Propuneri de subiecte pentru examenul

Audit Operational 9 feb. 2016

1. Definii conceptul general de audit al unei organizaii economice

Auditul reprezint procesul desfuratde persoane fizice sau juridice, legal abilitate,
numite auditori, princare se analizeaz i evalueaz, n mod profesional, informaii
legate de oanumit entitate, utiliznd tehnici i procedee specifice n scopul
obineriide dovezi, numite probe de audit, pe baza crora auditorii emit ntrundocument, numit raport de audit, o opinie responsabil i independent,prin
apelarea la criterii de evaluare care rezult din reglementri legale saudin buna
practic recunoscut n domeniul n care i desfoar activitateaentitatea auditat.
2. Enumerai tipurile de audit cunoscute
Claificareatipurilor e audit se poate face:
d up scopul urmrit:
audit financiar (auditulsituaiilor financiare);
audit de conformitate;
audit operaional.
d up afilierea auditorilorfinanciari:
audit extern;
audit intern;
audit guvernamental.
3. Dezvoltati subiectul: Necesitatea auditului financiar
Necesitatea este exprimat prin prisma a 3 teorii:
1) Teoria motivaional: aceasta explic necesitatea audituluifinanciar prin
prisma comportamentului profesional superior a celor care rspund lantocmirea
situaiilor financiare.
2) Teoria ageniei: care justific necesitatea auditului prin faptulc, investitorii, nu pot
avea ncredere deplin n manageri c vor utilizaadecvat
fondurile alocate, fr ca acestea s fie deturnate n fondul personal almanagerilor.

3) Teoria asigurrii: explic necesitatea auditului financiar prinintermediul a dou

principii:
a) principiul asigurrii ( auditul furnizeaz celor ce se bazeaz peinformaiile obinute,
asigurate);
b) principiul informaiei (informaiile auditate sunt mai credibile pentruluarea
deciziilor de ctre manageri, proprietari, etc.).
Rolul auditului financiar este de a spori ncrederea utilizatorilor ninformaia
contabil, de a aduce un plus de siguran n faptul c informaiacontabil a fost
obinut, tratat i prezentat n conformitate cu standardeleprincipiilor contabile
internaionale.
Auditul financiar d o asigurare rezonabil c situaiile financiarerespective nu sunt
viciate de fraude, erori semnificative a.. informaiile dinaceste situaii financiare pot
fi utilizate n procesul de luare a deciziilor.
Pentru ndeplinirea acestui rol, activitatea auditorului financiar trebuies vizeze:
v erificarea respectrii cadrului conceptual al contabilitii (principii,norme, reguli,
criterii);
v erificarea respectrii procedurilor interne stabilite de conducereaentitii.
Procedurile de audit alese i utilizate pentru a justifica calitateainformaiei
contabile, trebuie s verifice utilitatea acestora, respectiv existenacaracteristicilor
calitative ale informaiei contabile:
a) intelegibilitatea informaia s fie uor neleas;
b) relevana informaia contabil s fie relevant fa denecesitile de luare a
deciziilor;
c) credibilitatea pentru a fi util, informaia trebuie sfie credibil, cnd nu conine
erori semnificative, cnd nu e prtinitoare,cnd utilizatorii pot avea ncredere n ea;
d) comparabilitatea permite utilizatorilor s faccomparaii n timp cu alte entiti.
4. Comentai succinct asemnrile i deosebirile dintre serviciile de audit i
serviciile conexe
Serviciile de audit au ca obiectiv examinarea amnunit a situaiilorfinanciare anuale,
de natur s-i permit auditorului executarea unei opiniireferitoare la modul de
respectare a prevederilor legale n vigoare,conformitatea cu principiile contabile
general acceptate, precum i modul deacceptare a practicilor sntoase de
management n gestionarea bunurilor.

Serviciile de audit ofer oasigurare nalt, dar nu absolut, c informaia care face
obiectul audituluinu conine erori semnificative.
Raportul de audit furnizeaz oasigurare pozitiv asupra aseriunilor conducerii
entitii auditate privindsintagme de felul:
situaiile financiare anualeprezint o imagine fidel;
situaiile financiare seprezint sincer n toate aspectele lor semnificative.
situaiile financiare anualeprezint o imagine fidel;
situaiile financiare seprezint sincer n toate aspectele lor semnificative.
Serviciile conexeinclud examinri limitate, proceduri convenite, precum i
ntocmirearapoartelor financiare Serviciile conexe cuprindrevizuirile, angajamentele
privind procedurile
convenitesi angajamentele de elaborare.
Revizuirea se prezintca un examen limitat, n care auditorului nu i se solicit
folosireaprocedurilor de audit, dar i se cere s concluzioneze c nu a descoperit nici
otranzacie de importan semnificativ, care l-ar determina s aprecieze csituaiile
financiare nu au fost elaborate n cocncordan cu un cadru generalde raportare
identificat.
Prin angajament de revizuireauditorul furnizeaz un nivel moderat de asigurare, i
anume c, informaiacare face obiectul revizuirii nu conine erori semnificative.
Procedurile agreate suntun raport al constatrilor rezultate din aplicarea
unor proceduri stabilite decomun acord cu utilizatorii informaiei din rapoartele de
audit.
Compilarea const nangajarea unui profesionist contabil care prin experiena sa s
colecteze, sclasifice i s sintetizeze informaiile financiare.Utilizatorii
informaieifinanciare compilate obin ncrederea c, participarea unui
profesionistcalificat i interveniile competente ale acestuia, au fost n msur s
creezeopinii sau s consolideze aprecieri asupra crora existau ndoieli.
5. Explicai diferenele i asemnrile dintre eroare i fraud conexe conexe
activitilor de
audit operational.
FRAUDA = aciune intenionat,iniiat de una sau mai multe persoane, pentru
obinerea unor avantajefinanciare ilegale (injuste). Frauda poate fi determinat prin
evenimenteprecum:
falsificarea documentelor(nregistrrilor),

 deturnarea de fonduri,
alocarea necorespunztoare aunor active care influeneaz continuitatea activitii.
EROAREA = o greealneintenionat aprut n situaiile financiare care, spre
deosebire de fraud,nu implic competene juridice dar poate avea consecine ca i
frauda. Eroareanu urmareste
Ambele pot aparea in auituloperational si pot provoca efecte similare. Atat
suspiciunea de frauda cat sicea de eroare trebuie redata in raportul de audit, asupra lor
auditorii isiexprima opinii contrare
6. Enumerai etapele unei misiuni de audit. Dezvoltai, la alegere, una dintre
acestea.
Etapele unei misiuni de audit sunt:
1. Acceptarea misiunii care presupune urmtoarele aciuni:
stabilirea contactelor (legturii) ntre firma de audit i client;
obinerea (actualizarea) i documentarea informaiei despre client;
evaluarea preliminar a mediului de afaceri respectiv a riscurilorasociate;
stabilirea planului misiunii de audit;
elaborarea i semnarea scrisorii de acceptare a misunii de audit.
2. Audit interimar care presupune:
evaluarea sistemului de control intern i contabilitate;
auditul elementelor componente ale situaiilor financiare;
aplicarea procedurilor de fond i a testelor de control;
obinerea, evaluarea i documentarea probelor pentru a verifica dac
declaraiile managementului din situaiile financiare sunt rezonabile ireale.
3. Examinarea final (de regul ncepe cu sfritul exerciiului financiar 31.12):
aplicarea procedurilor de audit specifice lucrrilor de nchidere aexerciiului
financiar;
analiza, revizuirea i evaluarea concluziilor auditului;

