Vous êtes sur la page 1sur 245

Lot**-

</

Me*

fay

CA

/k

'
,

! FURNIZOR / PRESTATOR

ic.N.posTA mm S.A.

FACIIEA

;Nr.Reg.Can.?J40/8636/1998

;Cod de inreg.fiscalasRO 427410


; Hr.faciurii DIV00005094
ISediul socialnBucuresti,Dacia 140,sec 2, ', Data 27-05-2013
'- L-u-~
f v C-^-_.
<": ::V
s. - -~r --lO'" "tm
a ^ J/ -t'-:'_'/ =/O.'
:

!OP Vatra Don-si 1 of Jud 8V


IStr. Ftepublicii nr. 10 Vatra Domei

DAMST

'

CIF/OJI
Sediul soeial/Adresa cftT C(]Zi*EBTI 58
na arini
Con til
Eanca

Dtsiumirea si cantitatea serviciiior |


fjr6Btats sau a biinufilor livrate
!

Val, TVA >


Cota TVA 2W

;Data preieitarii 27-05-2013


Jttstinatar

! FO...ITIA - S P C L E P - V DORiCI
;Adrt?sa Vatra Domei &/ unirii
;20a srv piAblic

3=2x24% ,-

stainpila

Seria CM::1?JSV09 Nr. OOOliffil


:
T7/I - ,.'
4i./.i.V

Dacia 140,sec 2

^ BIR GABRIEL DftMJT adresa(localitatea) SAT QEftNESTI 58 SV dorn.


5=75 lei reprezsntand us'itravaloare factura Nr. DIV00005094,,
Pastrati prezentul doauisnt! Rsclass.tiile se priinesc in tsriiiai de 6 iuni de la data prezeitarii trisiiterii, dups espirarea
camia expediton.il pierde dreptul ds despagubire. VB ItOUIIH:
Sistas tuiitar c!e inserisre si nusserotars asigurat de H Posta Rcsiana SA
i
Sesizati faptele de csmptie savarsite de personalia HIRA, stinand la Directia General* Ant.icoru.ptie: telvenis \S0080W6

COINTFIRMARE PE FRJMIRJE
irenumele, societatea, institutia)

. Scara ..r7!7..... Apt. .,...

Bloc ..

t
VrA
Sector/ Judet <J.!Lt
',1

Satul

Localitatea

Codul

Oficiul postal

Felul trimiterii
Oficiul postal ....
<D
Q. E

greutate

^^^yOlSy^O

bnntoliWu

valoare

ramburs
Tiparit la Fabrica de Timbre

C.N. Posta Romana 29-1-29 A6t2

;
,-

PQJ-lTf*
l
l

'rtumote 5>i prenurrielf/.'sociefatea/instifuiiu')' " . " * ; ' ' " "


,,.,,-. ....
;: -'-X- - - ' - ' ' - -'y]^'p./t''A^ : ,
'. :; ."".' : -.-:: S':.:'5r?K\''.vii
;.,Kfc;.Si;&H,,:...,;;. Mr, .^-*f./filoc,..,,;...;TScara ..rrr7pt;....m;/
Satuil.
" Localitatea

Codul

-a a>

i 5

.........
Conf,m
m primire,
primi (semnaturatjestma^arului)
Calitatea prlmitorului.

Ofiotulpt)$tal;

** de .

(gradul de rudenie, delegat, Tmputernicitj

Motivul nepredarii:
(da<;a este cazul)

SemnStura /ucrStorului precfyor

PRIMARIA MUNICIPIULUI VATRA DORNEI


SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENJA
A PERSOANELOR, JUD. SUCEAVA
Str. UNIRII NR. 20-A

EX./
NR: 43.700 din: 29.05.2013
NOTIFICARE R.E.P.D.C.P. NR.1990

CAT RE,
D-nul Barbir Gabriel-Danut, com. Dorna Arini, jud.
Suceava, sat. Cozanesti nr. 58.
La solicitarea dumneavoastra, inregistrata cu numarui de mai sus,
referitoare la eliberarea unui act de identitate fara cod numeric personal(C.N.P.), va

comunicam faptul ca eliberarea unui act de identitate se face in baza unei cereri-tip ,
care se depune la ghiseul Serviciului Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor
Vatra Dornei, str. Unirii nr. 20-A, jud. Suceava, impreuna cu actele necesare,
prevazute in O.U.G nr.97/2005, republicata, privind evidenta, domiciliul, resedinta si
actele de identitate ale cetatenilor romani si de H.G. nr. 1375/2006, pentru aprobarea
Normelor metodologice de aplicare unitara a dispozitiilor legate privind domiciliul,
resedinta si actele de identitate ale acestora.
In conformitate cu prevederile art. 6,12,14,19 si 20 din O.U.G. nr. 97/2005,
republicata, CNP reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana
fizica. Actele de identitate se elibereaza in conditiile prezentei ordonante de urgenta,
cetatenilor romani care fac dovada identitatii, a adresei de domiciliu si, dupa caz, de
resedinta, in cazurile si conditiile specificate de actul normativ mentionat, precum si
de prevederile art. 44, 58 si 72 din H.G. 1375/2006, la care s-a facut referire.

Actele normative mentionate si nici o alta norma legala, in vigoare, nu prevad a


se putea elibera un act de identitate, fara cod numeric personal. In consecinta,
consideram cererea dumneavoastra ca fiind nejustificata si va restituim copiile xerox
ale actelor de stare civila si fotografiile trimise serviciului nostru, prin corespondents.
Cu stima,

SERVICIULUI,
-

VALERIU
'

'

ATENTIE! FURNIZAREA $1 PRELUCRAREA ACESTOR DATE SE FACE CU RESPECTAREA O.U.G. 97/2005, H.G. 113/1997, O.U.G. 96/2000, LG. 677/2001 1 NU POT FI
DATE PUBLICITATII SAU FOLOSITE IN ALT SCOP DECAT CEL SOLICIT AT!

CONSILIUL LOCAL AL MUNICIPIULUI VATRA DORNEI


SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR
DE EVIDENTA A PERSOANELOR

;-..*
3ay 73
\i;# e W!<

T.P.
POSTAROMANA
Nr.103/P/334002/2009 j
Vsilabilitate - permanenta
Vatra Dornei 1

'

*. ,. rr A-, , . .V ^..-,p t;

! CONSIUUL

LOCAL AL MUNICIPIULW WRA_ DORNE

SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR


DE EVIDENJA A PERSOANELOR

;
CATRE
Directia Judeteana dc Evident:] a Persoanelor Suceava
sir. Avram Tancu i n . 1 Suceava, cod. 720008

'.
i

Subsemnalul Barbir Gabriel-Danul cu domiciliul in coniuna Dorna Arini,


sat Cozancs.li, nr. 58, jud. Succavn, in (.eineiul dispo/Jjiilor art. 7 alin 1 din Legea
nr. 554/2004 forinulez prezenta
'
'I /

CERERE
prin care solicit revocarea in (ol a Notificarii nr. 43/29.05.2013 emisa de
Serviciul Public Comunitar Local dc Evidenta a Persoanelor de pe langa
Consiliul Local al Municipiului Vatra Dornci, cu sediul in Vatra Dornei, str.'

Unirii, nr. 20-A, jud. Suceava si solicit sa dispimcti obligarea SPCLEP Vatra
Dornei la emiterea unui act de idonlitatc pe mimele men, lara cod numeric
personal.

j!.

Consider ca refuzul autorilatilor de a elibera un act de identitate iara


inserarea unui cod numeric, la solicitnren expresa a persoanelor, constituie o
mcalcare a drepturilor si principiilor refcritoare la protectia drepturilor i
libertatilor persoanei in special a dicpluhii la o viafa privata privind datele cu
caractcr personal.
Prin atribuirea catre o persoanei a acestui cod de numere se permite
colectarea si stocarea de date de catre un operator, constiluind o ingerinja in
viata privata, iar conumicarea accstora u n u i tcrt poatc aduce atingere viejii mele
private, oricare ar fi utilizarca informatiilor comunicate.

";l /

Persoana fizica se individuaiizeaza prin mime, domiciliu, data i locul

it'

naterii, nicidecum printr- un numar, esie optiunea mea si trebuie rcspectata


atata timp cat nu afectez rclatiilc sociale si ordinca publica
Apreciez ca ret\izul elibcrarn u n u i act de identitate fara cod numeric
personal de catre SPCLEP Vatra Dornei estc nejustificat si prin urniare trebuie
revocata notificarea sus amintita.

I
]:H'
1^
M

Barbir Gabrie1-D>aniit

~
:

(nurnele ?i prenumele, societatea, InsJitutia)

Str

: Bloc.

Nr.

Sector/ Judet
Codul

. Scara .,

Apt

Satui.
Localitatea

Oficiul postal

Confirm primirea

(semnatural

0>

11

Calitatea primitorului

(gfedul de rudenie, dele>

j
-D TO

>ca w-

S 8.

Motivul nepredarii:
(daca este cazul)

pSO/fjfclOR $?*
SemnStura lucratorului preda

CONFIRMAME PE PRIIVIIRE
:

jiumele ?i prenumele, societatea, institulia)

4&.

PT$)

Nr. ..<rrr.O.. Bloc


/O/jv

Sector/Judet

Tiparit la Fabrica de Timbre

Satui .Vr^.WS:.

Scara

,.. Apt.

>

CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA


Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor Suceava
Mun. Suceava, str.Avram lancu nr.1, cod postal 720008;
Telefon/fax: 0230-522813; 0230-522814
e-mail: evp@dievp-suceava.ro www.djevp-suceava.ro
Nr.10701/P din 24 iulie 2013

Nr. notificare
ANSPDCP-1781

C a t r e,
Domnul Barbir Gabriel Danut
Comuna Dorna Arini, sat Cozanesti, nr.58, jLIdetui Suceava
Referitor la cererea dumneavoastra prin care solicitati revocarea Tn
tot a Notificarii nr.43/29.05.2013 emisa de Serviciul Public Comunitar Local
de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei si obligarea acestuia la emiterea
unui act de identitate pe numele dumneavoastra, fara cod numeric personal,
va facem cunoscut ca cererea dumneavoastra a fost redirectionata catre
S.P.C.L.E.P. Vatra Dornei, Tn calitate de emitent, avand Tn vedere
prevederile art.7 alin.(1) din Legea nr.554/2004 a contenciosului
administrativ, cu modificarile si completarile ulterioare.
Avand Tn vedere ca Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor
Suceava asigura coordonarea si controlul metodologic privind activitatea
serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor din judetul
Suceava, suntem Tn masura sa va informam ca, Tn conformitate cu
prevederile art.6 alin.3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 97/2005
privind evidenta, domiciliul, resedinta i actele de identitate ale cetatenilor
romani, cu modificarile si completarile ulterioare, fiecarei persoane fizice i se
atribuie, Tncepand de la nastere, un cod numeric personal care se Tnscrie Tn
actele si certificatele de stare civila si se preia Tn celelalte acte cu caracter
oficial, emise pe numele persoanei respective, precum i Tn Registrul
national de evidenta a persoanelor iar printre elementele obligatorii din
cuprinsul cartii de identitate prevazute de art.2, alin.(1) din Hotararea
Guvernului nr'.839/2006 modificata prin Hotararea Guvernului nr.516/2009
printre datele personale evidentiate la lit.g) se numara la pct.1 CODUL
NUMERIC PERSONAL.
Cu stima,

PMB/MM
Ex.2

'

I bONSSUUL

OIRECIIA JISBETEIIIA BE

u^, .i
w,-.....
wi.v-,_.,;.;

,-

PRIMARIA MUNICIPIULUI VATRA DORNEI


SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENJA
A PERSOANELOR, JUD. SUCEAVA
Str. UNIRII NR. 20-A

EX. /

NR: 43.700 din: 05.08.2013


NOTIFICARE R.E.P.D.C.P. NR.1990

CAT RE,
t

t;
D-nul BARBIR GABRIEL-DAN UJ, com. Dorna Arini, jud.
Suceava, sat. Cozanesti nr.58
:

La cererea dumneavoastra, prin care solicitati eliberarea unui act


de identitate fara cod numeric personal, revenim prin a va informa ca Directia
Judeteana

de Evidenta

dumneavoastra

prin

a Persoanelor

care

solicitati

Suceava
revocarea

ne-a inaintat solicitarea


in

tot

Notificarii

nr.

43.700/29.05.2013, emisa de serviciul nostru.


In raspunsul la solicitarea dumneavoastra s-au facut referiri la prevederile
art.6, alin.3 din Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta,
completarile ulterioare, prevederi privind atribuirea codului numeric personal, precum
si la art.2, alin.l din HG nr.839/2006, modificata prin HG nr.516/2009, referitoare la
elementele obligatorii din cuprinsul cartii de identitate.

\, re

Va informam ca pana in prezent ati detinut mai multe carti de identitate


provizorii pe care a fost inscris codul numeric personal, conform actelor normative in
v'goare.

:'

'

'

ATENTIEi FURNIZAREA$I PRELUCRAREA ACESTOR DATE SE FACE CU RESPECTAREA O.U.G. 97/2005, H.G. 11.VI997, O.U.G. 96/2000, LG. 677/2001 1 NU POT FT
DATE PUBLICITATII SAU FOLOSITE IN ALT SCOP DEC AT CEL SOLIC1TAT!

:
'
-

11 !.;, i ' -

JKiBUNALUL SUCEAVA

Y+

'
-1

o
u

D.

JJ/t/
/

'
Ca t~fLf*.//T~/h
/

^ - -/ - ^f

/vW

J^'f-^^-

'A

/-^^://7

/~f~

i/riTx.''^-

J^/k//

_2>O.*//

^u

A-7//?

J*4".

C/A/'/,^C//

h^J^l^rt^

/ ^7
0

L^^.A'

<?('-J A, Ui<-*^' '

.;-.

0"

ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCALDestinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUT
com. sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58, judetul SUCEAVA

DOSARUL NR. 1031/86/2014


Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Fond
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: C5 F Cont N

Comunicare Adresa
emisa la 5 februarie 2014
:

*'

Stimata doamna/Stimate domn,


.

. -

in legatura cu dosarul avand datele de identificare de mai sus, Tn calitate de Reclamant, va


comunicam ca Tn termen de 10 zile de la primirea prezentei comunicari, sub sanctiunea anularii cererii,
aveti de Tndeplinit obligatiile de mai jos:
A. Obligatia de a depune Tn 2 exemplare urmatoarele acte: cererea de chemare Tn judecata;
Tnscrisurile doveditoare;

C. Obligatia de a achita taxa de timbru Tn cuantum de 50 RON. Reclamantul are posibilitatea de a


formula Tn conditiile legii, cererea de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, Tn termen de 5
zile de la primirea comunicarii.
Nota: NOTA - sa depuna codul numeric personal; NOTA - aratarea dovezilor pe care se sprijina
fiecare capat de cerere iar pentru martori, numele, prenurnele si adresa ; copii de pe Tnscrisuri Tn 2
exemplare - certificate de parte pentru conformitate cu originalul; conform art. 150 c.p.c.
In situatia Tn care o parte din obligatii le-ati Tndeplinit pana la data primirii prezentei, va rugam sa
Tndepliniti i celelalte obligatii ce v-au fost puse Tn vedere pana la termenul precizat.

'

!
/&#*\'
:-/:-

Nr.103/P/5340/Z0u9j

*"-- -*

^l*\

*O

A*

fO

!i

"PENTRUJIPTIE, *

-;

* *

'2
c

TRIBUNALULSUCEAVA
Sir. Steian ce! Vlare, nr. 62
.vs.: rt -cipius Suceava
Juaetul Suceava

23454

'

'-

,
,?

v/

//
/

. eteana de pensii
Total drepturi

331 37
53181
1VASCO I MARIA

09/02

1797000

Irtdexare
S2325
A n : 1972 N r p c t = O, 83095

SUCEAVA
CNAS
135218
,

: ii

VATRA DORNEI
CMP: LIPSA GIMP

Retineri

: -.--

Ind.DllS
,

:
..
:
:
:re adresata Casei judeteue i

'*
-

;;

' va inscrie oe ori X

ATAPENS'E

.'

Seria SVDA

ROMANIA
DORNA ARINI

Nr. 541

Judetul: Suceava
Codul de inregistrare fiscala (C.I.F): 6576100
Adresa:....

MODEL 2006 - ITL 1 - Regim special

CHITANTA

ELEMENTE DE IDENTIFICARE A CREDITORULUI

P.P.

NR. ROL NOMINAL UNIC >

PENTRU CREANTELE BUGETELOR LOCALE

7364

Codul de identificare fiscala (C. I .F) >

<r

1701023335011

CODUL
din clasificatia
bugetara
07.02.03.01

Taxa judiciara de timbru


TOTAL

ELEMENTE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

Numele: BARBIR GABRIEL DANUT

Adresa: Cozanesti, Str. Principala, Nr. 0, C.P. 0, Jud.


Suceava

C.I.F. reprezinta codul de identificare fiscala, atribuit potrivit legii, care


poate fi: codul numeric personal, numarul de identificare fiscala, codul
de inregistrare fiscala sau codul unic de inregistrare, dupa caz.
DENUMIREA CREANTEI
BUGETULUI LOCAL

Din: 10.02.2014

Sume incasate
Curent

Majorari

Penalitati

Bonificatii

Ramasita2>

50,00

0,00

0,00

0,00

50,00

0,00

50,00

0,00

0,00

0,00

50,00

0,00

Total 3>

Suma in litere: ==CINCIZECI LEI SI ZERO BANI==


1) Obligatii cu termene de plata in anul curent
2) Obligatii restanie la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior
3) Totalul achitat. Nu include bonificatia acordata pentru plata anticipana a creantelor datorate pentru intregul an.

ELEMENTE DE IDENTIFICARE
A INCASATORULUI

LEGITIMATE

STORUS AURORA

A U /I

(' f^A

NR.

- * ,

Astazi: 10 februarie 2014


(semnatura)

ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUT
com. sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58, judetul SUCEAVA

P
DOSARUL NR. 1031/86/2014
Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Fond
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: C5 F Cont N
9

Comunicare Ad res a
emisa la 18 martie 2014

Stimata doamna/Stimate domn,

Tn legatura cu dosarul avand datele de identificare de mai sus, Tn calitate de Reclamant, va


comunicam Tntampinarea si faptui ca Tn termen de 10 zile de la primirea prezentei comunicari, aveti
obligatia de a depune raspuns la Tntampinare. Depuneti documentele solicitate si Tnscrisurile doveditoare
Tntr-un exemplar pentru instanta si cate un exemplar pentru fiecare parte, cf. art. 150 NCPC
Nota: intimpinare

Semnatu

X:v,

'"' -.".

'-' f _^1

/7

i
I

V, PENIRUJUSTiTIE,
POTAROMANA
Nr. 103/P/5340/2009

13 03

i
TR1BUNALUL SUCEAVA
r. |tsfan eel Mare Nr. 621
Munlcipiul Suceava
JudetulSuceava

:
'

32771

r.*/.
7

ROMANIA
JUDETUL SUCEAVA
PRIMARIA MUNICIPIULUI VATRA DORNEI
NR. 4346 / 25.02.2014

DOSAR NR. 1031/86/2014

Catre,
Judecatoria Municipiului Vatra Dornei

Municipiul Vatra Dornei, prin primar - Hie Bonches., cu sediul in municipiul


Vatra Dornei, str. Mihai Eminescu, nr. 17, judetui Suceava in calitate de Parat in
proces cu Barbir Gabriel Danut, domiciliat in Comuna Dorna Arini, nr. 58, judetui
Suceava, in calitate de reclamant pentru fond, formulam:

Tntampinare

Prin care solicitam respingerea actiunii reclamantului ca nefondata din


urmatoarele considerente:

In fapt:
Conform prevederilor art. 17 din ORDONANTA DE URGENTA Nr. 977 14
iulie 2005 Republicata privind evidenta, domiciliul, reedinta i actele de
identitate ale cetatenilor romani:
"(1) Cartea de identitate confine date in format tipdrit sau in format inscriptionat
prin tehnici speciale, date aferente cardului national de asigurari sociale de
sandtate, stabilite la art. 331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in
domeniul sdndtafii, cu modificdrile i completarile ulterioare, inscrise in mediu de
stocare, precum i elemente de particularizare i de siguranja.
(1^1) In mediul de stocare prevdzut la alin. (I), care asigura funcfionahiaiea
carjii de identitate ca i card national de asigurari sociale de sandtate, se inscriu
exclusiv datele aferente cardului national de asigurari sociale de sandtate,
stabilite la art,__331 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, cu modificdrile i completarile
ulterioare.
(1*2) Datele aferente cardului national de asigurari sociale de sandtate
stabilite la ar_L 331 alin. (1) i (2) din Legea nr. 95/2006, cu modificdrile i
completarile ulterioare, inscrise in mediul de stocare a carpi de identitate, pot fi
accesate i utilizate door de persoanele abilitate conform Legii nr. 95/2006, cu
modificdrile i completarile ulterioare, i actelor normative subsecvente acesteia.
(1*3) Datele biometrice nu pot fi accesate de persoanele prevdzute la alin.
(1*2).

(2) Datele cu caracter personal mscrise in cartea de identitate sunt:


a) numele iprenumele titularului;
b) sexul;
c) cetdfenia titularului;
d) data i locul nagterii titularului;
e) semndtura ologra/a a titularului;
f) imaginea faciald a titularului;
g) CMP.; '
h) adresa de domiciliu a titularului.
(3) In cazul mcapabililor si al persoanelor infirme sau analfabete, semndtura
ologrqfa a titularului poate lipsi din confinutul carpi de identitate.
In concluzie din mentionarea CNP - ului in cartea de identitate a unui
cetatean roman este legala i obligatorie la intocmirea acesteia.
Reamintim reclamantului ca orice cetatean roman are conform constitute!
atat drepturi cat i obligatii, obligatia fundamentals fiind cea de a respecta
constitutia i prevederile legale in vigoare.
Avand in vedere cele expuse onoratei instantei, solicitam respingerea
actiunii reclamantului Barbir Gabriel Danut ca nefondata.

i:

In drept:
Formulam prezenta intampinare in baza prevederilor art. 205 alin. (2) din
Legea 134/2010 privind Codul de Procedura Civila, in sustinerea celor prezentate
invocam prevederile art. 17 ORDONANTA DE URGENTA Nr. 97/14 iulie
2005 Republicata privind evidenta, domiciliul, reedinta i actele de identitate ale
ceta|enilor romani.

In caz de neprezentare, solicitam judecarea i in lipsa a cauzei conform


prevederiior art. 223 coroborat cu art. 411 Cod Procedura Civila.
Depunem prezenta intampinare 'in doua exemplare unul pentru instanta i
unul pentru comunicare reclamantului.
Consilier Juridic
Cataliii Dudici

La tipografia Arhiepiscopiei Sucevei si Radautiior de la Manastirea Sfantul loan


eel nou de la Suceava

Azijot, 27.03.2014, ora~ 9.30 - dupa Sfanta Liturghie, T.P.S. Pimen, arhiepiscopul Sucevei
si Radautiior mi-a dat binecuvantare pentru proces "impotriva statului" contra C.N.P.
Am batut la usa ia tipografie si am spus:
-

"Blagosloviti!"
"intra!" mi s-a raspuns (vocea I.P.S.-ului Pimen).

','

Inauntru era T.P.S. Pimen Tmbracat simpiu {haina monahala) fara nimic pe cap cu un
parinte (cred) cu barba tunsa, de Tnaitime parca un pic mai mic decat T.P.S. Pimen, cu fata
smerita, brunet, Tmbracat simpiu Tn haina neagra fdiaeon sau preot). LP.S. Pimen mi-a zis:
-

"Spune!"

Eu am zis :
"Binecuvantati parinte!" si mi-am plecat capul.
El m-a binecuvantat si a repetat:
-

"Spune!"

Am zis:
"Sunt Tn proces cu statui Tmpotriva C.N.P. si am venit pentru binecuvantare."
"Pentru ce-ti trebuie binecuvantare?"
-

"Pentru proces!"

M-a binecuvantat facandu-mi a doua oara cruce pe cap spunandu-mi:


-

"MergicuDomnul!"

i-am sarutat mana si i-am spus:

"Bodaprosti parinte episcopal"

,
ing. geolog Gabriel Barbir,
27.03.2014,
Pomenirea Sf. Matroana din Tesaionic si a Sf. Me. Filit si Lidia cu cei 4 fii ai lor

'"-*

Motto

auo iBO

>

Jktr-*"''*'"'

"lubirea si Adevarul sunt de o fiin^a; cresc una prin ceaialta, se Tntrepatrund Tn infiniturile
nesfarsite. lubirea traieste prin Adevar, iar Adevarul traieste prin lubire. Daca lubirea are un limbaj,
acesta e Adevarul; si iarasi, daca Adevarul are o limba, aceasta-i lubirea. Cel ce are Adevarul are lubirea.
Adevarul nu poate trai Tntr-un suflet Tn care nu este salasluita lubirea, fiindca lubirea este viafa
Adevarului, suflarea Adevarului si inima Adevarului. lubirea e cea care vadeste ce-i din Adevar Tn om:
acolo unde nu e Adevarul, nu e lubirea. Fara Adevar, lubirea si-ar pierde vederea, s-ar afunda m
Tntuneric si ar ajunge oarba; fara lubire, Adevarul s-ar vesteji si ar muri pentru totdeauna. Adevarul si
lubirea sunt vasele sfinte de nesfaramat ale harului. milei si pacii lui Dumnezeu. Sufletul care le are, se
umple Tndata" de harul dumnezeiesc. Fiindca doar datorita lubirii si Adevarului ce sunt mlauntrul omului,
acestea trei sunt unite armonios. Iar darul acesta vine de la Preasfanta Treime. Dragostea crede totul,
,
iarta totul, dar se bucura numai de Adevar/'
(Sfantul lustin Popovici - extras din "Pagini din mva^atura si istoria credinjei noastre stramosesti
-VIII", pag. 73-74, Ed. Arhiepiscopiei Sucevei si Radautilor - Suceava 2013, Tiparita cu binecuvantarea
Tnalt Prea Sfinfltului f PIMEN - Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor)
La dosar nr.1031/86/2014

CATRE
TRIBUNALULSUCEAVA

'
Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, avand Tn vedere comunicarea adresei
instantei din data de 18 martie 2014, formulez
.

RASPUNS LAtlMTAMPINAREA
depusa de Municipiul Vatra Dornei prin primar Hie Benches, si arat ca Tnscrisul depus de parata, Tn
argumentarea solicitarii de respingere a cererii mele, nu a facut decat sa reproduce textual dispozitiile
art. 17 din DUG nr. 97/14 iulie 2005 fara a tine seama de motivele care au determinat demersul meu
judiciar privind eliberarea unui act de Identitate fara atribuirea si mentionarea codului numeric personal,
si care constituie principalul conslderent pentru care am cerut concursul instantei de judecata.
La Tnceput nu am pus problema CNP-ului, pe care nu am constientizat-o. Acest lucru s-a
Tntamplat Tn mod treptat Tn cursul anului 2004. Pentru prima data am introdus aceasta problema la data
de 26.10.2004 In PETITIA adresata D-lui Luncasu Silviu-Cristian, Director General al INSPECTORATULUI
NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR din subordinea MIN1STERULUI ADMINISTRATE! SI

INTERNELOR : "... neeliminarea codului numeric personal care II reduce pe om din slava data lui de catre
Dumnezeu care l-a creat "dupa chipul lui" (BIBLIA , ED. SF. SINOD - 1914 - Facerea 1, 27), la cea de

plata pe card. Dar am obosit si eu. Cred ca ma retrag. Sunt de opt luni la pensie. Tmi ajunge! Ca geolog,
subteranul te solicits foarte mult.
Concluziona'nd, consider ca drepturile mele constitutional referitoare la viata private, precum si
cele referitoare la libertatea de gandire, constiinta1 si religie, care Tntr-un stat de drept trebuiesc
respectate, sunt incalcate, atata timp cat convingerile mele religioase nu-mi permit anularea identitatii
prin miocuirea acesteia cu un numar. Din considerente religioase eu nu pot accepta vreun act de
identitate cu CNP (nicidecum cu coduri de bare sau cip, etc.), iar autoritatile statului al carui cetatean
onest sunt trebuie sa-mi ofere posibilitatea satisfacerii opfiunii mele religioase, cu atat mai mult cu cat
exista precedentul creat prin art. 26 din Ordinul 1190/ 31.07.2001 (sau 2000) al Ministrului de Interne In

care este precizat faptul ca "persoanele care refuza" cartea de identitate din motive religioase"
primesc buletine de tip vechi . Nefiind specificat cat de vechi, eu inteleg ca poate fi si un tip de buletin
de dinaintea datei de 2 martie 1978 (data nefastului decret 59 ce a introdus CNP-ul). Acest lucru este
sustinut si de existenta la data de 31.07.2001 sau 2000 - data cand a fost emis Ordinul 1190 - a
buletinelor de acest tip fara CNP. Exemplific cu cazul bunicii sotiei mele de la care am gasit un cupon de
pensie datat 09/02 (adica septembrie 2002), deci ulterior datei de 31.07.2001 unde Tn rubrica CNP este
trecut LIPSA CNP. Acest lucru nu a imoiedicat-o sa-si ridice pensia. Copii dupa acel cupon am depus la
Tribunalul Suceava la data de 11.02.2014 (Nr. 1031/86/2014). Prin refuzul autorita"tilor administrative de
a-mi elibera un act de identitate farS CNP, se confirma faptul ca doar in perioada 31.07.2001(2000) 01.04.2003(2004), convingerile religioase ale cetatenilor romani au contat, dupa aceasta perioada" se
invoca diferite acte normative interne care, toate la un loc, Tncalca Tn mod flagrant normele europene in
materia drepturilor fundamentale ale omului. Cred ca" libertatea constiintei trebuie garantata, ea nu
poate fi Tngradita sub nici o forma, iar faptul ca autoritatile carora m-am adresat panS acum nu
manifests un spirit de toleranta si respect fata de optiunea mea religioasa" constituie o vatamare
flagranta a drepturilor si intereselor mele legitime. Aceasta atribuire fortatS a unui cod numeric nu
Tnseamna decat un prim pas cStre stergerea si reducerea la zero a tuturor drepturilor mele, printre care
si dreptul fundamental de a avea un nume. nu un numar. actiune clasif icata Tn procesul de la Numbers
ca fiind CRIMA IMPOTRIVA OMENIRII. A se vedea si manifestatiile Tn douS r^nduri [04.06.2004 si
aproximativ doua saptSmani - sfarsitul lui iunie - Tnceputul lui iulie 2012 (postal pe site la data de
13.07.2012)] a ROM AN I LOR DIN MOLDOVA DE PESTE PRUT. CARE. CU MITROPOLITUL VLADIMIR AL
CHISINAULUI SI A TOATA MOLDOVA ?N FRUNTE. NU S-AU lASAT PANA NU AU OBTINUT DE LA STAT
ALTERNATIVE LA ACTELE CU CNP! DECI SE POATE! DESPRE ACEASTA VICTORIE APROAPE INCREDIBIlA.

H"

PRESA NOASTRA BISERICEASCA N-A SCRIS NIMIC (NICIDECUM CEA LAICAl: NICI MACAR REVISTA
ATITUDINI!... NO COMMENT!
Multe ar mai fi de adaugat, dar ma opresc aici. i timpul de 10 zile a fost si el prea scurt.
Sper ca esentialul sa poata fi decelat. Doamne ajutS! Depun raspunsul la Tntampinarea paratei Tn dublu
exemplar.

31.03.2014

ing.geolog Barbir Gabriel Danut


/
Af.

Depun alaturat urmatoarele mscrisuri Tn dublu exemplar cu men|iunea pe fiecare fila:


"conform cu originalul" si de asemenea avand semnatura mea pe fiecare fila ce are rol de a atesta
mentiunea de mai sus: "conform cu originalul":
I. 22 pagini mscrisuri cu "lupta" mea cu autoritatile din 2003 pana Tn 2008 - numerotate de la
1-1 la 1-22;
II. 16 pagini Tnscrisuri cu ceea ce s-a Tntamplat Tncepand cu data de 14 ianuarie 2009 si pana la
data de 12 februarie 2014 (cuvantul staretului Hariton Negrea) Tn lupta (implicit) anti-CNP numerotate de la ll-l la 11-16;
III. 19 pagini Tnscrisuri cu marturii despre CNP (din revistele "Credinta ortodoxa", "Porunca
lubirii" si cartea "Gand si Slova Ortodoxe Cartea -Vol.1." - numerotate de la Ill-l la III-19.

necuvantatoare Tnseriata ..."(in prima pagina a petifiei - reprosuri vizavi de cum afecteaza cartea de
identitate llbertatea de conftiinfa. De asemenea fac precizarea ca in PETITIE am citat din memorie:
"duoa chioul si asemdnarea Sa", ceea ce este inexact. Omul a fast creat dupa chipul Lui Dumnezeu si i sa dot voie libera pentru a ajunge la asemdnarea cu Dumnezeu. Mesajul per ansamblu nu a avut de
suferit). De aceea sunt nevoit sa fac un scurt istoric a ceea ce s-a Tntamplat Tncepand cu ziua de 16
februarie 2003, data la care am primit SFANTA TAINA A CASATORIEI la manastirea "Petru Voda" cu
binecuvantarea parintelui duhovnic si a parintelui lustin. Cu acest prilej parintele lustin, pe langa alte
sfaturi ne-a zis sa nu luam cartf de identitate, ci sa cerem de la autoritafi buletine de tip vechi. La
Tnceputul postului mare al anului 2003, sofia mea a fost la politia Vatra Dornei (trimisa fiind de mine)
pentru a cere dupa cum ne-a spus parintele lustin. Cand am ajuns eu de la serviciu acasa, ea era toata
plansa si mi-a zis ca un ofifer de p'olifie (femeie - nu-i dau numele, dar lucreaza si Tn prezent acolo) a
bruscat-o verbal, de a facut-o sa planga. Imediat, cu prima ocazie m-am dus eu la police si am Tntrebat

cum de e posibil asa ceva; m-a 'linistit' dl. Ciuhlau Valeriu (actual Agent sef de politic) care a vorbit
normal cu mine, transmitandu-mi totodata ca ceea ce vrem noi nu se poate rezolva la Vatra Dornei,
poate la Suceava. Asa am ajuns la data de 14.05.2003 Tn audienja la dl. subcomisar Dan Hoffman care a
aprobat cererea noastra fara comentarii fiind foarte amabil [a vrut chiar el sa ne elibereze buletinele,
dand un telefon undeva ca sa-i fie aduse doua buletine Tn alb, dar nu i s-a raspuns la telefon. Langa el era
un ofi^er (cred - din subordine) care Tn mod vadit a fost deranjat de cererea noastrS. A profitat de faptul
ca nu s-a raspuns la telefon si a vrut sa ma expedieze, dar dl. subcomisar nu m-a lasat sa plec pana cand
nu a vorbit telefonic cu cei de la poltyia Vatra Dornei, carora le-a pus Tn vedere sa ne elibereze
documentele de identitate precum am cerut, scriind acest lucru si pe cererea noastra]. Imediat am
plecat Tnapoi la Vatra Dornei, unde dl. Ciuhlau Valeriu ne-a spus ca pe moment nu au buletine de tip
vechi Tn alb si ca poate sa ne elibereze pana vor veni acelea - doua cartf de identitate provizorii. Noi,din
pacate am acceptat si... am tot asteptat sa vina buletinele de identitate, care n-au mai venit... Tn luna
mai 2004 cineva ne-a furnizat xerocopia articolului din revista "Credin^a ortodoxa" (pag.10) - la vremea
respective aparand cu binecuvantarea episcopului Eftimie al Romanului - din luna octombrie 2002 (daca
o aveam la timp!) - Tn care se aduce la cunostinja cititorilor acestei reviste existenfa unui ORDIN al
MINISTERULUI DE INTERNE cu nr. 1190 din 31 iulie 2001 (de circulatie internal) care precizeaza ca

"persoanele care refuza cartea de identitate din motive religioase" primesc buletine de tip vechi.
Imediat (21.05.2004) am alcatuit o noua CERERE pe care am adresat-o efului Serviciului de Eviden^a a
Populatiei din cadrul Police! Municipiului Vatra Dornei la care ni s-a raspuns de la DIRECflA GENERALA
DE EVIDENjA INFORMATIZATA A PERSOANEI prin DIRECTORUL GENERAL al acesteia, Domnul Chester de
police NICOLAE IONEL (Nr. 1047793/21.06.2004) pe numele meu si ... stupoare, pe numele ... mamei
mele (Tn loc de al sojiei mele!) Vianora-Gabriela?!... Pe Sofia mea o cheama Florentina-Gabriela! Mama
nici pana-n ziua de azi nu stie nimic. No comment! Acest raspuns eel putin ciudat (ca destinatari) ne mai
informeaza ca "... reglementarea din ordinul ministrului administrate! si internelor la care facefi referire
(e vorba de ordinul nr. 1190/31.07.2001 - nuantat de domnul Chester de politie NICOLAE IONEL
... ordinul ministrului administrate! si internelor... si nu al MINISTERULUI DE INTERNE cum apare
in revista "Credinta ortodoxa"} a fost abrogata la data de 01.04.2004." La datele de 9.07.2004 respectiv
3.08.2004 am Tncercat prin doua cereri sa obtinem doua cartf de identitate provizorii (bazandu-ne pe
raspunsul din data de 21.06.2004), dar n-am reusit... Atunci am fost nevoiti sa revenim cu un MEMORIU
la DIRECTIA GENERALA DE EVIDENjA INFORMATIZAlA A PERSOANEI, catre DIRECTORUL GENERAL al

>

,-

acesteia, Domnul Chester de police NICOLAE IONEL (de unde ne-a venit raspunsul dat la data de
21.06.2004). Acesta a fost Tnregistrat cu nr.1202986/ 27.08.2004. Am aratat ca ne-am adresat acestei
institutii fn virtutea art.30, art.47 din Constitute i am aratat ca in cazul nostru au fost Tncalcate de catre
o autoritate publics art.15, art.29, art.31, art.33-din Constitute, etc. Ni s-a raspuns acum de la
INSPECTORATUL

NATIONAL PENTRU

EVIDENTA

PERSOANELOR

din

subordinea MINISTERULUI

ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR (Nr.1163812/ 28.09.2004) prin Domnul DIRECTOR GENERAL, Comisarsef de police LUNCAU SILVIU-CRISTIAN, prin care ni se aduce la cunostinta ca ... "Tn rlspunsul nr.
1047793/ 21.06.2004, fn urma unei regretabile erori de tehnoredactare, s-a Tnscris ca data a abrogSrii
'01.04.2004', Tn loc de 01.04.2003, asa cum era corect". Vizavi de " dispozijiile constitutional" la care
ne-am referit Tn documentul Tnregistrat Tn data de 27.08.2004, ni se fac trei precizari din care prima:
"art.16, alin.(2) din CONSTITUTE ROMANIEI, dispune: nimeni nu este mai presus de lege", etc. Tn
acest context am formulat o PETITE catre INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR
din subordinea MINISTERULUI ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR, Domnului DIRECTOR GENERAL, Comisarsef de polifie LUNCAU SILVIU-CRISTIAN (INTRARE Nr. 62903/ 26.10.2004) Tn care am demontat tot ceea
ce s-a scris Tn raspunsul din data de 28.09.2004. Aici, precum am amintit mai sus , am pus pentru prima
data problema CNP-ului si mai mult decat atat am demonstrate ca: " Tn acest moment, sunt Tntrunite Tn
plus conditii care ne Tntaresc convingerea ca Tn coformitate cu articolul 48 din Constitute Romaniei (si
credem ca nu nurnai), ne putem considera persoane vatamate Tntr-un drept al nestru, implicit Tntr-un
interes legitim". Nu am recurs la JUSTICE Tn acel moment pentru ca la acel moment nu aveam
binecuvantare de la duhovnic (aceasta a venit pe 1 mai 2013). Ni s-a raspuns aproximativ ca si pana
atunci (Nr.62903/ 16.11.2004). Vazand acest lucru am renunfat sa mai "polemizam" cu autoritafile
respective ale statului (e drept c au aparut probleme din ce Tn ce mai dure de alt ordin, dar, cu ajutorul
lui Dumnezeu, le-am biruit). Pasul urmator l-am fScut la data de 06.02.2007, cind ne-am adresat
Domnului Subprefect STEFAN ALEXANDRU BAlSANU. Ne-a Tnjeles si ne-a promis ca va face tot ce tine de
el. Dar n-a putut face prea multe... Ne-a informal ulterior Tn scris ca a trimis petifia noastra
(Nr.243/P/U.B./06 martie 2007) la DIREqiA PUBLICA COMUNITARA DE EVIDENTA A PERSOANELOR
SUCEAVA, de unde, cum era de asteptat, am primit un raspuns Tn acelasi "limbaj de lemn"(Nr.l0701/ 11
aprilie 2007). La data de 14.01.2008 am revenit la Domnului Subprefect STEFAN ALEXANDRU BAlSANU
cu o PETITIE (Nr. 37/P/ 14.01.2008) Tn care, Tn primul rand, am cerut: " va rugam sa facet! demersurile
necesare la MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR si/ sau GUVERNUL ROMANIEI prin care sa
obtineti ANULAREA abrogarii aplicarii Ordinului MINISTERULUI DE INTERNE cu nr.1190 din31iulie 2001
din data de 01.04.2003(2004) ...". IN RASPUNSUL PRIMIT DE LA INSTITUTIA PREFECTULUI - PREFECT
OREST ONOFREI (Nr.37/P/B.D. din 07.02.20081. NI SE COMUNICA IN PREMIERA ABSOLUTA ORDINUL
MINISTRULUI DE INTERNE PRIN CARE S-A ABROGAT DOAR UN MK i IIML DIN ORDINUL MINISTRULUI DE
INTERNE 1190 PRECUM SI NUMARUL ARTICOLULUI DIN ORDINUL MINISTRULUI DE INTERNE 11907
2000! i,w ^.u^;): "TNCEPAND CU DATA DE 1 APRILIE 2003 S-A DISPUS JNCETAREA u^.UuA..
BULETINELOR DE IDENTITATE. AVANDU-SE TN VEDERE PREVEDERILE ORD1NULUI MINISTRULUI DE

::;7:n::: ::~. ::c;-;:; :~::: z:.~z z .'. :.z~.zz:~ : : ::; -::: C~~:NULUI M^.J'ULUI DE INTERNE
BULETtNE.". Faptul era Tmplinit. Orice petifie am fi facut si oriunde, raspunsul era previzibil. Singura
solute era (lumesc vorbind) justitia. Dar, la fel, neavand binecuvntare de la duhovnic nu am putut sa
ne adresam ei. Tntrebandu-l pe pSrintele lustin, el s-a suparat pe mine ca nu am rabdare. Apoi a venit si

momentul 14.01.2009. Entuziasm maxim. Nu am fost de acord cu forma de tabel gandita de monahul
Filoteu Balan din cauza faptului ca" presupunea completarea pe ISnga nume, etc. - a CNP-ului... In
consecin^a, am gandit eu un tabel fara CNP, si am Tnceput sa adun semnaturi. La cateva zile dupa ce am
Tnceput tabelul, am mers Tnapoi la manastirea "P-ETRU VODA" ca sa-mi susfln punctul de vedere.
Nereusind, am lasat o copie dupa tabelele mele cu semnaturi acolo si m-am oprit Tn a strange semnaturi.
Au aparut imediat pe internet (29.01., respectiv 04.02.2009 doua demersuri alcatuite primul de avocatui
Mihai Rapcea care a dat Tn judecata Guvernul, si al doilea de Presedintele de onoare al Asociaflei Civic
Media, Victor Roncea Tn numele Coalitiei Tmpotriva Statului Politienesc. Totul a culminat cu depunerea
la INSTITUTIA PREZIDENTIALA a aproximativ un million de semnaturi... Dar rezultatul nu a fost eel
scontat... NU LE-A LUAT NIMENI TN SEAMAi UACA sfc AJACA KAUAQIMA tiNP-un - HAKiNitLt tusiiN
ASIA A IIMUEKV.AI. UAK IVi-A FUSI INIEtta - ALIA , IKEU. AK H hUai MJAKI A Altai fci AlllUIMI CU

LUI uuiif<ccu nMt\uiM iMu-i rLMv. JUIVIM IMI <ic uc iviftauKMi. In alia ordine de jdei, CNP

ul 1701023335011 ipe care nu-l consider ca data personal! si datorita caruia am depus Tn data de
03.02.2014 la TRIBUNALUL SUCEAVA -

'in extreme' PlANGERE Tmpotriva SERVICIULUI

PUBLIC

COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI. care ce-i drept este Tn actual Tn
subordinea MUNICIPIULUI VATRA DORNEI (reiese din cine a alcatuit si semnat TNlAMPINAREA). Cu acest
SERVICIU PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI care a fost Tn
subordinea MINISTERULUi DE INTERNE (sub diverse denumiri) si cu DIRECTIA GENERAIA DE EVIDENTA
INFORMATIZATA A PER5OANEI (prin domnul Director general, Chestor de police Nicolae lonel - la
vremea aceea), respectiv cu INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR (prin dl.

Director general, Comisar-sef de police Luncasu Silviu-Cristian la vremea aceea ) am avut Tncepand cu
anul ?nft* o serie de divergen|e vizavi de moralitatea actelor de identitate introduse prin LEGEA
NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996. ACEST LUCRU A FOST RECUNOSCUTtN MOD IMPLICIT TN ANUL 2001 (",.
2000)- Ordinul nr. 1190 din 31 iulie ZOOlssau 2DOOi al Ministerului de Interne ce contine un articol
(art.26i Tn care este precizat ca "persoanele care refuza cartea de identitate din motive religioase"
primesc buletine de tip vechi, DAR ... la data de 01.04.2004 sau 2003 (avem doua" raspunsuri diferite
semnate de cei doi director! general!), acest ordin a fost abrogat (doar art.26!, dezinformarea celor de la
"interne" se pare ca le este Tn sange!) ... etc.] IMPUS de autoritafile COMUNISTE probabil Tn anul 1984
[odata cu eliberarea buletinului de identitate cand subsemnatul a Tmplinit 14 ani - mama nu-si aduce
aminte s-o fi chemat cineva (organele de militie) Tn vederea introducerii CNP pe certificatul meu de
nastere, tata a decedat Tn 2000 si nu am apucat sa-l Tntreb] pentru a se conforma DECRETULUI NR. 59/
2 MARTIE 1978 pentru modificarea LEGII NR. 5/ 18 MARTIE 1971 cu privire la actele de identitate ale
cetajenilor romani,precum si la procedura schimbarii domiciliului si a resedinfei emis de CONSILIUL DE
STAT al REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA, semnat de dictatorul comunist NICOLAE CEAUSESCU,
publicat Tn BULETINUL OFICIAL NR.15/ 4 MARTIE 1978, intrat Tn vigoare la data de 3 MAI 1978 (60 de zile
de la publicarea Tn BULETINUL OFICIAL al REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA - ART.III din DECRETULUI NR.
59/ 2 MARTIE 1978). Tn acest DECRET NR. 59/ 2 MARTIE 1978 la ART.I, PUNCTUL 11 se introduce
articolul 30"! care reprezinta momentul 'nasterii' CNP-ului Tn legislate din Romania: "Ministerul de
Interne, Comitetul pentru Probiemele Consiliilor Populare si Direcfla Centrala de Statistic! .,. .^ :..-.',.'.'.' .,._
cod numeric personal

'

"

'"'

r'

' ' , precum si pentru strainii cu domiciliul Tn Romania.

i cam atat. Vine acum dupa momentul 1989 Parlamentul Romania! cu LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE
1996 (care abroga LEGEA NR. 5/ 18 MARTIE 1971, "precum si procedura schimbarii domiciliului si a

resedinjei si orice alte dispozi$i contrare" - pana aid totul este bine (aoarent... ca in Pilda Vamesului
si a Fariseului - Luca 18, 10-14 in care aoarent Fariseul tncepe bine: "Dumnezeule, mulfumescu'ti"
(BIBLIA, ED. SF. SINOD -1914), dar ce a urmat dupa aceea...se ftie), dar ART.5 (2) prevede: "Codul
numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica si constituie
singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date nominate privind
persoana fizica." O SA Ml SE SPUNA {POATEh "DAR NUMELE. PRONUMELE. ETC. SUNT CUPRINSE ?N
CNP!" DA. DAR EU. CA SI CRESTIN ORTODOX MA CARACTERIZEZ IN PRIMUL RAND PRIN NUMELE DE
BOTEZ: GABRIEL. CLAR SI NU CODIFICAT! SUNT UN OM REAL. NU SUNT CEVA VIRTUAL. CEVA CE POATE
Fl CODIFICAT! TlMTR-O ANUMIlA MASUR& SE POATE FACE O PARALELA SI CU PLATA PE CARD. LUCREZ
EU LA LOCUL DE MUNCA. NU LUCREZ PRIN INTERMEDIAR! DE ACEEA VREAU BANII IN MANA DE LA
CASIERIE SI NU PRIN INTERMEDIAR (CARD). PRIN URMARE. MIE. CA PERSOANA EXISTENlA DIN PUNCT
DE VEDERE FIZIC PE ACEST PAM&NT. CAT SI SPIRITUAL. POTR1VIT PERCEPTELOR MELE RELIGIOASE. Ml
SE INTERZICE ?N MOD IMPLICIT SA MA IDENTIFIC PRIN NUME. PRENUME. DOMICILIU. LOCUL SI DATA
NASTERH IN FATA AUTORIT&TILOR STATULUI AL CARUI CETATEAN SUNT I TOATE ACESTE ATRIBUTE DE
RECUNOASTERE A UNEI FIINTE OMENE5TI SUNT REDUSE LA UN SIMPLU NUMAR! NU S-A MAI VAZUT
ASA O DISPRETUIRE A PERSOANEI UMANE NICICAND ?N ISTORIE! SA IMPUI TU CA STAT (PRIN
INSTITUTIILE SALE - PARLAMENT. GUVERN. MINISTER DE INTERNE, etc.) CETAlENILOR TAl (PE CARE Al
TREBUI SA-I APERI DIN TOATE PUNCTELE DE VEDERE. CONFORM CONSTITUTIEI1 CA DE BUNA VOIE
SA ACCEPTS SA FIE INSERIATI PRECUM VITELEI CE OROARE1 PARE ACEI OAMENI CARE SUSTIN SI
IMPUN ACESTE LUCRURI NU MAI AU NIMIC SFANT IN El? CHIAR ASA S-AU ROBOTIZAT SI S-AU

TNDRACIT TNC&T AU UITAT DE DIMENSIUNEA SPIRITUALA A PERSOANEI UMANE? si MULTI DINTRE EI


AFIRMA CA SUNT ORTODOCSI! MA REFER NU NUMAI LA LAI CM DIN APARATUL DE STAT DAR SI LA
MAJORITATEA EPISCOPILOR, PREOTILOR SI MIRENILOR CARE TAC1 DAR lACEREA IN ACEST CAZ ESTE
ECHIVALENTA CU EREZIA (SFANTUL GRIGORIE PALAMA) SI El SPUN CA LUCREAZA PENTRU
MANTUIREA TURMEI (EPISCOPII SI PREOTIIH SAU MAI RAU "PREOCUPARE EXCESIVA PENTRU LUCRURI
TRECATOARE" DIN COMUNICAREA SINODULUI DE LA NOI... (PUPA PAREREA MEA . DUMNEZEU SA MA
IERTE DACA GRESESC!. IN SINODUL SFINTEI BISERICI A ROMANIEI HOTARARILE NU SE MAI IAU
SINODAL (IN UNANIMITATE1 DE CAND A POST IERTAT ANTICANONIC ERETICUL MITROPOLIT AL
BANATULUI NICOLAE CORNEANU (ATUNCI A EXISTAT EXCEPTIA MANTUITOARE A VREDNICULUI DE
POMENIRE MITROPOLIT BARTOLOMEU ANANIAl. AM INSERAT ACEST LUCRU PENTRU CA STIU SIGUR

CA NU TOTI EPISCOPII AU POST DE ACORD CU "PREOCUPARE EXCESIVA PENTRU LUCRURI

H'

TRECATOARE" , UNUL DINTRE El DANDU-MI BINECUVANTARE IN DEMERSUL DE FATA. PROBLEMA


MAJORA A SUPRAVIETUIRII ORTODOXIEI ?N ROMANIA ESTE LEPADAREA FRICII SI ANCORAREA ?N
HRISTOS (SINGURA FRICA MANTUITOARE ESTE FRICA DE HRISTOS) A PASTORILOR NOSTRI LUAND
AMINTE SPRE EXEMPLU LA MODUL CUM A MARTURISIT MUCENICUL 6ORDIE (v. Semnele vremurilor.
666 -Monahul Paisie Athonitul. Chilia Panaguda - Manastirea Cutlumus. Sfantul Munte Athos.
Sambata din prima saptamana a Postului Mare. 1987f din Cartea Gand si Slova Ortodoxe - Vol.l.pag
64-6611 - CA SI COMPARATIE SINODUL SFINTEI BISERICI A RUSIEI A TRIMIS IN FIECARE PAROHIE. IN
FIECARE CATUN CIRCULARS PRIN CARE ATENTIONEAZA CREDINCIOSII VIZAV1 DE URMARILE
ACCEPTARII DOCUMENTELOR ANTIHRISTICE... IN PLUS ESTE NIMERIT AICI CUVANTUL PARINTELUI

"""""""""""""^""""^""^""

'

" ' """'""

m""*"""""-"""-'

-""-"-'-""

.^mmmn*_H^.^__^_^^^_

III..-I.-UIJILI.._-

^-^^^^

. ..

ur-mrji

^__^w_

PAISIE AGHIORITUL ; "Par tucru ciudat este ci tnulti oameni duhovnicesti. pe langa faptul ca fac
talcuirile lor proprii, se mai si tern, cu o frica lumeasca de punere la dosar . tn timp ce ar fi trebuit sa

se nelinisteasca duhovniceste. sa-i aiute pe crestini cu nelinistea cea buna si sa le Tntareasca credinta
si astfel sa simta mangaierea dumnezeiasca. Ma mir cum toate aceste evenimente nu le creaza
probleme de constiinta! De ce nu-si pun macar un semn de intrebare la talcuirile mintii lor? Si daca fl
aiuta pe antichrist la pecetluirea- - -lor,
de ce mai t rag .si alte -suflete la pierzare? Caci
la acestea
se refera:
- - - - - -
-

;>.

