Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
</
Me*
fay
CA
/k
'
,
! FURNIZOR / PRESTATOR
ic.N.posTA mm S.A.
FACIIEA
;Nr.Reg.Can.?J40/8636/1998
DAMST
'
CIF/OJI
Sediul soeial/Adresa cftT C(]Zi*EBTI 58
na arini
Con til
Eanca
! FO...ITIA - S P C L E P - V DORiCI
;Adrt?sa Vatra Domei &/ unirii
;20a srv piAblic
3=2x24% ,-
stainpila
Dacia 140,sec 2
COINTFIRMARE PE FRJMIRJE
irenumele, societatea, institutia)
Bloc ..
t
VrA
Sector/ Judet <J.!Lt
',1
Satul
Localitatea
Codul
Oficiul postal
Felul trimiterii
Oficiul postal ....
<D
Q. E
greutate
^^^yOlSy^O
bnntoliWu
valoare
ramburs
Tiparit la Fabrica de Timbre
;
,-
PQJ-lTf*
l
l
Codul
-a a>
i 5
.........
Conf,m
m primire,
primi (semnaturatjestma^arului)
Calitatea prlmitorului.
Ofiotulpt)$tal;
** de .
Motivul nepredarii:
(da<;a este cazul)
EX./
NR: 43.700 din: 29.05.2013
NOTIFICARE R.E.P.D.C.P. NR.1990
CAT RE,
D-nul Barbir Gabriel-Danut, com. Dorna Arini, jud.
Suceava, sat. Cozanesti nr. 58.
La solicitarea dumneavoastra, inregistrata cu numarui de mai sus,
referitoare la eliberarea unui act de identitate fara cod numeric personal(C.N.P.), va
comunicam faptul ca eliberarea unui act de identitate se face in baza unei cereri-tip ,
care se depune la ghiseul Serviciului Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor
Vatra Dornei, str. Unirii nr. 20-A, jud. Suceava, impreuna cu actele necesare,
prevazute in O.U.G nr.97/2005, republicata, privind evidenta, domiciliul, resedinta si
actele de identitate ale cetatenilor romani si de H.G. nr. 1375/2006, pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare unitara a dispozitiilor legate privind domiciliul,
resedinta si actele de identitate ale acestora.
In conformitate cu prevederile art. 6,12,14,19 si 20 din O.U.G. nr. 97/2005,
republicata, CNP reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana
fizica. Actele de identitate se elibereaza in conditiile prezentei ordonante de urgenta,
cetatenilor romani care fac dovada identitatii, a adresei de domiciliu si, dupa caz, de
resedinta, in cazurile si conditiile specificate de actul normativ mentionat, precum si
de prevederile art. 44, 58 si 72 din H.G. 1375/2006, la care s-a facut referire.
SERVICIULUI,
-
VALERIU
'
'
ATENTIE! FURNIZAREA $1 PRELUCRAREA ACESTOR DATE SE FACE CU RESPECTAREA O.U.G. 97/2005, H.G. 113/1997, O.U.G. 96/2000, LG. 677/2001 1 NU POT FI
DATE PUBLICITATII SAU FOLOSITE IN ALT SCOP DECAT CEL SOLICIT AT!
;-..*
3ay 73
\i;# e W!<
T.P.
POSTAROMANA
Nr.103/P/334002/2009 j
Vsilabilitate - permanenta
Vatra Dornei 1
'
*. ,. rr A-, , . .V ^..-,p t;
! CONSIUUL
;
CATRE
Directia Judeteana dc Evident:] a Persoanelor Suceava
sir. Avram Tancu i n . 1 Suceava, cod. 720008
'.
i
CERERE
prin care solicit revocarea in (ol a Notificarii nr. 43/29.05.2013 emisa de
Serviciul Public Comunitar Local dc Evidenta a Persoanelor de pe langa
Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornci, cu sediul in Vatra Dornei, str.'
Unirii, nr. 20-A, jud. Suceava si solicit sa dispimcti obligarea SPCLEP Vatra
Dornei la emiterea unui act de idonlitatc pe mimele men, lara cod numeric
personal.
j!.
";l /
it'
I
]:H'
1^
M
Barbir Gabrie1-D>aniit
~
:
Str
: Bloc.
Nr.
Sector/ Judet
Codul
. Scara .,
Apt
Satui.
Localitatea
Oficiul postal
Confirm primirea
(semnatural
0>
11
Calitatea primitorului
j
-D TO
>ca w-
S 8.
Motivul nepredarii:
(daca este cazul)
pSO/fjfclOR $?*
SemnStura lucratorului preda
CONFIRMAME PE PRIIVIIRE
:
4&.
PT$)
Sector/Judet
Satui .Vr^.WS:.
Scara
,.. Apt.
>
Nr. notificare
ANSPDCP-1781
C a t r e,
Domnul Barbir Gabriel Danut
Comuna Dorna Arini, sat Cozanesti, nr.58, jLIdetui Suceava
Referitor la cererea dumneavoastra prin care solicitati revocarea Tn
tot a Notificarii nr.43/29.05.2013 emisa de Serviciul Public Comunitar Local
de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei si obligarea acestuia la emiterea
unui act de identitate pe numele dumneavoastra, fara cod numeric personal,
va facem cunoscut ca cererea dumneavoastra a fost redirectionata catre
S.P.C.L.E.P. Vatra Dornei, Tn calitate de emitent, avand Tn vedere
prevederile art.7 alin.(1) din Legea nr.554/2004 a contenciosului
administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
Avand Tn vedere ca Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor
Suceava asigura coordonarea si controlul metodologic privind activitatea
serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor din judetul
Suceava, suntem Tn masura sa va informam ca, Tn conformitate cu
prevederile art.6 alin.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005
privind evidenta, domiciliul, resedinta i actele de identitate ale cetatenilor
romani, cu modificarile si completarile ulterioare, fiecarei persoane fizice i se
atribuie, Tncepand de la nastere, un cod numeric personal care se Tnscrie Tn
actele si certificatele de stare civila si se preia Tn celelalte acte cu caracter
oficial, emise pe numele persoanei respective, precum i Tn Registrul
national de evidenta a persoanelor iar printre elementele obligatorii din
cuprinsul cartii de identitate prevazute de art.2, alin.(1) din Hotararea
Guvernului nr'.839/2006 modificata prin Hotararea Guvernului nr.516/2009
printre datele personale evidentiate la lit.g) se numara la pct.1 CODUL
NUMERIC PERSONAL.
Cu stima,
PMB/MM
Ex.2
'
I bONSSUUL
OIRECIIA JISBETEIIIA BE
u^, .i
w,-.....
wi.v-,_.,;.;
,-
EX. /
CAT RE,
t
t;
D-nul BARBIR GABRIEL-DAN UJ, com. Dorna Arini, jud.
Suceava, sat. Cozanesti nr.58
:
de Evidenta
dumneavoastra
prin
a Persoanelor
care
solicitati
Suceava
revocarea
tot
Notificarii
nr.
\, re
:'
'
'
ATENTIEi FURNIZAREA$I PRELUCRAREA ACESTOR DATE SE FACE CU RESPECTAREA O.U.G. 97/2005, H.G. 11.VI997, O.U.G. 96/2000, LG. 677/2001 1 NU POT FT
DATE PUBLICITATII SAU FOLOSITE IN ALT SCOP DEC AT CEL SOLIC1TAT!
:
'
-
11 !.;, i ' -
JKiBUNALUL SUCEAVA
Y+
'
-1
o
u
D.
JJ/t/
/
'
Ca t~fLf*.//T~/h
/
^ - -/ - ^f
/vW
J^'f-^^-
'A
/-^^://7
/~f~
i/riTx.''^-
J^/k//
_2>O.*//
^u
A-7//?
J*4".
C/A/'/,^C//
h^J^l^rt^
/ ^7
0
L^^.A'
.;-.
0"
ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCALDestinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUT
com. sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58, judetul SUCEAVA
Comunicare Adresa
emisa la 5 februarie 2014
:
*'
. -
'
!
/&#*\'
:-/:-
Nr.103/P/5340/Z0u9j
*"-- -*
^l*\
*O
A*
fO
!i
"PENTRUJIPTIE, *
-;
* *
'2
c
TRIBUNALULSUCEAVA
Sir. Steian ce! Vlare, nr. 62
.vs.: rt -cipius Suceava
Juaetul Suceava
23454
'
'-
,
,?
v/
//
/
. eteana de pensii
Total drepturi
331 37
53181
1VASCO I MARIA
09/02
1797000
Irtdexare
S2325
A n : 1972 N r p c t = O, 83095
SUCEAVA
CNAS
135218
,
: ii
VATRA DORNEI
CMP: LIPSA GIMP
Retineri
: -.--
Ind.DllS
,
:
..
:
:
:re adresata Casei judeteue i
'*
-
;;
ATAPENS'E
.'
Seria SVDA
ROMANIA
DORNA ARINI
Nr. 541
Judetul: Suceava
Codul de inregistrare fiscala (C.I.F): 6576100
Adresa:....
CHITANTA
P.P.
7364
<r
1701023335011
CODUL
din clasificatia
bugetara
07.02.03.01
Din: 10.02.2014
Sume incasate
Curent
Majorari
Penalitati
Bonificatii
Ramasita2>
50,00
0,00
0,00
0,00
50,00
0,00
50,00
0,00
0,00
0,00
50,00
0,00
Total 3>
ELEMENTE DE IDENTIFICARE
A INCASATORULUI
LEGITIMATE
STORUS AURORA
A U /I
(' f^A
NR.
- * ,
ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUT
com. sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58, judetul SUCEAVA
P
DOSARUL NR. 1031/86/2014
Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Fond
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: C5 F Cont N
9
Comunicare Ad res a
emisa la 18 martie 2014
Semnatu
X:v,
'"' -.".
'-' f _^1
/7
i
I
V, PENIRUJUSTiTIE,
POTAROMANA
Nr. 103/P/5340/2009
13 03
i
TR1BUNALUL SUCEAVA
r. |tsfan eel Mare Nr. 621
Munlcipiul Suceava
JudetulSuceava
:
'
32771
r.*/.
7
ROMANIA
JUDETUL SUCEAVA
PRIMARIA MUNICIPIULUI VATRA DORNEI
NR. 4346 / 25.02.2014
Catre,
Judecatoria Municipiului Vatra Dornei
Tntampinare
In fapt:
Conform prevederilor art. 17 din ORDONANTA DE URGENTA Nr. 977 14
iulie 2005 Republicata privind evidenta, domiciliul, reedinta i actele de
identitate ale cetatenilor romani:
"(1) Cartea de identitate confine date in format tipdrit sau in format inscriptionat
prin tehnici speciale, date aferente cardului national de asigurari sociale de
sandtate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in
domeniul sdndtafii, cu modificdrile i completarile ulterioare, inscrise in mediu de
stocare, precum i elemente de particularizare i de siguranja.
(1^1) In mediul de stocare prevdzut la alin. (I), care asigura funcfionahiaiea
carjii de identitate ca i card national de asigurari sociale de sandtate, se inscriu
exclusiv datele aferente cardului national de asigurari sociale de sandtate,
stabilite la art,__331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificdrile i completarile
ulterioare.
(1*2) Datele aferente cardului national de asigurari sociale de sandtate
stabilite la ar_L 331 alin. (1) i (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificdrile i
completarile ulterioare, inscrise in mediul de stocare a carpi de identitate, pot fi
accesate i utilizate door de persoanele abilitate conform Legii nr. 95/2006, cu
modificdrile i completarile ulterioare, i actelor normative subsecvente acesteia.
(1*3) Datele biometrice nu pot fi accesate de persoanele prevdzute la alin.
(1*2).
i:
In drept:
Formulam prezenta intampinare in baza prevederilor art. 205 alin. (2) din
Legea 134/2010 privind Codul de Procedura Civila, in sustinerea celor prezentate
invocam prevederile art. 17 ORDONANTA DE URGENTA Nr. 97/14 iulie
2005 Republicata privind evidenta, domiciliul, reedinta i actele de identitate ale
ceta|enilor romani.
Azijot, 27.03.2014, ora~ 9.30 - dupa Sfanta Liturghie, T.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei
si Radautiior mi-a dat binecuvantare pentru proces "impotriva statului" contra C.N.P.
Am batut la usa ia tipografie si am spus:
-
"Blagosloviti!"
"intra!" mi s-a raspuns (vocea I.P.S.-ului Pimen).
','
Inauntru era T.P.S. Pimen Tmbracat simpiu {haina monahala) fara nimic pe cap cu un
parinte (cred) cu barba tunsa, de Tnaitime parca un pic mai mic decat T.P.S. Pimen, cu fata
smerita, brunet, Tmbracat simpiu Tn haina neagra fdiaeon sau preot). LP.S. Pimen mi-a zis:
-
"Spune!"
Eu am zis :
"Binecuvantati parinte!" si mi-am plecat capul.
El m-a binecuvantat si a repetat:
-
"Spune!"
Am zis:
"Sunt Tn proces cu statui Tmpotriva C.N.P. si am venit pentru binecuvantare."
"Pentru ce-ti trebuie binecuvantare?"
-
"Pentru proces!"
"MergicuDomnul!"
,
ing. geolog Gabriel Barbir,
27.03.2014,
Pomenirea Sf. Matroana din Tesaionic si a Sf. Me. Filit si Lidia cu cei 4 fii ai lor
'"-*
Motto
auo iBO
>
Jktr-*"''*'"'
"lubirea si Adevarul sunt de o fiin^a; cresc una prin ceaialta, se Tntrepatrund Tn infiniturile
nesfarsite. lubirea traieste prin Adevar, iar Adevarul traieste prin lubire. Daca lubirea are un limbaj,
acesta e Adevarul; si iarasi, daca Adevarul are o limba, aceasta-i lubirea. Cel ce are Adevarul are lubirea.
Adevarul nu poate trai Tntr-un suflet Tn care nu este salasluita lubirea, fiindca lubirea este viafa
Adevarului, suflarea Adevarului si inima Adevarului. lubirea e cea care vadeste ce-i din Adevar Tn om:
acolo unde nu e Adevarul, nu e lubirea. Fara Adevar, lubirea si-ar pierde vederea, s-ar afunda m
Tntuneric si ar ajunge oarba; fara lubire, Adevarul s-ar vesteji si ar muri pentru totdeauna. Adevarul si
lubirea sunt vasele sfinte de nesfaramat ale harului. milei si pacii lui Dumnezeu. Sufletul care le are, se
umple Tndata" de harul dumnezeiesc. Fiindca doar datorita lubirii si Adevarului ce sunt mlauntrul omului,
acestea trei sunt unite armonios. Iar darul acesta vine de la Preasfanta Treime. Dragostea crede totul,
,
iarta totul, dar se bucura numai de Adevar/'
(Sfantul lustin Popovici - extras din "Pagini din mva^atura si istoria credinjei noastre stramosesti
-VIII", pag. 73-74, Ed. Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor - Suceava 2013, Tiparita cu binecuvantarea
Tnalt Prea Sfinfltului f PIMEN - Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor)
La dosar nr.1031/86/2014
CATRE
TRIBUNALULSUCEAVA
'
Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, avand Tn vedere comunicarea adresei
instantei din data de 18 martie 2014, formulez
.
RASPUNS LAtlMTAMPINAREA
depusa de Municipiul Vatra Dornei prin primar Hie Benches, si arat ca Tnscrisul depus de parata, Tn
argumentarea solicitarii de respingere a cererii mele, nu a facut decat sa reproduce textual dispozitiile
art. 17 din DUG nr. 97/14 iulie 2005 fara a tine seama de motivele care au determinat demersul meu
judiciar privind eliberarea unui act de Identitate fara atribuirea si mentionarea codului numeric personal,
si care constituie principalul conslderent pentru care am cerut concursul instantei de judecata.
La Tnceput nu am pus problema CNP-ului, pe care nu am constientizat-o. Acest lucru s-a
Tntamplat Tn mod treptat Tn cursul anului 2004. Pentru prima data am introdus aceasta problema la data
de 26.10.2004 In PETITIA adresata D-lui Luncasu Silviu-Cristian, Director General al INSPECTORATULUI
NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR din subordinea MIN1STERULUI ADMINISTRATE! SI
INTERNELOR : "... neeliminarea codului numeric personal care II reduce pe om din slava data lui de catre
Dumnezeu care l-a creat "dupa chipul lui" (BIBLIA , ED. SF. SINOD - 1914 - Facerea 1, 27), la cea de
plata pe card. Dar am obosit si eu. Cred ca ma retrag. Sunt de opt luni la pensie. Tmi ajunge! Ca geolog,
subteranul te solicits foarte mult.
Concluziona'nd, consider ca drepturile mele constitutional referitoare la viata private, precum si
cele referitoare la libertatea de gandire, constiinta1 si religie, care Tntr-un stat de drept trebuiesc
respectate, sunt incalcate, atata timp cat convingerile mele religioase nu-mi permit anularea identitatii
prin miocuirea acesteia cu un numar. Din considerente religioase eu nu pot accepta vreun act de
identitate cu CNP (nicidecum cu coduri de bare sau cip, etc.), iar autoritatile statului al carui cetatean
onest sunt trebuie sa-mi ofere posibilitatea satisfacerii opfiunii mele religioase, cu atat mai mult cu cat
exista precedentul creat prin art. 26 din Ordinul 1190/ 31.07.2001 (sau 2000) al Ministrului de Interne In
care este precizat faptul ca "persoanele care refuza" cartea de identitate din motive religioase"
primesc buletine de tip vechi . Nefiind specificat cat de vechi, eu inteleg ca poate fi si un tip de buletin
de dinaintea datei de 2 martie 1978 (data nefastului decret 59 ce a introdus CNP-ul). Acest lucru este
sustinut si de existenta la data de 31.07.2001 sau 2000 - data cand a fost emis Ordinul 1190 - a
buletinelor de acest tip fara CNP. Exemplific cu cazul bunicii sotiei mele de la care am gasit un cupon de
pensie datat 09/02 (adica septembrie 2002), deci ulterior datei de 31.07.2001 unde Tn rubrica CNP este
trecut LIPSA CNP. Acest lucru nu a imoiedicat-o sa-si ridice pensia. Copii dupa acel cupon am depus la
Tribunalul Suceava la data de 11.02.2014 (Nr. 1031/86/2014). Prin refuzul autorita"tilor administrative de
a-mi elibera un act de identitate farS CNP, se confirma faptul ca doar in perioada 31.07.2001(2000) 01.04.2003(2004), convingerile religioase ale cetatenilor romani au contat, dupa aceasta perioada" se
invoca diferite acte normative interne care, toate la un loc, Tncalca Tn mod flagrant normele europene in
materia drepturilor fundamentale ale omului. Cred ca" libertatea constiintei trebuie garantata, ea nu
poate fi Tngradita sub nici o forma, iar faptul ca autoritatile carora m-am adresat panS acum nu
manifests un spirit de toleranta si respect fata de optiunea mea religioasa" constituie o vatamare
flagranta a drepturilor si intereselor mele legitime. Aceasta atribuire fortatS a unui cod numeric nu
Tnseamna decat un prim pas cStre stergerea si reducerea la zero a tuturor drepturilor mele, printre care
si dreptul fundamental de a avea un nume. nu un numar. actiune clasif icata Tn procesul de la Numbers
ca fiind CRIMA IMPOTRIVA OMENIRII. A se vedea si manifestatiile Tn douS r^nduri [04.06.2004 si
aproximativ doua saptSmani - sfarsitul lui iunie - Tnceputul lui iulie 2012 (postal pe site la data de
13.07.2012)] a ROM AN I LOR DIN MOLDOVA DE PESTE PRUT. CARE. CU MITROPOLITUL VLADIMIR AL
CHISINAULUI SI A TOATA MOLDOVA ?N FRUNTE. NU S-AU lASAT PANA NU AU OBTINUT DE LA STAT
ALTERNATIVE LA ACTELE CU CNP! DECI SE POATE! DESPRE ACEASTA VICTORIE APROAPE INCREDIBIlA.
H"
PRESA NOASTRA BISERICEASCA N-A SCRIS NIMIC (NICIDECUM CEA LAICAl: NICI MACAR REVISTA
ATITUDINI!... NO COMMENT!
Multe ar mai fi de adaugat, dar ma opresc aici. i timpul de 10 zile a fost si el prea scurt.
Sper ca esentialul sa poata fi decelat. Doamne ajutS! Depun raspunsul la Tntampinarea paratei Tn dublu
exemplar.
31.03.2014
necuvantatoare Tnseriata ..."(in prima pagina a petifiei - reprosuri vizavi de cum afecteaza cartea de
identitate llbertatea de conftiinfa. De asemenea fac precizarea ca in PETITIE am citat din memorie:
"duoa chioul si asemdnarea Sa", ceea ce este inexact. Omul a fast creat dupa chipul Lui Dumnezeu si i sa dot voie libera pentru a ajunge la asemdnarea cu Dumnezeu. Mesajul per ansamblu nu a avut de
suferit). De aceea sunt nevoit sa fac un scurt istoric a ceea ce s-a Tntamplat Tncepand cu ziua de 16
februarie 2003, data la care am primit SFANTA TAINA A CASATORIEI la manastirea "Petru Voda" cu
binecuvantarea parintelui duhovnic si a parintelui lustin. Cu acest prilej parintele lustin, pe langa alte
sfaturi ne-a zis sa nu luam cartf de identitate, ci sa cerem de la autoritafi buletine de tip vechi. La
Tnceputul postului mare al anului 2003, sofia mea a fost la politia Vatra Dornei (trimisa fiind de mine)
pentru a cere dupa cum ne-a spus parintele lustin. Cand am ajuns eu de la serviciu acasa, ea era toata
plansa si mi-a zis ca un ofifer de p'olifie (femeie - nu-i dau numele, dar lucreaza si Tn prezent acolo) a
bruscat-o verbal, de a facut-o sa planga. Imediat, cu prima ocazie m-am dus eu la police si am Tntrebat
cum de e posibil asa ceva; m-a 'linistit' dl. Ciuhlau Valeriu (actual Agent sef de politic) care a vorbit
normal cu mine, transmitandu-mi totodata ca ceea ce vrem noi nu se poate rezolva la Vatra Dornei,
poate la Suceava. Asa am ajuns la data de 14.05.2003 Tn audienja la dl. subcomisar Dan Hoffman care a
aprobat cererea noastra fara comentarii fiind foarte amabil [a vrut chiar el sa ne elibereze buletinele,
dand un telefon undeva ca sa-i fie aduse doua buletine Tn alb, dar nu i s-a raspuns la telefon. Langa el era
un ofi^er (cred - din subordine) care Tn mod vadit a fost deranjat de cererea noastrS. A profitat de faptul
ca nu s-a raspuns la telefon si a vrut sa ma expedieze, dar dl. subcomisar nu m-a lasat sa plec pana cand
nu a vorbit telefonic cu cei de la poltyia Vatra Dornei, carora le-a pus Tn vedere sa ne elibereze
documentele de identitate precum am cerut, scriind acest lucru si pe cererea noastra]. Imediat am
plecat Tnapoi la Vatra Dornei, unde dl. Ciuhlau Valeriu ne-a spus ca pe moment nu au buletine de tip
vechi Tn alb si ca poate sa ne elibereze pana vor veni acelea - doua cartf de identitate provizorii. Noi,din
pacate am acceptat si... am tot asteptat sa vina buletinele de identitate, care n-au mai venit... Tn luna
mai 2004 cineva ne-a furnizat xerocopia articolului din revista "Credin^a ortodoxa" (pag.10) - la vremea
respective aparand cu binecuvantarea episcopului Eftimie al Romanului - din luna octombrie 2002 (daca
o aveam la timp!) - Tn care se aduce la cunostinja cititorilor acestei reviste existenfa unui ORDIN al
MINISTERULUI DE INTERNE cu nr. 1190 din 31 iulie 2001 (de circulatie internal) care precizeaza ca
"persoanele care refuza cartea de identitate din motive religioase" primesc buletine de tip vechi.
Imediat (21.05.2004) am alcatuit o noua CERERE pe care am adresat-o efului Serviciului de Eviden^a a
Populatiei din cadrul Police! Municipiului Vatra Dornei la care ni s-a raspuns de la DIRECflA GENERALA
DE EVIDENjA INFORMATIZATA A PERSOANEI prin DIRECTORUL GENERAL al acesteia, Domnul Chester de
police NICOLAE IONEL (Nr. 1047793/21.06.2004) pe numele meu si ... stupoare, pe numele ... mamei
mele (Tn loc de al sojiei mele!) Vianora-Gabriela?!... Pe Sofia mea o cheama Florentina-Gabriela! Mama
nici pana-n ziua de azi nu stie nimic. No comment! Acest raspuns eel putin ciudat (ca destinatari) ne mai
informeaza ca "... reglementarea din ordinul ministrului administrate! si internelor la care facefi referire
(e vorba de ordinul nr. 1190/31.07.2001 - nuantat de domnul Chester de politie NICOLAE IONEL
... ordinul ministrului administrate! si internelor... si nu al MINISTERULUI DE INTERNE cum apare
in revista "Credinta ortodoxa"} a fost abrogata la data de 01.04.2004." La datele de 9.07.2004 respectiv
3.08.2004 am Tncercat prin doua cereri sa obtinem doua cartf de identitate provizorii (bazandu-ne pe
raspunsul din data de 21.06.2004), dar n-am reusit... Atunci am fost nevoiti sa revenim cu un MEMORIU
la DIRECTIA GENERALA DE EVIDENjA INFORMATIZAlA A PERSOANEI, catre DIRECTORUL GENERAL al
>
,-
acesteia, Domnul Chester de police NICOLAE IONEL (de unde ne-a venit raspunsul dat la data de
21.06.2004). Acesta a fost Tnregistrat cu nr.1202986/ 27.08.2004. Am aratat ca ne-am adresat acestei
institutii fn virtutea art.30, art.47 din Constitute i am aratat ca in cazul nostru au fost Tncalcate de catre
o autoritate publics art.15, art.29, art.31, art.33-din Constitute, etc. Ni s-a raspuns acum de la
INSPECTORATUL
NATIONAL PENTRU
EVIDENTA
PERSOANELOR
din
subordinea MINISTERULUI
ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR (Nr.1163812/ 28.09.2004) prin Domnul DIRECTOR GENERAL, Comisarsef de police LUNCAU SILVIU-CRISTIAN, prin care ni se aduce la cunostinta ca ... "Tn rlspunsul nr.
1047793/ 21.06.2004, fn urma unei regretabile erori de tehnoredactare, s-a Tnscris ca data a abrogSrii
'01.04.2004', Tn loc de 01.04.2003, asa cum era corect". Vizavi de " dispozijiile constitutional" la care
ne-am referit Tn documentul Tnregistrat Tn data de 27.08.2004, ni se fac trei precizari din care prima:
"art.16, alin.(2) din CONSTITUTE ROMANIEI, dispune: nimeni nu este mai presus de lege", etc. Tn
acest context am formulat o PETITE catre INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR
din subordinea MINISTERULUI ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR, Domnului DIRECTOR GENERAL, Comisarsef de polifie LUNCAU SILVIU-CRISTIAN (INTRARE Nr. 62903/ 26.10.2004) Tn care am demontat tot ceea
ce s-a scris Tn raspunsul din data de 28.09.2004. Aici, precum am amintit mai sus , am pus pentru prima
data problema CNP-ului si mai mult decat atat am demonstrate ca: " Tn acest moment, sunt Tntrunite Tn
plus conditii care ne Tntaresc convingerea ca Tn coformitate cu articolul 48 din Constitute Romaniei (si
credem ca nu nurnai), ne putem considera persoane vatamate Tntr-un drept al nestru, implicit Tntr-un
interes legitim". Nu am recurs la JUSTICE Tn acel moment pentru ca la acel moment nu aveam
binecuvantare de la duhovnic (aceasta a venit pe 1 mai 2013). Ni s-a raspuns aproximativ ca si pana
atunci (Nr.62903/ 16.11.2004). Vazand acest lucru am renunfat sa mai "polemizam" cu autoritafile
respective ale statului (e drept c au aparut probleme din ce Tn ce mai dure de alt ordin, dar, cu ajutorul
lui Dumnezeu, le-am biruit). Pasul urmator l-am fScut la data de 06.02.2007, cind ne-am adresat
Domnului Subprefect STEFAN ALEXANDRU BAlSANU. Ne-a Tnjeles si ne-a promis ca va face tot ce tine de
el. Dar n-a putut face prea multe... Ne-a informal ulterior Tn scris ca a trimis petifia noastra
(Nr.243/P/U.B./06 martie 2007) la DIREqiA PUBLICA COMUNITARA DE EVIDENTA A PERSOANELOR
SUCEAVA, de unde, cum era de asteptat, am primit un raspuns Tn acelasi "limbaj de lemn"(Nr.l0701/ 11
aprilie 2007). La data de 14.01.2008 am revenit la Domnului Subprefect STEFAN ALEXANDRU BAlSANU
cu o PETITIE (Nr. 37/P/ 14.01.2008) Tn care, Tn primul rand, am cerut: " va rugam sa facet! demersurile
necesare la MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR si/ sau GUVERNUL ROMANIEI prin care sa
obtineti ANULAREA abrogarii aplicarii Ordinului MINISTERULUI DE INTERNE cu nr.1190 din31iulie 2001
din data de 01.04.2003(2004) ...". IN RASPUNSUL PRIMIT DE LA INSTITUTIA PREFECTULUI - PREFECT
OREST ONOFREI (Nr.37/P/B.D. din 07.02.20081. NI SE COMUNICA IN PREMIERA ABSOLUTA ORDINUL
MINISTRULUI DE INTERNE PRIN CARE S-A ABROGAT DOAR UN MK i IIML DIN ORDINUL MINISTRULUI DE
INTERNE 1190 PRECUM SI NUMARUL ARTICOLULUI DIN ORDINUL MINISTRULUI DE INTERNE 11907
2000! i,w ^.u^;): "TNCEPAND CU DATA DE 1 APRILIE 2003 S-A DISPUS JNCETAREA u^.UuA..
BULETINELOR DE IDENTITATE. AVANDU-SE TN VEDERE PREVEDERILE ORD1NULUI MINISTRULUI DE
::;7:n::: ::~. ::c;-;:; :~::: z:.~z z .'. :.z~.zz:~ : : ::; -::: C~~:NULUI M^.J'ULUI DE INTERNE
BULETtNE.". Faptul era Tmplinit. Orice petifie am fi facut si oriunde, raspunsul era previzibil. Singura
solute era (lumesc vorbind) justitia. Dar, la fel, neavand binecuvntare de la duhovnic nu am putut sa
ne adresam ei. Tntrebandu-l pe pSrintele lustin, el s-a suparat pe mine ca nu am rabdare. Apoi a venit si
momentul 14.01.2009. Entuziasm maxim. Nu am fost de acord cu forma de tabel gandita de monahul
Filoteu Balan din cauza faptului ca" presupunea completarea pe ISnga nume, etc. - a CNP-ului... In
consecin^a, am gandit eu un tabel fara CNP, si am Tnceput sa adun semnaturi. La cateva zile dupa ce am
Tnceput tabelul, am mers Tnapoi la manastirea "P-ETRU VODA" ca sa-mi susfln punctul de vedere.
Nereusind, am lasat o copie dupa tabelele mele cu semnaturi acolo si m-am oprit Tn a strange semnaturi.
Au aparut imediat pe internet (29.01., respectiv 04.02.2009 doua demersuri alcatuite primul de avocatui
Mihai Rapcea care a dat Tn judecata Guvernul, si al doilea de Presedintele de onoare al Asociaflei Civic
Media, Victor Roncea Tn numele Coalitiei Tmpotriva Statului Politienesc. Totul a culminat cu depunerea
la INSTITUTIA PREZIDENTIALA a aproximativ un million de semnaturi... Dar rezultatul nu a fost eel
scontat... NU LE-A LUAT NIMENI TN SEAMAi UACA sfc AJACA KAUAQIMA tiNP-un - HAKiNitLt tusiiN
ASIA A IIMUEKV.AI. UAK IVi-A FUSI INIEtta - ALIA , IKEU. AK H hUai MJAKI A Altai fci AlllUIMI CU
LUI uuiif<ccu nMt\uiM iMu-i rLMv. JUIVIM IMI <ic uc iviftauKMi. In alia ordine de jdei, CNP
ul 1701023335011 ipe care nu-l consider ca data personal! si datorita caruia am depus Tn data de
03.02.2014 la TRIBUNALUL SUCEAVA -
PUBLIC
COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI. care ce-i drept este Tn actual Tn
subordinea MUNICIPIULUI VATRA DORNEI (reiese din cine a alcatuit si semnat TNlAMPINAREA). Cu acest
SERVICIU PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI care a fost Tn
subordinea MINISTERULUi DE INTERNE (sub diverse denumiri) si cu DIRECTIA GENERAIA DE EVIDENTA
INFORMATIZATA A PER5OANEI (prin domnul Director general, Chestor de police Nicolae lonel - la
vremea aceea), respectiv cu INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR (prin dl.
Director general, Comisar-sef de police Luncasu Silviu-Cristian la vremea aceea ) am avut Tncepand cu
anul ?nft* o serie de divergen|e vizavi de moralitatea actelor de identitate introduse prin LEGEA
NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996. ACEST LUCRU A FOST RECUNOSCUTtN MOD IMPLICIT TN ANUL 2001 (",.
2000)- Ordinul nr. 1190 din 31 iulie ZOOlssau 2DOOi al Ministerului de Interne ce contine un articol
(art.26i Tn care este precizat ca "persoanele care refuza cartea de identitate din motive religioase"
primesc buletine de tip vechi, DAR ... la data de 01.04.2004 sau 2003 (avem doua" raspunsuri diferite
semnate de cei doi director! general!), acest ordin a fost abrogat (doar art.26!, dezinformarea celor de la
"interne" se pare ca le este Tn sange!) ... etc.] IMPUS de autoritafile COMUNISTE probabil Tn anul 1984
[odata cu eliberarea buletinului de identitate cand subsemnatul a Tmplinit 14 ani - mama nu-si aduce
aminte s-o fi chemat cineva (organele de militie) Tn vederea introducerii CNP pe certificatul meu de
nastere, tata a decedat Tn 2000 si nu am apucat sa-l Tntreb] pentru a se conforma DECRETULUI NR. 59/
2 MARTIE 1978 pentru modificarea LEGII NR. 5/ 18 MARTIE 1971 cu privire la actele de identitate ale
cetajenilor romani,precum si la procedura schimbarii domiciliului si a resedinfei emis de CONSILIUL DE
STAT al REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, semnat de dictatorul comunist NICOLAE CEAUSESCU,
publicat Tn BULETINUL OFICIAL NR.15/ 4 MARTIE 1978, intrat Tn vigoare la data de 3 MAI 1978 (60 de zile
de la publicarea Tn BULETINUL OFICIAL al REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA - ART.III din DECRETULUI NR.
59/ 2 MARTIE 1978). Tn acest DECRET NR. 59/ 2 MARTIE 1978 la ART.I, PUNCTUL 11 se introduce
articolul 30"! care reprezinta momentul 'nasterii' CNP-ului Tn legislate din Romania: "Ministerul de
Interne, Comitetul pentru Probiemele Consiliilor Populare si Direcfla Centrala de Statistic! .,. .^ :..-.',.'.'.' .,._
cod numeric personal
'
"
'"'
r'
i cam atat. Vine acum dupa momentul 1989 Parlamentul Romania! cu LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE
1996 (care abroga LEGEA NR. 5/ 18 MARTIE 1971, "precum si procedura schimbarii domiciliului si a
resedinjei si orice alte dispozi$i contrare" - pana aid totul este bine (aoarent... ca in Pilda Vamesului
si a Fariseului - Luca 18, 10-14 in care aoarent Fariseul tncepe bine: "Dumnezeule, mulfumescu'ti"
(BIBLIA, ED. SF. SINOD -1914), dar ce a urmat dupa aceea...se ftie), dar ART.5 (2) prevede: "Codul
numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica si constituie
singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date nominate privind
persoana fizica." O SA Ml SE SPUNA {POATEh "DAR NUMELE. PRONUMELE. ETC. SUNT CUPRINSE ?N
CNP!" DA. DAR EU. CA SI CRESTIN ORTODOX MA CARACTERIZEZ IN PRIMUL RAND PRIN NUMELE DE
BOTEZ: GABRIEL. CLAR SI NU CODIFICAT! SUNT UN OM REAL. NU SUNT CEVA VIRTUAL. CEVA CE POATE
Fl CODIFICAT! TlMTR-O ANUMIlA MASUR& SE POATE FACE O PARALELA SI CU PLATA PE CARD. LUCREZ
EU LA LOCUL DE MUNCA. NU LUCREZ PRIN INTERMEDIAR! DE ACEEA VREAU BANII IN MANA DE LA
CASIERIE SI NU PRIN INTERMEDIAR (CARD). PRIN URMARE. MIE. CA PERSOANA EXISTENlA DIN PUNCT
DE VEDERE FIZIC PE ACEST PAM&NT. CAT SI SPIRITUAL. POTR1VIT PERCEPTELOR MELE RELIGIOASE. Ml
SE INTERZICE ?N MOD IMPLICIT SA MA IDENTIFIC PRIN NUME. PRENUME. DOMICILIU. LOCUL SI DATA
NASTERH IN FATA AUTORIT&TILOR STATULUI AL CARUI CETATEAN SUNT I TOATE ACESTE ATRIBUTE DE
RECUNOASTERE A UNEI FIINTE OMENE5TI SUNT REDUSE LA UN SIMPLU NUMAR! NU S-A MAI VAZUT
ASA O DISPRETUIRE A PERSOANEI UMANE NICICAND ?N ISTORIE! SA IMPUI TU CA STAT (PRIN
INSTITUTIILE SALE - PARLAMENT. GUVERN. MINISTER DE INTERNE, etc.) CETAlENILOR TAl (PE CARE Al
TREBUI SA-I APERI DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE. CONFORM CONSTITUTIEI1 CA DE BUNA VOIE
SA ACCEPTS SA FIE INSERIATI PRECUM VITELEI CE OROARE1 PARE ACEI OAMENI CARE SUSTIN SI
IMPUN ACESTE LUCRURI NU MAI AU NIMIC SFANT IN El? CHIAR ASA S-AU ROBOTIZAT SI S-AU
H'
"""""""""""""^""""^""^""
'
m""*"""""-"""-'
-""-"-'-""
.^mmmn*_H^.^__^_^^^_
III..-I.-UIJILI.._-
^-^^^^
. ..
ur-mrji
^__^w_
PAISIE AGHIORITUL ; "Par tucru ciudat este ci tnulti oameni duhovnicesti. pe langa faptul ca fac
talcuirile lor proprii, se mai si tern, cu o frica lumeasca de punere la dosar . tn timp ce ar fi trebuit sa
se nelinisteasca duhovniceste. sa-i aiute pe crestini cu nelinistea cea buna si sa le Tntareasca credinta
si astfel sa simta mangaierea dumnezeiasca. Ma mir cum toate aceste evenimente nu le creaza
probleme de constiinta! De ce nu-si pun macar un semn de intrebare la talcuirile mintii lor? Si daca fl
aiuta pe antichrist la pecetluirea- - -lor,
de ce mai t rag .si alte -suflete la pierzare? Caci
la acestea
se refera:
- - - - - -
-
;>.
'... ca sa Tnsele . daca este cu putinta si pe cei alesi' (Me. 13, 22}"( v. Semnele vremurilor. 666 Monahul Paisie Athonitul, Chilia Panaeuda - Manastirea Cutlumus, Sfantul Munte Athos, Sambata din
prima saptamana a Postului Mare, 1987f din Cartea GSnd si Slova Ortodoxe - Vol.l.pag64-66). PAR
FIECARE TSI VA LUA PLATA LUt... SE OBSERVA CUR PENTRU ORICINE CARE ESTE ONEST. SINGER SI
CON5TIENT CA TOATE ACESTEA NU DUG LA NIMIC BUN. PRIMA DATA (PE PLAN MONDIAL!) S-A
rezistenta Tmpotriva codificarii. Tmpotrivire eroica care a dus in Ucraina LA ANULAREA DECIZIEI DE
CODIFICARE FORTATA LA NIVEL DE STAT (Ce bine ar fi fast sa fie si la not asa ...1. Lavra Poceaevsca
(unde a ramas intiparita talpa Maicii Domnului) a fast si ramane un bastion ortodox de rezistenta
Tmpotriva catolicismului si uniatismului. Alcituri de acesta au protestat Arhiep. Aueustin de Lvov si
Mitropolitul Aeatanghel al Odessei. ... "(Codificarea - taina faradelegii ce se savSrseste acum din
Cartea Gand si Slova Ortodoxe - Vol.1,pae 67-82). Mai transant. PARINTELE RUS AVELIE SEMIONOV IN
"CONVORBim
DIN APOCALIPSA"
(din
Cartea
Gand si Slova
Ortodoxe -
Vol.l.pae 83-89)
MARTURISESTE: "... CAND PRIMIM NUMERELE. AUTOMAT SUNTEM STERSI DIN CARTEA VIETII...
TREBUIE NU DOAR PUR SI SIMPLU SA RENUNlAM LA ACESTE MIZERII. SEMNE ANTIHRISTICE.
NUMERE. PASAPOARTE. PAR SI SA MARTURISIM. DOAR TIMPURILE SUNT APOCALIPTICE1 Foarte multi
nu cunosc cum stau lucrurile. De ce? PENTRU CA DUHOVNICIMEA TACE. LE ESTE MAI SCUMPA
PROPRIA CAMASA. PAR CUM SATRAIESC FARA NUMERE? VOI PIERDE PAROHIA. AM FAMILIE. COPII.
TREBUIE SA-I HRANESC . IATA ASA TOAlA DUHOVNICIMEA CADE TN ACEASlA PLASA. CARE ESTE
MOM E ALA CEA MAI MARE A ACESTUI SISTEM? ESTE ACEEA CA ANTIHRISTUL NE OFERA TOTUL.
CONSTRUIESTE. AURESTE BISERICI. POCAlESTE-TE. ROAGA-TE. PAR FIltN ACEST SISTEM! ...SI DACA NOI
SPERAM CA VOM PRIMI ACESTE NUMERE. PAR TOTUSI DUMNEZEU NE VA MILUI. NE tNSELAM
AMARNIC. ... NOI SUNTEM DEJA Al LUMII. PE PARCA. PAlNEA CEA DE TOATE ZILELE NE-AR DA-O
PUTIN. ZURABOV. SECTIA DE PASAPOARTE. FONDUL DE PENSII... NU.DRAGII MEI. PAINEA CEA DE
TOATE ZILELE NE-O DA DUMNEZEU. CAND ADEVARUL VA DISPAREA DE PE FATA PAMANTULUI
NOSTRU. CHIAR SI IN PERSOANA TURME1 MICI. ATUNCI GATA. PUTEM SA PUNEM CRUCE INTREGII
NOASTRE CIVILIZATII. DACA NOI NU VOM TR&I ASA CUM NE TNDEAMNA SFINTII P&RINTI. CA SA NU
'
LUAM MIMIC DE LA ACEST SISTEM. ATUNCI NOI NU MAI AVEM NICI O VALOARE. NE NEGAM PROPRIA
NOASTRA PERSONALITATE. 1AR PERSONALITATEA NOASTRA ARE UN NUME CARE IL PRIMIM LA
BOTEZ. IAR ACUM NOI PRIM1M NUMARUL ?N LOG DE NUME. NOI DISTRUGEM TOT CEEA CE
DUMNEZEU A GREAT SI VREM SA FIM AIDOMA LUI ANTIHRIST. ...SUNT ATATEA PROOROCII ALE
SFINTILOR PARINTI. CA OMUL PRIMIND CHIAR SI UN SINGUR ELEMENT AL ACESTUI SISTEM. FIE
NUMARUL. FIE PASAPORTUL. UN ASA OM NICI VAM I IE NU LE MAI POATE TRECE. SUNT FARA NUME
ASA OAMENI. UN ARHIMANDRIT DIN LAVRA NOASTRA MI-A POVESTIT CA AU VENIT LA EL DPI TINERI
CASATORITI CARORA LE-A MURIT COPILASUL MAI MIC DE UN AN. SI NU TRECUSE NICI 40 DE ZILE.
CAND LI S-A ARATAT JN VIS SI LE-A VORBIT: " MAMA SI TATA. PE MINE NU MA PRIMESC. ED NU AM
NUME". si EI NU TNTELEG CE TNSEAMNA ACEASTA. PARINTELE I-ATNTREBAT.- DRAGH MEI. PAR voi
LA STAREA CIVILA L-ATI ?NREGISTRAT? "DA". PAl IMEDIAT I-AU SI DAT NUMAR COPILULUI. TU.