 elaborarea raportului auditorului (auditorul comunic deficienele pecare le-a

constatat n sistemul de control intern);
aplicarea procedurilorspecifice evenimentelor ulterioare raportului de audit.
7. Ce nelegei prin prob de audit ? Dai 3 3exemple.
proba de audit reprezininformaia obinuta de ctre auditor atunci cnd desprinde
concluziilepe bazacrora i va fundamenta opinia.
Probele de audit cuprinddocumente primare i contabile care stau la baza situaiilor
financiare,obinute din surse interne, precum i documente care reflect
informaiiobinute din surse externe referitoare la compania auditat.
8. Descriei procedurile pentru obinerea probelor de audit
Proceduri de fond
Probele de audit se obindintr-o combinaie de teste de control i proceduri de fond
(de fundamentare),sau n unele cazuri doar din aplicarea procedurilor de fond.
Potrivit ISA avem urmtoareledefiniii:
Teste de control reprezint testele efectuate pentru a obine probe deaudit cu privire la
proiectarea adecvat i funcionarea eficient a sistemuluicontabil i de control intern.
Proceduri de fond reprezint testele efectuate de auditor pentru a obineprobe de audit
n scopul detectrii erorilor cu impact semnificativ asuprasituaiilor
financiare.
Procedurile de fond suntstructurate n 3 categorii:
testele de detaliu privindtranzaciile;
testele de detaliu privindsoldurile;
proceduri analitice.
A. Testele de detaliuprivind tranzaciile: cu ajutorul lor, auditorul ncearc s obin
probedespre elementele reflectate n debitul sau creditul unori conturi pentru aevalua
modul de nregistrare a tranzaciilor. Astfel de proceduri implicexaminarea
documentelor care au stat la baza nregistrrilor respective. nacest sens, se aplic
teste de urmrire a documentelor i teste inductive.
Testele de urmrire pornesc dela documentele justificative pe baza crora auditorul
verific dac acestea aufost nregistrate integral, complet i corect n contabilitate.
Testele inductive sunt utile pentru a verifica realitateatranzaciilor nregistrate n
contabilitate, astfel, se pleac de lanregistrri contabile i se verific dac exist

documente justificative cares ateste tranzaciile respective, att ca existen, ct i ca

valoare.
B. Teste de detaliu privindsoldurile: au ca scop colectarea de elemente probante
privind soldurileconturilor n ansamblul lor i nu tranzaciile individuale, care
nsumate,conduc la soldurile respective.
C. Proceduri analitice suntprocedurile prin care se pot analiza relaiile dintre:
diverse categorii deinformaii contabile;
informaiile produse decontabilitate n exerciiul curent i informaii
comparabile din perioadeleprecedente sau informaii din bugetele previzionate.
Procedurile analitice constaun analiza indicatorilor i a tendinelor semnificative,
inclusiv investigareafluctuaiilor care nu sunt consecvente cu alte informaii relevante
sau care seabat de la valorile ateptate.
Procedurile analitice includefectuarea unor comparaii ntre informaiile financiare ale
entitii i:
informaiile comparabile dinperioadele anterioare;
rezultate anticipate aleentitii potrivit unor prognoze sau previziuni;
informaii referitoare la unsector de activitate similar.
Pentru a aplica procedurileanalitice se utilizeaz diverse metode, de la simple
comparaii pn la analizecomplexe, bazate pe tehnici statistice avansate.
Procedurile analitice suntutilizate de auditor n urmtoarele scopuri:
de a-l ajuta n planificareanaturii, duratei i ntinderii altor proceduri de
audit;
ca proceduri de fond, atuncicnd utilizarea poate fi mult mai funcional i eficient
dect testele dedetaliu;
ca o revizuire general a situaiilor financiare n cadrul etapei derevizuire final a
activitii de audit.
Pentru a selecta un set de proceduri de fond adecvat, se impune:
a) determinarea naturii procedurilor de fond;
b) coordonarea procedurilor de fond n timp;
c) stabilirea ariei de aplicarea procedurilor de fond.

9. Descriei procedurile complementare pentru obinerea probelor de audit

Astfel de proceduri pot fi:
1) Inspecia: exist 3 categorii majore de probe de audit documentare,care n ordinea
descresctoare a credibilitii sunt:
probe de audit documentareelaborate i pstrate de teri;
probe de audit documentareelaborate de teri i pstrate de entitate;
probe de audit documentare elaboratede entitate i pstrate de entitate.
Inspecia const n examinareanregistrrilor sau a documentelor interne sau externe
n form tiprit,electronic sau de alt natur.
2) Observaia: const n urmrirea unui proces sau a unei proceduri caree
efectuat de alte persoane(ex.: inventarierea).
3) Inspecia sau examinareadocumentelor i a nregistrrilor: presupunecitirea
documentelor, urmrirea circuitului acestora, compararea lor.
4) Investigarea: const n cutarea de informaii financiare saunefinanciare referitaore
la persoanele cu experien din interiorul sau dinafara entitii. Un tip specific de
investigare este i confirmarea,care reprezint procesul de obinere a unei declaraii.
5)Calcularea: const n verificarea acurateii matematice adocumentelor sau
nregistrrilor.
10. Enumerai care sunt principiile auditului operational. Dezvoltai succinct
unul dintre acestea.
Teoria asigurrii: explic necesitatea auditului financiar prin intermediul a dou
principii:
a)
principiul asigurrii ( auditul furnizeaz celor ce se bazeaz pe informaiile
obinute, asigurate);
b)
principiul informaiei (informaiile auditate sunt mai credibile pentru luarea
deciziilor de ctre manageri, proprietari, etc.).
11. Ce nelegei prin informaii de audit ? Cum pot fi obinute acestea ?
Informatii elemente ce provin din date pe care le constientizam
Date valori punctiforme, cantitative, particulare de stare ale unui element
Proba de audit- informatii in urma carora nu exista dubii (factura, schema de flux
tehnologic)
Ce cer auditorii de la Organizatie:
1. Date si informatii referitoare la Organizatie (Probe de audit)
- Standarde de performanta

- Bune practici
- Proceduri
- Alte date folosite in organizatie
2. Informatii de audit (documente interne ale Organizatie)
- Chestionare
- Interviuri
- Discutii directe (cele mai complexe informatii de auditare)
Elemente definitorii ale unei informatii de audit:
1. Noutatea
2. Oportunitatea
3. Actualitatea
4. Autenticitatea
5. Exactitatea si precizie
6. Utilitate
Criterii principale de apreciere a informatiilor
1. Obiectivitatea
2. Veridicitatea
3. Verificabilitatea
4. Operabilitatea
5. Legalitatea
6. Utilitatea
Criterii ale informatiilor de audit:
1. Dupa modul de exprimarea informatiilor
-orale
-audio-vizuale
-scrise
2. Dupa gradul de prelucrare a inf
- primare (de baza)
- intermediare (aflate in faze de prelucrare diferite)
-finale
3. Dupa directia vehicularii
- descendente
- ascendente
-oblice
4. Dupa provenienta
-exogene
-endogene
5. Dupa destinatie
- interne
-externe
6. Dupa natura proceselor reflectate
- normative (juridice)
- relationale
- operationale
- de personal
Cerinte obligatorii ale informatiilor sunt:
Evaluarea informatiilor se realizeaza in functie de caracteristici prezentate mai sus.
Atribute definitorii conferite de producator:

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Claritate
Completitudine
Conformitate
Credibilitate
Concludenta
Concizie

12. Ce nelegei prin informaii din surse deschise necesare auditului

operational?
Reprezint informaiile care pot fi obinute prin metode legale
(neacoperit) i sunt disponibile n mod liber (a nu se nelege i
gratuit) oricui dorete s le acceseze. Informaiile obinute din surse
deschise implic, pe lng presa scris, audiovideo i Internet, o
gam larg de cunotine accesibile i nesecrete din surse private.
Cu toate acestea, 80% din informaiile din surse deschise nu sunt
accesibile n Romnia i nu sunt n limba romn. Pentru ca scopul
final de obinere de produse de intelligence din surse deschise s fie
atins, este necesar un proces extrem de laborios i nu foarte ieftin.
Acest proces implic descoperirea, diferenierea, filtrarea i
selectarea acelor fragmente de informaii care, integrate i
interpretate, s duc la obinerea unor informaii utile.

13. Enumerai elementele pe care trebuie s le conin scrisoarea de angajament

a misiunii de audit operational.
Angajamentul de audit reprezint acordul ntre auditor i entitatea auditat privind
obiectivul i aria de aplicabilitate a auditului.
Scrisoarea de angajament confirm acceptarea de ctre auditor a numirii, obiectivul i
aria de aplicabilitate, responsabilitatea auditorului fa de entitatea auditat i forma
raportului de audit.
Cerinele minime pe care trebuie s le cuprind scrisoarea de angajament se refert la:

obiectivul auditului;

responsabilitile conducerii entitii auditate;

aria de aplicabilitate (inclusiv referiri la legislaia n vigoare);

forma rapoartelor;

existena unui risc inevitabil ca unele erori semnificative s rmn

nedescoperite;

accesul nelimitat al auditorului la orice nregistrri, documente i alte informaii.

Standardele internaionale de audit prevd n mod expres c, dac nu exist nici o
justificare rezonabil, auditorul nu trebuie s fie de acord cu o schem a
angajamentului de audit.

14. Definii categoria economic de economicitate. Dezvoltai principiul

economicitii n auditul operational.
Principiul ECONOMICITII prevede ca resursele utilizate de entitatea
auditat pentru desfurarea activitilor sale s fie puse la dispoziie n timp util, n
cantitatea i la calitatea adecvate i la cel mai bun pre;
Problemele legate de economicitate se pun atunci cnd o entitate sau o
activitate ar putea reduce costurile resurselor n mod semnificativ pentru un anumit
nivel de realizri sau rezultate.
n acest sens, riscurile generale pot include:
Pstrarea unui nivel sczut al costurilor
risipa, adic utilizarea de resurse care nu sunt necesare pentru obinerea
realizrilor sau a rezultatelor dorite;
plile prea mari, adic obinerea resurselor care sunt utilizate, dar care ar fi
putut fi obinute la un cost mai sczut;
cheltuielile exagerate, adic plata pentru resurse de o calitate mai ridicat
dect cea necesar pentru obinerea realizrilor sau a rezultatelor dorite.
Auditul economicitii are ca scop, aadar, s stabileasc dac resursele alese pentru
atingerea obiectivelor fixate sunt cele mai corespunztoare i dac sunt obinute la cel
mai sczut cost.
Acesta va stabili, de exemplu:
dac entitatea auditat achiziioneaz la cel mai mic cost resursele
corespunztoare n ceea ce privete natura, calitatea i cantitatea
acestora;
dac entitatea auditat i gestioneaz resursele astfel nct s reduc
cheltuielile generale la minimum;
dac intervenia ar fi putut fi conceput sau executat ntr-un mod
diferit care ar fi permis reducerea costurilor

15. Definii categoria economic de eficien. Dezvoltai principiul eficienei n

auditul operational.
Eficienta - notiune care presupune maximizarea rezultatelor unei
activitati n relatie cu resursele utilizate
Problemele legate de eficien se pun atunci cnd o entitate sau o
intervenie ar putea crete cantitatea sau calitatea realizrilor sau a
rezultatelor fr a crete volumul resurselor utilizate. Printre riscurile
generale din acest domeniu se numr cele care privesc:
pierderile (resursele utilizate nu conduc la realizrile dorite);
un raport resurse/realizri neoptim (de exemplu, rata eficienei
forei de munc este sczut);
execuia lent a interveniei

 neidentificarea i necontrolarea externalitilor, cum ar fi costurile

impuse persoanelor fizice sau entitilor din afara interveniei sau a
organizaiei.
Auditul eficienei const, aadar, n a evalua dac raportul care
exist ntre resursele utilizate i realizrile sau rezultatele obinute
este unul optim. Eficiena este strns legat de conceptul de
productivitate, iar demersul cel mai important const n a
determina dac realizrile sau rezultatele au fost obinute la un
nivel optim n ceea ce privete cantitatea, calitatea i respectarea
termenelor n contextul resurselor disponibile. Auditul va stabili, de
exemplu:
dac realizrile sau rezultatele au fost obinute la un raport
costeficacitate optim;
dac exist blocaje sau suprapuneri inutile care ar fi putut fi
evitate
16. Definii categoria economic de eficacitate. Dezvoltai principiul eficacitii n
auditul operational.
EFICACITATEA
- Reprezint msura n care rezultatele obinute de organizaia economic au
atins rezultatele prevzute
Riscuri: deficiente care afecteaz conceperea politicii i procesul de gestiune
n auditul eficacitii :
- Obiective operaionale msura n care au fost produse realizrile ateptate
- Obiective imediate- evaluarea interveniei pentru a vedea dac aceasta a avut
rezultate clare i pozitive pentru destinatarii direci
- Obiective intermediare i globale -msurarea impactului interveniei publice
17. Precizai care sunt principalele obiective ale evalurilor necesare realizrii
unui audit operational.
Programul de audit poate fi elaborat pe obiectivele auditului cu defalcare pe:
domenii de activitate: achiziii, stocuri, vnzri, imobilizri, trezorerie,
venituri i cheltuieli;
compartimente: secii, ateliere, servicii, birouri;
criterii ale auditului;
etape ale auditului: fluxuri materiale, monetare, informaionale.
Programul de audit servete pentru atingerea urmtoarelor scopuri:
furnizarea elementelor pentru o organizare bun a activitii i permite o
revizuire a scopului propus pentru audit;
constituie un ghid de lucru pentru membrii echipei;
furnizeaz dovezi privind munca prestat;
furnizeaz probe pentru concluziile formulate cu privire la evaluarea
sistemelor de control intern i de contabilitate.
Programul de audit trebuie s includ bugetul financiar i fondul de timp necesar
ndeplinirii misiunii de audit.