'... ca sa Tnsele . daca este cu putinta si pe cei alesi' (Me. 13, 22}"( v. Semnele vremurilor. 666 Monahul Paisie Athonitul, Chilia Panaeuda - Manastirea Cutlumus, Sfantul Munte Athos, Sambata din
prima saptamana a Postului Mare, 1987f din Cartea GSnd si Slova Ortodoxe - Vol.l.pag64-66). PAR
FIECARE TSI VA LUA PLATA LUt... SE OBSERVA CUR PENTRU ORICINE CARE ESTE ONEST. SINGER SI
CON5TIENT CA TOATE ACESTEA NU DUG LA NIMIC BUN. PRIMA DATA (PE PLAN MONDIAL!) S-A

TNCERCAT o DEPERSONALIZARE A OMULUI LA PITESTI. A SE VEDEA CAT DE INCREDIBILE. DE DIABOLICE


AU POST CHINURILE CELOR CARE AU TRECUT PRIN ASA-NUMITUL "EXPERIMENT PITESTI".ATUNCI A
FOSTtN MOD FORTAT... ACUM. TOTUL S-A "RAFINAT". SLUG1LE SATANEI AU FACUTTN ASA FELJNCAT
CETATEANUL DE AZI DE BUNA VOIE SA ACCEPTE SA SE LEPEDE DE SFANTA TAIN A A BOTEZULUI. SA
SE DEPERSONAL1ZEZE. ACCEPTAND $A FIE IDENTIFICAT CU UN NUM&R fART.5. al. (2) din LEGEA
nr.105/25 sept. 19961. PARINTELE RUS GHENADIE EMELIANOV (2001) AFIRMA: " ... Acum msa. pentru
tntaia data, au fast supusi numerotarii cetateni vii si liberi. si nu pentru o anumita" perioada. ca In
laearele de concentrare. ci pentru tot restui vietii lor {parerea mea este ca CNP-ul. odata acceptat si
nefacand nimic pentru a scapa de el. merge cu tine in vesnicie. Pupa ce mori CNP-ul care l-ai acceptat
nu i se atribuie altei persoane!)...Tndeobste adeptil acceptSrii CNP-ului nu prea stau bine cu
areumentele. ... Tmpotriva codificarii au protestat vehement unil arhierei. ca episcopul Teodor de
Kamenet - Podolsk

(Lavra Maicii Domnului de la Poceaev). Acesta se afta tn fruntea luptei de

rezistenta Tmpotriva codificarii. Tmpotrivire eroica care a dus in Ucraina LA ANULAREA DECIZIEI DE
CODIFICARE FORTATA LA NIVEL DE STAT (Ce bine ar fi fast sa fie si la not asa ...1. Lavra Poceaevsca
(unde a ramas intiparita talpa Maicii Domnului) a fast si ramane un bastion ortodox de rezistenta
Tmpotriva catolicismului si uniatismului. Alcituri de acesta au protestat Arhiep. Aueustin de Lvov si
Mitropolitul Aeatanghel al Odessei. ... "(Codificarea - taina faradelegii ce se savSrseste acum din
Cartea Gand si Slova Ortodoxe - Vol.1,pae 67-82). Mai transant. PARINTELE RUS AVELIE SEMIONOV IN
"CONVORBim

DIN APOCALIPSA"

(din

Cartea

Gand si Slova

Ortodoxe -

Vol.l.pae 83-89)

MARTURISESTE: "... CAND PRIMIM NUMERELE. AUTOMAT SUNTEM STERSI DIN CARTEA VIETII...
TREBUIE NU DOAR PUR SI SIMPLU SA RENUNlAM LA ACESTE MIZERII. SEMNE ANTIHRISTICE.
NUMERE. PASAPOARTE. PAR SI SA MARTURISIM. DOAR TIMPURILE SUNT APOCALIPTICE1 Foarte multi
nu cunosc cum stau lucrurile. De ce? PENTRU CA DUHOVNICIMEA TACE. LE ESTE MAI SCUMPA
PROPRIA CAMASA. PAR CUM SATRAIESC FARA NUMERE? VOI PIERDE PAROHIA. AM FAMILIE. COPII.
TREBUIE SA-I HRANESC . IATA ASA TOAlA DUHOVNICIMEA CADE TN ACEASlA PLASA. CARE ESTE
MOM E ALA CEA MAI MARE A ACESTUI SISTEM? ESTE ACEEA CA ANTIHRISTUL NE OFERA TOTUL.
CONSTRUIESTE. AURESTE BISERICI. POCAlESTE-TE. ROAGA-TE. PAR FIltN ACEST SISTEM! ...SI DACA NOI
SPERAM CA VOM PRIMI ACESTE NUMERE. PAR TOTUSI DUMNEZEU NE VA MILUI. NE tNSELAM
AMARNIC. ... NOI SUNTEM DEJA Al LUMII. PE PARCA. PAlNEA CEA DE TOATE ZILELE NE-AR DA-O
PUTIN. ZURABOV. SECTIA DE PASAPOARTE. FONDUL DE PENSII... NU.DRAGII MEI. PAINEA CEA DE
TOATE ZILELE NE-O DA DUMNEZEU. CAND ADEVARUL VA DISPAREA DE PE FATA PAMANTULUI
NOSTRU. CHIAR SI IN PERSOANA TURME1 MICI. ATUNCI GATA. PUTEM SA PUNEM CRUCE INTREGII
NOASTRE CIVILIZATII. DACA NOI NU VOM TR&I ASA CUM NE TNDEAMNA SFINTII P&RINTI. CA SA NU

'

LUAM MIMIC DE LA ACEST SISTEM. ATUNCI NOI NU MAI AVEM NICI O VALOARE. NE NEGAM PROPRIA
NOASTRA PERSONALITATE. 1AR PERSONALITATEA NOASTRA ARE UN NUME CARE IL PRIMIM LA
BOTEZ. IAR ACUM NOI PRIM1M NUMARUL ?N LOG DE NUME. NOI DISTRUGEM TOT CEEA CE
DUMNEZEU A GREAT SI VREM SA FIM AIDOMA LUI ANTIHRIST. ...SUNT ATATEA PROOROCII ALE
SFINTILOR PARINTI. CA OMUL PRIMIND CHIAR SI UN SINGUR ELEMENT AL ACESTUI SISTEM. FIE
NUMARUL. FIE PASAPORTUL. UN ASA OM NICI VAM I IE NU LE MAI POATE TRECE. SUNT FARA NUME
ASA OAMENI. UN ARHIMANDRIT DIN LAVRA NOASTRA MI-A POVESTIT CA AU VENIT LA EL DPI TINERI
CASATORITI CARORA LE-A MURIT COPILASUL MAI MIC DE UN AN. SI NU TRECUSE NICI 40 DE ZILE.
CAND LI S-A ARATAT JN VIS SI LE-A VORBIT: " MAMA SI TATA. PE MINE NU MA PRIMESC. ED NU AM

NUME". si EI NU TNTELEG CE TNSEAMNA ACEASTA. PARINTELE I-ATNTREBAT.- DRAGH MEI. PAR voi
LA STAREA CIVILA L-ATI ?NREGISTRAT? "DA". PAl IMEDIAT I-AU SI DAT NUMAR COPILULUI. TU.
MAMA. CU M&NA TA Al PUS PE FRUNTEA COPILULUI PECETEA LUI ANTIHR1ST. SI TNTR-ADEVAR. ASA
SI ESTE. CAND JNREGISTRATI COPILUL LA STAREA CIVILA. SI El (TRIMIT) IMEDIAT TOATE DATELE LA
SECTIA DE FINANTE. SI ACOLO I SE DA NUMAR. PUTEREA STATAlA NU ESTE DOAR VICLEANA. ESTE
ANTIHRISTICA.... CNP-ul este pecetea lui antichrist, doar ca intr-o alta forma. ...DE ACEEA VOI SA NU
VA TEMETI SA SPUNETI ADEVARUL. PENTRU CA MULTI OAMENI. ACASA. LA SERVICIU. PE STRAPA. NU
CUNOSC LUCRURILE. PENTRU CA PASTORII NU VORBESC. SA VORBITI VOI1 JNTOTDEAUNA ASA A POST
IN ISTORIA BISERICII. LOCUL PREOTILOR. MARTURISITORILOR LUI HRISTOS CARE MUREAU. IL LUAU
MIRENII SI PROPOVADUIAU ADEVARUL. AMIN" PARINTELE HARITON NEGREA. ACTUALUL STARET AL
MANASTIRI1 PETRU VOPA. MARTURISESTE (12 FEBRUARIE.2014): "... Prin identitatea numerica (cu
microcip sau fara). crestinul e Tnselat sa se identifice cu cugetul trupesc. lepadat la Botez. si sa se
lepede de cugetul duhovnicesc. primit la Botez si simbolizat de numele crestin.... Daca omul voieste si
se leapada de numele crestin si semneaza ca toata identitatea si activitatea sa o daruieste satanei.
lucrurilor satanei si sluiitorilor satanei. atunci omul se leapada" de Botez. iar Dumnezeu respecta acest
eest. si Se retraee. retrage harul Botezului din omul acela. ... Daca cineva. fie arhiereu. fie cleric, fie
credincios mirean. cuteaza a spune eg crestinul trebuie sa-si dea sufletul si trupul fair cezarului. sau ca
trebuie supunere fata de cezar chiar daca asta Tnseamna pierderea vietii vesnice. pierderea harului. un
asemenea om care predidS nemantuirea si sclavia. e vrednic de anathema, el si TnvatStura sa
mincinoasa. satanica. potrivnica Scripturii si Sfintilor Parinti. Asemenea oameni sunt precum iudeii de
odinioara care ziceau: Nu avem alt fmoarat decat pe Cezarul.... Acum Cezarul cere ca omul tnsusi. din
voia sa. cu constiinta sa. sa se numeasca pe sine sluea a lui antichrist, si obiect Tntr-o masinarie
draceasca. Cezarul cere tocmai acest gest liber, pentru ca nu el sa poarte vinovatia tiraniei. ci omul
Tnsusi sa fie responsabil pentru propria sa lepadare. De aceea. la nivel teoloeic. nu conteaza fn primplan obiectul sau modul prin care se face lepSdarea. atata vreme ct ea asociaza vointa libera a
crestinului cu simbolul numarului numelui fiarei, conteaza1 constiinta cu care s-a facut acea consimtire.
gradul de consimtire. ...La fel cand a primit buletin cu CNP. E asociat cu un numar de cStre stat. lucru
prin care statui afirma o mentalitate materialist, lipsita de respect fata de fiinta umana. si potrivnica
tainei crestinatatii. Asocierea aceasta pe care crestinul a fast fortat s-o primeasca In plin moment
communist, iata ca. din lipsa de pastori si de marturisitori. crestinul a acceptat sa fie asociat cu un
numar. ca si cand ar fi detinut.... Iar dup5 Revolutia din 89 s-a demonstrat (impede ca romanii chiar
sunt detinuti intr-un Lagar mai mare, unde pot alege Tntre soiuri de produse de cumparat. dar Tn
realitate sunt lipsiti de orice libertate de decizie. Acuma Lagarul nu mai vrea si recunoasca nici

..*

numele crestin. nici numeie parintilor. De ce? Pentru ca. din perspective mentalitatii Cezarului de azi.
persoana a devenit.prin CNP. Individ, din Individ devine element (prin actele electronice).... lata. azi
Cezarul vrea sa se numeasca pe sine dumnezeu. iar tot omul sa i se Tnchine. Duhul Sfant ne arata
noua. crestiniior. acestea. toti le vedem limpede. de la copilas la mosneag. Ca nu de la scoala Tnveti sa
te mantuiesti. ci din rueaciune. din Sfanta Biblie. si dac5 traiesti viata Bisericii. NU NE TREBUIE SA
DESPICAM FIRUL . AVEM CREDINTA TN DUHOVNICII NEAMULUI CRESTIN. SI STIM CA ACTELE ASTEA
NU-S DE LA DUMNEZEU. NU-S BUNE. NU TE MANTUIESTI DACA LE PRIMESTI. DUHUL SFANT. IATA.
LIPSESTE DIN CEI CE APARA IDENTITATEA ANTIHRISTICA. CA ACEIA AT&T DE TARE SE TEM SA CREADA
CUGETUL BISERICII CARE GRAlESTE: NU!. SI ATAT DE MULT DISPRET AU FATA DE CUVIOSI. DE
MUCENICI. DE BATRANI. INCAT FAC PRICE SA DEMONSTREZE CA AU El MAI MULT RAFINAMENT
TEOLOGIC SI MAI MULT DISCERNAMANT DUHOVNICESC DECAT TOTI ACEIA. SE CRED MAI DESTEPTI.
MAI CUMPATATI SI MAI SFINTI DECAT BISER1CA. Si Arie facea asa. si toti ca el. si nu cred c5-i e bine
acolo unde e acum. CE SA ZICA DUHOVNICUL LA SPOVEDANIE. CELUI NECREDINCIOS IN CUVANTUL
SFINTILOR. CARE PRIMESTE IDENTITATEA POTRIVNICA LUI HRISTOS CA SI CUM AR Fl O DATORIE
CIVICA. SAU CA SI CUM NU AR Fl EL ACEIA CARE TE IDENTIFICI CU EA? "TE IERT SI TE DEZLEG PE TINE.
ROBUL SATANEI NR.7461" CUM SA Tl TMPARTASEASCA? "SE

JMPARTASESTE ROBUL SATANEI

NR.34651" CUM SA SE TNGROAPE? "AICI ODIHNESTE ROBUL SATANEI NR.087 T' NU VA AMAGITI! NU
ESTE MANTUIRE PENTRU CEL CE LEAPAoA BOTEZUL." Deci e clar Pentru oricine-care vrea si vada astazi traim un experiment cu mult mai diabolic : PITESTI DUPA PITESTI... Ce-ar mai fi de adaugat?
Oamenii sinceri, corecti cu ei Tn$i$i [$i nu numai din cler sau nu neaparat ortodocsi - v. (spre exemplu)
Igazio Sanna Tn Studia Moralia nr. 40/ 2002, pag.323 citat din Cartea Gand si SlovS Ortodoxe -Vol.1, pag
59] de pe Intreaga planeta si-au dat seama ca vrajma$ul lui Dumnezeu, fiara apocaliptica " este eel care
schimba numele Tn numere" {Igazio Sanna - op. cit.). M-a$ bucura ca Tn sala de judecata sa mai vad
oameni care au lepadat frica de toate cele vremelnice, oameni sinceri care vor sS se mantuiasca1. Dupa
cum s-a vazut "timpul conferintelor a trecut" (parintele lustin Parvu) iar adunarea de semnaturi $i
mitingurile (manifestable) nu dau rezultate datorita faptului ca nu exista unitate, nu (mai) exista
conducatori Tn adevaratul sens al cuvantului, jertfelnici, gata sa-$i sacrifice situatia personala, ca s nu
mai spun de libertate sau viata ... - noi avem doar "lideri" de opinie, nu avern decit Tn foarte rare cazuri
arhierei Tn fruntea noastra (v. Sinodul Mitropolitan al Clujului, Albei, Crisanei si Maramuresului - 19
februarie 2009), si nu Tn ultimul rand, faptul ca nu s-a mers cu marturisirea la radacinS, contra CNP (dupa
parerea mea); nu s-a Tnteles mesajul pirintelui lustin (Tmpreuna cu parintii Simion Zaharia $i Antim
Gadioi) nici macar la mitingul din 14 martie2013 (joia dinaintea Postului Mare): " ... Din ratiuni politice,
eu $i atati alti fii ai acestui neam, am facut ani si zeci de ani de puscarie, datorita unui sistem dictatorial
comunist. Am purtat numere Tn loc de nume, ca acum sa ajung sa traiesc Tn libertate si sa fiu identificat
tot cu un numar? Noi avem nume prin Botez, un nume dat de parintii nostri. Daca fmi anulezi numele,
inseamna ca mi-ai anulat si parintii ?i toata legatura mea cu Dumnezeu si cu stramosii acestui neam. Dar
poate ca aceasta se si doreste: sa fim fii ai unei Europe unite, sau ai unui stat mondialist, care nu are nici
Dumnezeu si nici mila, care mai mult ne fura decat ne ajuta. Noi putem sa traim Tn liniste ?i pace cu toti
vecinii nostri fara sa ne anulam identitatea, $i fSra sa ne vindem toate bunurile si valorile acestui neam.
... ". La acel miting (14.03.2013), contra CNP am vorbit public doar eu. ... Am tinut Tn manS (mai putin
timpul Tn care am vorbit) o pancarta pe care era scris " ALTERNATIVA INCLUSIV LA CNP" . Dupa" un timp
destul de lung Tn care s-a vorbit 5! manifestat contra ' lagarului electronic' (f3r5 a se aminti de CNP), am

H'

Veizut un parinte pe care-l cunosteam si pe care l-am Tntrebat (aratand spre pancarta): " Mimic Tn acest
sens? Mi-a raspuns altul pe care la fel Tl cunosteam: "Dar tu sti s vorbesti?" Am raspuns: "Da!". Atunci,
primul parinte a vorbit cu (presupun) organizatorul mitingului care (dat fiind ca nu eram cunoscut sau
poate din cauza a ceea ce vroiam sS abordez) nu a fost de acord. Tn acel moment din stUnga-spate s-a
auzit vocea autoritara a parintelui Antim: " Lasa-l sa vorbeasca, e inginer si stie ce spune!" Asa am ajuns
sa vorbesc public pe tema CNP-ului care a fost evitata complet de ceilalfi care au luat cuvantul. Dupa
mine a vorbit Danion Vasile... Am fost filmat de doua camere (ceea ce am vSzut eu), dar nu am putut
vedea vreo inregistrare pe care s-o pot aduce mSrturie ulterior (afara de aprox. 10 secunde pe internet

"

nu mai stiu ce site). Dupa ce am vorbit am fost Tmbra"tisat de parintele Antim, care m-a binecuvantat. Tn
miercurea mare dinaintea Tnvierii Domnului (1 mai 2013), mergind s ma" spovedesc, am primit
BINECUVANTAREA de la parintele duhovnic pentru acest demers. La data de 27 mai 2013 (de ziua
Sfantului marturisitor loan Rusul) mi-am luat inima-n dinti si am pornit lupta. Nu vizez glorie s-au altceva
lumesc, am asteptat aproape 10 (zece) ani aceasta BINECUVANTARE nu atat pentru mine cat pentru
viitorul urmasilor, viitor pe care-l doresc ancorat in Hristos si poate pentru cS cineva trebuia s-o faca si
pe asta. Atat vreau: SA MA MANTUIESC! Tl rog pe bunul Dumnezeu sa scoata neamul romanesc si toata"
ortodoxia din frica de tot ce e vremelnic, din tot ce reprezinta balast pentru mantuirea sufletului, iar pe
cei care nu sunt ortodocsi si sunt sinceri sa le Tntinda o man! ca acestia sa-si dea seama de ritcicirea Tn
care se afla si s<S (re)vina la VIAjA. Revenind la "Tntampinarea" depusa de parat prin primar tin sa"
raspund si la formularea: "Tn concluzie din mentionarea CNP-ului Tn cartea de identitate a unui cetacean
roman este legala si obligatorie la Tntocmirea acesteia. Reamintim reclamantului ca orice cetacean

roman are conform constitute! atat drepturi cat si obligatii, obliga|ia fundamental fiind cea de a
respecta constitutia si prevederile legate Tn vigoare." Dand la o parte faptul cS prima propozifle din
punct de vedere gramatical nu are sens, nu s-a Tn|eles ca subsemnatul n-am acceptat niciodata vreo
carte de identitate iar cat despre legalitatea mentionarii CNP-ului pe ea, respectiv al obligativitatii
acestuia la Tntocmirea cartii de identitate am umplut foile cu demonstrarea c3 CNP-ul se vrea a fi un
Tnlocuitor (jalnic) al numelui de Botez, pe care eel pu|in eu, cu ajutorul lui Dumnezeu nu-l accept. Iar
vizavi de drepturi si obligatii (care sunt valabile si pentru cei care mi-au reamintit), precizez: sunt la zi
cu taxele si cu impozitele, lucrez ca inginer geolog Tn cadrul COMPANIEI NATIONALS A URANIULUI,
SUCURSALA SUCEAVA, mina Crucea - Botusana ca inginer geolog SUBTERAN de mai bine de 16 ani.
Nimeni nu a putut vreodata sa-mi reproseze ceva din punct de vedere profesional. Mai mult decat atat
mina Crucea - Botusana mai exista (s-a vrut sa fie Tnchisa de mai multe ori, ultima data Tn august 2012
cand s-a spus ca Tn doi ani se epuizeaza zacamantul; dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, si datorita faptului ca
de multe ori n-am tinut cont nici de minimul de instinct de conservare pentru a se dezvolta mina,
Tmpreunei cu TncS un coleg geolog, am Tnaintat un memoriu conducerii companiei Tn care sustineam
contrariul: ca nici pe departe zScamintuI nu este epuizat, etc.; urmarea: acum se lucreaza" (la aproape
doi ani dupa momentul august 2012) pentru licenta 2015 - 2020! Daca nu ma implicam Tmpreuna cu
acel coleg de mai multe ori Tn timp, la ora actual! cred, nici crasme nu mai vedeai pe valea Bistritei ...
(asta ca s3 raspund celui care a Tntocmit "Tntampinarea" depusei de parat, prin primar care este
functionar public, platit din impozitele percepute de la cetateni, dec! implicit si de la mine, care ar fi
trebuit sa faca tot ce tinea de el ca sa se respecte libertatea de constiinta a contribuabililor). Am avut
probleme numai cand cei ce au condus compania si-au deposit mandatul Tncercand sa ne siluiasca
sufletele impunandu-ne plata pe card. Cu mine nu au reusit si sunt din ce Tn ce mai multi cei care refuza

CX

CERERE

Catre: Politia Municipiului Suceava,


eful Directiei Serviciului de Evidenfa a Ppjpulatiei
r

,-

Subsemnatii sofi: BARBIR GABRIEL DANUT si BARBIR FLORENTINA

GABRIELA, cetateni ai ROMANIEI, domiciliaji in municipiul Vatra Dornei, str.

t
Birnarel, bl.5, ap.2; contribuabili la bugetul de stat prin plata impozitului; la zi cu darile
catre stat si implicit catre primaria municipiului Vatra Dornei - conform actelor anexate .,;-:

va rugam sa binevoifi a ne aproba eliberarea in locul vechilor buletine de identitate, a


doua noi buletine de identitate si nu a doua carji de identitate.

Ne intemeiem prezenta cerere pe dreptul de cetateni aflati in libertate deplina


conform Cartel Drepturilor Omului pentru care Jara noastra a pledat de nenumarate ori si
care, dupa cum este aratat in CONSTITUJIE, SUNT GARANTATE DE STAT fiecarui

ceta|ean.
Va mai informam ca am incercat obtinerea acestui drept la politia municipiului

Vatra Dornei unde ni s-a comunicat verbal ca cererea noastra va fi solufionata de cStre
Politia Municipiului Suceava - Directia Serviciului de Evidenta a Populatiei.

f
14.05,2003

mm
ing. Gabriel D. Barbir/Vu^
prof. Gabriela F. Barbir J,

:
'

/ i^

/-

Cc^-f^-^"

a*6-*t.

---^-- ,'

>--"'-

^3

'

//'

&

Q-c-o
'
'

,V

'fl**fCflt

.^

r"rcr r
j-J

C/.tfH

i*i"

J~C

""WVERNUL
INSTITUTIA PREFECTULUI - JODETUL SUCEAVA
JNTRARE PEJIJIi

Nr.

GUVERNUL ROMANIEI
INSTITUTIA PREFECTULUI - JUDETUL SUCEAVA
Nr. 243/P/U.B./06 martie 2007

Catre,
Directia Pubiica Comunitara de
Evidenta at PWsoanelor Suceava

Spre stiinta:
Barbir Gabriel Danut
Comuna Dorna Arini, sat Cozaneti, nr. 58
judet Suceava

.
:
-

A1

y\n conformitate cu art. 6

din Legea nr. 233/2002 pentru aprobarea

Ordonantei Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activitatii de


solutionare a petitiilor, va maintam alaturat cererea domnului Barbir Gabriel
Danut spre competenta solutionare.

..

PREFECT,
kandru Bais.anu
7

ROMANIA
CONSILIUL JUDETEAN SUCEAVA
DIRECTIA JUDETEANA DE EVIDENTA A PERSOANELOR SUCEAVA
Municipiul Suceava, str.Avram lancu nr.1 cod postal 720008
Telefon/fax: 0230-522813; 0230-522814
e-mail: djepsv@yahoo.com
Nr. 10701 din 11 aprilie 2007

C a t r e,
Domnul Barbir Gabriel Danut
Comuna Dorna Arini, sat Cozanesti, nr.58, judetul Suceava

.
Ca urmare a petitiei dumneavoastra adresata Institutiei Prefectului Judetul Suceava sj trimisa spre solutionare institutiei noastre, va comunicam
urmatoarele:
Regimul juridic al cartii de identitate este eel prevazut de Ordonanta
de urgenta a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenta, domiciliul, resedinta si
actele de identitate ale cetateniior romani, aprobata cu modificari i completah
prin Legea nr. 290/2005, cu modificarile i completarile ulterioare.
In conformitate cu prevederile art. 11 alin.(1) din Ordonanta de urgenta
nr. 97/2005, documentul cu care cetatenii romani fac dovada identitatii, adresei
de domiciliu i, dupa caz, a adresei de reedinta a titularului este cartea de
identitate, precum si cartea de identitate provizorie, aflata in termen de
valabilitate.
Va aducem la cunotinta ca eliberarea cartii de identitate a fost
generalizata la nivelul Tntregii tari, Tncepand cu data de 01.04.2003, cand s-a
dispus Tncetarea eliberarii buletinelor de identitate si retragerea acestora de la
nivelul serviciilor publice comunitare locale de evidenta a persoanelor.
In prezent nu se mai elibereaza buletine de identitate nici unei persoane,
indiferent de motivul invocat, singurele acte de identitate cu care cetatenii
romani se pot legitima, potrivit legii, fiind cartea de identitate si cartea de
identitate provizorie.
Conform art. 18 din ORDONANTA DE URGENJA nr. 97/2005, Serviciile
publice comunitare de evidenta a persoanelor elibereaza o noua carte de
identitate Tn urmatoarele cazuri:
a) la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmeaza
a fi preschimbat;
b) daca s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele parintilor,
data oh locul nasterii;
c) Tn cazul schimbarii domiciliului;
d) Tn cazul schimbarii denumirii sau a rangului localitatilor si strazilor, al
renumerotarii imobilelor sau rearondarii acestora, al infiintarii localitatilor sau
strazilor;
e) In cazul atribuirii unui nou C.N.P.;
f) Tn cazul deteriorarii actului de identitate;

'.'

.-

g) Tn cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate;


h) la expirarea sau revocarea interdictiei titularului de a se afla Tn anumite
localitati;
i) cand fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia
titularului;
j) Tn cazul schimbarii sexului;
k) Tn cazul anularii;
I) pentru preschimbarea buletinelor de identitate.
Cartea de identitate provizorie se elibereaza Tn urmatoarele cazuri:
a) cand persoana fizica nu poseda toate documentele necesare pentru
eliberarea cartii de identitate;
b) Tn cazul cetatenilor romani cu domiciliul Tn strainatate, care locuiesc
temporar Tn Romania.
Totodata va informam ca Tncepand cu data de 1 ianuarie 2007 cartea de
identitate valabila a capatat noi valente respectiv aceea de document de
calatorie pe baza caruia cetatenii romani pot calatori Tn statele membre ale
Uniunii Europene conform art. 6 A 1 din Ordonanta de urgenta nr.96/2006,
privind modificarea si completarea Legii nr. 248/ 2005 privind regimul liberei
circulatii a cetatenilor romani Tn strainatate.

r i

A*

<f

f*

T>

(/

A/e

,0 n^t
ex

<4tff

/l-

$
+

c&<

as-p
/

r
'.:

. ) ^, d& > f

^> / , >

GUVERNUL RQMANIEI
INSTITUT1A PREFECTULU! - JUDEJUL SUCEAVA
^HSiTrRARE PETITII
Nn & & . . . Data JL

GUVERNUL ROMANIEI
INSTITUTIA PREFECTULUI - JUDETUL SUCEAVA
Nr. 37/P/B.D. din 07.02.2008

C atre
BARBIR GABRIEL DANUT
BARBIR FLORENTINA
Com. Dorna Arini, sat Cozaneti, nr. 58
Judetul Suceava

Ca urmare a scrisorii dumneavoastra adresata institutiei noastre va comunicam


urmatoarele:
Potrivit art. 1 alin. (1) i (2) din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 112/1997
privind organizarea activitatii de eliberare a cartilor de identitate, procedura de
preschimbare ealonata a buletinelor de identitate actuale, precum i aspectele
privind termenele de valabilitate a acestora, cu modificarile i completarile
ulterioare, organizarea activitatii de eliberare a cartii de identitate se asigura de catre
Ministerul Internelor i Reformei Administrative in cadrul Sistemului National
Informatic de Evidenta a Persoanelor. Cartile de identitate se intocmesc de catre
Serviciile Publice Comunitare de Evidenta a Persoanelor, constituite la nivel central,
judetean i local.
Incepand cu data de 1 aprilie 2003 s-a dispus incetarea eliberarii buletinelor de
identitate, avandu-se in vedere prevederile Ordinului Ministrului de Interne nr.
419/2003 prin care s-a abrogat art. 26 din Ordinul Ministrului de Interne nr.
1190/2000 prin care se prevedea ca, in limita stocului existent se pot elibera buletine.
Potrivit art. 1 din Hotararea Guvernului Romaniei nr. 839/2006 privind forma
i continutul actelor de identitate, ale autocolantului privind stabilirea reedintei s_i
ale cartii de imobil ,,actele de identitate care se elibereaza cetatenilor romani sunt
cartea de identitate sau, dupa caz, cartea de identitate provizorie."
La aceasta data, eliberarea cartilor de identitate se face in conformitate cu
prevederile Hotararii Guvernului Romaniei nr. 112/1997 privind organizarea
activitatii de eliberare a cartilor de identitate, procedura de preschimbare ealonata
a buletinelor de identitate actuale, precum i aspectele privind termenele de
valabilitate a acestora, cu modificarile i completarile ulterioare i a Hotararii
Guvernului Romaniei nr. 1375/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare unitara a dispozitiilor legale privind evidenta, domiciliul, reedinta i actele
de identitate ale cetatenilor romani.

P R E F E C T ,' ,
Orest Onofrei/V >m
" |pw = si
f Vf?HKAH

,~ .. o /

!>

CERERE

;
Catre: Politia Municipiului Vatra Dornei,
$eful Serviciului de Evidenta a Populatiei
Subsemnatii : BARBIR GABRIEL DANUT si BARBIR FLORENTINA
GABRIELA, (domiciliafi in municipiul Vatra Domei, str. Bimarel, bl.5, ap.2) impreuna
cu UNGUREANU IOAN NECULAI (domiciliat in satul Cozanesti, comuna Dorna
Arini, jud. Suceava) va rugam sa faced demersurile necesare pentru a putea intra in
posesia buletinelor de identitate de tip vechi pc care le-am cerut.
Dorinta de a ni se elibera acest tip de buletine am facut-o cunoscuta prin diverse
modalitad organelor competente ale statului, inclusiv printr-o cercre (fam. Barbir)
adresata Politiei Municipiului Suceava, Sefului Directiei Serviciului de Evidenfa a
Populatiei. Aceasta cerere a fost aprobata in data de 14.05.2003. Modal it atea practica de
rezolvare a ei din pacate Intarzie pana-n ziua de azi (am asteptat pana In ultirnul moment
aceasta rezolvare, pana aproape de expirarea cartilor provizorii de identitate care ni s-au
eliberat si care nu sunt o solude).
La vremea cand am formulat cererea mentionata mai sus n-am considerat necesar
sa detaliem cauzele dorintei noastre. In acest sens, in speranta rezolvarii pozitive a
demersurilor noastre, tinem sa clarificam: nu dorim card de identitate din cauza ca (in
concepda noastra) acestea atenteaza la libertatea noastra religioasa si anume: nu dorim sa
se scrie "card" (invers "drac") pe actele noastre de identitate (mai ales ca e vorba de
inscripdonarea respectivului cuvant chiar pe chipul nostru scanat, chiar pe fruntea
noastra). Mentionam de asemenea ca cererea noastra este sustinuta si de existenta unui
ordin al Ministerului de Interne cu nr. 1190 din 31 iulie 2001 (conform nurnarului pe
octombrie 2002, pagina 10 a revistei "Credinta ortodoxa" ce aparea la acea data cu
binecuvantarea PS Eftimie, episcopul Romanului) ce ofera celor care refuza din motive
religioase cartea de identitate, posibilitatea de primire a buletinelor de tip vechi (ceva
normal intr-un stat de drept lasarea dreptului de a alege fiecarui cetafean in probleme ce
I'm de constiinta, mai ales in cele de constlinta religioasa). Este eel putin nedrept ca intrun stat de drept sa se acorde, spre exemplu, drepturi homosexttalilor si sa se limiteze
libertatea de constiinta a crestinilor ortodocsi. Accentuam ca eliberarea unor noi card de
identitate provizorie nu reprezinta o solutie acceptabila pentru noi. Dorim deci, in
concluzie, i pentru noi ca ordinul mentionat mai sus, care tine cont, implicit respecta
dreptul omului de a alege sa fie aplicat si in cazul nostru.
Anexam la prezenta: o copie dupa actele de identitate provizorii, o copie dupa
cererea ce ni s-a aprobat in data de 14.05.2003 si de asemenea o copie dupa paginile 10 si
11 a revistei "Credinta ortodoxa" din octombrie 2002, unde se trage un foarte serios
semnal de alarma cu privire la urmarile acceptarii carfilor de identitate.

21.05.2004

ing. Gabriel D. Barbir


prof. Gabriela F. Barbir f - <-
loan Neculai Ungureanu (&&

'

MINISTERUL

Exemp,ar nr._/

ADMINISTRATIEI 1

Nr

INTERNELOR
Directfa Generala de Eviden^a
Informatizata a Persoanei

Bucuresti
Bucure^ti,

Familiei BARBIR GABRIEL-DANUT i


VIANORA-GABRIELA
mun.Vatra- Dornei, str. Birnarel nr. 5, apt.2
judetul Suceava
x

Urmare a memoriului dvs. adresat conducerii Serviciului de Evidenta Informatizata a Persoanei al


Jud. Suceava, prin care solicitati eliberarea unui buletin de identitate in locul cartii de identitate, din
motive religioase, va aducem la cunotinta urmatoarele :
Potrivit prevederilor art.10 alin.(l) al Legii nr.105/1996 privind evidenta populatiei s.i cartea de
identitate, cu modificarile i completarile ulterioare, documentul cu care cetatenii romani fac
dovada identitatii i a domiciliului este cartea de identitate.
Conform art. 17 din actul mentionat mai sus, in conditiile in care nu puteti prezenta toate
documentele necesare eiiberarii cartii de identitate, vi se poate eiibera carte de identitate
provizorie.
De asemenea, in conformitate cu prevederile art.2 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 112/1997
privind organizarea activitatii de eliberare a cartii de identitate, ,,actualele buletine de identitate vor
fi preschimbate ealonat cu carti de identitate".
In prezent nu se mai elibereaza buletine de identitate nici unei persoane, indiferent de motivul
invocat, singurele acte de identitate cu care cetatenii romani se pot legitima, potrivit legii, fiind
cartea de identitate i cartea de identitate provizorie.
Precizam ca reglementarea din ordinul ministrului administratiei i internelor la care faceti referire a
fost abrogata la data de 01.04.2004.
Cu stima,

DIRECTOR GENERAL,
Chester de politic
NICOLAE IONE

Tel. 01-212.56.75 / Fax. 91-312.15.00


Str. Nicolae lorga Nr. 29, Sector 1
Bucure?ti - ROMANIA

'

>

a./.

O 9.

f/e
AeJ, wfl

Fz.O/ff^r/x/^ G/frf/v/r;^

-JL_...../. ^, ^

x',

,fOTtAU*-

f^f

sfa-ft

&+A4/

ff

*,

/- ~f-

r*^

J~ >f~

6.

/I

_l.je> .0 /*=>

F t * ? -

*>+<i**t

. .-

f
:
'

&, <

7T AC^uf

f^^.'^jfjr'f

,*** ts-s

a&Lt^3Ec*J

CQ6ts*fl''/*t<A/06t^Ji!

*-

/Jrtt f

/
jAAA+it*.

^^

s?t-ot+

&>), is/tt

nue**er^f2

<fJo

M^e" -* //^. >S~. 'Zoo S


"

<^

etc

^ c>^c (jUiA^^ /2^-*^tt/ & p??rs&fSj/tit^


' /

frfu'rrf
I

MEMORIU

Catre: MINISTERUL ADMINISTRATIEI 1INTERNELOR


Direcfia Generala de Evidenfa Informatizata a Persoanei
Domnului DIRECTOR GENERAL, Chester de police NICOLAEIONEL
Subsemnajii soti: BARBIR GABRIEL DANUT si BARBIR FLORENTINA
GABRIELA, domiciliaji in municipiul Vatra Dornei, strada Birnarel, bloc 5, apartament
2, judetul Suceava, va multumim ca ati raspuns cererii noastre adresate Polijiei
municipiului Vatra Dornei prin care rugam sa se faca demersurile necesare pentru a putea
intra in posesia buletinelor de tip vechi.
Mentionam ca raspunsul ne-a fost dat pe numele BARBIR GABRIEL DANUT si
BARBIR VIANORA GABRIELA in loc de BARBIR GABRIEL DANUT si BARBIR
FLORENTINA GABRIELA. Acest lucru fl consideram o greseala minora.
Conform raspunsului (nr. 1047793 din 21.06.2004) nu putem beneficia (in
condi|iile reglementarilor aratate in acesta) de eliberarea a doua buletine de identitate de
tip vechi (abrogandu-se la 1.04.2004 "reglementarea din ordinul ministrului
administrajiei i internelor" cu nr. 1190 din 31 iulie 2001).
In acest context avem dreptul constitutional de a intreba factorii responsabili din
conducerea Ministerului Administrate! i Internelor (conform articolului 47 din
Constitute privind dreptul de petitionare) de ce aceasta problema nu s-a rezolvat in timp
util [implicit in concordanta cu articolul 15, aliniatul 2 din Constitute privitor la
universalitate ("Legea dispune numai pentru viitor... ")]; prima noastra cerere in acest
sens [care a fost teoretic aprobata(!)] fiind depusa la 14.05.2003, deci inainte cu aproape
un an de la data de 1.04.2004.
In consecinfa am rugat in doua randuri in datele de 9.07. i 3.08.2004 factorii
responsabili din cadrul Polifiei municipiului Vatra Dornei, Serviciului de evidenja
informatizata a persoanei (care a doua oara au discutat inclusiv cu conducerea Serviciului
de evidenta informatizata a persoanei a judejului Suceava) sa ne elibereze doua carfi
provizorii de identitate pana la reglementarea constitutionala a situatiei. Acest lucru ne-a
fost refuzat de cei in drept sa ne solufioneze aceasta minima cerere (este drept ca am
afirmat faptul ca aceste car|i provizorii de identitate qu sunj o solvi|ie - nici nu au cum
prin insai denumirea lor - dar nu le-am refuzat).
Fiind cetafeni romani cu cetafenia dobandita la natere ce nu poate fi retrasa
(articolul 5, aliniatul 2 din Constitute), avem drepturile si indatoririle vizavi de statul
roman in principal cele ce recurg din Constitutia Romaniei. In acest sens intrebam factorii
responsabili din Ministerul Administratiei si Internelor:
- de ce a fost incalcat (de catre ministerul mai sus mentionat) articolul 31,
aUniatele 1 si 2 din Constitufie privind Dreptul la informafie (Ordinul 1190 din 31 iulie
2001 de ce nu a fost adus la cunotin|a publicului larg, astfel incat ceta^enii, in cunostinfa
de cauza sa poata opta? Noi am aflat de acest ordin in luna mai 2004 intr-un mod
intamplator; cineva ne-a furnizat xerocopia articolului din revista "Credinfa ortodoxa" la acea data aparand cu binecuvantarea episcopului Eftimie al Romanului. Imediat am
alcatuit si cererea din 21.05.2004. Din punctul nostru de vedere aceste informatii sunt de
interes public deoarece se refera la libertatea bazata pe motive religioase; nepublicandu-le
si ulterior abrogand ordinul care permitea aceast punct de vedere, se cade eel pufin in
neconstitufional. In cazul nostru, conform articolului 15. aliniatul 2 din Constitutie,

faptul ca acel ordin cu nr.l 190 din 2001 a fost abrogat in 1 aprilie 2004 nu ne afecteaza
(prima noastra cerere in acest sens fund depusa in 14.05.2003).
Articolul 20 din Constitute consfinjete prioritatea drepturilor omului; chiar in
conditiile neconcordanjei, se stabileste sa primeze dispoziria mai favorabila.
Drepturile i libertatile fiindamentale sunt detaliate in capitolul II al Constitutiei.
Prin refuzul de a ni se elibera buletine de tip vechi pe motive de ordin religios sunt
incalcate i aliniatele 1 si 2 din articolul 29 privind libertatea contiin|ei.
Noi ne-am adresat Ministerului Administratiei i Internelor i in virtutea
articolului 30 aliniatele 1 i 2 din Constitute privind libertatea de exprimare.
Prin faptul ca ni se refuza eliberarea buletinelor de identitate de tip vechi, in mod
indirect, sunt incalcate i prevederile articolului 33 privind dreptul la ocrotirea sanatafii
(neavand buletin nu putem fi primiti la nici o unitate de profil in cazul in care este
necesara o astfel de solute).
Conform articolului 48 din Constitufie se garanteaza obfinerea dreptului ce ni s-a
reiuzat de catre factorii responsabili din subordinea Ministerului Administrate! i
Internelor. In acest moment, conform articolului 48 mai sus numit, ne consideram
persoane vatamate intr-un drept al nostru, implicit intr-un interes legitim, de o autoritate
publica (Serviciul de Eviden^a Informatizata a Populafiei din subordinea Ministerului
Administratiei i Internelor).
In consecin|a cerem ca drepturile constitutionale sa ne fie respectate; sa ni se
elibereze doui buletine de tip vechi conform cererilor noastre, sa sd revina asupra
abrogarii ordinului cu nr. 1190 din 2001 (abrogare care incalca eel putin alineatele 1 i 2
din articolul 29 privind libertatea contiinfei). Acest fapt sa fie facut public, sa se
regaseasca la birourile de evidenta informatizata a persoanei. Mentionam ca nu suntem
singurii care refuzam car|ile de identitate informatizate din motive de constiin^a
religioasa.
Intr-un stat de drept, democratic, aa cum eel putin se erijeaza Romania, este
absurd ca motivele religioase sa fie acceptate pana intr-o anumita data (1. 04. 2004) i
apoi sa nu se mai accepte. Dupa cum am aratat, aceasta neacceptare nu este
constitutionala i in nici un caz democratica.
In speranfa unei rezolvari favorabile,

'

Cu stima,
,

Ing. Gabriel D. Barbir


Prof. Gabriela F. Barbir

I
M1NISTERUL ADMINISTRATIEI SI
INTERNELOR
-frirectia Generate de Ev/efenfe .
Informatizata a Persoanei
NUWIAR DE INREGISTRARE:

DIN:
Serviciul Secretariat - Juridic

MINISTERUL ADMINISTRATIEI 1INTERNELOR


INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR

Nr. 1163812
Data: 28.09.2004

Domnului BARBIR GABRIEL-DANUT


Doamnei BARBIR FLORENTINA-GABRIELA
Mun. Vatra Dornei, str. Birnarel, bl.5, apt.2
Jud. Suceava

Urmare a petitiei dvs. prin care solicitati sa va fie eliberate buletine de identitate de
tip vechi, din motive religioase, va aducem la cunotinta urmatoarele :

in conformitate cu prevederile art. 10 alin.(l) i (2) din Legea nr. 105/1996 privind
evidenta populatiei i cartea de identitate, cu modificarile i completarile ulterioare,
documentul care se elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania, pentru a
face dovada identitatii, domiciliului i a cetateniei romane, este cartea de identitate.
Potrivit art. 10 alin.(5) din acelai act normativ ,,prin cartea de identitate se intelege i
cartea de identitate provizorie".
.

Cartea de identitate se intocmete i se elibereaza de catre formatiunea de evidenta


informatizata a persoanei de la locul de domiciliu sau re^edinta al persoanei fizice, pe
baza cererii scrise a acesteia sau a reprezentantului sau legal i a documentelor cu
care, potrivit legii se face dovada numelui, starii civile, cetateniei romane, a
domiciliului i, dupa caz, a situatiei militare (art.l 1, Legea nr.105/1996).

*
r

Cartea de identitate provizorie se elibereaza persoanei fizice care nu poseda toate


actele necesare in vederea eliberarii cartii de identitate (art. 17, Legea nr. 105/1996).
Hotararea Guvernului nr. 112/1997 prevede in art.2, ca buletinele de identitate sunt
preschimbate cu carti de identitate, iar pana la generalizarea activitatii de
intocmire i de eliberare a cartii de identitate pe intreg teritoriul tarii formatiunile
de evidenta informatizata a persoanei care nu dispun inca, de posibilitatile tehnice
necesare vor putea elibera, in continuare, buletine de identitate.
Intrucat, eliberarea cartii de identitate a fost generalizata la nivelul intregii tari,
incepand cu data de 01.04.2003, s-a dispus incetarea eliberarii buletinelor de
identitate. in aceste conditii, au fost abrogate prevederile care reglementau eliberarea
buletinului de identitate.

In acest context, precizam ca, in raspunsul nr. 1047793/21.06.2004, in urma imei


regretabile erori de tehnoredactare, s-a inscris ca data a abrogarii ,,01.04.2004", in
loc de 01.04.2003, as, a cum era corect.
In ceea ce privete dispozitiile constitutionale la care va referiti in petitie, facern
urmatoarele precizari:

*
- art. 16, alin.(2) din CONSTITUTIA ROMANIEI, dispune: ,,nimeni nu este mai
presus de lege";
- cartea de identitate nu afecteaza in nici un fel drepturile constitutionale privind
libertatea de contiinta i nici cele invocate de dvs., acest document fiind
prevazut de art. 10 alin.(3) din Legea nr. 105/1996, potrivit caruia ,,in relatiile
dintre cetateni i orice alte persoane fizice sau juridice se folosesc pentru
legitimare i identificare, carti de identitate valabile, potrivit legii";
- continutul cartii de identitate este stabilita de H.G. nr. 111/1997 privind forma
i continutul cartii de identitate, ale cartii de imobil i ale fiei de evidenta a
populatiei, in concordanta cu standardele Internationale in materie.

In consecinta, actul de identitate ce se elibereaza, in prezent cetatenilor romani,


conform prevederilor legii, este cartea de identitate, motiv pentru care va adresam
rugamintea de a solicita eliberarea unui act de identitate, in conditiile legii.
Cu stima.
DIRECTOR GENERAL
Comisar-ef de politic
,

XS?'

LUNCA$U SILVTU-CRISTI^N

PETIJIE
Catre: MINISTERUL ADMINISTRATE! SI INTERNELOR
INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANELOR
Domnului DIRECTOR GENERAL,
Comisar-sef de police LUNCASU SILVIU-CRISTIAN
Subsemnatii soji: BARBIR GABRIEL DANUT si BARBIR FLORENTINA
GABRIELA, domiciliafi in municipiul Vatra Dornei, strada Birnarel, bloc 5, apartament
2, judeful Suceava, v3 mulfumim ca afi rSspuns memoriului nostru mregistrat cu nr.
1202986 in data de27.08.2004 la Serviciul Secretariat-Juridic a Directiei Generale de
Evident^ Informatizata a Persoanei din subordinea Ministerului Administratiei si
Internelor.
In aceasta expunere ne informati In plus feja de raspunsul nr. 1047793 din data
de 21. 06.2004:
(l)"Hotararea Guvermtlui nr. 112/1997 prevede in art. 2, ca buletimle de
identitate sunt preschimbate cu carti de identitate, iar pana la generalizarea
activitatii de intocmire $i de eliberare a c&rfii de identitate pe intreg teritoriul
farii formafiunile de evidenfa a persoanei care nu dispun inca, de posibilitatile
tehnice necesare vor putea elibera, in continuare, buletine de identitate. "
Aceasta acfiune fiind de importanta maxima pentru continuarea viefuirii in mod
crestin a cetafenilor romaiii - in majoritate crestini ortodocsj - se impunea o
consultare a poporului inainte de intrarea in vigoare a acesteia. Spre exemplu
cererile cretinilor ortodoci din Republica Moldova "... vizavi de refuzul
mcheierii unui pact cu diavolul, adic& al acceptarii buletinelor de identitate i a
altor acte ce confin codul de identificare al persoanei , " au fost luate in
considerare de catre autoritafi: " Not nu putem ramdne indiferenti la cererile
cretinilor ortodoci din fara i ne vom stradui in timpul apropiat sa solutionam
aceastd. problema. Va promitem ca vom face tot posibilul ca cetafenii care din
considerente religioase nupot accepta noul tip de buletin s& aib& dreptul legal de
a avea pa^apoarte de tip vechi, Jara cod de identificare . "(conform nr.4 / 2004,
pag.84 - 85 a revistei "Porunca iubirii" ce apare cu binecuvantarea Arhiepiscopiei
Sibiului). Dupa cum se tie, Partidul Comunist este la putere in Republica
Moldova fi, dupa cum se vede, acfioneazS mult mai democratic decSt cei to drept
din Romania. Concluzia se impune de k sine... Foarte trist! i uica ne rSspundefi :
"cartea de identitate nu afecteaza in nici unfel drepturile constitutional privind
libertatea de congtiinfa... ". AdicS scanatul, "dracul pe cap", precum si tarele din
vremea comunismului: nemenfionarea in mod explicit a credinfei crestin-ortodoxe
(sunt peste 80% crestini ortodoci dedarafi in Romania!), neeliminarea codului
numeric personal care il reduce pe om din slava data lui de catre Dumnezcu care
la creat dup chipul si asemSnarea Sa. k cea de necuvantatoare inserkta
precum s-a uiceput i k noi (Ordinul ministrului agriculturii Ilie Strbu ca pana k
data de 31.12.2003 toate ecvinele sa fie marcate subcutanat cu microcip) sau mai
rau k cea de balot de paie (spre exemplu); cu alte cuvinte indosarierea in "kgarul
electronic" al c3ruia inaintemergator il constituie actualui act de identitate (cartea
de identitate) nu afecteaza libertatea de constiinja? Dar Ordonanfa Guvernului nr.
i

69 din 29 august 2002 publicata in Monitorul Oficial nr..844 din 15 septembrie


20040.) care prevede ca de la data de 1.01.2006 vor fi introduse cardie electronice
de identitate despre care nu numai duhovnicii ci si specialist!! ui materie au
demonstrat
ca acestea confin numarul satanei, tot nu lezeaza dreptul
constitutional privind Ubertatea de constiinfa? Cu alte cuvinte suntem "rugafi" sa
ne lepadam de SfantuI Botez pentru a castiga ce? Are dreptate parintele lustin
cand zice: "- Ei, prin ce-am trecut noi, darprin ce-o sa trecefi voUAcele vremuri
deja le-afi inceput. Spre deosebire de alte vremuri, va mgadui Dumnezeu
vrajmasului sa se atingti si de suflet; vafi mai mutt o prigoana psihologica i nu
vavefi putea ascunde nici in crapaturile pamdntului, Nu este u$or, sunt vremuri
foarte grele ...la ora aceasta, trebuie sa lupfi, si cu eel vazut, si cu eel nevazut; sa
lupfi cu tine, sa lupfi cu lumea, sa lupfi $i cu dracul. Diavolul -fad cruce - se
mai departeaza, mai. Astia vazufi nu se departeza, ba te asalteaza i-fi mai pun in
cdrca i altele: ba vine cu 666, ba vine cu carfile de identitate, cu cardurile, .. cu
cipuri, ... - toate se rSsfrdng asupra ta." (Glasul monahilor - Revista de innoire
duhovniceascS a Manastirii "Sfinfii Arhangheli Mihail i Gavriil" Petru Voda Anul II - Nr.7(9) - lulie 2004). Noi, cetSfenii contribuabili, ar trebui intr-un stat de
drept sa fim aparafi, protejati, ajutafi de autoritafile publice, structurile aflate k
carma |arii i implicit de legile ce sunt promulgate de acestea.

(2) "Intrucdt, eliberarea carfii de identitate a fast generalizata la nivelul intregii


fari, mcepind cu data de 01.04.2003, s-a dispus mcetarea eliberarii buletinelor de
identitate. In aceste condifii, au fast abrogate prevederile care reglementau
eliberarea buletinului de identitate. In acest context, precizam ca, in raspunsul nr.
1047793/21.06.2004, in urma unei regretabile erori de tehnoredactare, s-a inserts
ca data a abrogarii 01.04.2004, in loc de 01.04.2003, a$a cum era cored. In

ceea ce priveste dispozifiile constitufionale la care va referifi in petifte, facem


urmatoareleprecizari: ~ art. 16, alin.(2) din CONSTITUTE ROMANIEI, dispune:
nimeni nu este maipresus de lege; - cartea de identitate nu afecteaza in nici un
fel drepturile constituftonale privind libertatea de con$tnnfa si nici cele invocate
de dvs., acest document fiindprevazut de art. 10 alin.(3) din Legea nr. 105/1996,
potrivit caruia in relafiile dintre cetafeni si orice alte persoane fizice saujuridice

se folosesc pentru legitimare i identificare, cfirft de identitate valabile, potrivit


legii; - confinutul carfii de identitate este stabilita de H.G. nr.l 11/1997 privind
forma si conftnutul carfii de identitate, ale cdrfii de imobil i alefisei de evidenfa
a populafiei, in concordanfa cu standardele Internationale in materie." Prin acest
raspuns nu a|i ridicat nedumerirea noastrfi privind incalcarea articolului 31,
alinktele 1 i 2 din Constitufie privind Dreptul k informafte: "(I) Dreptul

persoanei de a avea acces la orice informafie de interes public nu poate fi


tngradit. (2) Autoritdfife publice, potrivit competenfelor ce le revin, sunt obligate
sa asigure informarea corecta a cetafenilor asupra treburilor publice ji asupra
problemelor de interes personal. "(Guvernul Romaniei - Referendumul national
privind revizuirea Constitutiei Romaniei - 19 octombrie 2003). De ce nu s~a adus
la cunostinfa publicului larg existenfa Qrdinului nr. 1190 din 31 iulie 2001?