MAMA. CU M&NA TA Al PUS PE FRUNTEA COPILULUI PECETEA LUI ANTIHR1ST. SI TNTR-ADEVAR. ASA
SI ESTE. CAND JNREGISTRATI COPILUL LA STAREA CIVILA. SI El (TRIMIT) IMEDIAT TOATE DATELE LA
SECTIA DE FINANTE. SI ACOLO I SE DA NUMAR. PUTEREA STATAlA NU ESTE DOAR VICLEANA. ESTE
ANTIHRISTICA.... CNP-ul este pecetea lui antichrist, doar ca intr-o alta forma. ...DE ACEEA VOI SA NU
VA TEMETI SA SPUNETI ADEVARUL. PENTRU CA MULTI OAMENI. ACASA. LA SERVICIU. PE STRAPA. NU
CUNOSC LUCRURILE. PENTRU CA PASTORII NU VORBESC. SA VORBITI VOI1 JNTOTDEAUNA ASA A POST
IN ISTORIA BISERICII. LOCUL PREOTILOR. MARTURISITORILOR LUI HRISTOS CARE MUREAU. IL LUAU
MIRENII SI PROPOVADUIAU ADEVARUL. AMIN" PARINTELE HARITON NEGREA. ACTUALUL STARET AL
MANASTIRI1 PETRU VOPA. MARTURISESTE (12 FEBRUARIE.2014): "... Prin identitatea numerica (cu
microcip sau fara). crestinul e Tnselat sa se identifice cu cugetul trupesc. lepadat la Botez. si sa se
lepede de cugetul duhovnicesc. primit la Botez si simbolizat de numele crestin.... Daca omul voieste si
se leapada de numele crestin si semneaza ca toata identitatea si activitatea sa o daruieste satanei.
lucrurilor satanei si sluiitorilor satanei. atunci omul se leapada" de Botez. iar Dumnezeu respecta acest
eest. si Se retraee. retrage harul Botezului din omul acela. ... Daca cineva. fie arhiereu. fie cleric, fie
credincios mirean. cuteaza a spune eg crestinul trebuie sa-si dea sufletul si trupul fair cezarului. sau ca
trebuie supunere fata de cezar chiar daca asta Tnseamna pierderea vietii vesnice. pierderea harului. un
asemenea om care predidS nemantuirea si sclavia. e vrednic de anathema, el si TnvatStura sa
mincinoasa. satanica. potrivnica Scripturii si Sfintilor Parinti. Asemenea oameni sunt precum iudeii de
odinioara care ziceau: Nu avem alt fmoarat decat pe Cezarul.... Acum Cezarul cere ca omul tnsusi. din
voia sa. cu constiinta sa. sa se numeasca pe sine sluea a lui antichrist, si obiect Tntr-o masinarie
draceasca. Cezarul cere tocmai acest gest liber, pentru ca nu el sa poarte vinovatia tiraniei. ci omul
Tnsusi sa fie responsabil pentru propria sa lepadare. De aceea. la nivel teoloeic. nu conteaza fn primplan obiectul sau modul prin care se face lepSdarea. atata vreme ct ea asociaza vointa libera a
crestinului cu simbolul numarului numelui fiarei, conteaza1 constiinta cu care s-a facut acea consimtire.
gradul de consimtire. ...La fel cand a primit buletin cu CNP. E asociat cu un numar de cStre stat. lucru
prin care statui afirma o mentalitate materialist, lipsita de respect fata de fiinta umana. si potrivnica
tainei crestinatatii. Asocierea aceasta pe care crestinul a fast fortat s-o primeasca In plin moment
communist, iata ca. din lipsa de pastori si de marturisitori. crestinul a acceptat sa fie asociat cu un
numar. ca si cand ar fi detinut.... Iar dup5 Revolutia din 89 s-a demonstrat (impede ca romanii chiar
sunt detinuti intr-un Lagar mai mare, unde pot alege Tntre soiuri de produse de cumparat. dar Tn
realitate sunt lipsiti de orice libertate de decizie. Acuma Lagarul nu mai vrea si recunoasca nici
..*
numele crestin. nici numeie parintilor. De ce? Pentru ca. din perspective mentalitatii Cezarului de azi.
persoana a devenit.prin CNP. Individ, din Individ devine element (prin actele electronice).... lata. azi
Cezarul vrea sa se numeasca pe sine dumnezeu. iar tot omul sa i se Tnchine. Duhul Sfant ne arata
noua. crestiniior. acestea. toti le vedem limpede. de la copilas la mosneag. Ca nu de la scoala Tnveti sa
te mantuiesti. ci din rueaciune. din Sfanta Biblie. si dac5 traiesti viata Bisericii. NU NE TREBUIE SA
DESPICAM FIRUL . AVEM CREDINTA TN DUHOVNICII NEAMULUI CRESTIN. SI STIM CA ACTELE ASTEA
NU-S DE LA DUMNEZEU. NU-S BUNE. NU TE MANTUIESTI DACA LE PRIMESTI. DUHUL SFANT. IATA.
LIPSESTE DIN CEI CE APARA IDENTITATEA ANTIHRISTICA. CA ACEIA AT&T DE TARE SE TEM SA CREADA
CUGETUL BISERICII CARE GRAlESTE: NU!. SI ATAT DE MULT DISPRET AU FATA DE CUVIOSI. DE
MUCENICI. DE BATRANI. INCAT FAC PRICE SA DEMONSTREZE CA AU El MAI MULT RAFINAMENT
TEOLOGIC SI MAI MULT DISCERNAMANT DUHOVNICESC DECAT TOTI ACEIA. SE CRED MAI DESTEPTI.
MAI CUMPATATI SI MAI SFINTI DECAT BISER1CA. Si Arie facea asa. si toti ca el. si nu cred c5-i e bine
acolo unde e acum. CE SA ZICA DUHOVNICUL LA SPOVEDANIE. CELUI NECREDINCIOS IN CUVANTUL
SFINTILOR. CARE PRIMESTE IDENTITATEA POTRIVNICA LUI HRISTOS CA SI CUM AR Fl O DATORIE
CIVICA. SAU CA SI CUM NU AR Fl EL ACEIA CARE TE IDENTIFICI CU EA? "TE IERT SI TE DEZLEG PE TINE.
ROBUL SATANEI NR.7461" CUM SA Tl TMPARTASEASCA? "SE
NR.34651" CUM SA SE TNGROAPE? "AICI ODIHNESTE ROBUL SATANEI NR.087 T' NU VA AMAGITI! NU
ESTE MANTUIRE PENTRU CEL CE LEAPAoA BOTEZUL." Deci e clar Pentru oricine-care vrea si vada astazi traim un experiment cu mult mai diabolic : PITESTI DUPA PITESTI... Ce-ar mai fi de adaugat?
Oamenii sinceri, corecti cu ei Tn$i$i [$i nu numai din cler sau nu neaparat ortodocsi - v. (spre exemplu)
Igazio Sanna Tn Studia Moralia nr. 40/ 2002, pag.323 citat din Cartea Gand si SlovS Ortodoxe -Vol.1, pag
59] de pe Intreaga planeta si-au dat seama ca vrajma$ul lui Dumnezeu, fiara apocaliptica " este eel care
schimba numele Tn numere" {Igazio Sanna - op. cit.). M-a$ bucura ca Tn sala de judecata sa mai vad
oameni care au lepadat frica de toate cele vremelnice, oameni sinceri care vor sS se mantuiasca1. Dupa
cum s-a vazut "timpul conferintelor a trecut" (parintele lustin Parvu) iar adunarea de semnaturi $i
mitingurile (manifestable) nu dau rezultate datorita faptului ca nu exista unitate, nu (mai) exista
conducatori Tn adevaratul sens al cuvantului, jertfelnici, gata sa-$i sacrifice situatia personala, ca s nu
mai spun de libertate sau viata ... - noi avem doar "lideri" de opinie, nu avern decit Tn foarte rare cazuri
arhierei Tn fruntea noastra (v. Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului - 19
februarie 2009), si nu Tn ultimul rand, faptul ca nu s-a mers cu marturisirea la radacinS, contra CNP (dupa
parerea mea); nu s-a Tnteles mesajul pirintelui lustin (Tmpreuna cu parintii Simion Zaharia $i Antim
Gadioi) nici macar la mitingul din 14 martie2013 (joia dinaintea Postului Mare): " ... Din ratiuni politice,
eu $i atati alti fii ai acestui neam, am facut ani si zeci de ani de puscarie, datorita unui sistem dictatorial
comunist. Am purtat numere Tn loc de nume, ca acum sa ajung sa traiesc Tn libertate si sa fiu identificat
tot cu un numar? Noi avem nume prin Botez, un nume dat de parintii nostri. Daca fmi anulezi numele,
inseamna ca mi-ai anulat si parintii ?i toata legatura mea cu Dumnezeu si cu stramosii acestui neam. Dar
poate ca aceasta se si doreste: sa fim fii ai unei Europe unite, sau ai unui stat mondialist, care nu are nici
Dumnezeu si nici mila, care mai mult ne fura decat ne ajuta. Noi putem sa traim Tn liniste ?i pace cu toti
vecinii nostri fara sa ne anulam identitatea, $i fSra sa ne vindem toate bunurile si valorile acestui neam.
... ". La acel miting (14.03.2013), contra CNP am vorbit public doar eu. ... Am tinut Tn manS (mai putin
timpul Tn care am vorbit) o pancarta pe care era scris " ALTERNATIVA INCLUSIV LA CNP" . Dupa" un timp
destul de lung Tn care s-a vorbit 5! manifestat contra ' lagarului electronic' (f3r5 a se aminti de CNP), am
H'
Veizut un parinte pe care-l cunosteam si pe care l-am Tntrebat (aratand spre pancarta): " Mimic Tn acest
sens? Mi-a raspuns altul pe care la fel Tl cunosteam: "Dar tu sti s vorbesti?" Am raspuns: "Da!". Atunci,
primul parinte a vorbit cu (presupun) organizatorul mitingului care (dat fiind ca nu eram cunoscut sau
poate din cauza a ceea ce vroiam sS abordez) nu a fost de acord. Tn acel moment din stUnga-spate s-a
auzit vocea autoritara a parintelui Antim: " Lasa-l sa vorbeasca, e inginer si stie ce spune!" Asa am ajuns
sa vorbesc public pe tema CNP-ului care a fost evitata complet de ceilalfi care au luat cuvantul. Dupa
mine a vorbit Danion Vasile... Am fost filmat de doua camere (ceea ce am vSzut eu), dar nu am putut
vedea vreo inregistrare pe care s-o pot aduce mSrturie ulterior (afara de aprox. 10 secunde pe internet
"
nu mai stiu ce site). Dupa ce am vorbit am fost Tmbra"tisat de parintele Antim, care m-a binecuvantat. Tn
miercurea mare dinaintea Tnvierii Domnului (1 mai 2013), mergind s ma" spovedesc, am primit
BINECUVANTAREA de la parintele duhovnic pentru acest demers. La data de 27 mai 2013 (de ziua
Sfantului marturisitor loan Rusul) mi-am luat inima-n dinti si am pornit lupta. Nu vizez glorie s-au altceva
lumesc, am asteptat aproape 10 (zece) ani aceasta BINECUVANTARE nu atat pentru mine cat pentru
viitorul urmasilor, viitor pe care-l doresc ancorat in Hristos si poate pentru cS cineva trebuia s-o faca si
pe asta. Atat vreau: SA MA MANTUIESC! Tl rog pe bunul Dumnezeu sa scoata neamul romanesc si toata"
ortodoxia din frica de tot ce e vremelnic, din tot ce reprezinta balast pentru mantuirea sufletului, iar pe
cei care nu sunt ortodocsi si sunt sinceri sa le Tntinda o man! ca acestia sa-si dea seama de ritcicirea Tn
care se afla si s<S (re)vina la VIAjA. Revenind la "Tntampinarea" depusa de parat prin primar tin sa"
raspund si la formularea: "Tn concluzie din mentionarea CNP-ului Tn cartea de identitate a unui cetacean
roman este legala si obligatorie la Tntocmirea acesteia. Reamintim reclamantului ca orice cetacean
roman are conform constitute! atat drepturi cat si obligatii, obliga|ia fundamental fiind cea de a
respecta constitutia si prevederile legate Tn vigoare." Dand la o parte faptul cS prima propozifle din
punct de vedere gramatical nu are sens, nu s-a Tn|eles ca subsemnatul n-am acceptat niciodata vreo
carte de identitate iar cat despre legalitatea mentionarii CNP-ului pe ea, respectiv al obligativitatii
acestuia la Tntocmirea cartii de identitate am umplut foile cu demonstrarea c3 CNP-ul se vrea a fi un
Tnlocuitor (jalnic) al numelui de Botez, pe care eel pu|in eu, cu ajutorul lui Dumnezeu nu-l accept. Iar
vizavi de drepturi si obligatii (care sunt valabile si pentru cei care mi-au reamintit), precizez: sunt la zi
cu taxele si cu impozitele, lucrez ca inginer geolog Tn cadrul COMPANIEI NATIONALS A URANIULUI,
SUCURSALA SUCEAVA, mina Crucea - Botusana ca inginer geolog SUBTERAN de mai bine de 16 ani.
Nimeni nu a putut vreodata sa-mi reproseze ceva din punct de vedere profesional. Mai mult decat atat
mina Crucea - Botusana mai exista (s-a vrut sa fie Tnchisa de mai multe ori, ultima data Tn august 2012
cand s-a spus ca Tn doi ani se epuizeaza zacamantul; dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, si datorita faptului ca
de multe ori n-am tinut cont nici de minimul de instinct de conservare pentru a se dezvolta mina,
Tmpreunei cu TncS un coleg geolog, am Tnaintat un memoriu conducerii companiei Tn care sustineam
contrariul: ca nici pe departe zScamintuI nu este epuizat, etc.; urmarea: acum se lucreaza" (la aproape
doi ani dupa momentul august 2012) pentru licenta 2015 - 2020! Daca nu ma implicam Tmpreuna cu
acel coleg de mai multe ori Tn timp, la ora actual! cred, nici crasme nu mai vedeai pe valea Bistritei ...
(asta ca s3 raspund celui care a Tntocmit "Tntampinarea" depusei de parat, prin primar care este
functionar public, platit din impozitele percepute de la cetateni, dec! implicit si de la mine, care ar fi
trebuit sa faca tot ce tinea de el ca sa se respecte libertatea de constiinta a contribuabililor). Am avut
probleme numai cand cei ce au condus compania si-au deposit mandatul Tncercand sa ne siluiasca
sufletele impunandu-ne plata pe card. Cu mine nu au reusit si sunt din ce Tn ce mai multi cei care refuza
CX
CERERE
,-
t
Birnarel, bl.5, ap.2; contribuabili la bugetul de stat prin plata impozitului; la zi cu darile
catre stat si implicit catre primaria municipiului Vatra Dornei - conform actelor anexate .,;-:
ceta|ean.
Va mai informam ca am incercat obtinerea acestui drept la politia municipiului
Vatra Dornei unde ni s-a comunicat verbal ca cererea noastra va fi solufionata de cStre
Politia Municipiului Suceava - Directia Serviciului de Evidenta a Populatiei.
f
14.05,2003
mm
ing. Gabriel D. Barbir/Vu^
prof. Gabriela F. Barbir J,
:
'
/ i^
/-
Cc^-f^-^"
a*6-*t.
---^-- ,'
>--"'-
^3
'
//'
&
Q-c-o
'
'
,V
'fl**fCflt
.^
r"rcr r
j-J
C/.tfH
i*i"
J~C
""WVERNUL
INSTITUTIA PREFECTULUI - JODETUL SUCEAVA
JNTRARE PEJIJIi
Nr.
GUVERNUL ROMANIEI
INSTITUTIA PREFECTULUI - JUDETUL SUCEAVA
Nr. 243/P/U.B./06 martie 2007
Catre,
Directia Pubiica Comunitara de
Evidenta at PWsoanelor Suceava
Spre stiinta:
Barbir Gabriel Danut
Comuna Dorna Arini, sat Cozaneti, nr. 58
judet Suceava
.
:
-
A1
..
PREFECT,
kandru Bais.anu
7
ROMANIA
CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
DIRECTIA JUDETEANA DE EVIDENTA A PERSOANELOR SUCEAVA
Municipiul Suceava, str.Avram lancu nr.1 cod postal 720008
Telefon/fax: 0230-522813; 0230-522814
e-mail: djepsv@yahoo.com
Nr. 10701 din 11 aprilie 2007
C a t r e,
Domnul Barbir Gabriel Danut
Comuna Dorna Arini, sat Cozanesti, nr.58, judetul Suceava
.
Ca urmare a petitiei dumneavoastra adresata Institutiei Prefectului Judetul Suceava sj trimisa spre solutionare institutiei noastre, va comunicam
urmatoarele:
Regimul juridic al cartii de identitate este eel prevazut de Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si
actele de identitate ale cetateniior romani, aprobata cu modificari i completah
prin Legea nr. 290/2005, cu modificarile i completarile ulterioare.
In conformitate cu prevederile art. 11 alin.(1) din Ordonanta de urgenta
nr. 97/2005, documentul cu care cetatenii romani fac dovada identitatii, adresei
de domiciliu i, dupa caz, a adresei de reedinta a titularului este cartea de
identitate, precum si cartea de identitate provizorie, aflata in termen de
valabilitate.
Va aducem la cunotinta ca eliberarea cartii de identitate a fost
generalizata la nivelul Tntregii tari, Tncepand cu data de 01.04.2003, cand s-a
dispus Tncetarea eliberarii buletinelor de identitate si retragerea acestora de la
nivelul serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor.
In prezent nu se mai elibereaza buletine de identitate nici unei persoane,
indiferent de motivul invocat, singurele acte de identitate cu care cetatenii
romani se pot legitima, potrivit legii, fiind cartea de identitate si cartea de
identitate provizorie.
Conform art. 18 din ORDONANTA DE URGENJA nr. 97/2005, Serviciile
publice comunitare de evidenta a persoanelor elibereaza o noua carte de
identitate Tn urmatoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmeaza
a fi preschimbat;
b) daca s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele parintilor,
data oh locul nasterii;
c) Tn cazul schimbarii domiciliului;
d) Tn cazul schimbarii denumirii sau a rangului localitatilor si strazilor, al
renumerotarii imobilelor sau rearondarii acestora, al infiintarii localitatilor sau
strazilor;
e) In cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) Tn cazul deteriorarii actului de identitate;
'.'
.-
r i
A*
<f
f*
T>
(/
A/e
,0 n^t
ex
<4tff
/l-
$
+
c&<
as-p
/
r
'.:
. ) ^, d& > f
^> / , >
GUVERNUL RQMANIEI
INSTITUT1A PREFECTULU! - JUDEJUL SUCEAVA
^HSiTrRARE PETITII
Nn & & . . . Data JL
GUVERNUL ROMANIEI
INSTITUTIA PREFECTULUI - JUDETUL SUCEAVA
Nr. 37/P/B.D. din 07.02.2008
C atre
BARBIR GABRIEL DANUT
BARBIR FLORENTINA
Com. Dorna Arini, sat Cozaneti, nr. 58
Judetul Suceava
P R E F E C T ,' ,
Orest Onofrei/V >m
" |pw = si
f Vf?HKAH
,~ .. o /
!>
CERERE
;
Catre: Politia Municipiului Vatra Dornei,
$eful Serviciului de Evidenta a Populatiei
Subsemnatii : BARBIR GABRIEL DANUT si BARBIR FLORENTINA
GABRIELA, (domiciliafi in municipiul Vatra Domei, str. Bimarel, bl.5, ap.2) impreuna
cu UNGUREANU IOAN NECULAI (domiciliat in satul Cozanesti, comuna Dorna
Arini, jud. Suceava) va rugam sa faced demersurile necesare pentru a putea intra in
posesia buletinelor de identitate de tip vechi pc care le-am cerut.
Dorinta de a ni se elibera acest tip de buletine am facut-o cunoscuta prin diverse
modalitad organelor competente ale statului, inclusiv printr-o cercre (fam. Barbir)
adresata Politiei Municipiului Suceava, Sefului Directiei Serviciului de Evidenfa a
Populatiei. Aceasta cerere a fost aprobata in data de 14.05.2003. Modal it atea practica de
rezolvare a ei din pacate Intarzie pana-n ziua de azi (am asteptat pana In ultirnul moment
aceasta rezolvare, pana aproape de expirarea cartilor provizorii de identitate care ni s-au
eliberat si care nu sunt o solude).
La vremea cand am formulat cererea mentionata mai sus n-am considerat necesar
sa detaliem cauzele dorintei noastre. In acest sens, in speranta rezolvarii pozitive a
demersurilor noastre, tinem sa clarificam: nu dorim card de identitate din cauza ca (in
concepda noastra) acestea atenteaza la libertatea noastra religioasa si anume: nu dorim sa
se scrie "card" (invers "drac") pe actele noastre de identitate (mai ales ca e vorba de
inscripdonarea respectivului cuvant chiar pe chipul nostru scanat, chiar pe fruntea
noastra). Mentionam de asemenea ca cererea noastra este sustinuta si de existenta unui
ordin al Ministerului de Interne cu nr. 1190 din 31 iulie 2001 (conform nurnarului pe
octombrie 2002, pagina 10 a revistei "Credinta ortodoxa" ce aparea la acea data cu
binecuvantarea PS Eftimie, episcopul Romanului) ce ofera celor care refuza din motive
religioase cartea de identitate, posibilitatea de primire a buletinelor de tip vechi (ceva
normal intr-un stat de drept lasarea dreptului de a alege fiecarui cetafean in probleme ce
I'm de constiinta, mai ales in cele de constlinta religioasa). Este eel putin nedrept ca intrun stat de drept sa se acorde, spre exemplu, drepturi homosexttalilor si sa se limiteze
libertatea de constiinta a crestinilor ortodocsi. Accentuam ca eliberarea unor noi card de
identitate provizorie nu reprezinta o solutie acceptabila pentru noi. Dorim deci, in
concluzie, i pentru noi ca ordinul mentionat mai sus, care tine cont, implicit respecta
dreptul omului de a alege sa fie aplicat si in cazul nostru.
Anexam la prezenta: o copie dupa actele de identitate provizorii, o copie dupa
cererea ce ni s-a aprobat in data de 14.05.2003 si de asemenea o copie dupa paginile 10 si
11 a revistei "Credinta ortodoxa" din octombrie 2002, unde se trage un foarte serios
semnal de alarma cu privire la urmarile acceptarii carfilor de identitate.
21.05.2004
'
MINISTERUL
Exemp,ar nr._/
ADMINISTRATIEI 1
Nr
INTERNELOR
Directfa Generala de Eviden^a
Informatizata a Persoanei
Bucuresti
Bucure^ti,
DIRECTOR GENERAL,
Chester de politic
NICOLAE IONE
'
>
a./.
O 9.
f/e
AeJ, wfl
Fz.O/ff^r/x/^ G/frf/v/r;^
-JL_...../. ^, ^
x',
,fOTtAU*-
f^f
sfa-ft
&+A4/
ff
*,
/- ~f-
r*^
J~ >f~
6.
/I
_l.je> .0 /*=>
F t * ? -
*>+<i**t
. .-
f
:
'
&, <
7T AC^uf
f^^.'^jfjr'f
,*** ts-s
a&Lt^3Ec*J
CQ6ts*fl''/*t<A/06t^Ji!
*-
/Jrtt f
/
jAAA+it*.
^^
s?t-ot+
&>), is/tt
nue**er^f2
<fJo
<^
etc
frfu'rrf
I
MEMORIU
faptul ca acel ordin cu nr.l 190 din 2001 a fost abrogat in 1 aprilie 2004 nu ne afecteaza
(prima noastra cerere in acest sens fund depusa in 14.05.2003).
Articolul 20 din Constitute consfinjete prioritatea drepturilor omului; chiar in
conditiile neconcordanjei, se stabileste sa primeze dispoziria mai favorabila.
Drepturile i libertatile fiindamentale sunt detaliate in capitolul II al Constitutiei.
Prin refuzul de a ni se elibera buletine de tip vechi pe motive de ordin religios sunt
incalcate i aliniatele 1 si 2 din articolul 29 privind libertatea contiin|ei.
Noi ne-am adresat Ministerului Administratiei i Internelor i in virtutea
articolului 30 aliniatele 1 i 2 din Constitute privind libertatea de exprimare.
Prin faptul ca ni se refuza eliberarea buletinelor de identitate de tip vechi, in mod
indirect, sunt incalcate i prevederile articolului 33 privind dreptul la ocrotirea sanatafii
(neavand buletin nu putem fi primiti la nici o unitate de profil in cazul in care este
necesara o astfel de solute).
Conform articolului 48 din Constitufie se garanteaza obfinerea dreptului ce ni s-a
reiuzat de catre factorii responsabili din subordinea Ministerului Administrate! i
Internelor. In acest moment, conform articolului 48 mai sus numit, ne consideram
persoane vatamate intr-un drept al nostru, implicit intr-un interes legitim, de o autoritate
publica (Serviciul de Eviden^a Informatizata a Populafiei din subordinea Ministerului
Administratiei i Internelor).
In consecin|a cerem ca drepturile constitutionale sa ne fie respectate; sa ni se
elibereze doui buletine de tip vechi conform cererilor noastre, sa sd revina asupra
abrogarii ordinului cu nr. 1190 din 2001 (abrogare care incalca eel putin alineatele 1 i 2
din articolul 29 privind libertatea contiinfei). Acest fapt sa fie facut public, sa se
regaseasca la birourile de evidenta informatizata a persoanei. Mentionam ca nu suntem
singurii care refuzam car|ile de identitate informatizate din motive de constiin^a
religioasa.
Intr-un stat de drept, democratic, aa cum eel putin se erijeaza Romania, este
absurd ca motivele religioase sa fie acceptate pana intr-o anumita data (1. 04. 2004) i
apoi sa nu se mai accepte. Dupa cum am aratat, aceasta neacceptare nu este
constitutionala i in nici un caz democratica.
In speranfa unei rezolvari favorabile,
'
Cu stima,
,
I
M1NISTERUL ADMINISTRATIEI SI
INTERNELOR
-frirectia Generate de Ev/efenfe .
Informatizata a Persoanei
NUWIAR DE INREGISTRARE:
DIN:
Serviciul Secretariat - Juridic
Nr. 1163812
Data: 28.09.2004
Urmare a petitiei dvs. prin care solicitati sa va fie eliberate buletine de identitate de
tip vechi, din motive religioase, va aducem la cunotinta urmatoarele :
in conformitate cu prevederile art. 10 alin.(l) i (2) din Legea nr. 105/1996 privind
evidenta populatiei i cartea de identitate, cu modificarile i completarile ulterioare,
documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania, pentru a
face dovada identitatii, domiciliului i a cetateniei romane, este cartea de identitate.
Potrivit art. 10 alin.(5) din acelai act normativ ,,prin cartea de identitate se intelege i
cartea de identitate provizorie".
.
*
r
*
- art. 16, alin.(2) din CONSTITUTIA ROMANIEI, dispune: ,,nimeni nu este mai
presus de lege";
- cartea de identitate nu afecteaza in nici un fel drepturile constitutionale privind
libertatea de contiinta i nici cele invocate de dvs., acest document fiind
prevazut de art. 10 alin.(3) din Legea nr. 105/1996, potrivit caruia ,,in relatiile
dintre cetateni i orice alte persoane fizice sau juridice se folosesc pentru
legitimare i identificare, carti de identitate valabile, potrivit legii";
- continutul cartii de identitate este stabilita de H.G. nr. 111/1997 privind forma
i continutul cartii de identitate, ale cartii de imobil i ale fiei de evidenta a
populatiei, in concordanta cu standardele Internationale in materie.
XS?'
LUNCA$U SILVTU-CRISTI^N
PETIJIE
Catre: MINISTERUL ADMINISTRATE! SI INTERNELOR
INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR
Domnului DIRECTOR GENERAL,
Comisar-sef de police LUNCASU SILVIU-CRISTIAN
Subsemnatii soji: BARBIR GABRIEL DANUT si BARBIR FLORENTINA
GABRIELA, domiciliafi in municipiul Vatra Dornei, strada Birnarel, bloc 5, apartament
2, judeful Suceava, v3 mulfumim ca afi rSspuns memoriului nostru mregistrat cu nr.
1202986 in data de27.08.2004 la Serviciul Secretariat-Juridic a Directiei Generale de
Evident^ Informatizata a Persoanei din subordinea Ministerului Administratiei si
Internelor.
In aceasta expunere ne informati In plus feja de raspunsul nr. 1047793 din data
de 21. 06.2004:
(l)"Hotararea Guvermtlui nr. 112/1997 prevede in art. 2, ca buletimle de
identitate sunt preschimbate cu carti de identitate, iar pana la generalizarea
activitatii de intocmire $i de eliberare a c&rfii de identitate pe intreg teritoriul
farii formafiunile de evidenfa a persoanei care nu dispun inca, de posibilitatile
tehnice necesare vor putea elibera, in continuare, buletine de identitate. "
Aceasta acfiune fiind de importanta maxima pentru continuarea viefuirii in mod
crestin a cetafenilor romaiii - in majoritate crestini ortodocsj - se impunea o
consultare a poporului inainte de intrarea in vigoare a acesteia. Spre exemplu
cererile cretinilor ortodoci din Republica Moldova "... vizavi de refuzul
mcheierii unui pact cu diavolul, adic& al acceptarii buletinelor de identitate i a
altor acte ce confin codul de identificare al persoanei , " au fost luate in
considerare de catre autoritafi: " Not nu putem ramdne indiferenti la cererile
cretinilor ortodoci din fara i ne vom stradui in timpul apropiat sa solutionam
aceastd. problema. Va promitem ca vom face tot posibilul ca cetafenii care din
considerente religioase nupot accepta noul tip de buletin s& aib& dreptul legal de
a avea pa^apoarte de tip vechi, Jara cod de identificare . "(conform nr.4 / 2004,
pag.84 - 85 a revistei "Porunca iubirii" ce apare cu binecuvantarea Arhiepiscopiei
Sibiului). Dupa cum se tie, Partidul Comunist este la putere in Republica
Moldova fi, dupa cum se vede, acfioneazS mult mai democratic decSt cei to drept
din Romania. Concluzia se impune de k sine... Foarte trist! i uica ne rSspundefi :
"cartea de identitate nu afecteaza in nici unfel drepturile constitutional privind
libertatea de congtiinfa... ". AdicS scanatul, "dracul pe cap", precum si tarele din
vremea comunismului: nemenfionarea in mod explicit a credinfei crestin-ortodoxe
(sunt peste 80% crestini ortodoci dedarafi in Romania!), neeliminarea codului
numeric personal care il reduce pe om din slava data lui de catre Dumnezcu care
la creat dup chipul si asemSnarea Sa. k cea de necuvantatoare inserkta
precum s-a uiceput i k noi (Ordinul ministrului agriculturii Ilie Strbu ca pana k
data de 31.12.2003 toate ecvinele sa fie marcate subcutanat cu microcip) sau mai
rau k cea de balot de paie (spre exemplu); cu alte cuvinte indosarierea in "kgarul
electronic" al c3ruia inaintemergator il constituie actualui act de identitate (cartea
de identitate) nu afecteaza libertatea de constiinja? Dar Ordonanfa Guvernului nr.
i
Despre acesta aflam din revista "Credinfa ortodoxS", Episcopia Romanului, nr.10
(octombrie) 2002: "Un Ordin, cu numarul 1190 din 31 iulie 2001, al Ministerului
de Interne, confine un articol care precizeaza ca persoanele care refuza cartea
de identitate din motive religioase primesc buletine de tip vechi. Oftferul care
ne-a citit acest text ne-a spus ca Ordinal.MI este de circulate internet si nu ajunge
la public..." In acest context, cum stam cu mult trambifatele "Drepturi ate
omului"? Sunt valabile numai atunci eSnd e vorba de asa-zisele "minorita$i
sexuale", dreptul "Martorilor lui lehova" de a nu efectua serviciul militar, etc?
Cand e vorba de crestini ortodocsi nu mai este valabil nimic? Se recunoaste(!) in
mod implicit (desi intr-un mod ascuns - ordinul "nu ajunge la public") in Ordinul
1190/31.07,2001 posibilitatea incalcarii libertatii de constiinta!.,. De ce (de
asemenea) nu s-a adus la cunostinfa publicului |arg faptul ca "mcepdnd cu data de
01.04.2003, s-a dispus incetarea eliberarii buletinelor de identitate. In aceste
condifii, au fost abrogate prevederile care regtementau eliberarea buletinului de
identitate. "1 Deci, cu alte cuvinte, "persoanele care refuza cartea de identitate
din motive religioase" NU mai primesc buletine de tip vechi (nu mai conteazS.
motivele religioase, au contat numai in intervalul: 31.07.2001 - 01.04.2003!?).
Cum se poate vorbi de respectarea tibertajii de constiinta in acest context?
Articohil 29 din Constitutie clarified: "(1) Libertatea gdndirii si a opiniilor,
precum i libertatea credinfelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma.
Nimeni nu poate fi constrdns sa adopte o opinie ori sa adere la o credinfa
religioasa, contrar convingerilor sale. (2) Libertatea contiinfei este garantata;
ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranfa $i de respect reciproc. "
(Guvernul Romanies - Referendumul national privind revizuirea Constitu|iei
Romaniei - 19 octombrie 2003). Cat despre articolul 16, aliniatul (2) din
Constitujie: "nimeni nu este mai presus de lege", pe langa faptul ca implicit nici
cei ce aplicS legea, autoritatile publice (in cazul nostru Serviciul de Evidenja
Informatizata a Populate! din subordinea Ministerului Administrafiei si
Internetor) nu sunt mai presus de lege (credem ca), accentuarn cS noi infelegem si
ne supunem la aceasta numai In contextul ancorarii acesteia la LEGEA LUI
DUMNEZEU, ceea ce reiese ckr din Articolul 29 din Constitupa ROMANIEI.
Nu exista o alta mtetegere pentm un crestiii ortodox: "Pati Cezaralui ceie ce
sunt ale Cezarului si lui Dunmezeu cele ce suat ale iui Dumnezeu." (Mat. 22,
21) Din nou se ridica totrebarea: de ce nu a fost consultat poporal cu privire la
confinutul carfii de identitate care a fost stabilit (dup& ce criterii?) de H.G. nr.
111/1997? lar despre data de 01.04.2003 ce putem spune? Oare Domnul
subcomisar Dan Hoffman (eM Serviciului de Eviden|a Informatizata a
Popuktiei - jude^ul Suceava) in data de 14.05.2003, nu era la curent cu ea [atunci
prima noastra cerere a fost aprobat&(!) de catre domnia sa si din pacate
tergiversate la nivelul Serviciului de Evident Informatizata a Popuk^iei Vatra
iuna
Alin. (5) al art. 10 din acelai act normativ reglementeaza faptul ca prin cartea de
identitate se intelege i cartea de identitate provizorie. Aceasta se elibereaza in
situatia in care persoana fizica nu poate prezenta toate documentele necesare
eliberarii cartii de identitate (art. 17 din Legea nr, 105/1996).
Referitor la prevederile art.31 din Comstitutia Romaniei privind ,,Dreptul la
informatie", facem precizarea ca, buletinele de identitate s-au eliberat, in paralel, cu
cartile de identitate, pana la generalizarea activitatii de intocmire i eliberare a
cartilor de identitate pe intreg teritoriul tarii, in conformitate cu H.G. nr.
112/1997, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 71 din 21
aprilie 1997.
Intrucat eliberarea cartii de identitate a fost generalizata la nivelul intregii tari,
incepand cu data de 01.04.2003, s-a dispus incetarea eliberarii buletinelor de
identitate i retragerea acestora de la nivelul formatiunilor de evidenta informatizata a
persoanei teritoriale.
In ceea ce privete art.29 din Constitutie privind Libertatea contiintei, mentionam ca
Legea nr. 105/1996 a fost emisa in concordanta cu prevederile constitutionale astfel
meat, nu ingradete dreptul dvs. de a va alege liber credinta religioasa.
Cu stima,
DIRECTOR GENERAL,
Comisar-ef de politie
f|
LUNCAU SILVIU-CRISTIA
.-
,
I
>
>>
v;
,'.;
roman, daca ii magulesti an pic. nu mai tine cent de nici o norma evanghelica. El este vmovat numai
pnn nestiinfa deoarece daca e! n-are catusi de putme cunostinte de la biserica, de la scoala. dm
familie. din societaie - ignoranta e cuceriloare. Peniru ca e! are an texi in capuj i u i : ,,supuneti-va mai
marilor vostri": la el trebuie sa mearga textul, Pai. pe noi nu ne acuzau in puscarie. folosindu-se cu
viclenie de textul scripturistic. asa cum fac si sectarii?- .A'oi ati fost incapatanati mai. voi ati fost
razvratiti, n-ati ascultat de cuvantul Evangheliei - pai. ce crestini mai sunteti voi 0 Voi va pierdeti
viata zadarnic". Asa incercau sa ne reeduce com-unis,tii rosii de atunci. si tot astfel fac acum cu
poporul nostru comunistii de azi imbracati cu haine albe,
Se-vrea si se incearca o desfiintare a sacrului prin reiativizarea valorilor fundamentale, a
adevarului de credinta prin ecumenicitate, se vrea mregimentarea si uniformizarea pe model ateist a
copiiSor nostri. Daca ii spui acum unui cetafean care are cinci copii in casa - ,,Mai. nu mai lua
buletinu) sau pasaponui"'' - pai el nu inteiege. ,,Pai, parinie. eu ce le mai dau de mancare"? $i-l pui in
fata acestei situatii grele. Suntem noi dispusi ca Brancoveanu de altadata sa facem sfmti din copiii
notri Nu suntem pregatiti. Si atunci cine poarta toata aceasta vina? Nu noi. biserica? Nu noi.
manastirile. care suntem in fata altarului avem datoria sa spunem oamemior adevarul 51 sa-i prevemm
la ceea ce-i asteapta pe maine? Dar in protopopiate nici vorba sa se puna o astfel de problema, esn
respins. esti catalogat naiv si depasit - ba chiar mai l^ce si glume pe searna ta. Deci daca preocul nu
are habar de lucrurile acestea. atunci ce sa mai spui de bietul credincios care saracu" de-abia deschide
Biblia de doua trei ori pe an, sau doar o data-n viata9 Vina este de panea tuturor celor ce raspund de
educatia i formarea acestui popor - de la invatatori, profeson pana la preoti i ministri.
Va cer, asadar. in numele Mintuitorului Hristos, Care a spus ,,Oricine va marturisi pentru
Mine inaintea oameniior, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri. lar
de eel ce se va lepada de Mine inaintea oameniior si Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu.
Care este in ceruri." (Matei 11: 32-33), sa eereti autontatilor romane sa abroge legile care permit
indosarierea si urmarirea electronica a cretinilor. renuntarea la libertatea cu care ne-arn nascut.
Dar o sa primim plata pacatelor noastre. moartea. osanda noastra, care sa nu fie, fereasca
Dumnczeu. de rascumparat. Pentru ca Hristos i-a varsat sangele o data pentru tine. Ei bine, poporul
acesta. prin fruntaii sai, s-a ticalosit pana la culme, prin tradarea traditiilor $i credintei stramoesti.
lar noi am refuzat aceasta rascumparare prin neprezentarea acestor adevaruri scripturistice; am fost
deseori absent! din fruntea micii ostiri a Adevarului.
Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izbandi lucrul acesta daca nu ne vom rezidi
fiecare in parte sufletele noastre. Sa ne pocaim si sa ne punem cenusa in cap, ca sa ne dea Domnul
harul i puterea de a primi mucenicia. Va trebui sa cream mici fortarete. mici cetatui de supraviefuire.
la sate, acolo unde mai sunt inca oamem care pricep si ii amintesc Randuiala. unde sa avem
pamantul nostru, scoala noastra - in care sa ne cretem copiii in duhul aceasta ortodox, sa avem
spitalele si moa?ele noastre. Copiii inca de la najtere trebuie protejati - pentru ca, dupa cum vedefi,
vor sa implanteze acest cip pruncului la nas. tere.
Fiecare este dator sa-si mantuiasca sufletul. Fiecare sa se intereseze i sa vada ca ne aflam in
fata unui moment de cumpana in care ai de ales: sa-ti pierzi sufletul sau sa-ti salvezi sufletul. Cel
care nu s-a interesat pana acum, nu e tarziu inca sa afle si sa se dumireasca.
Acum e timpul jertfei, prin'vorbarie si prin conferinte nu mai facem nimic.
Sa te duci, romane drag, fara frica, direct spre varful sabiei, ca strabunii nostri cei viteji, sa te
duci ca o torpila japoneza, sa mori in brate cu vra.jmas.ul! Acum suntem exact ca in arena romana cu
fiare salbatice - stai aici in mijlocul arenei i astepti, ca sj cre^tinii de odinioara, sa dea drumul la lei.
A^teptati sa fiti sfasiati, rupti, aha scapare nu mai e! Lupta este deschisa. Luptati pana la capat! Nu
va temeti! As,a cum a inceput crestinismul, asa va si sfarsi - in dureri si in suferinta. Pecetluiti
cretinismul cu mucenicia voastra!
lubiti frati intru cinul ingeresc si intru slujirea preotiei, fac un apel catre fratiile voastre sa
intariti acest text cu semnatura proprie, in numele manastirii si parohiei pe care o pastori}i.
Manastirea Petru Vodaifeajiarie 2009
Raith
'"
t
'
-*
;;
/
^
:
-'
ing. geolo
Dowdr
2.
.
{/
4.
r
6.
7.
ft t - t i -f*C ;S
c
8.
6 JA^ t
10,
Ul
12.
sy
-;
-'
,-'
fldre
Se/nn&Tu ra.
0t<XV
-v-a.JicsJ
V ^*.'i t vs,
I
#'
=*
,-
Un avocat curajos a dat in judecata Guvernul pentru suspendarea pasapoartelor biometric... Page 1 of 4
:
Linkuri
Petjtii
Schita SF
'
'-
*,
DOMNULE PRESEDINTE
Subsemnatul/a
apart
Sector/JudeJ
, cu domiciliul in
, str
nr.
, formulez potrivit art. 49 si urma'toarele Cod ProcedurS CivilS, prezenta
, bloc
, etaj ....,
http://romaniatotalitara.wordpress.eom/2009/01 /26/un-avocat-curajos-a-dat-in-judecata-gu...
1 /29/2009
L
'-'
rage z 014
Solicit admiterea in principiu a cererii de interventie in interes propriu si introducerea mea !n aceasta cauza.
;
Pe fondul cauzei, solicit admiterea cerereii de suspendare a dispozitiilor Hotararii de Guvem nr. 1566/2008 din 25/11/2008
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.
557/2006.
MOTWELECERERn:
IN FAPT: subsemnatul justific un interes propriu si nemijlocit fa prezenta cauza prin faptul ca sunt cetacean roman, beneficiar al
drepturilor constitujionale privitoare la viaja intima si privata a persoanei, precum |i cele referitoare la libertatea de gandire,
constiin|& si religie, consfintite prin prevederile art. 20,26 si 29 din Constitufia Romanic!.
Interesul meu vadit in aceasta pricina este motivat de faptul ca actele administrative a caror suspendare a punerii m aplicare se
cere, Isi produc efecte si asupra mea, ca cetacean roman, violandu-mi fn mod grav drepturile fimdamentale constinnionale.
Prin obligarea noastrS, a tuturor cetajenilor romani, de a accepta pasapoarte ce con|in cipuri cu date biometrice, ni se rapeste
dreptul la viaja privata. De asemenea, consider ca prin amprentarea mea, mi se incalca dreptul la prezumtia de nevinovatie.
__
EM DREPT tali totemeiez cererea pe disp. art 49 si urmatoarele Cod Procedura Civila.
Solicit judecarea in lipsa mea a cererii de interventie.
Intervenient
Data:
DOMNULUI PREEDINTE AL CURJtt DE APEL BUCURESTI
Acest articol a fost publicat pe ianuarie 26,2009 la 4:20 pm $i e postata la stat Bgliuenesc. Tagged: bia broiiier, biometric, biomemce, microcic,
pasaj>p_arte, romania. Potf unnari raspunsuriie acestei insemnan prin RSSJZ.O feed. Puteti lasa un raspuns, sau trackback ftom your own site.
-
**.
[...] Romania totalitara: Un avocat curajos a dat in judecata Guvernul pentru suspendarea pasapoarteior biometrice [...]
2. diaspora spune:
ianu.anej27J20j&J
: pni
jf
Si cum ramane cu permisele de conducere, care au si ele cip. Si daca de pasapoarte ne putem lipsi (unii dintre noi), de
permise mai greu.
Haideti sa includem in discutie si permisele de conducere care deja s-au pus in circulatie, fare macar ca viitorii posesori sa
fi fost anuntati in prealabil, si chiar inaintea pasapoarteior (noiembrie-decembrie 2008).
http://romaniatotalitera.woixlpre^^
1/29/2009
>
.;
'
MEMORIU
Guvernului Romanic!
Introducerea actelor biometrice - o problema de contiinta i libertate
.