18. Enumerai tehnicile folosite pentru obinerea informaiilor necesare realizrii

unui audit operational.
Tehnici folosite pentru obtinerea informatiilor sunt tehnicile de elicitation. Enumeram
aici tehnica introductiva a subiectului (informatia provocatoare), reciprocitatea quid
pro quo(iti arat eu ce am eu, daca imi spui ce ai tu); citarea unui eveniment/date
(metoda preferta de jurnalisti, metoda care se bazeaza pe faptul ca nimeni nu vrea sa
para neinformat); naivitatea (suprimarea ego-ului); incadrarea tintei (pentru
informatiile care contin date); jocul cald-rece (se combina cu tehnici de citire a
limbajului corporal); nevoia de lamentare; lauda (sacrifica ego-ul culegatorului)
repetarea cuvintelor (tehnica prin care se incurajeaza interlocutorul sa spuna cat mai
multe); referinta oblica ( urmareste sa treaca de la abstract la concret-eficienta pentru
un flux de informatii continuu); exprimarea neincrederii (se foloseste de tendinta
oamenilor de a impartasi secretele altora); critica (utila cu persoanele implicate afectiv
in subiect); afirmatia falsa (necesita suprimarea ego-ului);
19. Definii conceptele de Date, Informaii, Cunotine i nelepciune.
Data- descrierea cifric sau letrica a unor aciuni, fapte, procese i fenomene
referitoare la firm.
Informaia -date care aduc beneficiarului un spor de cunotine referitor la
organizaie i mediul ei i care ofer elemente de noutate
Cunotine grupeaz un ansamblu de informaii cu un puternic determinant uman i
contextual. descriu un ansamblu de informaii achiziionate sau aplicate la un anumit
context prin intermediul gndirii umane. Cunotinele reprezint o resurs abundent.
Ea se dezvolt permanent pe msur ce lumea evolueaz, pe masur ce se dezvolt
cunoaterea uman. Cunostintele sunt "fapte sau experiente cunoscute de o persoana
sau un grup de persoane; cunoasterea sau ntelegerea acumulate(cstigate) prin
experienta sau nvatare".
nelepciune Capacitate superioar de nelegere i judecare a lucrurilor, implicnd o
cunoatere adnc a realitii, experien i echilibru
20. Definii conceptual de activ, n sensul cerut de realizare a unui audit
operational pentru un IMM. Exemplificai.
Activ - ansambluri de bunuri materiale si/sau nemateriale (informaionale), cu
valoare si valoare de ntrebuinare, precum i persoane fizice sau juridice, considerate
ca intreg.
21. Definii conceptual de ameninare la adresa unui activ, n sensul cerut de
realizare a unui audit operational pentru un IMM. Dai 3 exemple de ameninri
poteniale pentru derularea unui audit operational.
Amenintarea este un fenomen, obiect, persoana sau organizaie etc. care poate
exploata n mod intenionat sau accidental o vulnerabilitate a unui activ cu scopul
producerii unei pagube materiale sau nemateriale.
Tipuri de ameninri

- Amenintari provenite din mediu ( Crize locale, regionale, globale: energetic,

materii prime, apa, forta de munca) Infrastructuri (inclusiv strategice) depasite
-Ameninri naturale ( Incendii, Inundaii,Furtuni, uragane ,Cutremure)
-Ameninri criminale (Fraud, furt , Incendii ,Vandalism , Crime cibernetice)
Vulnerabilitatea - Punct slab al unui activ ( inclusiv lacune existente ntr-un
program de asigurarea securiti acestuia), care poate fi exploatat de ameninri.
Exemple de vulnerabilitati
Caracteristici ale construciilor
Proprieti ale echipamentelor
Comportamentul unor persoane
Abordarea strategica a lui Porter aprofundeaza dinamica concurentiala a
mediului si concepe manevre strategice specifice concurentei. Modelul se bazeaza pe
analiza a 5 factori care isi exercita influenta particularitatilor fiecarei firme. In
concepti, alegerea unei strategii depinde, n primul rnd, de natura i intensitatea n
mediul concurenialspecific fiecrui sector de activitate. Puterea fiecrui factor i
combinarea lor caracterizeaz domeniul de activitate sub raportul intensitii
concurenei i, n ultim instan, determin rentabilitatea sectorului msurat prin
randamentul pe termen lung al capitalului investit.
Analiza mediului const n analiza firmelor nou intrate pe pia, puterea
furnizorilor, puterea clienilor, ameninarea produselor sau serviciilor de substituie si
concurena din sectorul de activitate.

22. Definii conceptual de vulnerabilitate a unui activ, n sensul cerut de realizare

a unui audit operational pentru un IMM.
Vulnerabilitatea unui activ - punct slab al unui activ ( inclusiv lacune existente ntrun program de asigurarea securiti acestuia), care poate fi exploatat de ameninri.
23-. Definii conceptual general de risc economic.
Potenial de deteriorare, pierdere sau distrugere a unui activ ca urmare a materializrii
unei ameninri, care exploateaz o vulnerabilitate.
Riscul in afaceri - Potenial de deteriorare, pierdere sau distrugere a unui activ ca
urmare a materializrii unei ameninri, care exploateaz o vulnerabilitate.
Formula riscului : R = i x f(A, T, V) x 1/C , unde:
A - Activ
T Ameninare
V Vulnerabilitate
C Contramasuri
f - funcie de probabilitate
i coeficient de impact
Activ - Ansambluri de bunuri materiale si/sau nemateriale (informaionale), cu
valoare si valoare de ntrebuinare, precum i persoane fizice sau juridice, considerate
ca intreg.

Amenintare - Fenomen, obiect, persoana sau organizaie etc. care poate exploata n
mod intenionat sau accidental o vulnerabilitate a unui activ cu scopul producerii unei
pagube materiale sau nemateriale
Vulnerabilitate - Punct slab al unui activ ( inclusiv lacune existente ntr-un program
de asigurarea securiti acestuia), care poate fi exploatat de ameninri.