Despre acesta aflam din revista "Credinfa ortodoxS", Episcopia Romanului, nr.10
(octombrie) 2002: "Un Ordin, cu numarul 1190 din 31 iulie 2001, al Ministerului
de Interne, confine un articol care precizeaza ca persoanele care refuza cartea

de identitate din motive religioase primesc buletine de tip vechi. Oftferul care
ne-a citit acest text ne-a spus ca Ordinal.MI este de circulate internet si nu ajunge
la public..." In acest context, cum stam cu mult trambifatele "Drepturi ate
omului"? Sunt valabile numai atunci eSnd e vorba de asa-zisele "minorita$i
sexuale", dreptul "Martorilor lui lehova" de a nu efectua serviciul militar, etc?
Cand e vorba de crestini ortodocsi nu mai este valabil nimic? Se recunoaste(!) in
mod implicit (desi intr-un mod ascuns - ordinul "nu ajunge la public") in Ordinul
1190/31.07,2001 posibilitatea incalcarii libertatii de constiinta!.,. De ce (de
asemenea) nu s-a adus la cunostinfa publicului |arg faptul ca "mcepdnd cu data de
01.04.2003, s-a dispus incetarea eliberarii buletinelor de identitate. In aceste
condifii, au fost abrogate prevederile care regtementau eliberarea buletinului de
identitate. "1 Deci, cu alte cuvinte, "persoanele care refuza cartea de identitate
din motive religioase" NU mai primesc buletine de tip vechi (nu mai conteazS.
motivele religioase, au contat numai in intervalul: 31.07.2001 - 01.04.2003!?).
Cum se poate vorbi de respectarea tibertajii de constiinta in acest context?
Articohil 29 din Constitutie clarified: "(1) Libertatea gdndirii si a opiniilor,
precum i libertatea credinfelor religioase nu pot fi ingradite sub nici o forma.
Nimeni nu poate fi constrdns sa adopte o opinie ori sa adere la o credinfa
religioasa, contrar convingerilor sale. (2) Libertatea contiinfei este garantata;
ea trebuie sa se manifeste in spirit de toleranfa $i de respect reciproc. "
(Guvernul Romanies - Referendumul national privind revizuirea Constitu|iei
Romaniei - 19 octombrie 2003). Cat despre articolul 16, aliniatul (2) din
Constitujie: "nimeni nu este mai presus de lege", pe langa faptul ca implicit nici

cei ce aplicS legea, autoritatile publice (in cazul nostru Serviciul de Evidenja
Informatizata a Populate! din subordinea Ministerului Administrafiei si

Internetor) nu sunt mai presus de lege (credem ca), accentuarn cS noi infelegem si
ne supunem la aceasta numai In contextul ancorarii acesteia la LEGEA LUI
DUMNEZEU, ceea ce reiese ckr din Articolul 29 din Constitupa ROMANIEI.
Nu exista o alta mtetegere pentm un crestiii ortodox: "Pati Cezaralui ceie ce
sunt ale Cezarului si lui Dunmezeu cele ce suat ale iui Dumnezeu." (Mat. 22,
21) Din nou se ridica totrebarea: de ce nu a fost consultat poporal cu privire la
confinutul carfii de identitate care a fost stabilit (dup& ce criterii?) de H.G. nr.
111/1997? lar despre data de 01.04.2003 ce putem spune? Oare Domnul
subcomisar Dan Hoffman (eM Serviciului de Eviden|a Informatizata a
Popuktiei - jude^ul Suceava) in data de 14.05.2003, nu era la curent cu ea [atunci
prima noastra cerere a fost aprobat&(!) de catre domnia sa si din pacate
tergiversate la nivelul Serviciului de Evident Informatizata a Popuk^iei Vatra

Dornei, pe fondul necunoasterii noastre, a Hpsei de informa|ii in acest sens...]?


Oare Domnul Director General, Chester de polifie Nicolae lonel (care prin
raspunsul domniei sale a certificat existenfa Ordinului 1190/31.07.2001), tiind
modul in care a aprobat prima noastra cerere Domnul subcomisar Dan Hoffinan,
nu a stiut ca acesta a acfionat ... "ilegal" (din moment ce dumneavoastrS,
Domnule DIRECTOR GENERAL, Comisar-sef de polifie Luncasu Silviu-

Cristian ne informa|i "ca mcepuid cu data de 01.04.2003, s-a dispus incetarea


eliberarii buletinelor de identitate")? Oare Domnul ef al Serviciului de Evidenja
Informatizata a Populafiei Vatra Dornei nu cunostea nici el nimic despre data de

01.04.2003? DupS cum se vede, aici avem de a fece cu o (incercare de)


dezinformare din partea unei autoritati publice (sau a unor reprezentanf i ai sai)
contra unor cetateni romani. crestini ortodocsi ai Romaniei. In acest moment,
sunt iiitrunite in plus condi|ii care ne intaresc convingerea ca in conformitate cu
articolului 48 din Constitufia Romaniei (si credem ca nu numai), ne putem
considera persoane vatSmate intr-un drept al nostru, implicit intr-un interes
legitim. i cea mai mare nedumerire: Doamna Subcomisar Daniela Gheorghe de
k Serviciul Secretariat-Juridic, la intrebarea noastrS privind cauzele abrogarii
Ordinului 1190/31.07.2001 - dupa o diseufie telefonica cu cineva (din pacate nu
am fost atenfi k nume) din "Drumul Taberei" (ne-am uitat pe harta Bucurestiului
si am vSzut intr-adevar c& strada "Obcina Mare" de unde ne-a fost remis ultimul
r&spuns, are iesire in strada "Drumul Taberei") - ne-a r&spuns: "Biserica a cerut
aceasta." Nu ne-a venit sS credem ce ne-au auzit urechile! La mirarea noastra
legitimi, a adaugat: 'X^eea ce mi s-a 2as. aceea y-am transmis," De aceasta am
intrebat un ierarh al Bisericii Ortodoxe Romane care ne-a raspuns c& nu tie nimic
de asa ceva. Parin|ii din mSnastiri nu au vrut sa creadS nici ei asa ceva. Acest
raspuns a mai fost auzit, pe langS noi, de incS douS persoane (dintre care una este
avocat).
In concluzie, v& rugam sS ne rezolvafi in mod pozitiv cererea noastri legitiroS de a ne
eUbera douS documente de identitate care s respecte convingerile noastre spirituale al
caror garant este articolul 29 din Constitufia ROMANIEI.
;

In speranfa unei rezolvari fevorabile,


CustimS,
Ing. Gabriel D. Barbir
Prof. Gabriela F. Barbir

Oirec'sia General de Eviden'ja


Informatizata a Persoanei
DiRECJIA
CL Mr
^ '"'

iuna

MINISTERUL ADMINISTRATE! 1INTERNELOR


INSPECTORATUL NATIONAL PENTRU EVIDENTA PERSOANE
Nr. 62903
Data: 16.11.2004
Domnului BARBIR GABRIEL-DANUT
Doamnei BARBIR FLORENTINA-GABRIELA
mun.Vatra Dornei, str. Birnarel, bloc 5, apt.2, judetul Suceava
-

Urmare a memoriului dvs. prin care solicitati, ca i in memoriile anterioare,


eliberarea unor buletine de identitate, din motive religioase, va aducem la cunotinta
aceleai prevederi legale care reglementeaza eliberarea actelor de identitate
cetatenilor romani cu domiciliul in Romania:
/
Art. 10 alin.(l) i (2) din Legea nr. 105/1996 privind evidenta populatiei i cartea de
identitate, cu modificarile i completarile ulterioare, prevede ca documentul care se
elibereaza cetateanului roman cu domiciliul in Romania, pentru a face dovada
identitatii, domiciliului i a cetateniei romane, este cartea de identitate.
,

Alin. (5) al art. 10 din acelai act normativ reglementeaza faptul ca prin cartea de
identitate se intelege i cartea de identitate provizorie. Aceasta se elibereaza in
situatia in care persoana fizica nu poate prezenta toate documentele necesare
eliberarii cartii de identitate (art. 17 din Legea nr, 105/1996).
Referitor la prevederile art.31 din Comstitutia Romaniei privind ,,Dreptul la
informatie", facem precizarea ca, buletinele de identitate s-au eliberat, in paralel, cu
cartile de identitate, pana la generalizarea activitatii de intocmire i eliberare a
cartilor de identitate pe intreg teritoriul tarii, in conformitate cu H.G. nr.
112/1997, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 71 din 21
aprilie 1997.
Intrucat eliberarea cartii de identitate a fost generalizata la nivelul intregii tari,
incepand cu data de 01.04.2003, s-a dispus incetarea eliberarii buletinelor de
identitate i retragerea acestora de la nivelul formatiunilor de evidenta informatizata a
persoanei teritoriale.
In ceea ce privete art.29 din Constitutie privind Libertatea contiintei, mentionam ca
Legea nr. 105/1996 a fost emisa in concordanta cu prevederile constitutionale astfel
meat, nu ingradete dreptul dvs. de a va alege liber credinta religioasa.
Cu stima,
DIRECTOR GENERAL,
Comisar-ef de politie
f|

LUNCAU SILVIU-CRISTIA

.-

,
I

>

Este vrernea mueeniciei!


Luptati pana la capat! Nu va temeti!

>>

lubiti fii ortodoe^i ai acestui neam


Cu multa durere si ingrijorare vin sa va adresez aceste cuvinte. pentru care ma simt dator 'in
fata lui Dumnezeu si const! in ta si inima nu ma lasa sa tree nepasator pe langa acest va! primejdios
care s-a ridicat sa inghita toata suflarea omeneasca, chiar si pe cei alesi. de este cu putinta. Nu In
caiitatea mea de biet monah. ascuns intr-un varf de munie, era sa va aduc la cunostinta aceste
pencole ce se ivesc asupra Bisericii lui Hristos, in primul rand, ci a arhipastonlor, mai marii acestei
Biserici, Dar daca ei tree aceste lucruri sub tacere, avand preocupari mai de seama decat are acest
popor. eu nu pot sa tree cu vederea glasul vostru, a! celor care ati ramas credinciosi cuvantului
Evangheliei lui Hristos, ati asteptat 51 mi-ati cerut cuvantul in privinta acestor realitati dureroase in
care ne aflam.
De aceea. fiii mei. vin si va spun ca a sosit ceasul sa-L preaslavim pe Fiul lui Dumnezeu,
lisus Hristos. singurul Dumnezeu adevarat. Nu' credeam ca voi trai sa vad si eu 'inceputul acestor
vremuri de durere. apocaliptice - dar iata ca mania iui Dumnezeu a venit mai degraba asupra noastra.
pentru toate pacatele si faradelegile pe care le-am savarsit. Si vad cum bietii oameni nu sunt pregatiti
sa faca fata acestor capcane ale vrajmasului,a carui noua lucrare acurn este sa pecetluiasca sufletele
voastre cu semnul Fiarei - 666. Tot! am citit Apocalipsa si mfricosatoarea profetie - scrisa cu 2000
de ani in uraia: .,Si ea(nara) ii siieste pe top, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe ce
saraci, si pe cei slobozi si pe cei robi, ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sau pe firunte. Incat
nimeni sa nu poata cumpara sau vinde decat numai eel ce are semnuU adica numele fiarei, sau
numarul numelui fiarei"(Apoc. 13:16-17).
Vremea in care ne aflam acum este premergatoare acestei profetii. Prin lege, prin ordonanta
de guvem, romanii sunt obligati sa se incadreze intr-un plan de urmarire si supraveghere la nivel
national si mondial, proiect care le rapeste de fapt oamenilor libertatea. Romanilor li ss cere sa-si
puna pe pasapoartele, permisele auto si orice alt act personal cipul biometric ce contine amprenta
digitaia, imaginea facials, si toaie dateie personale. Poate pentru multi dintre dumneavoastra acest
cip pare un lucru nesemnificativ, dar in spatele acestui sistem de insemnare a oamenilor, de codare si
stocare a datelor de identiflcare se ascunde o intreaga dictatura. un intreg plan demonic, prin care de
buna voie iti vinzi sufletul diavolului. Insemnarea oamenilor, ca pe vite, este primul pas al unor alte
masuri mate pentru controlul absolut al fiintei umane. Dragii mei. dupa cum proorocesc Sfmtii
Parinti, primirea acestui semn este lepadarea noastra de credinta. Sa nu credeti ca putem sluji si lui
Dumnezeu si lui mamona. Nu, dragii mei, nu prirniti acest insemn diavolesc care va rape^te ceea ce
va apartine prin mostenire de la Dumnezeu, dreptul la identitate. dreptul la unicitate si originalitate,
al fiecarei fiinte umane! Trebuie sa va aparati acest drept de la Dumnezeu, chiar de ar fi sa platifi cu
prepal vietii voastre. In zadar castigati cele ale lumii, daca va pierdeti sufletele voastre si ale copiilor
vostri, pentru ca Sfmtii Apostoli ne spun clar ,,se cuvine sa ascultam de Dumnezeu mai mult decat de
oameni".
De aceea va spun: este vremea muceniciei! Dupa parerea mea ne aflam in vremurile in
care singura cale de mantuire este mucenicia. De-abia acuma este momentul s5 mafturisim cu
propna noastra viata, pana acum ar fi fost o risipa de energie. Din pacate noi nu avem un tineret
ortodox la fel de riguros ca eel al grecilor, al nostru este mai evlavios, ce-i drept, dar si mai iipsit de
vlaga si de reactie. Se stie foarte bine cat de curajos au reactionat grecii dar si sarbii, cand au
protestat tmpotriva acestor cipuri si a sistemului insemnarii si controlului total al identita|ii. Tinerii
lor au fost format! de mici in duhul acesta patristic, atat in familiile cat si in scolile lor - ei au nofiuni
de Vechiul Testament, de Noul Testament; din tata-n fiu s-a predat aceasta traditle patristica. De pe
timpul comunismului incoace noi am dovedit ca ramanem constant! slugi altora, uitand de curajul si
demnitatea romanilor de altadata. Toate popoarele vecine au incercat s scape de comunism, sa-si
impuna cumva neatarnarea - si au reusit intr-o masurS oarecare. Dar Romania, care a fost eel mai
crunt lovita de fiara comunista, al carei popor a indurat cele mai cumpiite crime si decimari in lagare
si deportari, a ajuns astazi putregai. La noi in biserica situatia este destul de anevoipasa deoarece
credinciosii nu sunt destul de informati cu privire la aceste provocari aie lumii de azi. La noi, bietul

v;

,'.;

roman, daca ii magulesti an pic. nu mai tine cent de nici o norma evanghelica. El este vmovat numai
pnn nestiinfa deoarece daca e! n-are catusi de putme cunostinte de la biserica, de la scoala. dm
familie. din societaie - ignoranta e cuceriloare. Peniru ca e! are an texi in capuj i u i : ,,supuneti-va mai
marilor vostri": la el trebuie sa mearga textul, Pai. pe noi nu ne acuzau in puscarie. folosindu-se cu
viclenie de textul scripturistic. asa cum fac si sectarii?- .A'oi ati fost incapatanati mai. voi ati fost
razvratiti, n-ati ascultat de cuvantul Evangheliei - pai. ce crestini mai sunteti voi 0 Voi va pierdeti
viata zadarnic". Asa incercau sa ne reeduce com-unis,tii rosii de atunci. si tot astfel fac acum cu
poporul nostru comunistii de azi imbracati cu haine albe,
Se-vrea si se incearca o desfiintare a sacrului prin reiativizarea valorilor fundamentale, a
adevarului de credinta prin ecumenicitate, se vrea mregimentarea si uniformizarea pe model ateist a
copiiSor nostri. Daca ii spui acum unui cetafean care are cinci copii in casa - ,,Mai. nu mai lua
buletinu) sau pasaponui"'' - pai el nu inteiege. ,,Pai, parinie. eu ce le mai dau de mancare"? $i-l pui in
fata acestei situatii grele. Suntem noi dispusi ca Brancoveanu de altadata sa facem sfmti din copiii
notri Nu suntem pregatiti. Si atunci cine poarta toata aceasta vina? Nu noi. biserica? Nu noi.
manastirile. care suntem in fata altarului avem datoria sa spunem oamemior adevarul 51 sa-i prevemm
la ceea ce-i asteapta pe maine? Dar in protopopiate nici vorba sa se puna o astfel de problema, esn
respins. esti catalogat naiv si depasit - ba chiar mai l^ce si glume pe searna ta. Deci daca preocul nu
are habar de lucrurile acestea. atunci ce sa mai spui de bietul credincios care saracu" de-abia deschide
Biblia de doua trei ori pe an, sau doar o data-n viata9 Vina este de panea tuturor celor ce raspund de
educatia i formarea acestui popor - de la invatatori, profeson pana la preoti i ministri.
Va cer, asadar. in numele Mintuitorului Hristos, Care a spus ,,Oricine va marturisi pentru
Mine inaintea oameniior, marturisi-voi si Eu pentru el inaintea Tatalui Meu, Care este in ceruri. lar
de eel ce se va lepada de Mine inaintea oameniior si Eu Ma voi lepada de el inaintea Tatalui Meu.
Care este in ceruri." (Matei 11: 32-33), sa eereti autontatilor romane sa abroge legile care permit
indosarierea si urmarirea electronica a cretinilor. renuntarea la libertatea cu care ne-arn nascut.
Dar o sa primim plata pacatelor noastre. moartea. osanda noastra, care sa nu fie, fereasca
Dumnczeu. de rascumparat. Pentru ca Hristos i-a varsat sangele o data pentru tine. Ei bine, poporul
acesta. prin fruntaii sai, s-a ticalosit pana la culme, prin tradarea traditiilor $i credintei stramoesti.
lar noi am refuzat aceasta rascumparare prin neprezentarea acestor adevaruri scripturistice; am fost
deseori absent! din fruntea micii ostiri a Adevarului.
Sa rezidim neamul acesta! Dar nu vom putea izbandi lucrul acesta daca nu ne vom rezidi
fiecare in parte sufletele noastre. Sa ne pocaim si sa ne punem cenusa in cap, ca sa ne dea Domnul
harul i puterea de a primi mucenicia. Va trebui sa cream mici fortarete. mici cetatui de supraviefuire.
la sate, acolo unde mai sunt inca oamem care pricep si ii amintesc Randuiala. unde sa avem
pamantul nostru, scoala noastra - in care sa ne cretem copiii in duhul aceasta ortodox, sa avem
spitalele si moa?ele noastre. Copiii inca de la najtere trebuie protejati - pentru ca, dupa cum vedefi,
vor sa implanteze acest cip pruncului la nas. tere.
Fiecare este dator sa-si mantuiasca sufletul. Fiecare sa se intereseze i sa vada ca ne aflam in
fata unui moment de cumpana in care ai de ales: sa-ti pierzi sufletul sau sa-ti salvezi sufletul. Cel
care nu s-a interesat pana acum, nu e tarziu inca sa afle si sa se dumireasca.
Acum e timpul jertfei, prin'vorbarie si prin conferinte nu mai facem nimic.
Sa te duci, romane drag, fara frica, direct spre varful sabiei, ca strabunii nostri cei viteji, sa te
duci ca o torpila japoneza, sa mori in brate cu vra.jmas.ul! Acum suntem exact ca in arena romana cu
fiare salbatice - stai aici in mijlocul arenei i astepti, ca sj cre^tinii de odinioara, sa dea drumul la lei.
A^teptati sa fiti sfasiati, rupti, aha scapare nu mai e! Lupta este deschisa. Luptati pana la capat! Nu
va temeti! As,a cum a inceput crestinismul, asa va si sfarsi - in dureri si in suferinta. Pecetluiti
cretinismul cu mucenicia voastra!
lubiti frati intru cinul ingeresc si intru slujirea preotiei, fac un apel catre fratiile voastre sa
intariti acest text cu semnatura proprie, in numele manastirii si parohiei pe care o pastori}i.
Manastirea Petru Vodaifeajiarie 2009
Raith

'"
t

'

-*
;;
/
^

CATRE TO ATE AUTORITATILE COMPETENTE ALE STATULUI ROMAN


INSTITUT1A PREZIDENTTALA. GUVERN, CURTEA CONSTITU TIONALA,
PARLAMENT. AVOCATUL POPORULUI,
Subsemnatii ce ne semnam in acest label protestam impotriva instituirii lagarului
electronic in tara noastra. Raul trebuie distrus din radacina. Satana este numar (666) si vrea sa
ne faca pe toti numere. Nu suporta numele noastre de botez. Concret - ne pronuntam pentru
eliminarea codului numeric personal (cod numeric matricol unic - prima treapta spre iad) de la
care a inceput totul. Acesta a fost introdus in mod machiavelic prin anii 1978-1979 in
Romania. De asemenea solicitam desfiintarea legii care a permis introducerea obligatorie a
cartilor de identitate cu " drac pe cap" premergatoare celei de a doua trepte spre iad.
Protestam categoric impotriva introduced! tuturor documentelor cu cod de bare cu sau fara
microcip incorporat (a doua treapta spre iad): buletine, card de munca. carti de sanatale.
pasapoarte. permise auto, diverse facturi (ex. factura EON) care au sj numele noastre inserate
alaturi de codul de bare, diverse tichete (ex. tichete de masa cu acelasi cod Satanic tiparil
alaturi de numele noastre). etc. Ultima treapta spre iad (a treia) o constituie implantarea
microcipurilor in corpul uman de care sa ne fereasca Dumnezeu ! Sa luam aminte la modul
cum an reacfionat frafii nostii greci. sarbi. rusi. ucraineni si chiar romanii din R. Moldova. Ne
inlemeiem acest demers pe drepturile garantate i de Constitutia Romaniei i anume garantarea libertatii de constiinta precum sj a libertatii de expresie. atribute mostenite de la
Dumnezeu Care ne-a zidit cu voie libcra i constiinta.

Barbir Gabriel Danut

sat Cozanesti. nr.58. com.


Dorna Arini. jud. Suceava

:
-'

ing. geolo

Dowdr

2.
.
{/

4.

r
6.
7.

ft t - t i -f*C ;S

c
8.

6 JA^ t
10,

Ul

12.

sy

-;

CONTRA INSTITUIRII LAGARULUI ELECTRONIC - CONTINUARE TABEL

-'

,-'

CONTRA INSTITUIRII LAGARULUI ELECTRONIC - CONTINUARE TAB EL


Prc>

fldre

Se/nn&Tu ra.

0t<XV
-v-a.JicsJ

V ^*.'i t vs,
I

#'

=*

,-

Un avocat curajos a dat in judecata Guvernul pentru suspendarea pasapoartelor biometric... Page 1 of 4
:

Romania, un stat totalitar


Libertatea este sciavie, . . Big Brother te urmareste!
Acasa
Despre corectitudinea politica.

Linkuri
Petjtii
Schita SF

Un avocat curajos a dat in judecata Guvernul pentru suspendarea


pasapoartelor biometrice.
Felicitam initiativa avocatului Mihai Rapcea si a grupului sail (Coalitia impotriva Statului Politienesc) de a da in judecata
Guvernul Romaniei pentru suspendarea pasapoartelor biometrice, Datele despre acest proces le gasiti pe adresa:
http://portaljustro/InstantaDosar.aspx?idInstitutie=2&d=MjAwMDAwMDAwMTglNDMz.
Este foarte important sa participati si voi la aceasta actiune si chiar sa ii indemnati si pe alti oameni sa o faca! Cum puteti
participa, va intrebati? Intr-un mod - dupa parerea mea - mult mai eficient decat semnand o petitie on-line. Anume, depunand
fiecare o cerere in dosarul deschis de domnul Mihai Rapcea, prin care aratati ca sunteti de acord cu solicitarea in cauza, cerand
suspendarea hotararii privind introducerea cipurilor in pasapoarte. Daca la dosar se vor aduna pana la termenul de judecata
cateva mii de astfel de cereri, impactul asupra judecatorului va fi important.

'

'-

Modelul de cerere este urmatorul (dar, fireste, puteti sa il modificati):


Avocat Mihai Rapcea (rapcea@gmail.com)"
MODELUL CERERn este acesta:
"Curtea de Apel Bucuresti
Sectia a VIII- a Contencios Administrativ si Fiscal
Completul 5 fond

*,

Dosar nr. 543/2/2009


Termen: 11.02.2009

DOMNULE PRESEDINTE
Subsemnatul/a
apart
Sector/JudeJ

, cu domiciliul in
, str
nr.
, formulez potrivit art. 49 si urma'toarele Cod ProcedurS CivilS, prezenta

, bloc

, etaj ....,

CERERE DE INTERVENJIE IN INTERES PROPRIU


In dosarul nr. 543/2/2009 al Curtii de Apel Bucuresti Sectia a VIII- a Contencios Administrativ si Fiscal, avand ca petenti
Cabinet Individual de Avocatura Rapcea Mihai si Asociatia Adevar si Dreptate, iar ca pSrSt GUVERNUL ROMANIEI, in cauza
avand ca obiect cererea de suspendare a dispozitiilor HotMrii de Guvem nr. 1566/2008 din 25/11/2008 publicatS in Monitorul
Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea si completarea Ho^rSrii Guvernului nr. 557/2006 privind stabilirea
datei de la care se pun in circulatie pasapoartele electronice, precum si a formei si continutului acestora, precum si a punctului
privind ,,Dezvoltarea cooperarii interinstitutionale pe teritoriul national prin: ... integrarea datelor biometrice in documentele de
caiatorie, in scopul cresterii gradului de securitate al acestora;" din CAPUOLUL 24 - Ordine publica si siguranta ceta^eanului al
Programului de guvernare 2009 2012 din 22/12/2008 publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 869 din 22/12/2008.

http://romaniatotalitara.wordpress.eom/2009/01 /26/un-avocat-curajos-a-dat-in-judecata-gu...

1 /29/2009

L
'-'

Un avocat curajos a dat in judecata Uuvernul pentru suspenoarea pasapoarteior oiometnc...

rage z 014

Solicit admiterea in principiu a cererii de interventie in interes propriu si introducerea mea !n aceasta cauza.
;

Pe fondul cauzei, solicit admiterea cerereii de suspendare a dispozitiilor Hotararii de Guvem nr. 1566/2008 din 25/11/2008
publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 842 din 15/12/2008 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr.
557/2006.
MOTWELECERERn:
IN FAPT: subsemnatul justific un interes propriu si nemijlocit fa prezenta cauza prin faptul ca sunt cetacean roman, beneficiar al
drepturilor constitujionale privitoare la viaja intima si privata a persoanei, precum |i cele referitoare la libertatea de gandire,
constiin|& si religie, consfintite prin prevederile art. 20,26 si 29 din Constitufia Romanic!.
Interesul meu vadit in aceasta pricina este motivat de faptul ca actele administrative a caror suspendare a punerii m aplicare se
cere, Isi produc efecte si asupra mea, ca cetacean roman, violandu-mi fn mod grav drepturile fimdamentale constinnionale.
Prin obligarea noastrS, a tuturor cetajenilor romani, de a accepta pasapoarte ce con|in cipuri cu date biometrice, ni se rapeste
dreptul la viaja privata. De asemenea, consider ca prin amprentarea mea, mi se incalca dreptul la prezumtia de nevinovatie.
__
EM DREPT tali totemeiez cererea pe disp. art 49 si urmatoarele Cod Procedura Civila.
Solicit judecarea in lipsa mea a cererii de interventie.
Intervenient

Data:
DOMNULUI PREEDINTE AL CURJtt DE APEL BUCURESTI

SECTIA a Vin-a CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL"


PS: Cererea completata cu toate datele, inclusiv semnatura, trebuie trimisa fie prin posta, avand ca destinatar: Curtea de Apel
Bucuresti, Sectia a VUJ-a Contencios Administrativ si Fiscal cu sediul in Splaiul Independentei nr. 5, sector 4 Bucuresti. Sau pe
fex, la nr. de fax: 021/319.51.76.
Deasemenea exista si o invitatie la miting in ziua procesuhu ...Detalii gasiti pe Blogul iesirea Din Matrix
http://lymaaa.blogspj3t.co^

Acest articol a fost publicat pe ianuarie 26,2009 la 4:20 pm $i e postata la stat Bgliuenesc. Tagged: bia broiiier, biometric, biomemce, microcic,
pasaj>p_arte, romania. Potf unnari raspunsuriie acestei insemnan prin RSSJZ.O feed. Puteti lasa un raspuns, sau trackback ftom your own site.
-

7 R&spunsuri la "U0 avocat curajos a dat in judecata Guvernul pentru suspendarea


pasapoarteior biometrice."

1. RazboiMtruCtiyant_MoM^_27_ignugng. 2009 spune:


ianuarie 27,2009 la 2;04j>m

**.

[...] Romania totalitara: Un avocat curajos a dat in judecata Guvernul pentru suspendarea pasapoarteior biometrice [...]
2. diaspora spune:
ianu.anej27J20j&J

: pni

Numai cetatenii romani pot completa formularul de mai sus?


3. emit spune:
ianuarie 27,2QQ9 la 7:38 pm

jf

Si cum ramane cu permisele de conducere, care au si ele cip. Si daca de pasapoarte ne putem lipsi (unii dintre noi), de
permise mai greu.
Haideti sa includem in discutie si permisele de conducere care deja s-au pus in circulatie, fare macar ca viitorii posesori sa
fi fost anuntati in prealabil, si chiar inaintea pasapoarteior (noiembrie-decembrie 2008).

http://romaniatotalitera.woixlpre^^

1/29/2009

>

.;

'
MEMORIU
Guvernului Romanic!
Introducerea actelor biometrice - o problema de contiinta i libertate
.

La mceputul acestui an viata societatii romanesti a fost tulburata de tirea introducerii


actelor de identitate biometrice. Acestea difera de actele de identitate de pana acum prin
incorporarea unui cip electronic de tip RFID - dispozitiv de identificare prin unde radio care confine informatii personale, intre care imaginea faciala si amprentele. Cipul devine
astfel elemental esential de identificare a fiecarei persoane. Hotararea de Guvern
poarta numarul 1566/2008 si a fost semnata si contrasemnata de ministrul de
Interne din 15.12.2008, Cristian David si de prim ministrul Romanic! de la acea
data, Calin Popescu Tariceanu.
In ceea ce priveste promisiunea sigurantei acestor acte s.i modul in care au fost promovate
actele normative corespunzatoare, dorim sa facem cateva precizari: Siguranta actelor de
identitate cu cip incoiporat este doar un mit si nu a fost demonstrate pana acurh de cei
care le promoveaza. Orice expert in tehnologia informatiei confirma faptul ca nu exista i
nu va exista niciodata un sistem impenetrabil de protectie a datelor. Daca periodic apar in
presa stiri despre adolescenti romani care patrund in serverele celor mai securizate
institufii din lume - CIA, NASA, cine ne garanteaza siguranta actelor de identitate
biometrice? In acest context, cipul biometric constituie in sine un atentat la siguranta
nationala a Romaniei. Daca un hacker va clona pasaportul Presedintelui Romaniei sau al
sefului SRI cine va raspunde? UE?
Odata stocate informatii personale in cipuri, mai devreme sau mai tarziu se vor gasi
persoane care nu in scopuri stiintifice (la conferinte despre securitatea electronica s-au
facut demonstratii de decriptare), ci cu alte objective vor putea frauda documentele de
identitate. Cine ne garanteaza ca odata cu dezvoltarea tehnologica cipurile nu vor putea fi
citite chiar de la mare distanta? Cine ne garanteaza ca nu vor putea fi scoase i introduse
date din cipurile personale fara tirea i consimtamantul posesorului? Se va putea ajunge
la situatia ca aceste date sa fie inaccesibile noua, proprietarilor, iar cei care vor avea acces
la ele, legal sau ilegal, sa le poata folosi impotriva noastra.
in al doilea rand, ni s-a spus ca libertatea pentru care s-a murit in decembrie '89 va
garantata pe deplin odata cu integrarea in structurile euro-atlantice. On prin legea actelor
biometrice si prin cea privind corespondenta electronica si convorbirile telefonice, tocmai
libertatea ne este afectata. Prin amprentarea ttituror cetatenilor cu totii suntem considerafi
suspecti de activitate infractionala. intregul sistem de supraveghere electronica reprezinta
o invadare a vietii private intr-o masura nemaiintalnita pana acum in istorie. Dupa 20 de
ani in care ne-am luptat pentru a aduce la lumina dosarele Securitatii in care eram
incatusati fara voia i tiinta noastra, noile acte de identitate biometrice deschid drumul
pentm initierea unor noi dosare mult rnai detaliate.
Apararea libertafii este o problema de demnitate si de existenta nationala s. i individuala.
Noile legi reprezinta inceputul unui proces de restrangere a libertatiior individuale si de
intruziune in viata privata i contravin art. 8 i 10 din Carta Drepturilor Fundamentale ale
Uniunii Europene referitoare la protectia datelor cu caracter personal si la libertatea de

'

:
;v

>

fi

'*
r

;.

I
contiinta si articolelor 23, 25, 26, 27, 29 i 31 din Constitutia Romaniei privind
garantarea libertatilor sj drepturilor cetatenilor,'Sa fim constienti ca pierderea libertatii ne
va afecta pe toti, indiferent de pozitia pe care o avem in ierarhia sociala!
Mai exista un aspect pe care un crestin il va considera de maxima importanta. Cercetand
informatiile tehnice despre acest tip de acte, gandul nostru se indreapta imediat catre
descoperirea din Apocalipsa privind pecetluirea tuturor oamenilor, in vremea sfarsitului
lumii, pe mana dreapta i frunte cu ceva fara de care nu se va putea cumpara si nu se va
putea vinde, dar care va constitui semnul Antihristului si lepadarea de Hristos
(Apocalipsa 13, 16-18). in zilele noastre se cunosc deja cazuri de persoane carora li s-au
implantat cipuri pe mana dreapta din motive de securitate, medicale sau economice.
Pe baza invataturii Bisericii intelegem doua aspecte. Mai intai faptul ca primirea actelor
in forma actuala nu reprezinta pecetluirea finala.
Al doilea este constiinta ca primirea lor este unul din ultimii pai inaintea pecetluirii
finale i ca aceasta primire are drept consecinta intrarea pe un drum al carui capat este
acceptarea pecetluirii pe mana si frunte si apostazia. Daca primim acum paapoarte si
carnete de conducere cu cipuri, vom primi incepand cu 1 ianuarie 2011 (conform OGU
184/2008) i cartile de identitate cu cip. Peste cativa ani vom accepta fara probleme de
eonstiinta imbogatirea cipurilor cu noi informatii, care ne vor usura legatura'cu diverse
institutii medicale, informationale, comerciale; apoi ne va parea fireasca unificarea lor
intr-unul singur, care sa incorporeze i cartile de credit. Peste alti cativa ani se va spune
ca, pentru a preveni pierderea i furtul, este mai eficienta irnplantarea cipului in trupul
omului. Va mai trece inca o perioada si se va ajunge la concluzia ca, pentru buna
functionare a societa|ii, este strict necesar ca toti oamenii sa aiba implantate aceste cipuri
pe frunte i pe mana dreapta. Ce vom face atunci?
Sa fim incredintati ca va fi mult mai greu de rezistat atunci decat acum, cand nu ne aflam
in ultima fazat Obismiindu-ne cu toate comoditatile asigurate de viata bazata pe o
infrastructura controlata prin cipuri, ne va fi extrem de greu sa renuntam la toate
inlesnirile pe care le avem.
Nu este pentru prima data cand, in numele unor intentii bune, tan intregi paesc in ceea
ce se va dovedi o tragedie nationala. Corifeii comunismului au propovaduit inceputul
unei ere noi in istoria umanitatii. Au promis ca toate nedreptatile anterioare vor fi
inlaturate, ca se va instaura o epoca a libertatii si egalitatii oamenilor, ca prosperitatea si
pacea vor cuprinde omenirea. Noi, cei ce am trait in comunism, cunoastem mai bine
decat occidentalii rezultatul: zeci de milioane de oameni ucisi, extinderea coruptiei la
nivelul intregii societati, contiinte siluite intr-o masura nebanuita. Afa cum Utopia
comunista a euat in atingerea promisiunilor facute, i Utopia binelui prin
restrangerea libertatii p prin control, care ni se propune acum, va eua. Nu vom
avea parte de pacea si fericirea fagaduite, ci de o noua dictatura careia nimeni nu i se va
putea impotrivi.
Avand in vedere consideratiile de mai sus, credem ca cea mai buna solutie este sa
refuzam actele biometrice, asumandu-ne consecintele marturisirii adevarului. Cei care nu
au puterea sa faca aceasta si le primesc, sa fie constienti ca se afla pe un drum gresit care,
daca nu il vor parasi, va avea ca finalitate pecetluirea ?i apostazia.
Totodata, este nevoie sa solicitam respectarea legilor in vigoare privind respectarea
drepturilor fundamentale ale omului fi a drepturilor cetatenilor Romaniei. Astfel, in
virtutea art. 23-31 din Constitutia Romaniei privind libertatea persoanei, respectul vietii

j"

private, libertatea de constiinta si accesul la informatie, consideram nolle prevederi


legale abuzive si cerem cu fermitate respectarea dreptului fiecarui cetatean de a
accepta sau respinge actele de identitate biometrice, pe temeiul respectarii libertatii
convingerilor si a contiintei religioase. In virtutea acestor prevederi, va cerem ca
legea privind nolle acte de identitate sa dea posibilitatea sa refuzam actele
biometrice si sa putem opta pentru actele de tip vechi, fara ca aceasta sa conduca la
discriminari economice sau sociale. Reamintim ca o prevedere asemanatoare s-a aplicat
pana nu demult pentru actualele carti de identitate: ,,persoanele care refuza cartea de
identitate din motive religioase primesc buletine de tip vechi" (Ordinul 1190 din 31 iulie
2001 al Ministerului de Interne, acum scos din circulate).
Solicitam institutiilor statului si organizatiilor non-guvernamentale sa deschida o
dezbatere publica la nivel national, pentru ca societatea fn ansamblul ei sa
eonstientizeze implicatiile introducerii noilor documente electronice. Pana se va lua
o decizie in cunostinta de cauza, care sa reprezinte vointa majoritatii poporului
roman, cerem suspendarea aplicarii actelor normative OGU 94/2008 si HG
1566/2008 privind pas.apoartele electronice, a Directivei UE 126/2006 privind
standardeie pentru permisele auto si a OGU 184/2008 si OG 69/2002 privind cartile
electronice de identitate.
Prin aceasta nu ne opunem progresului stiintific, dorintei de bunastare si siguranta a
societatii si nu negam structurile de conducere statale. Dar nu dorim ca, dupa lipsa de
libertate din perioada comunista, sa ne facem partasi unei noi ingradiri a libertatii sj unui
control al oamenilor mult mai eficient decat eel de atunci, De aceea cerem cu fermitate
conducatorilor politici sa apere cetatenii de amenintarea pierderii libertatilor daca
refuzam buletinele cu cipuri si sa nu se instaureze un control totalitar de tip Big Brother
ale carui consecinte pe termen lung vor fi dintre cele mai rele.
Odata cu efortul pe care il avem astazi de facut pentru a mtelege corect ceea ce se
Tntampla si cum trebuie sa actionam concret sa luam armele noastre cele duhovnicesti:
postul si rugaciunea, impreuna-sfatuirea, smerenia si sinceritatea cu care vom cere ajutor
de la Dumnezeu. Nu cunotintele teoretice ne vor ajuta sa ne pastram in credinta, ci
trairea cat mai profunda a vietii duhovnicesti. Tot binele pe care il poate face omul
izvoraste din legatura cu Dumnezeu. Daca-L avem pe Hristos, Hristos ne va dezlega toate
intrebarile si ne va ajuta sa biruim ispitele la vremea potrivita. De aceea principala
noastra stradanie trebuie sa fie dobandirea harului Duhului Sfant. Daca nu avem agonisit
harul, la vremea incercarilor, oricat de bine informati am fi, nu vom avea putere sa
rezistam si ne vom lepada de Dumnezeu.
In aceste momente dificile, toti cei ce dorim binele Romaniei trebuie sa ne unim in jurul
Adevarului care este Hristos (,,Eu sunt Calea, Adevarul i Viata" - loan, 14, 6), sa
depasim disensiunile, sa nu ne lasam dezbinati de orgoliile personale. Grecia (in 1997) si
Serbia (in 2008) au reusit sa respinga introducerea actelor biometrice prin unitatea cu
care poporul a actionat.
Marturisind Adevarul vom implini voia lui Dumnezeu si luptandu-ne cu patimile vom
putea marturisi Adevarul. Sa nu uitam de spovedanie, de pocainta i sa nu fim crestini de
forma. Daca Dumnezeu ne-a ingaduit sa traim astfel de vremuri ,,apocaliptice", cand
spunem binelui rau si raului bine, este pentru ca noi ne-am indepartat de Dumnezeu si nu
avem pocainta celor din cetatea Ninive.
Dumnezeu sa-i binecuvinteze si sa-i intareasca pe toti cei care se vor angaja in lupta cea

*<
k

*.

r*

'

buna pentru pastrarea demnitatii si libertatii intru Adevar.


Va solicitam asadar sa reanalizati HG 1566/2008 a Guvernului Tariceanu, care,
conform Note! de fundamentare al Hotararii, nu a tinut absolut deloc cont de
impactful social negativ al acestui act normativ, emis fara absolut nici o dezbatere
publica, intr-o tara eminamente ortodoxa.
In numele Coalitiei Impotriva Statului Politienesc si a celor peste 50.000 de semnatari
ai formularelor si petitiilor impotriva Pasapoartelor Biometrice si a Legii indosarierii
electronice
Asociatia Civic Media
Victor Roncea, Presedinte de onoare
4 Februarie 2009
Nota: Depunem alaturat Studiul INTRODUCEREA PASAPOARTELOR, A
PERMISELOR AUTO SI A CARTILOR DE IDENTITATE CU CIP DST ROMANIA mijloace de ingradire a vietii persoanei si a libertatii religioase - impreuna cu semnaturile
olografe a peste 10.000 de romani, obtinute in numai doua saptamani. Alte 10.000 de
semnatun la vom depune alaturat unei Plangeri adresate Parlamentului Romaniei. Aceste
20.000 de semnaturi olografe se adauga celor peste 30.000 aflate pe internet la
hltjX-vvi wvv.petitiononline.com/Ml.;66<V'pcul.ion,htmi si

htl{>:/'wwtv',petiliebriHrie.iTJ/peTTtie-p3 7662*'52.html

:
,
*'*

CD

Cuvantul Parinteful Justin Parvuj)entru JVHTiNGUL din 14


martie: ,,Sa ne unlrn Tn dragoste ?f armonle, ca sa putem fe$i
de sub jugut erel etectronice"
Posted on 03/14/2013 by admin

.<
v

llubifi fii ortodocsi ai acestui neam,


Ortodoxia noastra romaneasca, alaturi de celelalte popoare ortodoxe, mai apropiate sau mai
Tndepartate, este Tn acelasi cuget ortodox de a apara fiinta si libertatea umana fn fata celui

mai aprig atac Tndreptat asupra vietii noastre crestine, prin implementarea fortata a cipurilor
electronice Tn actele noastre de identitate. Este un atentat asupra libertafii umane, daruite de
*

Dumnezeu Tn actui creatiei. Nicio o forta din lume nu are dreptui sa atenteze sau sa anihileze
aceasta libertate a omului, care este de origine divina, Vrem sa fim tratati ca fii ai lui
Dumnezeu, liberi, dupa chipui si asemanarea lui Dumnezeu, iar nu ca infractori sau ca niste
masini, dupa chipui si asemanarea omului modern, a omului satanizat.
Biserica Ortodoxa este mama a neamului romanesc. Acest popor s-a format si mentinut la
sanul Bisericii crestine. De-a lungul veacuriior Biserica Ortodoxa a fost sprijinul eel mai de
seama si farul calauzitor Tn toate nevoile si suferinteie acestui popor, Cat timp acest popor a
fost Tnsuflefit de oamenii Bisericii, Dumnezeu a revarsat binecuvantarea Sa asupra noastra si
; ;

ne-a ajutat sa iesim din toate stramtorarile.


lata Tnsa ca acurn se abate asupra noastra poate eel mai rnare atac ia fiinta spirituala a
neamului nostru. Avem datoria sa constientizam pericolul de instaurare a unei dictaturi
mondiale, prin urmarirea cetateniior si implantarea microcipurilor, tncepand de la actefe de

identitate pana la corpul uman. Acesta este si scopul: obisnuirea cu cipul si implementarea Tn
corpul uman, Tn cele din urma, ceea ce va duce la transformarea noastra Tn niste roboti si
sclavi care nu vor mai putea fi stapani pe gandurile si voinfa lor.
w Acum este momentul sa actionam, Tn frunte cu preotii si monahii, si sa susfinem drepturile
-

>

acestui popor obidit. Noi, ca monahi, nu putem sta nepasatori Tn fata suferintei poporului
i.

nostru, Tn fafa suferintei fratilor nostri. Preotii si monahii sunt primii care trebuie sa dea
dovada de jertfa si poporul trebuie sa simta grija sf dragostea noastra, sa simta ca suntem
alaturi si Tl susfinem cu preful vietii noastre, dupa cum ne Tnvaja Mantuitorul nostru lisus

::

Hristos: ,,Aceasta este porunca Mea: sa va iubiti unul pe altui, precum v-am iubit Eu. Mai
mare dragoste decat aceasta nimeni nu are, ca sufletul lui sa si-l puna pentru prietenii
sai"(loan 15:12,13). Nu avem dreptul sa cedam. Daca dam un singur pas Tnapoi, Tnseamna
ca am predat armele Tn fata vrajmasilor nostri vazufi si nevazuti, care vor iesi victoriosi. In
fata vrajmasilor nevazuti mai faci o cruce si pier, pentru ca se tern de Dumnezeu, dar acestia
vazuti sunt mai aprigi si nu au respect pentru niciun lucru sfant.
Aceasta este o misiune importanta si o chemare mai Tnafta a poporului roman'de a protesta

t
;

fat,a de aceste masuri dictatoriale si de a dezrobi neamul romanesc din aceasta gheara care
vrea sa ne manipuleze si sa ne conduca precum pe vite. Am ajuns la cuvintele Psalmistului
David, din Vechiul Testament: ,,Cu eel cuvios, cuvios vei fi; si cu omul nevinovat, nevinovat
vei fi. $i cu eel ales, ales vei fi; si cu cei Tndaratnic Te vei Tndciratnici"(Ps. 17:28,29). Fata de
aceste masuri Tndaratnice nu putem fi altfel decat asa cum spune Psalmistul. Anii trecuti,
odata cu aparifia pasaportului biometric, s-au strans un miiion de semnaturi care s-au

Tnmanat autoritatilor Statului, dar ei s-au Tndaratnicit si nu au luat aminte la glasul celor 1

V*

miiion de oameni. Niciodata pana acum Tn istoria Romaniei nu s-au mai strans 1.000.000 de
semnaturi pentru ceva. Am cerut referendum Tmpotriva oricarui act electronic, dar nu am fost
ascuitati. Cine vrea sa Tsi puna cip nu are decat; noi vrem doar sa ni se ofere alternativa de a
putea pastra actele simple pe care le-am folosit si pana acum si de a nu fi obligati sa folosim

<>

carduri electronice de sanatate pentru a merge la o farmacie sau la un doctor.


De aceea se cere tuturor fiilor acestui neam, indiferent ca este taranist, democrat sau
socialist - sa raspunda Tmpotriva acestor masuri de control total al populate), de instaurare a
v
unui stat polifienesc. Sa ne unim Tn dragoste si armonie, ca sa putem iesi de sub jugul erei
electronice. Din ratjuni politice, eu si atati alti fii at acestui neam, am facut ani si zeci de ani
de puscarie, datorita unui sistem dictatorial comunist. Am purtaljiujrjej^njoj;^^
acum sa ajung sa traiesc Tn libertate s| sa^fiu identificatjcj cu un numar? Noi avem nume prin
Botez, un nume dat de parintii nostri, Daca Tmi anulezi numele, Tnseamna ca mi-ai anulat si
parinjii si toata legatura mea cu Dumnezeu si cu stramosii acestui neam. Dar poate ca
aceasta se si doreste: sa fim fii ai unei Europe unite, sau ai unui stat mondialist, care nu are

nici Dumnezeu si nici mila, care mai mult ne fura decat ne ajuta. Noi putem sa traim Tn liniste
si pace cu toti vecinii nostri fara sa ne anulam identitatea, si fara sa ne v/ndem toate bunurife
si valorile acestui neam.
Pentru cei care considera ca nu este duhovniceasca atitudinea noastra de a iesi Tn fata
oamenilor sa protestam, tin sa le amintesc faptul ca poporul grec a iesit cu sutele de mii cu
"

preoti si monahi Tn fruntea poporului, aparandu-si dreptul crestin de a renunta la aceste acte
electronice. De asemenea Biserica rusa a hotarat ca aceste masuri electronice si biometrice
sunf abuzive si nu sunt agreate de catre conceptia Bisericii. Noj de partea cut ne situam?
Sau suntem mai catolici decat papa, cum se spune? Avem de Tnvatat din eroismul grecesc.
Ei au acest spirit de a reactiona, pentru ca pasforii lor nu se tem ca al nostri; preotii si ierarhii
Tsi sustin credinciosii Tn pofida conducerii care Tncearca sa le calce Tn picioare drepturile
crestinesti. Noi trebuie sa reactJonam fata de orice abuz asupra cetatenilor nostri ortodocsi,
Ortodoxia nu Tnseamna numai: Doamne, s/ava si far s/ava.,. Dar fapta unde e? Cum poti tu
sa spui ca Tti iubesti aproapele ca pe tine Tnsut;,- cand nu Tl sprijini afunci cand este asuprit si
prigonit? Noi nu iesim ca sa cucerim ceva, precum au facut cruciadele, noi iesim.sa sustinem
drepturile acestui popor crestin. Sa ni se respecte dreptul la libertate si la numele crestin.
Menirea preotului este sa Tsi puna cuvantul, sufletul si viafa lui pentru aproapele, pentru
ucenicii sai. Preotii cu crucea, m frunte, aceasta este caracteristica poporului nostru, dupa
cum o spune Tnsusi imnul national. Daca preofii vor Tnvinge frica, vor fnvinge si iadul. Dar
daca nu vor Tnvinge frica, vor pierde raiul, Tnca de aid de pe pamant. Acesta este doar
Tnceputui vremurilor de prigoana. Ce vom face mai Tncolo, daca noi nu avem curajul sa ne
sustinem credinciosii acum, cand Tnca mai avem - chipurile - o libertate si un drept de
exprimare?
Suntem aici ca o datorie a constiintei noastre fafa de copiii nostri, faja de generatia de maine,
fata de stramosii nostri, care ne-au predat o Romanie libera si aceasta este Romania Tn care

,"
*
*

vrem sa traiasca si fiii nostri.


lata, ne-am adunat cu totii la acest miting, cu mici, cu mari, si asteptam un raspuns din
partea onoratului Pariament, ales si asezat conducator al unui popor majoritar ortodox,
Tntemeiat pe jertfele marilor voievozi crestini - ffltefan eel Mare, Mihai Viteazul, Constantin
Brancoveanu - si pe milioane de jertfe ale Tnaintasilor nostri care au Juptat pentru o Romanie
libera si crestina. Asteptam un raspuns la cele 1 milion de semnaturi adunate Tmpotriva
actelor electronice.

Domnul nostru lisus Hristos sa va binecuvinteze pe tofi care v-ati adunaf sa luptafi Tmpotriva
acestor masuri abuzive si antscrestine, iarguvernanti/or nostri sa le dea Tntelepciune si putere
de Tn(eiegere, spre a sluji cu credinta intereselor neamului nostru crestin romanesc, iar nu
altor interese straine.