'
:
;v
>
fi
'*
r
;.
I
contiinta si articolelor 23, 25, 26, 27, 29 i 31 din Constitutia Romaniei privind
garantarea libertatilor sj drepturilor cetatenilor,'Sa fim constienti ca pierderea libertatii ne
va afecta pe toti, indiferent de pozitia pe care o avem in ierarhia sociala!
Mai exista un aspect pe care un crestin il va considera de maxima importanta. Cercetand
informatiile tehnice despre acest tip de acte, gandul nostru se indreapta imediat catre
descoperirea din Apocalipsa privind pecetluirea tuturor oamenilor, in vremea sfarsitului
lumii, pe mana dreapta i frunte cu ceva fara de care nu se va putea cumpara si nu se va
putea vinde, dar care va constitui semnul Antihristului si lepadarea de Hristos
(Apocalipsa 13, 16-18). in zilele noastre se cunosc deja cazuri de persoane carora li s-au
implantat cipuri pe mana dreapta din motive de securitate, medicale sau economice.
Pe baza invataturii Bisericii intelegem doua aspecte. Mai intai faptul ca primirea actelor
in forma actuala nu reprezinta pecetluirea finala.
Al doilea este constiinta ca primirea lor este unul din ultimii pai inaintea pecetluirii
finale i ca aceasta primire are drept consecinta intrarea pe un drum al carui capat este
acceptarea pecetluirii pe mana si frunte si apostazia. Daca primim acum paapoarte si
carnete de conducere cu cipuri, vom primi incepand cu 1 ianuarie 2011 (conform OGU
184/2008) i cartile de identitate cu cip. Peste cativa ani vom accepta fara probleme de
eonstiinta imbogatirea cipurilor cu noi informatii, care ne vor usura legatura'cu diverse
institutii medicale, informationale, comerciale; apoi ne va parea fireasca unificarea lor
intr-unul singur, care sa incorporeze i cartile de credit. Peste alti cativa ani se va spune
ca, pentru a preveni pierderea i furtul, este mai eficienta irnplantarea cipului in trupul
omului. Va mai trece inca o perioada si se va ajunge la concluzia ca, pentru buna
functionare a societa|ii, este strict necesar ca toti oamenii sa aiba implantate aceste cipuri
pe frunte i pe mana dreapta. Ce vom face atunci?
Sa fim incredintati ca va fi mult mai greu de rezistat atunci decat acum, cand nu ne aflam
in ultima fazat Obismiindu-ne cu toate comoditatile asigurate de viata bazata pe o
infrastructura controlata prin cipuri, ne va fi extrem de greu sa renuntam la toate
inlesnirile pe care le avem.
Nu este pentru prima data cand, in numele unor intentii bune, tan intregi paesc in ceea
ce se va dovedi o tragedie nationala. Corifeii comunismului au propovaduit inceputul
unei ere noi in istoria umanitatii. Au promis ca toate nedreptatile anterioare vor fi
inlaturate, ca se va instaura o epoca a libertatii si egalitatii oamenilor, ca prosperitatea si
pacea vor cuprinde omenirea. Noi, cei ce am trait in comunism, cunoastem mai bine
decat occidentalii rezultatul: zeci de milioane de oameni ucisi, extinderea coruptiei la
nivelul intregii societati, contiinte siluite intr-o masura nebanuita. Afa cum Utopia
comunista a euat in atingerea promisiunilor facute, i Utopia binelui prin
restrangerea libertatii p prin control, care ni se propune acum, va eua. Nu vom
avea parte de pacea si fericirea fagaduite, ci de o noua dictatura careia nimeni nu i se va
putea impotrivi.
Avand in vedere consideratiile de mai sus, credem ca cea mai buna solutie este sa
refuzam actele biometrice, asumandu-ne consecintele marturisirii adevarului. Cei care nu
au puterea sa faca aceasta si le primesc, sa fie constienti ca se afla pe un drum gresit care,
daca nu il vor parasi, va avea ca finalitate pecetluirea ?i apostazia.
Totodata, este nevoie sa solicitam respectarea legilor in vigoare privind respectarea
drepturilor fundamentale ale omului fi a drepturilor cetatenilor Romaniei. Astfel, in
virtutea art. 23-31 din Constitutia Romaniei privind libertatea persoanei, respectul vietii
j"
*<
k
*.
r*
'
htl{>:/'wwtv',petiliebriHrie.iTJ/peTTtie-p3 7662*'52.html
:
,
*'*
CD
.<
v
mai aprig atac Tndreptat asupra vietii noastre crestine, prin implementarea fortata a cipurilor
electronice Tn actele noastre de identitate. Este un atentat asupra libertafii umane, daruite de
*
Dumnezeu Tn actui creatiei. Nicio o forta din lume nu are dreptui sa atenteze sau sa anihileze
aceasta libertate a omului, care este de origine divina, Vrem sa fim tratati ca fii ai lui
Dumnezeu, liberi, dupa chipui si asemanarea lui Dumnezeu, iar nu ca infractori sau ca niste
masini, dupa chipui si asemanarea omului modern, a omului satanizat.
Biserica Ortodoxa este mama a neamului romanesc. Acest popor s-a format si mentinut la
sanul Bisericii crestine. De-a lungul veacuriior Biserica Ortodoxa a fost sprijinul eel mai de
seama si farul calauzitor Tn toate nevoile si suferinteie acestui popor, Cat timp acest popor a
fost Tnsuflefit de oamenii Bisericii, Dumnezeu a revarsat binecuvantarea Sa asupra noastra si
; ;
identitate pana la corpul uman. Acesta este si scopul: obisnuirea cu cipul si implementarea Tn
corpul uman, Tn cele din urma, ceea ce va duce la transformarea noastra Tn niste roboti si
sclavi care nu vor mai putea fi stapani pe gandurile si voinfa lor.
w Acum este momentul sa actionam, Tn frunte cu preotii si monahii, si sa susfinem drepturile
-
>
acestui popor obidit. Noi, ca monahi, nu putem sta nepasatori Tn fata suferintei poporului
i.
nostru, Tn fafa suferintei fratilor nostri. Preotii si monahii sunt primii care trebuie sa dea
dovada de jertfa si poporul trebuie sa simta grija sf dragostea noastra, sa simta ca suntem
alaturi si Tl susfinem cu preful vietii noastre, dupa cum ne Tnvaja Mantuitorul nostru lisus
::
Hristos: ,,Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altui, precum v-am iubit Eu. Mai
mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii
sai"(loan 15:12,13). Nu avem dreptul sa cedam. Daca dam un singur pas Tnapoi, Tnseamna
ca am predat armele Tn fata vrajmasilor nostri vazufi si nevazuti, care vor iesi victoriosi. In
fata vrajmasilor nevazuti mai faci o cruce si pier, pentru ca se tern de Dumnezeu, dar acestia
vazuti sunt mai aprigi si nu au respect pentru niciun lucru sfant.
Aceasta este o misiune importanta si o chemare mai Tnafta a poporului roman'de a protesta
t
;
fat,a de aceste masuri dictatoriale si de a dezrobi neamul romanesc din aceasta gheara care
vrea sa ne manipuleze si sa ne conduca precum pe vite. Am ajuns la cuvintele Psalmistului
David, din Vechiul Testament: ,,Cu eel cuvios, cuvios vei fi; si cu omul nevinovat, nevinovat
vei fi. $i cu eel ales, ales vei fi; si cu cei Tndaratnic Te vei Tndciratnici"(Ps. 17:28,29). Fata de
aceste masuri Tndaratnice nu putem fi altfel decat asa cum spune Psalmistul. Anii trecuti,
odata cu aparifia pasaportului biometric, s-au strans un miiion de semnaturi care s-au
Tnmanat autoritatilor Statului, dar ei s-au Tndaratnicit si nu au luat aminte la glasul celor 1
V*
miiion de oameni. Niciodata pana acum Tn istoria Romaniei nu s-au mai strans 1.000.000 de
semnaturi pentru ceva. Am cerut referendum Tmpotriva oricarui act electronic, dar nu am fost
ascuitati. Cine vrea sa Tsi puna cip nu are decat; noi vrem doar sa ni se ofere alternativa de a
putea pastra actele simple pe care le-am folosit si pana acum si de a nu fi obligati sa folosim
<>
nici Dumnezeu si nici mila, care mai mult ne fura decat ne ajuta. Noi putem sa traim Tn liniste
si pace cu toti vecinii nostri fara sa ne anulam identitatea, si fara sa ne v/ndem toate bunurife
si valorile acestui neam.
Pentru cei care considera ca nu este duhovniceasca atitudinea noastra de a iesi Tn fata
oamenilor sa protestam, tin sa le amintesc faptul ca poporul grec a iesit cu sutele de mii cu
"
preoti si monahi Tn fruntea poporului, aparandu-si dreptul crestin de a renunta la aceste acte
electronice. De asemenea Biserica rusa a hotarat ca aceste masuri electronice si biometrice
sunf abuzive si nu sunt agreate de catre conceptia Bisericii. Noj de partea cut ne situam?
Sau suntem mai catolici decat papa, cum se spune? Avem de Tnvatat din eroismul grecesc.
Ei au acest spirit de a reactiona, pentru ca pasforii lor nu se tem ca al nostri; preotii si ierarhii
Tsi sustin credinciosii Tn pofida conducerii care Tncearca sa le calce Tn picioare drepturile
crestinesti. Noi trebuie sa reactJonam fata de orice abuz asupra cetatenilor nostri ortodocsi,
Ortodoxia nu Tnseamna numai: Doamne, s/ava si far s/ava.,. Dar fapta unde e? Cum poti tu
sa spui ca Tti iubesti aproapele ca pe tine Tnsut;,- cand nu Tl sprijini afunci cand este asuprit si
prigonit? Noi nu iesim ca sa cucerim ceva, precum au facut cruciadele, noi iesim.sa sustinem
drepturile acestui popor crestin. Sa ni se respecte dreptul la libertate si la numele crestin.
Menirea preotului este sa Tsi puna cuvantul, sufletul si viafa lui pentru aproapele, pentru
ucenicii sai. Preotii cu crucea, m frunte, aceasta este caracteristica poporului nostru, dupa
cum o spune Tnsusi imnul national. Daca preofii vor Tnvinge frica, vor fnvinge si iadul. Dar
daca nu vor Tnvinge frica, vor pierde raiul, Tnca de aid de pe pamant. Acesta este doar
Tnceputui vremurilor de prigoana. Ce vom face mai Tncolo, daca noi nu avem curajul sa ne
sustinem credinciosii acum, cand Tnca mai avem - chipurile - o libertate si un drept de
exprimare?
Suntem aici ca o datorie a constiintei noastre fafa de copiii nostri, faja de generatia de maine,
fata de stramosii nostri, care ne-au predat o Romanie libera si aceasta este Romania Tn care
,"
*
*
Domnul nostru lisus Hristos sa va binecuvinteze pe tofi care v-ati adunaf sa luptafi Tmpotriva
acestor masuri abuzive si antscrestine, iarguvernanti/or nostri sa le dea Tntelepciune si putere
de Tn(eiegere, spre a sluji cu credinta intereselor neamului nostru crestin romanesc, iar nu
altor interese straine.
_Saccsiv*s Weblog
IN SFARSIT ... Staretul Hariton Negrea: CINE PRIMESTE ACTELE ELECTRONICE SE
LEAPADA DE HRISTOS
Posted in CIPURJ, tnanastirea.etru \fada, STAREIULJt[ARl.IQ>LNE.GREA by saccsiv on februarie 12, 2014
Luni de zile am asteptat un asemenea mesaj din partea staretului Manastirii Petru Voda.
de pe site-ul manastirii:
f\n va inchipiuti cu chipul lianii acesteia! zice Domnul. Care este chipul lumii, decat cugetul trupesc, pofta ochilor, trufia viefii? Cugetul trupesc este activitate a
miniii ale care: in|eiegeri sunt lipite s.i sunt unite cu lumea materiei. Acest cuget trupesc este mtrucatva masurabil, i fiindca este atat de observabil. Prin identitatea
numeric;?, (cu microcip sau fara), crestinul e inelat sa se identifice cu cugetul trupesc, lepadat la Botez, si sa se lepede de cugetul duhovnicesc, primit la Botez si
simboiizal de numele cretin.
~ Pfecum slim, priii Taina Botezuiui oinui se ieapada de saiaiia, adiea ue ortce tiuhcare-tagaduieste -vemrea lui Hristos in trupf .pris Botez omul.se leapadade (oate. _ -_=--,
lucrarile satanei, adica de orice infatis.are a raului, toate fiind azi legiferate s.i devenite norma, prin Botez omul se Ieapada de toti slujitorii satanei, adica de duhurilc
i autatii care iucreaza si nevazut, dar si vazut, prin oameni care din voia lor se fac slugi ale lui, precum declare despre ei insisi cei ce detin puterea lumeasca azi. E de
la sine Inteles ca daca omul se re-identifica cu acestea trei, lepadate la Botez, atunci se Ieapada de Botez i se re-daruies.te satanei. Nu e nevoie sa mai spuna cu
cuvintele ca se Ieapada de Hristos, din moment ce semnatura sa, oferita satanei, dovedeste acea afirmatie, o dovedeste cu fapta, care vorbeste mai mult decat
vcrba. Pai, un asemenea gest, care este expresia vointei libere a omului, nu poate fi considerat fara importanta, fara a se considera la fel de fara importanta si
':'
Botezul. Dumnezeu respecta voia libera a omului: daca omul voieste i se Ieapada de satana, Dumnezeu il primes.te, il sfinteste si-1 face al Sau. Daca omul voies.te si
se Ieapada de numele crestin si semneaza ca toata identitatea s.i activitatea sa o daruieste satanei, lucrurilor satanei ji slujitorilor satanei, atunci omul se Ieapada de
Botez, iar Dumnezeu respecta acest gest, si Se retrage, retrage harul Botezului din omul acela. Fara harul Botezului, omul acela fara nici o indoiala ca nu mai
poate ti spovedit, impartasit, preotit, calugarit, inmormantat, sau pomenit la Liturghie, fiindca a devenit ihtocmai ca un nebotezat, fata de care se aplica acele
canoane, abundent explicitate de Sfinti si de Sinoade mai ales in secolele I-1V, despre eel ce s-a lepadat de Botez. Firejte, un asemenea om nu mai poate fi numit
slujitor al lui Dumnezeu (arhiereu, preot sau calugar), fiindca nu poti sluji la doi domni, si lui Dumnezeu si mamonei. Nu poti sa te lepezi de Botez s. i sa te mai
numeti preot, sau sa ai preotie luci atoare. Ce epicleza faci, daca nu eti constient de lepadarea de Duhul Sfant pe care o faci identificandu-te satanei? In prigoana
comunista cei care s-au lepadat de Dumnezeu au fost rasplatiti cu functii si bani, dar au devenit fiare, iar cei care au marturisit pe Dumnezeu au fost haituiti,
:*
defairnati, infometati, inchiji, torturati, ucisi, dar au devenit sfinti. La fel, dar mai greu, va fi si acum. Oare a mintit vreodata Dumnezeu? Daca El Insus.i a fagaduit
ca va ocroti pe cei ce nu se vor lepada, oare nu va implini fagaduinta Sa?
Noului Testament este ca cretinul sa dea, cu supunere i buna randuiala. ascultare puterii stapanirii lumesti prin respectarea legilor, daca ele nu sunt
potrivnice lui Dumnezeu, plata birului, daca nu este asuprit. Celui caruia e$ti dator cu cinstea, da-i cinstire, zice apostolul, si cu adevarat li se cuvine cinstire celor
care ne-au condus bine, sufletele si trupurile. Celui cu vama, da-i vama, zice iarasi apostolul - dar daca nu esti la vama, de ce sa platesti vama? Daca nu vreisa treci
vama in spatiul Schengen, de ce sa platesti vama Schengen? Plus ca, dupa cuvintul Domnului, vama sufletului e mai importanta, de aceea sa ne temem, sj pentru
aceea sa agonisim s-o trecem cu bine.
Da. sufletul si trupul cre^tinului aparjin lui Dumnezeu i nu pot fi date nici macar omului insusi, daramite altora, sau slujitorilor satanei. Sufletul ?i trupul nu sunt de i
dat nimanui, ele sunt Biserica lui Dumnezeu, sfintita, si afierosita Lui, cumparata cupreful Sdngelui Fiului lui Dumnezeu. Daca cineva, fie arhiereu, fie cleric, fie crcdincios mirean, cuteaza a spune ca crestinul trebuic sa-sj dea sufletul si trupul bir cezarului, sau ca trebuie supunere fata de cezar chiar daca asta
inseamna pierderea vietii vesnice, pierderea harului, un asemenea om care predica nemantuirea si sclavia, c vrednic de anathema, el si invatatura sa
mindnoasa. satanica, potrivnica Scripturii i Sfintilor Parinti. Asemenea oameni sunt precum iudeii de odinioara care ziceau: Nu avem alt imparat decat pe
Cesarul.
Cum sa dam lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu, daca nu suntem constienti de ce inseamna chipul si asemanarea Lui in noi? Darurile Duhului Sfint primite la
Botez curata chipul dumnezeiesc din om sj-1 pregatesc pentru unirea cu el dupa asemanare, care vine prin fapta implinita prin stradania i voia omului, cu ajutorul
Domnului.
Assmanarea vine prin fapta launtrica, fapta dinafara. care se face prin impreuna-lucrarea dintre voia libera s.i bar. Fara stradania aceasta chipul dumnezeiesc sadit
natural in om se intuneca. Noua orinduire ideologica a lumii interzice asemanarea omului cu Dumnezeu.
Follow
La fel cum orice forma de pacat, de la eel mai fin gand, la cea mai grosolana fapta, sunt numite cu numele generic de pacat, tot astfel orice forma dc act de
identificare cu antihrist estc numit lepadare de credinta. Lepadarea mai mica e pacatul, lepadarea mai mare e patima, lepadarea propriu-zisa este tagaduirea
identitatii crestine (vezi lepadarea lui Petru, care n-a zis ca se leapada de Hristos, ci: nu sunt eu ucenicul Lui), i lepadarea totala este apostazia apocaliptica, prin
implant.
Nu conteaza cum suntem numiti de satana, ci cum suntem numiti de Dumnezeu, de aceea daca prin identitatea numerica suntem ocarati de satana nu conteaza atat
cal faptul ca noi insjne acceptand-o din voia noaslra, ocarant numele lui Dumnezeu pe care-1 purtam. Azi identificarea nu o face Cezarul, iar omul sa fie pasiv, i
deci nevinovat, asa cum au facut odinioara Nero si ceilalti tirani prigonitori ai creslinismului. Acum Cezarul cere ca omul insus.i, din voia sa, cu cons.liinta sa, sa se
numeasca pe sine sluga a lui antihrist, si obiect intr-o masrnarie draceasca. Cezarul cere tocmai acest gest liber, pentru ca nu el sa poarte vinovatia tiraniei, ci omul
tnsusi sa fis responsabil pentru propria sa lepadare. De aceea, la nivel teologjc, nu conteaza to prim-plan obiectul sau modul prin care se face lepadarea, atata vreme
cat ea asociaza vointa libera a crestinului cu simbolul numarului numeluifiarei, conteaza constiinfa cu care s-a facut acea consimtire, gradul de consimtire. Pacatul
se raporteaza la doua puteri sufletesti: puterea libertatii vointei si puterea inlelegatoare sau cuvanlaloare, sau de cunoas.tere, prin urmare pacatul fara voie si fara
stiinta e tot pacat, chiar daca e canonisit mai uor, si lesne de iertat la Dumnezeu. Diferenta dintre actele respective este doar gradul de consimtire a omului cu
satana.
De pilda, un grad mai mic este a intra pe internet, a scrie: www. care inlr-o anume numerologie inseamna 666, si a face acest compromis pentru a cunoate un lucru
sau altul, sau pentru inlesnirea comunicarii. Gestul pare insignifiant, dar el e facut de toti oamenii care intra pe internet. Nu este oare un gest potrivnic sfintei cruci,
pe care credinciosul o face inaintea oricarui lucru bun, sau inainte de intrarea in sfanta biserica? A intra pe internet cere acest mic obol satanei, a scrie numarul
numelui fiarei, spre a intra in capis.lea virtuala a ei. Acest compromis pus ca obligatie sociala este o sfidare a sfinteniei sufletului ereslin, si lotusi, avand credinta ca
haml iui Dumnezeu il va feri de intepafura scorpiei si de veninul aspidei, creslinul nu considers ca savarses.le o impietate liparind numarul de intrare pe internet, i
nici nu i se socoteste lepadare, de ce? - pentru ca nu se identifica pe sine cu acel numar. La fel, cand a primit buletin cu CNP. E asocial cu un numar de catre stat,
lucru prin care statul afirma o mentalitate materialists, lipsila de respect fa(a de firnla umana, si potrivnica tainei crejtinatatii. Asocierea aceasta pe care crestinul a
fost fortat s-o primeasca in plin moment comunist. iata ca, din lipsa de pastori i de marturisitori, crestinul a acceptat sa fie asocial cu un numar, ca si cand ar fi
delimit. A trecut cu vederea, a rabdat, mai bine zis. Iar dupa Revolutia din 89 s-a demonstrat limpede ca romanii chiar sunt detinuti tntr-un Lagar mai mare, unde
pot alege intre seiuri de produse de cumparat, dar in realitate sunt lipsiti de orice libertate de decizie. Acuma Lagarul nu mai vrea sarecunoasca nici numele crestin,
nici numele -parintilor. De ce? penlru ca, din perspectiva mentalitalii Cezarului de azi, persoana a devenil, prin CNP, individ, din individ devine elemenl (prin actele
electronice), din element devine variabila (prin microcip), iar din variabila devine particula (prin virtualizare totala), iar particula este insignifianta in sine, ea n-are
valoare decat intr-un agregal, o formatiune data ei de o instanla de dincolo de aceasta lume, numita Pulere Dumnezeiasca. Nu suna cunoscul? N-a fosl i pe vremea
lui Nabueodonosor la fel? N-am citil cu totii in Vechiul Testament! Iata, azi Cezarul vrea sa se numeasca pe sine dumnezeu, iar lot omul sa i se inchine. Duhul Sfant
ne araia noua, cre^tinilor, acestea, toti le vedem limpede, de la copilas la mos.neag. Ca nu de la coala inveli sa le mantuieti, ci din rugaciune, din Sfanla Biblie, si
daca traiesti viata Bisericii. Nu ne trebuie sa despicam firul, avem credinta in duhovnicii neamului crestin, si TIM ca actele astea nu-s de la Dumnezeu,
nu-s i>unc, nu ie mantuicsti daca le primesti.
Duhui Sfant, iata, lipseste din cei ce apara identilalea antihristica. Ca aceia atat de tare se lem sa creada cugelul Bisericii care" graies.le: NU!, i alal de mull dispret
au fata de cuvios.i, de mucemci, de batrani, incat fac orice sa demonstreze ca au ei mai mult rafinament teologic si mai mult discernamant duhovnicesc decal loli
aceia Se cred mai detepti, mai cumpatati i mai sfinti decal Biserica. i Arie facea asa, si tofi ca el, si nu cred ca-i e bine acolo unde e acum.
Ce sa zica duhovnicul, la spovedanie, celui necredincios in cuvantul Sfintilor, care primejte identitatea potrivnica lui Hristos ca si cum ar fi o datorie civica, sau ca
sj curn nu ar fi ei aceia care te idemifici cu ea? ,,Te iert i te dezleg pe line, robul salanei nr. 746?" Cum sa il imparlas.easca? ,,Se imparta^e^le robul salanei, nr.
3465?" Cum sa se ingroape? ,,Aici odihne^te robu! satanei, nr. 087?" Nu va amagiti! Nu esle manluire penlru eel ce leapada Bolezul.
-Aiagc -vlata. -ViatavefriicS, A!e^r?i tu-crejiiney ;i tu, necre,sline, pe Unicul StSpan si Imparat
Hristos.
r*
r
j.
4
Tag-uri incluse:666, BULETIN B1OMEIRIC, CARD ELECTRONIC DE IDENTITATE, CARD NATIONAL DE SANATArE, CARTE DE IDJNTITATE CU CI P,
CART'E ELECTRON1CA DE IDENTriAfE, OP, 'HARITON NEGREA, ivtANASflREA PETRU VODA, WWW
62 cgmentarii
Ce- facetn daca un satanist inannai intra in biserica? Ne lepadam pana scapam?
62 Raspunsuri
Pagina 10
Atitudini
Octombrie 2002
Credinta ortodoxar
setA=OiOiiil
set B = 0000101
set C= 1010000
Setul A e este compiementar setului C (1 se
inlocuieste ca 0, iar 0 cu 1). In acesc sistem convenrionul singura cifiii care se potriveste cu
barele de control (codiiicare prin 101) este cifra
6 -,
In conclude, cele trei seturi de bare de control semnifica 666, asa cum a aratat domnui
inginer Mircea Vlad.
vIonVLADUCA,
matematician
;
:-
Octombrie 2002
'Qrcolara
Catre cinstitul popor grec
Accrual Schengen si legea pentru Pitstejarea
individului k preiucrarea datelor cu caracter
personal
lubitii nostri fii intru Domnul. har voua de la
DoiT.nul Dumnezeu Atottiitorul.
StSntui Sinod a! 'Bisericii Greciei, motivat
de ceie cate s-au scris, s-au auzit si s-au petrecut de cunind din pricina tngri jonlni cauzate ce
Accrdul Schengen si de votarea legii pentru
Prcteiarea individului hi preiucmrea datelor cu
caractsr personal, studiind tema >i avand In
vedere cuvintele Dornr.'.f.ui >; Vh'vniuitoruiui
nostru? Hsiis Hristos: ..Dati Cez:ji:iui ceie ce
.sunt aie Cezmnlui si lui Dumnezeu ceie ce sunt
ale lui Dumnezeu" {'vLcei 22.21), adresandti-se cn:dinciosilorsai fii. ranarci unviatoaieie:
Dand ..Cezaniiji ce!e aie Cezarului",
Sfantul Sincd si Impreuna cu dansul orice crestin consiient recunoastc ca temde politicii
extenie <i aie protec:iei ii,:c:Tie de care cepind
bunastarea poporuiui nostni In viata lui
pumantexsca sunt reglementate de care conducerea politica a Siatului, care da socoteala
In fata poporuiui si ore obligatia de a se lupta
pentru libertStile acestuia, pentru drepturile si
In parale! Insa, Stantul Sinod. dar Impreuna
cu dansul orice cetatean eien, ai'e, potrivit
Constitutiei, dreptul de a so interesade exactitat&i respectarii drepturilor private si a ceior obstesti garantate constitutional. Asttel, Sfantul
Sinod, cu convingerea ca orice fonnulaii oficiale pe o tema necunoscutil pana acum (precum
este asa-numita ,,Indosariere elecat>nica"), nu
sunt cu putinta a acoperi toate dateie necunoscute ale chestiunii. face ape! cau^e guvem si, tn
general, catre conducerea politica a taiii noastre. de a iuam vedere In cadml competentei si a
responsabilitarii sale orice explicatii legate de
aceasfa''tema. lar In continuare sa se Tngrijeasca
de o cat mai buna cu putinta protectie a persoanei fata de preiucrarea datelor cu caracter personal, prin proceduri legislative constitutionale
si sa aduc5 Imbunatatirea la recent votata lege.
Atitudini
Pagina 11
coo
Insa numarui 666. pocrivit ceior mentionate
despre e! in ApocnlipsS este consfmtit ca
numar al lui Antihrisr si. prin urmarc, nu este
cu putinta ca un crestin sa nu Fie interesat de
introducerea intenrionata si sistematica a acestui numar In viata s." si Indeosebi in viata
poporuiui eien care este aprcape Tn totalitate
crestin si ortodox, indi ferent cat de constient Isi
traieste fiece om credir.ta.
Desigur, este posibil si ca numarul 666 sa
fie un numar fara nici o importanta spirituals,
asa cum este cand apa:x; In numerotarea tllelor
unei cfirti cu multe pagini, sau^un numiir dintr-un ordin de fnmatricuiare. Insli ni se pare
ciuclat si contradictorily, pe de o parte, ca Tara
noastra sa aiba mand.ia Pecetii iui Hristos, a
credintei In Hristos M In Sfanta Treime, In
numele careia s-a -otat si s-a consacrat
Constitutia sa, si a Sfi itei Cruci care Tmpocicbeste In mod concret drapelul nostru, iar pe de
alta parte sa acceptarr; ca norma de stat o siruatie sociaia care pernite sa votam legt (pe
orice tema si, mai m lit, pe o tema care are
legatura directa cu omul si cu credinp sa In
Hristos, cu constants, sa) In care sa fie introduse subtil practici c; re presupun conforrnarea statului eien la sis'.emul electronic al carui
element de bazava f: ~ociui numeric'666. Nu
constiiuie acesta un dspret al !ul Dumnezeu?
Nu este provocare si scandal penaia poporul
nostru crestin ortodo.v.'
Ptevedem ca prote.;!sie pe aceasta tema vor
fi numeroase. SI. din ;:acate. vor ft directionate de ceipuri care nu este cu putinta a fi supuse
controlului Bisericii.
Sanufieacceptat
Pentru aceasta, Sfantul Sinod se adreseaza
Guvemului si lumii politice a tarii noasuie si
considera potrivit:
a. A nu fi acceptat drept cod numeric ai sisterneior electronics de stat pentru protectia perscanei numarul 666. A se face resi:ec:ate si a se
apiica la :icest punc: repetatele asigurjri cficiale ale faclorilor de conducere din difsrite perioade de guvemare.
b. Sa se faca o interventie laconcucerea Bailor mernbre ale L'niunii Europ.ne In care, chiar
oaca untie state s-.-u ceciarai ..laics", exisia
Insasi i.ui crestine. ca politica cresuna. si ^a se
csara crkiai miociiirea numaruiu: too In siiiemul electronic cencxii al L'niunii Eurcpene cu
oric;ii^ alt cod numeric. Cu un aiat ce rnare proores ul eiectronicii. oare ;ui e posibii sa Inlccuiciii un cod numeric?
c. Sub nici un mc-tiv sa ,iu se apiica drept cc<i
numsric numanii 666 in noul sistesn de ider.titate al tarii noastre. iar apanenenta reiigioasa sa
fie specirlcata obiigatoriu Intre elememele"
liiscrise pa noui tip de buletin.
Divca se insista In aplicarea legii, nu se va
naste o:ire opinia conform cansia tblosiiea acestui numar nu este TntamplStoare? Si cS Tn spateDam slava lui Dumnezeu pentru progresui
civiiizadei, pentru tcate daruale lui Dumnezeu
catre poporul nostru ortodox.
Dam slava lui Dumnezeu decar-xe tara noastre este guvematS democratic, iar libertatile si
drepturile fiecarui individ sunt protejate de
Constitutia tarii si de ucoitiuriie intemationale
pana Intr-atatTncat sa fie rcspectate si considerate inviolabile chiar si drepturile individuale
ale unei minoritati ..contrar constiinfei'4, fie si
daca accstea vin In vadita contradictie cu intsresele majoritatii.
Exprimam convingerea ca poporul nostru va
primi cu bunavointa mesajul diihovnicesc si ca,
Tn consecintS, conducerea politica responsabila
va face tot ce este mai bine pentru a nu provoca
unei parti a poporuiui nostni ortodox, daca nu
chiar Intregii natiuni. probleme de constiinta.
Dupa toate ceie spuse si privind Inainte catre
zileie Mantuitoare'er Patimi si ale fn-vierii din
moiti a Mantuitorului Hristos, dorim intreguiui
popor onodox grec a ajunge cu Tntelepciune
Sfintele Pasti, daniindu-i binecuvSntarea parinteasca a Bisericii si chemand asupra tuturor
harul Iui Dumnezeu si nemarginita Sa mill
Semneazii Prsssdintele Sfantului Sinod,
Arliiepiscopul Greciei,
unnat ds semrtiiturik celorhlti msmbn ai
SfSntului Sinod
Aceasta circul_ara (2626/7 aprilie 1997) a tost
citita in toate bisericile Greciei, In Duminica
Ortodoxiei din anul 1997, iar mai apoi a tost
publicatS Tn oficiosul Sfantului Sinod* Pros ton
Lio (CStrs popor), nr. 2J din aprilie 1997.
Credinta ortodoxS
,
:
"
4 / 2004
Porunca
'lubirii
4/2004
85
...
UA.ND 51 SLOVA ORTODOXE
o
MKM(
rt
H
e
JO
w
N*
H
:x>
~i
: ON
'V r
7 ;'
:'
...
*...,
.r.;,
%,.V
"V. V< r
-V v \'. ; - - . " *
* '#
i -'-
.T
GAND si SLOVA ORTODOXE
,:,,
n
$
o
S
s
OS
OS
'..
: ! Vf '
:' '"
o
yo
5 Avem in vedere toate tipurile de acte biometrice care contin cip - acte de identitate, permis auto, carduri bancare i de sanatate, etc. - nu doar strict pajaportu!
(n. red.).
6 Aflam de la $tiri ca in Suedia banii lichizi sunt tot mai putin utilizati, major! fatea platilor facandu-se cu cardul. Aceasta este tendinta (dorinta) ocultei, ca banii H
sa dispara de tot ca mijloc de plata.
7Negre^it va fi o mare foamete. In Uniunea Europeans jumatate din alimente
sunt aruncate,.. O fac pj'oducatorii, procesatorii, vanzatorii si consumatorii (vezi:
http://saccsiv.wordpress.com/2012/03/14/in-ue-jumatate-din-alimente-sunt-aruncate-o-fac"pft'idsicatorii-procesatorii-vanzatorii-si-consumatorii/. Aa ca Dumnezeu
este indreptS|it si, aducS o foamete pe pamant pentru ca ne batem joe de hrana pe
care El iw-> dfl, fn sA nuniai punem la socoteala ceafalta irmltime de pacate.
2
o
:?: 82...
*,,. * * *
'rrv >
_.
-^,,
--:
.,-.
, .
..
..,.-.;
,:
...
[^^^l
- -
1^^^^
. . . . . .
S Parintele Avelie este rus, de aceea se refera doar la Rusia, dar cuvSntul lui este
valabil pentru tot poporul lui Dumnezeu.
9 i RoniAni.it hi Id, ba mai mult, toata iumea este pe cale dc a devcni o imen_-__________.
___
sa Sodonrt ^s (i<.Moori,
n
tmuH
,.%V^..
^^
.v
-..-,*.,
.. -
. .
.,.-.:
.,
. ;
"f'it,*-
53
p.-=i
&
~*
PI
_,
n
><
i
: .
netul de moscovit, dar totusi imi fac semnul crucii. Dumnezeu pur i
simplu mai da dovada de milostivire. El asteapta ca noi sa ne pocaim.
, doar ca intr-o alta forma. La
fel si pasaportul, si carnetul de plastic, iar tehnica mereu se perfectioneaza si se va pune prin laser. Chiar i oamenii care vor avea cip
si pecetea, vor intra in biserica, 1st vor face semnul crucii si vor zice:
vedeti? Aceasta inca nu este pecetea deoarece reuirn sa ne mai
u ,,Voi
facem semnul crucii", Astazi sunt deja foarte multi oameni cipuiti
carora prin laser le-a fost pus codul de bare pe frunte. Si ei merg la
biserica, aprind lumanari, isi fac semnul crucii si zic ca inca nu este
pecetea. Pecetea lui an.tih.rist consta din doua elemente; dintr-un pur:
tator fizic si o trasatura duhovniceasca, cand noi ne supunem vointa noastra acestui mizerabil. Si atunci cand el va veni, daca oamenii
i se vor inchina ca lui dumnezeu, atunci pecetea va intra in vigoare,
Pana atunci pecetea este un element fizic, iar cand omul se va inchina antihristului, atunci pecetea se va include si omi^nu_va_maijeuIar pana atunci toti uraiff
bla
tntelepti
si
zic
ca
sunt
schismatici
cei
ce
ridica
aceasta problem!,
o
z pentru ca atunci cand va veni antihrist noi va vom anunta.
<<
Dragii mei, oamenii care vorbesc aa nu inteleg legile elementtare ale vietii duhovnicesti. Cum se vor opune ei lui antihrist, spuneti-mi, cum? Cand omul primeste pasaportul, imediat pleaca harul.
Chiar si daca preotul a binecuvantat primirea lui, oricum pleaca harul. Si ii va fi foarte greu unui asa om sa se abtina de la ultimul pas,
El nu va avea forta, pentru ca harul a plecat. El liber o sa primeasca
si carnetul de plastic, si de la pasii urmatori, de la cip, de la pecetea
cu laser, ii va ft foarte greu sa se abtina. Iar ispite sunt niulte: parintii, copiii trebuie htaniti, vedeti cat este de complicata viata. Si daca
acurn suntem atat de putin credinciosi, atunci ce vom face in vremurile urrnatoare? De abia daca se vor gasi putine suflete sa nu i se inchine. Sa nu credeti ca el va veni si ii va pecetlui pe toti cu mana sa.
Nici 10 ani nu-i vor ajunge. Pentru ca niveiul de via^a a! popoarelor,
statelor, tarilor este foarte diferit. Cjg|^}lcgrtigjglliBJii|rtjatMiKS si
au nevoie de ani de zile pentru a organiza totul. Ei inca nu au reuit
sa tnceapa scoaterea banilor lichizi. Ei tot pecetluiesc i pecetluiesc.
Antihristul trebuie sa vie cand totul va fi pregatit. In acei trei
ani jumate cand el va domni, impreuna cu slugile lui, vor cauta peste
tot pe cei care Inca nu i s-au inchinat. Vor reusi sa nu i se inchine numai acei care acum au respins aceasta pecete. Iar cei care au primU, de
abia vor mai gasi for|e, Pentru ca puterea actuala detine sisternul de_
gateliti, legatura mobila, brigazi de actiune rapida, elicoptere, unde te
vei ascunde, unde vei fugi? Numai prin puterea rugaciunii fierbinti te
vei putea salva. Dar cumjveijeusi sa tej*^dae%Au^^
De aceea, dragi frati si surori, trebuie sa-1 urmam pe Hristos.
Sa mergem ca si toti mucenicii, sfintii, marturisitorii! Asa cum au trait !n toate timpurile dreptii credinciosi, asa trebuie sa traim si noi, refuzand tot ce este josnic si mizerabil pentru Domnul Iar Dumnezeu
va ti cum sa ne hraneasca. La fel si Hristos a trait intr-o societate la
fel de agresiva ca si (cea de) astazi, De aceea sa stiti ca daca noi sincer, ravnitor, din toata inima, il vom urma pe Hristos, Dumnezeu va
sti cum sa ne hraneasca, cum sa ne dea de baut, cum sa ne dea un
acoperis deasupra capului. Totul va aranja Dumnezeu. Nu vom trai
in confort, vom fi prigoniti, prigoana si lagarele sunt viitorul nostru,
este salvarea noastra. Si trebuie cu bucurie sa mergem la aceasta, Nu
avem de ce ne terne. Si Hristos a sttferit. Sa cluci crucea este Slava.
Cand vom merge la cruce, atunci il vom proslavi pe Hristos. Crestinii |
vor fi exterminati, pentru noi aceasta este salvare.
Dragi frati si surori, fiti curajosi, nu va terneti de nimic. Cine
^2une_cajrei de 6jMj;sj:ejiimic_gray, nu va amagiti, si pe acestia
intotdeauna,
^ _ _ _ _
Dumnezeu ne-a dat cea mai principala arma: Adevarul. Iar diavolul eel mai mult se teme de acest Adevar, De ce posedatii striga cand
se vorbeste despre acest sistem: telefoane mobile, pasaport, carticele de plastic, pe toti ii frige? Pentru ca le este demascata intriga, viclenia lor, care pagubeste sufletele oamenilor. De aceea voi sa nu va
temeti sa spuneti adevarul, pentru ca multi oameni, acasa, la serviciu, pe strada, nu cunosc lucrurile, gentrujca p^Moii.Lnu_TOrbSc. Sa
vorbiti voi! Intotdeauna asa a fost in istoria bisericii, locul preotilor,
marturisitorilor lui Hristos care mureau, ijjuau mirenii si propovaduiau Adevarul. Amin.
*%
Wj
,*?!
'#
* - . .
aceea estf* gresit ca fa botcx .sa ;*? dea mime inexistente in catetuiaru!
crestin ortodox, ?ntrerupandu-se astlel legaturu unei tracti^i tain ice.
Nuniele de_bote?, este, deci, ideniitateasuiletuluuTieu. (.land voi
fi pomenit la rugaciune; Ia Stanta Liturghie de pilda, Ejeouil va sopti in laina dour njuindc.fotiu.de.bptez (?i in nici un cax
tic sau alte siniboHiri africe - n.recl), deoarece Biserica este o comunit.ate a sulletelor, iar Sluitde Taine lucreaza prin bar tocmni aceasta
mafifuire a sufletuJuJ, asigurand tTecerea }n. vestiicie,
In phis, pnmind la botez ua jjiyiy', cu ma ideniific si cu calitaica de cre$tin. Ce msania cretin? InseamDii, asa cum spune mo litl'dniciil, a,teJepadadf sataria fji de loate Jucrarilt! lui, traind o viata in Hr.'sros si avand ca scop final iocrmii aceasla vesnica unirc cu
Hristos. Petitrri aceasta rituaiul botesu'iui prevede, inainte dc prioiirea nuneiu.i, iepatLirea con^tienta - la prunci lepadarea art! loc prin
nrijiocirea nnsului - dc tfiavol si accepliirea con^tienia a lui 1 Iristos ca
Donin si Stapan. la vie) j i rAcle, eu devt'iiindu-l stipus si, prin urmare,
|.iuttandii-I pecetea: cruc-'.ra, Slanta Mirungcre, un nume dc crcsiin ss
fiisasi riinduirca mca In !agira crt'Stimlor, a robi'ioi kii Hristos. (...)
Oare call dintre noi su.ntern cu adevarat cor.stictiti de sn.semnatatea nuroelui nostru, avlnd in vedere usurinta cu care ni-l puneni pe
tot feiul de documente, ga ran land astiel cu insult sufletu! nostru ado-varul celor scrise in actcle respective? Sa nu uitam ca voni avea de dat
un
raspuns
pentru orice veajntrebuintare
^.^ww..--.
. arfj,^.,-, .. ..." , .....
.- .
&,..,*,. a datiiJui prim it ia tiof.cz,,
Ce inseamna a avea numarui 666 pe bulctin?
Dupa earn se stie, noilc cariele dc identitate nu vor purta nuQide scris !n detaliu, ci codiiicat, sub forms unui numar denumit Cod
JN[}in'it:n_c_M'atrico] \.h\lc {<JNMU). Acest cod imi este atribuit iiiic si
ma va insoti loatii viata. Are deci calualea dc name. Asadar. onurtde
in lume, in numicnlul foiosirii cartelci, scannerul va afi$a codul men
personal (aciita mi.mde mcu codificat, identitatea codiftcafa a suile'iului ineu) si comparatsd cu dateie existente in memorie, nia va recu.noa^te sub toaie aspecteie personaijtatii mete. Jnsa acestcod tuu'neric, CNMU, pentru a putea !i usor citif de echipaaientcle electroaice,
cirte codificat in sislem bar code, Dintre toate Upurile de bar code,
imtiiitoni programaiui de indosark-re au ales eel nusi contcoversat,
.mai raspandit si irsai rau famat tip de codincare; EA_N-I3, rod care
cuprindf invarjahi! in ti'sictura s..t, ind'ilcroni Jc iut'iititatc,* pes'soanoi, noiniii uj 666,
10
M
\$$
in
i X-T
I- ,
(ifYND SI StOVA
iir, noul men cod va fi alcaluit din doua parti: una este codilicarca identitatii meie^ a numelui men, deci a sufletului meu, iar
celaialt este codificarea lui 666. Deschizand insa Cartea Apocalipsei,
vedem la capitolul 13 ca 666 este ,,un numar de cm", deci codificarea
unui nume de am - numele lui antihrist!
Totodata, Scriptura numeste numarul 666 itneori ,,semnui fiarei", alteori >7numele fiarei" iar alteori ,,numarul numelui fiaref, Citind
insa cu atentie versetul 17, observarn fara dificultate ca toate aceste
eatitati sunt echivalente,
(...) decaf numai eel ce are SEMNUL = adica NUMELE fiarei
= sau NUMARUL NUMELUI fiarei" (Apoc. 13. 17).
Deci lucrurile sunt limpezi: 666 are valoare de NUME: numele
lui antihrist! Se refera oare la arborele lui genealogic, fiind deci partea <trupeasca> a numelui? Nu, deoarece Scriptura spune ca va fi din
semintia lui Dan (Fac. 49, 16-17). Este oare un nurae crestin? Fiind
antihrist nu poate fi crestin, ci cu totul satanic. Aisadar, la klentitatea sufletului nieu (reprezentata de codul meu personal) este adaugS^MSfliJiMSiSHiiSlSisSiLS une' M^^fi3SS^' luptatoare irnpotriva Domnului fi Stapanului ineuTlste <pecetluirea> sufletului meu
cu o <pecete> straina, de care ma lepadasem la botez, cand prjnu'sem
adevarata pecete: pecetea Duhului Sfant.