24. Descriei riscul de audit. Definire i clasificare

Riscul de audit este definit ca riscul pe care i-l asum un auditor de a emite o opinie
neadecvat n ceea ce privete situaiile financiare pe care le auditeaz.
ISA 400 precizeaz c riscul de audit reprezint riscul ca auditorul s exprime o
opinie de audit neadecvat atunci cnd situaiile financiare sunt denaturate n mod
semnificativ.
Auditorul trebuie s planifice i s desfoare activitatea de audit astfel nct
s reduc riscul de audit pn la un nivel acceptabil de sczut, care s fie consecvent
cu obiectivul de audit. Auditorul desfoar proceduri de audit pentru a evalua riscul
unor denaturri semnificative i caut s limiteze riscul de nedetectare prin
suplimentare a unor proceduri bazate pe respectiva evaluare.
Auditorul este
preocupat de denaturrile semnificative i nu este responsabil cu denaturrile care
nu sunt semnificative, considerate ca ntreg. Auditorul, este cel care consider dac
efectul denaturrilor necorectate, identificate att individual, ct i cumulat, este
semnificativ pentru situaiile financiare luate ca ntreg. Pragul de semnificaie i riscul
de audit sunt corelate (IAS 330 Pragul de semnificie).
Riscul de audit se mparte n 3 componente:
1) riscul inerent: riscul ca situaiile financiare s conin erori inerente;
2) riscul de control: riscul ca situaiile financiare s conin erori de control;
Aceste dou categorii de riscuri nu se afl sub controlul auditorului deoarece,
auditorul evalueaz riscurile asociate entitii auditate, dar nu le poate controla n nici
un fel.
3) riscul de nedetectare: acest risc se afl sub controlul auditorului. El exercit acest
control prin selectarea i aplicarea testelor de control asupra anumitor informaii pe
care dorete s le evalueze.
O alt clasificare a componentelor riscului de audit este cea n funcie de
capacitatea de intervenie a auditorilor asupra acestor riscuri, i anume:
riscul ca situaiile financiare s conin erori;
riscul ca auditorul s nu detecteze aceste erori.
25. Enumerai obiectivele Planului general de audit
Obiectivele unui plan general de audit sunt de a sintetiza informaiile obinute i de a
orienta i coordona ntreaga activitate de audit, respectiv:
a) alegerea membrilor echipei de audit;
b) repartizarea lucrrilor pe membrii echipei;
c) stabilirea modului n care auditul se poate sprijini pe controlul intern;
d) coordonarea cu ali auditori;
e) solicitarea, colaborarea cu ali specialiti;

f) stabilirea modului de utilizare a registrelor de edine AGA i Consiliului de

Administraie;
g) fixarea termenilor de depunere a raporturilor de audit.
26. Enumerai funciile unei ntreprinderi. Detaliai una dintre funcii
n literatura romna de specialitate s-au stabilit urmatoarele 5 functiuni ale unei firme:
1. de cercetare-dezvoltare;
2. de productie;
3. comerciala;
4. financiar-contabila;
5. de personal.
Functiunea de cercetare-dezvoltare este reprezentata de ansamblul activitatilor
desfasurate n cadrul firmei, n scopul producerii de idei noi si transformarea lor n
noutati utile. Aceasta functiune are un caracter complex, se manifesta n toate
domeniile si rezida n necesitatea adaptarii permanente a firmelor la noile cuceriri
tehnico-stiintifice.
Formele sub care se desfasoara actiunile sale sunt:
a) cercetarea pura,
b) cercetarea fundamentala,
c) cercetarea aplicata,
d) inventia si inovatia.
Principalele activitati ale acestei functiuni sunt cercetarea stiintifica, ingineria
tehnologica si introducerea progresului tehnic, investitii precum si organizarea
productiei si a muncii.
27. Definii conceptul de audit operaional
Auditul operaional (sau auditul performanei sau eficacitii) const n
exprimarea unei opinii asupra activitilor sau asupra prilor din activitile unei
entiti, dac acestea sunt conforme cu un set de criterii stabilite.
Auditul operaional utilizeaz urmtoarele:
informaii de contabilitate;
informaii legate de structura organizatoric;
informaii legate de operaiunile informatizate;
informaii legate de procesul de producie, exploatare, comercializare (n funcie de
activitatea firmei).
ntre auditul financiar i auditul operaional exist 3 deosebiri referitoare la:
scopul auditului;
destinaia rapoartelor;
raportul situaiilor financiare-care e destinat mai multor categorii de utilizatori.
Raportul auditului operaional este destinat managerilor.
Deosebiri:
instrumentele cu care se lucreaz, procedurile respective:
auditul financiar utilizeaz proceduri cu caracter financiar;
auditul operaional utilizeaz aspecte nefinanciare.

28. Precizai etapele auditului operaional

In mod normal, auditul operational implica sase etape:
1. Pregatirea preliminara
Procesul incepe in mod normal, cu o intalnire introductiva pentrut a informa
conducerea unitatii ca va avea loc un audit, pentru a explica procesul, i pentru a
aduna informatii de fond.
In urma reuniunii introductive, auditorul efectueaza o adunare preliminara a
informatiilor folosind diferite surse de informatii (de exemplu, site-ul unitatii de web)
pentru a identifica componentele posibile si preocuparile. La sfarsitul acestei etape, un
liant este pregatit si este folosit in intalnirea de evaluare a riscurilor auditate.
2. Evaluarea riscurilor- intalnirea cu entitatea auditata
Reuniunea de evaluare a riscurilor implica manageri-cheie ai departamentului
sau de facultate sau de unitate care urmeaza sa fie auditate. Unul dintre obiectivele
reuniunii de evaluare a riscului este de a obtine confirmarea componentelor si
preocuparile majore ale unitatii.
3. Programul de dezvoltare
Auditorul se intalneste cu managerii din zonele cu risc ridicat pentru a
identifica obiectivele-cheie de management, precum si activitatile cheie de control
efectuate. Dupa aceste intalniri, auditorul documenteaza obiectivele principale de
gestionare si de control cheie.
4. Cererea de audit
Acesta este, de obicei, pasul cu cel mai mult timp consumat in audit si este
important ca toate informatiile sa fie atent inregistrate si documentele sa fie in ordine,
pentru a putea analiza dupa ce practic auditul a avut loc. In cazul in care cererea de
audit se face in mod eficient, pasul de raportare si de follow-up se va efectua mult mai
uor.
5. Raportul de redactare
Dupa ce etapele anterioare au fost finalizate, auditorul poate produce un proiect
de raport care urmeaza sa fie prezentat si discutat cu managerul. Proiectul de raport
foloseste urmatoarea structura standard: scop, concluzie, fond de informaii, domeniu,
obiective, propuneri, ablon de risc i a controalelor, alte anexe.
Scop
Concluzie
Fond de informatii
Domeniu
Obiective
Propuneri
Sablon de risc si a controalelor
Alte anexe
Scop
Concluzie
Fond de informatii
Domeniu
Obiective
Propuneri

 Sablon de risc si a controalelor

Alte anexe
Scop
Concluzie
Fond de informatii
Domeniu
Obiective
Propuneri
Sablon de risc si a controalelor
Alte anexe
Scop
Concluzie
Fond de informatii
Domeniu
Obiective
Propuneri
Sablon de risc si a controalelor
Alte anexe
Raportul de evaluare si procesul de discutie este conceput pentru a rezolva
problemele identificate. Orice gestiune a riscurilor acceptate si a diferentelor de
opinie sunt, de asemenea, raportate.
6. Raportul de audit final
Raportul final este distribuit tuturor managerilor si implica:
- Componente: reprezinta rezultatele principale ale unitatii (produse, servicii sau
procese).
- Preocuparile: reprezinta evenimentele care ar putea impiedica unitatea
auditata de a realiza obiectivele sale.
- Controale: Orice actiune intreprinsa de conducere, bord, si alte parti de a
imbunatati managementul riscurilor si de a creste probabilitatea ca obiectivele
stabilite vor fi atinse.
29. Enumerai principalele caracteristici ale Managementului bazat pe
cunotine (MC)
Principalele caracteristici ale firmei bazate pe cunotine
1. Diminuarea firmei n ceea ce privete activele fizice, activitile realizate
i salariaii utilizai, concomitent cu dezvoltarea bazei interne de cunotine
i extinderea legturilor cu clienii, furnizorii i fora de munc existent.
2. Externalizarea activitilor care nu sunt eseniale pentru firm, n paralel
cu internalizarea celor care fac parte sau sunt puternic complementare
cunotinelor eseniale ale organizaiei.
3. Schimbarea relaiilor cu fora de munc extern firmei, n sensul apelrii la
aceasta pentru activitile funcionreti mai puin importante i pentru
cele de ntreinere ale organizaiei ; pentru realizarea lor se va apela pe
scar larg la firmele mici i la persoane care lucreaz independent.
4. Dezvoltarea strategic a firmei se va baza pe creterea n profunzime sau
lrgime a cunotinelor firmei, ceea ce presupune c ea dispune de

5.

