substante de contrastare artificiala:

242. Explorarea multiproiectionala a tubului digestiv

245. Metodele radiologice care ne dau informatie

249. n care caz cauza abdomenului acut poate fi

251. Ce preparate sunt folosite pentru accelerarea

256. Conditii optimale pentru examinarea portiunii

257. Grosimea peretelui organelor tubului digestiv se

e) [ ] 263. In care directii din cele enumerate se pot

269. Care este tonusul unui esofag alungit, cu timpul

270. In care faza a examenului radiologic mai optimal

277. Ingustarea portiunii superioare a esofagului este

282. La pacientii cu "stomac toracal" esofagul ca

289. Hernia axiala difera de hernia paraesofagiana

283. Cauzele care aduc la aparitia varicelor esofagiene

290. Ulcerul esofagian mai frecvent se intilneste la

284. In combustiile esofagiene ingustarea esofagului

291. Cea mai frecventa complicatie a ulcerului