_Saccsiv*s Weblog
IN SFARSIT ... Staretul Hariton Negrea: CINE PRIMESTE ACTELE ELECTRONICE SE
LEAPADA DE HRISTOS
Posted in CIPURJ, tnanastirea.etru \fada, STAREIULJt[ARl.IQ>LNE.GREA by saccsiv on februarie 12, 2014
Luni de zile am asteptat un asemenea mesaj din partea staretului Manastirii Petru Voda.

lata ce putem citi in articolul PjiriflteleJHjiriJonJXei^^

de pe site-ul manastirii:

f\n va inchipiuti cu chipul lianii acesteia! zice Domnul. Care este chipul lumii, decat cugetul trupesc, pofta ochilor, trufia viefii? Cugetul trupesc este activitate a
miniii ale care: in|eiegeri sunt lipite s.i sunt unite cu lumea materiei. Acest cuget trupesc este mtrucatva masurabil, i fiindca este atat de observabil. Prin identitatea
numeric;?, (cu microcip sau fara), crestinul e inelat sa se identifice cu cugetul trupesc, lepadat la Botez, si sa se lepede de cugetul duhovnicesc, primit la Botez si
simboiizal de numele cretin.
~ Pfecum slim, priii Taina Botezuiui oinui se ieapada de saiaiia, adiea ue ortce tiuhcare-tagaduieste -vemrea lui Hristos in trupf .pris Botez omul.se leapadade (oate. _ -_=--,
lucrarile satanei, adica de orice infatis.are a raului, toate fiind azi legiferate s.i devenite norma, prin Botez omul se Ieapada de toti slujitorii satanei, adica de duhurilc
i autatii care iucreaza si nevazut, dar si vazut, prin oameni care din voia lor se fac slugi ale lui, precum declare despre ei insisi cei ce detin puterea lumeasca azi. E de
la sine Inteles ca daca omul se re-identifica cu acestea trei, lepadate la Botez, atunci se Ieapada de Botez i se re-daruies.te satanei. Nu e nevoie sa mai spuna cu
cuvintele ca se Ieapada de Hristos, din moment ce semnatura sa, oferita satanei, dovedeste acea afirmatie, o dovedeste cu fapta, care vorbeste mai mult decat
vcrba. Pai, un asemenea gest, care este expresia vointei libere a omului, nu poate fi considerat fara importanta, fara a se considera la fel de fara importanta si
':'
Botezul. Dumnezeu respecta voia libera a omului: daca omul voieste i se Ieapada de satana, Dumnezeu il primes.te, il sfinteste si-1 face al Sau. Daca omul voies.te si
se Ieapada de numele crestin si semneaza ca toata identitatea s.i activitatea sa o daruieste satanei, lucrurilor satanei ji slujitorilor satanei, atunci omul se Ieapada de
Botez, iar Dumnezeu respecta acest gest, si Se retrage, retrage harul Botezului din omul acela. Fara harul Botezului, omul acela fara nici o indoiala ca nu mai
poate ti spovedit, impartasit, preotit, calugarit, inmormantat, sau pomenit la Liturghie, fiindca a devenit ihtocmai ca un nebotezat, fata de care se aplica acele
canoane, abundent explicitate de Sfinti si de Sinoade mai ales in secolele I-1V, despre eel ce s-a lepadat de Botez. Firejte, un asemenea om nu mai poate fi numit
slujitor al lui Dumnezeu (arhiereu, preot sau calugar), fiindca nu poti sluji la doi domni, si lui Dumnezeu si mamonei. Nu poti sa te lepezi de Botez s. i sa te mai
numeti preot, sau sa ai preotie luci atoare. Ce epicleza faci, daca nu eti constient de lepadarea de Duhul Sfant pe care o faci identificandu-te satanei? In prigoana
comunista cei care s-au lepadat de Dumnezeu au fost rasplatiti cu functii si bani, dar au devenit fiare, iar cei care au marturisit pe Dumnezeu au fost haituiti,
:*
defairnati, infometati, inchiji, torturati, ucisi, dar au devenit sfinti. La fel, dar mai greu, va fi si acum. Oare a mintit vreodata Dumnezeu? Daca El Insus.i a fagaduit
ca va ocroti pe cei ce nu se vor lepada, oare nu va implini fagaduinta Sa?
Noului Testament este ca cretinul sa dea, cu supunere i buna randuiala. ascultare puterii stapanirii lumesti prin respectarea legilor, daca ele nu sunt
potrivnice lui Dumnezeu, plata birului, daca nu este asuprit. Celui caruia e$ti dator cu cinstea, da-i cinstire, zice apostolul, si cu adevarat li se cuvine cinstire celor
care ne-au condus bine, sufletele si trupurile. Celui cu vama, da-i vama, zice iarasi apostolul - dar daca nu esti la vama, de ce sa platesti vama? Daca nu vreisa treci
vama in spatiul Schengen, de ce sa platesti vama Schengen? Plus ca, dupa cuvintul Domnului, vama sufletului e mai importanta, de aceea sa ne temem, sj pentru
aceea sa agonisim s-o trecem cu bine.
Da. sufletul si trupul cre^tinului aparjin lui Dumnezeu i nu pot fi date nici macar omului insusi, daramite altora, sau slujitorilor satanei. Sufletul ?i trupul nu sunt de i
dat nimanui, ele sunt Biserica lui Dumnezeu, sfintita, si afierosita Lui, cumparata cupreful Sdngelui Fiului lui Dumnezeu. Daca cineva, fie arhiereu, fie cleric, fie crcdincios mirean, cuteaza a spune ca crestinul trebuic sa-sj dea sufletul si trupul bir cezarului, sau ca trebuie supunere fata de cezar chiar daca asta
inseamna pierderea vietii vesnice, pierderea harului, un asemenea om care predica nemantuirea si sclavia, c vrednic de anathema, el si invatatura sa
mindnoasa. satanica, potrivnica Scripturii i Sfintilor Parinti. Asemenea oameni sunt precum iudeii de odinioara care ziceau: Nu avem alt imparat decat pe
Cesarul.
Cum sa dam lui Dumnezeu ce e al lui Dumnezeu, daca nu suntem constienti de ce inseamna chipul si asemanarea Lui in noi? Darurile Duhului Sfint primite la
Botez curata chipul dumnezeiesc din om sj-1 pregatesc pentru unirea cu el dupa asemanare, care vine prin fapta implinita prin stradania i voia omului, cu ajutorul
Domnului.
Assmanarea vine prin fapta launtrica, fapta dinafara. care se face prin impreuna-lucrarea dintre voia libera s.i bar. Fara stradania aceasta chipul dumnezeiesc sadit
natural in om se intuneca. Noua orinduire ideologica a lumii interzice asemanarea omului cu Dumnezeu.
Follow

La fel cum orice forma de pacat, de la eel mai fin gand, la cea mai grosolana fapta, sunt numite cu numele generic de pacat, tot astfel orice forma dc act de
identificare cu antihrist estc numit lepadare de credinta. Lepadarea mai mica e pacatul, lepadarea mai mare e patima, lepadarea propriu-zisa este tagaduirea
identitatii crestine (vezi lepadarea lui Petru, care n-a zis ca se leapada de Hristos, ci: nu sunt eu ucenicul Lui), i lepadarea totala este apostazia apocaliptica, prin
implant.
Nu conteaza cum suntem numiti de satana, ci cum suntem numiti de Dumnezeu, de aceea daca prin identitatea numerica suntem ocarati de satana nu conteaza atat
cal faptul ca noi insjne acceptand-o din voia noaslra, ocarant numele lui Dumnezeu pe care-1 purtam. Azi identificarea nu o face Cezarul, iar omul sa fie pasiv, i
deci nevinovat, asa cum au facut odinioara Nero si ceilalti tirani prigonitori ai creslinismului. Acum Cezarul cere ca omul insus.i, din voia sa, cu cons.liinta sa, sa se
numeasca pe sine sluga a lui antihrist, si obiect intr-o masrnarie draceasca. Cezarul cere tocmai acest gest liber, pentru ca nu el sa poarte vinovatia tiraniei, ci omul
tnsusi sa fis responsabil pentru propria sa lepadare. De aceea, la nivel teologjc, nu conteaza to prim-plan obiectul sau modul prin care se face lepadarea, atata vreme
cat ea asociaza vointa libera a crestinului cu simbolul numarului numeluifiarei, conteaza constiinfa cu care s-a facut acea consimtire, gradul de consimtire. Pacatul
se raporteaza la doua puteri sufletesti: puterea libertatii vointei si puterea inlelegatoare sau cuvanlaloare, sau de cunoas.tere, prin urmare pacatul fara voie si fara
stiinta e tot pacat, chiar daca e canonisit mai uor, si lesne de iertat la Dumnezeu. Diferenta dintre actele respective este doar gradul de consimtire a omului cu
satana.
De pilda, un grad mai mic este a intra pe internet, a scrie: www. care inlr-o anume numerologie inseamna 666, si a face acest compromis pentru a cunoate un lucru
sau altul, sau pentru inlesnirea comunicarii. Gestul pare insignifiant, dar el e facut de toti oamenii care intra pe internet. Nu este oare un gest potrivnic sfintei cruci,
pe care credinciosul o face inaintea oricarui lucru bun, sau inainte de intrarea in sfanta biserica? A intra pe internet cere acest mic obol satanei, a scrie numarul
numelui fiarei, spre a intra in capis.lea virtuala a ei. Acest compromis pus ca obligatie sociala este o sfidare a sfinteniei sufletului ereslin, si lotusi, avand credinta ca
haml iui Dumnezeu il va feri de intepafura scorpiei si de veninul aspidei, creslinul nu considers ca savarses.le o impietate liparind numarul de intrare pe internet, i
nici nu i se socoteste lepadare, de ce? - pentru ca nu se identifica pe sine cu acel numar. La fel, cand a primit buletin cu CNP. E asocial cu un numar de catre stat,
lucru prin care statul afirma o mentalitate materialists, lipsila de respect fa(a de firnla umana, si potrivnica tainei crejtinatatii. Asocierea aceasta pe care crestinul a
fost fortat s-o primeasca in plin moment comunist. iata ca, din lipsa de pastori i de marturisitori, crestinul a acceptat sa fie asocial cu un numar, ca si cand ar fi
delimit. A trecut cu vederea, a rabdat, mai bine zis. Iar dupa Revolutia din 89 s-a demonstrat limpede ca romanii chiar sunt detinuti tntr-un Lagar mai mare, unde
pot alege intre seiuri de produse de cumparat, dar in realitate sunt lipsiti de orice libertate de decizie. Acuma Lagarul nu mai vrea sarecunoasca nici numele crestin,
nici numele -parintilor. De ce? penlru ca, din perspectiva mentalitalii Cezarului de azi, persoana a devenil, prin CNP, individ, din individ devine elemenl (prin actele
electronice), din element devine variabila (prin microcip), iar din variabila devine particula (prin virtualizare totala), iar particula este insignifianta in sine, ea n-are
valoare decat intr-un agregal, o formatiune data ei de o instanla de dincolo de aceasta lume, numita Pulere Dumnezeiasca. Nu suna cunoscul? N-a fosl i pe vremea
lui Nabueodonosor la fel? N-am citil cu totii in Vechiul Testament! Iata, azi Cezarul vrea sa se numeasca pe sine dumnezeu, iar lot omul sa i se inchine. Duhul Sfant
ne araia noua, cre^tinilor, acestea, toti le vedem limpede, de la copilas la mos.neag. Ca nu de la coala inveli sa le mantuieti, ci din rugaciune, din Sfanla Biblie, si
daca traiesti viata Bisericii. Nu ne trebuie sa despicam firul, avem credinta in duhovnicii neamului crestin, si TIM ca actele astea nu-s de la Dumnezeu,
nu-s i>unc, nu ie mantuicsti daca le primesti.
Duhui Sfant, iata, lipseste din cei ce apara identilalea antihristica. Ca aceia atat de tare se lem sa creada cugelul Bisericii care" graies.le: NU!, i alal de mull dispret
au fata de cuvios.i, de mucemci, de batrani, incat fac orice sa demonstreze ca au ei mai mult rafinament teologic si mai mult discernamant duhovnicesc decal loli
aceia Se cred mai detepti, mai cumpatati i mai sfinti decal Biserica. i Arie facea asa, si tofi ca el, si nu cred ca-i e bine acolo unde e acum.
Ce sa zica duhovnicul, la spovedanie, celui necredincios in cuvantul Sfintilor, care primejte identitatea potrivnica lui Hristos ca si cum ar fi o datorie civica, sau ca
sj curn nu ar fi ei aceia care te idemifici cu ea? ,,Te iert i te dezleg pe line, robul salanei nr. 746?" Cum sa il imparlas.easca? ,,Se imparta^e^le robul salanei, nr.
3465?" Cum sa se ingroape? ,,Aici odihne^te robu! satanei, nr. 087?" Nu va amagiti! Nu esle manluire penlru eel ce leapada Bolezul.
-Aiagc -vlata. -ViatavefriicS, A!e^r?i tu-crejiiney ;i tu, necre,sline, pe Unicul StSpan si Imparat
Hristos.

r*
r

j.

Staretul HARiTON NEOREA. Nu monahu! FI

ANDRE! CALCIU a cerat si el reinhumarea tat...

ART1COLE BLOGURI ORTODOXE (02.08.2...

4
Tag-uri incluse:666, BULETIN B1OMEIRIC, CARD ELECTRONIC DE IDENTITATE, CARD NATIONAL DE SANATArE, CARTE DE IDJNTITATE CU CI P,
CART'E ELECTRON1CA DE IDENTriAfE, OP, 'HARITON NEGREA, ivtANASflREA PETRU VODA, WWW
62 cgmentarii
Ce- facetn daca un satanist inannai intra in biserica? Ne lepadam pana scapam?

62 Raspunsuri

Pagina 10

Atitudini

Octombrie 2002

Nid.ua dubiu: 666 va intra pe bdetinele noaste de identitate


Desi vorbirn de mai muica vreme despre
posibila imreducere a buletin.elor electronics de
idendtate, lucrurile parcau a avea desrasurare
lend Cel putin pentru romani. Dar, ca un traznet din senin, a ven.it vestea ca vor fi introduse
noiie documente, numite cdrti elecsonice de
identitate, imediat. AceastS imediatete are
caraaerul unei aiergari pe suta de meri. Tata
cum au evoiuat (,a:netitor de repede; iucrurile:
La 27 august anul curent o delegatie de to
doua firrae germane din cadrul unui mare trust
Deutsche Telecom, a vizitat Guvemul
Romaniei. Dupa numai doua zile, !a 19 august,
premierul Adrian Nusiase a emis Ordonantacs
urgenti nr. 69 privind regirnul juridic ai cartii
electronics de identitate, document care a tost
publicat *n Monitcrul oiicial peste iiite doua
ziie, la 31 august. Ce vor tl discuct r.emtii cu
cuvemantii r.ostri nu itini, clar viteza nuiotoare i aplicSni in Romania .! caiteleior eiectronice de idenUuiui esi; un simptom c::re r.e pune
pe ganduri, daca nu ne inspaimancl
Pentru a informa .-ititoni-, nm npeht;:: nimul
de evidenta populaiiei Jc la Foiitia iudetului
Bacau. Am citic Ordomnta cu numarul 69, a
carei copie o denr.em. En ic aplica de :a i ianuarie 2003 si prevede o prima etapa de preschimbare 51 vechilor documents de identitate a
popuiatiet'din municipiile de r,:sedintade.judet
pana !a 31 iunie 20CM-, A doua c:apa include
ceie!ii!te .ni.nicipii si orr.:;e para b. 31 decembne J.AO. Comuaeie ir.'.ni in a ire:., -euiua. pravazuta a sa Indicia la 31 decernbrie 2006.
Asadar, pana la adcrorea la UE trebuie sa fun
deja trecuti pe cartels clecrronicc de identitate.
Ce conune cartea electronica de identitate.
dupa lege? Un rnic;xx:ip perfoimanttfi care vor
ft obiigatoriu introduse informatiile de pe buletinul de identitat-e actual, permisul de conducere si cartea de aleqator. Dupl caz. vor n inserate si date priviisd asigurarea mtxiicala. asigurareu so.:iala si semnaaira digitals (banuim ca e
vorhi c!e airipreata digitala a persoanei).
Fireste, ne-ani interesat daca microciptil cu
datele noastre personate va contine codul de
bare. Da, ca si la pasapoarteie noi, toate informatiile vor fi introduse In codul de bare, pentru
a putea fi citite electronic de catre calculator.
I-am Tntt^bat pe informaticienii de la evidenta
populatiei daca stiu ca In acest cod de bare se
afla UTSI guarzi (guard bars) reprezentand numarul fiarei, 666. Ei ue-au rospuns cS nu au nici o
vina, asa a tost conceput codul de bare, cine i-o
fi racut, si ei nu au decat sa execute procedura
standardi3ata. Prin uimare, vrem nu vrem, vom
intra sub"semnul Antihrisiului cat de curisnd.
Cam la o luna si jumatate de la emiterea
ordonantei cu pricina, pe 13 octdmbrie curent,
cateva coridiane centrale (,2iua", ,,National")
au publicat un documentar (m mare, acelasi),
sernnat cu pseudonime (se fet^sc ziaristii de
ceva) in care e pusa transant probiema ca
numaru! fiarei intra obiigatoriu pe buletinele
noastre. De aici am afiat ca doar trei tari europene au aceste tipuri de smart card, Flnlanda,
Italia si Olanda. Se fc,c intense etbrturi pesum
intrcciucerea lor in SUA si Anglia In Eat, se
pare, suntem primii (datorita Guvemului prea
plecat) care ne asezam sub semnul lui Satan.

Credinta ortodoxar

astfel de document. Un Crdin, cu numarul


1190 din 31 iulie 2001, ai Ministerului de
Interne, conune un articol care precizeaza ca
,,persoanele care lefuzi cartea de identitate din
modve religioase" primesc buletine de tip
vechi. Ofiteru! care ne-a citit acest text ne-a
spus ca Ordinul MI este de circulate intema si
nu ajunge ia public. DeccarcdatS esffi suficient
si depui o cerers la Police cond preschimbi
documentul si se ai;ioba, pe modve de constiinta re!igicas2, ellberarea buletinului de tip
vechi Diocamdata! Nu stim ce va fi anul viitor. Nici ce continut va avea legea scoasa de
Parlarnent. De Intrebut nu ne tntreaba nimeni.
De aceea, crestinii care vor sa-<i apere identitatea Tn Hristos trebuie sa se trezeasca. sa fomieze asociatii si sa prelntampine prin proteste
introducerea obligatorie a cordi eleccrc-nice ds
identitate. Fireste, ierarhia Bisericii OncxJoxeai"
trebui sa tie Tn t'mntea neascf,. as;; cum se
Fr.tampla in Grecia. Ca rr.cdei. pubiicam In
pagina aiaturata Circuh\ra Sinodului Bisericii
Oitodoxe a Greciei, preluata din cartea La apuPortita de scapare
suiilbeJSiu, Suiia, Bucutoii, p. l&l-Io5, scnsa
Tcaosi, nu aveai nici o sansa de a evita pre- de Hristodui Aghioritul (IE)
iuares cartii electronicc? Deccamciata exisul o
CARD
[X)iii:?. de scapare po-.uai crestinii CSK, din
motive de credinta, reiuza sa semneze pe un Inveisati cuvantul* CARD si \'ct!e:i cinc-i dusmaiiul

Asa cum scrie la Apocal.'psa si cum se discuta


deschis tn toata lumea, va urma implantarea
microcipului sub pieiea mainii sau a fruntii.
Vrernurile din uirna!
Care este derularea prc :esu!ui de pregatire In
m< -Tientul de fata? Ordoraiita trebuie sa intre Tn
Prjiament pentru a fi vetata. Acum se aria la
comisia de specialitate. L';;eie gaze:e au fbrmuiat, Intre timp, fndcieli, !.>a c!ikr'au iasat sa :-s
inteleaga ca Parlamentui va tergiversa votarea
legii. Dupa opinia noastr.i, accasta nu e decat o
marunta diversiune penim pilcaiirea opiniei
publice. La 23 cctombrie curent, ministn.il
Administratiei Publice, Octav Cozmanca.
deciara: ,J^escMcnbarea acestor documents
este o necesitats absoluta" si ei prc'/edea ca va
fi iiicheiaia paiul la findul anuiui 2C05. deci
rnai repede decat scne oi'donant". La ccmanca.
se vor gi-abi si panamentarii. Diavolul esce
nerabdator sa ne Inroiez^ sub scepani iadului!
Si o va face.

Barele de control (gurad


-

in cartea Apccalipsa 13. SfarsituI libertM


umane, Axioma Edit, Bucuresti, 1999, domnui
inginer Mircea Vlad demonsti'eaza corect faptuFca barele de control semnifica 666.
Neintelegand demonstrata, cineva* a sens
Intr-un articol de zia- ca nu este vorba de 666,
ci de 555. Respective persoana a crezut ca
numarul 101 (prezentat in canea Apccalipsa
13) trebuie inteipretat binar. lar numainl binar
101 Inseamna 5, nu 6.
In realitate, sistemul BAN-13 nu foloseste
direct echivalenta binai-zecimal, ci o conventie
de codjficare (EAN Symbol Nominal
Dimensions and Encoding Chart). Aceasta
codificaiB convendonala contine trei seturi: A,
B, C.
Numarul zecimal 6 :s codifica astfel:

setA=OiOiiil
set B = 0000101
set C= 1010000
Setul A e este compiementar setului C (1 se
inlocuieste ca 0, iar 0 cu 1). In acesc sistem convenrionul singura cifiii care se potriveste cu
barele de control (codiiicare prin 101) este cifra
6 -,

In conclude, cele trei seturi de bare de control semnifica 666, asa cum a aratat domnui
inginer Mircea Vlad.
vIonVLADUCA,
matematician

Iar eiuid vcli lua salaiiul, Ui.: ianuark. de la anul


Veti simti pe pieiea voas;ra, pe-.\iuihristul si
iut'amul
Ccl cu ,,Cx^J", mineinosu: si liranui.
Noi citim din stanga-n drcapu si P.U invers. ca cvreii.
C - ARD in smoala iui Satmiacsi ce cred in ikiseii
Cs aciuc jcde cumplita bilrbatului si femeii
Si smintealii; sa nu afle la 2st, jacal" felul dieii.
Oameni buni, deschideti ocliii si feriti-va
deCARD
Altfel, voi veti fi gazela tare dinti de leopard.
Diabolic i-accsi nume: este iadui cu mult land,
Fura suflete naive, care vesnic cipoi ard.
Astu e prima capcaiia st-npoi, alia si mai si
Daca lumea nu-i atenta, foarte greu va ispasi
Cu implant tlxat sub pble ori pe frunte va piisi
i Uciga-1 toaca, astfel, planui isi va depiisi.
Pe-accst C A R D , neiusinatu!, si pe toti
asemeni lui
Doamne, alunga-i dinte oameni, in food pustiului
Sa ,,mcdemizeze" acolo; ei, amicul sartxlui,
Su-si zdrobcosdi de sianci capul, In buia;a vantuluit
Pici satana din natunl; C A R D precum 01
te numesti,
Lasa surlete de oameni in credintele ceresti.
Nu le sta in buzunare, mintea sa^le-o nimicesu
Cu banul ce-ti este ochiui si sufleie schilodesri.
Doamne-nlalufa vrajmasul, pe pest de
,,expert-contabi 1",
Care prinde-n mreje iurnea, vrind si paid el amabil,
i deschide-ne rnari ochii, caci altfel, inevitabii,
Lucifer rapeste totul si sfarsitu-i deploitibil.

. Sa-ndreptarn spre ijsus ruga, sa ne iene de pacate


i s-alunge dintre oameni toate liftcle spurcate
detegeatui care spal Ms&fsci (Dan Popa), text Si cu C A R D si cu ispite si religii profanate,
sarcastic, chiar batjocoritor la adresa cartii Doamne, ia-ne iacomia si ne ia mai buni In loate!
Apocalipsa 13, tn Ziatul de BadSu, nr. 14,11 iunie
2002. pA.
ftofMMANDONB
*Nota redactiei. Vezi aiticolul BMa si bi{ul sau

;
:-

Octombrie 2002

'Qrcolara
Catre cinstitul popor grec
Accrual Schengen si legea pentru Pitstejarea
individului k preiucrarea datelor cu caracter
personal
lubitii nostri fii intru Domnul. har voua de la
DoiT.nul Dumnezeu Atottiitorul.
StSntui Sinod a! 'Bisericii Greciei, motivat
de ceie cate s-au scris, s-au auzit si s-au petrecut de cunind din pricina tngri jonlni cauzate ce
Accrdul Schengen si de votarea legii pentru
Prcteiarea individului hi preiucmrea datelor cu
caractsr personal, studiind tema >i avand In
vedere cuvintele Dornr.'.f.ui >; Vh'vniuitoruiui
nostru? Hsiis Hristos: ..Dati Cez:ji:iui ceie ce
.sunt aie Cezmnlui si lui Dumnezeu ceie ce sunt
ale lui Dumnezeu" {'vLcei 22.21), adresandti-se cn:dinciosilorsai fii. ranarci unviatoaieie:
Dand ..Cezaniiji ce!e aie Cezarului",
Sfantul Sincd si Impreuna cu dansul orice crestin consiient recunoastc ca temde politicii
extenie <i aie protec:iei ii,:c:Tie de care cepind
bunastarea poporuiui nostni In viata lui
pumantexsca sunt reglementate de care conducerea politica a Siatului, care da socoteala
In fata poporuiui si ore obligatia de a se lupta
pentru libertStile acestuia, pentru drepturile si
In parale! Insa, Stantul Sinod. dar Impreuna
cu dansul orice cetatean eien, ai'e, potrivit
Constitutiei, dreptul de a so interesade exactitat&i respectarii drepturilor private si a ceior obstesti garantate constitutional. Asttel, Sfantul
Sinod, cu convingerea ca orice fonnulaii oficiale pe o tema necunoscutil pana acum (precum
este asa-numita ,,Indosariere elecat>nica"), nu
sunt cu putinta a acoperi toate dateie necunoscute ale chestiunii. face ape! cau^e guvem si, tn
general, catre conducerea politica a taiii noastre. de a iuam vedere In cadml competentei si a
responsabilitarii sale orice explicatii legate de
aceasfa''tema. lar In continuare sa se Tngrijeasca
de o cat mai buna cu putinta protectie a persoanei fata de preiucrarea datelor cu caracter personal, prin proceduri legislative constitutionale
si sa aduc5 Imbunatatirea la recent votata lege.

Pe tema lui Antihrist si a


pecetluitii
Sfantul Sinod'doreste a remarca Insa ca. o
data cu Acordui'diengen si cu respectiva
lege, a revenit In actualitate tema lui Antihrist
si a semnului sau, 'despre caiB ne vorbeste
Sfanta Carte a Apocalipsei.
Pe tema aceasta, deoarece are legatura directil cu credinta crestina si cu mantuirea omului,
Sfantui Sinod este Indreptarit sa declare catre
toate fcrurile puhcteie sale de vedere, dand ,,lui
Dumnezeu ceie ale lui Dumnezeu."
Asadar, cu tiistete remarcam ca progresul

civilizadei in domeniul aplicatiilor electronice


este legat, din pacate, de numarul 666, care
este utilizat drept cod numeric principal In teh- nologia respectiva, Acest numar este limpede

Atitudini

Pagina 11

Sincd al Bisericii Qrtodoxe Elene


nr. 26267 7 aprilie 1997
mentionat In Sfanta Caste a Apocalipsei ca
fiind numarul lui Antihrist. Despre Insemnatatea accestui numar s-au sens si s-au auzit multe
opinii.
Biserica poastra primeste Invatatura cum c;l
Pecetea lui Hrisici nu es;e un oarecare simbci
exterior care se pcate irnpune oamenilor prin
fcila si prin tiranie. ci t.-ste harul Sfantului Duh.
pogorat prin Snnteie Tuine ale Botezului si
Mirungeni numite ,,peceti ale iui Hristos'", ,,o
pecete adevarata. mminata de Duhul", dupa
cum spune Sfantul Simeon Ncul Teolog. Si
pecetea lui Hristos o are si o pastreaza eel car.;
marturisesie ca iisus Hristos este Fiul lui
C'umnezcu, care a \enit In lurne In imp si S-a
facutum pemru inantuirea noastrl lar o peo
:; care se impune cu forta si In mod tiranie nu
este la iiore a face niiucratoare pec.",ea !ui
Hristos.
In acelasi fei, pecstea lui Antihrist, despre
care vurbeste Apoc&ipsn. nu e^te un siir.col
extern care se poate irripune cu forta. peste voia
si Impotriva omaiui. ci este despartirca voluntariUle viata harului Sfantului Duh prin lepadarea r.esiiita a crsdiaiei ca Iisus este Fiul iui
Dumnezeu si \lantuitorul lumii. Pe aceasta
ternS s-au sens Tnsemnate stuan de catre stinti
clerici si TnteieC'ti dascf.li de teologie.

coo
Insa numarui 666. pocrivit ceior mentionate
despre e! in ApocnlipsS este consfmtit ca
numar al lui Antihrisr si. prin urmarc, nu este
cu putinta ca un crestin sa nu Fie interesat de
introducerea intenrionata si sistematica a acestui numar In viata s." si Indeosebi in viata
poporuiui eien care este aprcape Tn totalitate
crestin si ortodox, indi ferent cat de constient Isi
traieste fiece om credir.ta.
Desigur, este posibil si ca numarul 666 sa
fie un numar fara nici o importanta spirituals,
asa cum este cand apa:x; In numerotarea tllelor
unei cfirti cu multe pagini, sau^un numiir dintr-un ordin de fnmatricuiare. Insli ni se pare
ciuclat si contradictorily, pe de o parte, ca Tara
noastra sa aiba mand.ia Pecetii iui Hristos, a
credintei In Hristos M In Sfanta Treime, In
numele careia s-a -otat si s-a consacrat
Constitutia sa, si a Sfi itei Cruci care Tmpocicbeste In mod concret drapelul nostru, iar pe de
alta parte sa acceptarr; ca norma de stat o siruatie sociaia care pernite sa votam legt (pe
orice tema si, mai m lit, pe o tema care are
legatura directa cu omul si cu credinp sa In
Hristos, cu constants, sa) In care sa fie introduse subtil practici c; re presupun conforrnarea statului eien la sis'.emul electronic al carui
element de bazava f: ~ociui numeric'666. Nu
constiiuie acesta un dspret al !ul Dumnezeu?
Nu este provocare si scandal penaia poporul
nostru crestin ortodo.v.'
Ptevedem ca prote.;!sie pe aceasta tema vor
fi numeroase. SI. din ;:acate. vor ft directionate de ceipuri care nu este cu putinta a fi supuse
controlului Bisericii.

Sanufieacceptat
Pentru aceasta, Sfantul Sinod se adreseaza
Guvemului si lumii politice a tarii noasuie si
considera potrivit:
a. A nu fi acceptat drept cod numeric ai sisterneior electronics de stat pentru protectia perscanei numarul 666. A se face resi:ec:ate si a se
apiica la :icest punc: repetatele asigurjri cficiale ale faclorilor de conducere din difsrite perioade de guvemare.
b. Sa se faca o interventie laconcucerea Bailor mernbre ale L'niunii Europ.ne In care, chiar
oaca untie state s-.-u ceciarai ..laics", exisia
Insasi i.ui crestine. ca politica cresuna. si ^a se
csara crkiai miociiirea numaruiu: too In siiiemul electronic cencxii al L'niunii Eurcpene cu
oric;ii^ alt cod numeric. Cu un aiat ce rnare proores ul eiectronicii. oare ;ui e posibii sa Inlccuiciii un cod numeric?
c. Sub nici un mc-tiv sa ,iu se apiica drept cc<i
numsric numanii 666 in noul sistesn de ider.titate al tarii noastre. iar apanenenta reiigioasa sa
fie specirlcata obiigatoriu Intre elememele"
liiscrise pa noui tip de buletin.
Divca se insista In aplicarea legii, nu se va
naste o:ire opinia conform cansia tblosiiea acestui numar nu este TntamplStoare? Si cS Tn spateDam slava lui Dumnezeu pentru progresui
civiiizadei, pentru tcate daruale lui Dumnezeu
catre poporul nostru ortodox.
Dam slava lui Dumnezeu decar-xe tara noastre este guvematS democratic, iar libertatile si
drepturile fiecarui individ sunt protejate de
Constitutia tarii si de ucoitiuriie intemationale
pana Intr-atatTncat sa fie rcspectate si considerate inviolabile chiar si drepturile individuale
ale unei minoritati ..contrar constiinfei'4, fie si
daca accstea vin In vadita contradictie cu intsresele majoritatii.
Exprimam convingerea ca poporul nostru va
primi cu bunavointa mesajul diihovnicesc si ca,
Tn consecintS, conducerea politica responsabila
va face tot ce este mai bine pentru a nu provoca
unei parti a poporuiui nostni ortodox, daca nu
chiar Intregii natiuni. probleme de constiinta.
Dupa toate ceie spuse si privind Inainte catre
zileie Mantuitoare'er Patimi si ale fn-vierii din
moiti a Mantuitorului Hristos, dorim intreguiui
popor onodox grec a ajunge cu Tntelepciune
Sfintele Pasti, daniindu-i binecuvSntarea parinteasca a Bisericii si chemand asupra tuturor
harul Iui Dumnezeu si nemarginita Sa mill
Semneazii Prsssdintele Sfantului Sinod,
Arliiepiscopul Greciei,
unnat ds semrtiiturik celorhlti msmbn ai
SfSntului Sinod
Aceasta circul_ara (2626/7 aprilie 1997) a tost
citita in toate bisericile Greciei, In Duminica
Ortodoxiei din anul 1997, iar mai apoi a tost
publicatS Tn oficiosul Sfantului Sinod* Pros ton
Lio (CStrs popor), nr. 2J din aprilie 1997.

Credinta ortodoxS

,
:

lI! I'l >""

Viata fara coduri sau moarte!


Protest impotriva noilor buletine de identitate

e data de 9 iunie 2004, la Departamentui de Tehnologii Infonnajionale


al Guvernului Republicii Moldova s-a desfasurat o sedinfa in care
s-au inaintat mai multe propuneri privitor la noile forme de buletine de
identitate, fara cod de bare. Aceasta este probabil o reactie la manifestajJa
din 4 iunie cand, incepand cu ora 10.00, peste o suta de crestini ortodocsi
au pichetat sediul Parlamentului Republicii Moldova intr-o forma cu totui
deosebila. Purtand Sfanta Cruce, icoane si pancarte, credinciosii, la care
pe parcurs s-au alaturat i un grup de preofi, au cantat si au rostit
rugaciuni. Lozincile lor: ,,Nu - lagaruhn electronic!", ,,Cerem o
alternativa", ,,Vrem acte fara numarul fiarei'.", Cerent legi fara
, antihrist!", Viata fara coduri sau moarte!", exprima doleanfele
inajoritatii crestinilor ortodocsi din Republica Moldova, vizavi de refuzul
incheierii unui pact cu diavolul, adica al acceptarii buletinelor de identitate
$i a altor acte ce contin codul de identificare al persoanei.
ManifestanjJi infeleg foarte bine si ar vrea ca toj:i concetatenii lor,
inclusiv cei de la canna tarii, sa constientizeze cS. atribulrea fortata a
codurilor pe via{2, care, conform opiniei experfilor, eonfin in sine numarul
fiarei sau al lui antihrist - 666, nu inseamna altceva decat primiil pas
spre organ izarea unui lagar electronic [Big Brother] in care sevoterge
si vor fi redtise la zero toate drepturile omului, si in primul rand dreptul
la propriul nurne, ce este clasificat ca fund crima impotriva omenirii
(ProcesiTl de la Nurnberg)^lltre~ciOTp~bTorobotizarea omului [de la
sclavii de ieri la oamenii robofi de maine]. Reprezentantii protestatarilor
invitafi In incinta Parlamentului pentru negocieri au transmis cerintele
acestora adresate presedintelui tarii Vladimir Voronin, prim-ministrultii
Vasile Tarlev, presedintelui Parlamentului Eugenia Ostapciuc si tuturor
deptitatilor Parlamentului, acestea rezumandu-se la adoptarea unor legi
ce ar permite credinciosi'lor ortodocsi utilizarea documentelor fara cod
de identificare.
;;
In fata crestinilor ortodocsi adunafi si, implicit, in fata a celor peste
opt mii de ortodocsi carie si-au pus semnatiira sub scrisoarea cu un contimit
similar, pe care IPS Vladimir a ^^.adresat-o presedintelui tarii, a fost

"

delegat d-1 deputatMihail Sidorov, presedinteleComisiei pentru Drepturile


Omului, d-1 Vladimir MoSojen, directorul general al Departamentului
Tehnologiei Informationale, d-na Elena Horoseva, seftil Directiei Relatiilor
Externe a DTI. Domnul deputat Mihail Sidorov a spus: ,,/vo/ mipiitem
rtinicme indiferenti la cererile crestinilor ortodocsi din (ara $i ne vom
stradiri in timpid apropiat so solutionam aceastaprohhma, Vapronritem
ca vomface tot posibihd ca cetatenii care din considerente religioase
mi pot accepta noul tip de buletin sa aiba dreptul legal de a avea
paqapoarte de tip vechi,fara codde identificare". Pe data de 8 iunie la
ora 9.00 urma sa aiba loc sedinta Comisiei alcatuita din reprezentanfi ai
Parlamentului si al Mitropoliei Moldovei. (Bogdcm I. Stancin) Sursa:
pagina Societatii ortodoxe "Blaj Matrona "

Moon un mesia afacerist i infractor


hington Post", in numarul sau de miercuri, 23 iunie 2004, publica
pe pagina intai un articol sub titlul: "Rev Moon honored at Hill
Reception", sub semnatura lu Charles Babington i Alan Cooperman.
Receptia a avut loc in cladirea Dirksen a SenatuluLdin Washington DC,
ne scrie din SUAparintele Gheorghe Calciu, care continua: Depiitalnl
Danny K. Davis, democrat din Ilinois, purtand manit$i albe, a adus o
oernape care odihnea o coroana scitmp impodobilape care a a$ezat-o
pe capid Ini Sim Myung Moon, in fafa a mai mult de 12 legislator!
(inembri ai Congresnhii American - Law makers) $i a unei multimi de
oeste 300 de persoane, in cadnil mai larg al recompensarii a 100 de
persocme care ait hiptat pentru pace ".
Dupa aceea, intr-o atmosfera de cucernicie, legislatorii au ascultat
un lung discurs pronun^at de pastoral Moon, care a afirmat ca el a fost
trimis pe pSmant pentru a salva cele 6 miliarde de vie^uitori. Imparati,
regi si presedinti au anuntatin cer si pe pamSnt ca reverendui Sun Myung
Moon nu este nimic altceva decat mantuitoru! intregii omeniri, mesia,
dumnezeulcel reintorsin !ume,adevaratul parinte. In plus, Moon pretinde
ca el a vorbit cu toti presedintii morti ai Americii, cu lisus, cu Moise,
Mahomed si altii. Tot cu ocazia aceasta a spus ca fondatorii celor cinci
mari religii si mul{i alti lideri spiritual! ai lumii (bineinteles si

4 / 2004

Porunca

'lubirii

4/2004

85

...
UA.ND 51 SLOVA ORTODOXE

Rugaciunea staretilor de la Opiina ioipotriva


pecetiuirii cu semiml lui Antihrist
Doanine, lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, pazeste-ne tie
inselaciunea vicleanului Antihrist, a carui venire se apropie si ne izbaveste de toate uoeltirile lui. Acopera-ne pe noi si pe toti dreptmarilorii cresttni de mrejele jut cele viclene, in tainica pustie a mantuirii Tale. Mu ne iiisa pe noi, Doamne, sa ne ingrozim de frica
diavoleasca mat mult decat de frica lui Dumnezeu si sa ne deparlam de Tine si de Biserica Ta cea sfanta.
Da-ne, Doamne, raai bine sa patirnim si sa murim pentru
siant numeie Tau si Credinta cea adevarata decat sa ne lepadam de
Tine si sa priinim semnui spurcatului Antihrist: si sa ne inchinam
iui.
Da-ne noua, zi si noapte, tacrimi sa ne plangem gresalele
noastre si indura-Te de noi, Doamne, in ziua fnfricosatei Tale judecati. Amin!

de identitate cu cod de bare


inseamna, pecethiirea cu ,,nuraarul.
numelui fiarei" (Apoc. 13.17)
Motto: ,J3y|ppgvKeu este o gersoaoa i El cauta persoaiia.
igu are on nume si El II cheama pe om dupa nu^^kLSJki.
Vra|ma|ul Sau, jfiara apocaliptka, dimpotriva, nil are nici on mime,
ci un iiumar; 666. Acesta este eel care schimba numeie in numere, lar atmici cand omui inceteaza de a mai fi partenerul dialogului personal cu Dumnezeu, el devine un numar, asa cum suni
prizonierii din lagare, puscariasii din pu^carii, personalu! unei fabrici; omul devine o functie, precunt mafinile pe care le construiete. Omul este utiHzat dupa numaru} pe care it poarta si nu mai este
chemat dupa numeie sau, ca o persoana cu vointa proprie", (Igazlo
Sanaa - Die Anthropologie der Posfmoderne tind das christliche
Gewissen". in Studia Moralia 40/ 2002, pag. 323)

o
MKM(

Marea apostazie a vremurilor ce stau sa vina ,si peceduirea cu


numarul 666, semnul Antihristului, an darul de a provoca grave probieme de identitate si constiinfa religioasa crestinifor ortodocsi,
Ideea acreditatS de catre unii, cu stiinta sau din igrioranta, ca
simbolul ^6 reprezinta doar un banal numar, ca multe aJtele, fa fa
nici un continut ascuns si ca eiiberarea uor documente de identitate integrate, care sa contina atat actul de identitate, cat: si permisul
auto, caibbt bancar, asigurarea medicala, etc. constitute un factor de
stabilitate i o mai facila abordare a unor servicii sau oferte de piata,
precum i mesajul transmis cu insistenta ca noile cartele de identitate
nu repreziata nici un rise, nici in ceea ce priveste libertatea ir.idivid.u!ui, nici in ceea ce priveste caderea acestuia din harul lui Dumnezeu,
reprezinta o modalitate perfida de a adormi constiintele crestinilor si
a-i categorisi pe cei ce frag un semnai de alarma io ptivin^a amenin-

rt

H
e
JO

w
N*

H
:x>
~i

: ON

'V r

7 ;'

GAND si SiovA ORTODOXE


afla in_fhjnteajuptei_de_ rezistentajmpotriya codificarii, impotrivire
eroica care a dus in jy^rahja la anularea decizieLde codificarejbrtata
la nivel de stat. Lavra Poceaevsca a fost si ramane un bastion ortodox
de rezistenta impotriva catolicismului si uniatismului, Alaturi de acesta au protestat Arhiep. Augustin de Lvov si Mitrop^iiLAgatanghel_al_
Odessei. De asemenea o parte a clerului rus, nu ma refer la arhierei,
s-a aratat preocupatil de actuala stare de lucruri. Unii dintre arhierei,
insa, ca de pilda Arhiep, Victor de Tver, i-au infruntat cu Inversunare si fa ra sa-si asctmda iritarea, pe cei care au indraznit sa protesteze.
Nu exista o poz'tie unitara. Nu voi incepe sa analizez aici motivele
divergentelor, eie nu sunt greu de observat si de inteles. Este suficient
sa ne amintim de sinodul ecumenic din anul 325, cand sute de epi^
scopi care acceptasera erezia ariana. au incercat sa infranga rezistenta
a doi epJscQBL Insa Duhul lui Dumnezeu, Carele a pogorat asupra lui
Spiridon al Trimitundei si al lui Njcolae Facatorul de minuni, a binevestit in chip atat de minunat Adevarul, meat el s-a descoperit tuturor.
Trebuie ceruta o dezbatere deschisa si amanuntita a divergentelor iscate la un sinod local si nu arhieresc, Doar o hotarare soborniceasci cu privire la o chestiune atat de insemnata pentru viata fiecarui crestin ortodox ar putea sa aiba vreo pondere. Desigur,
putem sa ne prefacem ca nu exist a nici o tangenta intre codificare si
Apocalipsa, desi circulara Sfantului Sinod vadeste, totusi ingrijorare. Istoria Bisericii ne este cunoscuta, actuala stare de lucruri nu prezinta o exceptie, ci doar fermitatea marturisirii noastre de credinta
poate sa ne cheme in ajutor mana lui Dumnezeu, pentru a destrama
painjenisul complicatelor uneltiri si stratageme. Domnul ne-a lasat
noua Biserica Sa, care ne intelepteste intru Dumnezeu. In ea noi obtinem nu numai pacea sufletului, nu numai mangaiere in necazuri si
scarbe, ci ne facem fii ai lui Dumnezeu. Menirea salvatoare a Bisericii
Ortodoxe, insemnatatea ei, se pastreaza pana in ziiele noastre, Este
unicul asezamattt de pe pamant, unica institutie, care ne poate acorda ajLitorul mantuitor, prin care Domnul ii poate ajuta pe fiecare om.
Mai intai de toate, Tainele lui Hristos nu numai ca insanatosesc sufletul si trupul nostru, ci tamaduiesc si mintea noastra. Domnul ne
da cugetbun. Mi s-a intamplat sa observla uaii dintre enoriasii nostri simpii cu inima unele cugetari intelepte, pe care nici un teolog nu
le-ar putea concepe. Domnul iubeste pe cei simpii cu inima. In chestiuni duhovnicesti nu se cuvine sa filozofam dupa cheful intelectului, ci mai curand sa ne straduim sa dobandim cuget dumnezeiesc,

:'

care se da inimiJor vSimple si iubitoare, apte sa receptioneze adevarul,


principiul viu si nu numai sa-1 recepfioneze, ci sa sa-1 si traiasca. lata
cum acei, putini la numar, care cu orice pret vor dori sa pastreze in
sine acest adevar se vor mantui.
Multi dintre noi cunoastem din carti despre prigoana crestinilor
din primele secole aie crestinismului, Whi^tejnerg|ndJaclMmmJs.i.
hiau i_opilasii. Tiranii se minunau. Constiinta lor impietrita nu putea sa infeleaga cum de crestinii, pregatindu-se de moarte, isi luau cu
ei si. copiii. Vedeti cum oamenii il iubeau pe Dumnezeu! BineinteJes
ca noi acum, in multe privinte, atat in ceea ce priveste curatia sufleteasca, cat si dispozitia inimii, ne deosebim de crestinii care vietuiau
in acele vremuri, dar, cu toate acestea, Duhul lui Dumnezeu intotdeauna este acelasi. De ce sa gandim ca adevarul poate fi divers? Nu
exista adevaruri diferite, pentru ca Duhul lui Dumnezeu este unul.
Marturisind de-a pururi una si aceeasi, El nu poate sa conduca la nici
un fel de divergence de pareri. Daca si apar pareri deosebite privitoare la chestiunile duhovnicesti, acest lucru se intampla nu pentru ca
Duhul lui Dumnezeu vesteste in chip diferit, ci din cauza tentativelor de denaturare a dumnezeiescului Duh.
Cum se poate_ca_un pastor_sa_sjma_ac
.... .,.!., .^yatc u.-iune asa ceva,un pastor
nairnit) caruia nu-i pasa de soarta turmei pastorite, iar atunci cancl
vine lupul, nu-i apara pe cei ce i-au fost incredintati. Despre toate
acestea Domnul ne previne in Evanghelie (loan 10, 12-1.3). De asemenea ne preintampina ca ,,daca orb pe orb va calauzi, amandoi vor
cadea in groapa." (Mt. 15,14). Asa a fost si cu doua mii de ani in urrna.
H
Oamenii puneau pret mai curand pe viata inconjuratoare decat pe re- a
alitafile duhovnicesti revelate lor de catre proorocii lui Dumnezeu.
Partnte in_ce consta periqqfyl acceptarn acestar nuniere si daca
esteposibil sa ne esehivam de la codificarea generala?
>eoi
In prezent exista accasta posibilitate (Parintele se refera la rea- o
litatile Rusiei, anului 2001 - n. red.), in orice caz .nominal, inca exista. Noi acum putem sa depunem o cerere de refuz. Multi crestini ne
spun ca la serviciu se vad siliti sa primeasca codul. Intr-un colectiv H
format din 40 de oameni s-au gasit doi care au refuzat sa ia numarul.
Dar cat de diferit s-au comportat acestia. Unul a refuzat categoric si
nu a luat numarul, altul, insa, a inceput sa sovaie, S-a dus la un preot, care 1-a preven.it asupra pericolului, dar acela nu s-a multumit cu OS
________
r_.,
atat. S-a dus la altul, care i-a_,,^
dat blagoslovenie
i in cele din urrna a

...

*...,

.r.;,

%,.V

"V. V< r

-V v \'. ; - - . " *

* '#

i -'-

.T
GAND si SLOVA ORTODOXE

GAND 91 SLOVA ORTODOXE

oi.iriil. Cc s-a intamplat, insa, cu eel care nu a primit numarul?


intamplat nimic. I-atelefonatdirectorul sil-alntrebat: ,,Ai luat
ul?" ,,Nu si nici nu am de gaud sa-1 iau!" ,,Si daca vei fi conceiliat tot nu-1 iei" - 1-a intrebat directorul. ,,Nu-l iau si gata!" ,,Atunci
poti sa lucrezi mai departe, eu nu te silesc", i-a comunicat directorul.
Vedeti cum fermitatea duhovniceasca, aplicata intr-o chestiune
de mantuire a sufletului trezeste respectul involuntar, chiar si la aceIc persoane care nu au o conceptie duhovniceasca solida. Fermitatea
propriilor convingeri ne ingradeste de multe ezitari. Nu ne putem bizui pe noi inline, sau pe altii care pot sa modifice sau sa schimbe ceva,
ci ne punem nadejdea nurnai si numai in mila lui Durnnezeu. in rnilostenia lui Dumnezeu. De ce oamenii s-au dezvatat a se increde in
ajutorul lui Dumnezeu? Simplu, pentru ca s-au dezvatat a-L iubi pe
Dumnezeu! Pentru not seful (ca si cei apropiati, familia si prietenii,
iumea, intr-un cuvant - n.red.) e mai presus decat Dumnezeu Insusi.
Daca seful a zis ca ne da afara din serviciu, noi am si dat fuga la circa
financiara, ca sa luam numarul. Si n-am fost decat amenintati, fara a
ne face nimic, Uitati-va la primii crestini - nimic mai sirnplu, decat sa
te inchini idolilor, atat - si nici un fel de cazne. Vrei sa fi crestin, n-ai
decat, numai ca trebuie sa te inchini la draci. far_oamenii mergeau
bucurosi la chinuri si dobandeau mantuirea. Cu alte cuvinte, printr-o singura actiune de manifestare a vointei lor ferme, ei isi capatau
mantuirea. Noi desi s-ar parea ca slujim lui Dumnezeu, ca vietuim
in prietenie cu El, ne lipseste fermitatea sa ne impacam cu EL Price
duplicitate, insa, este pericuioasa, extrem de periculoasa pentru om.
tmeamna ca acceptarea ace star nuniere denotafaptul ca suntern lumesti?
Desigur, multi spun ca lor le este totuna, ca ei si-au trait traiul, iar acum nu se straduies'c decat pentru copii, lubiti frati i surori,
oare Domnul, avand grija de noi, nu va avea grija si de copii nostri?
Ce este de preferat: sa traiesti o viata indelungata pe pamant ori sa obtii mantuirea intru Domnul? Sfanta Scriptura, Apocalipsa Sfantului
loan, ne spun ca oamenii, care vor primi pecetea antihristului pe trupu! lor, vor ft loviti de bube rele si ucigatoare i vor fi supusi unor chinuri, incat ,,in zilele acelea vor cauta oamenii moartea, dar nu o vor
afia; vor dori sa moara, moartea. insa va fugi de ei" (Apoc. 9, 6). Iar in
cap. 14 al Apocalipsei scrie clar, ca cei insemna|i cu pecetea antihristului n-au nici o nadejcle de scapare. Ei vor fi pedepsiti nu numai aici
pe pamant, ci inca i mai crunt, in iad, prin chinuriie venice. Noi toti

stim aceste lucruri si vi le spunem acum nu pentru ca am vrea sa va


infricosam. Cititi Apocalipsa Sfantului loan Teologul
Sfanta Scriptura contine toata plinatatea adcvarului lui
Dumnezeu, pe care noi, cu mintea noastra rnarginita, cu greu il putem recepta. lata de ce Domnul a vorbit in pilde, pentru ca noi sa-L
putem intelege mai bine. El vedea bine cat de rnaterialnici erau oamenii. Acelasi lucru se petrece si astazi. Cunoastem Sfanta Scriptura,
cunoastem proorociile Sfantului loan, care ne-au fost transmise tie
Domnul Insusi, dar gandul ne sta tot la subterfugii.
Multi spun ca ei vor face semnul crucii peste acest numar si
nu vor pad nimic. Daca-s asa de destepti, sa incerce, sa faca cruce.
Parinte, oare sepoate spune ca noi acum traim aniline in acele
vremuri, cand se apropie implinirea profetiilor Sfantului Apostol loan
Teologul, despre zilele din urma?
In anul .1978, aceasta intrebare i-a fost pusa staretului Paisie. Voi
raspunde cu cuvintele acestuia, care a spus: .,Copni tai vor fi martorii
implinirilor profetiilor din No.ul Testament". Noi nu vorbim de soroace, nici nu ne ocupam de preziceri, ca niste feme! isterice. Batranilor
induhovniciti, ca unor vase curate ale lui Dumnezeu, le-au fost revelate, din mila lui Dumnezeu si astfel de taine. Aceeasi intrebare i-a
fost adresata Domnului de catre apostoli, iar Domnul le-a raspuns:
,,!nvatati de la smochin pilda: cand mladita lui se face frageda si odrasleste frunze, cunoasteti ca vara este aproape. Asemenea si voi, and
veti vedea toate aces tea, sa stiti ca este aproape, la usi" (Mt. 24, 32).
Vedem si simtim cum Iumea se misca tot mai aproape si mai
aproape de acele vremi. Insusi tabloul evenimentelor din Iumea duhovniceasca nu mai lasa nici un fel de indoiala. In Apocalipsa scrie
direct ca oamenii vor primi pecetea, insa nu spune ca toti vor fi pecetlui|i. Cel.ce se va feri de pecetluire si va manifesta tarie de caracter, voirita ferma, credinta tare, va scapa de groaznicul destin, atat in
aceasta viata, cat si in cealalta, unde ne vom afla dupa moarte. Daca
ne vom gandi la imparatia lui Dumnezeu si nu la imparatia pamanteasca, atunci si legile imparatiei ceresti vor deveni pentru noi. esentiale si vitale. Daca noi toti nu vom putea gandi in afara dumnezeiescului adevar, atunci nici raul nu se va atinge de noi, sub acea forma In
care se revarsa asupra celorlalti. In aceasta privinta nadejdea sa ne-o
punem numai in mila lui Dumnezeu. Chiar si in vremurile din urma,
Domnul ne va acorda nemarginita Sa milostivire, pastrand Biserica

,:,,

n
$

GAND si StovA ORTODOXE


imastra m&ntuitoare, dupa cum s-a zis, pana la sfarsit, si ,,portile iadului nu o vor birui" (Mt. 16,13).
Parinte, de ce pentru multa lurne fmplinirea profetiilor legate
de vremurile din urrna suscita o stare de depresie, posomoreald, fried. Pentru mulft asteptarea venirii Donmului nostru lisus Hristos este
echivalenta cu o catastrofa iremediabila, cu o pedeapsa cereasca?
Prica pricinuita de pacatele comise umbreste bucuria celei de
a Doua Veniri, desi atatea si atatea generatii de crestini o asteptau insetati, Desteptii au ras si continua sa rada de ei. Numai ca, cei insetatt de intalnire, aceia L-au si intalnit pe Hristos, nu pe pamant, ci in
imparatia Iui Dumnezeu. Pacatosenia noastra, ca un val des, acopera
ochii duhovnicesti si aceasta, de asemenea, este un semn al vremurilor,
Domnul ne acorda timpul necesar ca sa traim, ne da posibilitatea sa ne oranduirn viata, dar in caz ca omul nu inainteaza, el incepe
sa se degradeze si merge spre pierzanie. Parnantul nu este un taram al
vesniciei - este un taram vremelnic - care astazi ti s-a dat, iar maine ti
s-a luat. Aid, inca putem, sa facem o alegere, iar dincolo, nimic nu se
mai poate schimba. Cei care s-au deprins sa vietuiasca cu Dumnezeu,
vor spori in Domnul, vor spori in dreptate, se vor invrednici de milostivirea Iui Dumnezeu, iar cei ce 1-au tagaduit pe Dumnezeu, hiptand impotriva Lui, vor merge cu siguranta in iad.
Domnul ne va ajuta si noua, cum le-a ajutat primilor crestini,
care erau sfasiati de flare salbatice sau erau supusi la multe chinuri.
Hristos a patimit pentru toti si ei la randul lor erau mistuiti de dorinta de a patimi pentru Hristos. lata cum Hristos ne acopera prin
milostivirea Sa, iar noi, mici la suflet cum suntem, ne inchipuim ca
am reusit in toate si vrem sa pastram tot ce am agonisit numai pentru noi, pe vecie. Vecii vecilor ne vor fi aid. Tot ce ni s-a dat pentru
un timp, se va lua de la not, ,,Caci pamant esti si in pamant te vei intoarce" (Fac. 3,19). E ingrozitor sa parasesti aceasta lume fara nimic;
inseamna ca in zadar ai trait pe pamant.
Pentru a se mantui, omul trebuie sa atinga un anumit nivel duhovnicesc. Noi, insa, gandim la cele pamantesti, clobitocesti, sufletesti,
iar cele dumnezeiesti raman pecetluite cu sapte peceti. Domnul se va
lepada de noi, daca nu vom reusi sa trezim in noi. insine sentimentul de cainta. Daca nu ne vom stradui sa ne curatim de murdaria pe
care am acumulat-o aici, lata pentru ce avem nevoie de Biserica, de
Dumnezeu, de iubirea de oameni.