Acum depinde de mine insumi ce pecete voi alege ca reprezentativa pentru sufletul meu. Ca trebuie sa aleg, nu exista indoiala, caci
,,c:e invoire este intre Hristos si veliar?" (II Cor. 6, 15). Deci, daca eu
inca ma consider crestin si doresc mtotuirea, va trebui sa aleg. Astfel,
daca voi semna noul buletin si-i voi accepta, inseamna ca voi accepta
in sufletul meu, in identitatea mea, numele lui anfihrist, ma voi identinca cu el i deci voi primi in sufletul meu duhul lui! Iar aceasta este
lepadare de Hristosi
:
Consecinfa? Indata harul de la botez ma va parasi, stingand in
mine roadele Duhului Sfant i stergandu-ma automat din cartea vietii ve^nice. In schimb, voi putea <beneficia>, cu. ajutorul cartelei, de
toate facilitate vietii acesteia trupesti, devenind rob de buna voie la
,,stapanitorului lumii acesteia"' De aitfei lucrurile devin foarte clare
daca ne gandim ca, intr-o lume in care controlu! identitatii va deveni
regula generala, singurul liicru pentru care nu voi putea intrebuinta
cartela este pomenirea mea de la Sfanta Liturghie. Asadar Duninezeu
vrea ,sa ma identific cu numele daruit de El. In rest, diavolttl ma vrea
iiientiiicat cu el jnsusi ori de cate ori voi intrebuinta vreun lucrti ma-
:.!.:.;,. :
&
9
H
><
'*.' V
~ .",. *
TjT?
J "f
GAND si StVAj3ftret>oxE_
t
O
a- ;
*.
-:;:
..';.
;;
,
::
<^w,~^WWr-~-
"
---..- ,
rt
: v
!|
-I
-.
, , , :
GJ
_*
to
^
O
M
H
50
os
ON
Os
-'
. - i
'
" 68 ""~
'9
- > * ,
2001 - n. red), vom observa ca omenirea aluneca spre un control economic cvasi total. In vtitorul apropiat toate cuimparaturile efectuate prin intermediu] cartel ei electronice, pe baza de CNP, vor incepe
sa fie inregistrate in calculatorul, central. Absolut toate tranzactiile si
toate schimburile de marfa vor fi accesibile doar pentru posesorii numarului respectiv.
Exact despre acest Jucru ne vorbeste Sfiintul loan Teologul:
.Jncat nirneniJSrajcest numar _s^nu P^t|_fii5p3r^aijjande''. E
clar ca nu este vorba despre un oarecare numar abstract, care urrneaz3 sa fie atribuit oamenilor, ci de until concret. Multi afirma ca acest
numar nu prezinta nici un pericol, deoarece nu se aplica pe frunte
sau pe mana, dupa cum scrie in Apocallpsa. Se va emite doar un buletin. Bineinteles ca, deodata, la toti, numarul nu poate fi pus pe frunte, desi posibilitati tehnice ar fi. Va veni vrernea si lumea se va obisnui
cu aceste coduri, se va obisnui cu buletinele electronice si cu decontariie fara numerar. Nici nu vor concepe viata fara ele. Si toate acestea
se vor intarnpla sub ochii nostri. Evenimentele se precipita. Sistemul
cu cod de bare nu a aparut decat de vreo 10 ani si acum oamenii s-au
deprins ca pe fiecare produs cumparat sa vada codul de bare. De ce?
Credeti ca este atat de necesar ca fiecare produs sa fie marcat cu acest:
cod?_Nii, desigtjr. Se face tot posibilui ca noi sa ne obisnuim cu sistemul codului barat. Astazi vedem codul pe produsele alimentare, iar
maine vom primi buletine cu acest cod, avand si o banda magneti- O
ca prin intermediul careia vom fi identificati cu ajutorul scanerului,
cj4.rnJ)atpiT_de_salam, si totodata se vor extrage o multime de informatii cu caracter personal, informatii ce se vor acumula automat in
calculatoare, fara sa mai fie nevoie'de informatori. In orice clipa informatiile cu caracter personal sau cele referitoare la afaceri vor putea fi sustrase si puse la dispozitia unor structuri mafiote, dupa cum
vedem ca se ptampla in prezent.
In al patrulea rand, noi, oamenii, ne-am obisnuit cti riumele O
de familie. Imaginati-va ca aceste nume vor disparea, incetul cu incetul, si noi vom deveni niste mister x si y, avand injoc_^gjmniejin ft
anumitcod. Din punct de vedere tehnic, lumea actuala este gata pen- H
tru transferal de informatie la eel mai inalt nivel electronic. Iata de ce 50
in unele tail europene si in SUA sistemul introduced! generalizate a
buletinelor electronice a fost temporar oprit. Ofensiva s-a declansat
tmpotriva Rusiei, Ucrainei, Bielorusiei. Sistemul, la intreaga sa capa- OS
citate
urmeazi ftw,,,
fi inshUat
si in acclasi (imp - la tern'ie- OS
.____^___,^_^.*.
,,,.._ pretutindeni
^ ,
'
/*s
W
>
U
US
X
0
bi
O
o
'
'
.' ,
>
va mantui" (Mt. 24,13). Prin itrmare, vremurile noastre necesita instruirea la scoala rabdarii, fiindca vedera cu totii nelegiuirile comise
atat in tara noastra, cat si in lume.
Sub ochii nostri se distruge sistemul de ocrotire al sanatatii, sistemul de invatainanl, armata, care si-a pierdut capacitatea de aparare
a patriei (lucruri perfect valabile si pentru Romania anului 2006 - n.
red.). Iar acesti dusrnani exista, n-au disparut, desi acum ei isi ofera
insistent prietenia. Dar stim bine cat de straine le sunt lor sentimentele prietenesti fata tie tara noastra pravoslavnica. Tara, a carei mentalitate nu se potriveste nicicum cu mentalitatea popoarelor apusene,
care de multa vreme si-au pierdut credinta lor mantuitoare in Hristos.
Cum ar putea ei sa inteleaga tara noastra, train! nostru si cu atat mai
mult sufletul poporului nostru?
Vladica loan ne-a prevenit ca lepadarea de credinta - aposrazia
- se va instala si in mijlocul poporului nostru ca sa nu ramana oameni
neiamuriti cu privire la cele duhovnicesti. Iar Domnul va desparti oile
de capre, precum glasuieste Sianta Scriptura, adica pe oanienii care
slujesc altui duh. Iata ca limita intre slujirea lui Dumnezeu si slujirea
satanei devine tot mai ingusta. Dumnezeu, Cel AtotmOostiv nu voieste sa prelungeasca agonia duhovniceasca a lumii: ,,Caci de nu ar fi
scurtat Domnul zilele acelea, n-ar fi scapat nici. un trup, dar pentru
cei alesi, pre care I-a ales, a scurtat acele zile!" (Me. 13, 20).
Referitor la chestiunea CNP-utui in presa bisericeasca se fac o
<
auzit.e cele mai diferite opinii. Arhiep. Evlogie de Suzdal si Vladimir, n
in general nu vede (spre deosebire de clerul sau) nici o deosebire intre codul cu bare international, impus cetatenilor si un bilet cle
tramvai. lerom Rafail (Berestov), pe aceeasi pagina a ziarului Rusia a
Ortodoxl, nr. 1/2000, spune ca; ... unii pastori relativ induhovniciti, dar aflati sub Inriurirea nalucirii demonice, nu vad nimic primejdios, sfatuindu-i pe crestini sa primeasca pasaporttil si cartela cu cc
-. .
Singurul lucru care-i intereseaza este ca, vanxandu-le pe toate, vanzand tot, sa aiba ei insisi avantaje materiale, economice. Din lipsa de
o argumente care sa justifice atitudinea lor de nejustificat, acestia se cheltuiesc intr-o lupta de exterminate, care are ca singura tinta aruncarea
cu noroi asupra tuturor celor care spun adevarul. Pe acestia ii caracterizeaza dteptfanatici, apucati, posedati, nebuni care cred in numerategie, parareligJosi, care se imbogatesc mformand poporul. Ei incearca
u cu orice chip sa abata poporul si sa-i vatame gtedirea, Datorita faptului ca noi suntem lipsiti de viclenie, dar si pentru ca ei clefin toate
mijloacele, reusesc, pana la urt anumit punct, sa strice judecata poporului si astfel sa-1 ameteasca si sa inchida gura tuturor celor care
striga, denuntanti inselarea poporului.
Dorim sa punem aici raspunsul pe care il dau evreii farisei si
urmasil lor de astazi, fiecaruia care indrazneste sa traga semnalul de
"<
alarma al epocii noastre, raspuns care este: ,,In pacate te-ai nascut tu
o
intreg si time inveti pe noi?" (loan 9, 34). Vedeti pana la ce puncta.u
**J
(/) ajuns oamenii statului, care din pacate, asa cum ne-am informal aotioneaza in colaborare_cu fete biscricesti sau persoane din randurile
BisericiL purtand raspunderea pentru multele probleme care chinuiesc Biserica si tara noastra".
Arhim. Ambrozie (lurasov) la ,,Radio Radonej" declara ca numarul trebuie luat, fiindca, in caz contrar, unii cu nervii mai slabi, ar
putea sa se sinucida, De aceeasi parere este si diac. Kuraev, intr-o brosura pe aceeasi tema. Ucigatoare logica, nimic de zis. indeobste ^dep_ti,j_ac:ceptarii CNP-ului nu prea s|au bine cu_argurnentel. Ii intrebi
una si ei tti raspund cu totul altceva (in fond, acesta este rodul mentalitatii ecumeniste). Asa ca nu se poate spune despre cler ca tace. Si
totusi, cum ar trebui s%,procedeze cei neexperimentati in probleme
duhovnicesti? Cei mai nimerit este sa se informeze prin intermedia]
diverselor publicatii, sa se roage la Duninezeu sa-i intelepteasca si sa
asculte cu luare aminte vocea constiiiitei lor. Sa ascultam deci aceasta
voce si sa indeplinim poruncile lui Dumnezeu, lasate noua pe pamant.
De cine sa ascultam? - a fost intrebat staretul Paisie Aghioritul,
Acesta a raspuns: ,,Ascultati de duhovnicii vostri, dar mai mult ascultati de Biserica lui Dumnezeu. Crestinul sa aiba rabdare sa vada
cum va reactiona Biserica, pentru ca multi pun Intrebari, dar putini inteleg raspunsurile. Am scris limpede in carticica mea Sernnek
vremnrilor, fiecare sa procedeze potrivit cu coastiinta sa. Nu mi-ain
spus' parerea mea, ci am ibrmulat simplu cuvintele lui Hristos, ale
<
'
r,
-.
t~:',
'-
...
r?
"-
ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Camera sala 232/246/247
Destinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUT
com. sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58 judetul SUCEAVA
CITATIE
emisa la 31 Ma'rtie 2014
;
-
Sunteti chemat Tn aceasta instanta, camera sala 232/246/247, Complet c5 i cont, Tn data de 10 Aprilie
2014, ora 10:00 Tn calitate de reclarriant, Tn proces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de parat.
Tn caz de neprezentare a partilor, se va putea trimite un Tnscris, judecata urmand a se face Tn lipsa.
Prin Tnmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul s,au-persoana Tnsarcinata cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, eel
citat este prezumat rqa,aFe Tn cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost
Tnmanata.
"
>:;'
--'y
PARAFA EFUL$UNSTANTEI
(ftampila)
^vn,, / V
**_
i
fill
v
a--
o CITE^C
La dosar nr.1031/86/2014
r.
Tn proces cu
SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de parat
cerconcursul instantei pentru a putea obtine un act de identitate fara C.N.P., PUNCTEZ :acte existente
Tn circulate si viabile eel putin pana'n luna septembrie 2002 (data la care am prezentat dovada cuponul de pensie al bunicii sotiei mele). Avand Tn vedere ca la data respectiva era in viaoare ORDINUL
MINISTRULUI DE INTERNE Nr. 1190/ 2000 (2001), art. 26 al acestuia abrogSndu-se la data de
01.04.2003(2004)_- v. PREVEDERILE ORDINULUI MINISTRULUI DE INTERNE NR. 419/2003. ceea ce
implicit implicit o recunoastere a faptului ca prevederile legislative Tn vigoare privind actele de
identitate la data emiterii ORDINULUI MINISTRULUI DE INTERNE Nr.1190/ 2000 (2001) mcalcau
drepturile consfintite eel putin prin art.29 din Constitutia Romanies (prin faptul ca acest ordin a fost de
ordine interna, neajungand la public s-a Tncalcat art.31 din Constitutia Romaniei,implicit principiul
prioritatii interesului public), se demonstreaza ca Tn momentui Tn care s-a abrogat art.26 din ord. de mai
sus Tn loc sa se intre Tn constitutional s-a intrat mai adanc Tn neconstitutional. Abuzuri.
Ma voi referi - Tn cele ce urmeaza1, la
LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 (nu stiu daca" a fostm dezbatere publica - Presedintele de onoare
al Asociatiei Civic Media, Victor Roncea Tn numele Coalitiei fmpotriva Statului Poli'tienesc afirmand la
data de 4. 02. 2009 ca HG1566/2008 s-a "emis fara absolut nici o dezbatere publica" ), punctand:
ART.5 (2) prevede: "Codul numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o
persoana fizica si constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza
date nominate privind persoana fizica.".Deci PRIN URMARE. MIE. CA PERSOANA EXISTENTA DIN
PUNCT DE VEDERE FIZIC PE ACEST PAMANT. CAT SI SPIRITUAL. POTRIVIT PERCEPTELOR MELE
RELIGIOASE. Ml SE INTERZICE IN MOD IMPLICIT SA MA IDENTIFIC PRIN NUME. PRENUME. DOMICILIU.
LOCUL SI DATA NASTERII ?N FATA AUTORITATILOR STATULUI AL CARUI CETATEAN SUNT ! TOATE
ACESTE ATRIBUTE DE RECUNOASTERE A UNEI FIINTE OMENESTI SUNT REDUSE LA UN SIMPLU NUMAR!
NU S-A MAI VAZUT ASA O DISPRETUIRE A PERSOANEI UMANE NICICAND IN ISTORIEI Mai mult decat
atat, pe baza acestui C.N.P. s-a putut ca persoanei umane sa i se atribuie un cod de bare precum la un
baton de salam. Pentru un om sinceflJispretuirea fata de persoana umana este evidenta.
Se stie ca LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 a abrogat LEGEA NR. 5/ 18 MARTIE 1971,
"precum si procedura schimbarii domiciliului si a resedintei si orice alte dispozifii contrare",deci
implicit DECRETUL NR. 59/ 2 MARTIE 1978 si m loc sa fie creata o baza legislativa democrata, s-a recurs
la ceva la care si comunistii ar fi ramas cu gura
Dosarnr. 1031/86/2014
'
ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECTIA
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTANR. 1911
Sedinta publica din data de 10.04.2014.
Presedinte
Plesca Cristina
Grefier
Rotari Angela
'*
^
j;'
4
in drept a invocat reclamantul dispozitiile art.8 din Legea nr. 554/2004, art.29 din
Constitutia Romaniei, art. 16 din T.F.U.E, directiva 95/46/CE, art. 8 din CEDO, Legea
nr.105/1996 si art.30.1 din Decret nr. 59/1978.
In dovedirea sustinerilor sale a depus la dqsar o serie de inscrisuri.
Paratul a formulat intampinare la dosarul cauzei prin care a solicitat a se respinge
actiunea reclamantului ca nefondata, din urmatoarele considerente:
Invoca prev. de art. 17 din OUG nr. 97/2005 republicata si mai arata ca CNP-ul in
cartea de identitate a unui cetatean roman este legala si obligatorie; ca reclamantul este
cetatean roman care are conform Constitutiei atat drepturi cat si obligatii, iar obligatia
fundamentals fiind aceea de a respecta constitutia i prevederile legale in vigoare.
La filele 28-38 dosar, reclamatul a raspuns la intampinarea paratului.
Analizdnd actele i lucrarile dosarului, instanta constatd:
Reclamantul a solicitat anularea notificarii nr.43700/29.05.2013 emisa de SPCLEP
Vatra Dornei i obligarea acestuia la emiterea unui act de identitate fara atribuirea i
mentionarea codului numeric personal. Din cuprinsul acestei notificari rezulta ca reclamantul
a solicitat eliberarea unui act de identitate fara cod numeric personal, iar paratul, facand
referire la textele de lege aplicabile in materie, respectiv OUG 95/2005, a apreciat ca cererea
acestuia este nejustificata in raport de actele normative indicate.
Codul numeric personal, denumit in continuare C.N.P., a fost prevazut prin art.30!din
Decret nr.59/2.03.1978 (abrogat) potrivit caruia ,,Ministerul de Interne, Oomitetul pentm
Problemele Consiliilor Populare si Directia Centrala de Statistics vor stabili un cod numeric
personal pentru toti cetatenii romani, precum si pentru strainii cu domiciliul in Romania.
Codul numeric personal va fi inscris in actele de identitate, de stare civila si in alte acte
personale."reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica s.i constituie
singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date cu caracter
personal privind persoana fizica.
Potrivit dispozitiilor OUG 95/2005, codurile numerice personale sunt generate i
administrate prin mijloace informatice de catre C.N.A.B.D.E.P., care emite s.i distribuie anual
catre serviciile publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor, Serviciul public
comunitar de evidenta a persoanelor al municipiului Bucures.ti i Directia generala afaceri
consulare din Ministerul Afacerilor Externe listele continand codurile numerice personale
precalculate pentru anul in curs. Fiecarei persoane fizice i se atribuie, incepand de la nastere,
un C.N.P. care se inscrie in actele i certificatele de stare civila s,i se preia in celelalte acte cu
caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum i in R.N.E.P. Atribuirea
C.N.P. se face, in tara, de catre serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, iar in
strainatate, de catre Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice si oficiile
consulare ale Romaniei. Gestionarea si verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice
comunitare de evidenta a persoanelor sub coordonarea Inspectoratului National pentm
Evidenta Persoanelor.
Cartea de identitate este documentul emis in sistem informatizat i cuprinde
urmatoarele elemente: denumirea statului; denumirea documentului; seria, compusa din doua
litere, i numarul, compus din 6 cifre; denumirea stracturii emitente, respectiv a serviciului
public comunitar de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, a Inspectoratului National pentru
Evidenta Persoanelor - denumirea abreviata, initialele judetului, dupa caz, i codul structurii
emitente; termenul de valabilitate; fotografia titularului; de asemenea, trebuie sa cuprinda i
urmatoarele date personale ale titularului: codul numeric personal; numele - semnifica nuniele
de familie; prenumele; cetatenia; locul naterii; sexul; domiciliul.
Pe de alta parte, astfel cum rezulta din inscrisurile cauzei (f.6), reclamantul a detinut
mai multe carti de identitate carti de identitate provizorii pe care a fost inscris codul numeric
personal, conform actelor normative in vigoare.
Preedinte
Pleca Cristina
Red.P.C.
Tehnored.R.A.
2 ex./01.07.2014.
Grefier
ROMANIA
TR1BUNALUL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUJ
com, sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58, judetul SUCEAVA
COMLJNICARE
HOTARARE CIVILA
;
Grefier,
'
TRIBUNALUL SUCEAVA
"PENTRU JUSTIJIE,
ASEINMANACUPRiORITATE"
T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5340/2009
ilabilitate - permanenta
;
27843
-i
' 'w*1^,.:
.'
: ' '
:...
' f.
TRIBUNALUL SU(tE|WA
Subsemnatul Barbir Gabriel Danut cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAji) 1701023335011, avand Tn vedere comunicarea (Tn copie a)
hotararii civile/sentinfei nr. 1911/ 10.04.2014 de ca"tre instan^a: Tribunalul Suceava - Secfla de
contencios administrativ si fiscal, Presedinte - Plesca Cristina, Grefier - Rotari Angela^, redactata la data
de 01.07.2014, formulez urmatorul
4:
RECURS
la hotararea civila/sentin^a nr. 1911/ 10.04.2014 si arat ca nu sunt de acord cu respingerea acflunii mele
Tntrucat, Tn opinia mea, instanfa nu a {inut seama de motivele care au determinat demersul meu judiciar
privind eliberarea unui act de identitate fara atribuirea si mentionarea codului numeric personal, pe care
nu-l consider ca data personala -precum am argumentat m RASPUNSUL la "?ntampinarea depusa de
Municipiul Vatra Dome! prin primar Hie Bonche$" - ci ca element impus de autoritatile statului comunist
Tn anul 1984. Concret:
- Tn data de 10.04.2014, data hotarata de instan^a pentru Tnfaflsarea la sedinfa publica unde pe
rol a fost si demersul meu (cauza 17 - nr. dosar 1031/86/2014), la care din partea paratului NU A VENIT
NIMENI, subsemnatui consider ca nu am fost lasat sa-mi susfln punctul de vedere vizavi de chestiunea Tn
cauza: "Redamantul prezent la cererea instance! de judecata arata ca nu poseda buletin/carte de
identitate dar prezinta un Livret Militant prin care atesta faptul ca este domiciliat ?n comuna Vatra
Moldovitei". Vizavi de cele scrise mai sus (din prima pagina a hotararii civile/sentinfei nr. 1911/
10.04.2014), precizez ca am fost dintru Tnceput Tntrebat de instan^a de carte de identitate/ buletin Tntrebare fara sens pentru ca, daca aveam, nu rnai exista dosarul 1031/86/2014! -si eu (mirahdu-ma, pe
buna dreptate de Tntrebare) am raspuns ca n-am; presedintele Plesca Cristina - insistand, i-am raspuns
ca n-am decat Livretul Militar (si nu "unLivret Military") din care nu avea cum sa reiasa ca sunt
"domiciliat in comuna Vatra Moldovitei", ci doar ca sunt nascut Tn comuna Vatra Moldovitei.
Livretul I-am Tnmanat grefierei si imediat am Tnceput sa-mi sustin cauza (aveam facute notice
vizavi de ce sa spun - sa fie cursiv - sa-mi pot sus^ine fara drept de apel demersul). Am apucat sa spun
doar atat: "Onorata Instan^a, subsemnatui Barbir Gabriel Danut, Tn calitate de reclamant Tn proces cu
Serviciul public comunitar local de evidenja a persoanelor - Vatra Dornei, Tn calitate de parat, cer
concursul instance! pentru a putea obtine un act de identitate fara CNP. Punctez: ACTE EXISTENTE ?N
CIRCULAJIE 1 VALABILE CEL PUJIN PANA-N LUNA SEPTEMBRIE 2002 (data la care am prezentat dovada
- cuponul de pensie al bunicii sojiei mele). Avand Tn vedere ca la data respective era Tn vigoare art. 26
din Ordinul Ministrului de interne Nr.1190/ 2000 (2001) - ceea ce implicit denota o RECUNOASTERE din
partea autorita^ilor ca "prevederile legale Tn vigoare" Tncalca drepturile consfinjite de CONSTITUTIA
.i
ROMANIEi - iar actul de abrogare al acestuia la data de 01.04.2003 (2004) pe langa faptul ca a Tncalcat
art.31 din CONSTITUTIA ROMANIEI,..." Aici am fost intrerupt de presedintele edin$ei publice din data
de 10.04.2014, Plesca Cristina, care m-a Tntrebat [de parca eram la interogatoriu - de aici (si nu numai
de aici) rezulta ca dumneaei - desi era presedintele edint:ei publice din data de 10.04.2014 - n-a fost
interesata deloc de fondul problemei pe care am pus-o]: "Pana acum cum te-ai descurcat?" - La care eu
i-am raspuns promt: "Cu ajutorul lui Dumnezeu." Ea a continual: "$i de ce-f/ trebuie un astfel de act?" se subTn^elege ca tn contextul raspunsului meu la Tntrebarea ei de dinainte. Am raspuns: "Tmi trebuie!"
i, evident, fiind - probabil - depasita de situate, m-a Tntrebat: "$i ce vrei safac eu? Sa-i oblig pe ei sa-ti
dea un actprecum vrei tu?" "Da!" am raspuns.
Aceasta a fost "radiografia" a ceea ce s-a Tntamplat tn data de 10.04.2014 la Tribunalul Suceava,
Secfla de contencios administrativ si fiscal, camera sala 232/246/247, Complet c5 f cont (v. Cita^ia emisa
la 31 Martie 2014), cauza 17, ora ~ 11. La ora 13 s-a pronunfat verdictul de respingere a ac^iunii mele...
Revenind:
prin hotararea civila/sentin^a nr. 1911/ 10.04.2014, instanja isi Tnsuseste Tntrutotul punctul
de vedere al paratului ce invoca "art.17 din OUG nr.97/2005 republicata", ca "CNP-ul m cartea de
identitate a unui cetacean roman este /ego/6 si obligatorie" si c subsemnatul "este cetafean roman care
are conform Constitute'! atat drepturi cdt si obligatii, iar obligafia fundamentaKfiind aceea de a respecta
constitutia si prevederile legate m viaoare (subl, mea)" neluand Tn seama NIMIC din-ceea ce subsemnatul
a argumentat impotriva acestor invocari ale paratului, amintind doar "Lafilele 28-38 dosar, reclamantul
a raspuns la mtampinarea paratuiui", ceea ce nu este corect din nici un punct de vedere.
y
Revenind la momentul Tn care am fost Tntrerupt. atunci am vrut sa arat ca. Tn momentul Tn
care s-a abrogat art.26 din Ordinu! Ministruiui de Interne Nr.1190/ 2000 (2001) Tn loc sa se intre Tn
constitutional s-a intrat mai adanc Tn neconstitutional. Abuzuri...
Ma voi referi - Tn cele ce urmeaza, (desi am facut-o si Tn RASPUNS LA TlSITAMPINARE) din nou
la LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 (nu stiu daca a fost Tn dezbatere publica - ca exemplu,
Presedintele de onoare al Asocia^iei Civic Media, Victor Roncea Tn numele Coalifiei Tmpotriva Statului
Politienesc afirmand la data de 04. 02. 2009 ca HG 1566/2008 s-a "emis fara absolut nici o dezbatere
publica" ), punctand: ART.5 (2) prevede: "Codul numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce
individualizeaza o persoana fizica si constituie singurul identificator
,"
informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica.".Deci PRIN URMARE. MIE. CA
PERSOANA EXISTENTA DIN PUNCT DE VEDERE FIZIC PE ACEST PAMANT. CAT SI SPIRITUAL. POTRIVIT
PERCEPTELOR MELE RELIGIOASE. Ml SE INTERZICE IN MOD IMPLICIT SA MA IDENTIFIC PRIN NUME.
PRENUME. DOMICILIU. LOCUL SI DATA NASTERII TN FATA AUTORITATILOR STATULUI AL CARUI
CETATEAN SUNT 1 TOATE ACESTE ATRIBUTE DE RECUNOASTERE A UNEI FIINTE OMENESTI SUNT
REDUSE LA UN SIMPLU NUMAR! NU S-A MAI VAZUT ASA O DISPRETUIRE A PERSOANEI UMANE
NICICAND TN ISTORIE! Mai mult decat atat, pe baza acestui CNP s-a putut ca persoanei umane sa i se
atribuie un cod de bare precum la un baton de salami Pentru un om sincer disprefuirea fa^a de
persoana umana este evidenta.
Se stie ca LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 a abrogat LEGEA NR. 5/ 18 MARTIE 1971,
"precum si procedura schimbarii domiciliului si a resedinfei si orice alte dispozi|ii contrare",deci
implicit DECRETUL NR. 59/ 2 MARTIE 1978 si in loc sa fie creata o baza legislativa democrata, s-a recurs
la ceva la care si comunistii ar fi fost invidiosi...
tN MOD FIRESC, PRIN CEREREA MEA EU NU TNCALC CONSTITUTE 1 NICI VREO LEGE CARE
RESPECTA CONSTITUTIA, iar autorita^ile statului al carui cetacean onest sunt, trebuie sa-mi ofere
posibilitatea satisfacerii optiunii mele, cu atat mai mult cu cat exista precedentul creat prin art. 26 din
Ordinul 1190/ 31.07.2001 (sau 2000) al Ministailui de Interne in care este precizat faptul ca
"persoanele care refuza cartea de identitate din motive relieioase" primesc buletine de tip vechi .
Nefiind specificat cat de vechi, eu mteleg ca poate fi si un tip de buletin de dinaintea datei de 2 martie
1978 (data nefastului decret 59 ce a introdus CNP-ul). Precum am mai scris acest lucru este sustinut si de
existence la data de 31.07.2001 sau 2000 - data cand a fost emis Ordinul 1190 - a buletinelor de acest
tip fara CNP. Am exemplificat cu cazul bunicii sotiei rnele de la care am gasit un cupon de pensie datat
09/02 (adica septembrie 2002), deci ulterior datei de 31.07.2001 unde in rubrica CNP este trecut UPSA
-, -
Reamintesc c3 aceasta atribuire for^ata a unui cod numeric nu Tnseamna decat un prim pas catre
stergerea si reducerea la zero a tuturor drepturilor mele, printre care si dreptul fundamental de a avea
un nume. nu un numar. actfune clasificata m procesul de la Numbers ca fiind CRIMA TMPOTRIVA
OMENIRII.
17.07.2014
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA A II-A CIVIL.A, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
;
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
Comunicare Ad res a
emisa la 31 iulie2014
*
C. Obligatia de a achita taxa de timbru Tn cuantum de 100 RON. Reclamantul are posibilitatea de a
formula Tn condtyile legii, cererea de acordare a facilitator la plata taxei judiciare de timbru, Tn termen de 5 zile
de la primirea comunicSrii.
Nota: Conform art. XVII al. 3 din Legea nr. 2/2013, vS punem Tn vedere ca, Tn termen de 10 zile de la
data comuniceirii, s faceti dovada achitSrii taxei judiciare de timbru de 100 lei
In situatia Tn care o parte din obligatii le-at,i Tndeplinit panS la data primirii prezentei, v rugm sa
Tndeplinitr i celelalte obligatii ce v-au fost puse Tn vedere pan la termenu! preeizat,
Parafasefuluiinstantei,
(stampila)
Semnatura grefierului,
^? 1
'
:-''. - : ; : : : ; - - : v V !
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. S.tefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062
R...
AR
T.P.
POSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta
PENTRUJUSTIJIE,
ASEINMANACUPRIORITATE
<VTIV 1 FISCAL
Destinatar:
BARBiR GABRIEL DANUf
com. Dorna Arini, sat CozSnefti, nr.
58, judeful SUCEAVA
-"
;
20444
CATRE
iua .Q.<LLuna
.uX.
j,
AmifT&.d,.
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSTAL 720062
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
isa la 31 iulie
?
,;
07.08.2014
ing. geolog Barbir Gabriel Danut
i-
SeriaSVDA
1^ ROMANIA
DO%NA ARINI
Judetul: Sucaawa1' ";>,.
Codul de inregisiratefts^ala (C.I,F): 6576100
Adresa:.:."5.
"''%, 1
^jM^JiWl
i'
^
)>
&
1701023335011
CH I T A N T A
PENTRU CREANTELE BUGETELOR LOCALE
_
"*
Din: 6.08.2014
,,;i?^i
Nr. 3711
CODUL
bugetara
07.2A.03.01
TOTAL
Sume incasate
C jrent
1;
Ramasita 2)
Majora ri
Penalitati
Total 3)
100,00
0,00
(),00
0,00
100,00
0,00
100,00
0,00
(),00
0,00
100,00
0,00
LEGITIMATE
NR.
S"FORUS AIM0RA f
L7^/
(semnatura)
ROMANIA
JUDEJUL SUCEAVA
PR!MAR!A MUNlCSPiULUI VATRA DORNE!
NR. 1031/86/2014
&
/
Catre,
Curtea de Apel Suceava
In drept:
ConsiU^r Juridic
Cat^uia/pudici
" j
,
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. Dorna Arini, sat Cozanesti, nr.
58, judetul SUCEAVA
i
y
Comunicare Adresa
emisa la 4 septembrie 2014
t
Stimata doamna/Stimate domn,
In legaturS cu dosarul avand datele de identificare de mai sus, in calitate de Recurent, va
comunicam Intampinarea si faptui ca in termen de 10 zile de la primirea prezentei comunicari, aveji obligajia
de a depune raspuns la intampinare. DepunetJ documentele solicitate si inscrisurile doveditoare intr-un
exemplar pentru instant^ si cate un exemplar pentru fiecare parte, cf. art. 150 NCPC
Nota:
Semnatura grefierului,
M
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod postal 720062
PENTRUJUSTIJIE.
SEINMANACUPRIORITATE
R...
AR
:
':
-
5ATIV SI FISCAL
T.P.
POSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. Dorna Arini, sat CozSneti, nr.
58, judetul SUCEAVA
-'
t'
22685
f
:
'
BAROUL MURE
CONTRACT DE ASISTENTA JURIDICA
SeriaMS
N, *
Q029918'
,20 .....
Incheiatintre
1. Denumireaformeide exercitare a profesiei
Baroului Mures nr.
din....;........... cusediulm...
si contul bancar in (LEI/EUR/USD/etc)
nr.
-...'.'....priii avocat
pe:deoparte,si
2. Domnul (doamna)
'...............
domiciliat(a)m.....
.......
'.
.....infiintataprindecizia
cod fiscal nr.
'....:..:-....
....;...........:....
deschis la
incalitate de
, .....
......
:.......
...;
incalitatede
(dupa caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultatii juridice, redactarea si semnarea de acte,
cereri si alte cai de atac, forme de executare, mediere, operatiuni fiduciare, domicilieri de firme, precum si orice alte activitati
prevazute de Lege), pentra clientul cu domiciliul/sediul in
1.2. Alte mentiuni:
.-
Art. 2. Onorariul
2.1. Onorariul convemteste in cuantumde
(LEI/EUR/USD/etc).
2.2. Alte mentiuni cu privire la onorariu (se poate preciza: onorariul orar, onorariul fix (forfetar), onorariul de succes,
onorariul format priii combinarea unui sau a mai multor tipuri de onorarii anterior mentionate, moneda de palta, modalitati de
plataetc.):
Art.3. Cheltuieli
S.l.Cheltuielilesuntincuantumde
(LEI/EUR/USD/etc).
3.2. Cheltuielile aferente activitatii sus-mentionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului.
Art.4. Clauze speciale
4.1. Prezentul contract este titlu executoriu cu privire la sumele datorate de catre client cu titlu de onorariu i cheltuieli
aferente.
4.2. Raporturile dintre parfi nu pot fi dovedite decat cu prezentul contract si/sau in conditiile prevazute de Statutul profesiei
de avocat.
4.3. Fata de terti dovada prezentului contract se face prin imputernicire avocatiala. Prezentul contract nu poate fi adus la
cunostinta tertilor decat cu acordul expres al partilor.
4.4. Clientul atesta exactitatea si sinceritatea informatiilor pe care le fumizeaza avocatului si isi exprima acordul ca
demersurile facute de avocat sa fie conform infonnatiilorpe care le-a fumizat.
4.5. Executarea obligatiilor asumate de foima de exercitare a profesiei se realizeaza de catre avocatii care isi exercita profesia
in cadml acestuia.
4.6. Neplata onorariului in cuntumul si la termenele fixate potrivit art.2 din contract, precum si neachitarea contravalorii
cheltuielilor efectuate potrivit art.3 din contract dau dreptul avocatului sa procedeze la rezilierea de plin drept a prezentului
contract, fara nici o alta foiinalitate si fara nici o alta procedura judiciara sau extrajudiciara. Prezentul pact comisoriu de
gradul IV isi produce efectele de la data scadentei obligatiei neexecutate.
4.7. Toate litigiile privitoare la nasterea, modificarea, stingerea, interpretarea si executarea prezentului contract pot fi supuse
regulilor de arbitraj si regulilor de procedura prevazute de lege si de Statutul profesiei de avocat.
Art.S.Alteclauze
CLIENT / REPREZENTANT,
Act de identitate
Semnatura,
CATRE
7
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
CURTEA DE Af EL f UCE^yA^TR. STEFAN CEL MARE NR.62
UCEAVA, COD POSTAL 720062
ECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Ziua .&..... tuna
".
Anul
Subsemnatul Barbir Gabriel Danu| (in calitate de Recurent Tn dosarui nr. 1031/86/2014) cu
domiciliul in satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58, jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAji)
1701023335011, avand Tn vedere documentul Comunicare Adresa emisa la 4 septembrie 2014
formulata de catre CURTEA DE APEL SUCEAVA [Parafa sefului instance! ( stampila), Judecator Maria
Andries - Presedinte Curtea de Apel Suceava] prin care mi s-a comunicat Tntampinarea depusa de
Municipiul Vatra Dornei prin primar Hie Benches [care se autointituleaza "Intimat" (cum Tn data de
*
25.02.2014 s-a autointitulat "Parat" si a depus Tntampinarea la... Judecatoria Municipiului Vatra Dornei?!
- instan^a neluand Tn considerate acest lucru, procesul judecandu-se Tn aceasta prima etapa la
Tribunalul Suceava cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA
DORNEI (v. Citatie emisa la data de 31 Martie 2014 de catre Tribunalul Suceava, hotarare civila/ sentinta
nr.1911/ 10.04.2014, etc.) Tmpotriva caruia am facut PLANGERE Tn data de 03.02.2014),din cele de mai
sus rezulta (utilizand minima logica) - Intimatul este SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI 81 si faptul ca Tn termen de 10 zile de la primirea
Comunicarii am obligatia de a depune raspuns la Tntampinare, formuiez
:.-
RASPUNS LA INTAMPINAREA
depusa de Municipiul Vatra Dornei prin primar Hie Benches Tnregistrata la dosar nr.1031/86/2014 Tn
data de 25.08.2014, si arat ca argumentele invocate nu ataca fondul problemei (probabil ca nu au
asemenea argumente) ci doar acestea TncearcS sa-mi blocheze orice demers spre rezolvarea
constitutionals a chestiunii Tn cauza.
Concret, se invoca art.13 si art.83 din Legea nr. 134/2010. i se mai face o remarca : "Formulam
prezenta fntampinare tn baza prevederilor art.13 si 83 din Legea 134/2010 privind Corfu/ de Procedure
Civila". Imediat dupa ce am primit documentul Comunicare Adresa emisa la 4 septembrie 2014 (8
septembrie 2014, ora 14), am rugat un jurist sa-mi listeze legea 134/2010. Mi-a raspuns ca este foarte
mult, ca aceasta lege este Noul Cod de Procedure Civila (NCPC) si ca a intrat Tn vigoare Tn februarie 2013.
L-am rugat atunci sa-mi listeze numai art.13 si 83 din legea Tn cauza. Citind cele doua extrase am fost
mirat ca art.83 se referea la persoanele juridice. To$ juristii si avocatii pe care i-am mai Tntrebat mi-au
spus la fel ca Legea 134/2010 privind Codul de Procedure Civila este de fapt Noul Cod de Procedure
_
Civila. Am reusit sa intru Tn posesia acestui NCPC . Aliniatul (1) din art.13 NCPC afirma ca "Dreptul la
aparare este garantat" Nu Tnteleg cum acest drept este garantat cand la aliniatul (2) este scris: "... \n_
,-
'
*
recurs, cererile $i conduziile port/tor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz,
consilier juridic..." In cazul de fata, desi am cautat (nu a fost eludat acest lucru din motive financiare sau
orgoliu personal), nu am reusit sa gasesc Tn tot judetul Suceava un avocat sau consilier juridic care sa
"
aiba curaj sa sustina aceasta cauza Tn instanta {nici xle la Tnceput, nici pe parcursul derularii procesului
pana Tn data de 14 septembrie 2014 si nu din judetul Suceava...) Deci, daca Tn cazul de fata se va invoca
tardivitatea aparitiei avocatului ca sustinator al demersului meu, am sa apelez vra"nd-nevrand la
Institutia Avocatului Poporului unde am sa invoc excepfia de constitutionalitate al acestui aliniat (2)
pentru ca pe langa faptul ca nu ia Tn calcul situatia negasirii unui avocat pentru o cauza data -se deduce
din modul Tn care s-a facut Tntampinarea, excluzand spre exemplu un avocat din oficiu, contrazice
aliniatul (1) mai sus prezentat; oare de ce sa nu pot si-mi sustin punctul de vedere la orice instanta
judecatoreasca, la orice nivel (ca pana Tn februarie 2013)? Suna a discriminare! Mai ales ca, Tn cazul de
fafa la prima Tnfatisare (dupa cum am aratat Tn RECURS) nu am fost lasat sa-mi sustin cauza! La art. 83,
aliniatul (3), la fel este precizat Tn textul NCPC: "La redactarea cererii $i a motivelor de recurstprecum si ?n
exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub
sanctiunea nulitatii, numai de catre avocat tn conditlile /eg/7, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13
alin. (2)" La fel este foarte evidenta DISCRIMINAREA: ce te faci daca esti cu dreptatea Tn mana si n-ai
bani? Pierzi din start... Tn alta ordine de idei, foarte multe lucruri nu sunt clare nici pentru cei din breasla:
nici un avocat (consilier juridic) abordat Tn perioada derularii procesului nu m-a pusTn garda cu privire la
art. 13 si 83 din NCPC - nu si-au dat seama... Mai mult decat atat, programul LEX EXPERT mi-a dat o
eroare grosolana cand a listat art.83! Tn fapt mi-a listat art.84 - sub numele de art.83 si Tn plus cu o
eroare la alin. (3)... Bine ca m-a luminat Dumnezeu si n-am luat-o de buna! Oare sunt geologi cei ce
lucreaza ca expert! acolo?
Cred ca, ar fi corect ca Tn fata INSTANTE1JUDECATORESJI sa fie prezente ambele parti ?i sa-si
sustina fiecare punctul de vedere... Oare sunt idealist?
Avocatul se numeste CRISTE IOANA TEODORA si va depune Tn timp util tot ce tine de ea Tn
sustinerea demersului meu. Anexez la prezenta o copie dupa CONTRACTUL DE ASISTENTA JURIDICA,
cate o copie dupa cele doua articole din Legea 134/2010 (art.13 si art.83) Tn viziunea LEX EXPERT.
precum si doua Tnscrisuri. Mai mentionez ca Tntreband-o telefonic pe avocata daca are ceva Tmpotriva
,'
depunerii de catre mine a punctului meu de vedere vizavi de Tntampinarea Tnregistrata la dosar
nr.1031/86/2014 Tn data de 25.08.2014, mi-a zis ca acest fapt nici nu strica, nici nu ajutS dar nu este
Tmpotriva.
I.
18.09.2014
Lege nr. 134/2010 (fragment selectat) - text procesat prin programul LEX EXPERT
ART. 13
Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile
legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa
caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana Iq
gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept.
(3) Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului. Ele pot
sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului, sa propuna probe, sa isi faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in
scris si oral si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(4) Instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci cand acestea sunt
reprezentate.
;
.-_.
,
:
Lege nr. 134/2010 (fragment selectat) - text procesat prin programul LEX EXPERT
ART. 83
ST**
\a
(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin
consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
(2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului,
persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un
avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si entitatilor aratate la art. 55 alin. (2).
,
!
;
-
Sector/ Judet. . . . . . . . . . ..
.. . . . . . . . . . . . . . . .Satul
(semniatura destinaf
Calitatea primitorului
CQ1VFIR3VIARK PE PRIJV11JRE
~O "
OJ O3
r...*..,.,..-...^.....,^
rj .ig
E
o
S o
=5
CD <O
co
Str
Sector/Judet
S*
cu
3
S "H,
t-
^.'...(..u..i.M,f>...C-
Codu!
Localitatea
'.
rr
WI.l.H.U.J..
*
J?cara
AP'
Satul ..CO.':^.M.E.^XJ.
Oficiul postal
r <*'<
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV $1 FISCAL
Camera Sala 207, 353
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. Dorna Arini, sat Cozanesti, nr. 58
judetul SUCEAVA
v:
DOSARUL NR. 1031/86/2014
Materia: Contencios administrativ i fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
CITAJIE
emisa la 19 Septembrie 2014
*
f
Stimata doamna/Stimate domn,
v
Sunteji chemat Tn aceasta instanta, camera Sala 207, 353, Complet c1r cont, Tn data de 21 Octombrie
2014, ora 08:30 Tn calitate de recurent - reclamant, Tn proces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR
LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de intimat - parat.
In caz de neprezentare a partilor, se va putea trimite un Tnscris, judecata urmand a se face Tn lipsa.
Prin Tnmanarea citatjei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul sau persoana TnsarcinatS cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, eel
citat este prezumat cS are Tn cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost
Tnmanata.