6.
7.

8.

9.
10.

11.

capacitatea de a-i dezvolta propriile cunotine i de a recunoate

oportunitile pentru cooperare de tip sinergic n domeniul cunotinelor.
Modelul de organizare intern a firmei bazat pe cunotine este analog
modelului cognitiv uman, caracterizndu-se prin reele mai puin
structurate, echipe semiautonome, formate din persoane posesoare de
cunotine, disponibiliti organizaionale i individuale pentru nvare
etc.
Maximizarea eficacitii i eficienei se bazeaz pe structuri de echipe,
ntre care cuplarea trebuie minimizat i coeziune maximizat.
Scderea numrului i rolurilor managerilor de nivel mediu i inferior i
externalizarea treptat a persoanelor care realizeaz activiti periferice,
simultan cu integrarea n firm de manageri de cunotine, care,
frecvent, i ncep activitatea ca ageni sau consultani ai schimbrii n
cadrul organizaiei.
Remodelarea capabilitilor manageriale i economice ale firmei, pentru a
pune n valoare cunotinele, prin opiunile, deciziile i aciunile pe care le
practic.
Direcionarea investiiilor n training, n fora de munc extern utilizat
pentru a nlocui propriul personal care nu progreseaz.
Alocarea unor resurse mai reduse pentru training i oferirea de posibiliti
mai limitate de promovare a personalului din grupurile periferice, care
poart principala responsabilitate pentru propria pregtire i evoluie
profesional.
Reconceperea sistemului de motivare, corespunztor urmtoarelor
coordonate:
amplificarea recompensrii n funcie de performane i merite
pentru ntreg personalul firmei;
creterea utilizrii recompensrii personalului din grupurile
periferice n funcie de performanele individuale;
intensificarea folosirii stimulentelor globale, de grup i
personale, pentru personalul de baz al firmei;
apelarea pe scar larg la promovarea personalului n cadrul i
din afara firmei.

30. Descriei schema procesului de comunicare n auditul operational.

In cadrul auditului operational sunt 3 participanti:
1. Proprietar/patron
2. Organizatie
3. Auditori
Procesul de comunicare are loc in felul urmator:
1. Intre proprietar/patron si auditori, procesul de comunicare consta in
elaborarea unui Raport de audit care se mai numeste si Analiza
Managementului, unde sunt prezentate punctele slabe si recomandarile
auditorilor observate in urma procesului de audit. Procesul de comunicare este
determinat de un contract semnat de ambele parti.

2. Procesul de comunicare intre organizatie si auditori are loc in cadrul

procesului de culegere a datelor si informatiilor de audit. Organizatia prin
intermediul resurselor umane ofera informatiile referitoare la modul cum
functioneaza aceasta.
Informatiile pot fi preluate in urma interpretarilor chestionarelor,
documentelor , interviurilor, procedurilor.

31. Enumerai tipurile de bariere de comunicare n procesul de culegere

informaii necesare auditului operaional
1. Barierele legate de percepere - cnd oamenii reacioneaz nu
la fenomenele ce real se petrec, dar la ceea cum ei neleg
fenomenele i lucrurile care se petrec, adic una i aceeai
informaie oamenii o neleg i interpreteaz in diferite moduri.
2. Barierele semantice - cnd acelai cuvnt are sensuri diferite.
Destinatarul pune un sens n cuvntul dat iar emitentul alt sens.
3. Bariere non-verbale .
La comunicarea non-verbal se utilizeaz diverse simboluri n afar de
cuvinte. Deseori aceast comunicare se face concomitent cu cea verbal ceea
ce poate amplifica sau modifica sensul cuvintelor. Cercetrile atest c 55%
din informaie este perceput prin limbajul corpului, 38% prin intonaie i
numai 7% prin sensul cuvintelor.
La aceste bariere non-verbale se refer;

privirea
mimica i expresia fetei.
gesturile
poziia corpului
manipulrile
intonaia

4. Legtura inversa proasta. Cnd nu putem verifica dac

informaia a fost neleas corect.
5. Incapacitatea de a asculta
32. Explicai modelul logic pentru un program economic centrat pe o organizaie
ce urmeaz a fi auditat.
Utilizarea modelului logic poate ajuta echipa de audit s identifice i s stabileasc
relaia dintre nevoile socio-economice care trebuie luate n considerare n cadrul

interveniei i obiectivele, resursele, procesele, realizrile, efectele acesteia care

include rezultatele (schimbri immediate pentru destinatarii direci dup ce au luat
parte la o intervenie public) i au un anumit impact (efectele interveniei pe termen
lung).
Performana = Economicitate + Eficien + Eficacitate
33. Descrieti principalele caracteristici ale gandirii critice in auditul operational.
Gandirea critica este:
-Optiune majora a expertilor BI/CI (nici dogmatic, nici credul/ cunostinte relevante
despre lume/reflexiva/ responsabilitate/ corectitudine cu tine insuti)
-Metoda stiintifica de investigare (identifica o intrebare/ formuleaza o ipoteza/
culegere de date relevante/ testeaza logic ipoteza/ concluzii realiste)
Luarea unor decizii corecte i oportune implic exercitarea unei
gndiri critice din partea profesionistului. Aplicarea raionamentului
este un proces reflexiv i autocorectiv care ine cont de cunotine,
circumstane, probe i evidene, metode i o varietate de criterii i
standarde adecvate.
Toate profesiile, indiferent de domeniul pe care l reprezint, sunt
guvernate de reguli, standarde i principii aplicate n vederea
desfurrii n bune condiii a activitilor aferente. Caracterul
particular al serviciilor i nevoile beneficiarilor de a utiliza cu
ncredere serviciile furnizate determin existena unor reguli
tehnice, etice i morale stricte.
34. Dezvoltati structura unui lant argumentative, cu accent pe idea de conector.

35. Ce tipuri de lanturi argumentative cunoasteti ? Dezvoltati conceptual de

abductie.

Abducia- formularea i selectarea ipotezelor

Pentru a acumula indicii, procesul abduciei ncepe cu observarea, n procesul percep iei.
Acesta este similar modului n care un medic acumuleaz simptome pentru a reui apoi
s pun un diagnostic. Peirce descrie formarea unei ipoteze abductive ca un act
interior.