GAND si SLOVA ORTODOXE


In incheiere v-a ruga Parinte, sa raspundeti la o intrebare importanta; in ce consta realmente, dupa parerea sfintiei voastre, pericolul evolufiei evenimentelor actuate din lume, la nivel duhovnicesc?
Si de ce anume trebuie sa ne temem noi, crestinii ortodocsi?
Controlul economic total va pregati instaurarea imparatiei antihristului, ne adevereste textul Apocalipsei, Fara un puternic sistern
economic, care sa-i permits sa cucereasca intreaga lume, antihristul
nu va veni, deoarece nu va putea sa conduca lumea, fara sa aiba ostateci pe majoritatea oamenilor. Orice impotrivire din partea noastra contribute la amanarea acelor evenimente, care tottifi vor trebui
sa se infaptuiasca.
Dupa parerea mea, primeidia cea mai mare este sa ne lasam
expusi acestei prelucrari totale. Oamenii, insa, nu vor sa auda de asa
ceva. Gandul le sta la ce vrei i la ce nu vrei: la agonisirea de averi,
la distractii si placeri - un ospat al ciumatilor - si toate acestea astazi
cand ne aflam in preajma unor evenimente fatale. Pretutindeni domnete lipsa de grija si nepasarea duhovniceasca, care sunt injtretinute
si de catre mijloacele de informare In masa, care servesc cu slugarnicie aceluiasi scop, deoarece s-a platit deja pentru tot.
Nu mai are rost sa ne punem speranta in unele personalitati, sau
altele, in cine stie ce imprejurari favorabile. Trebuie sa fim vigilenti si
sa ne orientam atent in lume. Sa nu ne lasam captivati de pasiuni si
d
de hazardul legilor pamantene, fiindca toate acestea ne indeparteaza i*
cu succes de Dumnezeu. Totul depinde de faptul daca am trait sau n
nu in Hristos. Nimic .nu poate fi ascuns de Ochiul atotvazator. Despre
Dumnezeu vorbesc multi dintre teologii contemporani, dar sunt ei
oare capabili sa arate calea cea dreapta a mantuirii. Mantuirea noastra sta in nadejdea atotcuprinzatoare in Domnul si in lumina acestei
iubiri vom j3utea sa vedem adevarata natura a lumii acesteia, pentru
ca sa prevedem primejdia tara gre si sa preintampinam dezamagirile.
' Domnul
ne-a dat vointa libera, care trebuie pretuita si pazita, pentru ca nu exista dar de la Dumnezeu rnai pretios si mai mantuitor. Am vazut candva cum se sacrifica oile. Infioratoare priveiiste! !rnaginati-va o turma
de cinci mii de oi manate in tarcul abatorului. Anirnalele simt miros de sange si incep sa se agite. Cum s-o scoti la capat cu ele? Dupa
cum s-a dovedit e simplu: capul turmei este scos de pe banda rulan-

o
S
s

OS
OS

'..

GAND p SLOVA ORTODOXE

: ! Vf '

:' '"

GAND i SLOVA ORTODOXE

ta, urcat pe esplanada si intreaga turma se aliniaza la rand. Berbecu!


insusi este ultimul care impartaseste soarta turmei.
Noi, cei scufundati in agitatia lumii, in naivitatea noastra uitam
usor de noi insine. Haideti sa nu uitam ca lucrarea mantuirii noastre
este lucrarealiberei noastre vointe omenesti. Doninul ne-a dat aceasta vointa, iar noi s-ar cuveni s-o inrnultim in Domnul si nu in faradelegi. lata de ce este Bfericit barbatul, care n-a uinblat in sfatul pacatosilor" (Psalm 1,1).
De ce graieste Domnul despre fericirea celor ce nu merg In sfatul necinstei sj in calea pacatosilor nu stau? De ce? De aceea ca, Intradevar lumea noastra arde in foe si para. Si numai acela va scapa de
foe, care va rarnane credincios Domnului, legamintelor Sale, netinand seama de nimic, de nici un fel de imprejurari pe care ni le poate zugravi inchipuirea sau ni le poate istorisi altcineva. Amin! Vino,
Doamne lisuse! (Apoc, 22, 20).

Convorbiri din Apocalipsa


Parintele Avelie SEM1ONOV
Toti suntem botezati. Dumnezeu are Cartea sa, a Vietii, si diavolul pe a sa. Este imposibil sa fli in acelasi tirnp si intr-o carte si in
alta carte. De aceea cand primim numerate, automat suntem sterst
din Cartea Vie|ii. Diavolul are acces la inima omului. lata un copil
de 3 ani, si nici el nu. mai asculta. De aceea, cand noi mergern si re~
nuntam la pasaport5, atunci il marturisim pe Hristos. Pana cand mai
exista ban! in circuiatie, puteti sa mai fiti inca stapani pe viata voastra, dar odata cu introducerea banilor electronic!6, totul va fi limitat,
veti deveni robi ai acestui sistem. De exemplu, daca nu veti participa
la alegerile prezidentiaie, ei imediat va vor bloca cartela (actul) electronica, Este nu pur si simplu un sistem de jandarmi, ci un sistem de
inchisoare. Cum vor introduce ei banii electronici? Prin foame7! 666
este insasi antihristul. Si asa cum Dumnezeu are energia sa buna, asa
si el, introducand peste tot 666, incearca sa cuprinda totul cu energia
sa negativa, spurcata. Fara introducerea lui 666, diavolul nu poate sa
influenteze sufleteior oamenilor i toate lucrurile, de aceea sunt introduse codurile de bare, pentru a-si impune puterea sa.
Acuni in lume domneste diavolul. Si acum si statul face presiune prin legile sale. Din totdeauna Biserica a aparat Adevarul, dar

o
yo

5 Avem in vedere toate tipurile de acte biometrice care contin cip - acte de identitate, permis auto, carduri bancare i de sanatate, etc. - nu doar strict pajaportu!
(n. red.).
6 Aflam de la $tiri ca in Suedia banii lichizi sunt tot mai putin utilizati, major! fatea platilor facandu-se cu cardul. Aceasta este tendinta (dorinta) ocultei, ca banii H
sa dispara de tot ca mijloc de plata.
7Negre^it va fi o mare foamete. In Uniunea Europeans jumatate din alimente
sunt aruncate,.. O fac pj'oducatorii, procesatorii, vanzatorii si consumatorii (vezi:
http://saccsiv.wordpress.com/2012/03/14/in-ue-jumatate-din-alimente-sunt-aruncate-o-fac"pft'idsicatorii-procesatorii-vanzatorii-si-consumatorii/. Aa ca Dumnezeu
este indreptS|it si, aducS o foamete pe pamant pentru ca ne batem joe de hrana pe
care El iw-> dfl, fn sA nuniai punem la socoteala ceafalta irmltime de pacate.

2
o

:?: 82...

*,,. * * *

'rrv >

_.

-^,,

--:

.,-.

, .

..

..,.-.;

,:

...

[^^^l

- -

1^^^^

. . . . . .

GAND i SLOVA ORTODOXE

GAND 91 SLOVA ORTODOXE


lumea de astazi, si ce e mai dureros, ca insasi arhiereii ne impun ceea
ce este de_neconc_epjjt, ce este pagubitor pentru suflet. Si total se repeta, ceea ce a fost acum 1 700 de ani in urma. Primal Sinod ecumenic a intarit credinta. Noi trebuie sa cunoastem cum Sfmtii Parinti au
aparat credinta, Biserica.
Noi suntem ai lui Hristos si trebuie sa ramanem intra Hristos,
si sa nu ne atingem de nimic ce ne-ar indeparta de Hristos.
Cat de tare ar trarnbita arhiereii nostri, ca toti ne rugam aceluiasi Dumnezeu, si musulmanii, si evreii, este minciuna, Daca ar fi fost
adevarat, in Sfanta Scriptura, trebuia sa se vorbeasca i despre Allah,
dar nu este spus nimic. . .
De aceea, tot acest tablou mizerabil pe care il vedem azi, cand
patriarhul, arhiereii, se imbratiseaza, se roaga cu rabinii, musulmanii, budistii, ne vorbeste despre apostazia arhiereilor nostri, pentru
ca toti tac, privind cum este batjocorit Adevarul Daca ar fi fost la fel
de zelosi ca i Sf, Nicolae, Sf. Spiridon de Trimitunda, si altii, in total 318 barbati episcopi, apoi nu ar fi fost in Rusia8 nici un fel de ecumenism, nici un fel de secta. Toti ereticii nu ar fi suportat duhul iui
Hristos raarturisit de arhierei, de poporul lui Dumnezeu, de duhovnicime. Nu ar fi rezistat, ar fi fugit, pentru ca nu si-ar fi gasit loc in
inimile noastre, in mintile noastre nebunia lor.
Dar acum, cu parere de rau, totul merge invers. Din cauza pacatelor noastre Domnul ingaduie. Acum sunt timpuri deosebite. A
fost epoca Marilor Cneji, a fost epoca monarhiei, a fost epoca lui
Petru, dar treptat pacatele poporului rus, care s-a indepartat de legile lui Dumnezeu, au dus la catastrofa anului 1917, cand a fost tradat tarul. Si pacatele arhiereilor sunt pe seama noastra, doar ei au venit din randurile noastre, a poporului* n-au venit de pe luna. Au fost
aceleasi mame care au nascut copii, i-au educat, i-au dat la scoli, la
seminarii, si au devenit ecumenisti. Greseala este ca o data cu laptele matern, nu le-a fost data si intelegerea corecta a dreptei credinte.
Noi am fost deja comsornolisti, comunisti, am distrus bisericile, dar
ne-am schimbat culoarea, ca si cameleonii.
Totul ce se intampla astazi pare bun, dar ne este
muljui antihrist. Fara semnul lui nu vei putea nimic cumpara si vincle. Parintii ne prelntampinau ca atunci cand va cadea sistemul co-

munist, va veni sistemul lui antihrist, si foarte curand si incoronarea


lui antihrist, si fnfricosata Judecata.
Astazi traim in timpurile cand pe langa poruncile lui Dumnezeu
transmise noua de catre Sfintii Parinti. prin Evanghelie, ne este data
incS o porunca, transmisa prin Apocalipsa: sa nu fim partasi sistemului iui antihrist. Trebuie sa ne pastrarn si dragostea, si milostenia,
pentru ca cjiia]-dejujy|rjyic_te, dar ai trai ca un animal, fara_drag<3ste
de oameni, fara sa ierti aproapeie, nicipdatajju_yei intra injmparatia
Cerurilor. Par nici cu acte nirneni no ya intra acolo, pentru ca actele sunt antihristiceTIstoria neamului omenesc iata, iata, se va termina. Uitati-va in ce au transformat Rusia, In Sodoma si Gomora9. Este
acelasi nivel de viata, aceiasi moralitate, ca si in civilizatia dinainte de
potop. La fel umblau goi, fara rus. ine, fara pocainta. 130 de ani Noe a
construit area de o marime considerabila, care astazi se afla pe varful muntelui Ararat. El le vorbea oamenilor, le spunea sa se pocaiasca, sa-si indrepte purtarile, dar ei radeau de el. Si s-au salvat doar 8
oameni, adica turma mica.
Astazi, toata murdaria, toti acei care ne impun acest sistem vor
arde in foe, vor sfarsl in tartar, daca nu isi vor da de seama si nu se
vor pocai. Dar astazi apostazia are ioc si in turma mica. De abia se
vor gasi credinciosi la a Doua Venire a lui Hristos. Sf. Kuksa spunea
ca oamenii vor fi cu forta manati in biserica lui antihrist. Credinciosi
vor fi rnulti, dar credinta foarte putina. Sijioisantgm_mar.tOJi ai acelor
vremuri. Este clar ca pentru a fi destoinici ostasi a lui Hristos, trebuie O
sa continuam faptele Sfintilor Parinti de ia primul Sinod Ecumenic.
Trebuie sa procedam ca si ei. Trebuie nu doar pur si simplu sa renuntam la aceste mizerii, semne antihristice, riumere, pasapoarte, dar si
sa marturisim, doar timpurile sunt apocaliptice! Foarte multi nu cunose cum stau lucrurile, De ce? Pentru ca dahovnicimea tace. Le este
mai scumpa propria camasa. ,,Dar cum _sa traiesc fara numere_^ Voi
pierde parohia. Am familie, copii, trebuie sa-i hranesc". Iata asa toata duhovnicimea cade in aceasta plasa.
Care este momeala ce-a mai mare a acestui sistem? Este aceea
H
ca antihristal ne ofera total. Construieste, aj-u^estejbiserici, pocaieste- J33
te, roaga-te, dar fli in acest sistem! Sfantul loan Evanghelisttil ne preirrtampina, ne vorbeste de 2000 de ani, dar noi ii ascultam pe Andrei
Kuraev, loan Krestianchin. Cat de tare trebuie sa ne fie afectata min-

S Parintele Avelie este rus, de aceea se refera doar la Rusia, dar cuvSntul lui este
valabil pentru tot poporul lui Dumnezeu.

9 i RoniAni.it hi Id, ba mai mult, toata iumea este pe cale dc a devcni o imen_-__________.
___
sa Sodonrt ^s (i<.Moori,

n
tmuH

,.%V^..

^^

.v

-..-,*.,

.. -

. .

.,.-.:

.,

. ;

GAND 51 SLOVA QRTODOXE


tea, incat sa nu vedem realitatea, si sa-i urmam oricum pe acesti pastori inselati? Cine suntem noi? Dumnezeu ne va intreba si va trebui
O sa raspundem, pentru ca noi citim, dar nu vedern, auzim, dar nu infeiegein, ne-arn impietrit, ne-am inasprit la inima. Venim la biserica,
si aid. sunt doar oasele noastre, iar sufletul este in aha parte, la pia|a, in famtlie, in gospodaria noastra, De aceea Domnui si ingaduie.
.t^op.oral^sa_sjyuQt^i_conducatoni,
dupa cumsunt j^o^
gas^
.ppponil^sasujtitLgi_ronaucauHii, ^jjaj-umjmMi.
u Dupacumjeste
i2y>
asa
este_si
poporul
Noi
singuri
suntem
vinovati,
nu
este
desi
tul
ca
am
pacatuit
cu
omorarea
tarului,
dar
ne-am
si
impotmolit
in
ui
plina de pacate.
d aceastaSibalta
care este sfarsitul? Mai departe merge total in lant. lata toti
asteapta o inflorire, ca va veni tarul. Parintele Kiril, care este bolnav
cativa ani, paralizat, spunea ca de unde sa vina inflorire, de unde
o de
sa vina tarul; uitati-va ce popor avem... El se uita real, i asa vede in
continuare, Si intr-adevar, noi singuri. cu mainile noastre ne faurirn
o
j viitorul. Si ceea ce s'e intampla acuma, ne arata care vor fi fructele viitorului. Ne temem sa mergem .dupa Hristos. sa-LjnMlunsim_&sa
cum 1-au marturisim Parintii. primujui Stood. Dar ne temem de cum
P vom trai, fara numere. Insa Apocalipsa nu ne-a preintampinat? Lui
?! Hristos i-a fost mai usor pe cruce? Cati mucenici si-au varsat sangeO le, si cati noi mucenici avem in lagarele din perioada sovietica, care
nu au vrut nimic sa primeasca de la acest: sistem. Si daca noi speram
cjrrom primi aceste numere, dar totusi Dumnezeu rie va milui, ne
|l?cilyiL|g|ggik. Ei, cei care au renuntat la aceasta pasaportizare, astazi sunt langa tronul dumnezeiesc, pentru ca ei au mers la patimire,
si au varsat sangele. Iar noi in jos vom fi, pentru ca nu putem suporta nici o intepatura de tantar. Ne tot intrebam ce vom face, cum vom
trai, dar Dumnezeu u;nde este? ,,Tu crezi ca Dumnezeu exista, ca El
ne hraneste?" ,,Da, cred." ,,Atunci renunta la pasaport!" (si toate celelalte: CI, permis auto, card de sanatate, etc, - n. red.). Dar omul spune: ,,Dar cum voi trai, cum voi munci?" lata vedeti ce fel de credintii avem. Noi suntem deja toti ai lumii, de parca painea cea de toate
zilele ne-ar da-o Putin, Zurabov (Basescu, premierui, parlamentarii,
etc. - n. red.) sectia de pasapoarte, fondul de pensii... Nu, dragii mei,
painea cea de toate zilele ne-o da Dumrtezeu.
Cand Adevarul va disparea depeTafapSmaiitisltu nostru, chiar
si in persoana turmei mici, atunci gata, putem sa punem cruce intregii
noastre civilizatii. Daca noi nu vom trai asa cum ne tndeamna. Sfintii
Parin|i, ca sa nu luant nimic de la acest sMs^M, atunci uoi nu mai avem

"f'it,*-

GAND ! SLOVA ORTODOXE


nici o valoare, ne_neg|m propria noastra personajitatg, iar personalitatea noastra are un nume care il prirnim la botez. Iar acum noi primirn numaml in ioc de_nurne. Noi distrugem tot ceea ce Dumnezeu
a creat si vrem sa jfim aidoma iui antihrist. In Sfanta Scriptura numai
el este sub acest numar. Conform takuiriior Sfintilor Parinti, trei de
6 inseamna deplinatatea nedesavarsirii, opusul desavarsirii. Diavoluj
a .Durnngzgu_sa-l nurneasca
^ ^
cu unnume, cii^a dat nume de numar. Si cand noi primim acesti trei
tie 6, care stau in pasaport, carnetele de plastic, codul de bare, facturiie fiscale, carnetele de pensii, noi dovedim ca suntem nu doar robi ai
diayolutui, ci |ihjpttori_^cjiyjJrnrK)triy^|Jui^
noi renuntam la tot ceea ce ne-a dat Domnui. Si priitiind aceste mizerii, toate
aceste lucruri nedesavarsite3 josnice, care poate sa le creeze aceasta
lume, renuntam, la numete de crestin, renuntam la tot ceea ce poate
sa cuprinda Dragostea. De ce sa ne mai mirarn? Sunt atatea proorocii ale Sfintilor Parinti, ca omul primind chiar si un_ singur element
al acestui sistem, fie rmmaruJ10, fie pasaportul, un asa orn nicrv!|imi!j;jiujej^a|j?ojate_trece. S.ilMJarajiuinjLa$a^arrieni. Un a'rhimandrit
din Lavra noastra mi-a povestit ca au venit la el doi tineri casatoriti
carora k m i r f t j b u l n i j i m j c _ d i u a n , si nu trecuse nici 40 de
zile, cand li s-a aratat in vis si le-a vorbit: ^
ma rirnesc, eu nuam nume" Si ei nu inteleg ce inseamna aceasta.
ParinleleT-a intrebat: ,,Dragii mei, dar voi la Starea Civila 1-ati inregistrat?" ,,Da". ,,ymedjaH.u^ijto^uaCgUuJui. Tu, mama, cu
y^jTU^
Si intr-adevar,.asa si este, cand Inregistrati copilul la Starea Civila, si ei (trimit)
imediat toate datele la sectia de finante, si acolo i se da numar. Puterea
.statala nu este doar vicleana, esje_antihisti. Ea nu ne intreaba daca
vrem numar, sau nu. Ei ni-1 dan |gjnfld^|ckan. Si la fel va fi si cu pecetea antihristului, Veti merge sa dati amprentele digitale, si (cu) laser imediat vi se va pune pecetea. O sa mergefi sa va faceti fotografia
biometrics, si in acel moment pe frunte va fi pusa pecetea11. Pecetea
antihristului va fi, pusa prin laser, aceasta este ultima etapa. Nu-i credeti pe cei care zic ca aceasta inca nu este pecetea, ca uite eu am car10 Numarul, adica CNP-ul, a fost intradusla noi in tara la Inceputul anilor 1980,
in plina epoca de aur si atunci nimeni nu i-a dat seama ce reprezinta si ce biitaie
lunga va avea. Nu are in schimb cei trei de 6.,,
11 Nu este in acord cu spusele Sfintilor Parinti, care spun ca kpadarea se va face
consent, dar nici nu putem nega afirmatia Parintelui Avelie.
'"

53
p.-=i

&
~*

PI

_,

n
><
i

: .

GAND 51 SLOVA ORTODOXE

GAND si SLOVA ORTODOXE

netul de moscovit, dar totusi imi fac semnul crucii. Dumnezeu pur i
simplu mai da dovada de milostivire. El asteapta ca noi sa ne pocaim.
, doar ca intr-o alta forma. La
fel si pasaportul, si carnetul de plastic, iar tehnica mereu se perfectioneaza si se va pune prin laser. Chiar i oamenii care vor avea cip
si pecetea, vor intra in biserica, 1st vor face semnul crucii si vor zice:
vedeti? Aceasta inca nu este pecetea deoarece reuirn sa ne mai
u ,,Voi
facem semnul crucii", Astazi sunt deja foarte multi oameni cipuiti
carora prin laser le-a fost pus codul de bare pe frunte. Si ei merg la
biserica, aprind lumanari, isi fac semnul crucii si zic ca inca nu este
pecetea. Pecetea lui an.tih.rist consta din doua elemente; dintr-un pur:
tator fizic si o trasatura duhovniceasca, cand noi ne supunem vointa noastra acestui mizerabil. Si atunci cand el va veni, daca oamenii
i se vor inchina ca lui dumnezeu, atunci pecetea va intra in vigoare,
Pana atunci pecetea este un element fizic, iar cand omul se va inchina antihristului, atunci pecetea se va include si omi^nu_va_maijeuIar pana atunci toti uraiff
bla
tntelepti
si
zic
ca
sunt
schismatici
cei
ce
ridica
aceasta problem!,
o
z pentru ca atunci cand va veni antihrist noi va vom anunta.
<<
Dragii mei, oamenii care vorbesc aa nu inteleg legile elementtare ale vietii duhovnicesti. Cum se vor opune ei lui antihrist, spuneti-mi, cum? Cand omul primeste pasaportul, imediat pleaca harul.
Chiar si daca preotul a binecuvantat primirea lui, oricum pleaca harul. Si ii va fi foarte greu unui asa om sa se abtina de la ultimul pas,
El nu va avea forta, pentru ca harul a plecat. El liber o sa primeasca
si carnetul de plastic, si de la pasii urmatori, de la cip, de la pecetea
cu laser, ii va ft foarte greu sa se abtina. Iar ispite sunt niulte: parintii, copiii trebuie htaniti, vedeti cat este de complicata viata. Si daca
acurn suntem atat de putin credinciosi, atunci ce vom face in vremurile urrnatoare? De abia daca se vor gasi putine suflete sa nu i se inchine. Sa nu credeti ca el va veni si ii va pecetlui pe toti cu mana sa.
Nici 10 ani nu-i vor ajunge. Pentru ca niveiul de via^a a! popoarelor,
statelor, tarilor este foarte diferit. Cjg|^}lcgrtigjglliBJii|rtjatMiKS si
au nevoie de ani de zile pentru a organiza totul. Ei inca nu au reuit
sa tnceapa scoaterea banilor lichizi. Ei tot pecetluiesc i pecetluiesc.
Antihristul trebuie sa vie cand totul va fi pregatit. In acei trei
ani jumate cand el va domni, impreuna cu slugile lui, vor cauta peste
tot pe cei care Inca nu i s-au inchinat. Vor reusi sa nu i se inchine numai acei care acum au respins aceasta pecete. Iar cei care au primU, de

abia vor mai gasi for|e, Pentru ca puterea actuala detine sisternul de_
gateliti, legatura mobila, brigazi de actiune rapida, elicoptere, unde te
vei ascunde, unde vei fugi? Numai prin puterea rugaciunii fierbinti te
vei putea salva. Dar cumjveijeusi sa tej*^dae%Au^^
De aceea, dragi frati si surori, trebuie sa-1 urmam pe Hristos.
Sa mergem ca si toti mucenicii, sfintii, marturisitorii! Asa cum au trait !n toate timpurile dreptii credinciosi, asa trebuie sa traim si noi, refuzand tot ce este josnic si mizerabil pentru Domnul Iar Dumnezeu
va ti cum sa ne hraneasca. La fel si Hristos a trait intr-o societate la
fel de agresiva ca si (cea de) astazi, De aceea sa stiti ca daca noi sincer, ravnitor, din toata inima, il vom urma pe Hristos, Dumnezeu va
sti cum sa ne hraneasca, cum sa ne dea de baut, cum sa ne dea un
acoperis deasupra capului. Totul va aranja Dumnezeu. Nu vom trai
in confort, vom fi prigoniti, prigoana si lagarele sunt viitorul nostru,
este salvarea noastra. Si trebuie cu bucurie sa mergem la aceasta, Nu
avem de ce ne terne. Si Hristos a sttferit. Sa cluci crucea este Slava.
Cand vom merge la cruce, atunci il vom proslavi pe Hristos. Crestinii |
vor fi exterminati, pentru noi aceasta este salvare.
Dragi frati si surori, fiti curajosi, nu va terneti de nimic. Cine
^2une_cajrei de 6jMj;sj:ejiimic_gray, nu va amagiti, si pe acestia
intotdeauna,
^ _ _ _ _
Dumnezeu ne-a dat cea mai principala arma: Adevarul. Iar diavolul eel mai mult se teme de acest Adevar, De ce posedatii striga cand
se vorbeste despre acest sistem: telefoane mobile, pasaport, carticele de plastic, pe toti ii frige? Pentru ca le este demascata intriga, viclenia lor, care pagubeste sufletele oamenilor. De aceea voi sa nu va
temeti sa spuneti adevarul, pentru ca multi oameni, acasa, la serviciu, pe strada, nu cunosc lucrurile, gentrujca p^Moii.Lnu_TOrbSc. Sa
vorbiti voi! Intotdeauna asa a fost in istoria bisericii, locul preotilor,
marturisitorilor lui Hristos care mureau, ijjuau mirenii si propovaduiau Adevarul. Amin.

*%

GAKD $1 SLOVA OKTOWXK


farsJor care pianeaza asuprft ornenJrii drepi. alarmlsii, fenatid, sati in
eel rnai bun cax exakati care dezvolta diverse ,,teorii ale conspsratiei".
Cert este ca guvemele Rationale acijoncmii "in direcUa eiib-crarii unor acfe de identitate, intr-un. tonnaf fmpiis pe plan international, tara a line cont de protestele societatii civile say ale Biserica
(vezi cax'il Greciei, Ukraine!, clar si a SUA $i a aiior state) prorrailgand
kiu care an un singur scop - pecetluirea cu ,,numarul numeSui fiarei"
(Apoc. 13. 1.7) :ji transforrnarea oraului in.tT-un uumar.
Pesii.ru MUsUnereaacesfor afirma|.ii va prezeiHarn un fragment
din cartea in. r< ?'i"cea Viad ..Apocaiipsa 13 - SiarsituliiherUUH umano': Titlui si interuvkirile apaitin redactiei.
Numele este chipnl fj.de!> ogimda iiintei umanc.
Numde de faraiiie esfe icoana identitatii mele trupesti, iat aur
tvu:ie
primif_k botez tmi pecetluieste i>si|let!.if cu o identit^e_c.reti|ia.
O
(.. -} Se cuvine aid. ,a faceni o paranteza, explicand ce iiiseamna pcntru un crestin si giba pe buletinu! de identitate numarul 666.
Dupa cCini ,st.im, bulclinul seelibereaza In urma senmary lui de
C:
cafre posesor. %ia:Q.Myj'J reprezinta tj>tala_acceptafede catre acei i n divid a datelor inscrise, despre dansul in document, Asadar, eu ccrtiiic pi'in senmMura njca faptui ca informative respective ma descriu
UlloLiIlLiUi m ^ reprezfnta, sar numele care este tfecut in bufetin este
nunide men real De aceea semncr, caci uia idenufic mtru totul cu
eel descris prin datele buietinulul
Sa analizarn putin numele unei persoane, Numele esle chipui
iideJ, ogiinda ttintei umane. Simpla mentionare a numelui repfezenra indtvJdul in totalitatea lui, trup sisuflet. De altfel, chiar numele ai:e
doua compcmente care se raporteaxa la cole dona mart structuri ale
persoanei. Asttel, numele de farnilh'. este icoana identitatii mele trui.H;4ti, imi araia originea, apijftenentit ia un anurnit arbore genealogic
stabtltt priti legatura de sange intre gcneratii.
In vschinib premtniitle imi este daruit la bolez, Este identitatea
niea spirituala, ogiinda sisfletului men, Prenujmelc nu se adreseaaa frupului, ci scjcicgiiiieacu musi launtru!,rneii, ma reprezinta suiieteste.
'Sbcrnai de aceea mi se da ia boM,oire este o adancu taina a spiriiuuiiraiH cregJiw- DC fap, mimde primit. la botex tmi pecetlulcstc suiictul cu o !Ucrm[ate_crcsu.;n}, Pentru aceasta pruncii primesc nume
uc '-iiinti. Accsli sfu'iti, dat'ovitii legauirii tain ice spirituale cu pruncu!
pr'!!'! inionvicdiul fiurvu-itii, vt)r-1i prolcc'lorii t^i !<: \\l victii. S')c

Wj
,*?!

'#

* - . .

aceea estf* gresit ca fa botcx .sa ;*? dea mime inexistente in catetuiaru!
crestin ortodox, ?ntrerupandu-se astlel legaturu unei tracti^i tain ice.
Nuniele de_bote?, este, deci, ideniitateasuiletuluuTieu. (.land voi
fi pomenit la rugaciune; Ia Stanta Liturghie de pilda, Ejeouil va sopti in laina dour njuindc.fotiu.de.bptez (?i in nici un cax
tic sau alte siniboHiri africe - n.recl), deoarece Biserica este o comunit.ate a sulletelor, iar Sluitde Taine lucreaza prin bar tocmni aceasta
mafifuire a sufletuJuJ, asigurand tTecerea }n. vestiicie,
In phis, pnmind la botez ua jjiyiy', cu ma ideniific si cu calitaica de cre$tin. Ce msania cretin? InseamDii, asa cum spune mo litl'dniciil, a,teJepadadf sataria fji de loate Jucrarilt! lui, traind o viata in Hr.'sros si avand ca scop final iocrmii aceasla vesnica unirc cu
Hristos. Petitrri aceasta rituaiul botesu'iui prevede, inainte dc prioiirea nuneiu.i, iepatLirea con^tienta - la prunci lepadarea art! loc prin
nrijiocirea nnsului - dc tfiavol si accepliirea con^tienia a lui 1 Iristos ca
Donin si Stapan. la vie) j i rAcle, eu devt'iiindu-l stipus si, prin urmare,
|.iuttandii-I pecetea: cruc-'.ra, Slanta Mirungcre, un nume dc crcsiin ss
fiisasi riinduirca mca In !agira crt'Stimlor, a robi'ioi kii Hristos. (...)
Oare call dintre noi su.ntern cu adevarat cor.stictiti de sn.semnatatea nuroelui nostru, avlnd in vedere usurinta cu care ni-l puneni pe
tot feiul de documente, ga ran land astiel cu insult sufletu! nostru ado-varul celor scrise in actcle respective? Sa nu uitam ca voni avea de dat
un
raspuns
pentru orice veajntrebuintare
^.^ww..--.
. arfj,^.,-, .. ..." , .....
.- .
&,..,*,. a datiiJui prim it ia tiof.cz,,
Ce inseamna a avea numarui 666 pe bulctin?
Dupa earn se stie, noilc cariele dc identitate nu vor purta nuQide scris !n detaliu, ci codiiicat, sub forms unui numar denumit Cod
JN[}in'it:n_c_M'atrico] \.h\lc {<JNMU). Acest cod imi este atribuit iiiic si
ma va insoti loatii viata. Are deci calualea dc name. Asadar. onurtde
in lume, in numicnlul foiosirii cartelci, scannerul va afi$a codul men
personal (aciita mi.mde mcu codificat, identitatea codiftcafa a suile'iului ineu) si comparatsd cu dateie existente in memorie, nia va recu.noa^te sub toaie aspecteie personaijtatii mete. Jnsa acestcod tuu'neric, CNMU, pentru a putea !i usor citif de echipaaientcle electroaice,
cirte codificat in sislem bar code, Dintre toate Upurile de bar code,
imtiiitoni programaiui de indosark-re au ales eel nusi contcoversat,
.mai raspandit si irsai rau famat tip de codincare; EA_N-I3, rod care
cuprindf invarjahi! in ti'sictura s..t, ind'ilcroni Jc iut'iititatc,* pes'soanoi, noiniii uj 666,

10

M
\$$

in
i X-T

' !'- '::

I- ,

(ifYND SI StOVA

iir, noul men cod va fi alcaluit din doua parti: una este codilicarca identitatii meie^ a numelui men, deci a sufletului meu, iar
celaialt este codificarea lui 666. Deschizand insa Cartea Apocalipsei,
vedem la capitolul 13 ca 666 este ,,un numar de cm", deci codificarea
unui nume de am - numele lui antihrist!
Totodata, Scriptura numeste numarul 666 itneori ,,semnui fiarei", alteori >7numele fiarei" iar alteori ,,numarul numelui fiaref, Citind
insa cu atentie versetul 17, observarn fara dificultate ca toate aceste
eatitati sunt echivalente,
(...) decaf numai eel ce are SEMNUL = adica NUMELE fiarei
= sau NUMARUL NUMELUI fiarei" (Apoc. 13. 17).
Deci lucrurile sunt limpezi: 666 are valoare de NUME: numele
lui antihrist! Se refera oare la arborele lui genealogic, fiind deci partea <trupeasca> a numelui? Nu, deoarece Scriptura spune ca va fi din
semintia lui Dan (Fac. 49, 16-17). Este oare un nurae crestin? Fiind
antihrist nu poate fi crestin, ci cu totul satanic. Aisadar, la klentitatea sufletului nieu (reprezentata de codul meu personal) este adaugS^MSfliJiMSiSHiiSlSisSiLS une' M^^fi3SS^' luptatoare irnpotriva Domnului fi Stapanului ineuTlste <pecetluirea> sufletului meu
cu o <pecete> straina, de care ma lepadasem la botez, cand prjnu'sem
adevarata pecete: pecetea Duhului Sfant.
Acum depinde de mine insumi ce pecete voi alege ca reprezentativa pentru sufletul meu. Ca trebuie sa aleg, nu exista indoiala, caci
,,c:e invoire este intre Hristos si veliar?" (II Cor. 6, 15). Deci, daca eu
inca ma consider crestin si doresc mtotuirea, va trebui sa aleg. Astfel,
daca voi semna noul buletin si-i voi accepta, inseamna ca voi accepta
in sufletul meu, in identitatea mea, numele lui anfihrist, ma voi identinca cu el i deci voi primi in sufletul meu duhul lui! Iar aceasta este
lepadare de Hristosi
:
Consecinfa? Indata harul de la botez ma va parasi, stingand in
mine roadele Duhului Sfant i stergandu-ma automat din cartea vietii ve^nice. In schimb, voi putea <beneficia>, cu. ajutorul cartelei, de
toate facilitate vietii acesteia trupesti, devenind rob de buna voie la
,,stapanitorului lumii acesteia"' De aitfei lucrurile devin foarte clare
daca ne gandim ca, intr-o lume in care controlu! identitatii va deveni
regula generala, singurul liicru pentru care nu voi putea intrebuinta
cartela este pomenirea mea de la Sfanta Liturghie. Asadar Duninezeu
vrea ,sa ma identific cu numele daruit de El. In rest, diavolttl ma vrea
iiientiiicat cu el jnsusi ori de cate ori voi intrebuinta vreun lucrti ma-

:.!.:.;,. :

GAND $< SLOVA ORTODOXE


terial al acestei lumi. In acest scop deja si Je-a stampilat pe toate cu
numele sau (prin intermediul bar code), pentru ca sa nu ramana nimic material care sa nu-i apartina. Acum insa, prin eiiberarea acestor buletine, va deveni stapan si pe sufietele noastre, cjaJib^rjaJUlOStru
^SSS'l^aSILt' punandu-si pecetea pe suflet prin intermediui reprezentarii materiale a acestuia: numele, sau <numarul numelui> (codul matricol unic).
Sa speram din tot sufletul ca intervenjia aceasta sa fie deplin tnteleasa de cititori, evitlndu-se astfel erori grave de genul: ,,eo voi primi buletinul cu 666, dar nu-mi pasa, ci fac o cruce pe el, merg la biserica si-mi zic rugaciunea". Trebuie mteles clar ca simpla accgptare
(de buna voie) a numarului 666 (in orice reprezentare a sa!) pe identitatea proprie inseamna lgpidjjllrJs|oj^^
"lea- Totul depinde de liberul nostril arbitru".

&

9
H
><

'*.' V

~ .",. *

TjT?

J "f

OAND y, SLOVA ORTODOXE

GAND si StVAj3ftret>oxE_

t
O

Se vor insela cei care le vor taicui pe acestea cu rnintea lor. In


timp ce seiiaiele sunt foarte dare. ,.Fiara" de la Bruxelles a sorbit in
computer cu 666 aproape toate statele. Cartela, buleUnu! electronic,
mainte mergatoare alepecetiuirii, ce arata? Dja gacale [aj^djilJiS^*
ne va s 13 * 16 Hristos? ,,F&farnicilor, fata
cerului stiti sa o judecafi, dar semnele, vremurilor nu puteti" (Mt. 16,
3). Asadar dupa cartela si buletinul electronic, adica indosarierea
persoanelor, ce se va face pentru a se fnainta cu viclenie la pecetluire; vor spune mereu la televizor ca oarecare a furat cartela ctitaruia si
i-a luat banii din banca. Pe de alia parte vor face reclarn.il sistemului
perfect, adica pecetiuirii pe mana sau pe frunte cu raze laser, a numarului 666, numele antihristuiui, care nu se va distinge cu ochiul liber.
Din pacate, iarasi amimiti amoscatori !i vor tnfdsa pe fii lor duhovnicesti; chipurile ca sa nu-i mahneasca. ,,Aceasta nu are important a"; Nu-i nimic, este destul sa credeti iauntric". Si, desi vederu ca
Apostolul Petrti, care s-a lepadat numai la exterior de Hristos, i s-a
socotit aceasta cu adevarat lepadare, acestia se leapada de Sfanta pecete a, lui Hristos, ce le-a fost data la Sfantui Botez, care este; ,,Pece!ea
darului Sfantului Duh", prin primirea pecetii lui antihrist si rnai spun
apoi ca ll au pe Hristos tnlauntrul lor.
Din pacate, o asifel de iogica aveau si unii gnostici pe vremea
sfintilor mucenici, care Incercau. sa intoarca pe mucenici de la marturisirea lor, asa cum spune Sfantui Vasile eel Mare, In >> Cuvantuf > sau la
mucenicui Gordie; ... multi incercau sa-1 convinga pe mucenic sa se
lepede numai cu gura si sa-si pastrcze credinta in suflet prin aceeasi
dispozitie launtrica, pentru ca Dumnexeu nu catita la ceie pe care le
rosteste limba, ci la intentia omului. Insa mucenicui Gordie a ramas
neinduplecat i a raspuns: <Nu sutera limba cea zidita de Hristos sa
rosteasca ceva impotriva Ziditomlui,. %Hu_va|nsekiti, Djamjie^ej.i_nu
-'551 ^S'jSSPli^ SL(i'll_Ms.i?JS5Jlijl gu_ra_sa, fiecjire_vajji judecat; dui_cuyjrUeljeJalgJteJ5jaJnd^
yiliiuvintejejtaljuiya_ojao- 0
dj>". be asemenea sub stapamrea lui Deciu, s-a poruncit crestinilor sa marturiseasca religia inchinatorilor la idoli si crestinii care au
inarturisit si au jertfit idolilor, au prim it im ccrtificat, scapand astfcl
de mucenicie. Dar nu numai acestia s-au lepadat de Hristos, ci si cei ;:;:--r
care au dat bani inchinatorilor la idoli si au luat certificatu! fara se lepede de Hristos, asa nurnitii lihdlm, Dar si pe acestia Biserica noast.ra i-a considerat lepadati, cazuti.
.-^_^_*,

a- ;

Semnele vremurilor, 666

r,Dufmfurtuna diavoleascA, va veni insorirea dumnezeiasca".


In spatele duhului lumesc al .Jibertatii" de astazi, a) lipsei de
respect in Biscrica lui Hristos fata de cei mai mari, parinti si dascali,
care au trica de Dumnezeu, se ascunde sdavja^dj.ihovnicg^gg, stre~
a! sul si anarhia, care conduce lumea la impas, la catastrofa sufleteas ca si trupeasca.
lar in spatele sistemului perfect de asigurare computerizata, ce
se face prin cartela electronica, se ascunde dictatura mondial!, sdaYULMjHliiiitSirf, . . . ca sa-si puna semn pe mana lor cea dreapta sail
pe frunte, Incat nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, decat numai eel ce it re semnul, adica numele fiarei, sau nurnarul numelui fiarei, Aid este mtelepciunea. Cine are pricepere sa socoteasca numele
fiarei, caci este numar dt: om. Si numarul lui este sase sute saizeci si
sase" (Apoc. 13, 16-18).
Sfantui Andrei a! Cexareii scrie urmatoarele: ,,Despre numele ce! murdar al lui antihrist si despre talcuirea numarului, precum
si despre alteie ce s-au scris despre ace! a le va descoperi si experienta celor intelepti . . ., dar nu a binevoit harul dtimnezeiesc sa se scrie
in dumnezeiasca carte numele lui eel pierzator. Insa cercetand cu ratiunea, cu adevarat multe (nume) se pot aria ..." (Sfantui Andrei al
Cezareii, Talcuire la Apocalipsa, cap 38. pp. 341-342, edilia greaca),
Dar lucru ciudat fcte ca mulli oarneni duhovnicefti, pe langa
faptul ca lac taicuiiile lor proprii, se mai si tern, cu o frica lumeasca
de ,,punerea la dosar", in tiinp ce ar fi trebuit sa se nelinlsteasca duhovniceste, sa-i ajute pe cretini cu nelinistea cea buna si sa le intareasca credin|a si astfe! sa sirnta mangaierea dumnezeiasca. Ma mir
cum toate aceste evenimente nu le creeaza probleme de constiinta!
De ce !)u-!,;.i pun macaf tin semn de mtrebare la talcuirile mintii lor?
:e. i u Irea I j ; de ce_rnai_trag
si altesu.
_ _
flete la pieraare? Caci la acestea se referaf ,.. , , ca sa InseJe., daca este
cu putinta si pe cei nlesi" (Me. 13, 22).

*.

-:;:
..';.

;;
,
::

<^w,~^WWr-~-

"

" - - - ' , - "

---..- ,

rt

: v

!|
-I

-.

GAND si SLOVA ORTODOXE


Sa ne amintim de minunea savarsita de Sfantul Teodor, care se
praznuieste in fiecare an, in prima sambata, din prima saptamana a
Postului Mare: .Julian ParavatuI stand ca poporul lui Hristos , mai
cu seama in saptamana intai a Postului Mare, cauta sa se curateasca
si sa se apropie mai mult de Dumnezeu a voit sa-i spurce. De aceea a
poruncit sa puna in piata in acele zile mancaruri spurcate cu sangele jertfelor idolesti. Dar Sfantul Mucenic Teodor s-a aratat in vis lui
Evdoxie, arhiepiscopul de atunci al Constantinopolului si descoperindu-i fapta Jmparatului, i-a poruncit sa-i adune pe credinciosi disde-dimineata ca sa-i impiedice sa foloseasca acele mancaruri spurcate. lar lipsa hranei necesare sa o inlocuiasca vremelnic, prin coliva. . ."
In felul acesta scopui Paravatului a fost zadarnicit si poporul eel credincios a fost pazit nespurcat.
Departarea de cele jertfite idoiilor a fost randuita prin.tr- un canon al Sfintiior Apostoli: ,,Si apostolii si preotii s-au adunat , . , (si au
hotarat) sa se fereasca de cele jertfite idoiilor si de desfrau si de (animale) sugrumate si de sange" (EA. 15, 6, 20),
Dar cu toate cele pe care le-am aratat, auzi, o gramada de neghiobii ale mintii unorgnostici de astazi. Unul spune: <Eu voi primi
buletinul cu 666 si voi pune o cruce alaturix Altul spune: <Eu voi
primi pecetea cu 666 pe frunte si voi face si o cruce pe cap. ..>. lar altii spun o gramada de neghiobii, crezand ca se vor sfinti in felul acesta. Dar toate acestea sunt inselari, Numai cele care primesc sfintire se
sfintesc. De pilda, apa primeste sfintire si se face agheasma. Insa urina nu primeste sfintire. Piatra se poate face paine prin minune, dar
necuratia nu primeste sfintire.
Prin urmare diavolul, antihristul, atunci cand este pe buletin,
pe mana sau pe fruntea" noastra, prin simbolul lui, nu se sfinteste,
chiar si o cruce de ai face. Avem puterea Cinstitei Cruci, a simbolului sfant si harul dumnezeiesc al lui Hristos numai atunci cand ne indestulam cu Sfanta pecetluire a Botezuiui , prin care ne lepadam de
satana, ne unim cu Hristos si primim sfanta pecetluire:
Hristos sa ne lumineze pe toti. Amin!
Monahul Paisie Athonitul
Chilia Panaguda - Manastirea Cutlumus,
Sfantul Munte Athos, Sambala din prima
saptamana a Postului Marc, 1987

, , , :

GAND i SLOVA ORTODOXE

Codificarea - taina faradelegii


ce se savarete acum
Cuvant al Pdrintelui Ghenadie Emelianov, intr-o emisiune difuzata de
..Pravoslavnoie Radio", Sankt Petesburg f2&o / J
Nueste posibil ca un crestinjajein^iferem^ajntroducgrea. voitasi_sistematica_aacestui_numar in viatalui. (din CirculamSfantului
Sinod al Bisericii Ortodoxe din Credo)
In prezent, populatia noastra se confmnta cu actiunea de codificare generala intreprinsa de catre autoritatile statale - desi pana
astazi nu exista nici o lege care sa impuna adoptarea codului numeric personal. Organele competente invoca art 83 din Codul fiscal, in
care se mentioneaza luarea in evidenta specials a contribuabiliior. De
ce sa fie numerotati oamenii si de ce toti? De fapt, actiunea respectiva
ar fi putut fi atribuita, cu acelasi succes Societatii de salvare Salvamar,
ori Crucii Rosii, mare diferenta nu e ... Nouii insa (cetatenilor rusi
n. red.), ni se spune ca in prezent toti cetatenii trebuie sa fie numerotati. Cine are.nevnie.de.asa ceva si de ce?
Pe data de 31 ianuarie 2001, la intalnirea cu Patnarhul (Alexie
a! II lea), V. Tihomirov, loctiitorul ministrului de finanfe a scapat o
vorba: ,,Noi dispunem de o conceptie bine definita a perfectionarii
organelor fiscale. FMI ne-a acordat credite. Suntem in faza de pregaiire a unor specialisti care sa fie capabili in conditiile actuale, tinand
cont de exigenteie internationale. In tara se lucreaza deja asupra unui
sistera electronic unic de culegere si transmitere a informatiei".
Codurile numerice nu constituie o noutate pentru nimeni: pasaportul, atestatul, talonul de pensie si multe alte docurnente emise
de-alungul anilor, toate au fost numerotate. Acum insa, pj;ntrujntaia data, au fost supusi iiumerotarii cetaten] vi|si iiberi, si nu pentru o
anumita perioada, ca in lagarele de concentrare, ci pentru tot restul
vktii lor. Codul numeric personal (CNP), irnpus noua prin interme-

GJ
_*

to
^
O

M
H

50

os
ON
Os

-'

. - i

'

GAND 1 SLOVA ORTODOXE


diul departamentului de finante incalca Constitutia tarii si alte documente legislative (este vorba de Constitutia si Jegile Rusiei - n. red,).
Observam un anumit scop bine pus la punct -.pregatirea po.pjiJatiei pentru instalarea unui control economicjotal CM, sufletul
crestinesc simte primejdia ce se apropie ,., Prin ce se deosebeste acest
numar de cele primite pana acum? Dupa cum se stie, codul numeric
u cu bare confine numarul 666, desi se afirnia ca scaneru! nu citeste cifrele respective. Intr-adevar, daca vom scana orice cod numeric
x barat, numarul 666 nu va fi de gasit. Dar daca intreaga informatie se
o sterge, la baza ei raman cei trei de sase, pe care scanerul deja ii citeste.
D
O In fapt, cei trei de sase contin intreaga informatie a codului cu bare.
OS Priii urmare, in cornponenta codului se afla tocmai acest numar, 666,
despre care ne vorbeste Sfantul Apostol loan Teologul. Pentru prirna
data numarul 666 este mentionat in Cartea Regilor, III, cap. 10. Pe
vrernea domniei lui Solomon toate triburile inconjuratoare plateau iudeilor un bir in valoare de 666 talan^i de aur. Iata de ce, pentru iudei,
aceasta cifra simbolizeazS puterea economics asupra altor popoare.
Al doika aspect: nelinistitor il reprezinta caracteruLfortat si nu
benevol al acestei actiuni. In SUA, spre exempfu," numarul este atribuit fiecarui individ care primeste cetatenia americana. Desigur, numarul poate fi refuzat, numai ca, in acest caz, esti nevoit sa parasesti
teritoriul Statelor Unite. Dar ce! tnai interesant este ca, si in acest caz,
cetateanul rarnane numerotat. Sistemu) nu functioneaza decat intr-o
singura directie, ca un harpon, omul poate sa si moara, numarul ramane. Se pune intrebarea: ce fel de numere sunt acestea pe care omul
trebuie neaparat sa le primeasca si inca avand in componenta lor, negresit, cei trei de sase. Si.de ce sunt ele impuse micutilor, pensionarilor, calugarilor, care nu fac parte din lotul contribuabililor.
Al treilea aspect ramane in umbra: portiunea care se observa
nil reprezinta decat varful.unui aisberg, a carui denumire este, controlul economic total. Emiterea pasapoartelor electronice si intrarea
in asa numita Zona Schengen3, atrage dupa sine pierderea independentei economice, pierdere care ii va afecta pe toti oamenii si toate popoarele. Desfiintarea frontierelor nationale si instaurarea Noii
Ordini Mondiale - iata scopul ravnit al codiiicarii. Daca vom analiza desfasurarea actuala a evenimentelor in l.urne (este vorba de anul

3 Zona Schengen va fi, dupa cum se vede, un domeniu controlat in totalitate de


Oculta Internationala. Se impiinesc, astfel, profetiile staretilor de la Optina, privitoare la izolarea Rusiei de catre statele europene in vremurile antihrislice.