L.S. PRESEDINTE
(stamRMajL,_
;'
GREFIER,
/-,
,
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062
PENTRU JUSTIJIE.
ISEiNMANACUPRlORITATE
R...
AR
:
'
T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta
32494
CATRE
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSTAL 720062
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Subsemnatul Barbir Gabriel Danut (Tn calitate de Recurent in dosarul nr. 1031/86/2014) cu
domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58, jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAJI)
1701023335011, prin prezenta, aduc la cunostinta ONORATEI INSTANJE ca Tn data de 17 septembrie
2014 Curtea Constitutional!! a Romaniei (CCR) prin DECIZIA nr. 462 a hotarat ca sunt neconstitutionale
prevederile din Noul Cod de procedure civila (NCPC) referitoare la obligativitatea formularii si sustinerii
cererii de recurs prin avocat. Judecatorii au constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile privind
..-L.,.....-.,
...-_..
_...
formularea, motivarea si susfinerea recursului civil doar prin avocat, sub sanctiunea nulitatii, deoarece
se incalca accesul la justice prevazut de articolul 21 din Constitute. Concret, CCR a admis exceptia de
constitutionalitate si a constatat ca dispozitiile din NCPC cuprinse Tn art. 13 alin. 2, teza a doua; Tn art. 83
alin. 3 {prevederile NCPC avute Tn vedere de intimat in scopul respingerii de catre instanta a actiunii
mele); precum si tn art. 486 alin. 3 cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si
sust'merii cererii de recurs prin avocat sunt neconstitutionale. Decizia CCR este definitive! si general
obligatorie. Cu alte cuvinte, argumentele intimatuiui Tn contra actiunii mele sunt neconstitutionale.
Prin urmare, cer concursul ONORATEI INSTANJE (precum am mentionat Tn data de 31.03.2014
-"
21.10.2014
I
f
\
*
-i
7;
:>/
t
A/
c\9
6 o Jl '
r\
(7--nn-9~W
I
'*
'
*)000?\c\( v 11 ^nf b ? ^
V
:
-
^aQ^-v?'
^'/ 'rtf
:/
/
/
V? /
ruH
C;
:*t
t
/ t--
/ -^
///<P -V *
^i'
'
xi
I/
'J
x_ y
ir
:
.:
.-
,-
"O-
c:/
4
v& A/ t
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL
D E C I Z I A NR. 317
EDINTA PUBLICA DIN 26 IANUARIE 2015
Judecator
Galan Marius
Judecator
Stanescu Amalia
Presedinte
Popescu Doina
Grefier
Strajeriu Paraschiva
-.
t
'
Prin cererea adresata acestei instance la data de 03.02.2014 si inregistrata sub nr. de
dosar 1031/86/2014 reclamantul Barbir Gabriel Danut a solicitat in contradictoriu cu paratul
Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei ca prin hotararea ce
se va pronun^a sa se dispuna obligarea acesteia la eliberarea unei carti de identitate pe numele
sau dar fara atribuirea CNP-ului.
Prin sentinta nr. 1911 din 10 aprilie 2014, Tribunalul Suceava - Sectia de contencios
administrativ si fiscal a respinse actiunea formulate de reclamantul Barbir Gabriel- Danuf, in
contradictoriu cu paratul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor - Vatra
Dornei.
Impotriva acestei sentinje a promovat recurs, in termen legal, reclamantul Barbir
Gabriel-DanuJ si a aratat ca instanja de fond nu a tinut seama de motivele care au determinat
demersul sau judiciar privind eliberarea unui act de identitate fara atribuirea i mentionarea
codului numeric personal.
In motivarea recursului, reclamantul recurent a aratat ca instanta de fond i-a insusit
intocmai punctul de vedere al paratului, care invoca art, 17 din Q.IJ-G- nr 97/2005.....,__
republicata, ignorand complet argumentele i apararile sale - invocate in raspunsul la
intampinarea paratului. Astfel arata ca prin Legea nr. 105 din 25.09.1996 a abrogat Legea nr.
5/18.03.1971, deci implicit Decretul nr. 59/2.03.1978.
A mai sustinut reclamantul ca, prin cererea sa, nu incalca Constitutia i nici vreo alta
lege, iar autoritatile statului trebuie sa-i ofere posibilitatea satisfacerii opJiunii'Sale, cu atat mai
mult cu cat este creat precedentul - prin art. 26 din Ordinul nr. 1190 din 31.07.2001 (sau
2000) al Ministrului de Interne, in care este precizat faptul ca persoanele care refuza cartea de
identitate din motive religioase primesc buletine de tip vechi. Nefiind specificat cat de vechi,
reclamantul recurent apreciaza ca buletinul ar putea fi de tipul celui anterior datei de 2 martie
1978.
Concluzionand, reclamantul recurent arata ca atribuirea fortata a unui cod numeric nu
inseamna decat un prim pas catre stergerea i reducerea la zero a tuturor drepturilor sale,
printre care i dreptul fundamental de a avea un nume, nu un numar.
Recursul este nefondat i va fi respins pentru urmatoarele considerente:
Cererea reclamantului referitoare la eliberarea unui act de identitate fara cod numeric
personal a fost facuta la data de 29.05.2013, moment la care era in vigoare O.U.G. nr. 97/2005
(act normativ ce a suferit o serie de modificari) : art. 1 prevede ,,Prezenta ordonantd de
urgenta constitute cadrul care reglementeaza evidenta, domiciliul, re$edinfa i actele de
identitate ale cetdfenilor romdni, prin care se asigura realizarea raporturilor juridice dintre
persoanele fizice, juridice i institufiile statului de drept".
An. 6 prevede, de asemenea, (!) In vederea realizarii evidentei cetdfenilor romdni,
fiecarei persoane fizice i se atribuie, incepdnd de la natere, un cod numeric personal,
denumit in continuare C.N.P., care se inscrie in actele i certificatele de stare civild i se
preia in celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum si in
Registrul national de evidenfd a persoanelor, denumit in continuare R.N.E.P.
(2) C.N.P. reprezintd un numar semniflcativ ce individualizeazd in mod unic o persoand
fizicd si constituie un instrument de verifware a datelor de stare civild ale acesteia si de
identiflcare in anumite sisteme informatice de cdtre persoanele autorizate.
(3) C.N.P. sunt generate i administrate prin mijloace informatice de D.E.P.A.B.D., care
emits i distribute anual cdtre serviciile publics comunitare judetene de evidenta a
persoanelor, Serviciul Public Comunitar de Evidenfd a Persoanelor al Municipiului Bucureti
i Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe listele conftndnd
codurile numerice personals precalculate pentru anul in curs.
(4) Pentru situafii de exceptie, la solicitarea institufiilor publice prevdzute la alin. (3),
D.E.P.A.B.D. genereazd C.N.P. suplimentare.
DECIDE:
Grefier,
I
Redactat:AmaliaStdnescu/25.02.2015
Tehnoredactat: P.S./25.02.2015 - 4 ex.
U
*
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
'.
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
COMUNICARE
HOTARARE CIVILA
-
,;
'-
GREFIER,
ROMANIA
CURTEA DE'APEL SUCEAVA
Str. tefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062
\.
iftSEJNMANACUPRIORITATE
R...
AR
T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta
Destinatar:
BARBiR -GA3PIEL DANUJ
corn. Dc"= Arini, sat Cozaneti, nr.
58, judet,! SUCEAVA
,
'
- 21167
:
u i -'v*we
PENTRU JUSTp.
ASEiMANACUPRiORlTATE
ML-
AR
T.P.
PQSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabiiitate - permanenta
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
.-
\
,:
ff-\
fg
**
.fr/is#
CATRE
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. SJEFAN CEL MARE NR.62
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL
Zitia y..~ Luna
Anul...."
cu
jud. Suceava, CNP [IMPUS DE AUTORITATILE COMUNISTE - TOTALITARE SI NEELIMIIMAT TlMCA SUB
REGIM DEMOCRATIC (?!). desi am cerut acest lucru AUTORITATILOR ACTLJALE IDEMOCRATICE) ALE
STATULUI ROMAN (in sensul de postdecembriste) Tnca din anul 2004 (!)1 1701023S35011, avand in
vedere comunicarea HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR. 317 pronuntata m sedinta publica din 26 ianuarie
2015 (comunicare primita de Subsemnatui la data de 05.03.2015) -* m temeiul art. 503, al.(2), punctele:
1. - 3. al NCPC (Noul Cod de procedure civila), formulez urmatoarea
CONTESTAJIE IN ANULARE
la HOTARAREA CIVILA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 si arat ca:
la data de 26.01.2015, Presedintele completului de judecata era trecut Galan Marius - pe lista
de la intrarea in sala 207 - CURTEA DE APEL - sala sedinte C1R, ora 830, iar Judecatori: Stanescu
Amalia si Popescu Doina [ca si m data de 21.10.2014 la termenul anterior (sala 353), diferiti fiind
doar grefierii: Sbarnea Oana - termenul din data de 21.10.2014 (dosar nr. 1031/86/2014 fiind a
24-a cauza pe lista), respectiv Strajeriu Paraschiva - termenul din data de 26.01.2015 (dosar nr.
1031/86/2014 fiind a 12-a cauza pe lista)]; iar in comunicarea HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR.
317 pronuntata in sedinta publica din 26 ianuarie 2015 de catre instanta: CURTEA DE APEL
SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, Presedintele completului de
judecata a fost trecut Popescu Doina (!) iar Judecatori: Galan Marius si Stanescu Amalia
(comunicare redactata la data de 25.02.2015 de catre (Judecator) Stanescu Amalia).
-
f~
din continutul HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR. 317 pronuntata in edinta publica din 26
ianuarie 2015 comunicat, reiese - printre altele - ca instanta desi a invocat art.22, al.l din
NCPC: "Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care Ti sunt aplicabile.", nu a
tinut cont de al. (2), respectiv (6) al aceluiasi art.22. din NCPC. Concret:
din continutul HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR. 317 pronuntata in edinta publica din 26
ianuarie 2015 comunicat, nu reiese ca instanta a luat act de mcalcarea evidenta si grosolana
a Constitute! de catre prevederile Legii nr. 105/1996 m speta art.5, al. (2) care desfiinteaza
existenta Ordinului 1190/ 31.07.2001 (sau 2000) al Ministrului de Interne, respectiv a art. 26
din cadrul acestuia m care este precizat faptul ca "persoanele care refuza cartea de
identitate din motive religioase" primesc buletine de tip vechi ESTE RELATIVIZAT de catre
instanta: "A mai sustinut reclamantul recurent (subl. mea)ca, ?n anul 2000 sau 2001 a aparut
un ordin al MAI (corect - al Ministrului de Interne), respectiv Ordinal 1190, care prin
prevederile art.29 (corect - art.26) mcearca sa repare ceva..." Dupa cum am prezentat
Tncepand cu data de 31.03.2014, informatiile in privinta Ordinului 1190/ 31.07.2001 (sau
2000) sunt contradictorii, cea mai complete fiind cea pe care am primit-o la data de
07.02.2008 din partea INSTITUTIEI PREFECTULUI - JUDETUL SUCEAVA; iar pentru aflarea
I
adevarului, instanta ar fi trebuit sa actioneze (?n opinia mea) m sensul art. 22, al. (2) din
NCPC. Tn acest sens, avand m vedere si faptul ca acest Ordin "nu ajunge la public" si modul
cum acesta a fost apoi abrogat, Tncalcand flagrant normele constitutional mai ales art.31,
al. (2), instanta trebuia (m opinia mea) sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei;
O.U.G.nr. 97/2005, singurul argument al paratului intimat si care a fost luat Tn considerare
de catre completul de judecata a aparut dupa si Tn contextul abrogarii Ordinului 1190/
31.07.2001 (sau 2000) al Ministrului de Interne si este abuziv la fel ca si Legea nr. 105/1996
prin neprevederea unei alternative pentru cei ce refuza codul numeric personal din motive
religioase etc.
nu apare nicaieri -Tn continutul HOTARARII CIVILE/ DECIZIEI NR. 317 pronuntata Tn sedinta
publica din 26 ianuarie 2015 comunicat - mentiunea foarte importanta a existence!
buletinelor fara CNP. Am exemplificat cu cazul bunicii sotiei mele de la care am gasit un
cupon de pensie datat 09/02 (adica septembrie 2002), deci ulterior datei de 31.07.2001
H*
unde Tn rubrica CNP este trecut LIPSA CNP. Aceasta reprezinta o noua OMISIUNE etc...
Tn consecinta, avand Tn vedere cele mai sus prezentate, cer desfiintarea HOTARARII CIVILE /
DECIZIEI NR. 317 a CURJII DE APEL SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
pronuntata Tn edinta publica din 26 ianuarie si implicit a HOTARARII CIVILE/SENTINTEI nr. 1911/
10.04.2014 a TRIBUNALULUI SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIVSI FISCAL.
P
12.03.2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN GEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECJIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNAARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58, judetul SUCEAVA
,
'
Comunicare Ad res a
'
C. Obligatia de a achita taxa de timbru Tn cuantum de 100 RON. Reclamantul are posibilitatea de a
formula Tn conditiile legii, cererea de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, Tn termen de 5
zile de la primirea comunicarii.
:
Nota:
in situatia Tn care o parte din obligatii le-ati Tndepiinit pana la data primirii prezentei, va rugam sa
Tndepliniti si celelalte obligatii ce,,:v-au40st puse Tn vedere pana la termenul precizat.
'
Andrief
Semnatura grefierului,
PENTRU JUSTIJIE.
EINMANACUPRIORITATE
ROMANIA
CURTEA DE'APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062
R...
AR
T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta
:
'
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNA ARINI, SAT
COZANESTl, nr. 58, judetui SUCEAVA
3776?
'
;
f
*
CATRE
V
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
CURTEA DE APEL SUCEA^Efc STEFAN CEL MARE NR.62
/&// 39/20/.T SUQEAVA, COD POSTAL 720062
/ Nl
2iu,1
"""""
Luna
gj^{k
DE CONTENCIOS
ADMINISTRATE SI FISCAL
Anul
.'
Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf (Tn calitate de Contestator Tn dosarul nr. 181/39/2015) cu
domiciliul in satui Cozane$ti, comuna Dorna Arini, nr.58, jud, Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAfl)
1701023335011, , avand Tn vedere documentul Comunicare Adresa emisa la 17 martie 2015 prin care
f-
am fost Tnjtiintat de catre CURTEA DE APEL SUCEAVA [Parafa $efului instance! ( jtampila), Judecator
Maria Andrie? - Pre$edinte Curtea de Apel Suceava] de obligafla de a achita 100 RON - taxa judiciara de
timbru Tn termen de 10 zile sub sanc$unea anularii cererii, deoun dovada achitSrii taxei judiciare de
timbru Tn valoare de 100 RON - Chitanfa Seria SVDA, nr. 1582 din 23. 03. 2015.
,
v
24.03.2015
fr-
ROMANIA
Nr. 1582
SeriaSVDA
Judetul
va
Coduf%e inregistra/e fi.scate (C.I.F): 6576100
CHITANTA
UNIC
p.p.
Din: 23.03.2015
7364
1701023335011
Surne incasate
b u ger
07.2A.03.01
TOTAL
Curent
Ramasita *>
Majorari
Penalitati
Total
Bonificatii
100,00
0,00
0,00
0,00
100,00
0,00
100,00
0,00
0,00
0,00
100,00
0,00
ELEMENTE DE IDENTIFICARE
A INCASATORULUI
LEGITIMATIA
NR.
STORUS AURORA
(semnatura)
.'
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN GEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Camera Sala 207, 353
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNA AR1NI, SAT
COZANESTI, nr. 58 judetul SUCEAVA
v
DOSARUL NR. 181/39/2015
Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiu! procesual al dosarului: Contestatie in anulare Recurs
Obiectui dosarului: obiigare emitere act administrativ
'
CITATIE
'
'-
Sunte;i chemat Tn aceasta instanta, camera Sala 207, 353, Complet c4 r, in data de 25 Mai 2015, ora
08:30 in ca itate de contestator, Tn pro'ces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A
PERSQAN! iLOR VATRA DORNEI in calitate de intimat.
In ca:: de neprezentare a partilor, se va putea trimite un Tnscris, judecata urmand a se face Tn lipsa.
Prin nmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul sau persoana Tnsarcinata cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, eel citat
este prezumat c3 are Tn cunostinja sj termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care cita:ia i-a fost
mmanata.
;_-
:'
L.S. PRESEDiNTE
(stampila)
:
>
'
<
/
:'
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062
PENTRU JUSTIJIE,
ASEINMANACUPRIORITATE
R...
AR
:
'
Destinatar:
T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta
'658
.
-
^.
tt.L '
o
&0
V,\rU Skit
*'-"
'
<>r
-T-S3Q
6T/7
V
**
CATRE
"..
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSTAL 720062
SECTIA DECONTENCIOS ADMINISTRATIVE FISCAL
Subsemnatui Barbir Gabriel DSnuf cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAjl) 1701023335011, formulez prezentul
9
TNSCRIS
prin care punctez, nuan^ez si completez cele scrise ?n "CONTESTAJIA TN ANULARE" (formulata de
subsemnatui Tn data de 12.03.2015) la HOlARAREA CIVILA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 si arSt ca:
luat Tn calcul doar mscrisul " Tntampinare" precedent emis la data de 25.02.2014 (!) de catre
"Municipiul Vatra Dornei, prin primar - Ilie Benches ..." Deci, cu alte cuvinte, nu a existat de
facto judecarea unui recurs ! ParatuI nu a mai prezentat un alt argument, iar argumentafla
subsemnatului s-a "izbit" de un zid nefiresc pentru o justice a unui stat care se pretinde a fi
democratic...
Tn contextul luarii Tn calcul de catre ultima instan^a - precum am aratat mai sus - doar a
con^nutului Tnscrisului " Tntampinare" precedent emis la data de 25.02.2014 (!) de catre
"Municipiul Vatra Dornei, prin primar - Ilie Benches .,.", respectiv a prevederilor din O.U.G. nr.
97/2005 [s; nici aid in mod exact (!): paratui s-a referit la prevederile art. 17 din O.U.G. nr.
-
97/2005 iar instanfa afolosit art. 1, respectiv 6 ale O.U.G. nr. 97/2005 (!)], precizez ca verdictul
dat Tn data de 26.01.2015 nu se sustine si prin simplul fapt ca nu era nevoie de un demers
judiciar pentru a observa ca "dispozifiile citate prevad obligativitatea instituirii pentru fiecare
persoana fizica a unui cod numeric personal, de la aceasta regula legiuitorul neprevazand nici o
exceptfe."...; era suficienta informarea privind contfnutul legislate! actuale!
Tn H.G. nr. 1375/2006 (menjionata Tn HOTARAREA CIVIlA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 ca
baza - alaturi de O.U.G. nr. 97/2005 - m argumentafla deciziei luate) apare la CAPITOLUL II,
SECTIUNEA a 3-a, Art.ll., lita) mentionata existence persoanelor "fara acte de identitate": Art.
11. - Componen|a locala a R.N.E.P. este constituita din urmatoarele elemente: a) evidenfa locala
manuals a ceta^enilor romani cu domiciliul sau resedinta pe raza de competenta, mtocmita
Tncepand cu data de 15 iulie 1949 si actualizata pana la data de 1 iulie 2000, aflata Tn conservare
la nivelul serviciului public comunitar local de eviden^a a persoanelor; aceasta este constituita
din fisele de evidenjl locala* ale ceta^enilor romani, pentru persoanele cu acte de identitate,
separat de cele fara acte de identitate,...Acest fapt certifica, cu atat mai mult (utilizand minima
logica) existenta persoanelor avand acte de identitate fara CNP (eel pu#n pana la data de 1 iulie
2000(1); am demonstrat Tn Tnscrisurile anterioare ca si dupa aceasta data exista astfel de
persoane v. - cazul bunicii soflei mele de la care am gasit un cupon de pensie datat 09/02 (adica
septernbrie 2002)). Tot aici, Tn H.G. nr. 1375/2006 la CAPITOLUL III, SECTIUNEA 1, Art.14., al. (3),
structura II., lit.b), respectiv structure III sunt "explicate" datele vizavi de ultimele patru cifre din
CNP. Modul de atribuire a acestora nu este clar, transparent si duce la ideea depersonalizarii
persoanei. Ea nu mai reprezinta declt un numar... UNIC (!) Persoana unica fiind -ca persoana,
este "degenerate", transformata, redusa la "zero absolut" Tntr-un sistem de referin^a
interuman. Ajunge egalul unui lucru nemsuflefit [si chiar mai jos, pentru caomul a fost Tnzestrat
cu rajiune si n-ar fi trebuit sa accepte ceva atat de (indulgent spus) umilitorl - este relevant aici
si "experimentui" CATALOGUL CU NUME(RE)! din "Educate civica - Manual pentru clasa a IVa (!) (subl, mea}", pag.30 (Aprobat de Ministerul Educate! si Cercetarii cu Ordinul nr. 3463 din
22.03.2006, autori: Stefan Pacearca" si Roxana Gavrila"): "Fiecare coleg din clasa va primi cate un
cartonas pe care vafiscris numarul sau din catalog... Tn tlmpul lecfiei va adresafi colegilor, in loc
de nume, cu numarul de pe cartonasul primit. Exemplu: 7, ia loc ! sau 13 nu ma lasa ?n pace
!. Realizafi, m ultimele 10 minute ale orei, un Cerc de conversapie, ?n care veti spune ce ati
simfit daca Jn loc de un nume of/ purtat un numdr." Rezultatul unui astfel de "experiment" a fost
(pe unde am Tntrebat) zeuduitor. Copiii Tnca sunt puri si nu accepta aceasta (indulgent spus)
perversiune (v. anexa nr.l). De luat aminte macar de cei ce sunt sau vor sa fie paring... Tnca un
exemplu pe aceasta linie: am scris Tn mai multe randuri ca "atribuirea fortata a codurilor pe
viata,... nu Tnseamna altceva decat primul pas spre organizarea unui lagar electronic Tn care se
vor sterge si vor fi reduse la zero toate drepturile omului, si Tn primul rand dreptul la propriul
nume," acflune clasificata Tn procesul de ia Numbers ca fiind CRIMA TMPOTRIVA OMENIRII (v.
revista "Porunca iubirii", nr.4/2004 , pag. 84-85, Tnscris depus la dosar). Nu am reusit pana Tn
prezent sa aflu numarul, data, (etc.) a sentin^ei/deciziei/ s.a. a documentului respectiv. Tnsa, Tn
sprijinul autenticita^ii afirma$ei de mai sus, inserez la prezentul TNSCRIS pagina 525 a carfii
"Procesul de la Niirnberg" scrisa de Joe Heydecker si Johannes Leeb, aparuta la Editura Politica,
Bucuresti - mai, 1983 (v. anexa nr.2), unde autorii, pe langa glasul constiim;ei proprii, dar
probabil si sub influenza acelei decizii a completului international de la Nurnberg, se mira Tn mod
vadit de "tratamentul" acordat (si dupa ani) celui care a fost condamnat la Tnchisoare pe viafa de
acelasi tribunal - Rudolf Hess:"'...Once urma a uneifoste personalitafi a dispdrut cu desavdrsire,
pana si numele definufilor, care mai contau mca m mchisoarea de la Nurnberg, aufost mlocuite
cu numere. Numarul sapte !, se striga atunci cand este vizat Hess..." Daca si Tn cazul unui
condamnat pe viata s-au ridicat de catre persoane impartiale Tntrebari vizavi de legitimitatea
unor astfel de masuri, ce sa mai spun in plus? E clar de ce s-a luat o astfel de mSsura tn plin
regim dictatorial [DECRETUL NR. 59/ 2 MARTIE 1978, unde nu se specifics rolul acestuia (!) Tn
cunoasterea numarului, structurii si miscarii populate! pe teritoriul tarii - nici nu avea cum, fiind
introdus Tn mod machiavelic cu scopul Tnrobirii perfecte a cetatenilor "liberi" din Romania
comunista...]. Nu este Tnsa deloc clar ce s-a Tntamplat ulterior Tn democratic (v. Tn primul rand
ART. 5, al. (1),(2) al Legii nr. 105/1996)... Daca este Tn Jara noastra Tntr-adevar democratie, sa se
respecte principiile constitutional, sS existe Tn mod real dreptul la alternativa din orice
considerente care nu atenteazS la bunul simt; iar daca nu exist! democratie, sa se specifice fSra
echivoc acest fapt si atunci vom sti ce vom face...
- Tn HOTAfiAREA CIVIlA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 mai apare o inexactitate - data cererii de
catre subsemnatul a unui act de identitate fara CNP, care nu este 29.05.2013, ci 27.05 2013
[data de 28.05.2013 fiind certificatS de destinatar, seful serviciului S.P.C.LE.P. Vatra Dornei (la
data respectiva) pe confirmarea de primire)].Acest fapt poate fi considerat ca fiind minor.
Tot ce am aratat pana aici (Tn demersurile de pana acum precum si Tn prezentul tNSCRIS)
constituie argumente Tn favoarea demersului meu judiciar. Orice lege, Tntr-un regim democratic este
perfectibila. Se pot completa, modifica sau chiar anula unele articole din legi (sunt atatea cazuri si la noi
Tn tara Tn: "legea Tnvatamantului", "legea minelor", etc.) sau chiar legi dovedite afi neconstitutionale,
nedemocratice sau care vizeaza bunul simt (exemplu la noi Tn tara scandalul cu "bancruta frauduloasa").
Acest lucru l-am sesizat si eu Tn demersul meu judiciar. Mai mult decat atat, CURTEA CONSTITUJIONALA
A ROMANIEI a desfiintat mereu - cand a fost sesizata - prevederile legislative nedemocratice, ce nu
ofera alternativa: cazul prezentat mai sus, respectiv prevederile Legii 134/2010, respectiv art.13 alin.2
teza a doua, art.83 alin.3 si art.486 alin.3 cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea (lipsa
de alternativa - subL mea) formularii si sustinerii cererii de recurs (doar) prin avocat au fost declarate
neconstitutionale prin Decizia nr. 462 din 17.09.2014 a CURTII CONSTITUTIONALE A ROMANIEI (CCR); alt
exemplu: Decizia nr. 859 din 16.06.2009 a CCR a constatat ca prevederile art.5-8 din O.U.G. nr.149/2007
sunt neconstitutionale, Tn masura Tn care din acestea se Tnjelege ca plata drepturilor salariale prin card
este oblieatorie (lipsa de alternativa subl. mea). Si mai mult decat atat, Tnsusi GUVERNUL ROMANIEI
prin HOTARAREA Nr. 49 din 28 ianuarie 2015 "amendeaza" H.G. nr. 900/2012, "oferind" o alternativa
persoanelor care refuza Tn mod expres, din motive religioase sau de constiinta, primirea cardului
national ... TN CONCLUZIE, CEEA CE DORESC PRIN ACEST DEMERS JUSTITIAR ESTE DOAR 0
ALTERNATIVA, UN ACT DE IDENTITATE FARA CNP, SI AR TREBUI SA FIE SUFICIENTA FORMULAREA DE
MAI SUS ADAPTATA LA CAZUL CONCRET: REFUZ CNP-ul TN MOD EXPRES DIN MOTIVE RELIGIOASE
SI/SAU DE CONTIINTA. Dar daca se considers ca demersul de fatS excede competenta instantei, cer
sesizarea CURJH CONSTITUTIONALE A ROMANIEI vizavi de prevederile neconstitutionale (Tn opinia
subsemnatului) ce due la impunerea obligativitatii CNP, implicit a neacordarii unei alternative de catre
legiuitor Tn acest sens. Tn principal vizez ART. 5, al. (1),(2) al Legii nr. 105/1996; ART. 1, al. (1), lit. d) a
H.G. nr.111/1997; ART. 2 al H.G. nr.113/1997; ART. 6, al. (1),(2), ART. 17 ale O.U.G,. nr. 97/2005; ART. 8,
al.(l), lit. a), ART. 14, ART. 25, lit. a), ale H.G. nr. 1375/2006 si toate celelalte articole, aliniate, paragrafe,
etc. din legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, s.a. care due la obliearea persoanei, a
cetSteanului roman onest la acceptarea fortata a codului numeric personal. De asemenea cer sesizarea
CURTH CONSTITUTIONALE A ROMANIEI vizavi de modul Tn care s-a Tncalcat de catre legiuitor art.31, al.
,'
(1),(2) din CONSTITUJIA ROMANIEI prin faptui ca Ordinul Ministrului de Interne 1190/ 31.07.2001 (sau
2000) nu a ajuns la public, iar ulterior prin abrogarea acestuia la data de 01.04.2003 (sau 2004) s-a
atentat Tn mod implicit si la art. 29, at. (1), (2) respectiv art. 33, al. (1), (2) din CONSTITUTE ROMANIEI.
Se pare ca, Tn mod selectiv convingerile religioase ale cetatenilor romani au contat ... si asta doar in
perioada: 31.07.2001(2000) - 01.04.2003(2004)!
25.05.2015
.-
<
Manual
pentru clasa
1. STUDIU DECAZ
4.
5.
VOCABULAR
A adopta {despre legi) a a; "oba, prin vot, si a urma,
con?iderand ca valabil.
Convenfie - intetegere, acord
intre doua sau mai multe state,
HlStltUui Sou pciiGatic tu
f ft T ~^\ lj C. * I J I
I J ^^ I I *VA F I ^C F 1
Joe
Astazi se ,?tie despre ce riu este vorba Conwetitxbach,
care sirabate suburbia Sol Ion' i\u Munchett, aco]
unde incepe valca Israrului. '?! so cunoa^ts .i locui.
O piatra funerarS. i'nsii ? Au trecut trei decenli ?i luerurOe par a se fi eui'imdat m neant.
'
,,Cenu!?a este nev.movata", seria New York Tinws In
acele zile. ,,Cenu$a celor navinovaii, la fei ca ?i centra unor.
criminali raonstiuo$i, este compiisa din ace!ea(;i elcmc-n.la,.
spuiberata de uceiea^i adieri dc vint, a;n?st^caUt in accic;;$rape. lar acum nu ne mai rawTne de<:Ii sii spetilm y sa ue
rugain pentru prosp^tatea unet luni nor',
Treizeci de ani mai i?r/iu 1-ara iiiirebr.t pc> ,,mav'o"til.
poporului gerrnan" la exoeufw, pe profir-sortil Wiib/:ra
Hoegner, cum vede el a.'itaxi, ca jurist rectvnoscut pe pla;i
international, procesul de la Niirnborg.
:._
,,Ramh'i la piirerc-a mea", spune i'ostul pre,edinte al
Consiliului de ministri bavarez, ,,ca proccsul ds la K i u n - .
berg a cor.travenit principiului justiiiei *nulla posn.a sine
k>ge (nici o pedeapsa fiira lege). Improjurarile vjrau uislie^itc din comun iji acel proccs a fos;t singura po.sibibt.rla
de a inchoia socotslile cu grupul acela de crirninali rif^irU,
Am fost rnai curtnd doceptiorist ca triburMlul a jucl-scat; ;
cu atita indulgcnfa complied de prima m'.na ca Ifjalvnar;.'.
Schacht, cad fava colaborarea unui aseinen^a gcriiu finsn- V
ciar Hitler n-ar fi reu$it niciodnta sa~fi puna in aplicare^planurile sale criminale !"
De o piatra .funerara am ,fo:it scuHU pinii j:---,ta/J, lap."efortvirile ncobosita-do a prer'^ntrj proccsu! ck> la Ii.r-urr>l','orgr.;::'
drspt un tribunal al urii n-au prc-a gusit ecou in rlndul
opioiei publice germane.
La Spandau i ilupa aeeca
Pe la mijloeul anului 194? apnre ;n preaa urmatoovea''
notii : ,,Cei <;apte barbatju-. condamnati de c-atre Tribuna-i
lul Militar International la ani lungi d;1 detent?:?, 3\\.
transi'erati la J 8 iulie la inchisoarea de la '"pandau. fnf^hi-!' 1
soarea este sub supravegherea txiluror celor patru puteri
de ocupntie",
Ti'ansi'crul priKonierilor cb la Nurnborg la Berlin s-a
facut dupa nowa liuii de la pronuntarea sontin^ii, DupSi
noua Itini (?e la pi'onuntarca senl:in|.ei, a^adar, in cladirea:
aumbra a mchisorii dc la Spandau a Inceput 6. 'activiiate |
;-, : 9
*, t
<
:
I
*
;
-,
:
^^(770^1 j
p,
A/
**
jr' ?\&>
r- z
/ , i-r?:zr>
& hfi
>>?
'
I?
A
Ccfr
(X l^*^
_'-
-r
'/v --
otv^
CATRE
'
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
CURTEA DE APEL
Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, formulez prezentul
RECURS
,
I
I
.
tn mod similar, nu pot Tnfelege aceeasi "solute" data de instance" Tn cazul Ordinului
Ministrului de Interne 1190/ 31.07.2001 (sau 2uOO), ale carui prevederi (fn speja art. 26 din
cadrul acestuia) erau (SI SUNT - subl. mea) de interes public, dar ... nu au ajuns la public (nu
au fost publicate)!, Tncalcandu-se TN MOD FLAGRANT ort.31, al. (1},(2) din CONSTITUJIA
ROMANIEI 1
Pentru aceste minime considerente, cer anularea SOLUTIEI DE RESPINGERE A CERERII DE
10.06.2015
/-
'
CATRE
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSJAL 720062
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Subsemnatui Barbir Gabriel Danut cu domiciliul m satui Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATD 1701023335011, Tn temeiul art. 508, al. (4) NCPC formuiez
prezenta
PlANGERE
DATA DE 08.06.2015 (completul dejudecata Presedinte: Nechita Maricel, Judecatori: Grigorean Diana
"
t"
CIVILE / DECIZIEI NR. 317 a CURTH DE APEL SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1
FISCAL pronunfata Tn sedin^a publica din 26 ianuarie si precum si a HOTARARII CIVILE/SENTINJEI nr.
1911/ 10.04.2014 a TRIBUNALULUI SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
10.06.2015
Ir:
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAtf W
DEClZlAnr.2742
^ c'
Sedinja publics din 08 iunie 2015
Presedinte
Nechita Maricel
Judecator
Grigorean Diana
Judecator
Mihalciuc Lilioara
Grefier
Vornicu Gabriela
O;
i*
CURTEA,
Red. Nechita M.
Jud. recurs Stanescu A.
Tehnored: V.G.
4 exempl/15.06.2015
Judecatori,
| PENTRU CONF^
ORIGIMALUL
Grefier,
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEA VA
SECT1A DE CONTENCIOS ADMINISTRATE 1 FISCAL
INCHEIERE
edinta camerei de consiliu din data de 15.06.2015
Instanta constituita din:
Presedinte
Nechita Maricel
Judecator
Grigorean Diana
Judecator
Mihalciuc Lilioara
Grefier
Vornicu Gabriela
r:
-*
\e a Ro
Judecatori,
Grefier,
'
,
Red. Nechita M.
Jud.recurs Stanescu A.
Tehnored: V.G.
4 exempl/15.06.2015
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECJIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNA ARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58, jude^ul SUCEAVA
COMUNICARE
HOTARARE CIVILA
'
:
'
L.S. PRESEDINTE
(stampila)
GREFIER,
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sir. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod postal 720062
PENTRUJUSTIJIE.
ASEiNMANACUPRIORITATE
S 0918 i 2
R...
AR
'.
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNA ARINI, SAT
COZANEST!, nr. 53, jude^u! SUCEAVA
T.P.
POSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanent^
V-
'
:
1
'
ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE ! JUSTTpE
STR. BATISTE! NR. 25
SECTORUL 2 - BUCURET!
SECTIA DE CONTENC10S ADMINISTRATIV SI FISCAL
Camera M 3
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNAARINI, SAT
C02ANETI, nr. 58 judejul SUCEAVA
DOSARUL MR-181/38/2015
Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului; exceppe de neconstitutlonalitate
NCPC
CITAJIE
'
emisala08lulie2015
,
LS. PRESEDINTE
(itampiJa)
MAG1STRATASISTENT,
M.O. 08.07.201511:26:31
:
<.--
. A/
A
/- ai/
COOO/COOO
f]
fDOI SOIDN31NOO
fr
/7
r<?
IT
cc 6
*~e
J>' j
/ay
(T
Qh-^t '
;~S
rif
,
/
<st#
&1 C^
//
^ cJ
*
/JAlJm ,/$ /
.
;
f
O
/")
7*?Jr
/
~~
rrt'h
*>
*1
//W
ct C e (-&-?-/'
^g 9 ,
, cUSt,? C/J -
f
V
d
>&&
'
j>~esc
.A-)'
4
*
:
'
if
W
"
V,
L.tZLi-1 &-&C
,yv
;
23 /
*CJ
(7) .
^/jp-^/^^^i/tc_
pf*gm,'
[
"--
/A"
:
"
.;
-
x
4/
;
X
otarare nr. 4/2005 din 28 aprilie 2005, definitiva la 28 iulie 2005, in ...
http.7/www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta=
30. Curtea reaminteste ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventie,
include printre aitete dreptul partitor de a prezenta observatute pe care le considers pertinente
pentru cauza tor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau
iluzori, ci drepturi concrete si efectrve (Hotararea Artteo impotriva ftafei, din 13 mai 1980,
seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectlv decat daca
aceste observati sunt in mod real "ascultate", adica in mod corect examinate de catre instanta
sesizata. Attfel spus, art. 6 implica m'ai ales in sarc'na "instantei" obligatia de a proceda la un
examen efectiv al mijloacelor, argumenteld"r si al etementetor de proba ale partitor, eel putin
pentru a te aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr.
47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-1, si Hotararea Van der" Hurk impotriva Olandel, din 19
aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].
'
31. In speta, Curtea observa ca in apel Tribunalul Braila a respins actiunea reclamantului,
motrvand ca intregul imobil pa cars i mostenise intrase in mod legal in patrimoniul statului, fara
insa sa anafeeze, spre deosebire de judecatorie, probele depuse la dosarde catre reclamant
sau sa resp'nga motivat, daca era cazul, pe cele pe care te-ar fi apreciat drept nepertinente.
32. Este evident ca in general nu este in sarcina Curtii sa se pronunte asupra eroribr de rapt
sau de drept care ar fi fost combe de catre o instanta interna [a se vedea printre altete
Hotararea Garcia Ruiz impotriva Spaniel (GC), Cererea nr. 30.544/96, paragraful 28, CEDH
1999-1], interpretarea tegisbtieirevenlnd In primul rand autoritatitor interne, maiates
instantelor judecatorestl (Hotararea Perez, precitata, paragraful 82; Hotararea Coeme si altii
impotriva Belgiei, cererte nr. 32.492/96, nr. 32.547/96, nr. 32.548/96, nr. 33.209/96 si nr.
33.210/96, paragraful 115, CEDH 2000-Vn). In cauza de fata, eel mai frapant este faptul ca in
apel Tribunalul Braila a reprosat reclamantului ca nu a atacat decizia Comtsiei, prin care aceasta
refuzase sa ii acorde despagubiri in baza Legs nr. 112/1995. Filnd vorba de un spatiu cu
destinatie comerciala, asa cum reiesea din raportu! de expertiza tehnica alComisiei, orica
solicitare de despagubiri prezentata de o persoana Interesata pare sortita de la inceput
esecului, avand in vedere ca masurite reparatorii prevazute de tege pnvesc exclusrv imobile cu
destinatia de locuinta ieste legal din patrimoniul unei persoane (paragraful 25).
'
33. Mai mult, Curtea de Apel Gatati nu a raspuns in nici un fel argumentelor reclamantului in
recurs, in care acesta facaa referira la netegalitatea nat'ranaKzarii si deci la imposibilitatea de a
beneffcia de o reparatie pecuniara in baza Legi nr. 112/1995. Daca intr-adevar obligatia pe
care o impure art. 6 paragraful 1 instantelor rationale de a-si motiva deciziSe mTpresupune
existenta unul raspuns detaSat la fiecare argument (Hotararea Perez, precitata, paragraful 81; .
Hotararea Van der Hurk, precitata, p. 20, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, precitata,
paragrafu! 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke si Lenobte impotriva Frantei, Cererea
nr. 40.490/98, CEDH 2000-K), este necesar a se constata ca, in speta, Curtea de Apel Galati
""a respins recursul formulat de catre reclamant impotriva hotararii pronuntate in apel, fara sa
precizeze nici un motiv, si aceasta printr-o hotarare definitrva si irevocabila.
34. Conform jurisprudentei Curtii, notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna
care nu a motr/at decat pe scurt hotararea sa sa fl examinat totusi in mod real problemela
esentiate care i-au fost supuse, si nu doar sa reia pur si simplu conduzite unei instants
inferloara (Hotararea HeBe Impotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997, Cutegere de hotarari si
decizil 1997-Vffl, p. 2.930, paragraful 60).
In cauza de fata, simplul rapt ca Instanta de recurs - Curtea de Apel Galati - a reamintit
hotararile adoptate in speta de catre instantele inferioare si argumentele in baza carora
acestea s-au intemeiat nu putea sa o scuteasca de obSgatia de a examina probtemete ridicate
in recurs de catre reclamant (paragraful 16). Aceasta s-ar fi justifkat cu atat mai mult cu cat
instantele inferioare ale caror hotarari au fost rezumate de catre Curtea de Apel dalati
ajunsesera la concluzii radical diferite, Curtea de Ape! Galati fiind astfal la randul sau chemata
sa hotarasca in ultima instanta si sa pronunte o hotarare definitiva si irevocabila. In aceste
conditii, Curtea nu poate subscrie argumentului prezentat da Guvem, conform canjia motivele
pentru care curtea de apel a respins recursul reclamantului se regaseau in Hotararea din 8
septembrie 1999, anafizata in ansamblul sau (paragraful 28).
In orice caz, trebuia subliniat ca instanta de recurs - Curtea de Apel Galati - nu numai ca a omis
sa raspunda argumentelor kivocate da reclamant in recurs, dar nici nu a indicat ca si-ar fi
insusit motivele prezentate de catre instantele inferioare (a se vedea, per a contrario,
Hotararea HeBe, anterior citata, paragraful 56). Mimic din hotararea curta de apel nu conduce la
concluz'a ca aceasta si-ar fi insusit in mod real motivele pe care instanta 'mferioara, Tribunalul
BraSa, sl-a intemeiat sohjtia si ca nu ar fi identificat vreun argument nou pentru a respinga
aceasta motivare (a se vedea, per a contrario, Hotararea Helte, anterbr citata, paragraful 59).
35. In consecinta, si in ciuda faptului ca Guvemul sustine ca datorita indfcatBlor date da catre
instantele interne recbmantului i-a fost restituit bunul, Curtea sustine ca.daca acesta sl-a putut
recupera o parte din bunut Btigios, acest fapt nu se datoreaza recomandarilor Tribunalului Braila
- rekiate da catre Curtea de Apel Galati - cu privire la modul de contestare a deciziel
administrative adoptate h baza Legi nr. 112/1995, ci faptului ca reclamantul a recurs la o
noua procedure administrativa, insUuita prin Legea nr. 10/2001.
-
:
36. In lumina cebr de mai sus, Curtea apreciaza ca reclamantul este indreptatit sa sustlna ca
hotararea Curtii de Apel Galati nu era sufkient motivata si ca cererea sa, in procedura de
revendkare finalzata prin aceasta hotarare, nu a fost examinata in mod echitabi
37. In concluzie, art. 6.1 din Conventie a fost 'mcateat.
II. Cu privire la pretinsa Incakare a art. 1 dh Primul Protocol adkional la Conventie
38. Reclamantul sustine ca modul de sohjtionare a actiunii sate in revendicare prin Hotararea
deFmitiva a Curtii de Apel Galati din 8 septembrie 1999 reprezinta o atingere adusa dreptului
sau la respectarea bunuritor, in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, care dispune astfel:
"Orice persoana fizica sau jurid'ca are dreptul la respectarea bunuritor sale. Nimeni nu poate fi
lipsft de proprietatea sa decat pentru cauza de utiState publica si in conditiite prevazute de tege
si de principiite generale ale dreptului international.
DispozitKle precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legite pe care te
considera necesare pentru a regtementa fotosinta bunuritor conform interesului general sau
pentru a asigura plata impozitetor ori a altor contrtoutii, sau a amenzibr."