Retroducia (testarea i eliminarea ipotezelor)

Inducia calitativ e un proces evolutiv de variaie i selecie, cuprinznd dou
procese: 1. Lansarea ipotezelor, sau abducia, care const n ghicirea unei largi
game de alternative explicative plauzibile, orientat de o intuiie pregtit tiinific. Se
identific cu acest prilej ipotezele care merit apoi s fie mai ndeaproape analizate. 2.
Testarea ipotezelor, sau retroducia, care const n eliminarea ipotezelor pe baza
datelor observaionale, obinute de obicei ntr-un cadru experimental. n urma acestui
proces repetitiv, se selecteaz acele ipoteze care constituie punctul de vedere tiinific
despre felul n care lucrurile se petrec n lume

36. Enumerati principalele elemente ale unui plan de situatie (contingency plan).
Planurile de contingenta se pot defini ca planuri de siguranta ce pot fi puse in aplicare
daca anumite evenimente nu se dezvolta conform asteptarilor.
Planul de contingenta este implementat in situatii de genul:
Defectiuni tehnice majore;
Reducerea drastica a fortei de munca active in firma;
Dezastre naturale;
Demisii;
Greseli in lant la nivel administrativ;
Grave probleme de comunicare in cadrul proiectului;
Un plan si un program al resurselor ineficient;
Schimbari politice majore;
Intarzieri pe drumul critic.
Elaborarea unui plan de contingenta
Exista trei pasi in planificarea de contingenta:
Stabilirea situatiilor ce pot interveni;
Evaluarea consecintele si impactului lor potential asupra proiectului;
Stabilirea modalitatii de a reduce sau de a anihila potentialele efecte
adverse.
O posibila structura a planului de contingenta este:
-Descrierea problemei;
-Pericole potentiale legate de ea;
-Putem gestiona problema sau este incontrolabila?
-Descrierea maninerelor contingente de actiune;
-Listarea costurilor pentru manierele contingente de actiune;
-Listarea resurselor aditionale pentru manierele contingente de actiune;
-Estimarea timpului necesar pentru implementarea manierelor contingente de actiune;
-Responsabilii pentru implementarea manierelor contingente de actiune;
-Efectele pe care manierele contingente de actiune le au asupra stakeholderilor;
-Concluzii si arhivare.

37. Enumerati principalele faze ale procesului de luare a deciziilor economice.

- Identificarea problemei si aprecierea situatiei
- Formularea scopului urmarit de decident,
- Culegerea informatiilor necesare elaborarii variantelor
- Stabilirea unui sistem riguros de indicatori sau parametri
- Analiza comparativa a variantelor
- Alegerea variantei ce ofera rezultatele cele mai bune (varianta optima).
38. Definiti conceptul de sistem cibernetic economic. Dezvoltati componenta de
functionalitate.
Din punct de vedere economic orice organizaie are o menire coform cu
solicitrile existente pe pia (cerere).
Gradul care firma satisface ateptrile rezult c are o funcionalitate
superioar.
Funcionalitatea este modul n care output-ul sistemului este reccepionat
la nivelul ateptrilor.
St = (St, Ft, Ct )
Sistem cibernetic dinamic; t- timpul.

39. Definiti conceptul de sistem cibernetic economic. Dezvoltati componenta de

comportament.
Comportamentul este acea moalitate prin care intrrile sunt transformate
n ieiri.

40. Definiti conceptul de sistem cibernetic economic. Dezvoltati componenta de

structura.
Sistemul cibernetic este un ansamblu a 3 elemente:
1. structur (S);
2. comportament (C)
3. funcionalitate (F)
din punct de vedere structural, structura poate fi: fizic, de personal,
informaional, energetic i financiar.

41. Ce intelegeti prin starea unui sistem economic ?

Stare a unui sistem cibernetic: mulimea valorilor concrete luate la un moment dat de
atributele definiionale ale sistemului. Dac se schimb valoarea la cel puin un atribut
ce definete ntregul spunem c avem o variaie de stare.

42. Dezvoltati conceptul de continuitatea afacerii.

Scopul acestui plan consta in pregatirea organizatiei in
eventualitatea aparitiei unor intreruperi de activitate cauzate de
factori necotrolabili (ex. dezastre naturale, atacuri neprevazute,
accidente grave, etc.) la revenirea, in cel mai scurt timp posibil, cu
pierderi minime, la desfasurarea normala a afacerii. Planul identifica
vulnerabilitatile si recomanda masurile necesare pentru prevenirea
intreruperilor activitatilor desfasurate in firma.
Urmatoarele aspecte, procese si proceduri trebuie urmarite in
cazul unor incidente semnificative de intrerupere a activitatii
organizatiei in vederea reluarii afacerii fara pierderi importante sau
cu un minim de consecinte.
Scopul planului este limitat la descrierea problematicii. Este
un plan de continuitate a afacerii, nu un document cu proceduri de
rezolvare a problemelor cotidiene ale firmei.

43. Care sunt principalele tipuri de informatii urmarite in culegerea

informatiilor din surse
deschise.
Informaiile din surse deschise reprezint procesul specific de identificare, culegere,
colaionare, procesare i diseminare a informaiilor din surse deschise. In funcie de
accesul la informaie, sursele deschise pot fi clasificate astfel:
- surse tradiionale (mass-media);
- Internetul

aa-numita literatura gri4 (informaie disponibil din punct de vedere legal i etic,
dar distribuit prin canale specializate; n aceast categorie se ncadreaz lucrri
de cercetare, manuscrise, rapoarte i documente tehnice, discursuri i fotografii
comerciale);
surse umane (observatori, cercettori etc.)
satelii comerciali

Astfel, informaiile din surse deschise reprezinta :

- produs obinut din nregistrri audio i video comerciale, ziare, reviste, precum i
alte
publicaii scrise.
informaii obinute din surse accesibile publicului larg cum ar fi: mijloacele
media,
propaganda de stat, revistele de tiin i lucrrile tehnice, Internet, cri i manuale etc.
reprezint informaiile care pot fi obinute prin metode legale (neacoperit) i sunt
disponibile n mod liber (a nu se nelege i gratuit) oricui dorete s le acceseze.
Informaiile obinute din surse deschise implic, pe lng presa scris, audiovideo i
Internet, o gam larg de cunotine accesibile i nesecrete din surse private.
- se bazeaz pe informaiile colectate din surse deschise
publicului, cum ar fi cele media: radio, televiziune i ziare, propagand, publicaii
educaionale i tehnice, Internet, cri i manuale;
- produsele informative finite, obinute prin prelucrarea informaiilor primare
culese din
surse deschise, precum documentele publice, mijloacele media, cri i reviste, literatura
gri i Internet.
- produsul obinut prin prelucrarea de date, imagini, tiri, comentarii, editoriale,
articole,printr-un proces complex de intelligence (specific serviciilor
de informaii) ce implic identificarea surselor, selectarea i procesarea
datelor, respectiv efectuarea unei analize de specialitate.
Informaiile din surse deschise reprezint mijlocul principal i cel mai rapid
pentru a satisface nevoile de informaii de baz ale factorilor de decizie, comandanilor,
incluznd n cadrul acestora informaiile despre istoricul, contextul curent i informaiile
geospaiale din zona de interes/responsabilitate.
Informaiile din surse deschise au si un potenial semnificativ pentru
determinarea indiciilor avertizrii, dezvoltarea politicilor, planificarea de urgen, n
asistena de securitate, achiziia de armament, n operaii multinaionale i de coaliie,
precum i n abordarea noilor prioriti, cum ar fi proliferarea i terorismul.
Nu n ultimul rnd, reprezinta un mijloc vital de orientare rapid a decidenilor i
constituie un punct de plecare pentru managementul culegerii de informaii pentru
celelalte discipline de intelligence ,