" 68 ""~
'9

- > * ,

2001 - n. red), vom observa ca omenirea aluneca spre un control economic cvasi total. In vtitorul apropiat toate cuimparaturile efectuate prin intermediu] cartel ei electronice, pe baza de CNP, vor incepe
sa fie inregistrate in calculatorul, central. Absolut toate tranzactiile si
toate schimburile de marfa vor fi accesibile doar pentru posesorii numarului respectiv.
Exact despre acest Jucru ne vorbeste Sfiintul loan Teologul:
.Jncat nirneniJSrajcest numar _s^nu P^t|_fii5p3r^aijjande''. E
clar ca nu este vorba despre un oarecare numar abstract, care urrneaz3 sa fie atribuit oamenilor, ci de until concret. Multi afirma ca acest
numar nu prezinta nici un pericol, deoarece nu se aplica pe frunte
sau pe mana, dupa cum scrie in Apocallpsa. Se va emite doar un buletin. Bineinteles ca, deodata, la toti, numarul nu poate fi pus pe frunte, desi posibilitati tehnice ar fi. Va veni vrernea si lumea se va obisnui
cu aceste coduri, se va obisnui cu buletinele electronice si cu decontariie fara numerar. Nici nu vor concepe viata fara ele. Si toate acestea
se vor intarnpla sub ochii nostri. Evenimentele se precipita. Sistemul
cu cod de bare nu a aparut decat de vreo 10 ani si acum oamenii s-au
deprins ca pe fiecare produs cumparat sa vada codul de bare. De ce?
Credeti ca este atat de necesar ca fiecare produs sa fie marcat cu acest:
cod?_Nii, desigtjr. Se face tot posibilui ca noi sa ne obisnuim cu sistemul codului barat. Astazi vedem codul pe produsele alimentare, iar
maine vom primi buletine cu acest cod, avand si o banda magneti- O
ca prin intermediul careia vom fi identificati cu ajutorul scanerului,
cj4.rnJ)atpiT_de_salam, si totodata se vor extrage o multime de informatii cu caracter personal, informatii ce se vor acumula automat in
calculatoare, fara sa mai fie nevoie'de informatori. In orice clipa informatiile cu caracter personal sau cele referitoare la afaceri vor putea fi sustrase si puse la dispozitia unor structuri mafiote, dupa cum
vedem ca se ptampla in prezent.
In al patrulea rand, noi, oamenii, ne-am obisnuit cti riumele O
de familie. Imaginati-va ca aceste nume vor disparea, incetul cu incetul, si noi vom deveni niste mister x si y, avand injoc_^gjmniejin ft
anumitcod. Din punct de vedere tehnic, lumea actuala este gata pen- H
tru transferal de informatie la eel mai inalt nivel electronic. Iata de ce 50
in unele tail europene si in SUA sistemul introduced! generalizate a
buletinelor electronice a fost temporar oprit. Ofensiva s-a declansat
tmpotriva Rusiei, Ucrainei, Bielorusiei. Sistemul, la intreaga sa capa- OS
citate
urmeazi ftw,,,
fi inshUat
si in acclasi (imp - la tern'ie- OS
.____^___,^_^.*.
,,,.._ pretutindeni
^ ,
'

/*s
W

>

U
US

X
0

bi

O
o

OANO si SLOVA ORTODOXE


nul stabilit. Muita lume se bizuie pe dimensiunile teritoriale uriase
ale Rusiei, care vor impiedlca aplicarea sisternului de controi total la
asemenea proportii. Sigur, aid pot aparea unete cornplicatii, fiind mai
dificil de instalat, dar nu imposibil. Sa nu uitam ca aceasta codificare este finantata de surse occidentale, care actloneaza cu un anumit
scop. Scopui final fiind identlficarea populatiei de pe intreaga planeta.
In cazul in care anumite grupuri de populatie raman in afara
sisternului, acesta in ansamblu, nu poate functiona, Iata de ce, cu toate ca nu exista nici o lege in privinta codificarii, codul numeric este
implantat in tot locul intr-un ritrn sustinut. Mi s-a intamplat sa vad
cum masele de oameni se imbukesc la ghiseele inspectoratelor fiscale pentru a obtine numarul, desi nimeni nu-i siieste. Din ce cauza?
Si de ce se calca-n picioare unul pe altul? Pentru ca au fost speriati,
atata tot, Deci o mica sperietura este suficienta ca sa puna in miscare
masele colosale ale populatiei. Si ne imaginam ca banii au disparut,
i ei chiar vor disparea. In acest caz faimoasa cartele, avand codul de
bare, va deveni singura noastra sursa de existenta, singurul obiect pe
care-1 mai avem in mana. Acum sa presupuncm ca ni s-a furat cartela, ori am pierdut-o. Normal, ne vom adresa organelor respective,
cerand o alta cartela in locul celei pierdute. Si, probabil, ni se va raspunde ca alta cartela nu se da, iar ca pe viitor sa n-o mai pierdem, vor
trebui luate rnasuri de siguranta. In acel moment ne vom ciocni, nemijlocit, de chestiunea pecetluirii. Reiese ca am consimtit deja sa ne
pecetluim atunci cand am primit codul cu bare. Deci, m temeiul respectivului cod adoptat in prezent, cetateanui va fi marcat cu un micro-cip, care va contine toata informatia culeasa (despre solvabilitatea sa, despre locul de munca, si de trai, despre calatoriile sale si in
general despre intreaga^situatie a individului). Si atunci, oamenilor li
se va propune sa-l puna pe frunte. Unora li se va propune, altii vor fi
constransi cum s-o nimeri.
Ce-i de facut? Cu aceasta Jntrebare s-au adresat Parintelui Paisie,
din Sfantul Munte Athos. Parintele a zis asa: ,,Daca nu veti lua buletinul electronic este ca i cum ati stinge focul cu un pahar cu apa,
iar sa invingi ispitele cand ati luat buletinul si va trebui sa luati si cipul pe mana sau pe frunte, va fi tot atat de greu, ca i cum ar trebui
sa stingeti o casa in
flacari",
, :
Celce nimereste in capcana nu mai scapa! Scriptura spune ciar:
,,Cine se inchina fiarei si chipului ei, si primeste semnul ei pe fruntea
lui, sau pe mana lui, va bea si el din vinul aprinderii lui Dumnezeu,
*

'

'

.' ,

OAND ST SLOVA ORTODOXE


turnat neamestecat, in potirul maniei Sale si se va chinui in foe si pucioasa... (Apoc, 14,9-10). Prirnejdia deci nu consta in acceptarea codului numeric barat, ci in urmarile catastrofale ale acestui fapt. Daca
acceptam codul, admitem posibilitatea aplicarii lui pe frunte, intr-un
cuvant, a pecetluirii. In cazul neacceptarii vom fi trecuti in categoria
cet&fenilor cuprobleme. Dar de pe acum se vede ca cetatenii cu probleme se vor afla in minoritate, Si, desigur, niineni nu va tine cont de ei.
O mare parte din populate accepts numarul in virtutea indiferentei sale fata de credinta, de Sfanta Scriptura, indeobste fata de
chestiunile duhovnicesti. Totusi, indolenta si nepasarea nupot sa se
prelungeasca la nesfarsit. Pana la urma fiecare dintre noi, intr-un fel
sau altul, va fi nevoit sa-si manifeste bunavointa inimii sale, privitor la
o actlune spirituala sau alta. Asadar, toti cei care nu vor lua numarul,
vor fi inclusi in categoria cetatenilor cu probleme. Ce se va intampla
mai departe vom afla, va veni vremea si vom afla, Ceilalti vor incepe,
probabil, sa-i persecute pe prirnii, invinovatindu-i de toate neoranduielile ce se vor petrece in jurul lor, zicand: iata, din pricina catorva viata noastra s-a dezorganizat. Astfel presiunea lumii va creste. In
prezent imtlti se infricofeaza, se agita, cum s-a rastit la mine, nu demult, o batranica: ,,Si eu cum Imi voi primi pensia?" De parca cineva ii rapeste pensia.
Misiunea noastra consta in a-i prevcni pe oameni asupra consecintelor duhovnicesti pe care le vor suporta in cazul in care vor lua O
w
codul si ace] cod,yadeyenipentry ei o conditie escntiaiaaexistentei o
J23ffl3Jltestj. Acesta este pericoJul numarul unit si acest pericol este
trecut sub tacere de autoritati (inclusiv de cele ecleziastlce - n.red.).
Si nu fara motiv, pentru ca aceasta si este, faradelegea_sayarsita ijLtaina. Cu alte cuvinte, codificarea reprezinta taina faradelegii ce se savarseste acum.
Nimeni nu ne poate da binecuvalltare sa luain codul cu
bare, pentru ca Domrutl ne a dat vointa libera, care trebuie
pretiiita si pazita, si nu exista dar de la Dumnezeu mai
pretios si mai mantuitor
H
In ultima vreme atat in atitudinea mirenilor, cat si a clerului se
p
observa o oarecare placid) tate cu privire la campania de codiiicare (mai n
curand silnica decat benevola). Cum va explicati aceasta indiferenta?
Constiinta cluhovniceasca a multora dintre enoriasi abia se treze$te, iar simtul primeidiei s-a pierdut. De la slujitorii altarului se asx

>

GAND 1 SLOVA ORTODOXE

GAND si SLOVA ORTODOXE

teapta uneori imposibilul: ca ei sa ne arate calea, s-o netezeasca si sa


ne duca de mana, pe fagasul cresterii duhovnicesti, direct in Imparatia
Cereasca. In realitate este necesara o continua nevointa molitfelnica, o
curatire a constiintei si nadejdea neclintita in ajutorul lui Dumnezeu.
In caz contrar, orice marturisire a Adevarului dumnezeiesc din partea preotului ramane zadarnica si nu aduce nici un folos. Din acest
motiv, o parte a derului pastreaza tacerea si se roaga pentru trezirea
crestinilor din somnolenta duhovniceasca. Pur si simplu cuvintele
nu ating constiinta.
Vladica loan de Sankt Petersburg spunea ca in vremurile noastre se repeta decaderea duhovniceasca a ornenirii din epoca priniei
veniri a lui Hristos pe pamant. Desi cunoscatori ai legamintelor dumnezeiesti din Vechiul Testament stiau ca in fata lor se afla Hristos Cel
intrupat pentru mantuirea lor si totusi orbiti fiind de rautatea lumii
aceleia L-au rastignit. Tot a$a si la a Doua Venire, desi poporul lui
Dumnezeu cungaste profetlile Sfantului loan Teologul marea fnajoritate a crestinilor nu vor sti sa le deosebeasca, in realitatea inconjuratoare. S-a scris ca ,,satana ii va ispiti, daca va fi cu putinta si pe
cei alesi", adica pe noi, crestinii ortodocsi.
De ce iudeii L-au rastignit pe Domniil? Pentru ca starea duhovniceasca a poporului era jalnica, o mare parte din iudei nu se orientau in profetiile biblice si credeau orbeste in cele spuse de rabini,
care manevrau cunostintele din carfi in scopurile lor personale. Acest
dezastru duhovnicesc nu s-a abatut pe neasteptate, ci a fost cultivat
pe parcursul mai multor ani de apostazie, transmitandu-se din generatie in generatie. In prezent starea poporului nostru (Parintele
se refera la poporul rus, insa exista multe similitudini cu situatia
din Romania - n. reel),pare tot mai apasatoare, cu toate ca lacasurile Domnului sunt pline de crestini, iar Biserica sporeste vizibil. Dar
iata ca Duhtil iui Dumnezeu, care poate sa se odihneasca numai in
inimi curate, se imputineaza mereu. De regula, centrul de greutate
al vietii noastre nu se afla in Biserica, ci in viata lumeasca, aici pe pamant, De aceea orice amintire despre cele duhovnicesti si indeosebi
despre evenimentele urmand sa se savarseasca dupa cea de a Doua
Venire a lui Hristos, trezesc in noi sentimente de respingere si refuz.
Din Revelatia Sfantului loan Teologul aflam ca pecetea antihristului
va fi pusa practic fiecarui om. Si doar putini la numar vor fi acoperili
de harul lai Dumnezeu, si acesfcia vor fi rapiti la cer fara a cunoaste
nioartea. In Sfanta Scriptura scrie ,,Cel ce va rabda pana la sfarsit se

va mantui" (Mt. 24,13). Prin itrmare, vremurile noastre necesita instruirea la scoala rabdarii, fiindca vedera cu totii nelegiuirile comise
atat in tara noastra, cat si in lume.
Sub ochii nostri se distruge sistemul de ocrotire al sanatatii, sistemul de invatainanl, armata, care si-a pierdut capacitatea de aparare
a patriei (lucruri perfect valabile si pentru Romania anului 2006 - n.
red.). Iar acesti dusrnani exista, n-au disparut, desi acum ei isi ofera
insistent prietenia. Dar stim bine cat de straine le sunt lor sentimentele prietenesti fata tie tara noastra pravoslavnica. Tara, a carei mentalitate nu se potriveste nicicum cu mentalitatea popoarelor apusene,
care de multa vreme si-au pierdut credinta lor mantuitoare in Hristos.
Cum ar putea ei sa inteleaga tara noastra, train! nostru si cu atat mai
mult sufletul poporului nostru?
Vladica loan ne-a prevenit ca lepadarea de credinta - aposrazia
- se va instala si in mijlocul poporului nostru ca sa nu ramana oameni
neiamuriti cu privire la cele duhovnicesti. Iar Domnul va desparti oile
de capre, precum glasuieste Sianta Scriptura, adica pe oanienii care
slujesc altui duh. Iata ca limita intre slujirea lui Dumnezeu si slujirea
satanei devine tot mai ingusta. Dumnezeu, Cel AtotmOostiv nu voieste sa prelungeasca agonia duhovniceasca a lumii: ,,Caci de nu ar fi
scurtat Domnul zilele acelea, n-ar fi scapat nici. un trup, dar pentru
cei alesi, pre care I-a ales, a scurtat acele zile!" (Me. 13, 20).
Referitor la chestiunea CNP-utui in presa bisericeasca se fac o
<
auzit.e cele mai diferite opinii. Arhiep. Evlogie de Suzdal si Vladimir, n
in general nu vede (spre deosebire de clerul sau) nici o deosebire intre codul cu bare international, impus cetatenilor si un bilet cle
tramvai. lerom Rafail (Berestov), pe aceeasi pagina a ziarului Rusia a
Ortodoxl, nr. 1/2000, spune ca; ... unii pastori relativ induhovniciti, dar aflati sub Inriurirea nalucirii demonice, nu vad nimic primejdios, sfatuindu-i pe crestini sa primeasca pasaporttil si cartela cu cc

codul barat si numarul de identificare, continand cei trei de sase, ci- O


i?
fra numeiui antihristului. In felul acesta, ei ii due in ispita pe pastori- ~i
tii lor, dar amar celor de la care le vine ispita". In acelasi ziar citim ar- w
ticolul Arhim. Gheorghe (Capsanis), egumenu! Manastirii Grigoriu H

din Muntele Athos, in care este expusa pozitia, argumentata, a cres-


n
tinului pravoslavnic.
><
leroni. Hristodul Aghioritul scrie ca: ,,Pe unii, care stau in fo- i
tolii largi si incapatoare, care au salarii grase si a caror activitate nu Os
este controlata, pe acestia nu-i intereseaza de loc cele ce le-am spus.
'"~"~"
~""~~" - -

-. .

GAND 51 SLOVA ORTODOXE

GANDJI SLOVA ORTODOXE

Singurul lucru care-i intereseaza este ca, vanxandu-le pe toate, vanzand tot, sa aiba ei insisi avantaje materiale, economice. Din lipsa de
o argumente care sa justifice atitudinea lor de nejustificat, acestia se cheltuiesc intr-o lupta de exterminate, care are ca singura tinta aruncarea
cu noroi asupra tuturor celor care spun adevarul. Pe acestia ii caracterizeaza dteptfanatici, apucati, posedati, nebuni care cred in numerategie, parareligJosi, care se imbogatesc mformand poporul. Ei incearca
u cu orice chip sa abata poporul si sa-i vatame gtedirea, Datorita faptului ca noi suntem lipsiti de viclenie, dar si pentru ca ei clefin toate
mijloacele, reusesc, pana la urt anumit punct, sa strice judecata poporului si astfel sa-1 ameteasca si sa inchida gura tuturor celor care
striga, denuntanti inselarea poporului.
Dorim sa punem aici raspunsul pe care il dau evreii farisei si
urmasil lor de astazi, fiecaruia care indrazneste sa traga semnalul de
"<
alarma al epocii noastre, raspuns care este: ,,In pacate te-ai nascut tu
o
intreg si time inveti pe noi?" (loan 9, 34). Vedeti pana la ce puncta.u
**J
(/) ajuns oamenii statului, care din pacate, asa cum ne-am informal aotioneaza in colaborare_cu fete biscricesti sau persoane din randurile
BisericiL purtand raspunderea pentru multele probleme care chinuiesc Biserica si tara noastra".
Arhim. Ambrozie (lurasov) la ,,Radio Radonej" declara ca numarul trebuie luat, fiindca, in caz contrar, unii cu nervii mai slabi, ar
putea sa se sinucida, De aceeasi parere este si diac. Kuraev, intr-o brosura pe aceeasi tema. Ucigatoare logica, nimic de zis. indeobste ^dep_ti,j_ac:ceptarii CNP-ului nu prea s|au bine cu_argurnentel. Ii intrebi
una si ei tti raspund cu totul altceva (in fond, acesta este rodul mentalitatii ecumeniste). Asa ca nu se poate spune despre cler ca tace. Si
totusi, cum ar trebui s%,procedeze cei neexperimentati in probleme
duhovnicesti? Cei mai nimerit este sa se informeze prin intermedia]
diverselor publicatii, sa se roage la Duninezeu sa-i intelepteasca si sa
asculte cu luare aminte vocea constiiiitei lor. Sa ascultam deci aceasta
voce si sa indeplinim poruncile lui Dumnezeu, lasate noua pe pamant.
De cine sa ascultam? - a fost intrebat staretul Paisie Aghioritul,
Acesta a raspuns: ,,Ascultati de duhovnicii vostri, dar mai mult ascultati de Biserica lui Dumnezeu. Crestinul sa aiba rabdare sa vada
cum va reactiona Biserica, pentru ca multi pun Intrebari, dar putini inteleg raspunsurile. Am scris limpede in carticica mea Sernnek
vremnrilor, fiecare sa procedeze potrivit cu coastiinta sa. Nu mi-ain
spus' parerea mea, ci am ibrmulat simplu cuvintele lui Hristos, ale

<

'

r,

-.

Evangheliei, pentru ca pjppria noastra parere trebuie sa o supunern


voit lui Duninezeu, exprimata in Evanghelie, Pcina ce Biserica va actiona, ,,Tu ramai in cele ce ai invatat si de care esti incredintat, deoarece stii de la cine le-ai invatat. Fiindca de inic copil cunosti Sfintele
Scripttiri, care pot sa te Intelepteasca spre rnantuire, prin credinta cea
intru Hristos lisus" (II Tim. 3, 14-15). Daca Biser_ica_ya lua o r^Qzitje
serioasa> se ya respecta libertatea credinciosilqr, asa incat eel ce vrea,
isi va lua noul buletin, iar eel ce nu vrea, il va pastra pe eel vechi. Cei
ce vor sa se foloseasca (lumeste) vor lua noul buletin, iar ceilalti, sarmanii, cei credinciosi, vor avea buletinul vechi",
Fiecare crestin sa fie cu luare aminte. Sa nu stingeti flacara dreptatii lui Dumnezeu in voi insiva si atunci ambianta, mediul, evenirnentele Inconjtiratoare vor fi pe intelesul tuturor si va fi mai usor de
lamurit. Tema noastra include abc-ui vietuirii duhovnicesti, insa majoritatea crestinilor nici abc-ul nu-1 mai cunoate. Asa cum turrna fara
minte se repede in toate partile, asa si oamenii, fiecare traieste cu pasiunile sale, iar la Biserica vin numai ca sa nu-i must re cugetul, pentru linistea lor sufleteasca; afacerile lumesti vin sa le aseze sub b!agoslovenia lui Dumnezeu, adica si lui Dumnezeu ii slujesc si lumii.
Insa Domnul ne-a preintainpinat ca nu este cu putinta a sluji la doi
stapani: ori il iubim pe Dumnezeu si traim dupa legile Lui, ori inclinam sa traim dupa legile lumesti si ne preocupam exclusiv de viata
pamanteasca, de bunastarea noastra aici, lasand problemele duhov- O
nicesti ,,pe mai tarziu". Daca nu-L vom mania pe Dumnezeu i vom
pastra adevarul dumnezeiesc in noi, acest adevar va deveni nu numai
un fir calauzitor in viata, ci vom avea mereu posibilitatea de a fi ajutati de Domnul. Dupa cum se stie Domnul n-a venit sa-i rnantuiasca
pe cei drepti, ci sa-i intoarca pe cei pacatoi la pocainta,
S-a 'pits problerna codului la ultimul Sinod arhiercsc'?
Am discutat cu tinul din participantii la acest sinod, insa, ,,ches- CO
.;.= -..;
tiunea respectiva in mod special nu a fost examinata", S-a dat citirii i
hotararea chiliinica a Sfantului Sinod, votata in unanimitate. Insa, tie I
pe acum se vede ca n-a rezultat nici o unanimitate. Impptriva codi- r>i
H
ficarii au protestat vehement unii arhierei, ca epjscppul_Te_odor__de ;s
Kamenet"Podojsk (Lavra Maicii Domnului cle la Poceaev). Acesta se

t~:',

4 Este vorba de sedinta ordinara a Sfantului Sinod a Bisericii Ortodoxe Ruse,


condusa de PF Patriarh al Moscovei ?i a intregii Rusii, Alexie a! II lea, desfa^urata
la 26-27 decerabrie 2000, la Moscova, ifcdinfS in cace sinodalii nu au clarificat mare
lucru in problcm'a codifkarii.
'

'-

...

r?

"-

ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Camera sala 232/246/247

Destinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUT
com. sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58 judetul SUCEAVA

DOSARUL NR. 1031/86/2014


Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Fond
Obiectu! dosarului: obligare emitere act administrativ

CITATIE
emisa la 31 Ma'rtie 2014

Stimata doamna/Stimate domn,

;
-

Sunteti chemat Tn aceasta instanta, camera sala 232/246/247, Complet c5 i cont, Tn data de 10 Aprilie
2014, ora 10:00 Tn calitate de reclarriant, Tn proces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de parat.
Tn caz de neprezentare a partilor, se va putea trimite un Tnscris, judecata urmand a se face Tn lipsa.
Prin Tnmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul s,au-persoana Tnsarcinata cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, eel
citat este prezumat rqa,aFe Tn cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost
Tnmanata.
"
>:;'

--'y

PARAFA EFUL$UNSTANTEI

(ftampila)

^vn,, / V

**_
i

fill
v

a--

o CITE^C

La dosar nr.1031/86/2014
r.

Onorata instant&,fsubsemnatul Barbir Gabriel Danut,Tn calitate de reclamant

Tn proces cu

SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de parat
cerconcursul instantei pentru a putea obtine un act de identitate fara C.N.P., PUNCTEZ :acte existente
Tn circulate si viabile eel putin pana'n luna septembrie 2002 (data la care am prezentat dovada cuponul de pensie al bunicii sotiei mele). Avand Tn vedere ca la data respectiva era in viaoare ORDINUL
MINISTRULUI DE INTERNE Nr. 1190/ 2000 (2001), art. 26 al acestuia abrogSndu-se la data de
01.04.2003(2004)_- v. PREVEDERILE ORDINULUI MINISTRULUI DE INTERNE NR. 419/2003. ceea ce
implicit implicit o recunoastere a faptului ca prevederile legislative Tn vigoare privind actele de
identitate la data emiterii ORDINULUI MINISTRULUI DE INTERNE Nr.1190/ 2000 (2001) mcalcau

drepturile consfintite eel putin prin art.29 din Constitutia Romanies (prin faptul ca acest ordin a fost de
ordine interna, neajungand la public s-a Tncalcat art.31 din Constitutia Romaniei,implicit principiul
prioritatii interesului public), se demonstreaza ca Tn momentui Tn care s-a abrogat art.26 din ord. de mai
sus Tn loc sa se intre Tn constitutional s-a intrat mai adanc Tn neconstitutional. Abuzuri.
Ma voi referi - Tn cele ce urmeaza1, la
LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 (nu stiu daca" a fostm dezbatere publica - Presedintele de onoare
al Asociatiei Civic Media, Victor Roncea Tn numele Coalitiei fmpotriva Statului Poli'tienesc afirmand la
data de 4. 02. 2009 ca HG1566/2008 s-a "emis fara absolut nici o dezbatere publica" ), punctand:

ART.5 (2) prevede: "Codul numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o

persoana fizica si constituie singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza
date nominate privind persoana fizica.".Deci PRIN URMARE. MIE. CA PERSOANA EXISTENTA DIN
PUNCT DE VEDERE FIZIC PE ACEST PAMANT. CAT SI SPIRITUAL. POTRIVIT PERCEPTELOR MELE
RELIGIOASE. Ml SE INTERZICE IN MOD IMPLICIT SA MA IDENTIFIC PRIN NUME. PRENUME. DOMICILIU.
LOCUL SI DATA NASTERII ?N FATA AUTORITATILOR STATULUI AL CARUI CETATEAN SUNT ! TOATE
ACESTE ATRIBUTE DE RECUNOASTERE A UNEI FIINTE OMENESTI SUNT REDUSE LA UN SIMPLU NUMAR!
NU S-A MAI VAZUT ASA O DISPRETUIRE A PERSOANEI UMANE NICICAND IN ISTORIEI Mai mult decat
atat, pe baza acestui C.N.P. s-a putut ca persoanei umane sa i se atribuie un cod de bare precum la un
baton de salam. Pentru un om sinceflJispretuirea fata de persoana umana este evidenta.
Se stie ca LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 a abrogat LEGEA NR. 5/ 18 MARTIE 1971,
"precum si procedura schimbarii domiciliului si a resedintei si orice alte dispozifii contrare",deci
implicit DECRETUL NR. 59/ 2 MARTIE 1978 si m loc sa fie creata o baza legislativa democrata, s-a recurs
la ceva la care si comunistii ar fi ramas cu gura

Dosarnr. 1031/86/2014

- obligare emitere act administrativ -

'

ROMANIA
TRIBUNALUL SUCEAVA
SECTIA
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTANR. 1911
Sedinta publica din data de 10.04.2014.
Presedinte
Plesca Cristina
Grefier
Rotari Angela

Pe rol, judecarea actiunii avand ca obiect obligare emitere act administrativ"


formulata de reclamantul BARBIR GABRIEL- DANUT - domiciliat in sat Cozanesti,
comuna Dorna Arini, nr. 58, judetul Suceava in contradictoriu cu paratul SERVICIUL
PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR - VATRA
DORNEI - cu sediul in mun. vatra Dornei, judetul Suceava.
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns reclamantul, lipsa paratul.
Procedura completa.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de edinta, dupa care:
Instanta constata procedura prealabila legal efectuata in cauza de fata in temeiul art.
193NCPC.
Reclamantul prezent la cererea instantei de judecata arata ca nu poseda buletin / carte
de identitate dar prezinta un Livret Militar" prin care atesta faptul ca este domiciliat in
comuna Vatra Moldovitei.
Intrebat fiind de catre instanta de judecata arata ca nu mai are alte cereri de probe.
Instanta constatand probatoriul epuizat si actiunea in stare de judecata avand in vedere
ca nu mai sunt alte cereri acorda cuvantul la dezbateri pe fondul cauzei.
Reclamantul prezent pune concluzii de admitere a actiunii as. a cum aceasta a fost
fonnulata, de obligare a paratului la emiterea unei noi carti de identitate fara CNP; cu
precizarea ca vechea carte de identitate i-a expirat in anul 2012 si astfel prin refuzul solicitarii
sale i s-au incalcat drepturile conform Constitutiei Romaniei i a Ordonantei nr. 1290/2001.
Declarand dezbaterile inchise,
Dupa deliberare,
TRIBUNALUL

Asupra actiunii de fata, constata:


Prin cererea adresata acestei instante la data de 03.02.2014 i inregistrata sub nr. de
dosar 1031/86/2014 reclamantul barbir Gabriel Danut a solicitat in contradictoriu cu paratul
Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei ca prin hotararea ce
se va pronunta sa se dispuna obligarea acesteia la eliberarea unei carti de identitate pe numele
sau dar fara atribuirea CNP-ului.
In motivarea actiunii sale a aratat reclamantul urmatoarele:
A formulat numeroase cereri catre parata prin care a solicitat acelai lucru dar a fost
refuzat. Considera in opinia sa ca CNP-ul exclude scopului declarat prin lege si prin urmare
nu paote face parte din datele sale personale. Mai mult decat atat a apreciat reclamantul ca in
mod abuziv autoritatile statului i-au atribuit acest numar- CNP - deoarece la data naterii sale23.10.1970 - desi nu poseda CNP totusi cunoasterea numarului, structurii i miscarii
populatiei pe teritoriul tarii nu a avut nimic de suferit.

'*
^

j;'
4

in drept a invocat reclamantul dispozitiile art.8 din Legea nr. 554/2004, art.29 din
Constitutia Romaniei, art. 16 din T.F.U.E, directiva 95/46/CE, art. 8 din CEDO, Legea
nr.105/1996 si art.30.1 din Decret nr. 59/1978.
In dovedirea sustinerilor sale a depus la dqsar o serie de inscrisuri.
Paratul a formulat intampinare la dosarul cauzei prin care a solicitat a se respinge
actiunea reclamantului ca nefondata, din urmatoarele considerente:
Invoca prev. de art. 17 din OUG nr. 97/2005 republicata si mai arata ca CNP-ul in
cartea de identitate a unui cetatean roman este legala si obligatorie; ca reclamantul este
cetatean roman care are conform Constitutiei atat drepturi cat si obligatii, iar obligatia
fundamentals fiind aceea de a respecta constitutia i prevederile legale in vigoare.
La filele 28-38 dosar, reclamatul a raspuns la intampinarea paratului.
Analizdnd actele i lucrarile dosarului, instanta constatd:
Reclamantul a solicitat anularea notificarii nr.43700/29.05.2013 emisa de SPCLEP
Vatra Dornei i obligarea acestuia la emiterea unui act de identitate fara atribuirea i
mentionarea codului numeric personal. Din cuprinsul acestei notificari rezulta ca reclamantul
a solicitat eliberarea unui act de identitate fara cod numeric personal, iar paratul, facand
referire la textele de lege aplicabile in materie, respectiv OUG 95/2005, a apreciat ca cererea
acestuia este nejustificata in raport de actele normative indicate.
Codul numeric personal, denumit in continuare C.N.P., a fost prevazut prin art.30!din
Decret nr.59/2.03.1978 (abrogat) potrivit caruia ,,Ministerul de Interne, Oomitetul pentm
Problemele Consiliilor Populare si Directia Centrala de Statistics vor stabili un cod numeric
personal pentru toti cetatenii romani, precum si pentru strainii cu domiciliul in Romania.
Codul numeric personal va fi inscris in actele de identitate, de stare civila si in alte acte
personale."reprezinta un numar semnificativ ce individualizeaza o persoana fizica s.i constituie
singurul identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date cu caracter
personal privind persoana fizica.
Potrivit dispozitiilor OUG 95/2005, codurile numerice personale sunt generate i
administrate prin mijloace informatice de catre C.N.A.B.D.E.P., care emite s.i distribuie anual
catre serviciile publice comunitare judetene de evidenta a persoanelor, Serviciul public
comunitar de evidenta a persoanelor al municipiului Bucures.ti i Directia generala afaceri
consulare din Ministerul Afacerilor Externe listele continand codurile numerice personale
precalculate pentru anul in curs. Fiecarei persoane fizice i se atribuie, incepand de la nastere,
un C.N.P. care se inscrie in actele i certificatele de stare civila s,i se preia in celelalte acte cu
caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum i in R.N.E.P. Atribuirea
C.N.P. se face, in tara, de catre serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor, iar in
strainatate, de catre Ministerul Afacerilor Externe, prin misiunile diplomatice si oficiile
consulare ale Romaniei. Gestionarea si verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice
comunitare de evidenta a persoanelor sub coordonarea Inspectoratului National pentm
Evidenta Persoanelor.
Cartea de identitate este documentul emis in sistem informatizat i cuprinde
urmatoarele elemente: denumirea statului; denumirea documentului; seria, compusa din doua
litere, i numarul, compus din 6 cifre; denumirea stracturii emitente, respectiv a serviciului
public comunitar de evidenta a persoanelor sau, dupa caz, a Inspectoratului National pentru
Evidenta Persoanelor - denumirea abreviata, initialele judetului, dupa caz, i codul structurii
emitente; termenul de valabilitate; fotografia titularului; de asemenea, trebuie sa cuprinda i
urmatoarele date personale ale titularului: codul numeric personal; numele - semnifica nuniele
de familie; prenumele; cetatenia; locul naterii; sexul; domiciliul.
Pe de alta parte, astfel cum rezulta din inscrisurile cauzei (f.6), reclamantul a detinut
mai multe carti de identitate carti de identitate provizorii pe care a fost inscris codul numeric
personal, conform actelor normative in vigoare.

Instanta are in vedere faptul ca pentru realizarea reformei institutionale privind


administratia publica a impus reorganizarea activitatii structurilor de stare civila i a
structurilor de evidenta informatizata a persoanelor, prin a caror fuziune s-au constituit noi
structuri - serviciile publice comunitare de evidenta a persoanelor - organizate la nivelul
consiliilor locale ale comunelor, oras.elor si municipiilor, precum si la nivelul consiliilor
judetene, respectiv al municipiului Bucureti. Fata de aceste modificari structurale, cele de
ordin legislativ, precum si de importanta deosebita pe care o au actele de identitate pentru
cetatenii romani, se impune cu necesitate adoptarea unui instrument juridic ale carui
coordonate principale sa fie: introducerea unor noi principii in evidenta populatiei; dinamica
miscarii populatiei, atat in tara, cat si peste hotare; schimbarea criteriilor privind domiciliul,
reedinta i punerea in legalitate a cetatenilor romani, in interesul rezolvarii operative si
corecte a tuturor situatiilor existente; stabilirea unor noi termene de valabilitate a actelor de
identitate, care sa permita identificarea corecta a cetatenilor, prevenind astfel tentativele de
substitute a identitatii, diminuarea birocratiei existente pana in prezent in relatiile
autoritatilor.
Libertatea garidirii i a Opiniilor, precum si libertatea credintelor religioase astfel cum
este prevazuta de Constitutia Romaniei, in sensul ca nu pot fi ingradite sub nici o forma,
nimeni nu poate fi constrans sa adopte o opinie ori sa adere la o credinta religioasa, contrare
convingerilor sale, libertatea contiintei este garantata si ea trebuie sa se manifeste in spirit de
toleranta si de respect reciproc nu poate fi desprinsa din contextul prevederilor constitutionale
privind egalitatea in drepturi in sensul ca cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor
publice, fara privilegii si fara discriminari si nimeni nu este mai presus de lege. De asemenea,
tot potrivit prevederilor constitutionale, cetatenii romani, cetatenii straini si apatrizii trebuie
sa-si exercite drepturile si libertatile constitutionale cu buna-credinta, fara sa incalce
drepturile fi libertatile celorlalti.
In raport de aceste aspecte precum i de actele normative in vigoare, instanta considera
ca notificarea a carei anulare se solicita, desi nu intruneste cerintele art.2 lit. c din legea
nr. 5 54/2004, a fost redactata in vederea informarii reclamantului cu privire la dispozitiile legii
aplicabile in situatia sa precum i a faptului ca pretentia sa contravine legii, astfel ca nu se
impune anularea acestui inscris. Cat priveste cererea reclamantului de a i se elibera act de
identitate fara CNP, instanta apreciaza ca o astfel de cerere excede cadrului legal, astfel ca
instanta va respinge actiunea ca nefondata.
Pentru aceste motive,
In numele legii,
HOTARASTE:
Respinge actiunea avand ca obiect obligare emitere act administrativ" formulata de
reclamantul BARBIR GABRIEL- DANUT - domiciliat in sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58, judetul Suceava in contradictoriu cu paratul SERVICIUL PUBLIC
COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR - VATRA DORNEI - cu
sediul in mun. vatra Dornei, judetul Suceava.
Cu drept de recurs in termen de 15 zile de la comunicare, recursul se va depune la
Tribunalul Suceava - sectia de contencios administrativ i fiscal.
Pronuntata in s.edinta publica, azi, 10.04.2014.

Preedinte
Pleca Cristina
Red.P.C.
Tehnored.R.A.
2 ex./01.07.2014.

Grefier

ROMANIA
TR1BUNALUL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL

Destinatar:
BARBIR GABRIEL-DANUJ
com, sat Cozanesti, comuna Dorna
Arini, nr. 58, judetul SUCEAVA

DOSARUL NR. 1031/86/2014


Materia: Contencios administrativ i fiscal
Stadiu! procesual al dosarului: Fond
Obiectu! dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: c5 f cont

COMLJNICARE
HOTARARE CIVILA
;

NR. 1911/2014 DIN DATA DE 10 Aprilie 2014

Stimata doamna/Stimate domn,


va comunicam, alaturat, copia hotararii civile nr. 1911/2014, pronuntata la data de 10 Aprilie 2014, de
catre TRiBUNALUL SUCEAVA SECJIA DE CONTENC1QS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
PARAFA EF
(ta

Grefier,
'

TRIBUNALUL SUCEAVA

"PENTRU JUSTIJIE,
ASEINMANACUPRiORITATE"

Str. Stefan eel Mare, nr, 62


Municipiul Suceava
Judetul Suceava

T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5340/2009
ilabilitate - permanenta
;

27843
-i

' 'w*1^,.:

.'

: ' '

:...

' f.

La dosar nr. 1031/86/2014

TRIBUNALUL SU(tE|WA

Subsemnatul Barbir Gabriel Danut cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAji) 1701023335011, avand Tn vedere comunicarea (Tn copie a)
hotararii civile/sentinfei nr. 1911/ 10.04.2014 de ca"tre instan^a: Tribunalul Suceava - Secfla de
contencios administrativ si fiscal, Presedinte - Plesca Cristina, Grefier - Rotari Angela^, redactata la data
de 01.07.2014, formulez urmatorul
4:

RECURS

la hotararea civila/sentin^a nr. 1911/ 10.04.2014 si arat ca nu sunt de acord cu respingerea acflunii mele
Tntrucat, Tn opinia mea, instanfa nu a {inut seama de motivele care au determinat demersul meu judiciar

privind eliberarea unui act de identitate fara atribuirea si mentionarea codului numeric personal, pe care
nu-l consider ca data personala -precum am argumentat m RASPUNSUL la "?ntampinarea depusa de
Municipiul Vatra Dome! prin primar Hie Bonche$" - ci ca element impus de autoritatile statului comunist
Tn anul 1984. Concret:
- Tn data de 10.04.2014, data hotarata de instan^a pentru Tnfaflsarea la sedinfa publica unde pe
rol a fost si demersul meu (cauza 17 - nr. dosar 1031/86/2014), la care din partea paratului NU A VENIT
NIMENI, subsemnatui consider ca nu am fost lasat sa-mi susfln punctul de vedere vizavi de chestiunea Tn
cauza: "Redamantul prezent la cererea instance! de judecata arata ca nu poseda buletin/carte de
identitate dar prezinta un Livret Militant prin care atesta faptul ca este domiciliat ?n comuna Vatra
Moldovitei". Vizavi de cele scrise mai sus (din prima pagina a hotararii civile/sentinfei nr. 1911/
10.04.2014), precizez ca am fost dintru Tnceput Tntrebat de instan^a de carte de identitate/ buletin Tntrebare fara sens pentru ca, daca aveam, nu rnai exista dosarul 1031/86/2014! -si eu (mirahdu-ma, pe
buna dreptate de Tntrebare) am raspuns ca n-am; presedintele Plesca Cristina - insistand, i-am raspuns
ca n-am decat Livretul Militar (si nu "unLivret Military") din care nu avea cum sa reiasa ca sunt
"domiciliat in comuna Vatra Moldovitei", ci doar ca sunt nascut Tn comuna Vatra Moldovitei.
Livretul I-am Tnmanat grefierei si imediat am Tnceput sa-mi sustin cauza (aveam facute notice
vizavi de ce sa spun - sa fie cursiv - sa-mi pot sus^ine fara drept de apel demersul). Am apucat sa spun
doar atat: "Onorata Instan^a, subsemnatui Barbir Gabriel Danut, Tn calitate de reclamant Tn proces cu
Serviciul public comunitar local de evidenja a persoanelor - Vatra Dornei, Tn calitate de parat, cer
concursul instance! pentru a putea obtine un act de identitate fara CNP. Punctez: ACTE EXISTENTE ?N
CIRCULAJIE 1 VALABILE CEL PUJIN PANA-N LUNA SEPTEMBRIE 2002 (data la care am prezentat dovada
- cuponul de pensie al bunicii sojiei mele). Avand Tn vedere ca la data respective era Tn vigoare art. 26
din Ordinul Ministrului de interne Nr.1190/ 2000 (2001) - ceea ce implicit denota o RECUNOASTERE din
partea autorita^ilor ca "prevederile legale Tn vigoare" Tncalca drepturile consfinjite de CONSTITUTIA

.i

ROMANIEi - iar actul de abrogare al acestuia la data de 01.04.2003 (2004) pe langa faptul ca a Tncalcat
art.31 din CONSTITUTIA ROMANIEI,..." Aici am fost intrerupt de presedintele edin$ei publice din data
de 10.04.2014, Plesca Cristina, care m-a Tntrebat [de parca eram la interogatoriu - de aici (si nu numai
de aici) rezulta ca dumneaei - desi era presedintele edint:ei publice din data de 10.04.2014 - n-a fost
interesata deloc de fondul problemei pe care am pus-o]: "Pana acum cum te-ai descurcat?" - La care eu
i-am raspuns promt: "Cu ajutorul lui Dumnezeu." Ea a continual: "$i de ce-f/ trebuie un astfel de act?" se subTn^elege ca tn contextul raspunsului meu la Tntrebarea ei de dinainte. Am raspuns: "Tmi trebuie!"
i, evident, fiind - probabil - depasita de situate, m-a Tntrebat: "$i ce vrei safac eu? Sa-i oblig pe ei sa-ti
dea un actprecum vrei tu?" "Da!" am raspuns.
Aceasta a fost "radiografia" a ceea ce s-a Tntamplat tn data de 10.04.2014 la Tribunalul Suceava,

Secfla de contencios administrativ si fiscal, camera sala 232/246/247, Complet c5 f cont (v. Cita^ia emisa
la 31 Martie 2014), cauza 17, ora ~ 11. La ora 13 s-a pronunfat verdictul de respingere a ac^iunii mele...
Revenind:
prin hotararea civila/sentin^a nr. 1911/ 10.04.2014, instanja isi Tnsuseste Tntrutotul punctul
de vedere al paratului ce invoca "art.17 din OUG nr.97/2005 republicata", ca "CNP-ul m cartea de
identitate a unui cetacean roman este /ego/6 si obligatorie" si c subsemnatul "este cetafean roman care
are conform Constitute'! atat drepturi cdt si obligatii, iar obligafia fundamentaKfiind aceea de a respecta
constitutia si prevederile legate m viaoare (subl, mea)" neluand Tn seama NIMIC din-ceea ce subsemnatul
a argumentat impotriva acestor invocari ale paratului, amintind doar "Lafilele 28-38 dosar, reclamantul
a raspuns la mtampinarea paratuiui", ceea ce nu este corect din nici un punct de vedere.
y

Revenind la momentul Tn care am fost Tntrerupt. atunci am vrut sa arat ca. Tn momentul Tn
care s-a abrogat art.26 din Ordinu! Ministruiui de Interne Nr.1190/ 2000 (2001) Tn loc sa se intre Tn
constitutional s-a intrat mai adanc Tn neconstitutional. Abuzuri...
Ma voi referi - Tn cele ce urmeaza, (desi am facut-o si Tn RASPUNS LA TlSITAMPINARE) din nou
la LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 (nu stiu daca a fost Tn dezbatere publica - ca exemplu,
Presedintele de onoare al Asocia^iei Civic Media, Victor Roncea Tn numele Coalifiei Tmpotriva Statului
Politienesc afirmand la data de 04. 02. 2009 ca HG 1566/2008 s-a "emis fara absolut nici o dezbatere
publica" ), punctand: ART.5 (2) prevede: "Codul numeric personal reprezinta un numar semnificativ ce
individualizeaza o persoana fizica si constituie singurul identificator

,"

pentru toate sistemele

informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica.".Deci PRIN URMARE. MIE. CA
PERSOANA EXISTENTA DIN PUNCT DE VEDERE FIZIC PE ACEST PAMANT. CAT SI SPIRITUAL. POTRIVIT
PERCEPTELOR MELE RELIGIOASE. Ml SE INTERZICE IN MOD IMPLICIT SA MA IDENTIFIC PRIN NUME.
PRENUME. DOMICILIU. LOCUL SI DATA NASTERII TN FATA AUTORITATILOR STATULUI AL CARUI
CETATEAN SUNT 1 TOATE ACESTE ATRIBUTE DE RECUNOASTERE A UNEI FIINTE OMENESTI SUNT
REDUSE LA UN SIMPLU NUMAR! NU S-A MAI VAZUT ASA O DISPRETUIRE A PERSOANEI UMANE
NICICAND TN ISTORIE! Mai mult decat atat, pe baza acestui CNP s-a putut ca persoanei umane sa i se
atribuie un cod de bare precum la un baton de salami Pentru un om sincer disprefuirea fa^a de
persoana umana este evidenta.

Se stie ca LEGEA NR.105/ 25 SEPTEMBRIE 1996 a abrogat LEGEA NR. 5/ 18 MARTIE 1971,
"precum si procedura schimbarii domiciliului si a resedinfei si orice alte dispozi|ii contrare",deci
implicit DECRETUL NR. 59/ 2 MARTIE 1978 si in loc sa fie creata o baza legislativa democrata, s-a recurs
la ceva la care si comunistii ar fi fost invidiosi...

tN MOD FIRESC, PRIN CEREREA MEA EU NU TNCALC CONSTITUTE 1 NICI VREO LEGE CARE
RESPECTA CONSTITUTIA, iar autorita^ile statului al carui cetacean onest sunt, trebuie sa-mi ofere
posibilitatea satisfacerii optiunii mele, cu atat mai mult cu cat exista precedentul creat prin art. 26 din
Ordinul 1190/ 31.07.2001 (sau 2000) al Ministailui de Interne in care este precizat faptul ca
"persoanele care refuza cartea de identitate din motive relieioase" primesc buletine de tip vechi .
Nefiind specificat cat de vechi, eu mteleg ca poate fi si un tip de buletin de dinaintea datei de 2 martie
1978 (data nefastului decret 59 ce a introdus CNP-ul). Precum am mai scris acest lucru este sustinut si de
existence la data de 31.07.2001 sau 2000 - data cand a fost emis Ordinul 1190 - a buletinelor de acest
tip fara CNP. Am exemplificat cu cazul bunicii sotiei rnele de la care am gasit un cupon de pensie datat
09/02 (adica septembrie 2002), deci ulterior datei de 31.07.2001 unde in rubrica CNP este trecut UPSA

-, -

CNP. Acest lucru nu a fmpiedicat-o sa-si ridice oensia.

Reamintesc c3 aceasta atribuire for^ata a unui cod numeric nu Tnseamna decat un prim pas catre
stergerea si reducerea la zero a tuturor drepturilor mele, printre care si dreptul fundamental de a avea
un nume. nu un numar. actfune clasificata m procesul de la Numbers ca fiind CRIMA TMPOTRIVA
OMENIRII.

17.07.2014

ing. geolog Barbir GabrieJ Danu|


A

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA A II-A CIVIL.A, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

;
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT

com. Dorna Arini, sat Coz3neti, nr.


58, jude{ul SUCEAVA
VDOSARUL NR. 1031/86/2014

Materia: Contencios administrativ i fiscal


Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet:ClRCONT

Comunicare Ad res a
emisa la 31 iulie2014
*

Stimata doamnaVStimate domn,


Tn legSturci cu dosarul avand datele de identificare de mai sus, Tn calitate de Recurent, vS comunicSm c&
Tn termen de 10 zile de la primirea prezentei comunicciri, sub sanctiunea anularii cererii, aveti de Tndeplinit
obligatiile de mai jos:

C. Obligatia de a achita taxa de timbru Tn cuantum de 100 RON. Reclamantul are posibilitatea de a
formula Tn condtyile legii, cererea de acordare a facilitator la plata taxei judiciare de timbru, Tn termen de 5 zile
de la primirea comunicSrii.

Nota: Conform art. XVII al. 3 din Legea nr. 2/2013, vS punem Tn vedere ca, Tn termen de 10 zile de la
data comuniceirii, s faceti dovada achitSrii taxei judiciare de timbru de 100 lei
In situatia Tn care o parte din obligatii le-at,i Tndeplinit panS la data primirii prezentei, v rugm sa
Tndeplinitr i celelalte obligatii ce v-au fost puse Tn vedere pan la termenu! preeizat,
Parafasefuluiinstantei,
(stampila)

Semnatura grefierului,
^? 1
'

:-''. - : ; : : : ; - - : v V !

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. S.tefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062

R...
AR

T.P.
POSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta

PENTRUJUSTIJIE,
ASEINMANACUPRIORITATE

<VTIV 1 FISCAL
Destinatar:
BARBiR GABRIEL DANUf
com. Dorna Arini, sat CozSnefti, nr.
58, judeful SUCEAVA

-"
;

20444

La dosar nr. 1031/86/2014

CATRE

] CURTEA DE APEL SUCEAVA


/ o l IS/r
Mr. .Millk..^

iua .Q.<LLuna

.uX.

j,

AmifT&.d,.

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSTAL 720062
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

isa la 31 iulie

?
,;

07.08.2014
ing. geolog Barbir Gabriel Danut

i-

SeriaSVDA

1^ ROMANIA
DO%NA ARINI
Judetul: Sucaawa1' ";>,.
Codul de inregisiratefts^ala (C.I,F): 6576100
Adresa:.:."5.
"''%, 1

^jM^JiWl

i'
^

)>

&

Taxa judiciara de timbru

ELEMENTE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

Numele: BARBIR GABRI EL DANUT

1701023335011

C.I.F. reprezinta codul de identificare fiscala, atribuit potrivit legii, car e


poate fi: codul numeric personal, numarul de identificare fiscala, cod ui
de inregistrare fiscala sau codul unic de inregistrare, dupa caz.
DENUMIREA CREANTEI
BUGETULUi LOCAL

CH I T A N T A
PENTRU CREANTELE BUGETELOR LOCALE

p.p. NR. ROL NOMINAL UNIC > 7364

_
"*

Din: 6.08.2014

MODEL 2006 - ITL 1 - Regim special

,,;i?^i

ELEMENTE DE IDENTIFICARE A CREDITORULUI

Codul de identificare fiscala (C. 1 .F) >

Nr. 3711

Adresa: Cozanesti, Str . Principala, Nr. 0, C.P. 0, Jud.


Suceava

CODUL
bugetara
07.2A.03.01

TOTAL

Sume incasate
C jrent

1;

Ramasita 2)

Majora ri

Penalitati

Total 3)

100,00

0,00

(),00

0,00

100,00

0,00

100,00

0,00

(),00

0,00

100,00

0,00

Suma in Htere: ==OSUTA LEI SI ZERO BANI==


1 5 Obligatii cu termene de plata in anul curent
2) Obligatii restante la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior
3) Totalui achitat. Nu include bonificatia acordata pentru plata anticipana a creantelor datorat? pentru ntregul an.
ELEMENTE DE IDENTIFICARE
A INCASATORULUI

LEGITIMATE
NR.

Astazi: 6 august 2014

S"FORUS AIM0RA f

L7^/

(semnatura)

ROMANIA
JUDEJUL SUCEAVA
PR!MAR!A MUNlCSPiULUI VATRA DORNE!

NR. 1031/86/2014

NR. 18029 / 20.08.2014


. Si.lCEAV^']
r.

&
/

Catre,
Curtea de Apel Suceava

Mimicipiul Vatra Dornei, prin primar - Hie Bonches, cu sediul in municipiul


Vatra Dornei, str. Mihai Eminescu, nr. 17, judetul Suceava in calitate de Intimat in
proces cu Barbir Gabriel Danut, domiciliat in Comuna Dorna Arini, nr. 58, judetul
Suceava, formulam:
Tntampinare
Prin care solicitam respingerea actiunii reclamantului ca nefondata din
urmatoarele considerente:
In fapt:

Conform prevederilor Legii 134/2010 la formularea cererii de recurs si la


judecarea acestuia, este obligatorie asistarea si reprezentarea partii de catre avocat
sau consilier juridic, sub sanctiunea nulitatii recursului. Retinand prevederile art.
13 si art. 83 din Legea nr. 134/20JO, redactarea cererii si a motivelor de recurs,
dar si sustinerea cqncluziilor verbale sau formularea concluziilor scrise nu vor
putea fi'realizate decat prin intermediul avocatului sau al consilierului juridic, cu
exceptia situatiilor in care "partea sau mandatarul acesteia, sof ori ruda pdna la
gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drepf

(art. 13 al 2 din Legea nr.

134/2010). Mentionarea in cererea de recurs a numelui, prenumelui, a domiciliului


profesional al avocatului sau a numelui si prenumelui consilierului juridic este
obligatorie. Din actiunea depusa de catre reclamant reiese in mod evident ca este
inginer geolog.

Avand in vedere cele expuse onoratei instantei, solicitam respingerea


'

actiunii reclamantului Barbir Gabriel Danut

In drept:

\Formulam prezenta intampinare in baza prevederilor art. 13 si 83 din Legea


r

134/2010 privind Codul de Procedura Civila..

In caz de neprezentare, solicitam judecarea i in lipsa a cauzei conform


prevederilor art. 223 coroborat cu art. 411 Cod Procedura Civjla.
/:
-

Depunem prezenta intampinare in doua exemplare unul pentru instanta i


unul pentru comunicare reclamantului.
PRIMAR
/} Ilie^Bpnche

ConsiU^r Juridic
Cat^uia/pudici

" j
,

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. Dorna Arini, sat Cozanesti, nr.
58, judetul SUCEAVA

DOSARUL NR. 1031/86/2014


Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: C1RCONT

i
y

Comunicare Adresa
emisa la 4 septembrie 2014
t
Stimata doamna/Stimate domn,
In legaturS cu dosarul avand datele de identificare de mai sus, in calitate de Recurent, va
comunicam Intampinarea si faptui ca in termen de 10 zile de la primirea prezentei comunicari, aveji obligajia
de a depune raspuns la intampinare. DepunetJ documentele solicitate si inscrisurile doveditoare intr-un
exemplar pentru instant^ si cate un exemplar pentru fiecare parte, cf. art. 150 NCPC
Nota:

Parafa sefului instanjei,


(stampila)

Semnatura grefierului,
M

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod postal 720062

PENTRUJUSTIJIE.
SEINMANACUPRIORITATE

R...
AR

:
':
-

5ATIV SI FISCAL

T.P.
POSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. Dorna Arini, sat CozSneti, nr.
58, judetul SUCEAVA

-'
t'

22685
f
:

'

BAROUL MURE
CONTRACT DE ASISTENTA JURIDICA
SeriaMS

N, *

Q029918'

,20 .....

Incheiatintre
1. Denumireaformeide exercitare a profesiei
Baroului Mures nr.
din....;........... cusediulm...
si contul bancar in (LEI/EUR/USD/etc)
nr.
-...'.'....priii avocat
pe:deoparte,si
2. Domnul (doamna)
'...............
domiciliat(a)m.....

.......

'.

.....infiintataprindecizia
cod fiscal nr.
'....:..:-....
....;...........:....
deschis la
incalitate de
, .....

......

:.......

...;
incalitatede

(client, reprezentant, grad de rudenie, sot, etc.)


pedealtaparte.
'\n conformitate cu prevederile Legii nr.51/1995 pentra organizarea si exercitarea profesiei de avocat republicata, cu
modificarile ulterioare denumita in continuare Lege si ale Statutului profesiei de avocat, partile convin:
j
Artl.Obiectul contractului
".,.,,...
1.1. Obiectui contractului II reprezinta,
.....;
,
.;/...-

(dupa caz, asistarea, reprezentarea, acordarea de consultatii juridice, redactarea si semnarea de acte,
cereri si alte cai de atac, forme de executare, mediere, operatiuni fiduciare, domicilieri de firme, precum si orice alte activitati
prevazute de Lege), pentra clientul cu domiciliul/sediul in
1.2. Alte mentiuni:

.-

Art. 2. Onorariul
2.1. Onorariul convemteste in cuantumde
(LEI/EUR/USD/etc).
2.2. Alte mentiuni cu privire la onorariu (se poate preciza: onorariul orar, onorariul fix (forfetar), onorariul de succes,
onorariul format priii combinarea unui sau a mai multor tipuri de onorarii anterior mentionate, moneda de palta, modalitati de
plataetc.):
Art.3. Cheltuieli
S.l.Cheltuielilesuntincuantumde
(LEI/EUR/USD/etc).
3.2. Cheltuielile aferente activitatii sus-mentionate vor fi suportate de client, separat de plata onorariului.
Art.4. Clauze speciale
4.1. Prezentul contract este titlu executoriu cu privire la sumele datorate de catre client cu titlu de onorariu i cheltuieli
aferente.
4.2. Raporturile dintre parfi nu pot fi dovedite decat cu prezentul contract si/sau in conditiile prevazute de Statutul profesiei
de avocat.
4.3. Fata de terti dovada prezentului contract se face prin imputernicire avocatiala. Prezentul contract nu poate fi adus la
cunostinta tertilor decat cu acordul expres al partilor.
4.4. Clientul atesta exactitatea si sinceritatea informatiilor pe care le fumizeaza avocatului si isi exprima acordul ca
demersurile facute de avocat sa fie conform infonnatiilorpe care le-a fumizat.
4.5. Executarea obligatiilor asumate de foima de exercitare a profesiei se realizeaza de catre avocatii care isi exercita profesia
in cadml acestuia.
4.6. Neplata onorariului in cuntumul si la termenele fixate potrivit art.2 din contract, precum si neachitarea contravalorii
cheltuielilor efectuate potrivit art.3 din contract dau dreptul avocatului sa procedeze la rezilierea de plin drept a prezentului
contract, fara nici o alta foiinalitate si fara nici o alta procedura judiciara sau extrajudiciara. Prezentul pact comisoriu de
gradul IV isi produce efectele de la data scadentei obligatiei neexecutate.
4.7. Toate litigiile privitoare la nasterea, modificarea, stingerea, interpretarea si executarea prezentului contract pot fi supuse
regulilor de arbitraj si regulilor de procedura prevazute de lege si de Statutul profesiei de avocat.
Art.S.Alteclauze

Art.6. Locul i dataincheierii. Inregistrarea contractului


Incheiat la (locul incheierii, modalitatea incheierii in cazul incheierii la distanta)
astazi
..............:
, in 2 exemplare, ambele parti atestand ca un exemplar a fost inmanat/comunicat
clientului sau reprezentantului acestaia, iar un exemplar a fost pastrat de catre forma de exercitare a profesiei. Contractul a
fost inregistrat sub nr....!
din............
;
:........ in registml de evidenta a contractelor de asistenta juridica.
(FORMA DE EXERCITARE A PROFESIEI)
Atest data, continutul actului i identitatea semnatarului
prezentului contract de avocat,
-Semnatura,

CLIENT / REPREZENTANT,
Act de identitate
Semnatura,

La dosar nr. 1031/86/2014

CATRE
7
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
CURTEA DE Af EL f UCE^yA^TR. STEFAN CEL MARE NR.62
UCEAVA, COD POSTAL 720062
ECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Ziua .&..... tuna

".