39.V Guvernulconaidera ca vfcfcildo procedura invocat de catre reclamant, mai precis
abcenta motivari hotarari Curti de Apel Gattti, nu reprezinta in line o atirvsere a
Cu
6/23/2015 11:26P
http://www.juridice.ro/40326/contestatie-in-anulare-admisibilitatea-
JURIDICE.ro foloseste cookies. Nawgand in continuare vci exprimati acordui cu privire la folosirea tor. Detain despre cookies aici.
fUoezbateri
jOCatalo9Profesion'?t'
El Business Lasvyers
J Top Legal
EjCariere
|[| Evenimente
EJCSrti
JURIDICE
tiri juridice
te*i
Documentare
BREPT'COMERCIAL
Arii de practica
2015
RNSJ
! C3utareJURIDICE.ro
Despre revistS
Contestatie tftn$&
3^f&!fmfat^m\'&/3t1& flf <38fiMi9S&ftfiiR#ITterAnviteairui Aipasuu
TUCA ZBARCEA
>.
| SjiPfinf
17.465citiri | 1 cunicnlnriu
US
NNDKP
Dezbateri juridice | Free@JURIDICE.ro
I. Faptele
In fapt, printr-o hotarare ramasa definitiva si iilevocabila, angajatorul reclamantului, o societate
numita M., a fost obligat sa-i puna la dispozitie acestuia cartea de munca. Reclamantul a formulat
o cerere pentru executarea acestei hotarari si, in aparare, societatea M. a aratat ca nu mai detine
cartea de munca a reclamantului si ca doar eel mai recent angajator (I.W.) poate sa-i furnizeze un
duplicat. Cererea reclamantului a fost respinsa, instanta retinand, in special, ca datele cauzei
confirma ca era obiectiv imposibil pentru societatea M. sa-i inmaneze reclarnantului cartea de
munca, de vreme ce acest document nu se mai afla in posesia sa. Recursul reclamantului a fost
admis, instanta din calea de atac retinand ca, atat timp cat a fost pronuntata o hotarare
irevocabila, prin care societatea M. a fost obligata sa-i inmaneze cartea sa de munca,
PRO
BUSINESS LAWYERS
DRAGNE & ASOCIATII, 5 ani de
performanta In avocatura romaneascS
NNDKP are practica de proprietate
intelectuaia eel mai bine clasatS In toate
ghidurile de profil relevante
hotararea. Printr-o decizie irevocabila, contestatia in anulare a fost admisa, hotararea instantei de
recurs fiind anulata, cu consecinta respingerii recursului reclamantului si mentinerii hotararii prin
care cererea acestuia fusese respinsa. Pentru a pronunta accasta hotarare, instanta a apreciat ca
if 5
JURIDICE
6/24/2015 12:18y
http://www.juridice.ro/40326/contestatie-in-anulare-adiTBsibilitatea-
dispozitiile art. 318 Cod proe. civ. erau aplieabil in cauza, a tat timp cat instanta de recurs a coinis
ogrcsea'.a materials, prinpmiterea unor elernente irnportante sau informatii din dosar, careaveau
influenta cu privire la solutia pronuntata in eauza, concluzia instantei rcfcritoare la lipsa de
reies'anta a acestor tmpcdirnente fund contrara probatoriului.
II. Aprccierea Curlii
1. Prhicipiile generale
Curtea a reamintit ca principiu! securitatii raporturilor juridice implica respectarea prhicipiului res
iudicata, conform caruia nicio parte nu este indj-cptatjta sa solicite o revizuire a unei hotarari
definitive si irevocabile, obligatorii, si, mai ales, nu in soapul de a obtine o rejudecare si o noxm
analiza a cauzei. Puterea de centre! a instantelor ierarhic supcrioare trebuie exercitata pentru a
corecta eroriie justitiei, iar nu pentru a se efectua o noua analiza a cauzei. Calea de atac nu trebuie
sa constitnie un apel deghizat, iar posibilitatea de a exista doua opinii diferite asupra obiectului
cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare. O exceptie de Sa aceasta regula se admite
numai atunci cand este justificata de cireumstante riguroase si de substanta (cauza Ryabikh c.
Rusiei). Cu toate acestea, principiul securitatii juridice nu este unul absolut. Curtea insasi a
recqmandat uneori redeschiderea unor procese, ca fund cea mai potrivita masura reparatorie,
atunci cand procedurile derulate in fata instantelor nationale nu aurespectat cerintele artioolului
6 (cauza Lungoci c. Rornaniei), In orice caz, puterea de a initia si de a admite o cale extraordinara
de atac trebuie exercitata de catre autoritati in asa fel incat sa asigure, in eel mai inalt grad
posibil, un echilibru just intve interescle implicate in cauza.
Curtea a apreciat ca, in rcalitate, este vorba desprc un caz tipic in care instantele au doua puncte
de vedere diferite cu privire la adtnisibilitatea si relevanta probatoriului, care, in cauza de fata, nu
justiflcau desfiintarea unei hotarari judecatoresti defmtive si irevocabile. In plus, avand in vedere
circumstantele cauzei, Cm-tea nu a considerat ca are o importanta deosebita faptul ca a fost
formulata direct de catre una din parti calea extraordinara de atac, de vreme ce, in opinia sa,
instantele nationale au folosit oportunitatea creata prin formularea acesteia si audesfiintat
hotarea definitiva si irevocabila.
Aceste consideratii au fost suficiente Curtii pentru a conchide ca, prin faptul ca au permis
desfiintarea hotararii definitive si irevocabile, autoritatile nu au pastrat un just echilibru intre
interesele implicate in cauza si, astfel, au incalcat dreptul reclamantului la un proces echitabil.
NOTA:
Hotararea din cauza Mitrea este prima hotararc pronuutata de Curte impotriva Romaniei, prin
care se analizeaza modu] in care solutionarea caii extraordinare de atac a con testa tie! in anulare,
de catre instantele interne, poatedetermina afectarea drcptului la un proees echitabil reglementat
de articolul 6 din Conventie. In aceasta hotarare, Curtea aplica principiile enuntate in cauzele in
care au fost examinate desfiintarile hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, prin
exercitarea altor tipuri de cai extraordinare de atac, in special recursuri in anulare on revizuiri
[pentru o analiza detaliata cu privire la principiile stabilite si aplicate de Curte in asemenea
siruatii a se vedea Dragos Bogdan, Procesui civil echitahil in jurisprudenta CEDO. Vol. I. Accesul
la jiLstitie, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009].
.f 5
-'
2. Aplicare la speta
6/24/2015 12:18
'
http://www.juridice.ro/40326/contestade-in-anulare-admisibilitatea-s
o rejudecare a cauzei; revizuirea si contestatia in anulare neputand avea semnificatia unui apel
deghizat", ci fund justificate numai de circumstante esentiale si imperative si de nevoia de a
'
determina redeschiderea unui proces, solutionat definitiv si irevocabil, numai in scopul de a obtine
El Dezbateri juridice
O Catalog profesionisti
U Business Lawyers
; HLJJlGATORS.ro
El Top Legal Romania
'HCariere juridice
' Ml Evenimente juridice
, 13 Conferee juridice
- SI Carfi juridice
3 H Legal Fun
f5
6/24/2015 12:18 A
6/7/2015
Cnearecont AjtenSficare
Cautare
Articoi Dscupe
EenapytxaH
(TapaiiKeaua)!
EtnrapocH
Brezhoneg
Bosanski
Catala
CeStina
Dansk
Deutsch
English
Esperanto
Espand
Eesti
*&
Suomi
Frangais
Galego
Hnatski
Magyar
mini
Bahasa Indonesia
Italiano
Ladino
Lietuviu.
Bahasa Mela>u
:
'
Steauajui David
De la Wikipedia, encidopeda libera
Acest articol se refers la Steaua lui David Pertru alte sensuri, vedefi Steaua (dezambiguizare).
Steaua lui David, cu denumirea ebraica Tn \m, Maghen David, care
fnseamna "Scutul lui David", este o hexagrama alcStuita din doua triunghiuri
echilaterale, folosita ca simbol at evreilor si ca element emblematic la
decorarea sinagogilor.
;
i!
Exists mai multe ipoteze despre semnificatia simbolului Magen David, care se
'-
AzBfba>canca
[ascunde]
Consulatul roman din Paris a cerut, dar fara succes, scutirea pentru eweii
cetateni romani care se aflau in Franca.!7]
Nu acelasi lucru s-a fntamplat in campania din Transnistria unde, la 3
septembrie 1941, colonelul Mca, prefect de Balta, a ordonat eweilor purtarea
semnului galben si a unui numar de ordine pe care it vor coase vizibilpe haina
langa steaua lui DawWJ8'
Note [mcdific^|rnocWcanesursaJ_
1. * Portal Romania-Israel
http://ro.wlklpedia.opj/wikl/SteauaJuf_D3vtd
1/2
6/7/2Q15
ffdiez
In Pas cu Europa
Oportuntati
Evenimente
Ategeri
BAG 2015
Mai mule
ULTIMELE ST1RI
(video) Restaurant^
Butolas de dupS Incendkl
vazut b Jnaftimea unui
zbor de pasaVe
Aiegeri Locale: 7,8
irifoane de bufethe de vot
suit in proces de tipS rire
'-f fljtfTftrf^
Mf
at.
PoMla va supraveghea
crcuiatia si va asigura
ordhea pubfcS n legatura'
cu manifestatia-protest .DA*
J--^%
-
-,
27 ianuarie este data la care, in 1945, eel mai mare lagar nazist de exterminare de
la Auschwitz-Birkenau (astazi Tn Polonia) a fost eliberat de armata sovietica.
LAVENDER
i I I I ! ! I
In una din vizitele mele Tn Polonia, am fost si pe la Auschwitz. Vedeti mai jos ce
informatie am aflat si ce mi s-a povestit.
http://diez.md/20^4/01/27/foto-27^anuarie-ziua-internationala-de-come^nt)r^re-a-vlcBmelor-h<)laustului/
FEST
iceefest
121UN1E
1/8
6/7/2015
'
ADVERTORIALS
(foto) Jfebabos"a
sarbatorit un an la noua
sa adresa: Mancarea fastfood poatefisanatoasa
Auschwitz.
Pe 1 septembrie 1.939 Germania a invadat Polortia si tn scurttimp a cucerut-o, O parte
a Poloniei a fost alipita la URSS (conform pactului Ribbentrop-Molotov), alta parte la
Reich-ul gerrnan, Jar, alta parte.a ramasca teritoriU:Oeupat eu sediul controiatde catre
nemti.
! JK*^"
din Chi^nau
--
,-
Persoanele interesate de
promovare pe social media
simt a$teptate b KBEfest
2015
2/8
6/7/2015
SUBSCRIBE
TOP STIRI
(foto) Ed*ia
moldoveneasca: Ce se
"tarnpB canam rogt
?.rte?xn*. 5^-t! erfforre fe*ocrnfl*
(vox) BAC2015: Cums-au
simffcelevlbprimaprobS
de in*a si Keratura
,-,__
Dupa asta existau prizonieri care strangeau cadavrele si Ie duceau la incinerare, acestia
deobtcei erau privegiiia$, li se dadea mancare buna, bautura totusi pana fn final erau
omorati si ei cidic. Majoritate acceptau pentru a mai scapa un pic de chinuri.
'
ronanS
,
BAC2015: Subfectdeb
Deoarece oamenii veneau 01 miile, lagarul. existent nu mai facea fata, asa "neat
Auschwitz-ul numara 3 mari parti: Auschwitz I, Birkenau (care era de vreao 20 ori mai
mare ca prima) si Auschwitz III (aid era eel
mai mare loe de munca siinica).
>-
1L
Jl.
Atunci cand a fost diberat lagarul ?n Birkenau TncS se contruiau barSci, si se planifica
extindere. In Birkenau era mult mai rau ca fn Auschwitz I, aid prizonierii traiau in
majoritate in baraci de lemn si iarna, cite vreo 150, iar iatrinele erau iirnitate aja tncat
detinutii aveau vreai 5 minute dimineata si vreo 5 minute seara, iar daca stateau prea
mult erau pedepsiti.
Atunci cand oamenii veneau luau cu dansii strictul necesar si ce puteau lua cu ei, in
iagar acestea ie erau iuate si puse in depozite, Canada I in Auschwitz I si Canada II in
Bii'kenau, aceste depozite erau nurriite asa deoarece aid puteau gasi orice-orice-orice,
iar Canada pe atunci era un simbol al bogatiei. Inainte de eliberare, acestea de
asemenea au fost arse pentru a sterge dovezile, totusi unele parti nu au ars pana la
capat
Urtul din cele mat bolnave lucruri era ca
altSturi, gard ?n gard cu lagSrul era casa lui
Rudolf Hoss, care locuia aici cu familia lui si
5 copit, iar ia doar 200 metri de casa se
ardeau oamenii, Hoss "n 1949 a fost
spanzurat chiar fn fata casei lui.
r>
http://diez.md/2014/01/27/foto-27-lanuarie-ziua-internaaonala-de-comemorarea-vicHmelor-holocaustului/
--
3/8
6/7/15
'
Ziar popular, crcstiii i european
fhttpj/wwwjiartricolofuLrofl
Generic fhtto^Atf wwjiaftrtcolorui.ro/catBqofv/ggnericfl
Editorialftittn-JMimw.2iartricolof Jj-o/cataaofvtedttonalA
Stlri (httpj/www.zlartrlcolorulr&lcateaorvfrliri/l
fhttp://www.cristim.rofl
,'
Trebuie spus ca ai un sentiment vag neplacut clnd 1! exonerezi pe nazisti de crimele Holocaustului,
dar, clnd e vorba de astfel de enormitaji, numai prin adeua> 1i putem cinsti pe morti. Indiferent ctt de
populare sTnt miturile - si indiferent cit de Ihgrozitor de posibile si credibile -, niciodata nazlstii nu siau executat victimele pentru sapun, lipici sau fertilizator, nu i-au cautat niciodata printre defjnuij pe
exreii tatuali ca sS-i jupoaie si sa faca abajururi pentru SS-isti si numai evreii de la Auschwitz adusi
din vara anului 1943 tncolo au fost tatuaji cu numarul de ordine IBM si alte semne de identificare.
Majoritatea istoricilor evrei sint de parere ca aceste mituri ar trebui expuse drept ceea ce sint pentru a
iniptedica rSsptndirea adepBor Negaiii Holocaustului, care caiita un sentiment fals de contort pe baza
premizei ,un lucru fals - totul fals".
'
Mitul cu sapunurile .evreiesti" a fost de fapt o preluare a unui mil anterior, raspindit de englezi in timpul primului razboi mondial, prin care pretindeau ca
armata germana tsi executa victimele pentru a recolta grasimile de care ducea lipsa din cauza succesului blocadelor britanice. La originea acestui mit a stat
probabil generalu! - brigadier John Charteris (1877-1946), set al Seruciului de Spionaj Militar Britanic sub Sir Douglas Haiti; trebuie sa spunem .probabil",
deoarece el a recunoscut si, totodata, a negat cS este autorul minciunii, in acceptarea etichetei de autor, Charteris a afirmat cS ideea i-a venit ctnd a vzut
douS seturi separate de fotografii; tntr-unul, germanii se rotiageau, TncSrcind morjii tntr-un singur transport disponibil, iar In attul, convoaie de carute duceau
caii mortj la o fabrics de untura. Era martie 1917 i, In acele zile, Charteris incerca disperat s convinga China sA nu tncheie nici un tratat cu germanii; stiind
de veneralia chinezilor pentru nioipi lor si aversiunea cultural^ adinc inradscinatu fa(=i de once desacralizare a acestora, a spus ca i-a venit fntr-o strafulgerare
ideea sa se foloseasco de fotografii si de legende, ca sa dea aparenja ca germanii fsi topeau proprii morti. In cfteve ore, fotografiile care, chipurile, Tnfatisau
,cada\fe de nemj in drumul spre Fabrica de sapun" caatoreau prin curier spre Shanghai, in 1926, dupa razboi, cfnd a f nut un discurs la National Arts Club
Dinner, la New York, Charteris a sxplicat ca nascociss minciuna pentru a fi desfinatft chinezilor si habar nu a avut atunci ea restul lumii va Ihghitj galusca.
Dar a fost Ihrjhiyta. Desi minciuna a fost o louturS extraordinary de propaganda in China, unde aceastS presupusa profanare a morjilor se crede ca a fost un
fer.tnr-cheifi instigator pentru declaratia de razboi facuta ulterior Germaniei de catre China in august 1917, povestea a revenit Tn Occident, cistiglnd tot mai
multa acceptare si credit In flecare jara prin care trecea. Publicul englez a prins prima adiere de poveste pe 17 aptiiie 1917, cthd The Times a trtntit-o pe toatS
prima pagina, fabricile imaginare de topire a oamenilor alcgfiidu-sc cu titlul de Kadavsncrwertungsanstalten, un nume nu tocmai user de rejjnut, dar in mod sigur .german". Citind diverse
surse din r-ranta si Belgia, editorialul proclama: .Fabrica nu se vede cu ochiul liber de pe linia fbrata. Este amplasata Tn adincul padurii rurale, in apropierea unei arborescenje deosebit de
dese. Garduri de sirma ghimpata o inconjoara. Un drum special cu doua benzi duce la ea. Fabrica are aproximatlv 213 metri lungime si 33 de metri latjme, iar liniile ferate o iticonioara
perfect. In coliui de nord-vest al fabricii are loc desc^rcarea mariii.
Trenunle sosesc piine de cadavre dezbrficate, care sint desea'reate de muncltori ce locuiesc In fabrics. Baibatii pnarta salopete din musama si masti cu vizoare din mica. Stnt echipati cu
pari lungi cu ctrlige si imping gramezile de cadavre spre un lan$ interminabil, de care sint prinse cu cTrlige man, atasate la intervale de 0,8 metri. Cadavrele stnt transportate pe acest ianj
interminabil intr-un compartiment lung si ingust, unde tree printr-o baie care le dezinfecteaza. Apoi tree printr-o camerS de uscare si, in final, sint purtate automat intr-o autoclave sau Intr-un
cazan mare, in care sint desprinse cu ajutorul unui aparat care le detaseaza de pe lanj. In autoclavS rSmin Intre 6 si B ore si sint tratate la abur, care le dezintegreazi, in limp ce sint
amestecate incet in utilaj.
Dupa acest tratament au loc mai multe process. Grasimile sint descompuse Ih stearins, o forma de seu, si uleiuri, care trebuie redistilate pentru a putea fl folosite. Procesul distilSrii se
realizeaza prin clocotirea uleiului cu carbonat de soda si unele produse secundare rezultate de aici sint folosite de fahrinanlji de sapunuri germani. Distileria si rafinaria de ulai se aila in coljul
de sud-sst al fabricii. Uleiul rafinat este expediat in canistre mici, ca acelea folosite pentru benzina si are o culoare maroniu-galbuie".
fte:///E:/ /NEMfll AU FACUT SAPUN DIN EVREi (!)
Zar Tricolonjl.htm
1/4
In saptamfnile urmatoare, The Times a redat o grinding de sensor) din partea oamenilor care pretindeau ca au lost martori direcfi la asemenea grozavii si alte puMicapi au preluat povestea,
inclusiv revista Punch, care a promovat o carieaturS celebra, intafeindu-l pe Kaiser care se adresoazS noilor rucruji, spuntndu-le ca se poate folosi de ei si morf, si vii. La 30 aprilie, tn Casa
Comundor s-au ridicat IntrebSri, iar prim-ministrul a cautat asigurari ca nici un englez cazut pe ctmpul de lupta nu era astfel .recoltat" si, in ciuda sublinierii faptului ca, tn germani, kadaver
nu era Mosit niciodata dealt pentru a desemna carcasa unui animal, mitui s-a perpetual si chiar s-a repetat sub tipar dupa ce fusese aratat tn adevarata sa lumina fn mod amanunp de catre
Arthur Ponsonby, baron de Shulbrede (1871-1946), tn cartea sa, Falsehood in War Time (1928). La tnceputul anulul 1941, mitui sapunului omenesc a fost retnviat cu detalii noi; de data
aceasta, se presupunea c& germanii procesau monji din lagarele de concentrane pentru productja de sapun. Sapunurile in discujie, care au fost chiar prezentate la procesele de la Numberg
(proba URRS nr. 393), ptirtau o stampild care reprezenta ce\ ce oamenii au ales sS praeeapS drept ,RJF" si, in timpul, si, ulterior, razboiului, s-a crezut tn massS cS aceasta insemna
Reichs Juden Fett, Grasime EvreiascS de Stat. De fapt, tn germana, I si J slnt intersanjabile, logoul Hind de fapt RIF si tnsemntnd Reichsstelle fiir Industrielle Fettversorgung, Centrul National
pentru Aprovizionarea cu Grasimi Industrials. Dupa cum s-a dovedit, acest .sapun" era un substitut care, la o examinare postbelicS, s-a demonstrat cS nu eonjiriea deloc grasimi - umane
sau de alt fet.
Dar mitui era adtnc tnradacinat tn solui fertil a) atrocita'tilor naziste prea reale; era de asteptat ca oamenii sa fe pregatij s3-i creadS capabili de orice. Rabinul Stephen Wise, setiil influent al
Congresului ludeo-American si al Congresului ludaic Mondial, a declarat tn noiembrie 1942: .Cadavrele evrailor stnt procesate fn bunuri vitale pe timp de tfizboi, precum sapun, grasimi si
fertilizan$, de catre germani. Au ajuns chiar sa exhume evrei rncjnj din mormintele lor, pistindu-le germanilor cite 50 de mancl pentru fiecare cadavru dezgropat". Pe masura ce grozaviile
complete din lagare ajungeau sS fie cunoscute de toata lumea in 1945, numerof i supravis{uitori si-au relatat traumele cumplite cum erau obligaji sa se spele cu sapun Scut din camarazii lor
execula(i, si chiar vestitul vtiator de nazifti, Simon Wiesenthal, a ajutat la perpetuarea mitului, scriind in Der Neue Weg, un ziar al comunicajjilor iudeo-austriece, urmtoarele:
Jn ultimele saptamini din martie, presa romana a raportat o stire neobisnuita: tn oraselul romanesc Falticeni, 20 de cutii cu sapun au fbst Tngmpate in cimitirul evreiesc, cu ceremonia de
rigoare si ritualuri funerare complete. Sapunurile au fost gSsite recent intr-un lost depozit de armament german. Pe cutii erau inijialele RIF, ,,Grasime ludaica Pura". Aceste cutii erau
destinate pentru Waffen-SS. Htrtia de ambalaj a dezvaluit cu o obiectivitate absolut cinicS faptul ca sapunul tusese fabricat din cadavrele evreilor. tn mod surprinzator, meticulosii nem} au
uitat sa descrie dacS sapunul a fost produs din copii, femei, barbaj sau persoane in virsta.
Nu are rost $i probabil este crud sa citani si alte exemple de asemenea pretenW false, caci ele slnt multe; este sufficient sa spunem c& mitui a fost crezut de atijia oameni, fncit s-a facut
referire la el chiar fn piedoaria de final a Procesului Numberg si a declansat vina'toarea pentru capul aoestui program de cosmar. Atensia s-a central asupra doctorulul Rudolf Spanner de la
Institutul Danzig, datorita marturiei trunchiate a unui asistent de laborator, Sigmund Mazur, care a oferil descrieri lugubre despre cuve imense cu ram3si{e omenejti care flerbeau. DupS alte
investigafi, marturta lui Mazur a fost respinsS si acuzafile frnpotrive lui Spanner au fost retrase fn tacere. Walter Z Laqueur, unui dintre istoricii evrei cei mai vrednici de stimS, a provocat o
mica furtuna ctnd a abordat mitui tn cartea sa The Terrible Secret (1980), unde a afirmat ca temerile \4zavi de sapunul omenesc stnt imaginare, iar Gitta Sereny, istoric respectat al
Hdocaustului si expert tn cazunle de copii abuzaji, care si-a tncrucisat spada nu o data cu David Irving, care respinge HolocaustuI, a afirmat tn cartea ei. Into That Darkness (1974, reeditata
tn 1995):
,Povestea universal acceptatS conform careia cadavrele erau folosite la fabricarea sapunului si fertilizan^lor este fn sffrsjt respinsa de Autoritatea Centrals pentru Invcstigarea Crimelor
Nazistilor Ludwigsburg, o institutje fn general demnS de fncredere". Deborah Lipstadt, foarte aprigul istoric evreu care, impreunS cu editura Penguin Books, s-a ridicat cu succes fmpotive lui
Irving, care ti daduse tn judecaia pentru calomnie, a afirmat tn 1981: ,De fapt, nazistii nu au folosit niciodata cadavrele evreilor sau ale altora pentru producerea sapunului*. Aceasta este si
opinia pofesomlui Yehuda Bauer de la Universitatea ludaica din Israel si a lui Shmuel Krakowski, directorul Arhivelor de la Institutul de Studii si Cercetiri ale Holocaustului Yad Vashem din
Israel.
GRAEME DONALD
,'
Articote Asemanatoare:
:-
i alte publicatii
no dau dreptate
You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.
Publicitate
IA 0 GUSTARE
?N ORICE IMPREJURAF
..-^....-
-.-,.
-.
6/7/15
Acasa
Artcolele
Radio
Deveniti rnsmbru
Carii
Contact
'
Traducere
Romana
Setati ca limba materna
C Editare traducere
: -
LISTEN TO
Gnostic
Warrior
RADIO
scara iarga in iume eienistica. sunt tatuajeie stigmata mentionat pe Sf, Francisc si care s-au
spus sa semens sau potrivi raniie sau rnarcajele de pieie suferite de Isus. Un evenimeni Si;
F:rancis a gravat dureros In pielea iui fn sange ca un sacrament psntru a onora pe Domntii si
Mantuitorui, Isus care este fn mod normal asociata cu Romano-catolic credlnta.
Top articole
David Bowie'
Obsession gnostic cu
!H cazul fn care Biblia a fosi: prima scrisa initial in limba greaca, singureie marcsle cunoscute a ii
pe oameni de orice fei, fn rnomentui, au fost ceea ce noi numirr., pur si simpiu tatuaje de azi. Nu
ocultismui, Nazisti si
cocaina
Pagina de start
au nici unul dintre i.d. moderne, carduri, numere de sscuritate socisis, coouri de bars, irripiantiiri
cip de urmarirs calouiator, sau scanere penlru persoane. Ce! rnai rapid si mai simpiu mod de a
marcs cineva a fosi TnlDtdesuna, si va fi Tniotdsauns, un anumii iip de tatuaj viabii pe frunte sau
pe mana. Semne permanente care nu pot fi usor ascunse si / sau eiiminate, De exernplu.
aceasta metoda a fost utilizata frecvent, cum ar fi atunci carid Antioh Epifanul marca evreii cu
Combustie Spontana
uman
Size Matters ; Oamenii
de stiinta Dovediti
Oamenii cu cspetele
fainze de iedsra, simbciui Bacchus (2 Macabei 8:7; 3 Mscabei 2:28), El a condus pe evrei de la
'i'75 de 164 BC. El este arainiit ca un personsj nsgais" important si psrsscutor ?n traciraiie
infsligerrte
evreiesti asociate cu Hanuka, inciusiv carti de Macabei si "Scroil de Antioh". Surse rabinice se
refers ia ei ca iinn harasha f cei rai").(Wikipedia)
GnosticWarrior.com .htm
Simbo! al Trident
Stiinta 666
1/5
6/7/15
Ca nu currsva sa nu uitam Hitier si naast cargjatuat pe evrsi ooridamiiati pentru ca au tost atat
de sA naibii de mulfi dintre ei pentru a urmari Tn Iscqr/fe -Je concenirare. Atat de mult meat, ca
i ;ju 3i-<(i'~.jr..\i srnencan Oentru a aiuta Sa a acne un cod <Je ;;;!{ -ipiiiior pentru s me^ge jn
cu aeesie taiuaje, cat's ar ajuts ia magaan si a urmari Ioate numeraie si prizonierii. Pentru
" '*- fj
aceasia, via rugam aa nu cred ca scesi lucru nu se poate i'ntampla din nou; doar uita-te !a isiorie
pentru a va rearninii, daca ar fi atat de ignorant de a uiia acaste fapte tatuaj si bestiaie, care
sunt puse mas ctepasie cu cuvintale mele cu privire la acest document electronic riumii un sice
web,
:
'
Posturi recente
adevarul
Fii mereu liber cugetator
Alchemy este o siiinta...
Nu ai nevoie pentru a calatori
oriunde. Calatorie Tn sine.,.
Cele gnostics Setianii
Comentarii recente
InciienL Polinezienii, Braziiisnii. Hindus, si europsnii s-au taiitat So*! foarte mult In trecut, "Tatuaj-
marcs <5ste ia polineziene, ceaa ce cercui ras de pe coroana de capui lui este de ia preol:
catolic," Atunci, s? i'nca la aceasta zl fn rnuite tan mentionate rnai sus, Tatuajele au fost, sau sun?
norma, si ce! niai probabi! nu ar fi avut possbiiitaiea de a aiege aaniru a avea pieisa samnaL
deoarecs acesiea au fost marcaje obiigatorii de multe ori dat de parinti si de guverne, Prin
urmars, v-ar fi de marca de ia o varsta frageda pentru a indies cine ai fost, si statutui de ceiateni
ar II taiust pe pieiaa ia ci:ni a spus fn Deuteronom 6:8; "Si sa ie iegi ca un sarnn ps mafia ta, si
si vor fi (a fei de IrontiereSe dintre ochii tai."
'
Obsession gnostic cu
ocuisismLii, Nazis!! si cocaina
Stephanie F!ieiry pe Cad
Asa cum am mentionat, acsste iatiiaje diferlte a Tnsamaai fotul, de s fi de noblete sau statutui
armata, de a fi de marca eel nsfericit, care este condamnat ia moarte. fn antichitate, tmele
Mandtu
tatuaje au lost considerate a fi norocos sau divin. TR care acest ssmrs de marca pe cineva le-ar
S!sn OU pe Lacasui
proteja de influenteie reie sau spirite, si unsie semne au fost senme de viata sau de mosite,
sufleluiui
Spiritele for strarnosii. simboluri ale triburi acestora si toterrturi de anirnaie au rest de muite ori
iatuajeie preferate de cameni cara l~su facui de catre vointa libera alegers, Multe aiie teiuaje au
fost doar o parte din viata de zi cu zi, de mii de ani, si o metoda de identificare irnediata de
oricine si / sau guvern :n identificarea oamenii sai. La fei ca status a ernis carduri si drivers de
idenfificans iicenteior care sunt utilizate in prszent, Totusi, aceste semne Eu vorbesc de pe corp
mi poate fi cu usuririta ascunse, mdepartat sau sa fie frauduloasa.
Lucifer?
jaguar pe Stiitita S66
care este Lucifer, Satan pe
Lucifer esie Satana? - Nu,
Lucifer este Satana nut
Oavirf Lefiefier pe ,jurr>aiate de
adevar este cea rnai
fn vechea Atena, prisonieri au fost tatuat pe frunte pentru a iridica o sentinta de viata si de
rnoarte. Acesii pnzoniei'i c!e rnarca a avut un sernn pe fruntite lor, care ar permite executorului
stiu cine 3 fcs!: condamnai ia moarts, psntru a putsa taia capu! ior off fntr-un mod rapid, si care
detinutii s-au gasit nevinovai si ar fi saivat de la moarte. Un tatuaj simplu ds o minuscuia "t",
care este iitera a 8-a din alfabetui grecesc si sirnboiul mortii care a msemnat detinutui va muri.
Oar (Jaca datinutu! a avut Tau, sau rrssjuscule "T" tatuai pe frunte, acest lucru a i'nsemnat un
semn de achilare. Prin urmare, asmnul de salvaioru! tor, fn care nu ie-arfi condamnat la rnoane,
Multe din trifouriie antics grecesti au avui obiceiul de a se tatua peni.ru mai multe motive. Ei au
tatuat chipurlie lor, arme, sfirm ai picloareis ia fei ca multi oaraani fac astSzi. Acaasta carneaie ar
indica sratuiul regal, soidati fn iupta, sciavi Jn robie, si chiar sernns tatuat pe frume o depnutiior
file:///G:/Care este semnul fiarei
GnosticWarrior.com.htm
2/5
6/7/15
'
Acesiea marcheaza tfupurife ior cu imagini difente de tot feiui de animaie, si, prin urmare, ei
nu ss fmbrgca, ca nu curnva sa sscunde ?n afara pictat de trupurite lor.
The "Oamanii piciate," mai cunosoui: sub nurneie de picp (Picti, Plctavi sau Pictones), care ar fi
lost descendant! ai verii lor din Es* de caire friboriie din Grscis, cum ar fi Dorienii, Laconians,
Ilirii. Dacii, Spartans, Ate-nieni si sau Tracii, Pentru a traciior, sa fie tatust s ibsi considerat n
semn indispensabii de vita nobila, (CF. Strub. VII. p. 315.) \n razboiu! Messenian, soldatii Tnscris
nurnele sau marca lor de pe corpuriie tor, ca prietenii tor s-ar putea recunoaste cadavreie lor, ar
trebui sa cad. in unete armals, Scldatii ar iatusj voiuntar trupurite lor cu sornns de generalu! sub
care su sendl
GnosticWarrior.com.htm
3/5
dreapla par a fi cteruS, cum care a infra! m ordine sfinte: care a ridicat rnana drsapta. si a
jurat si a promts supunere ia Papa, si a rnarturisil ei erau gata sa-si apere si sa sprijine
rellgia sa si cie interes; si care fn coordonarea lorse spune ca au un caracterde nesters
impresionat pe e!e; si cei care au primit semnul pe frurttea lor sunt oamenii rje rand, m
generai,, cafe unu! si toats au acseasi arnprenta asupra lor; care poate intentioneaz fie
sernnul crueii in botez, sau mai degraba rnarturisirea cteschisa a reiigiei papai, pe care ie
'
"
--
:"
-'
--
Cu un nou Papa nurnit Francis, si ia fes ca St Francis a purtat marci de "stigmata" pe pielea !ui,
acestea ar putea fi foarte bine semne care indica un eveniment tatuaj similar ar putea mtampfa
m v'iitor. Mai ales, In cazul fn care exista peste tot raiboi fi liaos fn tntrsags iurno, psntru ca nu
Er fi nici un a!i mod de a identifica rapid pereoane, decat sa-i faiuaj pe frunte sau pe rnana for,
asa cum au facut de muKe ors fn istorie trscut, Sau acest iucru ar putea fi tot doar o coincidents
mare si biblic poppycock tatuaj profetiei, Nu stiu despre tine, dar vad semneie si marcajele de
pretutindenl, si care sa indice pentru mine faptui ca este primui care va avea ioc, mai degraba
decat acesta din urrna.
>
r
<
: .
bbnbea b'gayeisuttonfda a deeie in 1991: "LTn cod general, uniform personal &
/
tdentiiicpxe ee poate fi iclostt faranici o restrictie (de txempiu; casual Dereon.a;)
distrihuit fiecanii cetaiean si fiecanii rezident al is*"; bazat pe w. principle identic, este
:ae-eorigj m^jonal
As tfey "Personal Identification Nnniber" Ss cousi.iwe*l to be intf oBsoimiou^l
nnothei' MeiiKlftcwFfes fonm, jfes If}--card lumiber ;s sss tjst*.
J
Norway
1'hert Is :;ju tegav re^iur^ittent for NorwcjpaM ft^S^ssis; fc r-:eewa'y f.e yfjisaa or
ea?i-y ?;isj" MesiJCtortl&f; document or other proof of identity. Unless you drive a car,
n-t'ich requires a driver'.? license, or fir-? suspected wirh a crime. i Jiia? i-ase flue police
'.vi'l nofrtka^e you nntil you aa^ idsnliiled.
There m m:, ;b-gsi requirement for Norwegian nationals in .ISJorway to obtain or
tairy any i<jentili<:atio document or otlier proof yf Identify ;-= ,Nu s$te itfci o
cratt.a kigslg j?vEri- Norvegieno dm Non^gia sa esniia eri s nwtigss orfce
iociHwertt de idontiilcarc &au oiice ait bb! tie dovz5 be idendtate.
J"
'
,-
irkraine
Individual Identification Number is a 10 digit number issued by the rsx administration.
Tlie iirm 5 digits represent birthday as he aumber of day;, since 01/01/1900. The iast
digit is a check digit Tie algonnim is act publicly revealed. Similar Hinnbers are
issued to residents and iorsignsrs, A persys eaE wyt site sf reeeivfiig sa
Indmdual Identification Number Imsed on religioas or other beliefs, however it is
sssi-j-ciated with miuor tax <ilsadvaHtages, Hie iGoivioual Identification Numbers are
issued accordiiiii to a Law of Ukraine 320/94-EP Sjassed on December 22, i 994.
A |).:'sft->: esis opt- out oi receiving ais .lnsijvi*iiiin itteiitificatioii JNimiDet* bsscxs on
eri'djleite or edher belefb, Isawsj'y^r ti fe sisesjeleisd -sM? Kifes^'r fs:e -dU;a'ih:"sU-itaji&, =
O_persoana peate decide sa nu pilm-ea^c^ lebamar ludis^jugl deldeatiikare (TIM)
'j
,;
J
I-
in CJennnsiy, cl^re was ;?y jis.tP'wsd Identillcstlori number &uiil 2vt'";'.. Only
dccenir':i4J2ed daiabaiies were kepi by social insuraiKe compfmies, who allocate s^
social insuraEice number to aimost eveiy person.
'
V-
werk. = iSystennilj
pgtrui ctvO,
t..-
' '
lift standard idewiiiy cai'd. y/hich has the fonnai A-999999 vvhere A caii
b? any of the 24 letters of the Greek^lphsfcet, is Issued to all Greek citizens ai
the age of 12.
* *
New Greek identity cards have a aumlK-r ion^aiieci like rhis: XX99995)9 where X is a letter, whose uppercase glyph occur? ia bMh the Greek
and the Latm alphabet {ABEZflff-IIvr^OFFfX?. llie letters arid tmiiiber.? are
assigned with esuut-Btia! order,
*
11)e Tax Id^nrityNuinber (AFIvi - ^HcOMucO pucOuic00ucOuuc06ucOcucQ oucOpucOoacOAucOoucO'facO?-UcOK:ucOouc06ucO
V]v,c0nic0puc06iic0oc(h)uc0 - Tax Regi^lrj' NursjlHTl vviiich is :-i-?'?d by
<,if izens-- artd compajue^ for six purposes. It ha;; nine digits, rfie last one of which
is a. check digit
* i:
ITxe Social Secunt>f Number (AMKA - piJcOiucOOueOaocOoucOajcO
nucOTOfOpucOojticQoucOoiicO otK;Gu.icO\atcOo>ucOvacOmcOKUcOViucOaicO
aiicOoucOducOAiicOmcOcnicO-rjrtcOsiicO}} \\1iicb is ilie work ai;d imirafict ID of
over>- empioyte, pensioner and depende-tit member of feeir &!si!y in Cceece fe
first ibrir diaiti? .? !e owner's date oi lisrth in J/K- imtwy forniar.24l
ke ID caixi umtther is .oi unique 'lai trlsaffaes iitlie person gets a ue' fdeuticy
i-
': :
,'f
^T
it https:f/en.wilqpedia.org/wii^ldenQty
of ID to be presented, if requested by an authority for a legitimately-given reason, but unlike a travel document, they do not
show the holder's nationality or immigration status. Colloquially, in day-to-day life, most authorities do not ask for
identification from individuals in a sudden, spot check type manner, such as by police or security guards, although this may
become a concern in instances of stop and search.
There are also various PASS-accredited cards , used mainly for proof-of-age purposes , but they are not very commonly
carried other than by those aged in their late teens or early twenties who do not drive and frequently purchase
age-restricted poods.
Start hi identity document ...
ni ILu-l....-m.lr.i.nf *
^^
191 4| 8:43 PM
^^^W ] |
*&^
a Thailand j iteinaii (Thai ; National ID card is compulsory for all citizens at the age of 7.
; national ID card) i
rw>r
..
'
_ ,
'
...,..._ -.
,
; " -<.-.'*
Tunisian
National
I Identification
:Card
i Tunisia's National ID card is compulsory for all citizens 18 years or older, but with the approval of a parent, a
Tunisian may apply for an ID card prior to their 18th birthday.
i Ntijus Ciizdam
' (Identity card)
: The Niifus Cuzdani is compulsory right after birth without photograph, at the age of 15 a photograph must be
stuck on. It has to be carried at all times and it is often photocopied by bureaus, banks, etc.
; National ID
:Card
First issued in 2014 on a voluntary basis. Will become compulsory for all citizens above the age of 16 by
:2016.
* Ukraine N/A
i""*United
Arab
Emirates
! Internal Ukrainian passport is compulsory (to possess but not to cany) at age of 16.
,, .
._
'
\ de
; Every person residing in the United Arab Emirates, must have an CD card.
\! Uruguay Identidad
- i (Identity card)
'"/
;It is mandatory for all citizens, resident citizens, or resident aliens, even for children from 45 days old.
l Cedula de
Identidad
(Identity card)
I
iln Venezuela it is called Cedula de Identidad, itis mandatory at the age of 10 and is renewed every 10 years
I
Giay cluing
_ ...
i minh rih&n d&n
^?^ Vietnam
, , -
.;(Peoples proof
document)
i ' -~
';,. , ,
Zimbabwe
< Known as giay chtmg tninli nhan d&n ("people's proof document"), it is compulsory for all Vietnamese
. .
...
'citizens over 14.
,
j
Zimbabwean citizens are required to applv for National Registration at the age of sixteen. They are issued a
, .
, , .
,
.
, " , ,
;plastic card mat has to be carried at all times by Saw.
;
Country * ;
"
""""
'
"
"
~
"~
Description
:~
'
"
"~
' '
' ~;
'
, : A national identity card exists, usable all over theEU, but commonly people use their driving licences or national social security
; cards as DD,
The country has had a national ID card since 1940, when it helped the Vichy authorities identify 76,000 for deportation as part
of the Holocaust
; Iii the past, identity cards were compulsory, had to be updated each year in case of change of residence and were valid for 10
years, and their renewal required paying a fee. hi addition to the face photograph, the card included die family name, first
names, date and place of birth, and a unique national identity number relating to the national INSEE registry, which is also used
i as the national service registration number, and as the Social Security account number for health and retirement benefits.
Later, the laws were changed so that any official and certified document (even if expired and possibly unusable abroad) with a
photograph and a name on it, issued by a public administration or enterprise (such as a rail transport card, student card, driving
licence or passport) could be used as proof of identity. Also, law enforcement (police, gendarmerie) can now accept photocopies
| j| France
: of these documents when performing identity checks, provided that the original document is presented within two weeks. For
: financial transactions, any of these documents must be equally accepted as proof of identity.
Identity cards are still issued, but are free of charge, and not compulsory. Legislation has been published for a proposed
biometric card system, which has been widely criticised, among others by the "National commission for computing
and liberties" (Commission nationals de I'infonnatiqm et des libertes, CNIL), the national authority and regulator on computing
; compulsory
, J ~:~ ~ ,. ^rtf^jt
/
systems ana aataoases. identity caras issueo since zuw mcmae oasic oiomemc mrormanon t.a digitized nngerpnm recoro, a
printed digital photograph and a scanned signature) and various anti-fraud systems embedded within the laminated card.
; The French health insurance card, a smart card named "Carte Vitale 2", includes a digital photograph and other personal
medical information in addition to identity elements. The previous version included a chip and a magnetic stripe, but contained
very little information.
; The National Register of Persons ("I>j65skra") issues national identity cards ("Nafhskfrteini") to all teenagers in the year they
become 14 years old. They do not state citizenship and are not usable outside the Nordic passport union. People in Iceland are
; required to present identification if asked by police, but driving licenses and various other ID cards are acceptable as well as the
identity card.
\d
: Carte
d'ldentita (Italian Wikipedia) may be issued to anyone resident in Italy and to Italian citizens living abroad. It is issued
after the 15th birthday. It is not compulsory to have it or to carry it, unless expressly ordered by public security autllorities. The
latest version is the Italian electronic identity card.
'.
ll lta 'y
The Principality of Liechtenstein has a voluntary ID card system for citizens, called the"Mentitatskarte".
Liechtenstein
Lithuania
Japan
I Mexico
'.Asmens tapatybes kortele (Identity card). Passport or Identity card is compulsory at age 16.
There is an optional Juki Net (ffill^- *> r- Juki netto) card for Japanese citizens, corresponding to the compulsory Juminhyo '
OfiESlfi) record of residential address. The compulsory Certificate of Alien Registration (HH ASiiEBfflS Gaikokujm
Toroku Shdmeisho) that all resident foreigners were required to have is being replaced with a resident's ID card that is essentially
j the same as the Juki Net card, and resident foreigners are now registered in Juminhyo, together with Japanese family (if any).
}
Foreigners who enter the country on a visa that is valid for 3 months or less need only a passport with a valid landing permit.
; Driving licenses, National Health Insurance Cards (HflfiiillllSPHtl: Kokmtiin Kenkd Hoken Slid), Certificates of Alien
i Registration (or the new resident's ID card that replaces it) and passports containing a registration for a Certificate for Alien
Registration are accepted as IDs for most purposes. Health insurance cards do not have a photograph of their owner.
'
The National Electorate Institute("Insiluto National Electoral" (INE)) issues a Voting card (Credencial para votar) for Mexican ;
citizens when they become 18 years old. The card is compulsory in order to participate in Federal level elections, and is the de !
facto ID for most legal transactions,
; Having an identity card in Sweden is not mandatory, but it is needed in several situations, e.g. for bank services or when picking
; up a package at a post office.