44. Care sunt principalele elemente informationale constitutive ale unei strategii
de dezvoltare a unui IMM.
Premise ale elaborarii strategiilor de dezvoltare
Etape ale procesului strategic

Stabilirea precisa a locului pe care firma il ocupa in

macrosistem si a oportunitatilor accesibile
Determinarea obiectivelor strategice care sa fie
reale,mobilizatoare si comprehensibile
Stabilirea abordarilor strategice si a resurselor necesare
indeplinirii obiectivelor
Determinarea marimii si felului resurselor necesare realizarii
obiectivelor
Esalonarea realizarii strategiei
Fundamentarea pe prognoze tehnologice, economice si
organizatorice
Abordarea sistemului ca un ansamblu al aspectelor implicate
de dezvoltarea firmei
Folosirea formei de conducere participativa in toate etapele
principale ale conceperii si implementarii strategiei
45.Enumerati principalele elemente care diferentiaza strategia de dezvoltare a
unui IMMde strategiile sectoriale ale acestuia.

46. Dati exemple de 5-7 active corporale existente intr-un IMM.

Active corporale = a) terenuri : terenuri i amenajri de terenuri (iazuri, bli ..)
b) mijloace fixe : * echipamente tehnologice (utilaje, liniide
fabricaie..)
* mijloace de transport (camioane,
autoutilitare, motostivuitor, autoturisme )
* aparatura birotic (PC, Laptop-uri,
Imprimante)
* construcii ( cladiri, depozite ..)
* aparate de msur i control
47. Dati exemple de 5-7 active necorporale existente intr-un IMM.
Active necorporale = * cheltuielile de constituire;
* cheltuielile de cercetare dezvoltare;
* concesiunile, brevetele, licentele, marcile, drepturile si alte
valori similare, programele informatice;
* fondul comercial;
* alte imobilizari necorporale
48. Explicati conceptul de performanta la maturitate a unui sistem economic.
Odata cu trecerea timpului, o afacere trece prin etape de viata specifice. Odata cu
timpul, multi factori joaca un rol important in ciclul de viata. Grija principala a
companiilor este sa ramana pe piata, sa creeze oportunitati si sa supravietuiasca

amenintarilor concurentei. Pentru a capta atentia pietei, un business trebuie sa aplice

strategii si politici care sa ii mareasca popularitatea, astfel se impune o planificare si o
implementare a masurilor necesare cresterii si dezvoltarii.
Fiecare afacere se conduce dupa propriul sau set de reguli si principii create pentru
functionarea sa eficienta. In general, orice afacere este afectata de factori precum
cerere si oferta, increderea consumatorilor, disponibilitatea de capital si altele. Acesti
factori afecteaza afacerea in sensul ca ii provoaca urcusuri si coborasuri periodice.
Cele patru etape principale din ciclul de viata al unei afaceri sunt: crestere, maturitate,
saturatie/recesiune si declin.
Cresterea este faza initiala a afacerii pe piata. Multe politici trebuiesc puse in aplicare
in aceasta faza. Se refera si la faza de expansiune, aici afacerea isi stabileste nisa pe
piata. Aici proprietarii de afaceri isi stabilesc identitatea brandului si isi fidelizeaza
baza de clienti folosind tehnici inteligente de marketing. Aceasta etapa este marcata
de vanzari mari, cresteri de profit, principalul obiectiv aici este mentinerea clientilor si
castigarea increderii lor. Faza de crestere include: cerere in crestere, venituri in
crestere, concurenta mare, promovare intensa, politici noi, crearea fidelitatii clientilor.
Faza de maturitate este varful de evolutie al unei afaceri. In acest stagiu este ferm
stabilita pe piata, vanzarile ating nivelul maxim, identitatea si imaginea brandului este
bine stabilita si cunoscuta. Baza de clienti, investitorii, relatiile de afaceri sunt bine
stabilite in acest punct. In aceasta faza afacerea se poate extinde si poate aduce
inovatii in produse. Faza de maturitate include: cerere si oferta mare, venituri mari,
cota de piata mare, promovare mai putina, imagine de brand buna.
Saturatia sau recesiunea este urmatoarea etapa, incepand un usor declin. Pot fi multi
factori responsabili pentru degradarea afacerii: politici guvernamentale, competitori
puternici, probleme cu forta de munca si multe altele ce pot afecta drastic stabilitatea
economica a afacerii. In aceasta etapa sunt specifice: scaderea cererii, scaderea
vanzarilor, venituri reduse, pierderea cotei de piata, competitie acerba.
Declinul este ultima etapa, opusul celei de maturitate. In aceasta faza afacerea ajunge
in cel mai jos punct al cotei de piata si al afacerilor. Preturile si profiturile scad, sunt
mult mai putine vanzari, forta de munca scade si productia la fel. Etapa de declin
cuprinde: veniturile cele mai scazute, pierderea increderii clientilor, disponibilizari,
reducerea de costuri si scaderea cotei de piata. Aceasta ultima etapa reprezinta
sfarsitul afacerii. Ultima solutie aici este relansare, implementarea de noi politici,
expansiunea de orice fel pentru a ajuta in crestere.
49. Ce intelegeti prin ipoteza de lucru in auditul operational. Dati 2-3 exemple.
50. Explicati semnificatia culorii galbene atasata riscurilor tratabile existente in
matricea riscurilor ecomice. Cum se definesc aceste riscuri ?
Riscurile activitii economice rezult in principal din incapacitatea firmei de a-i
adapta continuu costul i de a se adapta la mediul economic.
Culoarea galben ataat riscurilor tratabile existente n matricea riscurilor
economice semnific gradul minim al riscului economic.
Gradul minim al riscului economic nseamn c probabilitatea riscului este sczut,
(puin probabil s se ntmple) iar impactul este nesemnificativ, (trebuie doar notat).

51. Definiti conceptul de zgomot cultural in comunicarea informatiilor necesare

auditului operational.
Zgomotul cultural n comunicarea informaiilor necesare auditului operaional
Zgomotul cultural se refer la impedimentele aprute n comunicarea dintre oameni
de diferite culturi; elaborarea unor ipoteze stereotip ce ofensatoare. Surse de zgomot
culturale includ:
diferene de limba (ex: aceleai cuvinte au sensuri diferite)
valorile (ex: importana de a fi la timp, programul de lucru ntr-o cultur)
indiciile non-verbale ( ex: interpretarea limbajului corpului) .
Persoanele implicate n comunicarea internaional ar trebui s fie contiente de
barierele care ar putea afecta mesajul ce urmeaz a fi interpretat de expeditor.