Anul

Subsemnatul Barbir Gabriel Danu| (in calitate de Recurent Tn dosarui nr. 1031/86/2014) cu
domiciliul in satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58, jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAji)
1701023335011, avand Tn vedere documentul Comunicare Adresa emisa la 4 septembrie 2014
formulata de catre CURTEA DE APEL SUCEAVA [Parafa sefului instance! ( stampila), Judecator Maria
Andries - Presedinte Curtea de Apel Suceava] prin care mi s-a comunicat Tntampinarea depusa de
Municipiul Vatra Dornei prin primar Hie Benches [care se autointituleaza "Intimat" (cum Tn data de
*
25.02.2014 s-a autointitulat "Parat" si a depus Tntampinarea la... Judecatoria Municipiului Vatra Dornei?!
- instan^a neluand Tn considerate acest lucru, procesul judecandu-se Tn aceasta prima etapa la
Tribunalul Suceava cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA
DORNEI (v. Citatie emisa la data de 31 Martie 2014 de catre Tribunalul Suceava, hotarare civila/ sentinta
nr.1911/ 10.04.2014, etc.) Tmpotriva caruia am facut PLANGERE Tn data de 03.02.2014),din cele de mai
sus rezulta (utilizand minima logica) - Intimatul este SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI 81 si faptul ca Tn termen de 10 zile de la primirea
Comunicarii am obligatia de a depune raspuns la Tntampinare, formuiez
:.-

RASPUNS LA INTAMPINAREA
depusa de Municipiul Vatra Dornei prin primar Hie Benches Tnregistrata la dosar nr.1031/86/2014 Tn
data de 25.08.2014, si arat ca argumentele invocate nu ataca fondul problemei (probabil ca nu au
asemenea argumente) ci doar acestea TncearcS sa-mi blocheze orice demers spre rezolvarea
constitutionals a chestiunii Tn cauza.
Concret, se invoca art.13 si art.83 din Legea nr. 134/2010. i se mai face o remarca : "Formulam
prezenta fntampinare tn baza prevederilor art.13 si 83 din Legea 134/2010 privind Corfu/ de Procedure
Civila". Imediat dupa ce am primit documentul Comunicare Adresa emisa la 4 septembrie 2014 (8
septembrie 2014, ora 14), am rugat un jurist sa-mi listeze legea 134/2010. Mi-a raspuns ca este foarte
mult, ca aceasta lege este Noul Cod de Procedure Civila (NCPC) si ca a intrat Tn vigoare Tn februarie 2013.
L-am rugat atunci sa-mi listeze numai art.13 si 83 din legea Tn cauza. Citind cele doua extrase am fost
mirat ca art.83 se referea la persoanele juridice. To$ juristii si avocatii pe care i-am mai Tntrebat mi-au
spus la fel ca Legea 134/2010 privind Codul de Procedure Civila este de fapt Noul Cod de Procedure
_
Civila. Am reusit sa intru Tn posesia acestui NCPC . Aliniatul (1) din art.13 NCPC afirma ca "Dreptul la
aparare este garantat" Nu Tnteleg cum acest drept este garantat cand la aliniatul (2) este scris: "... \n_

,-

'
*

recurs, cererile $i conduziile port/tor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa caz,
consilier juridic..." In cazul de fata, desi am cautat (nu a fost eludat acest lucru din motive financiare sau
orgoliu personal), nu am reusit sa gasesc Tn tot judetul Suceava un avocat sau consilier juridic care sa
"
aiba curaj sa sustina aceasta cauza Tn instanta {nici xle la Tnceput, nici pe parcursul derularii procesului
pana Tn data de 14 septembrie 2014 si nu din judetul Suceava...) Deci, daca Tn cazul de fata se va invoca
tardivitatea aparitiei avocatului ca sustinator al demersului meu, am sa apelez vra"nd-nevrand la
Institutia Avocatului Poporului unde am sa invoc excepfia de constitutionalitate al acestui aliniat (2)
pentru ca pe langa faptul ca nu ia Tn calcul situatia negasirii unui avocat pentru o cauza data -se deduce
din modul Tn care s-a facut Tntampinarea, excluzand spre exemplu un avocat din oficiu, contrazice
aliniatul (1) mai sus prezentat; oare de ce sa nu pot si-mi sustin punctul de vedere la orice instanta
judecatoreasca, la orice nivel (ca pana Tn februarie 2013)? Suna a discriminare! Mai ales ca, Tn cazul de
fafa la prima Tnfatisare (dupa cum am aratat Tn RECURS) nu am fost lasat sa-mi sustin cauza! La art. 83,
aliniatul (3), la fel este precizat Tn textul NCPC: "La redactarea cererii $i a motivelor de recurstprecum si ?n
exercitarea si sustinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub
sanctiunea nulitatii, numai de catre avocat tn conditlile /eg/7, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 13
alin. (2)" La fel este foarte evidenta DISCRIMINAREA: ce te faci daca esti cu dreptatea Tn mana si n-ai
bani? Pierzi din start... Tn alta ordine de idei, foarte multe lucruri nu sunt clare nici pentru cei din breasla:
nici un avocat (consilier juridic) abordat Tn perioada derularii procesului nu m-a pusTn garda cu privire la
art. 13 si 83 din NCPC - nu si-au dat seama... Mai mult decat atat, programul LEX EXPERT mi-a dat o
eroare grosolana cand a listat art.83! Tn fapt mi-a listat art.84 - sub numele de art.83 si Tn plus cu o
eroare la alin. (3)... Bine ca m-a luminat Dumnezeu si n-am luat-o de buna! Oare sunt geologi cei ce
lucreaza ca expert! acolo?
Cred ca, ar fi corect ca Tn fata INSTANTE1JUDECATORESJI sa fie prezente ambele parti ?i sa-si
sustina fiecare punctul de vedere... Oare sunt idealist?
Avocatul se numeste CRISTE IOANA TEODORA si va depune Tn timp util tot ce tine de ea Tn

sustinerea demersului meu. Anexez la prezenta o copie dupa CONTRACTUL DE ASISTENTA JURIDICA,
cate o copie dupa cele doua articole din Legea 134/2010 (art.13 si art.83) Tn viziunea LEX EXPERT.
precum si doua Tnscrisuri. Mai mentionez ca Tntreband-o telefonic pe avocata daca are ceva Tmpotriva

,'

depunerii de catre mine a punctului meu de vedere vizavi de Tntampinarea Tnregistrata la dosar
nr.1031/86/2014 Tn data de 25.08.2014, mi-a zis ca acest fapt nici nu strica, nici nu ajutS dar nu este
Tmpotriva.

I.
18.09.2014

ing. geolog Barbir Gabriel Danut

Lege nr. 134/2010 (fragment selectat) - text procesat prin programul LEX EXPERT

ART. 13
Dreptul la aparare
(1) Dreptul la aparare este garantat.
(2) Partile au dreptul, in tot cursul procesului, de a fi reprezentate sau, dupa caz, asistate in conditiile
legii. In recurs, cererile si concluziile partilor nu pot fi formulate si sustinute decat prin avocat sau, dupa
caz, consilier juridic, cu exceptia situatiei in care partea sau mandatarul acesteia, sot ori ruda pana Iq
gradul al doilea inclusiv, este licentiata in drept.
(3) Partilor li se asigura posibilitatea de a participa la toate fazele de desfasurare a procesului. Ele pot
sa ia cunostinta de cuprinsul dosarului, sa propuna probe, sa isi faca aparari, sa isi prezinte sustinerile in
scris si oral si sa exercite caile legale de atac, cu respectarea conditiilor prevazute de lege.
(4) Instanta poate dispune infatisarea in persoana a partilor, chiar atunci cand acestea sunt
reprezentate.

;
.-_.

,
:

Lege nr. 134/2010 (fragment selectat) - text procesat prin programul LEX EXPERT

ART. 83

ST**

\a

(1) Persoanele juridice pot fi reprezentate conventional in fata instantelor de judecata numai prin
consilier juridic sau avocat, in conditiile legii.
(2) La redactarea cererii si a motivelor de recurs, precum si in exercitarea si sustinerea recursului,
persoanele juridice vor fi asistate si, dupa caz, reprezentate, sub sanctiunea nulitatii, numai de catre un
avocat sau consilier juridic, in conditiile legii.
(3) Dispozitiile alin. (1) si (2) se aplica in mod corespunzator si entitatilor aratate la art. 55 alin. (2).

,
!

;
-

(numele si prenumefe, societatea, institutia)

Sector/ Judet. . . . . . . . . . ..

.. . . . . . . . . . . . . . . .Satul

Confirm primirea '.<

(semniatura destinaf

Calitatea primitorului

Semnatura lucratorulyi predator

CQ1VFIR3VIARK PE PRIJV11JRE
~O "
OJ O3

r...*..,.,..-...^.....,^

rj .ig
E
o

S o
=5

CD <O

co

Str
Sector/Judet

S*
cu
3
S "H,
t-

^.'...(..u..i.M,f>...C-

{numele si prenumefe, socretatea instiiutia)

Nr. D...CL Bloc


U.Cj\\!.-.

Codu!

Localitatea

'.

rr

WI.l.H.U.J..
*

J?cara

AP'

Satul ..CO.':^.M.E.^XJ.
Oficiul postal

r <*'<

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV $1 FISCAL
Camera Sala 207, 353

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. Dorna Arini, sat Cozanesti, nr. 58
judetul SUCEAVA

v:
DOSARUL NR. 1031/86/2014
Materia: Contencios administrativ i fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ

CITAJIE
emisa la 19 Septembrie 2014
*

f
Stimata doamna/Stimate domn,

v
Sunteji chemat Tn aceasta instanta, camera Sala 207, 353, Complet c1r cont, Tn data de 21 Octombrie
2014, ora 08:30 Tn calitate de recurent - reclamant, Tn proces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR
LOCAL DE EVIDENTA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de intimat - parat.
In caz de neprezentare a partilor, se va putea trimite un Tnscris, judecata urmand a se face Tn lipsa.
Prin Tnmanarea citatjei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul sau persoana TnsarcinatS cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, eel
citat este prezumat cS are Tn cunostinta si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citatia i-a fost
Tnmanata.

L.S. PRESEDINTE
(stamRMajL,_

;'

GREFIER,
/-,
,

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062

PENTRU JUSTIJIE.
ISEiNMANACUPRlORITATE

R...
AR

:
'

T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta

32494

La dosar nr. 1031/86/2014

CATRE
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSTAL 720062
SECTIA A II-A CIVILA, DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL

Subsemnatul Barbir Gabriel Danut (Tn calitate de Recurent in dosarul nr. 1031/86/2014) cu
domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58, jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAJI)
1701023335011, prin prezenta, aduc la cunostinta ONORATEI INSTANJE ca Tn data de 17 septembrie

2014 Curtea Constitutional!! a Romaniei (CCR) prin DECIZIA nr. 462 a hotarat ca sunt neconstitutionale
prevederile din Noul Cod de procedure civila (NCPC) referitoare la obligativitatea formularii si sustinerii
cererii de recurs prin avocat. Judecatorii au constatat ca sunt neconstitutionale dispozitiile privind
..-L.,.....-.,

...-_..

_...

formularea, motivarea si susfinerea recursului civil doar prin avocat, sub sanctiunea nulitatii, deoarece
se incalca accesul la justice prevazut de articolul 21 din Constitute. Concret, CCR a admis exceptia de

constitutionalitate si a constatat ca dispozitiile din NCPC cuprinse Tn art. 13 alin. 2, teza a doua; Tn art. 83
alin. 3 {prevederile NCPC avute Tn vedere de intimat in scopul respingerii de catre instanta a actiunii
mele); precum si tn art. 486 alin. 3 cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea formularii si
sust'merii cererii de recurs prin avocat sunt neconstitutionale. Decizia CCR este definitive! si general
obligatorie. Cu alte cuvinte, argumentele intimatuiui Tn contra actiunii mele sunt neconstitutionale.
Prin urmare, cer concursul ONORATEI INSTANJE (precum am mentionat Tn data de 31.03.2014
-"

pe prima pagina a raspunsului la Tntampinarea intimatuiui din data de 25.02.2014) Tn vederea


solutionarii constitutionale a demersului meu.

21.10.2014

ing. geolog Barbir Gabriel Danut

I
f

\
*

-i

7;

:>/
t

A/

c\9

6 o Jl '

r\

(7--nn-9~W

I
'*

'
*)000?\c\( v 11 ^nf b ? ^
V

:
-

^aQ^-v?'
^'/ 'rtf
:/
/
/

V? /

ruH

C;

:*t
t

/ t--

/ -^

///<P -V *

^i'

'

xi

I/

'J

x_ y

ir

:
.:
.-

,-

"O-

c:/
4

v& A/ t

Dosar nr. 1031786/2014*

- obligare emitere act administrativ -

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL
D E C I Z I A NR. 317
EDINTA PUBLICA DIN 26 IANUARIE 2015
Judecator
Galan Marius
Judecator
Stanescu Amalia
Presedinte
Popescu Doina
Grefier
Strajeriu Paraschiva
-.

Pe rol, judecarea recursului declarat de reclamantul Barbir Gabriel Danut, domiciliat in


satul CozSnesti, comuna Dorna Arini, nr. 58, judetul Suceava, impotriva sentintei nr. 1911
din 10 aprilie 2014, pronuntata de Tribunalul Suceava, in dosarul nr. 1031/86/2014, intimat
fiind paratul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei.
La apelul nominal, facut in sedinja publica, a raspuns reclamantul recurent Barbir
Gabriel DSnuJ, lipsa fiind reprezentantul paratului intimat.
Procedura este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei, dupa care instanta, constatand recursul in stare de judecata,
vazand ca nu s-au invocat chestiuni prejudiciale, acorda cuvantul la dezbateri.
Reclamantul recurent Barbir Gabriel Danut, solicits admiterea recursului, arata ca isi
mentine punctul de vedere cu privire la introducerea codului numeric personal - care s-a
instituit n mod totalitar,in regimul comunist, respectiv prin art. 30 alin.l din Decretul nr.
59/2.03.1978, care a fost o completare la Legea nr. 5/18.03.1971.
In anul 1996, in regimul democratic a aparut Legea nr. 105, care abroga aceste legi
comuniste, insS si prevederile acesteia, in special art. 5 alin. 2, care prevede ,,CNP reprezinta
un nr. semnificativ ce individualizeaza o persoana flzica si constituie singurul identificator
pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date nominale privind persoana fizica".Cu
alte cuvinte, interzice in mod implicit, identificarea unei persoane prin nume, prenume, data si
locul nasterii, domiciliu etc. in fafa autoritatilor statului - toate aceste atribujii de recunoastere
a unei fiinje umane fiind reduse la un simplu numar.
A mai sustinut reclamantul recurent ca,in anul 2000 sau 2001 a aparut un ordina al
MAI, respectiv Ordinal 1190, care prin prevederile an. 29 incearca sa repare ceva, in sensul
ca acorda dreptul persoanelor care, din motive religioase, refuza acest act de identitate, sa faca
cereri pentru buletin tip vechi - dar acest ordin nu ajunge la public. Neajungand la public este
incalcat dreptul la informare prevazut art. 31 din Constitutia Romaniei. Insa acest ordin este
abrogat in data de 1.04 2003 sau 2004, cu alte cuvinte, acele farame de libertate reala sunt
spulberate, in sensul ca acel buletin care era inainte de 1978, fara CNP nu mai poate fi o
optiune pentru persoanele care refuza sa le fie incalcate constiinta religioasa. Astfel, la
introducerea cererii in instanja, a fost obligat sa menjioneze CNP - deci o alta ingerinja prin
care omul este redus la un simplu numar, insa el ca, simplu cetafean cu constiinfa morala i
religioasa nu poate accepta ca acest numar sa fie alaturat numelui de botez.
Nu solicits cheltuieli de judecata.
Declarand dezbaterile inchise, dupa deliberare,
CURTEA,
Asupra cauzei de fa|3, constatS:

t
'

Prin cererea adresata acestei instance la data de 03.02.2014 si inregistrata sub nr. de
dosar 1031/86/2014 reclamantul Barbir Gabriel Danut a solicitat in contradictoriu cu paratul
Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei ca prin hotararea ce
se va pronun^a sa se dispuna obligarea acesteia la eliberarea unei carti de identitate pe numele
sau dar fara atribuirea CNP-ului.
Prin sentinta nr. 1911 din 10 aprilie 2014, Tribunalul Suceava - Sectia de contencios
administrativ si fiscal a respinse actiunea formulate de reclamantul Barbir Gabriel- Danuf, in
contradictoriu cu paratul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor - Vatra
Dornei.
Impotriva acestei sentinje a promovat recurs, in termen legal, reclamantul Barbir
Gabriel-DanuJ si a aratat ca instanja de fond nu a tinut seama de motivele care au determinat
demersul sau judiciar privind eliberarea unui act de identitate fara atribuirea i mentionarea
codului numeric personal.
In motivarea recursului, reclamantul recurent a aratat ca instanta de fond i-a insusit
intocmai punctul de vedere al paratului, care invoca art, 17 din Q.IJ-G- nr 97/2005.....,__
republicata, ignorand complet argumentele i apararile sale - invocate in raspunsul la
intampinarea paratului. Astfel arata ca prin Legea nr. 105 din 25.09.1996 a abrogat Legea nr.
5/18.03.1971, deci implicit Decretul nr. 59/2.03.1978.
A mai sustinut reclamantul ca, prin cererea sa, nu incalca Constitutia i nici vreo alta
lege, iar autoritatile statului trebuie sa-i ofere posibilitatea satisfacerii opJiunii'Sale, cu atat mai
mult cu cat este creat precedentul - prin art. 26 din Ordinul nr. 1190 din 31.07.2001 (sau
2000) al Ministrului de Interne, in care este precizat faptul ca persoanele care refuza cartea de
identitate din motive religioase primesc buletine de tip vechi. Nefiind specificat cat de vechi,
reclamantul recurent apreciaza ca buletinul ar putea fi de tipul celui anterior datei de 2 martie
1978.
Concluzionand, reclamantul recurent arata ca atribuirea fortata a unui cod numeric nu
inseamna decat un prim pas catre stergerea i reducerea la zero a tuturor drepturilor sale,
printre care i dreptul fundamental de a avea un nume, nu un numar.
Recursul este nefondat i va fi respins pentru urmatoarele considerente:
Cererea reclamantului referitoare la eliberarea unui act de identitate fara cod numeric
personal a fost facuta la data de 29.05.2013, moment la care era in vigoare O.U.G. nr. 97/2005
(act normativ ce a suferit o serie de modificari) : art. 1 prevede ,,Prezenta ordonantd de
urgenta constitute cadrul care reglementeaza evidenta, domiciliul, re$edinfa i actele de
identitate ale cetdfenilor romdni, prin care se asigura realizarea raporturilor juridice dintre
persoanele fizice, juridice i institufiile statului de drept".
An. 6 prevede, de asemenea, (!) In vederea realizarii evidentei cetdfenilor romdni,
fiecarei persoane fizice i se atribuie, incepdnd de la natere, un cod numeric personal,
denumit in continuare C.N.P., care se inscrie in actele i certificatele de stare civild i se
preia in celelalte acte cu caracter oficial, emise pe numele persoanei respective, precum si in
Registrul national de evidenfd a persoanelor, denumit in continuare R.N.E.P.
(2) C.N.P. reprezintd un numar semniflcativ ce individualizeazd in mod unic o persoand
fizicd si constituie un instrument de verifware a datelor de stare civild ale acesteia si de
identiflcare in anumite sisteme informatice de cdtre persoanele autorizate.
(3) C.N.P. sunt generate i administrate prin mijloace informatice de D.E.P.A.B.D., care
emits i distribute anual cdtre serviciile publics comunitare judetene de evidenta a
persoanelor, Serviciul Public Comunitar de Evidenfd a Persoanelor al Municipiului Bucureti
i Departamentul consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe listele conftndnd
codurile numerice personals precalculate pentru anul in curs.
(4) Pentru situafii de exceptie, la solicitarea institufiilor publice prevdzute la alin. (3),
D.E.P.A.B.D. genereazd C.N.P. suplimentare.

(5) Atribuirea C.N.P. se face, in tara, de serviciile publice comunitare de evidenta a


persoanelor sau, acolo unde acestea nu existd ori nu functioneazd, de autoritafile executive
ale unitafilor administrativ-teritoriale, iar in strainatate, de Ministerul Afacerilor Externe,
prin misiunile diplomatice i oficiile consulare de cariera ale Romdniei, in baza listelor
prevdzute la alin. (3) sau, dupa caz, alin. (4).
(6) Gestionarea i verificarea atribuirii C.N.P. revin serviciilor publice comunitare de
evidenta a persoanelor, sub coordonareaD.E.P.A.B.D. ").
Se observa ca dispozitiile citate prevad obligativitatea instituirii pentru fiecare
persoana fizica a unui cod numeric personal, de la aceasta regula legiuitorul neprevazand nici
o excepjie.
Vor fi inlaturate apararile reclamantului privind argumentele ce vizeaza ratiuni de
ordin spiritual i religios deoarece exced competentelor instanjei.
Potrivit art. 22 alin. 1 din Noul Cod de procedura civila, ,,Judecatorul solujioneaza
litigiul conform regulilor de drept care ii sunt aplicabile".
Vazand ca regulile aplicabile prezentei cauze sunt cele din O.U.G. nr. 97/2005,
respectiv H.G. nr. 1375/2006, constatand ca solicitarea reclamantului de a i se emite o carte de
identitate fara cod numeric personal nu are consacrare legala, constatand refuzul intimatei
parate de a proceda in acest sens ca fiind unul justificat, Curtea, in baza dispozitiilor art. 2,18
din legea nr. 554/2004 raportat la art. 496 din Noul Cod de procedura civila, va respinge
recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
In numele Legii,
-

DECIDE:

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de reclamantul Barbir Gabriel DSnuf,


domiciliat in satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr. 58, judetul Suceava, impotriva
sentintei nr. 1911 din 10 aprilie 2014, pronuntata de Tribunalul Suceava, in dosarul nr.
1031/86/2014, intimat fiind paratul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenja a
Persoanelor Vatra Dornei.
Definitiva. J\a in sedinta publica din 26 ianuarie 2015.
Judecatori,

Grefier,

I
Redactat:AmaliaStdnescu/25.02.2015
Tehnoredactat: P.S./25.02.2015 - 4 ex.

/ ^r>*AlTAl H \ fond: c. Pleca

U
*

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

'.
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT

com. Dorna Arini, sat Cozaneti, nr.


58, judetul SUCEAVA

DOSARUL NR. 1031/86/2014*

Materia: Contencios administrativ i fiscal


Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: c1 r
-

COMUNICARE
HOTARARE CIVILA
-
,;
'-

NR. 317/2015 DIN DATA DE 26 lanuarie 2015


Stimatci doamna/Stimate domn,
Vci comunicam, alalurat, copia hotararii civile nr. 317/2015, pronuntata' la data de 26 lanuarie 2015, de
catre CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV S. I FISCAL.
L.S. PRESEJDJMIE.

GREFIER,

Curtea de Ape! Suceava


:

ROMANIA
CURTEA DE'APEL SUCEAVA
Str. tefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062

\.

iftSEJNMANACUPRIORITATE

R...
AR

T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta

Destinatar:
BARBiR -GA3PIEL DANUJ
corn. Dc"= Arini, sat Cozaneti, nr.
58, judet,! SUCEAVA
,

'

- 21167

:
u i -'v*we

PENTRU JUSTp.
ASEiMANACUPRiORlTATE

CURTEA DE APEL SUCEAVA


Str, tefan -eel Mare Nr, 62
Suceava, Cod postal 720062

ML-

AR

T.P.
PQSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabiiitate - permanenta

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT

com, Dorna Arini, sat Cozneti, nr.


58, judetul SUCEAVA

.-

\
,:
ff-\

fg

**

.fr/is#

La dosar nr. 1031/86/2014

CATRE
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. SJEFAN CEL MARE NR.62
DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL
Zitia y..~ Luna

Anul...."

Subsemnatui Barbir Gabriel Danut

cu

domiciliul m satui Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,

jud. Suceava, CNP [IMPUS DE AUTORITATILE COMUNISTE - TOTALITARE SI NEELIMIIMAT TlMCA SUB
REGIM DEMOCRATIC (?!). desi am cerut acest lucru AUTORITATILOR ACTLJALE IDEMOCRATICE) ALE
STATULUI ROMAN (in sensul de postdecembriste) Tnca din anul 2004 (!)1 1701023S35011, avand in
vedere comunicarea HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR. 317 pronuntata m sedinta publica din 26 ianuarie
2015 (comunicare primita de Subsemnatui la data de 05.03.2015) -* m temeiul art. 503, al.(2), punctele:
1. - 3. al NCPC (Noul Cod de procedure civila), formulez urmatoarea
CONTESTAJIE IN ANULARE
la HOTARAREA CIVILA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 si arat ca:
la data de 26.01.2015, Presedintele completului de judecata era trecut Galan Marius - pe lista
de la intrarea in sala 207 - CURTEA DE APEL - sala sedinte C1R, ora 830, iar Judecatori: Stanescu

Amalia si Popescu Doina [ca si m data de 21.10.2014 la termenul anterior (sala 353), diferiti fiind
doar grefierii: Sbarnea Oana - termenul din data de 21.10.2014 (dosar nr. 1031/86/2014 fiind a
24-a cauza pe lista), respectiv Strajeriu Paraschiva - termenul din data de 26.01.2015 (dosar nr.
1031/86/2014 fiind a 12-a cauza pe lista)]; iar in comunicarea HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR.
317 pronuntata in sedinta publica din 26 ianuarie 2015 de catre instanta: CURTEA DE APEL
SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL, Presedintele completului de
judecata a fost trecut Popescu Doina (!) iar Judecatori: Galan Marius si Stanescu Amalia
(comunicare redactata la data de 25.02.2015 de catre (Judecator) Stanescu Amalia).
-

f~

din continutul HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR. 317 pronuntata in edinta publica din 26
ianuarie 2015 comunicat, reiese - printre altele - ca instanta desi a invocat art.22, al.l din
NCPC: "Judecatorul solutioneaza litigiul conform regulilor de drept care Ti sunt aplicabile.", nu a
tinut cont de al. (2), respectiv (6) al aceluiasi art.22. din NCPC. Concret:

din continutul HOTARARII CIVILE / DECIZIEI NR. 317 pronuntata in edinta publica din 26
ianuarie 2015 comunicat, nu reiese ca instanta a luat act de mcalcarea evidenta si grosolana
a Constitute! de catre prevederile Legii nr. 105/1996 m speta art.5, al. (2) care desfiinteaza

persoana umana, reducand-o la un numar precum am afirmat inclusiv la data de 26.01.2015


cand mi s-a dat cuvantui la dezbateri de Catre Presedintele completului de judecata Galan
Marius. Persoana umana este depersonalizata ajungand "rnarfa" (o se audio Tnregistrarea
judecarii recursului care seface m mod obligatoriu, precum era trecut la intrarea m sola 207,
unde s-a f/nut sedinfa publica). Acest fapt pe care l-am prezentat a fost OMIS de catre
completul de judecata.

existenta Ordinului 1190/ 31.07.2001 (sau 2000) al Ministrului de Interne, respectiv a art. 26
din cadrul acestuia m care este precizat faptul ca "persoanele care refuza cartea de
identitate din motive religioase" primesc buletine de tip vechi ESTE RELATIVIZAT de catre

instanta: "A mai sustinut reclamantul recurent (subl. mea)ca, ?n anul 2000 sau 2001 a aparut
un ordin al MAI (corect - al Ministrului de Interne), respectiv Ordinal 1190, care prin
prevederile art.29 (corect - art.26) mcearca sa repare ceva..." Dupa cum am prezentat
Tncepand cu data de 31.03.2014, informatiile in privinta Ordinului 1190/ 31.07.2001 (sau
2000) sunt contradictorii, cea mai complete fiind cea pe care am primit-o la data de
07.02.2008 din partea INSTITUTIEI PREFECTULUI - JUDETUL SUCEAVA; iar pentru aflarea
I

adevarului, instanta ar fi trebuit sa actioneze (?n opinia mea) m sensul art. 22, al. (2) din
NCPC. Tn acest sens, avand m vedere si faptul ca acest Ordin "nu ajunge la public" si modul

cum acesta a fost apoi abrogat, Tncalcand flagrant normele constitutional mai ales art.31,
al. (2), instanta trebuia (m opinia mea) sa sesizeze Curtea Constitutionala a Romaniei;
O.U.G.nr. 97/2005, singurul argument al paratului intimat si care a fost luat Tn considerare
de catre completul de judecata a aparut dupa si Tn contextul abrogarii Ordinului 1190/
31.07.2001 (sau 2000) al Ministrului de Interne si este abuziv la fel ca si Legea nr. 105/1996
prin neprevederea unei alternative pentru cei ce refuza codul numeric personal din motive
religioase etc.

nu apare nicaieri -Tn continutul HOTARARII CIVILE/ DECIZIEI NR. 317 pronuntata Tn sedinta
publica din 26 ianuarie 2015 comunicat - mentiunea foarte importanta a existence!
buletinelor fara CNP. Am exemplificat cu cazul bunicii sotiei mele de la care am gasit un
cupon de pensie datat 09/02 (adica septembrie 2002), deci ulterior datei de 31.07.2001

H*

unde Tn rubrica CNP este trecut LIPSA CNP. Aceasta reprezinta o noua OMISIUNE etc...
Tn consecinta, avand Tn vedere cele mai sus prezentate, cer desfiintarea HOTARARII CIVILE /
DECIZIEI NR. 317 a CURJII DE APEL SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
pronuntata Tn edinta publica din 26 ianuarie si implicit a HOTARARII CIVILE/SENTINTEI nr. 1911/
10.04.2014 a TRIBUNALULUI SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIVSI FISCAL.

P
12.03.2015

ing. geologBarbir Gabriel Danut

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN GEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECJIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNAARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58, judetul SUCEAVA
,

DOSARUL NR. 181/39/2015


Materia: Contencios administrativ sj fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Contestatie Tn anulare Recurs
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: C4 R

'

Comunicare Ad res a

'

emisa la 17 martie 2015

Stimata doamna/Stimate domn,


in legatura cu dosarul avand datele de identificare de mai sus, Tn calitate de Contestator, va
comunicam ca Tn termen de 10 zile de la primirea prezentei comunicari, sub sanctiunea anularii cererii,
aveti de Tndeplinit obligatiile de mai jos:

C. Obligatia de a achita taxa de timbru Tn cuantum de 100 RON. Reclamantul are posibilitatea de a
formula Tn conditiile legii, cererea de acordare a facilitatilor la plata taxei judiciare de timbru, Tn termen de 5
zile de la primirea comunicarii.
:

Nota:
in situatia Tn care o parte din obligatii le-ati Tndepiinit pana la data primirii prezentei, va rugam sa
Tndepliniti si celelalte obligatii ce,,:v-au40st puse Tn vedere pana la termenul precizat.

'

Andrief
Semnatura grefierului,

PENTRU JUSTIJIE.
EINMANACUPRIORITATE

ROMANIA
CURTEA DE'APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062

R...
AR

T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta

:
'

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNA ARINI, SAT
COZANESTl, nr. 58, judetui SUCEAVA

3776?
'

;
f
*

La dosar nr. 181/39/2015

CATRE
V

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
CURTEA DE APEL SUCEA^Efc STEFAN CEL MARE NR.62
/&// 39/20/.T SUQEAVA, COD POSTAL 720062
/ Nl
2iu,1

"""""

Luna

gj^{k

DE CONTENCIOS

ADMINISTRATE SI FISCAL

Anul
.'

Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf (Tn calitate de Contestator Tn dosarul nr. 181/39/2015) cu
domiciliul in satui Cozane$ti, comuna Dorna Arini, nr.58, jud, Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAfl)
1701023335011, , avand Tn vedere documentul Comunicare Adresa emisa la 17 martie 2015 prin care

f-

am fost Tnjtiintat de catre CURTEA DE APEL SUCEAVA [Parafa $efului instance! ( jtampila), Judecator
Maria Andrie? - Pre$edinte Curtea de Apel Suceava] de obligafla de a achita 100 RON - taxa judiciara de
timbru Tn termen de 10 zile sub sanc$unea anularii cererii, deoun dovada achitSrii taxei judiciare de

timbru Tn valoare de 100 RON - Chitanfa Seria SVDA, nr. 1582 din 23. 03. 2015.

,
v

24.03.2015

ing. geolog Barhir Gabriel Danuf

fr-

ROMANIA

Nr. 1582

SeriaSVDA

Judetul
va
Coduf%e inregistra/e fi.scate (C.I.F): 6576100

MODEL 2006 - ITL 1 - Regim special

CHITANTA

ElieMENTE DE IDENTiFICARE A CREDITORULUI


'~

UNIC

p.p.

Din: 23.03.2015

PENTRU CREANTELE BUGETELOR LOCALE

7364

ELEMENTE DE IDENTIFICARE A CONTRIBUABILULUI

Numele: BARBIR GABRIEL DANUT


C.I.F. reprezinta codul de identificare fiscala, atribuit potrivit legii, care Adresa: Cozanesti, Str. Principala, Nr. 0, C.P. 0, Jud.
poate fi: codul numeric personal, numarul de identificare fiscala, codul
Suceava

Codul de identificare fiscala (C. I .F)

1701023335011

de inregistrare fiscala sau codul unic de inregistrare, dupa caz.


DENUMIREA CREANTEI
BUGETULUI LOCAL
Taxa judiciara de timbru

Surne incasate
b u ger

07.2A.03.01

TOTAL

Curent

Ramasita *>

Majorari

Penalitati

Total

Bonificatii

100,00

0,00

0,00

0,00

100,00

0,00

100,00

0,00

0,00

0,00

100,00

0,00

Suma in litere: ==OSUTA LEI SI ZERO BANI


1} Obiigatii cu termene de plata in anul curent
2} Obiigatii restante la data de 31 decembrie a anului fiscal anterior
3} Totalul achitat. Nu include bonificatia acordata pentru plata anticipana a creantelor datorate pentru intregui an.

ELEMENTE DE IDENTIFICARE
A INCASATORULUI

LEGITIMATIA
NR.

Astazi: 23 rnartie 2015

STORUS AURORA

(semnatura)

.'

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN GEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Camera Sala 207, 353

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNA AR1NI, SAT
COZANESTI, nr. 58 judetul SUCEAVA

v
DOSARUL NR. 181/39/2015
Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiu! procesual al dosarului: Contestatie in anulare Recurs
Obiectui dosarului: obiigare emitere act administrativ

'

CITATIE

emisa la 24 Aprilie 2015


:-

'

Stima a doamna/Stimate domn,

'-

Sunte;i chemat Tn aceasta instanta, camera Sala 207, 353, Complet c4 r, in data de 25 Mai 2015, ora
08:30 in ca itate de contestator, Tn pro'ces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE EVIDENTA A
PERSQAN! iLOR VATRA DORNEI in calitate de intimat.
In ca:: de neprezentare a partilor, se va putea trimite un Tnscris, judecata urmand a se face Tn lipsa.
Prin nmanarea citatiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul sau persoana Tnsarcinata cu primirea corespondentei pentru un termen de judecata, eel citat
este prezumat c3 are Tn cunostinja sj termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care cita:ia i-a fost
mmanata.

;_-

:'

L.S. PRESEDiNTE
(stampila)

:
>
'

<
/
:'

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Str. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod potal 720062

PENTRU JUSTIJIE,
ASEINMANACUPRIORITATE

R...
AR

:
'
Destinatar:

T.P.
POTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanenta

BARBIR GABRIEL OANUT


com. DORNA ARINI, SAT '
COZANESTI, nr. 58 judetul SUCEAVA

'658

.
-

^.

tt.L '

o
&0
V,\rU Skit

*'-"
'

<>r
-T-S3Q

6T/7
V

**

La dosar nr. 181/39/2015

CATRE
"..

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSTAL 720062
SECTIA DECONTENCIOS ADMINISTRATIVE FISCAL

Subsemnatui Barbir Gabriel DSnuf cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITAjl) 1701023335011, formulez prezentul
9

TNSCRIS
prin care punctez, nuan^ez si completez cele scrise ?n "CONTESTAJIA TN ANULARE" (formulata de
subsemnatui Tn data de 12.03.2015) la HOlARAREA CIVILA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 si arSt ca:

parltul intimat, fn apararea punctului propriu de vedere nu a avut nici un argument


constitutional - v. Tnscrisul " Tntampinare" (acest Tnscris este ultimul de care subsemnatui a fost
informat) emis la data de 20.08.2014 de catre " Municipiul Vatra Dornei, prin primar - Hie
Benches ...", Tnregistrat la data de 25.08.2014 la CURTEA DE APEL SUCEAVA [unde s-a "bazat"
doar pe prevederile Legii 134/2010, art.13 si 83 care au fost desfiin^ate (menflunile din cadrul
lor ce impuneau oblieativitatea formularii si sustinerii cererii de recurs doar prin avocat) de
catre CURTEA CONSTITUTIONAL A ROMANIEI = Decizia nr. 462 din 17.09.2014]. Tn acest
context, reprezentanfii CURTII DE APEL SUCEAVA (cei care au judecat), asupra cauzei de fatxi au

luat Tn calcul doar mscrisul " Tntampinare" precedent emis la data de 25.02.2014 (!) de catre
"Municipiul Vatra Dornei, prin primar - Ilie Benches ..." Deci, cu alte cuvinte, nu a existat de
facto judecarea unui recurs ! ParatuI nu a mai prezentat un alt argument, iar argumentafla
subsemnatului s-a "izbit" de un zid nefiresc pentru o justice a unui stat care se pretinde a fi
democratic...
Tn contextul luarii Tn calcul de catre ultima instan^a - precum am aratat mai sus - doar a
con^nutului Tnscrisului " Tntampinare" precedent emis la data de 25.02.2014 (!) de catre
"Municipiul Vatra Dornei, prin primar - Ilie Benches .,.", respectiv a prevederilor din O.U.G. nr.
97/2005 [s; nici aid in mod exact (!): paratui s-a referit la prevederile art. 17 din O.U.G. nr.
-

97/2005 iar instanfa afolosit art. 1, respectiv 6 ale O.U.G. nr. 97/2005 (!)], precizez ca verdictul
dat Tn data de 26.01.2015 nu se sustine si prin simplul fapt ca nu era nevoie de un demers

judiciar pentru a observa ca "dispozifiile citate prevad obligativitatea instituirii pentru fiecare
persoana fizica a unui cod numeric personal, de la aceasta regula legiuitorul neprevazand nici o
exceptfe."...; era suficienta informarea privind contfnutul legislate! actuale!

Tn H.G. nr. 1375/2006 (menjionata Tn HOTARAREA CIVIlA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 ca
baza - alaturi de O.U.G. nr. 97/2005 - m argumentafla deciziei luate) apare la CAPITOLUL II,
SECTIUNEA a 3-a, Art.ll., lita) mentionata existence persoanelor "fara acte de identitate": Art.

11. - Componen|a locala a R.N.E.P. este constituita din urmatoarele elemente: a) evidenfa locala
manuals a ceta^enilor romani cu domiciliul sau resedinta pe raza de competenta, mtocmita
Tncepand cu data de 15 iulie 1949 si actualizata pana la data de 1 iulie 2000, aflata Tn conservare
la nivelul serviciului public comunitar local de eviden^a a persoanelor; aceasta este constituita
din fisele de evidenjl locala* ale ceta^enilor romani, pentru persoanele cu acte de identitate,
separat de cele fara acte de identitate,...Acest fapt certifica, cu atat mai mult (utilizand minima

logica) existenta persoanelor avand acte de identitate fara CNP (eel pu#n pana la data de 1 iulie
2000(1); am demonstrat Tn Tnscrisurile anterioare ca si dupa aceasta data exista astfel de
persoane v. - cazul bunicii soflei mele de la care am gasit un cupon de pensie datat 09/02 (adica
septernbrie 2002)). Tot aici, Tn H.G. nr. 1375/2006 la CAPITOLUL III, SECTIUNEA 1, Art.14., al. (3),
structura II., lit.b), respectiv structure III sunt "explicate" datele vizavi de ultimele patru cifre din
CNP. Modul de atribuire a acestora nu este clar, transparent si duce la ideea depersonalizarii
persoanei. Ea nu mai reprezinta declt un numar... UNIC (!) Persoana unica fiind -ca persoana,
este "degenerate", transformata, redusa la "zero absolut" Tntr-un sistem de referin^a
interuman. Ajunge egalul unui lucru nemsuflefit [si chiar mai jos, pentru caomul a fost Tnzestrat
cu rajiune si n-ar fi trebuit sa accepte ceva atat de (indulgent spus) umilitorl - este relevant aici
si "experimentui" CATALOGUL CU NUME(RE)! din "Educate civica - Manual pentru clasa a IVa (!) (subl, mea}", pag.30 (Aprobat de Ministerul Educate! si Cercetarii cu Ordinul nr. 3463 din
22.03.2006, autori: Stefan Pacearca" si Roxana Gavrila"): "Fiecare coleg din clasa va primi cate un
cartonas pe care vafiscris numarul sau din catalog... Tn tlmpul lecfiei va adresafi colegilor, in loc
de nume, cu numarul de pe cartonasul primit. Exemplu: 7, ia loc ! sau 13 nu ma lasa ?n pace
!. Realizafi, m ultimele 10 minute ale orei, un Cerc de conversapie, ?n care veti spune ce ati
simfit daca Jn loc de un nume of/ purtat un numdr." Rezultatul unui astfel de "experiment" a fost
(pe unde am Tntrebat) zeuduitor. Copiii Tnca sunt puri si nu accepta aceasta (indulgent spus)
perversiune (v. anexa nr.l). De luat aminte macar de cei ce sunt sau vor sa fie paring... Tnca un
exemplu pe aceasta linie: am scris Tn mai multe randuri ca "atribuirea fortata a codurilor pe
viata,... nu Tnseamna altceva decat primul pas spre organizarea unui lagar electronic Tn care se
vor sterge si vor fi reduse la zero toate drepturile omului, si Tn primul rand dreptul la propriul

nume," acflune clasificata Tn procesul de ia Numbers ca fiind CRIMA TMPOTRIVA OMENIRII (v.
revista "Porunca iubirii", nr.4/2004 , pag. 84-85, Tnscris depus la dosar). Nu am reusit pana Tn
prezent sa aflu numarul, data, (etc.) a sentin^ei/deciziei/ s.a. a documentului respectiv. Tnsa, Tn
sprijinul autenticita^ii afirma$ei de mai sus, inserez la prezentul TNSCRIS pagina 525 a carfii
"Procesul de la Niirnberg" scrisa de Joe Heydecker si Johannes Leeb, aparuta la Editura Politica,
Bucuresti - mai, 1983 (v. anexa nr.2), unde autorii, pe langa glasul constiim;ei proprii, dar
probabil si sub influenza acelei decizii a completului international de la Nurnberg, se mira Tn mod
vadit de "tratamentul" acordat (si dupa ani) celui care a fost condamnat la Tnchisoare pe viafa de
acelasi tribunal - Rudolf Hess:"'...Once urma a uneifoste personalitafi a dispdrut cu desavdrsire,
pana si numele definufilor, care mai contau mca m mchisoarea de la Nurnberg, aufost mlocuite
cu numere. Numarul sapte !, se striga atunci cand este vizat Hess..." Daca si Tn cazul unui

condamnat pe viata s-au ridicat de catre persoane impartiale Tntrebari vizavi de legitimitatea
unor astfel de masuri, ce sa mai spun in plus? E clar de ce s-a luat o astfel de mSsura tn plin
regim dictatorial [DECRETUL NR. 59/ 2 MARTIE 1978, unde nu se specifics rolul acestuia (!) Tn
cunoasterea numarului, structurii si miscarii populate! pe teritoriul tarii - nici nu avea cum, fiind
introdus Tn mod machiavelic cu scopul Tnrobirii perfecte a cetatenilor "liberi" din Romania
comunista...]. Nu este Tnsa deloc clar ce s-a Tntamplat ulterior Tn democratic (v. Tn primul rand
ART. 5, al. (1),(2) al Legii nr. 105/1996)... Daca este Tn Jara noastra Tntr-adevar democratie, sa se
respecte principiile constitutional, sS existe Tn mod real dreptul la alternativa din orice
considerente care nu atenteazS la bunul simt; iar daca nu exist! democratie, sa se specifice fSra
echivoc acest fapt si atunci vom sti ce vom face...
- Tn HOTAfiAREA CIVIlA / DECIZIA NR. 317 / 26.01.2015 mai apare o inexactitate - data cererii de
catre subsemnatul a unui act de identitate fara CNP, care nu este 29.05.2013, ci 27.05 2013
[data de 28.05.2013 fiind certificatS de destinatar, seful serviciului S.P.C.LE.P. Vatra Dornei (la
data respectiva) pe confirmarea de primire)].Acest fapt poate fi considerat ca fiind minor.
Tot ce am aratat pana aici (Tn demersurile de pana acum precum si Tn prezentul tNSCRIS)
constituie argumente Tn favoarea demersului meu judiciar. Orice lege, Tntr-un regim democratic este
perfectibila. Se pot completa, modifica sau chiar anula unele articole din legi (sunt atatea cazuri si la noi
Tn tara Tn: "legea Tnvatamantului", "legea minelor", etc.) sau chiar legi dovedite afi neconstitutionale,
nedemocratice sau care vizeaza bunul simt (exemplu la noi Tn tara scandalul cu "bancruta frauduloasa").
Acest lucru l-am sesizat si eu Tn demersul meu judiciar. Mai mult decat atat, CURTEA CONSTITUJIONALA
A ROMANIEI a desfiintat mereu - cand a fost sesizata - prevederile legislative nedemocratice, ce nu
ofera alternativa: cazul prezentat mai sus, respectiv prevederile Legii 134/2010, respectiv art.13 alin.2
teza a doua, art.83 alin.3 si art.486 alin.3 cu referire la mentiunile care decurg din obligativitatea (lipsa
de alternativa - subL mea) formularii si sustinerii cererii de recurs (doar) prin avocat au fost declarate
neconstitutionale prin Decizia nr. 462 din 17.09.2014 a CURTII CONSTITUTIONALE A ROMANIEI (CCR); alt
exemplu: Decizia nr. 859 din 16.06.2009 a CCR a constatat ca prevederile art.5-8 din O.U.G. nr.149/2007
sunt neconstitutionale, Tn masura Tn care din acestea se Tnjelege ca plata drepturilor salariale prin card
este oblieatorie (lipsa de alternativa subl. mea). Si mai mult decat atat, Tnsusi GUVERNUL ROMANIEI
prin HOTARAREA Nr. 49 din 28 ianuarie 2015 "amendeaza" H.G. nr. 900/2012, "oferind" o alternativa
persoanelor care refuza Tn mod expres, din motive religioase sau de constiinta, primirea cardului
national ... TN CONCLUZIE, CEEA CE DORESC PRIN ACEST DEMERS JUSTITIAR ESTE DOAR 0
ALTERNATIVA, UN ACT DE IDENTITATE FARA CNP, SI AR TREBUI SA FIE SUFICIENTA FORMULAREA DE
MAI SUS ADAPTATA LA CAZUL CONCRET: REFUZ CNP-ul TN MOD EXPRES DIN MOTIVE RELIGIOASE
SI/SAU DE CONTIINTA. Dar daca se considers ca demersul de fatS excede competenta instantei, cer
sesizarea CURJH CONSTITUTIONALE A ROMANIEI vizavi de prevederile neconstitutionale (Tn opinia
subsemnatului) ce due la impunerea obligativitatii CNP, implicit a neacordarii unei alternative de catre
legiuitor Tn acest sens. Tn principal vizez ART. 5, al. (1),(2) al Legii nr. 105/1996; ART. 1, al. (1), lit. d) a
H.G. nr.111/1997; ART. 2 al H.G. nr.113/1997; ART. 6, al. (1),(2), ART. 17 ale O.U.G,. nr. 97/2005; ART. 8,
al.(l), lit. a), ART. 14, ART. 25, lit. a), ale H.G. nr. 1375/2006 si toate celelalte articole, aliniate, paragrafe,
etc. din legi, ordonante de urgenta, hotarari de guvern, s.a. care due la obliearea persoanei, a
cetSteanului roman onest la acceptarea fortata a codului numeric personal. De asemenea cer sesizarea
CURTH CONSTITUTIONALE A ROMANIEI vizavi de modul Tn care s-a Tncalcat de catre legiuitor art.31, al.

,'

(1),(2) din CONSTITUJIA ROMANIEI prin faptui ca Ordinul Ministrului de Interne 1190/ 31.07.2001 (sau
2000) nu a ajuns la public, iar ulterior prin abrogarea acestuia la data de 01.04.2003 (sau 2004) s-a
atentat Tn mod implicit si la art. 29, at. (1), (2) respectiv art. 33, al. (1), (2) din CONSTITUTE ROMANIEI.
Se pare ca, Tn mod selectiv convingerile religioase ale cetatenilor romani au contat ... si asta doar in
perioada: 31.07.2001(2000) - 01.04.2003(2004)!
25.05.2015

ing. geolog Barbir Gabriel Danut

.-

<

Manual
pentru clasa

1. STUDIU DECAZ

AFLA MAI MULT!


Citeste povestHe: ,,fenusareasa"
de Charles Perrault; ,,Hansel si
Crete!" de fra^ii Grimm.
Identities drepturile care nu au
fost respectate peisonajelor
principale. Realizeaza cate o fisa
de lectura.

,,Elena este in clasa a IV-a B. Pdrinfii i-au asigurat, intotdeauna,


toate conditiile pentru ca ea sd se dezvoite armonios: sd mdndnce bine,
sdfie sdndtoasd, sd poatd invdta etc. Cu toate acestea, Elena refuzd sd
tfi faca kct'rile s'uigurd, tipd la mama ei atunci cdnd nu o lasa sdfacd
ce <rca, nu rsi ajutd viewdata colegii, mtarzie la ore, far atunci cdnd
este certatd de pdrinti sau de invdtdtoare, considerd ca este
nedreptdtitd."

Esti de acord cu atitudinea Elenei? Daca nu, argumenteaza.


Care consider! ca sunt cauzele comportamentului Elenei?
Propune cateva solutii pentru indreptarea comportamentului Elenei fafa de cei din jur.
Imagineaza-ti ca eti parintele colegului tau de banca.
Realizeaza o compunere care sa cuprinda si raspunsurile la
intrebarile ajutatoare de mai jos:
Ce fel de parinte crezi ca vei fi? Argumenteaza.
ii vei putea asigura conditiile necesare pentru a creste
sanatos si fericit (locuinta, hrana, educatie, asistenta
medicala etc.)?
Cum iti vei manifesta autoritatea fafa de copilul tau?

4.
5.

VOCABULAR
A adopta {despre legi) a a; "oba, prin vot, si a urma,
con?iderand ca valabil.
Convenfie - intetegere, acord
intre doua sau mai multe state,
HlStltUui Sou pciiGatic tu

privire la an_~ : te -rcbleme.

Realizeaza un eseu cu tema ,,Ce inseamna sa fii copil?"


Realizeaza eel putin doua desene in care sa ilustrezi cate' *
indatoriri ale copiilor.
Realizeaza un dialog imaginar cu un copil din Africa. Roaga-1
sa-ti explice de ce ii place sa fie copil, precum si de ce nu ii plac-r
sa fie copil.
Imagineaza-ti ca esti regele (regina) unei tari. Ce drepturi fi
indatoriri generale vei stabili, astfel incat toti locuitorii tarii pe
care o condnci (barbafi, femei, copii, tineri, varstnici, bogati,
saraci) sa fie multumiti si sa poata
convietui in liniste?
*
'
-.
J

f ft T ~^\ lj C. * I J I

I J ^^ I I *VA F I ^C F 1

Fiecare coleg din clasa va primi cate- un cartonas pe care va fi


scris numarul sau din catalog. Exemplu: Barbu - numarul 3;
Popescu numarul 15. In timpul lec^iei va adresati colegilor, in
loc de nume, cu numarul de pe cartonasul primit. Exemplu: ,,7,
ia loc!" sau ,,13 nu ma lasa in paceH'.
Realizati, in ultimele 10 minute ale orei, un ,,Cerc de
conversatie''"', in care veti spune ce ati simti't aaca in foe rfe un
nume ati purtat un numar.
8, PORTOFOLIU
Realizati, lucrand in echipa, cate un set de desene care sa
ilustreze fiecare dintre drepturile copilului.

Joe
Astazi se ,?tie despre ce riu este vorba Conwetitxbach,
care sirabate suburbia Sol Ion' i\u Munchett, aco]
unde incepe valca Israrului. '?! so cunoa^ts .i locui.
O piatra funerarS. i'nsii ? Au trecut trei decenli ?i luerurOe par a se fi eui'imdat m neant.
'
,,Cenu!?a este nev.movata", seria New York Tinws In
acele zile. ,,Cenu$a celor navinovaii, la fei ca ?i centra unor.
criminali raonstiuo$i, este compiisa din ace!ea(;i elcmc-n.la,.
spuiberata de uceiea^i adieri dc vint, a;n?st^caUt in accic;;$rape. lar acum nu ne mai rawTne de<:Ii sii spetilm y sa ue
rugain pentru prosp^tatea unet luni nor',
Treizeci de ani mai i?r/iu 1-ara iiiirebr.t pc> ,,mav'o"til.
poporului gerrnan" la exoeufw, pe profir-sortil Wiib/:ra
Hoegner, cum vede el a.'itaxi, ca jurist rectvnoscut pe pla;i
international, procesul de la Niirnborg.
:._
,,Ramh'i la piirerc-a mea", spune i'ostul pre,edinte al
Consiliului de ministri bavarez, ,,ca proccsul ds la K i u n - .
berg a cor.travenit principiului justiiiei *nulla posn.a sine
k>ge (nici o pedeapsa fiira lege). Improjurarile vjrau uislie^itc din comun iji acel proccs a fos;t singura po.sibibt.rla
de a inchoia socotslile cu grupul acela de crirninali rif^irU,
Am fost rnai curtnd doceptiorist ca triburMlul a jucl-scat; ;
cu atita indulgcnfa complied de prima m'.na ca Ifjalvnar;.'.
Schacht, cad fava colaborarea unui aseinen^a gcriiu finsn- V
ciar Hitler n-ar fi reu$it niciodnta sa~fi puna in aplicare^planurile sale criminale !"