Sweden has since 20051?.; ;;-"d national identity cards, but they are not compulsory and only obtainable by Swedish citizens,'28^
;
mostly
intended to use fc. k^ra-Scheiigen area travel. The Swedish lax authority does since 2009 issue official identity cards for
Sweden
anyone resident in Sweden, Driver's licenses is the most commonly used identity document in Sweden. Between 2005 and 20091
k was almost impossible for immigrants to get a card because of tightened security to get a bank card, since a close family
j
i member having a Swedish identity document had to vouch the identity. Not having id card in combination with a crime giving a
?fine (inci for no local traffic ticket), is a suspicion to escape it, which is a reason for detainment in Sweden.
_J
__
., _
__
___
__
::'3
The Swiss identity card is issued to any citizen. It is not mandatory to carry, but if or a passport is needed in some situations,
Switzerland Driver's licenses are not always valid as identity document as they don't expire and can be old.
: The Elections and Boundaries Commission (EBC) is responsible for the issuing of National Identification Cards. A National
| Identification (ID) Card is issued to a citizen or eligible resident when they register to vote. The National ID Card is an electoral i
I document used as proof of identity when voting. It is also accepted as a primary form of identification within Trinidad and
i
HH Trinidad Tobago, and can be obtained before voting age. Eligible for the card are citizens of Trinidad and Tobago of 15 years of age or :
and Tobago : older, and Commonwealth citizens i 5 years of age or older who have resided legally in Trinidad and Tobago for at least one
year immediately preceding the application. The National ID Card is valid for 10 years J2^ It is not, however, mandatory when :
j voting; oilier forms if ID, including passport or driver's permit, can be presented.
_!2 United
States
The Passport card is issued to citizens upon request. Although its main purpose is for land and sea travel under the Western
Hemisphere Travel Initiative, under the REAL ID Act, the passport card is also accepted for domestic air travel.'30' U.S.
Citizenship and Immigration Services has indicated that the U.S. Passport Card may be used in the Employment Eligibility
; Verification Form 1-9 (form) process J3' ^ The passport card is considered a "List A" document that may be presented by newly
hired employees during the employment eligibility verification process to show work-authorized status. "List A" documents are
: those used by employees to prove both identity and work authorization when completing Form 1-9. The passport card can be
used as valid proof of citizenship and of identity both inside and outside the United States.'-'"'"-' Most people, however, use state
: issued driver's licenses, or state-issued (generally by the state's DMV) non-driver's ID cards, as identity cards.
In several states there is an obligation to identify oneself to the police on request. See Stop and identify statutes,
or f*nrr!c flmi" rtrf* nnf mrtinlv tHf^nriiv ^ard*: lil^f* Hrivpr'c Krvncpc ^^n Kf1 H^t^H
j
;
i
j
,-
Country *
1
rfit
Australia
Description
* J
!ln 1985, there was a failed proposal to create an Australia Card. In 2006 the Australian Government announced the introduction a
non-compulsory Access Card that would act as a gateway to services administered by The Department of Human Services. This
project, however, was terminated in November 2007. Class A identification documents in most Australian states include Driver's
! License (issued by the state government), Firearms License (issued by the state government), 18+ Card (issued by the state
government), Australian Passport (issued by the Federal government), foreign passport, or Residency/Citizenship documents
| (issued by die Federal government).
mm
' ^ na['ona' identity card. When needed, e.g. in the bank, a passport or driver's license is used, or for age checks a municipal
Denmark identity card. Against authorities a health insurance card (without photo) can be used.
'm^m India
India is currently piloting an ID card system, see Multipurpose National Identity Card (India). Proof of identity such as passport, |
' ration card, PAN card, or driving license is mandatory for issuing essentials such as electricity, water, cell-phone SIM cards, etc. ,
; Those without proof of identity can often not obtain such basics J33-'
[
There is no requirement for Irish or UK citizens to identify themselves in Ireland. Citizens who were born in Ireland or the UK are
, allowed to travel within the Common Travel Area without producing a passport, but should be able to provide photographic
!
i identification on demand (although some airlines still require passport). Al! others are required to show a passport, or National
j
Ireland Identity card in the case of EE.A nationals. There is a voluntary Aoisclwrta Ndisifinta I National Age Card available to residents :
lover 18, showing name, date of birth, sex, photograph, and unique card number, intended to allow young people to prove they are
: legally allowed to buy alcohol; it is a "proof of age" card, and has no legal value as an identity card'34^ Non-Compulsory national :
JID cards (named passport cards) will be issued from July 2015, usable for travel within the EU.
\e types of ident
iB New
Zealand
Norway
Firearms Licence, National ID Card (other countries). New Zealand driver licence with a credit/bankcard, Supergold card, birth
certificate or citizenship certificate. Requirements vary according to the purpose.
'
No national identity card, but other identity cards exist which are needed e.g. in the bank if not using a passport or driver's license.
Bank issued debit cards, usually VISA, has had a photo ID on the back since the 1980's. The banks ha.ve stated that they no
i
longer intend to issue ID-cards on their debit and credit cards, as they think ID-cards should be a public service. Norway decided j
in 2007 to introduce a voluntary national identity card, to be usable for travel to EU countries, but they are delayed and are
|
'planned to be introduced in 2017 but can be much more delayed.'35' The reason for roe delay is that the responsible authority
requires absolute security oa both the cards and the validation of the identity at issuance.
No national identity card, however, in an effort to hasten application for government services, the government is now issuing the
~yat
Unified Multi-Purpose ID (UMID) as the single identity card for the four main government agencies namely, the Social Security i
Philippines System (SSS), Government Service Insurance System (GSIS), Philippine Health Insurance Corporation (PhilHealth), and the Pag-;
; IBIG Fund (Home Development Mutual Fund).
. Compulsory identity cards were to be introduced under the Identity Cards Act 2006. Initial cards, not yet compulsory, were
;
introduced for those who wanted them in 2009, but the requirement and the cards were abolished by the Identity Documents Act
5 United
Kingdom i 2010 after a change of government.^ When a formal identity document is needed, a passport or a driver's licence is needed. For
1 simpler cases like age verification, if having no driver's licence, there are simpler age proof cards, certified under the "Proof of
'<
; Age Standards Scheme".
Notes
..
As noted above, certain countries do not have national ID cards, but have other official documents that play the same role in practice (e.g.
driver's license for the United States). While a country may not make it dejure compulsory to own or carry an identity document, it may
be de facto strongly recommended to do so in order to facilitate certain procedures.
In most countries non-resident foreign citizens have to be able to identify themselves through a passport. For resident people giving a
foreign impression, by e.g. skin color or dialect, possession of an acceptable identity card might be useful to reduce the risk of harassments
from the police and other authorities.
People suspected or caught with a crime, also minor crimes not giving prison, such as shoplifting, might if not carrying an identity card be
detained until identity is proven, also in countries not requiring an identity card.
See also
" Identity document
National identity cards in the European Union
References
1.
2.
3.
4.
[ 11 (https://www.p!-ivacyinternal!Oi)a!.org/artic!e/id-card-frequently-asked-quesiioBs)
EU Directive 2004/38/EC
[2] (http://wwwjiuevodni.gov.ai/)
"elD" ('htto://eid.belgium.beA. Brussels: Eid.bekium.be. Retrieved 20! 5-05-15.
/he
5. "Diploniatie.be" fhttp:/ydiplomatie.be!gium.be/en/services/serviGes_abroadrt^
Retrieved 2015-05-15.
6. "Decreto 89.250" (http://www.presidencia.gov.br/CCIVIL/decreto/D89250.htfn). Brasilia, DF; Presidencia da Repiibiica Federativa do Brasil.
7. "Bulgaria to Start Issuing Biometric IDs in March 2010" (http://www,novmke.com/view_news,php?id== 108362). noviniie.com. Retrieved 22 March 2015.
8. "Registraditria Nacional del Estado Civil - Nacirniento" (http://www.regisri-aduria.gov.co/-Nacimiento,2007-.htrnl). registraduria.gav.co. Retrieved
22March20i5.
9. "RegistraduriaNacional del Estado Civil - Tarjeta de Identidad" (http://www.registraduria.gov.eo/-Tarjeta-de-Identidad-.htrol). registraduria.gov.cfl.
f
Retrieved 22 March 2015.
\. "nuernfaerg.de" (http://www.nuernberg.d
11. "Inicia Tramite DPI de Menores de Edad" (http://www.renap.gob.gt/inicia-trainite-dpi-de-meuores-de-edad). renap.goh.gt. Retrieved 22 March 2015.
12. "Emision del DPI" (http;//www,renap.gcb,gt/ermsicm-del-dpi). renap.gob.gt> Retrieved 22 March 2015.
13. "LA NOTA QUE SE NOTA: Un colombiaoo y dos guatemaltecoscapturados con 195 mil dolarcs" {http://rjedrovision-noticias.com/2Q14/09/30/la-notaque-se-nota-un-colombiano-y-dos-guatemaltecos-captttrados-con- 195-mil-dolares/). Pedmvision Noiidas. Retrieved 22 March 2015.
14. Article ! 1
15. "Ogyintezes" (http://wwwjnagyarorszagJra/allainpolgar/ugyek/okmaiiy20050822/azon20050822/szemajdg20060627.html). MagyarorszagJiu. Retrieved
2015-05-15.
16. "India to kuwait .com - Kuwait Visas" (http://visas.indiatokuwait.com/Civil_JD_Cai'd_Lost_Fee,<i_&_Penallies.htrnl.}. indiatokuwait.com. Retrieved
22 March 2015.
17. "Kuwait Government Online" (http://www,e.gov.kw/PACI_en/Pages/ServiceComent/521KuRegistrationForTheFirstTime.aspx#), e.gov.kiv. Retrieved
22 March 2015.
18. "Kuwait Guide t Civil ID Cards" (http://w\v%v.expatwoman.corri/kuwait/monthly__Civii_ID_Cards_6802.aspx). Expatworaan.com. 20! 2-03-! 3. Retrieved
2015-05-15.
19. [3] {http://www.ttc.lv/New/lv/tulkojumi/E0751.doc)
20. "Compulsory identification" (http://www.govermnent.nl/issues/identification-docuinents/compuisory-identification). govemment.nl. Retrieved 22 March
2015.
21. [4] (http://www.tribunal-electoral.gob.pa/cedalacion/index.html)
22. Kancelaria Sejmu RP. "Internetowy System Afctow Prawnych" (http://isap.sejm-gov.pl/DetailsServ!et*?id=UrDU20061390993). sejm.gov.pl. Retrieved
22 March 2015.
23. [5] (http://app.ica.gov.sg)
24. "Portal Oficia! sobre el DN1 electronko:" (http://www.dnielectrouico.es/). Dnielectronico.es. Retrieved 2015-05-15.
25. "Sri Lanka to issue new ID cards from November" (http;//www.news.lk/news/srr-lanka/6736-sri-lanka-to-issue-news-id^:ards-from-november).News.ik
Department of Government Information - Sri Lanka]. 17 September 2013.
26. United Nations High Commissioner for Refugees, "Refworld! Sri Lanka: The National Identity Card (NIC); its issuance, cost, validity period, security
features and description of front and back of card" (http://www.unhcr.org/refworld/country,,,QUERYRESPONSE,LKA,4562dScf2,4829b5571a,0.htrnl).
Unhcr.org. Retrieved 2015-05-15.
27. United Nations High Commissioner for Refugees. "Refworld I Sri Lanka: The National Identity Card (NIC); its issuance, cost, validity period, security
features and description of front and back of card" (http://www.iinha%org/refworld/docid/4829b557!aJitml). Unhcr.org. Retrieved 2015-05-15.
28. "Fakta om nationeill id-korl." (http://web.ai-chive.org/web/2007063023!031flittp://%iww.por!Seri.se/!nter/nodeid=33378&pageversfon=1.jsp). Swedish Police
Service. Archived from the original (http://www,poIisen.se/inter/ncKfcid=33378&pageversn=Ljsp) ou 2007-06-30. Retrieved 2007-08-18.
29. [6] (http://vi-ww.gov.tt/gortt/portal/ttconnect/Non-ResidentDetail/?
WCMJ3LOBAL_CO>nTiXT=/gortt/wcm/connect/GarTT^
btaining+a+national+identification+card)
30. "Acceptable IDs iTrfflisportMionSecmityAdmiiiistration"(http://www.tsa.gov/travciers/airiravel/aceeptab!e_docHments.shtni). Tsa.go\ 2015-02-! 3.
Retrieved 2015-05-15.
31. "USCIS Informs The Public That New Passport Card Is Acceptable For Employment Eligibility Verification IUSCTS"
(http://www.uscis.gav/portal/site/uscis/menuitem.5af9bb95919f35e66f614176543f6dla/?
vgaesfckfea&IafS^eb^
Retrieved 2015-05-) 5.
32. [7] (http://germany.usembassy.gov/acs/passportoard.html)
33. "BPL families rue lack of central govt benefits" (http://tirncsofindia.indiatimes.com/city/patna/BPL-families-rue-lack-of-central-govtbenefits/articleshow/5846250.cms). The Times of India. 23 Apr 2010. Retrieved 9 May 2013.
34. "The Garda Age Card" (http://www.ageeardie/). Agecard.ie. Retrieved 2009-10-06.
35. "Etterlyser nasjonale ID-fcort - NRJC - Livssti!" (http://www.nrk.no/livssdl/etterlyser-nasjonale.id-kort-1.10910502), Nrk.no. 2013-02-15. Retrieved
2015-05-15,
36. Porter, Andrew; Kirkup, James (2010-05-24). "f D card scheme wil! be scrapped with no refund to holders"
(http://www.telegraph.co.uk/news/newstopic.Vpolitics/7757720/ID-card-scheme-wiU-be-scrapped-with-no-refund-to-hoWers.btml). The Daily Telegraph
(London).
ReMeved
from''https://en.wiMpedia.org/^'/mdex.php?ti&
Categories: Personal documents Personal identification documents; Society-related lists j Lists by country j National identity cards
...,...
...
. . , _*. ,.,......
^,.,_
...L-.-.
_ _...
This page was last modified on 11 July 2015, at 10:51.
* Text is available under the Creative Commons Attribution-ShareAMke License; additional erms may apply. By using this site, you agree
to the Terms of Use and Privacy Policy. Wikipedia is a registered trademark of the Wikimedia Foundation, Inc., a non-profit
organization.
/ ~i
/ ....,
s/c)
/ //O
-.-
La dosarnr. 181/39/2015
CATRE
ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
STR. BATISTEI, NR.25
SECTORUL 2 - BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf cu domiciliul in satul Cozanesti, com. Dorna Arini,
nr.58, jud. Suceava, CNP (impus de autoritafi) 1701023335011, in temeiul art.42, al.(l), pct.2.
si/sau pet. 13. NCPC; art.44, al.(2) NCPC; art.46, art.47 NCPC formulez prezenta
CERERE DE RECUZARE
t
a judecatorului Hincu Cezar ce a facut parte din completul de Judecata a cauzei 1 (dosar
nr. 181/39/2015), Judecata la data del6.07.2015, ora 11:00 AM la INALTA CURTE DE CASATIE
1 JUSTITIE, camera M3. Am aflat de pe internet ca acesta a fost pana in preziua judecarii acestei
cauze, presedintele Curtii de Apel Suceava (!), instanta care a respins [prin completul respectiv
aflat in subordinea judecatorului Hincu Cezar la momentul acela(!)] demersul meu judiciar in
etapa anterioara. Ori, e ca i cum, in diferendul dintre iepuras. i lup ai pune judecator pe leu(!)
lertaji-mi aceasta comparable, dar, din punctul meu de vedere este evidenta incompatibilitatea
absoluta a acestui judecator in judecarea dosarului de mai sus. Mai mult decat atat, tot pe
internet am gasit aprecieri (monstre) despre modul in care acest judecator a judecat in trecut.
Subsemnatul ma abjin de la orice comentariu, dar, le voi insera in prezentul demers ca anexe. Las la
latitudinea INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE aprecierea gradului in care ceilalti
membrii ai comisiei au putut fi influen^i.
In concluzie, cer factorilor responsabili ai INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
recuzarea judecStorului Hincu Cezar din completul de judecare a cauzei de mai sus i sa dispuna
(in mod implicit) formarea unui nou complet de Judecata (din care s& lipseasca eel pufin acest
judecator) pentru rejudecarea acestei cauze.
I*
r-
Cu respect,
23.07.2015
Lista anexe:
,fl~~
http://www.obiectivdesuceava.ro/local/presedintele-curtii-de-ape1-sue,pag. 1 \, pag. 1;
http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul puterea presedintele curtii pag. 1-4 .
http://wwrw.obiectivdesuceava,ro/local/presedlntele-curiii-de-ape!-suc
Contact
Angajari
ARHIVA
Obiectiv
Stiri
recente
Home
Suceava
Actualitate
Economic
Magazin Auto
Timp Liber
Sport
:
'.
Stiinta - Sanatate
cezar hancu
Dupa c a cjftlgat
angajeaza REPORTER
Asemanatoare:
organizat la nivelul Iretantei Supreme, in aoeasta primavara. La ultima probl - eea scrisS,
judeodtortil sucsvean a obtinut rota maxima, leri, Inafta Curte de Casatie si Justitie a afisat
rezuitateie la aceastS din urma proba. Concursui a constat Tntrei probe, eiitninatorii
fiecafe. Prima a vtzat evaiuarea hotarSrilor judecatore?ti luate tn uitimii cinoi ani de
magistrate candidati, a doua a constat intr-un inlerviu wzand iniegrisalea magistratului in
baza unui raport faout de Inspectia Judiciary de pe linga Consiliu! Superior a) Magistraturii.
A urmat o proba sorisS care a vizat hotarari )udecatoreti rezolvate. leri, Cezar Hmcu a
obtinU punctajul maxim, acumUSnd astfel peste 87 de punote. In urma concursulij la care
Despagubiri de
1-4.000 de euro
pentru un sucevean
batut de potHi?tH
galatent
a participat, Cezar H?ncu va deveni, dupS data de 15 iUie a.c., cand fl expirS mandatul de
presedinte al Curtii de Apel Suceava, judecator la Inalta Curte de Casatie sj Justice.
Judecatorul Cezar Hi ncu a condus cea mai important^ instants din Suceava vreme de
; ';' J
$apte ani ? i jumatate. "Este o Tncununare a activitatii mete si fmi voi continua acfivitatea ca
judecator la Instanta Suprema, pe aceleaai principii pe care mi !e-am asumat ca magistrat
de la inceputul carierei", a declarat Cezar HTncu. (N. ROSCA)
Oeleraainoistiii locate:
Treizltede
spectacot hipic la
Daca ti-a piacut articolul, urmareste-ne pe FACEBOOK!
..
:'-'. ":"*
nTT||Tl^^^^^^^^^^^H
^^ ^^fl9i^i^tvf^^^
tfKff^f^i^f^^^
7/20/2015 9:58 F
; f
DESPRE MINE
NEWSLETTER
RSS
: CONTACT
PARTENERI
Dinu ZARA
PRIAM PAGINA
ANCHETE
POLITIC
:
'
SPORT
I Cautare!
MA QASEJTI ?l PE:
Presedintele Curtii de Apel Suceava, judecStorul Cezar HSncu, este acuzat de abuz tn serviciu
de jurnalistii de la Puterea.ro.
Cezar Hancu este acuzat ca nu s-a recuzat Tn dosarele firmelor unde mama lui, Olga Hancu, este
angajata consilier juridic, TncSlca'nd astfel legea. Anul trecut, judecStorul Cezar HSncu a Tncercat
sS ajunga Tntr-o funotie de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dar nu a obtinut
suficiente voturi de la colegii lui din tara.
Abonare
ARTICOLE RECENTE:
Cati purici mai face Flutur Tn politics?
USV, mostra de idiotenie
Citeste aici care sunt acuzape aduse Tmpotriva magistratului Cezar Hncu.
'
:
Vrei sa vezi mai mutte fotografii interesante, s3 citesti comentarii pertinente sau stiri de
ultima orS? Aboneaza-te la pagina mea de Facebook. Click aici pentru a fi la curent
cu tot ce se Tntampla' fn Suceava.
Stirile importante din Suceava le pofl citi doar aici!
3
>
>
5
3
5
3
>
>
>
3
ARTICOLE RECOMANDATE:
Judecatorul dornean Danilet Tsi lasa parintii muritori de foame
fnchisoarea din Suceava: "Mormantui fara cruce"
Legatura dintre Flutur si gentile de bani pentru campania PDL, Tn denuntul iui Pinalti !a DMA
Denunt Tmpotriva primarului comunei Volovat, loan Vicol
Dosarele X: Cum a decontat Primaria Suceava facturi pentru asfaltarea unor strazi pe suprafate
mai mari decat suprafetele reale ale strazilor
Dosarele X: Cum a p'atit Primaria Suceava deszapezirea unor strazi inchise circulatiei rutiere,
bra'zdate de santuri
Cum protejeaza SRI firma lui Ovidiu Tender, Prospectiuni SA care ne borteleste Tntregul judet
Cu Na?u-n suflet? Cezar Hancu a refuzat sa convoace Adunarea Generaia a Judecatorilor Curtii
de Ape! Suceava pentru revocarea din CSM a fostei presedinta Ana Mcoleta Ghica
Abuz In ser.'iclu? Judecatoru! Cezar Hanou, prefedintele Curfii de Apel Suceava, "prieten" cu
firmele care Ti platesc mama pentru consultants juridica
Bucsa, vino sa ma arestezi!
IPS Pimen, turnator la Securitate - decizie definitiva a ICCJ
AUE ARTICOLE DESPRE: ANCHETE, CEZAR HANCU, HINISTERUL JUSTinB, PALATUL DE JUSTTT1E, TRIBUNAL
COMENTARII RECENTE:
E dreptul oricarui cetatean european sa-si faca
pu... - Avasiloaei Loredana
presedintele CJ va fi Balan. La primarie oricum
nu... -Anonymous
la usv sunt si cadre de mare onoare si vatoare.
da... -Anonymous
De ce idioti? E un semnal clar - 'Daca mai
ave... - bogdan
t
i
7/20/2015 9:36 F
2015-07-2022:04
Q Mobil
f Facebook
http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul_puterea_presedintele_curtii_
S Google
0 PrimapaginaNr.1300
/+PutereaRoZiarul
/pdf/1300.pdf)
/posts)
0PUTEREA
(http://www.puterea.ro)
:
'
Cauta
;,
Efectul PUTEREA!
Suplimentul PUTEREA
Preedintele Curtii de Apel (!) PUTEREA
Suceava recunoasje ca a
facut abuz in serviciu.
"Promit doar lucruri
de care sunt absolut sisiir
ca le voi putea realiza!
Judecatorul Cezar Hancu se
recuza
-
_:
-
(http://www.puterea.ro/media
/pub/puterea_cetateanului_nr2.pdf)
:
Ultimele stiri
<
:
,
I of 7
7/20/2015 10:06 F
http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul_puterea_presedintele_curtii_
,
'"
^^=S:f:St
^SS~r~ssA^ssSS^SSS?
jwaafl alin
:
"
I17676.htr
(http://www.puterea.ro/externe
/grecia-vrea-sa-participela-gazoductul-turkish-stream117676.html)
0Acum52min|p(0)
(http://WW1
v !
/eveniment
/bacautanaragravidagasitamoartaintr-unautobuz-
flialtole tnjw
t
.-
-
117675.htr
(http://www.puterea.ro
E-mail Twitter Favorites
/eveniment/bacau-tanaraPrint (/print
gravida-gasita-moarta-intr-un/efectul_puterea_presedintele_curtii_cteift}tBJzs1it?6?5i.lBtoil)ioaste_ca_aJacuL
56678.html)
O Acum 60 min | Q (0)
De mai mult timp, pastorul penticostal Viorei Juravlea, prin
intermediul firmei SC Test Prima SRL, pe care o de|ine, participa la
licitat'ii. Dei pierde aproape toate licitape, pastorul Juravlea nu se
lasa batut sj ataca deciziile comisiilor in instanta. PUTEREA a
demonstrat de ce penticostalul Viorel Juravlea se grabete sa se
adreseze Curtii de Apel Suceava. Pentru ca presedintele Curtii este
judecatorul Cezar Hancu, acesta avand un interes personal ca firma
pastorului Juravlea sa castige contractele cu statul. Mama lui Hancu,
Olga Hancu, este angajata la societatea lui Viorel Juravlea. Dar i alte
firme folosesc acelasj tertip pentru a castiga fn justifie pe mana
judecatorului Hancu. Patronii ?mecheri o angajeazl pe doamna Olga
Hancu pe post de consilier juridic.
'.
7/20/2015 10:06 E
http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul_puterea_presedintele_curtii_
i.>
/social
/luxtensi-enelnici-oinvestitieoprescunu-facereceptialucrarilorvechiiesitedeja-dingarantie117628.htr
(http://www.puterea.ro/social
/luxten-si-enel-nici-o-investitieoprescu-nu-face-receptialucrarilor-vechi-iesite-deja-dingarantie-117628.html)
'
t
,'
-
OAcum 1 ore|Q(0)
3 of 7
7/20/2015 10:06 P]
http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectd jutereaj3resedintele_curtii_
/politics
despre Ponta: wA
/ex-vicele- gresit si e instabil"
psd-anuntc
azi-candidi
sa-lasefiapsd-dragne
desprepontaa-gresitsi-e-instabi
'
117647.htr
Comenteaza pe facebook
1 "r
Comenteaza pe site
Adauga un comentariu
Nume:
Comentariu:
Cod:
/social
/ne-vomtopi-inaceastavara-estimi
specialistil
pentruvremeadin-urmato
perioada-
>Nevomtopim
aceasta vara!
Detaliulcarepoate
dezvalui un nou
record istoric in
privinta vremii
caniculare
,'
-
117649.htr
Adauga
(http://www.puterea.ro/social
/ne-vom-topi-in-aceastavara-estimarile-specialistilorpentru-vremea-din-urmatoareaperioada-117649.html)
Acuml ore|C>(0)
Citeste si...
7/20/201510:06?]
I FURWIZOR / FfESTATQR
;C=?iF'03TA R01ANA S=A.
BEHEFIC1AR / EXPEDITER
BwffilR 8AIEL DANiJT
Nr.Rea.Can.ii
CIF/OJi
Sediul social/Adresa
58
! Hr,,factisrii !)iyXX)706i
ICod de inrecufiscalasRO 427410
iSediul sociaisBuairestiJacia 140ser 2, I Data 23~0?-x01S
! AR79922709000
IBata prszentarii 23-07-2015
IDestinatar
; IHAL'I'A ai^Tt: BE CftSATIE SI JU6TI
lAdresa fticuresti B batiste! 25
salariatului si sta
ARM SV
L'Qfitu.1
Banca
sante
VaL TVA
3=2x24%
PR,
6,45 ;
TUiAL
t "','-
Saifiatura salariatului
ti,Dacia 140,isec 2
COMFIJRLMLAJRJE DE PRUVHRE
(nume'e si prenumele, societatea. insfitutia)
Sector/ Jude
i..tf.MMA..
Locaiitatea
Codul
Oficiui pesta!
:
'.
^;jf||
. . - ''
83
TO t^t
M o
Q.
Se comples
lucratorui
CO
Q>
.^.c~
Feluf trimiterii ;.
Ofictul postal ...
,ff,\J' '--/,.'
:..;,!:Nf.
iff:
"- '
\S
presentatja
. .jfe
!a data de
j-piCw.,,,-/./:. (. tf
S&"mr\atura lucfcttoruiuff l^"'-^
o'e /a,prezenta re "' '""''' g"
'f/jKT''"'
greutate
valoare ....fa,.~
\'
-W.i
H;^
Xi1 **'
Sjy
^%-'"?;
<^.,*m***lf
3
*' ]
ramburs
C.N. Po?ta flornana 29-1-29 A6:2
prenunne(e, soe
-
-
.Apt
-
Motivul nepredarii: 1
(daoa este"carut)
RON - 2014/1
Formular de cerere
NumSr de referintS
B. Reclamant (organizatie)
1. Nume
_i
9. Nume
iBarbir
2. Prenume (toate)
j_
_ _ ,
Gabriel Danut
L
3. Data nasterii
|2|
|lio
13. Sediu
[gabriel.barbir@mail.com
8. Sex
0 masculin
O feminin
15. E-mail
10/11
:
'.
45. Indicati tn rubrica de mai jos, tn ordine cronologica, documentele anexate la formularul de cerere, cu o scurta descriere a acestora.
Plangere mregistrata la data de 03.02.2014 la Tribunalul Suceava cu cinci anexe (paginile 1-10)
| 2. Comunicare adresa emisa la data de 05.02.2014 de catre Tribunalul Suceava (pagina 11)
3.
Tnscris cu depunerea codului numeric personal Tnsotit de cuponul de pensie a bunici! sotiei la acela?i tribunal la data de 11.02.2014 (paginile 12 -13)
4.
5.
Raspuns la Tntampinare depus fa data de 31.03.2014 la Tribunalul Suceava cu 23 anexe (paginile 16 - 83)
e.
7.
Sentinta numarul 1911 din 10.04.2014 a Tribunalului Suceava ?n dosarul numarui 1031/86/2014 (paginile 85 - 87)
8.
Recurs depus la data de 17.07.2014 la Tribunalul Suceava contra sentintei numarul 1911
9.
Tntampinare intimat mregistrata la data de 25.08.2014 la Curtea de Apel Suceava (paginile 91 -92)
(paginile 88 -90)
10. Comunicare adresa" emisS la data de 04.09.2014 de catre Curtea de Apel Suceava (pagina 93)
11.
Raspuns la mtampinare depus la data de 18.09.2014 la Curtea de Apel Suceava cu doua anexe (paginile 94 -97)
12. Citatie emisa la data de 19.09.2014 de catre Curtea de Apel Suceava (pagina 98)
I is. Tnscris depus direct completului de judecatci cu o anexa" la data de 21.10.2014 (paginile 99 -100)
14. Decizia numarul 317 din 26.01.2015 a Curtii de Apel Suceava In dosarul numarul 1031/86/2014* (paginile 101 -103)
is. Argumentul primirii deciziei de mai sus la data de 04.03.2015 (pagina 104)
16. Contestafie in anulare depusa la data de 12.03.2015 la Curtea de Apel Suceava (paginile 105 -106)
17. Citatie emisa la data de 24.04.2015 de catre Curtea de Apel Suceava (pagina 107)
18. Tnscris depus direct completului de judecata cu doua anexe la data de 25.05.2015 (paginile 108 -113)
19.
Recurs depus la data de 10.06.2015 (nu era inca redactata decizia data in 08.06.2015) la Curtea de Apel Suceava (paginile 114 -116)
20.
Decizia numarul 2742 din 08.06.2015 a Curtii de Apel Suceava redactata tmpreuna cu o TNCHEIERE la data de 15.06.2015 tn dosarul numarul 181/39/2015 (paginile 117 -124)
21. Citafie emisa la data de 08.07.2015 de catreTnalta Curte de Casatie si Justitie de la Bucuresti (pagina 125)
22. Tnscris depus direct completului de judecata cu nouS anexe la data de 16.07.2015 (paginile 126 -155)
23.
Solutia pe scurt a HotSrarii numSrul 2722 din 16.07.2015 a Tnaltei Curfi de Casatie $i Justitie de la Bucurejti aflatS pe internet tn data de 20.07.2015 (paginile 156 -157)
24.
Cerere de recuzare trimisa prin posta fnaltei Cur(i de Casatie si Justice de la Bucuresti la data de 23.07.2015 cu trei anexe (paginile 158 -164)
25. Confirmarea de primire a documentului de mai sus primita la data de 03.08.2015 (pagina 165)
11/11
Alte observatii
Aveti alte observatii de formulat cu privire la cererea dumneavoastra?
46. Observatii
Am mcercat sa flu cat mai concis. Volumul informational care s-a acumulat este foarte mare desi capatui de cerere este
legitim raportat la legislatia multor tari din Uniunea Europeana. Daca exista aspecte care trebuie sa fie detaliate in plus,
(etcetera fata de ceea ce am scris aici si fata de ce rezulta din anexe, am tot interesul ca - la cererea onoratilor judecatori
jai Curtii Europene a Drepturilor Omului - sa le clarific, sa le punctez, sa le completez, sa le argumentez, sa le detaliez.
Declaratia si semnatura
Declar pe onoare si fn deplina cunostinta de cauza ca informative ce figureaza fn prezentul formular de cerere sunt exacte.
47. I)ata
LJ
Z
4
2
2 1 0
ex. 27/09/2012
A
Reclamantul (reclamantii) sau reprezentantul (reprezentantii) acestuia (acestora) trebuie sa semnezeformuiarultn chenarul de mai jos.
48. Semnatura (semnaturi)
() Reclamant (Reclamanti)
() reclamantului
[Barbir Gabriel Danut, comuna Dorna Arini, satul Cozanesti, numarul 58, judetul Suceava, codul postal 727201,
Romania
2/11
Avocat
dnn
I 17. Nume
rZlJll!m_<:!
j
^l^!1^!^
zzzzzzz] L
ZZZZZZZZZZZ]
18. Prenume
___
1 27. Adresi
19. Cetatenie
20. Adres5
29. Fax
. J [Z
21. Telefon (inclusiv prefixul tarii
22. Fax
23. E-mail^
1
1
1
1
1
=
^
^
^
=
=
=
Procura
ReciamantuI trebuie si il imputerniceasci pe reprezentant si actioneze in numele siu, semnand formularul de procuri de mai jos
(a se vedea documentul ,,Cum se complsteaza formularul de cerere"}.
Prin prezenta Tmputernicesc persoana desemnata mai sus Tn scopul de a ma reprezenta Tn procedura Tn fata Curtii Europene a
Drepturilor Omului Tn legatura cu cererea pe care am introdus-o, Tn baza articolului 34 al Conventiei.
32. Data
I
1
j
j|
Z
I t
| |
I
J e x . 27/09/2012
j
A
3/11
|_J ALB-Albania
LJ ITA - Italia
D AND-Andora
D
D
[J ARM - Armenia
L] AUT-Austria
LJ
AZE - Azerbaidjan
D BEL-Belgia
D CHE-Elvetfa
D CYP-Cipru
H CZE - Republica Ceha
Li DEU - Germanla
LD DNK - Danemarca
D ESP-Spania
LTU - Lituania
n LUX - Luxemburg
n LVA - Letonia
iiii MCO - Monaco
MOA - Republica Moldova
LJ BGR - Bulgaria
Q BIN - Bosnia si Herzegovina
LIE - Liechtenstein
[H EST - Estonia
ROU - Romania
D FIN-Fmlanda
D FRA - Franfa
Q
SRB-Serbia
[J GEO - Georgia
LJ
SVN - Slovenia
GRC - Grecia
D HRV-Croatia
SWE-Suedia
LJ
HUN - Ungaria
TUR - Turcia
[J
IRL-lrlanda
[j ISL-lslanda
UKR - Ucraina
4/11
Obiectul cererii
Toate informative referitoare la fapte, capetele de cerere $i respectarea de catre reclamant a cerinfelor epuizarii cailor de recurs
interne si a termenului de sase luni (articolul 35 paragraful 1 din Converge) trebuie si figureze la rubricile E, F si G ale formularului
de cerere {articolul 47 paragraful 2 a) din RegulamentuI Cuitii). ReclamantuI are posibilitatea de a completa aceste informatii
anexand la formularul de cerere un document de maximum 20 de pagini (articolul 47 paragraful 2 b) din Regulament). Tn acest
numar de pagini nu sunt incluse deciziile si documentele anexate la formular.
"
_____
_____
_____
34.
.
'
Tn virtutea articolului 34 al Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ma adresez i
ONORATEI CURfl cu urmatorul capat de cerere: determinarea autoritafilor competente ale statului roman de a
elibera pe numele subsemnatului a unui act de identitate fara cod numeric personal. Acest demers sunt nevoit sa-l
fac dupa ce am epuizat toate caile de cerere (amiabile si fn justice) catre autoritatile statului roman si inainte de a se
fmaliza termenul de sase luni de la data cand am intrat fn posesia deciziei interne definitive prevazut fn articolul 35, \l 1. al Conventie
daca s-argasi o solutie in sensul articolului 39 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor
Fundamentale. Menfionez ca in demersurile mele de pana acum am mers legal, pe linie ierarhica, argumentandu-mi
cererea initial pe motive de drepturile omului, apoi juridice si nu fn cele din urma argumente conform opiniilor si
convingerilor mele (sust'mute si de articolele 9 si 10 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a
Libertatilor Fundamentale). Tn acest sens am chemat in judecata Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a
Persoanelor Vatra Dornei la data de 03.02.2014 fn vederea castigarii dreptului de a obtine un act de identitate fara
cod numeric personal, drept care mi-a fost refuzat prin demersurile adresate direct autoritatilor competente. Faptul
fn legaturi cu care ma plang mi-a adus si fmi aduce prejudicii reale si importante prin excluderea mea treptata din
societate. Nu se poate pune problema unei autoexcluderi, datorita faptului ca impunerea codului numeric personal
s-a facut fn plin regim dictatorial, unele tari foste comuniste amends! nd acest lucru (exemplul Ungariei), etcetera.
Totodata cererea mea ridica problematic! no! cu privire la drepturile omului: discriminarea Tn justitie: nu am avut
parte de un proces corect pana acum (spre exemplu nu am fost lasat sa-mi sustin cauza fn data de 10.04.2014 de
catre autoritatea publica judecatoreasca la judecarea fondului), mi-a fost respinsa inclusiv o cerere de sesizare a
Curt'ii Constitutionale a Romanies de catre doua instante, etcetera; discriminare fn societate: datorita faptului ca a
mea constiinta refuza ca un numar sa ma reprezinte, nu pot spre exemplu sa ma refnscriu la dcctorat sau sa ma
cazez la un hotel fntr-o statiune, etcetera. Demersul de fata reprezinta o ultima fncercare personal! de a trage un
semnal de alarm! vizavi de tendinta, foarte vie in Romania, de a desconsidera persoana umana, de a o transforma
fntr-o marfa ca oricare alta, de a o reduce la un simplu numar - cod numeric personal -de so desfiinta. Aproape
oriunde te deplasezi fn aceasta tara pentru a-fi rezolva unele probleme nici nu te fntreaba de nume, ci de cod
numeric personal - de la obtinerea unui carnet de conducere pana la cumpararea unui medicament dintr-o
farmacie! Mai nou nu ti se fnregistreaza un demers judiciar daca nu depui codul numeric personal! Tmpotriva acestui
cod numeric personal -vizavi de persoana mea - due o "lupta" cu autoritatile statului roman de aproape 12 ani: la
data de 14.05.2003 am alcatuit (fmpreuna cu sot'ia mea) o cerere fn vederea obfrnerii unor buletine de identitate (si
nu a unor cartf de identitate); respectiv 26.10.2004 unde am nuantat clar fn scris pentru prima data dorinta noastra
de a se elimina codul numeric personal din actele noastre de identitate, etcetera. Aici fmi vine fn ajutor si articolul 9,
paragraful 1. al Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale fn sensul ca
schimbandu-mi(-ne) convingerea vizavi de codul numeric personal (cazul prezent) nu trebuie sa suport(-am) din
partea autoritatilor statului nic! un fel de discriminare comparativ cu alt! cetateni ai aceluiasi stat: sa mi(ni) se
elibereze un act de identitate care sa nu-mi(ne) lezeze convingerea. Acest lucru l-am constientizat dupa ce am cititfn
revista "Porunca iubirii" nr.4/2004, pagina 84-85 articolul "Viata fara coduri sau moarte" unde, printre altele se
mentioneaza: "atribuirea fortata a codurilor pe viata (codul numeric personal fn Romania - nota mea)... nu
fnseamna altceva decat primul pas spre organizarea unui lagar electronic... fn care se vor sterge si vor fi reduse la
zero toate drepturile omului, si fn primul rand dreptul la propriul nume, ce este clasificat ca fiind crima fmpotriva
omenirii (Procesul de la Nurnberg)..."
Tn data de 02.03.1978, dictatorul Nicolae Ceausescu a semnat Decretul nr.59 pentru modificarea Legii nr. 5/1971 cu
privire la actele de identitate ale cetatenilor romani, precum |i la procedura schimbarii domiciliului ?i a resedintei (a
fost publicat in BULETINUL OFICIAL nr.15 din 04.03.1978). Acest decret la articolul I, aliniatul (1), punctul 11.
prevede: "Dupa articolul 30 se introduce articolul 30 indice 1 cu urmatorul cuprins: Articolul 30 indice 1: Ministerul
"
5/11
de Interne, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare si Direcfia Centrala de Statistics vor stabili un cod
numeric personal pentru tofi ceta^enii romani, precum si pentru strainii cu domiciliul Tn Romania. Codul numeric
personal va fi fnscris fn actele de identitate, de stare civila si Tn alte acte personale". Acesta este "actui de nastere" al
codului numeric personal Tn Romania. Mie mi s-a impus Tn anul 1984, cand am Tmplinit 14 an!, odata cu eliberarea
buletinului de identitate (profitandu-se si de nestiinta mea). Din pacate, dupa evenimenteie din decembrie 1989 cand
Tn mod declarativ Romania s-a erijat Tntr-o fara democratica, acest cod numeric personal nu a fost eliminat [putea sa
urmeze - spre exemplu - modelul vecinei sale Ungaria, care, Tn 1991 prin Curtea sa Constitutionals a decis ca: " un
cod general, uniform personal de identificare ce poate fi folosit fara nici o restricfie (de exemplu: ca numar personal)
distribuit fiecarui cetacean... este neconstitu$onal"], Mai mult decat atit fn data de 25.09.1996 apare Legea nr.105
care, la articolul 5, aliniatul (2) dicteaza mai ceva decat Tn regimul comunist: "Codul numeric personal reprezinta un
numar semnificativ (pentru cine? - nota mea) ce individualizeaza o persoana fizica (o persoana se individualizeaza
prin nume, prenume, sexul, data si locul nasterii, domiciliu pi nici Tntr-un caz printr-un numar, iar prin sintagma
persoana fizica, deja legiuitorul amputeaza partea cea mai importanta a unei persoane, partea spirituals - nota
mea) si constituie singurul (?! -nota mea) identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date
nominate privind persoana ftzica (foarte... democratic - nota mea)."etc. Tn alta ordine de idei, ma bucur ca Tn
formularele Cur$i Europene a Drepturilor Omului nu se pune problema codului numeric personal. Cu alte cuvinte, el
nu este norma Tn Uniunea Europeana. Daca era, trebuia sa se regaseasca inclusivm formularele amintite mai sus. Prin
urmare (Tn opinia mea), rezulta clar ca impunerea lui de catre statul roman cetatenilor sai reprezinta un abuz.
Vazand ca autoritatile statului de la toate nivelurile desconsidera Tn mod repetat aceasta cerere a mea, de a-mi
elibera un document de identitate fara cod numeric personal, am fost nevoit sa apelez la justitie. Primul pas al
demersului meu judiciar l-am facut Tn data de 03.02.2014 cand am Tnregistrat o PLANGERE la Tribunalul Suceava (prin
care am chemat Tn judecata Serviciul Public Comunitar Local de Evidence a Persoanelor Vatra Dornei) Tn care am
aratat Tn esenfa faptul ca autoritatile statului Tmi refuza eliberarea unui act de identitate fara cod numeric personal.
Totodata am declarat (Tn scris) ca acesta "nu poate face parte din datele mele personale". De asemenea am depus
copii dupa demersurile fnaintate de subsemnatul TncepSnd cu data de 27.05.2013 catre Serviciul Public Comunitar
Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei si Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor Suceava precum si
raspunsurile lor. Tribunalul Suceava a emis apoi la data de 05.02.2014 o adresa prin care Tmi pune Tn vedere (printre
altele) sa depun codul numeric personal! La data de 11.02.2014 am depus codul numeric personal cu mentiunea
"impus de autorita$". Totodata am depus o copie dupa un cupon de pensie a bunicii so^iei mele datat "09/02" adica
"septembrie 2002", unde In spafiul prevazut pentru codul numeric personal (CNP) era trecut "LIPSA CNP". Cu alte
cuvinte existau cetateni romani (eel putin pana la data respectiva) care aveau acte fara cod numeric personal si nu-i
Tmpiedica nimeni si nimic sa-si ridice spre exemplu pensia! Tn data de 18.03.2014 s-a emis adresa de catre Tribunalul
Suceava prin care mi s-a comunicatmtampinarea par|ii adverse si faptul ca trebuie sa depun un raspuns la
Tntampinare. Aceasta Tntampinare s-a bazat exclusiv pe prevederile art. 17 din Ordonanfa de Urgenfa a Guvernului
numarul 97 din 14.07.2005 repubiicata (citata Tn Tntampinare). La data de 31.03.2014 am depus RASPUNSUL LA
TNTAMPINARE Tnsotit de o anexa (Anexa 1) Tn trei secfluni totalizand 57 pagini (numai anexa). Tn aceeasi data a fost
emisa citatia de catre Tribunalul Suceava prin care am fost anuntat ca la data de 10.04.2014 va avea be procesul. La
data respectiva m-am Tnfaflsat singur, paritul lipsind (cum va lipsi de fiecare data). Nu am apucat sa spun mare lucru
pentru ca am fost Tntrerupt de catre PRESEDINTE si a urmat apoi un schimb de trei replici care nu au avut nici o
legatura cu demersul meu judiciar. Rezultatul a fost ca mi-au respins acflunea ca nefondata. Tehnoredactarea acestei
sentinte (SENTINTA NR. 1911) s-a facut la data de 01.07.2014. La data de 17.07.2014 am Tnregistrat RECURSUL la
Tribunalul Suceava. Tn cadrul acestui recurs am punctat faptul ca nu am fost lasat sa-mi expun punctul de vedere, ca
"prevederile legate Tn vigoare" pot fi si anticonstitutfonale, ca nu pot fi de acord cu cele hotarate de prima instan^a,
etc. La data de 31.07.2014, a fost emisa de catre Curtea de Apel Suceava o adresS prin care am fost Tnstiinfat ca Tn
termen de 10 zile sa achit taxa de timbru. La data de 07.08.2014 am depus aceasta dovada ta Curtea de Apel Suceava.
La data de 04.09.2014 a fost emisa de catre Curtea de Apel Suceava o adresa prin care mi-au comunicatmtampinarea
parfli adverse precum si obligafia mea de a depune raspuns la Tntampinare Tn termen de 10 zile. Tn aceasta
Tntampinare, pe langa faptul ca alcatuitorul acelui continut a mcercat sa ma ia Tn ras ("Din actiunea depusa de catre
reclamant reiese Tn mod evident ca este inginer geolog"), argumentul sau a fost ca nu am dreptul sa formulez recurs
decat prin ... avocat! [Aceasta prevedere aflata Tn legea 134/2010 - (Noul) Cod de Procedura Civila a fost eliminata
6/11
36.
ulterior de Curtea Constitutionals a Romaniei la data de 17.09.2014 si publicata fn Monitorul Oficial fn data de
24.10.2014 - acest fapt mi-a indus idea de a sesiza Curtea Constitutionals a Romaniei vizavi de legile, hotararile de
guvern, ordonanjele de urgenta, etc. ce au generat problema Tn cauza. Din pacate fn Rominia o astfel de sesizare se
face foarte greu; in cazul de fata numai prin instanta, si pana Tn prezent nu am reusit...] Nestiind ce s-a Tntamplat in
data de 17.09.2014, pe data de 18.09.2014 am depus un RASPUNS LATNlAMPINAREA formulate de partea adversa.
Tn data de 19.09.2014 a fost emisa citafla de catre Curtea de Apel Suceava prin care am fost anuntat ca la data de
21.10.2014 va avea loc RECURSUL. La data respective stiind de decizia Cuitii Constitutional a Romaniei, desi Tnca nu
era publicata, am invocat-o si am depus si un Tnscris direct completului de judecata. Acest lucru a facut sa se amane
judecata la data de 26.01.2015. La aceasta data recursul mi-a fost respins ca nefondat. Acesta decizie a fost redactata
la data de 25.02.2015 - DECIZIA NR.317. Eu am intrat Tn posesia acestei decizii Tn data de 04.03.2015 prin posta.
Termenul de 6 luni de la aceasta data expire la data de 04.09.2015. Tn urma acestui verdict, la data de 12.03.2015 am
Tnregistrat la Curtea de Apel Suceava o CONTESTATIE TN ANULARE. Am formulat-o Tn temeiul articolului 503, aliniatul
(2), punctele: 1. - 3. al (Noului) Cod de Procedure Civila. Aici am pus pentru prima oara Tn scris problema sesizarii
Curtii Constitut'ionale a Romaniei. La data de 17.03.2015 a fost emisa de catre Curtea de Apel Suceava o adresa prin
care ma anunta sa achit taxa de timbru. Tn data de 24.03.2015 m-am achitat de aceasta obligate. La data de
24.04.2015 s-a emis de catre Curtea de Apel Suceava citatia prin care am fost informat ca judecata la acest nivel a
fost programata Tn data de 25.05.2015. La data de 25.05.2015, datorita faptului ca au aparut doua CERERI DE
INTERVENTIE Tn favoarea mea, pentru a se putea plati taxa de timbru de catre acele persoane, judecata s-a amlnat
pana la data de 08.06.2015. Totodata, am depus direct completului de judecata un TNSCRIS, ca o completare la
CONTESTATIA TN ANULARE cu doua anexe. Am reiterat Tn acest TNSCRIS (Tn cazul Tn care se va 'considera ca problema
Tn cauza excede competent instance!}, problema sesizarii Curtii Constitutional a Rominiei. Desi a fost solicitata Tn
scris - sub sanctiunea respective prevazuta de (Noul) Cod de Proceduri Civila - sa depuna o Tntampinare, partea
adversa n-a depus nimic. Tn data de 08.06.2015 mi s-a respins CONTESTATIA TN ANULARE precum si cererea de
sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei. La data de 10.06.2015 am Tnregistrat la Curtea de Apel Suceava RECURS
Tmpotriva celor doua respingeri. La data de 15.06.2015 a fost redactata decizia data Tn data de 08.06.2015 {Decizia
numarul 2742). La data de 08.07.2015 a fost emisa o citatie de catre Tnalta Curte de Casatie si Justice (Bucuresti) pe
care am primit-oTn seara zilei de 13.07.2015 prin care am fost mstiintat ca Tn data de 16.07.2015 sunt chemat la
aceasta instanta Tn calitate de recurent-reclamant. Tn aceasta data m-am prezentat la Tnalta Curte de Casatie si
Justice, unde mi-am susfmut punctul de vedere si am depus un TNSCRIS scris de mana (terminal pe tren) - timpul a
fost foarte scurt pentru o redactare normala. Acest TNSCRIS a fost necesar datorite faptului ca au aparut ELEMENTS
NOI odata cu primirea de catre subsemnatul a deciziei numarul 2742. Ca de obicei partea adversa a lipsit,
nedepunand nici de aceasta data vreo Tntampinare (desi la fel a fost solicitata Tn scris). Si tot ea a castigat! Motivele
nu le cunosc pentru ca Tnca nu am primit decizia. Cunosc doar numarul deciziei (de pe internet): Hotaiirea numarul
2722 pronuntata la data de 16.07.2015 precum si eroarea aflata Tn "solufia pe scurt" aflata pe aceasta pagina" si
anume este gresita mentionarea date! deciziei numarul 2742 a Curtii de Apel Suceava: este scris de doua ori 28
ianuarie 2014 Tn loc de 8 iunie 2015. Tn alta ordine de idei, m-am uitat pe internet sa vad cine sunt cei care au facut
parts din completul de judecata de la Tnalta Curte de Casatie si Justitie. Nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca
unul dintre judecatori (care a facut parte din completul de judecata din data de 16.07.2015 ce a pronuntat Hotararea
numarul 2722 a Tnaltei Curti de Casatie si Justitie) a fost pana Tn preziua judecatii presedintele Curtii de Apel Suceava
(?!), seful celor ce au respins demersul meu judiciarTn faza anterioara (!) Tn consecinta am trimis prin posta Tnaltei
Curti de Casatie si Justitie, cu confirmare de primire, la data de 23.07.2015 o CERERE DE RECUZARE a acestui
judecator. Confirmarea de primire s-a Tntors la data de 03.08.2015.
Mai mentionez faptul ca prin sustinerea obligativitatii codului numeric personal de catre autoriatile publice
administrative ale statului roman, sunt Tncalcate si prevederile Directive! 95/46/CE a Parlamentului European si a
Consiliului Uniunii Europene din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice Tn ceea ce priveste
prelucraree datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, respectiv articolul 1, paragraful 1; articolul
7, literele (a) si (f). Tn acest sens eu nu consimt |i implicit nu-mi dau acordul sub nici o forma pentru prelucrarea
datelor mele cu caracter personal prin folosirea acelui "cod numeric personal" impusTn plin regim comunist.
'
-
'
7/11
ajxetin^^
37. Artieol invocat
Explicable
Articolui 6, paragraful 1. al
Conventiei pentru apararea
Drepturilor Omului si a
Libertatilor Fundamentale
Articolui 8, paragraful 1. al
| aceleiasi Conventii
Articolui 8, paragraful 2. al
aceleiasi Conventii
Articolui 9, paragrafui 1. al
aceleiasi Conventii
Articolui 9, paragraful 2. al
aceleiasi Conventii
Articolui 14 al aceleiasi
Conventii
"-
8/11
G3nfrma{i,penfnifiecarecap5tdec^CTe,caati^
(apel si/sau recurs); indicati, de asemenea, data la care decizia iirtema defmitivd/irevc)cabl3afostpronuntati,precum$idatalacarea
existat posfciftatea de a hia cunostintS de textul integral al acesteidecizii,pentruafacedovadarespectciriitermenutuide$aseluni.
38. Capat de cerere
L_
9/11
Nu
1 40. Daca ati raspuns afirmativ, mentionati ce cale de recurs nu ati exercitat si pentru ce motiv nu ati facut-o.
H. Informal!! cu privire la alte instance Internationale care examineaza sau au examinat cererea (daca este cazul)!
41. Reclamantul a prezentat oricare dintre aceste capete de cerere fn fata unei alte instante
Internationale de ancheta sau reglementare a diferendelor?
Nu
42. Daca ati raspuns afirmativ, descrieti procedure in mod concis (capetele de cerere prezentate, numele instantei Internationale,
data si natura eventualelor decizii luate).
43. Reclamantul a mai introdus pana acum una sau mai multe cereri m fata Curtii?
O Da
Nu
44. Daca ati raspuns afirmativ, indicati in rubrica urmatoare numarul (numerele) cererii (cererilor) respective.
ft
;(\
y^*vj.--,*3S
^>b%S
W!.Hy.i.Iffl
E"
_
,
',
iP
'fWZt? Oy=i?F
866'f /99
Kr,"6a,'ii.iHl
t!s'i!"H""',
Bureau de depot
Oficiul postal de prezentare
Destinataire de I'envoi
Destmatarul trimiterii postale
Nature de I'envoi
Felul trimiterii
Priorituire/
Par avion
CN07
(ancien C 5)
(fost C 5)
'
'
ROMANIA
INALTA CURTE DE-CASATIE 1 JUSTITIE
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE 1 FISCAL
-
Decizla n.r,2722
Dosar
edinta publics dela 16 iulie 2015
Preedlnte:
Denisa StSnisor
Cezar Hincu
luliana Maiereanu.
-judecator
- judecator
- judecator
2. Recursuldeclarat in cauzii
Impotriva Deciziei nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel
Suceava - Sectia. de contencios administrativ si fiscal a. declarat recurs
Barbir Gabriel Daruit, inregistrat la Curtea de Apel Suceava la data de 10
iunie 2015, iar la Inalta Curte de Casatie si. Justice la data de 6 iulie 201.5.
Prin. no tele scrise depuse in sedinta public^ la termenul din 16 iulie 2015,
recn.re.ntul. a detaliat si a completat argumentele cuprin.se In cererea de
recurs, aratand. In. esenja, aspectele expu.se in continuare.
Cu referire la cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu
exceptia de neconstitutionalitate invocata, recurentul arata ca solutia
recuratS este tntemeiata" in drept in ceea ce privesle prevederile criticate
cuprinse in hotararile de Guvern. fnsa1, cu privire la solutia data exceptiei
de neconstitufionalitate invocata. cu privire la art.5 alirt.(l) si (2) din
Legea nr.105/1996 si art.6 alin.(l) si (2) si art.1.7 din O.U.G. nr.97/2005,
calea procesuala aleasS este corectS., tntrucat, in cazul admiterii
contestatiei in anulare, ar fi urmat sa fie sesizati Curtea Constitutionals,
In conti.nu.are, recurentul expune critici de neconstitutionalitate cu
privire la prevederile
alin.(l) i (2) din Legea nr.105/1996 si art.6
alin.(l) si (2) i art.1.7 din O.U.G. nr.97/2005, solicitand anularea solutiei
de respingere a. cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia
in.voca.ta.
Recurentul invoca faptul ca, potrivit art,29 alin.(l) din Legea
nr.47/1992, exceptia de neconstitutionalitate poate fi invocata in orice
faza a litigiului.
In su.stin.erea criticilor de neconstitutionalitate, recurentul expune
aspecte de ordin. istoric si de drept cbmparat referitoare la cartea. de
identitate si la codul. numeric personal,
Cu -referire la solutia de respingere, ca nefondata, a con testa fiei In
anulare, recurentul sustine ca aceasta a fost pronuntata cu incalcarea
prevederilor art.508 aliii.(2). din Codul .de procedures civiia din 2010,
intrucat intimatul nu a depus intampinare, desi i s-a comunicat, sub
sancjiunea decMderii din. dreptul de a mai depune probe si de a invoca
exceptii, obligativitatea depunerii IntampinMrii, iar instanta nu a luat "in
considerare aspectele invocate In Inscrisul depus la data de 25 mai 2015
si sustinute la acelasi termen, precum i la termenul de 8 iunie 2015.
Recurentul sustine ca instanta, prin hotararea recurata, a omis sa
constate incalcarea de catr.e intimat a prevederilor art-508 alin.(2) din
''
acest
de
casare
prevazut
de
art.488 pet 4 din Codul de procedura civila. din 2010, sustinanc! eft
in.sta.nta,, desi nu a sanctionat nedepunerea intimpinarii de
intimat,
in mod eronat a retinut ca a invocat doar motivul. prevazut de art,488
pct.8 din Codul lie procedura. civila din 2010, iar conside.rente.le
teprezinta o copiere a argumentelor publicate pe internet referitoare la
admisibilitatea contestatiei in anulare, fara a fi luate In considerare
argtimentele invocate in cuprinsul contestatiei in anulare.
3. Considerentele Inaltei Curti
Exanilnaiid. recursul. in raport cu dispozitiile legate ineidente ale
art.29 din Legea rur.47/1992, republicata, cu modificariie si completariie
ulterioare, si ale a.rt.483 alin.(l) raportat la. art.508 aim,(4) din Codul de
procedura civiM din 2010., Inalta Curte constata. aspectele aratate in
continuare,
3.1. CM referire la recursul declarat mtpotriva solutiei de respingere a
cereni de sesiznre a Curtii Consti.tu.tiona.le cu exeeptia de neconstitutionalitate
invocata de Barbir Gabriel Danut
l_
ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
STR. BATISTE! NR. 25
SECTORUL 2 - BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNAARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58, judetul SUCEAVA
-
COMUNICARE
HOTARARE CIVILA
NR. 2722/2015 DIN DATA DE 16 lulie 2015
MAGISTRAT ASISTENT,
VP, 03.09,201512:23:12
ROMANIA
PENTRU JUST1TIE,
T.P.
POTA ROMANA
Nr. 103/P/5008/2009
Vaiabilitate - permanenta
,
!
!i
\8
'.
A SE TNMANA cu PRIORITATE
:
'
AR
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNA ARINl, SAT
COZANETI, nr. 58, judeful SUCEAVA
0 7 0915 0 9 g
'
.-
,-
:
f
CATRE
v
ROMANIA
Subsemnatul Barbir Gabriel Danu| cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
PLANGERE
Tmpotriva Deciziei/ Hotararii civile nr.2722 pronuntatS la data de 16 iulie 2015 de catre TNALTA CURTE
DE CASATIE SI JUSTIJIE SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL . Tntrucat cadrul legislativ
actual nu-mi permite formularea unui recurs, cerere de revizuire, etc. Tmpotriva Deciziei/ Hotararii civile
mentionatci mai sus, pentru considerente ce {in de un minim bun simi; judiciar, ma vad nevoit ca prin
prezenta sa sesizez factorii responsabili ai TNALTEI CURJI DE CASAJIE SI JUSTIJIE de existenta acestor
neajunsuri Tn legisla|ia din domeniu, si, macar vizavi de acestea sa fie sesizatS Curtea Constitutional!! a
Romaniei. Concret:
1. "S-a luat Tn examinare recursul declarat de Barbir Gabriel Danut Tmpotriva Deciziei nr.2742
din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel Suceava" - prima propozitfe din "copia hotararii civile
nr. 2722/2015, pronuntatS la data de 16 Iulie 2015, de cStre TNALTA CURTE DE CASATIE SI
JUSTITIE SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE 1 FISCAL". Tn iegStura cu cele afirmate
mai sus, mentionez faptul ca mi-am Tnceput demersul judiciar la data de 3 februarie 2014 si
era imposibil ca la data de 28 ianuarie 2014 Curtea de Apel Suceava sa dea vreo decizie
vizavi de subsemnatui [Tn tot textul acestei copii, precum si pe internet apare eroarea:
"decizia (-ei) nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel Suceava"]... La data de 10 iunie
2015 am declarat "recurs Tmpotriva soluble! de respingere a cererii de sesizare a Curtii
Constitutionale ca inadmisibil pronuntata Tn dosarul nr. 181/39/2015 de catre Curtea de
Apel Suceava Tn data de 08.06.2015", respectiv "plangere Tmpotriva respingerii contestatiei
Tn anulare formulatS de subsemnatui la data de 12.03.2015, (completata cu Tnscrisul depus
la data de 25.05.2015, precum si verbal la aceeasi data) pronuntata Tn dosarul nr.
181/39/2015 de catre Curtea de Apel Suceava Tn data de 08.06.2015". La acea data nu
aveam cum si cunosc nr. deciziei, dar am precizat clar data Tn care a fost data. Mai mult
decat atlt, la data de 16.07.2015 am solicitat clar Tn scris Tnaltei Curti "sa desfiinteze decizia
nr. 2742/08.06.2015 a Curtii de Apel Suceava si toate celelalte decizii incidente" [v. pag. 8 a
Tnscrisului depus la acea data chiar completului de judecatS(l)]. Acest fapt reprezinta eel
,
^
putin "o eroare material^" Tn termeni juridici; un fapt asemanator fiind comis de catre
judecatorii Curtii de Apel Suceava la data de 08.06.2015 la judecarea prezentei cauze (v.
Tncheierea sedintei camerei de consiliu din data de 15.06.2015). Dincolo de o eroare umana
posibila oricui si la orice nivel, foarte grav este (in viziunea subsemnatului) modul in care a
fost tratata problema de fata. Nu se deosebeste cu nimic acest mod de tratare de eel al
instantelor inferioare. O instanta la acest nivel (de fapt la toate nivelurile, deci, cu atat mai
mult la acest tnalt nivel) nu are voie sa fie superficiala sau partizana (precum am reclamat spre exemplu - completul de judecata anterior cind am afirmat ca acesta "a luat locul
avocatului intimatului"). Si daca nu a fost superficiala sau partizana aceasta instanta la data
de 16 iulie 2015, cum se explica faptul ca", avand in vedere si volumul informational depus de
subsemnatul direct completului de judecata (Tn total 30 de pagini), au fost suficiente cele 40
-45 de minute (Tn tot cazul mai putin de o ora) de deliberari pentru a da acest verdict? Un
astfel de interval minim nu avea cum sa asigure timpul fizic necesar parcurgerii lui nici macar
unui judecator, cu atat mai mult analizarii acestui volum informational Tn contextui dat...
Mai mult decat atat, deschizand plicul Tn data de 09.09.2015 (data primirii lui de catre
subsemnatul), m-au frapat doua aspecte:
a) Celeritatea redactarii si tehnoredactarii deciziei nr.2722 data Tn sedinta public! din 16
iulie 2015 ("Red.& tehnored.: BG (4 exemplare, 16.07.2015)", deci Tn aceeasi zi].
b) Lipsa stampilei cu mentiunea "PENTRU CONFORMITATE CU ORIGINALUL" (plus
semnatura celui Tn drept), de pe ultima pagina a copiei hotSrSrii civile nr.2722/2015.
Daca teoretic punctul a) este posibil (desi Tn acest caz nu se explica Tntarzierea cu care
aceasta hotSrire a ajuns la subsemnatul - si nu Tnteleg ce Tnseamna "V.P. 03.09.2015
12:23:12", decSt ca reprezinta data, respectiv ora la care s-au finalizat cele scrise Tn
"COMUNICARE HOlARARE CIVILA NR. 2722/2015 DIN DATA DE 16 Iulie2015"; Tntreb din
nou: de ce a fost nevoie de intervalul 16.07.2015 - 03.09.2015, daca totul a fost gata pe
16.07.2015?); punctul b) denota eel putin o indiferenta Tn respectarea unor minime norme
de transmitere a unor informatii oficiale catre contribuabili...
2. Tn alta" ordine de idei cred ca Decizia/ Hotararea civila nr.2722 pronuntata la data de 16 iulie
2015 de cStre TNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE SECTIA
DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV 1 FISCAL s-a dat mtr-un mod pe care ma aptin sS-l calific. Tn acest sens, la
data de 23.07.2015 am alcituit si trimis pe adresa TNALTEI CURJI DE CASAJ1E SI JUSTITIE o
CERERE DE RECUZARE a judecatorului Cezar HTncu. Confirmarea de primire s-a Tntors la data
de 03.08.2015. Ori panS la aceasta data nu am primit nimic oficial vizavi de aceasta sesizare.
Tn concluzie, prin prezenta, cer sesizarea Curtii Constitutionale a Romanies pentru a completa
golul legislativ din NCPC - sa fie posibil chiar "un recurs la recurs" pentru motive ce tin de o rezolvare
constitutionala a unei situatii mai ales Tn contextui unor erori savarsite de judecatori; iar daca acest "gol"
nu exista (Decizia/ Hotarirea civili nr.2722 pronuntata la data de 16 iulie 2015 s-a declarat a fi definitiva
si nu definitiva si irevocabila - subsemnatul nefiind jurist), Tn virtutea art. 152 NCPC sa se considere
prezenta alcatuire o cale de atac a Deciziei/ Hotararii civile nr.2722/2015. Tn acest caz, precum am
mentionat si Tn cererea de recuzare, cer rejudecarea cauzei. Nu Tnteleg nici "teama" judecatorilor de a
sesiza Curte Constitutional^ a Romaniei. Tn continuare precizez ca Tn data de 24.08.2015 am Tnaintat
CEDO documentatia prin care ma plcing cS statui roman (prin institutiile abilitate) mi-a refuzat eliberarea
H'
unui act de identitate fara CMP. Prin formutarele tip CEDO nu mi s-a cerut CNP-ul{!) Rezulta cS aceasta
cerin^a a instituplor statului roman (spre exempiu cererea expresa Tn acest sens emtsS la 5 februarie
2014 de catre Tribunalu! Suceava) sunt arbitrare Tn context european si cu tenta vadit totalitara (v. si
inscrisurile 3 - 9 din anexeie depuse de subsemnatul in data de 16 iulie 2015 direct completuiui de
judecata, De asemenea precizez ca am mentionat tn scris CEDO ca: "As fi foarte bucuros daca s-ar gasi o
soiufie fn sensul arttcolului 39 din Convenfia pentru apararea Drepturilor Omului i a Libertatilor
Fundamentale". Poate ca ar fi eel mai construct^ deoarece cererea mea vizavi de eliberarea unui act de
identitate fara CNP este legitirna raportatS ia legislafia multor fSri chiar din Uniunea European!.
15,09.2015
si
X ,
Sector/ Judet .
Cociuf
Locaiitatea
Oficiul posia!
Felul trimiteriiV/
Oficiu! posta
^*-*\.
f~s {
..L.TT...!
Semnatura lucratoru/ui
de ia prezentare
valoare
ramburs
ripArit la Fabrica
Sector/JwtefL.^?r...
...,...;
Scara
Satul
. Oficiul po$tai
Confirm primirea(semnal
CaUtatea primitorului
Motivul nepredarii:
{daca este cazu!)
.Apt.
i FURNIZQR / PRESTATDR
iC.N.PQSTA ROHAHA S.A.
:Mr.Reg.fcn.;J:0/8636,3998
4
_t
"
rVt
T ~ i"' -T 4 **
i Nr.factui
V.PCTj (",-)
,.:,..
.:..,,,
c-!", \'l
f cl
Pv.Yi '
. !ll,j -'
'./ ,
T :+33 (0]3 88 41 20 18
F:+33 (0)3 88 41 2730
www.echr.coe.inf
Domnule,
*
?
,?
-
Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ?ntr-un complet de judecator unic (J. Silvis asistat de
un raportor in conformitate cu articolul 24 2 din Conventie), a examinat cererea susmentionata
Tntre 29 octombrie 2015 si 12 noiembrie 2015 si a decis Tn data de 12 noiembrie 2015 sa o declare
inadmisibila.
Jinand seama de toate aspectele care i-au fost prezentate si ?n limitele competen|ei sale de a
examina solicitarile formulate, Curtea a considerat~cT~"ruT au fost mdeplinite condole de
admisibilitate prevazute la articolele 34 si 35 din Conven$ie.
Aceasta decizie este definitiva si nu poate face obiectul niciunui recurs, nici m fa^a Marii
Camere, nici a unui alt organ. Grefa nu va putea sa va ofere alte detalii cu privire la decizia
judecatorului unic. Prin urmare, nu veti mai primi alte scrisori din partea Curljii cu privire la aceasta
cerere. Conform directivelor Cur^ii, dosarul cererii va fi distrus Tntr-un termen de un an de la data
acestei decizii.
Pentru Curte,
D. Lupu
Referent juridic
COUNCIL OF EUROPE
I
COUNCIL OF EUROPE
I
EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS
COUR EUROPEENNE DBS DROITS DE L'HOMME
CONSEIL DE L'EURO
ONOMIQUE
ECONOMY
Si non dist,
retour a :
TORISATION
99001
10702
PARIS INTER
PORT
PAYE
France
99 PARIS INTER
20. 11. 15
DGM
* v
T; "\-..
ROMANIA
fNALTA CURTE DE CASATIE 1 JUSTITIE
STR. BATISTEI NR. 25
SECTORUL 2 - BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL
Camera M 3
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNAARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58 judejul SUCEAVA
CITAJIE
emisa la 03 Decembrie 2015
Stimata doamnaVStimate domn,
Sunteti chemat Tn aceasta instanja, camera M 3, Complet completul nr.1-ncpc, Tn data de 23 Februarie
2016, ora 9:00 Tn calitate de reclamant, Tn proces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVIDENJA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de parat.
Tn cazul Tn care nu v putetj TnfSJisa la proces, aveji posibilitatea de a solicita, prin cerere scrisa,
judecarea cauzei Tn lipsa.
Prin Tnmanarea citajiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul sau persoana Tnsarcinata cu primirea corespondenjei pentru un termen de judecata, eel
citat este prezumat ca are Tn cunostinja si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citajia i-a fost
Tnmanata.
MAGISTRAT ASISTENT,
ROMAN! A
PENTRU iUSTlTSE,
T.P.
POSTA ROM.ANA
Nr, 103/P/5008/2009
Vaiabilitate - permanenta
A SE ;KiV!ANA CU PRIORITATE
R
'
''> r
i. T f 0
'
Destlnatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNAARINI.SAT
COZANETi, nr. 58 judejul SUCEAVA
->
-
CATRE
ROMANIA
Subsemnatul Barbir Gabriel DanuJ cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, Tn calitate de reclamant Tn dosarul nr.
3449/1/2015 (Materia: Contencios administrativ si fiscal; Stadiul procesual al dosarului: Fond; Obiectui
dosarului: alte cereri plangere - NCPC), formulez urmatoarele cereri sub forma de
CONCLUZII SCRISE
prin care Tn virtutea Art. 29. al.(l) si {2) din Leeea nr. 47/1992 solicit onoratei TNALTE INSTANTE
admiterea sesizarii Curtil Constitutonale a Romaniei in vederea modificarii/ completarii prevederilor
Art.
194, punctul a), teza a doua; Art. 205, al. (2), punctul a); Art. 483, al (1) din Legea nr. 134/2010 -
Art. 194, punctul a), teza a doua din Legea nr. 134/2010
1. Din punctul meu de vedere textul: "De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric
personal ..." este neconstitutional daca se Tnfelege prin acesta ca Tn mod obligatoriu
cetafenilor li se impune un mod de identificare aparut Tn plin regim dictatorial \pana
la
'
promulgarea acestei leai (Legea nr. 134/2010), eel putin m iustitie nu era obliaatorie
identlficarea prin C.N.P. - si numai prin/din acest fapt se vede cum pas cu pas ("step by
step") Tnainteaza o "democrats" care nu mai are nimic Tn comun cu idealurile Revolutiei din
decembrie 1989 (Art. 1, al.(3) din Constitute)!]. Tn acest sens se Tncalca urmatoarele
prevederi constitutionale:
.
Art. 1, al.(3) - sunt terfelite "demnitatea omului, dreoturile si libertatile cetatenllor ..."
.:
Art. 29, al. (1) $i (2) - devin nefuncfionale odata ce fn relaflile cu autoritaflle statului
romcin esti obligat sa te legitimezi cu C.N.P.-ul - a nu se uita ca acestuia - C.N.P.-ului - i s-a
dat o asa importanja de cStre autoritatile postdecembriste (democratice!) prin Legea nr.
105/1996, Tn spefa" Art. 5, al. (1) si (2) prin care totalitar se impune: "(1) Fiecarei persoane
fizice i se atribuie, Tncepind de la nastere, un cod numeric personal ... (2) Codul numeric
personal reprezinta un numar semnificativ {pentru cine? - nota mea) ce individualizeaza o
'
persoana fizica (a fast intrebata $i oersoana fizica daca este de acord? - Articolului 8,
aliniatele 11} si (2} din Co/to Drepturilor fundamentale a Unlunii Europene - nota mea) si
constituie singurui identificator (/? - nota mea} pentru toate sistemele informatice care
prelucreaza date nominale privind persoana fizica (din nou se mcalca Articolul 8, aliniatele
(1) si (2) din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ca sd nu mai vorbim de Art.
1, al.(3) din Constitute respectiv Articolul 1 din Co/to Drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene - nota meo)."Prin aceste considerente implicite Tncerc sa demonstrez c5
prevederile de mai sus incluse Tn aceasta lege sunt cu tenta" vadit totalitara si arbitrare Tn
context european si deci ar trebui - si eu am cerut si cer acest lucru - sa fie sesizata Curtea
Constitutional^ a Romaniei privind neconstitutfonalitatea Legii nr. 105/1996, al. (1) si (2).
2. Din punct de vedere chiar european acest text (v. punctul 1) mcalca flagrant Articolul 1 din
Carta
Articolului 8, aliniatele (1) si (2) din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
am dreptul ca dateie mele cu caracter personal sa fie tratate pe baza consimtamantului
"
meu si
chiar dreptui
de a obtine
rectificarea lor! In acest sens am cerut - chiar de la
f
C
X
Tnceputul acestui demers judiciar - eliminarea C.N.P.-ului din dateie mele cu caracter
personal (nu pot fi incluse Tn mod format - deci fa"ra consim^amantul meu - astfel de alcatuiri
in dateie mele cu caracter personal}!
-
Din palate, s-a dovedit - eel pufin Tn cazul acestui proces -* dosar nr. 1031/86/2014
devenit 1031/86/2014* si Tn cele din urma 181/39/2015; sper c5 nu si 3449/1/2015 - c5
Art. 16, al. (2) din Constitufia Romaniei este facultativ pentru o parte eel putin din
instance judecatoresti. Pe parcursul etapelor de judecata am protestat prin diverse
Tnscrisuri/plangeri Tmpotriva acestor abuzuri ale acelora care ar fi trebuit sa fie un exemplu
de onestitate si impartialitate. La Tnceput (dupa cum am aratat Tn RECURS - dosar nr.
1031/86/2014 - depus 17.07.2014) nu am fost lasat sa-mi sustfn cauza, apoi desi partea
adversa nu a venit cu nimic constitutional ca argumente (ceea ce au prezentat a fost
demontat de Curtea Constituflonala - v. Decizia CCR nr. 462/17.09.2014) li s-a dat castig de
cauza neluandu-se Tn calcul evidence prezentate de subsemnatul (v. Decizia nr.
317/26.01.2015 a Curfii de Apel Suceava pronunfata Tn dosarul nr. 1031/86/2014*). Am
demonstrat Tn TNSCRISUL depus direct instance! de judecata la data de 25.05.2015 c "nu a
existat de facto judecarea unui recurs!"; apoi - mult mai grav - Tn cadrul judecarii
^
H'
Deci, pentru toate aceste considerente m3 consider Tndreptafit s3 cer onoratei IN ALTE
CURTI sesizarea Curtii Constitutonale a Romaniei si PENTRU COMPLETAREA Art. 483, al. (1)
din Legea nr. 134/2010 (NCPC) cu o teza sau poate un aliniat (1*) care sa prevada chiar
posibilitatea unui "recurs la recurs" pentru motive ce tin de o rezolvare constitutional! a
unei situatii mai ales Tn contextul unor erori savSrsite de judecatori.
De asemenea mentionez ca a fost Tncalcat Art. 427, al (1), teza a doua din Legea nr. 134/2010
vizavi de comunicarea de catre TNALTA INSTANTA a Deciziei nr. 2722/16.07.2015 "Red.&tehnored.: BG
{Magistrat-asistent $ef Bogdan Georgescu - nota mea} (4 exemplare, 16.07.2015)" si ajunsa la
subsemnatul la data de ... 09.09.2015! De ce s-a Tncalcat oare prevederea din mai sus pomenitul articol,
teza a doua: "Comunicarea se va face de fndata ce hotararea a fost redactata si semnata Tn condi|iile
legii."?
23.02.2016
22.02
''
*,, ..
r.> - *
<
*<
CATRE
ROMANIA
/.
>
la Decizia nr. 454/23.02.2016 data Tn Sedinja publica din data de 23 februarie 2016 (Completul nr. 1 NCPC [p] Pre$edinte: Duican Doina; Judecatori: Voicu Rodica Florica, Paun Luiza Maria; Magistral
asistent: Vlad Georgiana) ce a caracterizat PLANGEREA Tnaintata de subsemnatui la data de 15.09.2015
Tea ca INADMISIBIlA (decizie definitiv) - aceste aspecte au fost comunicate verbal subsemnatului de
catre magistratul asistent Vlad Georgiana la ora = 1705Tn data de 23.02.2016 de fa|a fiind o persoanS de
sex masculin (care m-a chemat de la parterul Tea, unde fusesem condus Tn mod politicos de catre un
agent de securitate care mi-a comunicat verbal interdicfia de a mai ramane dupa ora 16 la etajul Tntai a
cladirii Tea).
Motive de nelegalitate pe care le invoc - prin aceasta" decizie s-au Tncalcat din punctul meu de
vedere:
Art.97 al. (3) si/sau (4) NCPC - am fost Tntrebat de cum consider: (daca") m-am adresat tn
mod legal acestei instance (Tea) cu PLANGEREA din data de 15.09.2015. Am raspuns ca da
deoarece am atacat inclusiv o decizie a Tea (Decizia nr. 2772/16.07.2015). Completez acum:
putea oare o instant! inferioara d.p.d.v. ierarhic (de la Suceava sau Vatra Dornei - Tn cazul
meu) sa judece o decizie a TCCJ ?;
Art.488 al.(5) si/sau (8) NCPC-inaintea oricarei dezbateri [Art.44, al.(l) NCPC] am invocat in
fata instance! cererea de recuzare a judecatorului HTncu Cezar formulata de subsemnatul la
data de 23.07.2015. Am fost oprit de presedintele completului de judecatS Duican Doina pe
motiv ca acest complet nu judeca cererea de recuzare. Dar, in acest caz, pe langafaptul ca
nu am primit nici un raspuns oficial la aceasta cerere de recuzare pe care am fnaintat-o Jn
'>
virtutea Art.42, al.(l), punctele 2. si/sau 13. (pe buna dreptate poate fi invocat m special
acest punct 13., legiuitorul neavdnd cum sa prevadd toate situafiile punctuate ce pot apdrea
m judecarea unei cauze), Art. 44 al.(2), Art.46, respectiv Art.47, al.(l) NCPC, s-a Tncalcat
Art.49 al.(2) NCPC (care dispune ca: "pronuntarea solutiei Tn cauza nu poate avea loc decat
dupa solutionarea cererii de recuzare" - desi aceasta "nu determina suspendarea
judecatii") prin faptul ca "pronuntarea solutiei in cauza" s-a dat tnainte de solutionarea
cererii de recuzare. si Tn plus fara luarea Tn considerare a argumentelor subsemnatului,
inclusiv cele care demasca erori materiale mai mult sau mai pu$in grave, dar inadmisibile
pentru o instan|a (ce sa mai vorbim de o TNALlA INSTANTA!) care are datoria si
solujioneze Tn mod constitutional cazurile care apar! Cum sa mai aiba cineva Tncredere Tn
aceste institufii ale statului?
Prin urmare cer casarea Deciziei nr. 454/23.02.2016 implicit si a tuturor celorlalte decizii.
sentinje, etc. incidente precum si analizarea, respectiv reevaluarea considerentelor care m-au pus Tn
situajia de a recurge la PlANGEREA Tnaintata de subsemnatul la data de 15.09.2015 TCCJ pentru
.
continuarea demersului meu judiciar, o analiza coroborata inclusiv cu Art.8 al.(l),(2) a Cartel
drepturilor fundamentale a UE care sa duca la sesizarea Curtii Constitutional a Romaniei de catre TCG
inclusiv Tn virtutea Art. 29. al.(l) si (2) din Legea nr. 47/1992 vizavi de toate prevederile actualmente
legate pe care le-am demonstrat a fi TOTAL SAU PARTIAL neconstitufionale apartinand legislate!
actuate. Le mai menfionez odata: atacabile prin exceptie de neconstitutionalitate: Art.194, punctul a),
teza a doua; Art.205, al.(2), punctul a); Art. 483, al.(l) din Legea nr. 134/2010 (NCPC); Art.5, al.(l),(2) al
Legii nr. 105/1996; Art.6, ai.(l),(2) si Art.17 ale O.U.G. nr. 97/2005 ce Tncalca prevederile Art.l,
al.(3),(5); Art.20 al.(l),{2); Art.23 al.(l); Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitufia Romaniei, ale
Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2); Art.ll
al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a UE, respectiv exceptie de nelegalitate ptr. Art.l, al.(l), lit.d) a
HG nr. 111/1997; Art.2 al HG nr. 113/1997; Art.8, al.(l), lita); Art.14, Art,25, lit.a) ale HG nr.
1375/2006 care au incalcat la fel prevederile de mai sus [Art.l, al.(3),(5); Art.20 al.(l),(2); Art.23 al.(l);
Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitufia Romaniei, ale Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO
precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2); Art.ll al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a UE]
si tot prin exceptie de nelegalitate Ordinul Ministrului de Interne nr. 1190/31.07.2001 (sau 2000) nu a
ajuns la public incalcandu-se de catre legiuitor Art.31, al.(l) si (2) din Constitute Romaniei, respectiv
prin abrogarea prevederii Art.26 din acest Ordin la data de 01.04.2003 (sau 2004) s-au Tncalcat Tn mod
implicit Art.29, al.(l),(2); Art.33, al.(l),(2),(3); Art.34, al.(l); Art.36, al.(l), Art.37 al.(l),(2).
Pentru ca demersul meu a ajuns sa fie public {am evitat acest lucru cat am putut, dar nu am mai
gcisit alta varianta - eu doar am cerut un lucru simplu si de bun simf autoritafilor competente ale
statului Tnca din 2004 (anul dou2 mii patru) * un act de identitate fa>a C.N.P. [impus prin decretul 59
din 2 martie 1978 - In plin regim dictatorial si agresiv implementat fntr-un mod cu totul si cu totul
neconstitutional prin Legea 105/1996, Art.5, al.(l)si(2). Aceasta obsesie a legiuitorului de a numerota, cu
alte cuvinte de a depersonaliza cetctyenii liberi ai acestei Jari (v. si declarafla actualului prim ministru
Dacian Ciolo? din 15 februarie 2016 pe pagina sa de Facebook preluata de AGERPRES) este total
nedemocratica deci si neconstitutionala precum si arbitrara Tn context european]} lansez rugamintea
catre profesionistii din domeniu (profesori universitari de drept, jurist!, avocafi, etc.) - pentru care
demnitatea omului, respectiv deontologia profesionala reprezinta valori Tn sine, valori perene care nu
pot fi "ajustabile" Tn funcfie de diverse criterii punctuale - sa se apiece pufin si asupra chestiunii Tn
cauza (depersonalizarea, respectiv reducerea omului la "resursa umana", deci echivalat cu alte
"resurse": minerale, alimentare, etc., mai plastic spus: echivalarea lui cu o piatra de constructs sau cu
un baton de salam - a nu se uita ca spre exemplu la farmacii sau daca vrei sa obfii un permis de
conducere, etc. nu te intreaba nimeni de nume, ci de C.N.P.) ale carei efecte sunt si vor fi din ce Tn ce
mai apocaliptice. Dau un exemplu: cartea profesorului universitar si rector al Universitafli din Craiova:
Dan Claudiu Danisor - "Libertatea Tn capcani - Aporii ale justice! constitutionale" aparuta Tn 2014, din
care am citat Tn decursul acfiunii mele judiciare si care mi-a fost de un real folos Tn a-mi fundamenta o
parte din argumente Tn acest demers.
De asemenea pentru cei care vor Tn mod sincer sa "scape" de acest C.N.P., ma vad Tndatorat sa
le transmit ce pot sa faca, lucruri pe care eu nu le-am stiut la vremea respectiva ca si le pot pune Tn
practica: dupa primul demers catre autoritatile competente (Serviciile publice comunitare de evidenta
populate! din raza lor de domiciliu) prin care se va cere un act de identitate fara C.N.P. si daca la acest
demers se va raspunde cu un refuz; se va trece la Tncercarea de a obfine prin justice a acestuia, si
anume: la prima instanta unde se va judeca fondul se va invoca prin cererea de chemare Tn judecata,
raspuns la Tntampinare (daca partea adversa va alcatui vreo Tntampinare la cererea dvs. de chemare Tn
judecata) si direct Tn fa|a completului de judecata exceptia de neconstitutionalitate ptr. Art.5,
al.(l),(2) al Legii nr. 105/1996; Art.6, al.(l),(2) si Art.17 ale O.U.G. nr. 97/2005 ce Tncalca prevederile
Art.l, al.(3),(5); Art.20 al.(l),(2); Art.23 al.(l); Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitute Romaniei,
ale Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2);
Art.ll al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a UE, respectiv exceptia de nelegalitate ptr. Art.l, al.(l),
lit.d) a HG nr. 111/1997; Art.2 al HG nr. 113/1997; Art.8, al.(l), lit.a); Art.14, Art.25, lit.a) ale HG nr.
1375/2006 care au Tncalcat la fel prevederile de mai sus [Art.l, al.(3),(5); Art.20 al.(l),(2); Art.23 al.(l);
Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitute Romaniei, ale Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO
precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2); Art.ll al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a
UE], respectiv nu Tn ultima instanta se poate ataca Tn justice faptul ca pe de o parte Ordinul
Ministrului de Interne nr. 1190/31.07.2001 (sau 2000) nu a ajuns la public Tncalcandu-se de catre
legiuitor Art.31, al.(l) si (2) din Constitufia Romaniei si pe de alta1 parte faptul ca prin abrogarea
>
prevederii Art.26 din acest Ordin (care prevedea ca persoanele care refuza carfile de identitate pe
motive religioase pot primi buletine de tip vechi - nespecificandu-se cat de vechi, eu am cerut un act
de identitate fara C.N.P. ca inainte de data Decretului nr.59/2 martie 1978) din cadrul acestuia la data
de 01.04.2003 (sau 2004) s-au Tncalcat in mod implicit Art.29, al.(l),(2); Art.33, al.(l),(2),(3); Art.34,
al.(l); Art.36, al.(l), Art.37 al.(l),(2). Necunoasterea exacta a anilor cSnd au fost luate aceste masuri
rezulta din neconcordanfa raspunsuriior primite de catre subsemnatui de la diverse institutf! ale
statului pe parcursul acestor ani. Instanfele judecatoresti desi au fost sesizate de subsemnatui nu s-au
"obosit" fn a afla adevarul, poate si din cauza ca subsemnatui nu a stiut sa atace aceasti problemi cu
excetie de neleealitate. dar fntr-o societate cu adevarat democratica o instanfi oarecare ar fi sesizat
ea Tnsasi problema, ar fi facut corectura: excetie de neleealitate fn loc de exceptie de
neconstitutionalitate.
,
1
26.02.2016
.,..
,-.
.
i
:
.
/
,.
.
.
.
...
: ;'
. - . ' :
'
'
f"
I
'"L
""
'
'
'-A
lu
'
. -',
JSIHXXXWKi '.
AS IHSIciv tfl
-: :
OOAK!