De o piatra .funerara am ,fo:it scuHU pinii j:---,ta/J, lap."efortvirile ncobosita-do a prer'^ntrj proccsu! ck> la Ii.r-urr>l','orgr.;::'
drspt un tribunal al urii n-au prc-a gusit ecou in rlndul
opioiei publice germane.
La Spandau i ilupa aeeca
Pe la mijloeul anului 194? apnre ;n preaa urmatoovea''
notii : ,,Cei <;apte barbatju-. condamnati de c-atre Tribuna-i
lul Militar International la ani lungi d;1 detent?:?, 3\\.
transi'erati la J 8 iulie la inchisoarea de la '"pandau. fnf^hi-!' 1
soarea este sub supravegherea txiluror celor patru puteri
de ocupntie",
Ti'ansi'crul priKonierilor cb la Nurnborg la Berlin s-a
facut dupa nowa liuii de la pronuntarea sontin^ii, DupSi
noua Itini (?e la pi'onuntarca senl:in|.ei, a^adar, in cladirea:
aumbra a mchisorii dc la Spandau a Inceput 6. 'activiiate |

;-, : 9

*, t

iaeadrata foarta riguros intr-un pt'ograra"deoeebi't


P sever. De atunci, luna d<a ii.'.ua, nrneri-f.-anii, >englezii.,
eezii ^i sov-ieticii fie 'strhitnba unu'pe nl^ii la serviciul de,
puza,
Inchisoarea Spandau constituie ea insaKi o cmnoxitate
:Ri:orica. Esie -sinpural loc de pe pamint.In care Alia^ii din
<:,cl de-al clcilea ra?,boi mondial mai colaboreazfi inca intre
: i, cu si <n;.in nijnic nu s-ar mai ft intimplat din
1945
lacoace, La Spandau se execata o st-ntlnta data in baza
;!.nor novrne de drepi, normr; care !n;-;a mi s-au putut irnp.unp ^s la I'lat-i-urtH'o UjDile,. Ps de alia .parts, puterilo lumii
oontinuit sli vada 'in Spaiid;iu -un averlismumt, ?i pinli astazi
;loi tmul dun cf-lc -patru guvrn-w participants nu a Jndraxiiit sa. anulexo acoi'dul privintl Tribunal ul Militar Interi 'atonal, i tocmai de aid re^uh-a cea de-a doua curiaxilate : pur .an-u-al si. din punot de vedere iuridic, Trlbu~
iialul de la Niirn'oerg mai exista inch, s-i chiar i rniins! el
j;-ar putea intvuni intr-o noua <sdhita.
Spandau este singura mfirturie, fantomatieS, a acdui
edificiu marcf: a! unoi lumi Hoi, care a fost proiedat, nu
msa ;,vi realixat ; doar pietre de construei.ie, abandonate pe
ici, pe eolo.. mai aminicse planurile dfc atunci,
In inchisoarca de la Spandsu pot fi Incarcerali i^ase
sute de deiinuti. In prezent 1nsi\u este inchis acolo decit
1.1 nu! singur : Rudolf Hess, Chcltuielile nnuale se ridica la
milioane de marci, o companio intreaga de soklaii stalioiteaz-S In permanent la Epundau, bucatari, chelneri, ajutori df bucaiari, administrator, spiHatorese - to|i j.tau
in slujba imicului dotinut ^i a oamenilor sai de paza.
)ji Wilhelmstrasse 24 aeer.sta esto. adresa c'omplexului Inehisorii fiecsre minul al zilei este planificat cu
mare cxactitote. Price rma a tmei lostc?..
dotjnutilor.
cu._._ dggiivlrsjre... pTnii si
rmu_cj.uitau inca Jr. indiisoarea de la Kilrnberg, au fost inlo" ^ ^
.
'sapje^ 1:<, se striga atunci ctnd este vizat K.ess.
Chiar ?i dc acolo, din Ipalele aidurilor de la Spandau,
prm cemportitri-a BB bixara ,,nuKiarul apteli a facvitlumca
sa vorbea^ca mtr-una dfsprt; el. Abia In 1SS9 i s-a petmis
familiei sale soi,ia sa, tine o pensiv.ne In'Allgim sa-1
vizite^e la Spandau, 'Vociie ct;lor care eereau grati-Pt'eu lui
Riidolt Ik-ss sc i'acc&u toV. mai ues ^i lot 'mai tare auzite.
Fostul ;;au apiivatoi' ,-ji mi-iistm de interne al Bavariei pma
in-anul 1978, dr. Alfred SeicU, cerca punerea In libertate a
525

<
:

I
*

;
-,

:
^^(770^1 j

p,

A/

**

jr' ?\&>
r- z

/ , i-r?:zr>

& hfi

>>?

'

I?
A

Ccfr

(X l^*^

Jta L tUjp (wk ^

_'-

-r

'/v --

otv^

La dosar nr. 181/39/2015

CATRE
'
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA

CURTEA DE APEL

UG;;'/^Pti STEFAN CEL MARE NR.62

/<?//2>g /fe? SUCEAVA, COD POSTAL 720052


" DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
?MS6M.,\M

Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, formulez prezentul
RECURS

TMPOTRIVA SOLUTIEI DE RESPINGERE A CERERII DE SESIZARE A CURTII CONSTITUTIONALS CA


"INADM1SIBIL" PRONUNTATA TN DOSARUL NR. 181/39/2015 DE CATRE CURTEA DE APEL SUCEAVA TN
DATA DE 08.06.2015 (completul de judecata Presedinte: Nechita Maricel, Judecatori: Grigorean Diana
si Mihalciuc Lilioara). Termenul care mi s-a dat de catre Presedintele completului de judecata = 3 (trei)
zile...
Daca" pentru ART. 1, al. (1), lit. d) a H.G. nr.111/1997; ART. 2 al H.G. nr.113/1997; ART. 8, al.(l),
lit. a), ART. 14, ART. 25, lit. a), ale H.G. nr. 1375/2006, ce Tncaica (Tn opinia subsemnatului) prevederile
art.29, al. (1) si (2) din CONSTITUTE ROMANIEI, instanfa pe drept s-a pronunjat ca trebuiau atacate prin
"excepjie de nelegalitate", pentru ART. 5, al. (1),(2) al Legii nr. 105/1996; ART. 6, al. (1),(2), ART. 17 ale
O.U.G. nr. 97/2005 ce Tncaica de asemenea (Tn opinia subsemnatului) prevederile art.29, al. (1) si (2) din
CONSTITUTE ROMANIEI; Ordinul Ministrului de Interne 1190/ 31.07.2001 (sau 2000) CARE NU A
AJUNS LA PUBLIC TNCALCANDU-SE de cStre legiuitor art.31, al. (1),(2) din CONSTITUTE ROMANIEI SI
APOI ("colac peste pupaza") prin abrogarea prevederii art. 26 din cadrul acestuia la data de 01.04.2003
(sau 2004) s-a atentat Tn mod implicit si la art. 29, al. (1), (2) respectiv art. 33, al. (1), (2) din
CONSTITUTE ROMANIEI (!), SOLUTIA DE RESPINGERE A CERERII DE SESIZARE A CURTII
CONSTITUTIONALS CA "INADMISIBIL" PRONUNTATA TN DOSARUL NR. 181/39/2015 DE CATRE CURTEA

DE APEL SUCEAVA TN DATA DE 08.06.2015 NU ESTE CORECTA din urmatoarele considerente:


calea procesuala de urmat a subsemnatului a fast cea corecta: Tn cazul Tn care era admisa
CONTESTATIA TN ANULARE a subsemnatului, sesizarea CURTH CONSTITUTIONALS ar fi fost
pasul urmator facest lucru a fost precizat chiar de cgtre Presedintele completului de
iudecata Tn timpul audierii subsemnatului (Tn calitate de contestator) - cauza 13 si
binemjeles Tnainte de retragerea completului de judecata pentru deliberari],
dupa cum am aratat Tn ateitea Tnscrisuri, precum si Tn fa{a instance!: cum poate o lege (Tn
speta ART. 5, al. (1),{2) al Legii nr. 105/1996, spre exemplu) Tn acelasi timp pe de o parte sa
irnpuna un anumit lucru (Tn speta CNP-ul), deci sa nu admita o alternativa {copiind si

,
I

I
.

Imbunatatind (!) practicile regimului dictatorial Ceausescu - a nu se uita faptui ca CNP-ul a


fast introdus fsi ... atat (Hlprin DECRETUL NR. 597 2 M ARTIE 1978 in plin reeim comunist
{]]} , iar pe de alta parte sa fie constitutionala (in speta sa respecte art.29, al. (1) $i (2) din
CONSTITUTE ROMANIEI ?! Este o imposibilitate, utilizand minima logical Si numai pentru
aceasta ar fi trebuit ca instanfa sa sesizeze CUREA CONSTITUTIONAL chiar DIN OFICIU !
De aceea nu pot Tnjelege o astfel de "solute" data de o instan^ dintr-o Jara democratica... ,
-

tn mod similar, nu pot Tnfelege aceeasi "solute" data de instance" Tn cazul Ordinului
Ministrului de Interne 1190/ 31.07.2001 (sau 2uOO), ale carui prevederi (fn speja art. 26 din
cadrul acestuia) erau (SI SUNT - subl. mea) de interes public, dar ... nu au ajuns la public (nu
au fost publicate)!, Tncalcandu-se TN MOD FLAGRANT ort.31, al. (1},(2) din CONSTITUJIA
ROMANIEI 1
Pentru aceste minime considerente, cer anularea SOLUTIEI DE RESPINGERE A CERERII DE

SESIZARE A CURTII CONSTITUTIONALE CA "INADMISIBIL" PRONUNTATA IN DOSARUL NR. 181/39/2015


DE CATRE CURTEA DE APEL SUCEAVA TN DATA DE 08.06.2015.

10.06.2015

ing. geolog Barbir Gabriel Danut

/-

'

Tn alta ordine de idei,

La dosar nr. 181/39/2015

CATRE

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
STR. STEFAN CEL MARE NR.62
SUCEAVA, COD POSJAL 720062
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL
Subsemnatui Barbir Gabriel Danut cu domiciliul m satui Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATD 1701023335011, Tn temeiul art. 508, al. (4) NCPC formuiez
prezenta
PlANGERE

TMPOTRIVA RESPINGERII CONTESTATIEI IN ANULARE FORMULATA DE SUBSEMNATUL LA DATA DE


12.03.2015, (COMPLETATA CU TNSCRISUL DEPUS LA DATA DE 25.05.2015, PRECUM 1 VERBAL LA
ACEEASI DATA) PRONUNTATA TN DOSARUL NR. 181/39/2015 DE CATRE CURTEA DE APEL SUCEAVA TN

DATA DE 08.06.2015 (completul dejudecata Presedinte: Nechita Maricel, Judecatori: Grigorean Diana

"

si Mihalciuc Lilioara). Motive:


prin solufia data a fost Tncalcat in mod grosolan art. 508, al. (2) NCPC. Concret: era
OBLIGATORS depunerea de catre intirrtat a tntampinlrii I Ea nu a fost depusa, desi in plus
[pe I3nga prevederile art. 508, al. (2) NCPC pe care trebuia sa le cunoasca, dar pe care se
vede ca le-a ignorat - deh..., dreptui celui mai tare...] intimatului, prin adresa din data de
17.03.2015 a CURTII DE APEL SUCEAVA, i s-a comunicat "sub sanctfunea decaderii din
dreptui de a mai depune probe si de a invoca exceptii" OBLIGATIVITATEA depunerii
Tntampinarii...; aceasta "sancfiune" nu a mai fost pusa ?n aplicare: subsemnatul cand a

Tncercat sa vorbeasca despre ea, Presedintele completului de judecata a intervenit


"schimband vorba" pentru o asa-zisa coerenta Tn expunere (nu refln daca a fost folosit
termenul "coerenta", dar idea asta a fost - v. Tnregistrarea audio a sedinfei), dar pana la
final nu a mai adus vorba despre ea...,
nimic din argumentative subsemnatului prezentate Tn CONTESTATIA TN ANULARE, Tn

TNSCRISUL DEPUS LA DATA DE 25.05.2015, PRECUM si VERBAL LA ACEEASI DATA PRECUM si


LA DATA DE 08.06.2015 NU A FOST LUATtN SEAMA DE INSTANjA...
Ce-ar mai fi de adaugat? Subsemnatul (am demonstrat) nu a avut parte de la Tnceputul
acestui demers judiciar si pana Tn prezent de o judecata impar|iala. Cu alte cuvihte a fost mcalcat Tn
consecinta si art.6, al. (1) NCPC, etc. Tn consecinta, cer (prin prezenta) admiterea CONTESTATIEI TN
ANULARE FORMULATA DE SUBSEMNATUL LA DATA DE 12.03.2015 si implicit desfiinjarea HOTARARII

t"

CIVILE / DECIZIEI NR. 317 a CURTH DE APEL SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1
FISCAL pronunfata Tn sedin^a publica din 26 ianuarie si precum si a HOTARARII CIVILE/SENTINJEI nr.
1911/ 10.04.2014 a TRIBUNALULUI SUCEAVA - SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.

10.06.2015

ing. geolog Barbir Gabriel Danuf

Ir:

Dosar nr. 181/39/2015

- obligare emitere act administrativ -

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAtf W
DEClZlAnr.2742
^ c'
Sedinja publics din 08 iunie 2015
Presedinte
Nechita Maricel
Judecator
Grigorean Diana
Judecator
Mihalciuc Lilioara
Grefier
Vornicu Gabriela

O;

Pe rol, judecarea contestajiei in anulare formulata de Barbir Gabriel Danut,


domiciliat in satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr. 58, judejul Suceava, impotriva deciziei
nr. 317 din 26 ianuarie 2015 pronmrfata de Curtea de Apel Suceava - Secjia de Contencios
Administrativ si Fiscal in dosarul nr. 1031/86/2014*, intimat fiind Serviciul Public
Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei, cu sediul in orasul Vatra Dornei,
str. Unirii nr. 20 A, judejul Suceava.
La apelul nominal, facut in sedinJa publica, a raspuns contestatorul Barbir Gabriel
Danuk personal, lipsa fiind reprezentantul intimatului Serviciul Public Comunitar Local de
Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefier, invederandu-se urmatoarele:
- intimata nu si-a exprimat punctul de vedere asupra aspectelor comunicate prin
adresa, cS, la data de 03.06.2015, prin serviciul Registratura;
- numita Francu Doina a depus chitanta nr. 9120/28.05.2015 reprezentand taxS
judiciara de timbru aferenta cererii sale de interven^e accesorie formulata;
- Buzila Rodica nu a depus la dosarul cauzei dovada achitarii taxei judiciare de timbru
pusa in vedere prin adresS (fila 34 dosar) aferentS cererii sale de intervenjie accesorie, dupa
care,
Curtea invoca din oficiu exceptia de netimbrare a cererii de interven^ie accesorie
formulata
_ de numita Buzila Rodica.
Contestatorul, avand cuvantul, solicits admiterea acestei excepfii, dat fiind cS intradevSr dovada de achitare a taxei judiciare de timbru nu a ajuns la dosarul cauzei.
Curtea anuleaza cererea de interven|ie accesorie formulata de Buzila Rodica, ca
netimbrata, motivat de faptul ca, desi i s-a pus in vedere, prin adresa (fila 34 dosar),
obligativitatea achitSrii taxei judiciare de timbru in valoare de 20 lei in temeiul art.27 din
OUG nr. 80/2013, aceasta nu s-a conformat acestei obligajii panS la acest termen de judecata.
In temeiul art.64 c.p.c. curtea pune in discufie admisibilitatea in principiu a cererii de
interventie accesorie formulata de Francu Doina.
Contestatorul, avand cuvantul, arata ca este de acord cu admisibilitatea in principiu a
acestei cereri.
Curtea, fa{5 de obiectul cauzei si faja de motivele invocate in cererea de interventie
accesorie a numitei Francu Doina, constatS cS aceasta nu a fost dovedit interesul propriu in
formularea acestei cereri in sensul art.61 alin.l c.p.c., motiv pentru care in temeiul art.64
c.p.c. respinge cererea de interven^ie accesorie formulatS de Francu Doina, ca inadmisibila.
Curtea pune in discutie cererea formulata de contestator de sesizare a Curtii
Constitujionale cu excepfia de neconstitufionalitate a dispozifiilor art.l al.l lit.d din HG
nr.l 11/1997, art.2 din HG nr.l 13/1997, art.8 al.l lit.a, art.14, art.25 lit.a din HG nr.1375/2006,
precum si dispozifiilor art. 5 al. 1 si 2 din Legea nr. 105/1996, art.6 alin.l si 2 si art. 17 din
OUG nr. 97/2005, prin raportare la dispozifiile art.29 alin.l si 2 si art.31 din Constitufia
Romaniei.

Petentul solicita sesizarea Curjii constitutional cu cererea de solufionare a exceptiilor


invocate.
Cu privire la cererea de sesizare a Cur|ii Constitutional cu exceptia de
neconstitutionalitate a art.l all lit.d din HG nr.l 11/1997, art. 2 din HG nr. 113/1997, art. 8 al.
1 lit. a, art. 14, art. 25 lit. a din HG nr. 1375/2006, prin raportare la dispozitiile art.29 alin.l i
2 i art.31 din Constitutia Romaniei, fata de dispozitiile art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992
privind organizarea si funcjionarea Cur|ii Constitutional potrivit cu care Curtea
Constitutionals decide asupra excepfiilor ridicate in fafa instanfelor judecatoreti sau de
arbitraj comercial privind neconstitufionalitatea unei legi sau ordonanfe ori a unei dispozifii
dintr-o lege sau dintr-o ordonanfd in vigoare, care are legdtura cu solufionarea cauzei in
orice fazd a litigiului i oricare ar fi obiectul acestuia", curtea respinge aceasta cerere ca
inadmisibila. In acest sens, curtea retine ca dispozitiile legale criticate de petent ca
neconstitutionale nu sunt cuprinse in legi sau ordonanfe in vigoare ci in hotarari ale
guvernului.
In ceea ce priveste cererea de sesizare a Cur|ii Constitutional cu exceptia de
neconstitutionalitate a dispozijiilor art. 5 al. 1 si 2 din Legea nr. 105/1996, art.6 alin.l i 2 si
art. 17 din OUG nr. 97/2005, prin raportare la dispozitiile art.29 alin.l i 2 i art.31 din
Constitutia Romaniei, Curtea urmeaza a se pronun^a asupra acesteia in functie de solutia ce se
va da contestatiei in anulare formulate, avand in vedere ca textele criticate de petent ca fund
neconstitutionale vizeaza temeiuri care au legatura cu solu|ionarea fondului cauzei i nu cu
solutionarea contestatiei in anulare.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau incidente de solutionat, Curtea constata
terminata cercetarea judecatoreasca i acorda cuvantul in dezbateri.
Contestatorul, avand cuvantul, solicita a se reformula Legea nr. 105/1996, in aa fel
incat sa existe o alternativa asupra reprezentarii printr-un cod de identificare, cum este codul
numeric personal, neputand accepta ca un numar sa il reprezinte din motive religioase.
Totodata, in privinta Ordinului nr. 1191/31.07.2001 al Ministrului de Interne, arata ca acesta a
fost abrogat cu incalcarea art. 31 din Constitutia Romaniei. Fara cheltuieli de judecata.
Constatand dezbaterile inchise,
Dupa deliberare,

i*
CURTEA,

Asupra contestatiei in anulare de fata, constata urmatoarele:


Prin cererea adresata Tribunalului Suceava - Sectia de contencios administrativ si
fiscal la data de 03.02.2014 si inregistrata sub nr. de dosar 1031/86/2014 reclamantul Barbir
Gabriel Danut a solicitat in contradictoriu cu paratul Serviciul Public Comunitaf Local de
Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei ca prin hotararea ce se va prommta sa se dispuna
obligarea acesteia la eliberarea unei carti de identitate pe numele sau dar fara atribuirea CNPului.
Prin sentinfa nr. 1911 din 10 aprilie 2014, Tribunalul Suceava - Sectia de contencios
administrativ i fiscal a respins actiunea formulata de reclamantul Barbir Gabriel- Danut, m
contradictoriu cu paratul Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor - Vatra
Dornei.
Impotriva acestei sentinte a promovat recurs, in termen legal, reclamantul Barbir
Gabriel-Danut, iar prin Decizia nr. 317 din data de 26.01.2015 data in dosar
nr.l031/86/2014* Curtea de Apel Suceava - Sectia de contencios administrativ i fiscal a
respins ca nefondat recursul.
Impotriva acestei decizii, a formulat contestatie in anulare, in termen legal, petentul
Barbir Gabriel Danut, criticand-o pentru nelegalitate, fiind inregistrata pe rolul Curtii de
Apel Suceava - Sectia de contencios administrativ i fiscal sub nr. 181/39/2015.

in dezvoltarea contestafiei sale in anulare, care in drept se incadreaza in prevederile


art. 503 al. 2 pet. 1-3 din Codul de procedura civilS, contestatorul a aratat, in esenjS, ca, din
conjinutul deciziei atacate nu reiese ca instanta a luat act de inc&lcarea evidenta a Constitutiei
Romaniei prin prevederile art. 5 al. 2 din Legea nr. 105/1996, care desfiinjeaza persoana
umana, reducand-o la un numar. In ceea ce priveste Ordinul nr. 1190/31.07.2001 (sau 2000) al
Ministrului de Interne, a aratat ca instanta nu a ac|ionat in sensul art. 22 al. 2 din Codul de
procedura civila pentru a sesiza Curtea Constitutionals, avand in vedere modul cum acesta a
fost abrogat si faptul ca acest Ordin ,,nu ajunge la public"; OUG nr. 97/2005, singurul
argument al paratului-mtimat si care a fost luat in considerare de catre completul de judecata a
aparut dupa si in contextul abrogarii Ordinului nr. 1190/2001 (sau 2000) si este abuziv la fel
ca si Legea nr. 105/1996 prin neprevederea unei alternative pentru cei ce refuza codul
numeric personal din motive religioase.
A mai aratat ca nu apare in conjinutul deciziei atacate menjiunea existen|ei buletinelor
faraCNP.
Prin precizarile scrise (filele 26-29 dosar), contestatorul Barbir Gabriel Danut a mai
aratat, in esenta, ca ceea ce doreste acesta prin acest demers justijiar este doar o alternativa, un
act de identitate farS CNP, iar in situajia in care excede competentei instan^ei, a solicitat
sesizarea Curtii Constitutional cu excepjia de neconstitu|ionalitate a art. 5 al. 1,2 din Legea
nr. 105/1996, art. 1, al. 1 lit. d din HG nr. 111/1997, art. 2 din H.G. nr. 113/1997; art. 6 alin.
1,2, art. 17 din OUG nr. 97/2005; art. 8 al. 1, lit a , art. 14, art. 25, lit.a din HG nr. 1375/2006
si a tuturor articolelor, alineate, paragrafe etc. din legi, ordonanje de urgenja, hotarari de
guvern, s.a. care due la obligarea persoanei, a cetafeanului roman onest la acceptarea forjata a
codului numeric personal. De asemenea, a solicitat sesizarea Curtii Constitutional a
Romaniei vizavi de modul in care s-a incalcat de catre legiuitor art. 31, al. 1 si 2 din
Constitu|ia Romaniei prin faptul ca Ordinul Ministrului de Interne 1190/31.07.2001 (sau
2000) nu a ajuns la public, iar ulterior prin abrogarea prevederii art. 26 din cadral acestuia la
data de 01.04.2003 (sau 2004) s-a atentat in mod implicit si la art. 29, al. 1 si 2, respectiv
art.31 al. 1,2 din Constitutia Romaniei.
In sedinja publica de azi, Curtea a respins ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii
Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a art. 1, al. 1 lit. d din HG nr. 111/1997,
art. 2 din HG nr. 113/1997, art. 8 al. 1 lit. a, art. 14, art. 25 lit. a din HG nr. 1375/2006, prin
raportare la dispozitiile art.29 alin.l si 2 si art.31 din Constitutia Romaniei, fata de dispozitiile
art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale
potrivit cu care ,,Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor
judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante
ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu
solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia".
Examinand legalitatea contestatiei in anulare, prin prisma actelor i lucrarilor
dosarului i motivelor de contestatie in anulare prevazute de art. 503 alin.l pet. 1,2 i
3 C.p.c.,, Curtea constata urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art.503 alin.2 pet. 1,2 si 3 c.p.c. hotararile instantelor de recurs pot
fi atacate cu contestatie in anulare atunci cand: 1. hotararea data in recurs a fost pronuntata de
o instanta necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instantei
si, desi se invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra
acesteia; 2. dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori materiale; 3. instanta de
recurs, respingand recursul sau admitandu-1 in parte, a omis sa cerceteze vreunul dintre
motivele de casare invocate de recurent in termen.
In continuare curtea va analiza motivele de contestatie in anulare anterior precizate
prin prisma argumentelor invocate de petent.
Astfel, cu privire la motivul de contestatie in anulare prevazut de art.503 alin.2
pct.l c.p.c., curtea considers ca acesta nu este intemeiat.

Astfel, potrivit motivului de contesta|ie in anulare anterior enunjat, contestatia in


anulare este admisibila atunci cand hotararea data in recurs a fost pronunjata de o instants
necompetenta absolut sau cu incalcarea normelor referitoare la alcatuirea instanfei i, desi se
invocase exceptia corespunzatoare, instanta de recurs a omis sa se pronunte asupra acesteia.
Or, in cauza de faja, curtea retine ca decizia atacata a fost pronunjata de Curtea de apel
Suceava, instanta competenta general, material i teritorial sa solutioneze recursul conform
art.96 pct.3 c.p.c. coroborat cu art.20 din Legea nr.554/2004 a contenciosului administrativ.
De asemenea, curtea refine ca recursul in cauza a fost solufionat de catre o instanta
alcatuita legal, conform art.54 alin.2 din Legea nr.304/2004.
Totodata, curtea retine ca in cauza solutionata prin Decizia nr. 317 din data de
26.01.2015 nu a fost invocata nici o exceptia vizand competenfa sau alcatuirea instantei.
Referitor la motivul de contestatie in anulare prevazut de art.503 alin.2 pct.2
c.p.c., curtea considers ca acesta nu este intemeiat.
Astfel, potrivit motivului de contesta|ie in anulare anterior enun^at, contestatia in
anulare este admisibila atunci cand dezlegarea data recursului este rezultatul unei erori
materiale.
Cu titlu prealabil curtea reamintete faptul ca dispozitiile art.503 alin.2 pct.2 din Codul
de procedura civila sunt de stricta interpretare si au in vedere numai greeli materiale cu
caracter procedural, in legatura cu aspectele formale ale judeca|ii(cum ar fi de exemplu
anularea ca netimbrat a recursului, dei la dosar era depusa, in original, chitanja prin care se
facea dovada achitarii taxei ori respingerea recursului ca tardiv, desi din dovezile existente la
dosar rezulta ca acesta este formulat in termen iar solutia de respingere s-a baza exclusiv pe
calcularea gresjta termenului de recurs).
Or, in cauza de fata curtea constata ca prin cererea formulata petentul invoca pretinse
greeli de judecata, aspect care insa nu poate face obiect de analiza in cadrul contestajiei in
anulare.
Dispozitiile art.503 alin.2 pct.2 din Codul de procedura civila vizeaza greeli de
procedura, i nu greeli de judecata, respectiv de apreciere a probelor, de interpretare a unor
dispozitii legale sau de rezolvare a unui incident procedural.
A da partilor posibilitatea de a se plange aceleiai instanje care a dat hotararea de
modul in care a apreciat probele, a interpretat legea i a stabilit raporturile dintre parti ar
insemna sa se deschida dreptul partilor de a provoca rejudecarea caii de atac a recursului, ceea
ce este inadmisibil.
Aa cum s-a aratat, dispozi^iile legale care reglementeaza aceasta cale extraordinara de
atac au un camp limitat de aplicajie, astfel ca ele trebuie sa fie interpretate, in toate cazurile, in
mod restrictiv, pentru a nu deschide in ultima instan^a calea unui veritabil ,,recurs la recurs".
Cu privire la motivul de contestatie in anulare prevazut de art.503 alin.2 pct.3
c.p.c., curtea considera ca acesta nu este intemeiat.
Astfel, potrivit motivului de contestatie in anulare anterior enuntat, contesta^ia in
anulare este admisibila atunci cand instanta de recurs, respingand recursul sau admitandu-1 in
parte, a omis sa cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent in termen;
Dispozijiile art.503 alin.2 pct.3 c.p.c., care reglementeaza unui dintre cazurile de
contestatie in anulare specials, sunt de stricta interpretare i au in vedere numai situatia in care
instan^a de recurs a ignorat total unui dintre motivele de recurs invocate prin cererea de recurs
iar aceasta omisiune s-a produs din gresealS. Norma legala enun|ata are in vedere numai
omisiunea instance! de recurs de a examina unui dintre motivele de casare prevazute de
art.488 c.p.c., iar nu argumentele de fapt i de drept invocate de parte, aceste argumente
trebuind sa fie subsumate motivului de casare pe care se sprijina, oricat de larg ar fi dezbatute.
De altfel, instanja de recurs nu are obligatia de a analiza fiecare argument cuprins in motivele
de recurs pentru a oferi un raspuns detaliat acestui argument, ci de a analiza fiecare motiv de
casare(putand grupa in acest sens argumentele aduse de parte).

Astfel, curtea reaminteste faptul ca motivarea hotararii nu este o problema de volum ci


una de conjinut. Astfel cum s-a rejinut si in jurisprudenfa CEDO(cauza j^ina^ contra
Romaniei)[pbligatia pe care o impune art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru
apararea drepturilor omului instanfelor nationale de a-si motiva deciziile nu presupune
existenta unui raspuns detaliat la fiecare argument (Hotararea Perez, precitata, paragraful 81;
Hotararea Van der Hurk, precitata, p. 20, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, precitata,
paragraful 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke i Lenoble impolriva Franlei, Cererea
nr. 40.490/98, CEDH 2000-IX)7]Dimpotriva, conform jurisprudent^ Curtii, notiunea de
proces echitabil presupune ca o instanta interim care nu a motivat decat pe scurt hotararea sa
sa fi examinat totui in mod real problemele esentiale care i-au fost supuse.
Prin cerea de recurs, ce a facut obiect de analiza in Decizia nr. 317 din data de
26.01.2015 pronun^ata de Curtea de Apel Suceava sectia de contencios administrativ si
fiscal in dosarul nr. 1031/86/2014* , desi nu a aratat in mod explicit, rezulta ca petentul a
invocat drept motiv de casare art.488 pet.8 c.p.c.
Or, in cauza de fata, din analiza deciziei nr. 317 din data de 26.01.2015 pronunfata de
Curtea de Apel Suceava - sectia de contencios administrativ si fiscal in dosarul
nr. 1031/86/2014* prin care a fost respins recursul petentului ca nefondat, prin raportare la
motivele de recurs invocate de acesta, curtea refine ca instanta de control judiciar a analizat
motivele invocate.
Asa cum s-a aratat, dispozitiile legale care reglementeaza aceasta cale extraordinara de
atac au un camp limitat de aplicajie, astfel ca ele trebuie sa fie interpretate, in toate cazurile, in
mod restrictiv, pentru a nu deschide in ultima instants calea unui veritabil ,,recurs la recurs".
De altfel, si in jurisprudent Curjii Europene a Drepturilor Omului se retine in mod
constant faptul jca principiul securitatii raporturilor juridice implica respectarea principiului
autoritatii lucrului judecat, conform caruia nici o parte nu este indrepta|ita sa solicite o
revizuire a unei hotarari definitive si irevocabile, obligatorii, si, mai ales, nu in scopul de a
obtine o rejudecare i o noua analiza a cauzei. Puterea de control a instantelor ierarhic
superioare trebuie exercitata pentru a corecta erorilejustitiei, iar nu pentru a se efectua o noua
analiza a cauzei. Calea de atac nu trebuie sa constituie un apel deghizat, iar posibilitatea de a
exista doua opinii diferite asupra obiectului cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare.
O exceptie de la aceasta regula se admite numai atunci cand este justificata de circumstante
riguroase si de substanja (cauza Ryabikh c. Rusiei). Cu toate acestea, principiul securitatii
juridice nu este unui absolut. Curtea insasi a recomandat uneori redeschiderea unor procese,
ca fiind cea mai potrivita masura reparatorie, atunci cand procedurile derulate in fata
instanfelor nafionale nu au respectat cerintele articolului 6 din Conven|ie(cauza Lungoci c.
Romaniei). In orice caz, puterea de a initia si de a admite o cale extraordinara de atac trebuie
exercitata de catre autoritati in asa fel incat sa asigure, in eel mai inalt grad posibil, un
echilibru just intre interesele implicate in cauza..
' Astfel, pronun^andu-se in cauza MITREA vs. Romania, cererea nr.26105/03, la 29
iulie 2008, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a apreciat ca o cale extraordinara de atac,
fie ea si introdusa de una din parfile procesului, nu poate fi admisa, in absenta unui "defect
fundamental" care poate conduce la arbitrariu. Faptul ca instanfa care solutioneaza contestafia
si instanfa a carei hotarare este contestata au doua puncte de vedere diferite este un caz tipic in
care nu se justifies desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile. j
( Ca si in alte cauze anterioare, Curtea a apreciat, in considerarea prezumtiei de
validitate (res iudicata:prQ;,Yeritate habetur) de care se bucura aceste hotarari, si a securitajii
raporturilor juridicej ca in absenta unor .circumstante exceptionale - situa|ii numite Curte
,,defecte fundamentale" ale hotararii (neindeplinirea procedurii de citare, cauza Tishkevich c.
Rusiei; neparticiparea la proces a terfului ale carui drepturi sunt afectate, cauza Protsenko c.
Rusiei) - acest lucru nu justifies desfiintarea unei hotarari judecatoresti definitive si
irevocabile, ce a intrat in puterea lucrului judecat, prin intermediul unei cereri de contestafie
in anulare exercitata chiar de un particular care fusese parte la procedura. j

In consecinja, fa{a de considerentele anterior expuse, in temeiul art.508 c.p.c. i


art.503 alin.l pct.l, 2 i 3 C.p.c., curtea va respinge cererea de contestajie in anulare ca
nefondata.
Referitor la cererea de sesizare a Cur^ii Constitujionale cu exceptia de
neconstitujionalitate a dispozitiilor art. 5 al. 1 si 2 din Legea nr. 105/1996, art.6 alin.l i 2 i
art. 17 din OUG nr. 97/2005, prin raportare la dispozi|iile art.29 alin.l i 2 i art.31 din
Constitujia Romaniei, faja de solujia ce se va pronunja cu privire la contestatia in anulare,
curtea considers ca aceasta este inadmisibila.
Astfel, conform dispozitiilor art. 29 alin. 1 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea
i functionarea Curjii Constitujionale ,,Curtea Constitutionals decide asupra exceptiilor
ridicate in faja instanjelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea
unei legi sau ordonanje ori a unei dispozijii dintr-o lege sau dintr-o ordonanja in vigoare, care
are legatura cu solufionarea cauzei injmceJazajJitigiului i oricarg^ar fi obiectul acestuja".
Or, in cauza de fa{a, textele criticate de petent ca fiind neconstitujionale vizeaza
temeiuri care au legatura cu solu^ionarea fondului cauzei i nu cu solu|ionarea contestatiei in
anulare.
Prin urmare, cum cererea de contesta]:ie in anulare va fi respinsa ca neintemeiata de
catre curte gauza__nu__jva mai fi ^ejudecata pe fond astfel incat textele criticate ca
neconstitutionale de catre petent nu mai au legatura cu solujionarea cauzei in acest cadru
procesual.
*

Pentru aceste motive,


In numele Legii,
DECIDE:
Respinge contesta|ia in anulare formulata de Barbir Gabriel Danut, domiciliat in satul
Cozaneti, comuna Dorna Arini, nr. 58, judejul Suceava, impotriva deciziei nr. 317 din 26
ianuarie 2015 pronunj:ata de Curtea de Apel Suceava - Sectia de Contencios Administrativ i
Fiscal in dosarul nr. 1031/86/2014*, intimat fiind Serviciul Public Comunitar Local de
Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei, cu sediul in oraul Vatra Dornei, str. Unirii nr. 20 A,
judejul Suceava, ca nefondata.
Respinge cererea de sesizare a Curjii Constitu^ionale a Romaniei cu excepjia de
neconstitujionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. 1 i 2 din Legea nr. 105/1996, art.6 alin.l i 2 i
art. 17 din OUG nr. 97/2005, ca inadmisibila.
Cu drept de recurs in 3 zile pentru cererea de sesizare a Curjii Constitutional a
Romaniei.
Defmitiva.
Pronunjata in sedinta publica, azi, 05 iunie 2015.
Pre$edinte,

Red. Nechita M.
Jud. recurs Stanescu A.
Tehnored: V.G.
4 exempl/15.06.2015

Judecatori,

| PENTRU CONF^
ORIGIMALUL

Grefier,

Dosar nr. 181 /39/2015

- indreptare eroare materials -

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEA VA
SECT1A DE CONTENCIOS ADMINISTRATE 1 FISCAL
INCHEIERE
edinta camerei de consiliu din data de 15.06.2015
Instanta constituita din:
Presedinte
Nechita Maricel
Judecator
Grigorean Diana
Judecator
Mihalciuc Lilioara
Grefier
Vornicu Gabriela

r:

La ordine, judecarea sesizarii din oficiu de indreptare eroare materials strecurata in


dispozitivul deciziei nr.2742/08.06.2015.
La apelul nominal facut in sedin^a camerei de consiliu, au lipsit parole, cauza
solutionandu-se fara citarea acestora.
S-a expus referatul cauzei, dupa care:
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, curtea refine cauza spre
solutionare cu privire la sesizarea din oficiu de indreptare eroare materials.
CURTEA,
Prin sesizarea inregistrata la data de 15.06.2015, in dosarul nr. 181/39/2015, curtea s-a
sesizat din oficiu cu privire la eroare materials strecurata in dispozitivul deciziei
nr.2742/08.06.2015, pronunfata m dosarul nr.181/39/2015, in sensul cS la paragraful al treilea din
dispozitiv s-a mentionat eronat termenul in care se poate declara calea de atac cu privire la solutia
data asupra cererii de sesizare a Curfii Constitutional.
Analizand actele si lucrarile dosarului curtea constata ca intr-adevar, in cuprinsul
dispozitivului deciziei nr.2742/08.06.2015, pronunfata in dosarul nr.181/39/2015 s-a mentionat
eronat termenul in care se poate declara calea de atac cu privire la solutia data asupra cererii de
sesizare a Curtii Constitutional ca fund 3 zile in loc de 48 ore de la pronunfare.
Or, potrivit art.442 alin.l C.pr.civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea si
sustinerile partilor sau cele de calcul, precum si orice alte erori materiale cuprinse in hotarari sau
incheieri pot fi indreptate din oficiu ori la cerere.
f
In aceste conditii, constatand ca sunt indeplinite cerinfele legale pentru indreptarea erorii
materiale, in temeiul art.442 alin.l C.pr.civ., curtea va admite sesizarea si va dispune indreptarea
erorii materiale strecurate in cuprinsul dispozitivului deciziei nr.2742/08.06.2015, pronuntata in
dosarul nr.181/39/2015 in sensul ca la al treilea paragraf din dispozitiv se va mentiona ,,Cu drept
de recurs in termen de 48 de ore de la pronunjare pentru cererea de sesizare a Curtii

-*

\e a Ro

Cur|ii Constitutionale a Romaniei.", cum din eroare s-a trecut.


Pentru aceste motive,
In numele legii
DISPUNE:
Admite sesizarea din oficiu de indreptare eroare materials.
Dispune indreptarea erorii materiale strecurate in cuprinsul dispozitivului deciziei
nr.2742/08.06.2015, pronunfata in dosarul nr. 181/39/2015 in sensul ca la al treilea paragraf din
dispozitiv se va menjiona ,,Cu drept de recurs in termen de 48 de ore de la pronunjare pentru
cererea de sesizare a Curjii Constitutional a Romaniei." in loc de ,,Cu drept de recurs in 3 zile
pentru cererea de sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei.", cum din eroare s-a trecut.
Definitiva.
Data in camera de consiliu.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15.06.2015.
Preedinte,

Judecatori,

Grefier,

'

,
Red. Nechita M.
Jud.recurs Stanescu A.
Tehnored: V.G.

4 exempl/15.06.2015

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SIR. STEFAN CEL MARE NR. 62
SUCEAVA
SECJIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNA ARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58, jude^ul SUCEAVA

DOSARUL NR. 181/39/2015


Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Contestatie Tn anulare Recurs
Obiectul dosarului: obligare emitere act administrativ
Complet: c4 r

COMUNICARE
HOTARARE CIVILA

'
:

NR. 2742/2015 DIN DATA DE 08 lunie 2015

'

Stimata doamna/Stimate domn,


v3 comunicam, alSturat, copia hotararii civile nr. 2742/2015, pronun^ata la data de 08 lunie 2015, de
catre CURTEA DE APEL SUCEAVA SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
:

L.S. PRESEDINTE
(stampila)

GREFIER,

G.V. 15,00.2015 13:47:24

ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
Sir. Stefan eel Mare Nr. 62
Suceava, Cod postal 720062

PENTRUJUSTIJIE.
ASEiNMANACUPRIORITATE

S 0918 i 2

R...
AR

'.
Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNA ARINI, SAT
COZANEST!, nr. 53, jude^u! SUCEAVA

T.P.
POSTAROMANA
Nr. 103/P/5347/2009
Valabilitate - permanent^

V-

'

:
1
'

ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE ! JUSTTpE
STR. BATISTE! NR. 25
SECTORUL 2 - BUCURET!
SECTIA DE CONTENC10S ADMINISTRATIV SI FISCAL
Camera M 3

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNAARINI, SAT
C02ANETI, nr. 58 judejul SUCEAVA

DOSARUL MR-181/38/2015
Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului; exceppe de neconstitutlonalitate
NCPC

CITAJIE

'

emisala08lulie2015
,

Stimata dMwnni/Stlmate damn,


Sunte|i chernat Tn aceasta instants, camera M 3, Complet completui c2 var3, Tn data de 16 luiie 2015, ora
11:00 in cslitats de rscyrent - f^xsi^mA, in proces cu SERV1CIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVSDEi^TA A PERSOANELOR VST'RA 3ORNEI Tn calitate de intimat - parat.
In cazul Tn care nu va puteg fiifapsa la proces, ave{i posibilitatea de a solicita, prin eerere scrisa,
judecaroa causei In lipsa.
Prin Tnmanarea citajiei, sub sernnituRi de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
on prin functionaru! sau persoana Tnsarcinata cu primirea corespondenjei pentru un termen de judecata, ce!
citat este prezumat oS are in cunolinp si termenele de judecata ufterioare aceluia pentru care citafla i-a tost
Tnmangtli,

LS. PRESEDINTE
(itampiJa)

MAG1STRATASISTENT,

M.O. 08.07.201511:26:31

:
<.--

. A/

A
/- ai/
COOO/COOO

f]

fDOI SOIDN31NOO

8i86TTT30 XVd HVCS:TT STOS iO/80

fr
/7

r<?

IT

cc 6

*~e

J>' j

/ay

(T
Qh-^t '

;~S
rif

,
/

<st#

&1 C^
//

^ cJ

*
/JAlJm ,/$ /

.
;

f
O

/")

7*?Jr
/

~~

rrt'h

*>
*1

//W

ct C e (-&-?-/'

^g 9 ,
, cUSt,? C/J -

f
V

d
>&&

'

j>~esc

.A-)'

4
*

:
'
if
W

"

V,

L.tZLi-1 &-&C

,yv
;

23 /

*CJ

(7) .

^/jp-^/^^^i/tc_

pf*gm,'
[
"--

/A"

:
"

.;
-

x
4/

;
X

otarare nr. 4/2005 din 28 aprilie 2005, definitiva la 28 iulie 2005, in ...

http.7/www.dreptonline.ro/spete/detaliu_speta.php?cod_speta=

30. Curtea reaminteste ca dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6.1 din Conventie,
include printre aitete dreptul partitor de a prezenta observatute pe care le considers pertinente
pentru cauza tor. Intrucat Conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau
iluzori, ci drepturi concrete si efectrve (Hotararea Artteo impotriva ftafei, din 13 mai 1980,
seria A, nr. 37, p. 16, paragraful 33), acest drept nu poate fi considerat efectlv decat daca
aceste observati sunt in mod real "ascultate", adica in mod corect examinate de catre instanta
sesizata. Attfel spus, art. 6 implica m'ai ales in sarc'na "instantei" obligatia de a proceda la un
examen efectiv al mijloacelor, argumenteld"r si al etementetor de proba ale partitor, eel putin
pentru a te aprecia pertinenta [Hotararea Perez impotriva Frantei (GC), Cererea nr.
47.287/99, paragraful 80, CEDH 2004-1, si Hotararea Van der" Hurk impotriva Olandel, din 19
aprilie 1994, seria A, nr. 288, p. 19, paragraful 59].
'

31. In speta, Curtea observa ca in apel Tribunalul Braila a respins actiunea reclamantului,
motrvand ca intregul imobil pa cars i mostenise intrase in mod legal in patrimoniul statului, fara
insa sa anafeeze, spre deosebire de judecatorie, probele depuse la dosarde catre reclamant
sau sa resp'nga motivat, daca era cazul, pe cele pe care te-ar fi apreciat drept nepertinente.
32. Este evident ca in general nu este in sarcina Curtii sa se pronunte asupra eroribr de rapt
sau de drept care ar fi fost combe de catre o instanta interna [a se vedea printre altete
Hotararea Garcia Ruiz impotriva Spaniel (GC), Cererea nr. 30.544/96, paragraful 28, CEDH
1999-1], interpretarea tegisbtieirevenlnd In primul rand autoritatitor interne, maiates
instantelor judecatorestl (Hotararea Perez, precitata, paragraful 82; Hotararea Coeme si altii
impotriva Belgiei, cererte nr. 32.492/96, nr. 32.547/96, nr. 32.548/96, nr. 33.209/96 si nr.
33.210/96, paragraful 115, CEDH 2000-Vn). In cauza de fata, eel mai frapant este faptul ca in
apel Tribunalul Braila a reprosat reclamantului ca nu a atacat decizia Comtsiei, prin care aceasta
refuzase sa ii acorde despagubiri in baza Legs nr. 112/1995. Filnd vorba de un spatiu cu
destinatie comerciala, asa cum reiesea din raportu! de expertiza tehnica alComisiei, orica
solicitare de despagubiri prezentata de o persoana Interesata pare sortita de la inceput
esecului, avand in vedere ca masurite reparatorii prevazute de tege pnvesc exclusrv imobile cu
destinatia de locuinta ieste legal din patrimoniul unei persoane (paragraful 25).

'

33. Mai mult, Curtea de Apel Gatati nu a raspuns in nici un fel argumentelor reclamantului in
recurs, in care acesta facaa referira la netegalitatea nat'ranaKzarii si deci la imposibilitatea de a
beneffcia de o reparatie pecuniara in baza Legi nr. 112/1995. Daca intr-adevar obligatia pe
care o impure art. 6 paragraful 1 instantelor rationale de a-si motiva deciziSe mTpresupune
existenta unul raspuns detaSat la fiecare argument (Hotararea Perez, precitata, paragraful 81; .
Hotararea Van der Hurk, precitata, p. 20, paragraful 61; Hotararea Ruiz Torija, precitata,
paragrafu! 29; a se vedea, de asemenea, Decizia Jahnke si Lenobte impotriva Frantei, Cererea
nr. 40.490/98, CEDH 2000-K), este necesar a se constata ca, in speta, Curtea de Apel Galati
""a respins recursul formulat de catre reclamant impotriva hotararii pronuntate in apel, fara sa
precizeze nici un motiv, si aceasta printr-o hotarare definitrva si irevocabila.
34. Conform jurisprudentei Curtii, notiunea de proces echitabil presupune ca o instanta interna
care nu a motr/at decat pe scurt hotararea sa sa fl examinat totusi in mod real problemela
esentiate care i-au fost supuse, si nu doar sa reia pur si simplu conduzite unei instants
inferloara (Hotararea HeBe Impotriva Finlandei, din 19 decembrie 1997, Cutegere de hotarari si
decizil 1997-Vffl, p. 2.930, paragraful 60).
In cauza de fata, simplul rapt ca Instanta de recurs - Curtea de Apel Galati - a reamintit
hotararile adoptate in speta de catre instantele inferioare si argumentele in baza carora
acestea s-au intemeiat nu putea sa o scuteasca de obSgatia de a examina probtemete ridicate
in recurs de catre reclamant (paragraful 16). Aceasta s-ar fi justifkat cu atat mai mult cu cat
instantele inferioare ale caror hotarari au fost rezumate de catre Curtea de Apel dalati
ajunsesera la concluzii radical diferite, Curtea de Ape! Galati fiind astfal la randul sau chemata
sa hotarasca in ultima instanta si sa pronunte o hotarare definitiva si irevocabila. In aceste
conditii, Curtea nu poate subscrie argumentului prezentat da Guvem, conform canjia motivele
pentru care curtea de apel a respins recursul reclamantului se regaseau in Hotararea din 8
septembrie 1999, anafizata in ansamblul sau (paragraful 28).
In orice caz, trebuia subliniat ca instanta de recurs - Curtea de Apel Galati - nu numai ca a omis
sa raspunda argumentelor kivocate da reclamant in recurs, dar nici nu a indicat ca si-ar fi
insusit motivele prezentate de catre instantele inferioare (a se vedea, per a contrario,
Hotararea HeBe, anterior citata, paragraful 56). Mimic din hotararea curta de apel nu conduce la
concluz'a ca aceasta si-ar fi insusit in mod real motivele pe care instanta 'mferioara, Tribunalul
BraSa, sl-a intemeiat sohjtia si ca nu ar fi identificat vreun argument nou pentru a respinga
aceasta motivare (a se vedea, per a contrario, Hotararea Helte, anterbr citata, paragraful 59).
35. In consecinta, si in ciuda faptului ca Guvemul sustine ca datorita indfcatBlor date da catre
instantele interne recbmantului i-a fost restituit bunul, Curtea sustine ca.daca acesta sl-a putut
recupera o parte din bunut Btigios, acest fapt nu se datoreaza recomandarilor Tribunalului Braila
- rekiate da catre Curtea de Apel Galati - cu privire la modul de contestare a deciziel
administrative adoptate h baza Legi nr. 112/1995, ci faptului ca reclamantul a recurs la o
noua procedure administrativa, insUuita prin Legea nr. 10/2001.

-
:

36. In lumina cebr de mai sus, Curtea apreciaza ca reclamantul este indreptatit sa sustlna ca
hotararea Curtii de Apel Galati nu era sufkient motivata si ca cererea sa, in procedura de
revendkare finalzata prin aceasta hotarare, nu a fost examinata in mod echitabi
37. In concluzie, art. 6.1 din Conventie a fost 'mcateat.
II. Cu privire la pretinsa Incakare a art. 1 dh Primul Protocol adkional la Conventie

38. Reclamantul sustine ca modul de sohjtionare a actiunii sate in revendicare prin Hotararea
deFmitiva a Curtii de Apel Galati din 8 septembrie 1999 reprezinta o atingere adusa dreptului
sau la respectarea bunuritor, in sensul art. 1 din Protocolul nr. 1, care dispune astfel:
"Orice persoana fizica sau jurid'ca are dreptul la respectarea bunuritor sale. Nimeni nu poate fi
lipsft de proprietatea sa decat pentru cauza de utiState publica si in conditiite prevazute de tege
si de principiite generale ale dreptului international.
DispozitKle precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legite pe care te
considera necesare pentru a regtementa fotosinta bunuritor conform interesului general sau
pentru a asigura plata impozitetor ori a altor contrtoutii, sau a amenzibr."
39.V Guvernulconaidera ca vfcfcildo procedura invocat de catre reclamant, mai precis
abcenta motivari hotarari Curti de Apel Gattti, nu reprezinta in line o atirvsere a

Cu

6/23/2015 11:26P

(JRJDICE.ro Contestatie in anulare. Admisibilitatea si relevanta prob...

http://www.juridice.ro/40326/contestatie-in-anulare-admisibilitatea-

JURIDICE.ro foloseste cookies. Nawgand in continuare vci exprimati acordui cu privire la folosirea tor. Detain despre cookies aici.
fUoezbateri

jOCatalo9Profesion'?t'

El Business Lasvyers

J Top Legal

EjCariere

Am rtstes, acum inchtie actsi

|[| Evenimente

EJCSrti

Poiitica | Uilizare | Publicare | Preliare | Servicii | Feedback | Despre noi | Contact

891 colegi online

^.1 STANCIU CARPENARU ?i invitatii sai

JURIDICE
tiri juridice

te*i

Documentare

BREPT'COMERCIAL
Arii de practica

2015

RNSJ

! C3utareJURIDICE.ro

RNSJ ESSENTiALS ] Snlecviui | Opinit | Studii | Zaaishe

Despre revistS

Revista de Note i Studii JURIDICE (RNSJ)


[ Dezbateri O infracflune lozinca: nerespectarea hotararilorjiidecatore?tl | Invitati: Cristian
tJalarvAdnan Haratau, tieorge Aioert lonescu, Alexandra L&fteran;afi, -wtFomca Voinescu.

Contestatie tftn$&
3^f&!fmfat^m\'&/3t1& flf <38fiMi9S&ftfiiR#ITterAnviteairui Aipasuu

TUCA ZBARCEA

raportunlor jundice. Hotararea CEDO in cauza Mitrea vs. Romania


15 mai 2009 | Bianca Tandarescu, Dragos Bogdan

>.
| SjiPfinf

17.465citiri | 1 cunicnlnriu

US

NNDKP
Dezbateri juridice | Free@JURIDICE.ro

30. Executarea Tmpotriva institutiilor publice,


o executare din ce In ce mai putin silita

* membrii Clubulu! au acces la


transcrierea dezbaterilor (paste
2.000 de pagini, pans acum)

Pronuntandu-se in cauza MITREA vs. Romania,


26105/03, la 29 iulie 2008 Curtea Europeana a
Drepturilor Omului a apreciat ca o cale
extraordinara de atac, fie ea si introdusa de una din
partile procesului, nu poate fi admisa pentru
simplul morivca instanta a carei hotarare este
atacata a apreciat gresit probele sau a aplicat gresit
legea, in absents mvui ndefect fundarnentar care
poate conduce la arbitrariu. Faptul ca instanta care
solutioneaza eon testa tia si instanta a carei hotarare
este contestata au doua puncte de vedere diferite cu
privire la admisibilitatea si relevanta probatoriului
este un caz tipic in care nu se justifies desfuntarea
unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.

I. Faptele
In fapt, printr-o hotarare ramasa definitiva si iilevocabila, angajatorul reclamantului, o societate
numita M., a fost obligat sa-i puna la dispozitie acestuia cartea de munca. Reclamantul a formulat
o cerere pentru executarea acestei hotarari si, in aparare, societatea M. a aratat ca nu mai detine
cartea de munca a reclamantului si ca doar eel mai recent angajator (I.W.) poate sa-i furnizeze un
duplicat. Cererea reclamantului a fost respinsa, instanta retinand, in special, ca datele cauzei
confirma ca era obiectiv imposibil pentru societatea M. sa-i inmaneze reclarnantului cartea de
munca, de vreme ce acest document nu se mai afla in posesia sa. Recursul reclamantului a fost
admis, instanta din calea de atac retinand ca, atat timp cat a fost pronuntata o hotarare
irevocabila, prin care societatea M. a fost obligata sa-i inmaneze cartea sa de munca,

PRO

Avantaja pertru profesioristi. Click pe liptatori!

BUSINESS LAWYERS
DRAGNE & ASOCIATII, 5 ani de
performanta In avocatura romaneascS
NNDKP are practica de proprietate
intelectuaia eel mai bine clasatS In toate
ghidurile de profil relevante

Onorate instante, este misiunea


Durrmeavoastra de a face diferenta dintre
lupta Tmpotriva evaziunii fisoale si abuzul de
drept!
Avocatul Crenguta Leaua devine primul
vicepresedinte roman al Curtii Internationale
de Arbitraj ICC Paris
Avocatura Jhtre responsabiiizarea
prezentului ?i proiectarea viitorului
Ultimele Inscrieri In Catalogul JURIDICE.ro
(19iunie2015)

impedimentele la executare la care se refera prima instanta erau irelevante.

Desemnarea adninistratorului judiciar


provizoriu In cazul pluralitatii de cereri de
deschidere a procedurii insolventei

Societatea M. a formulat o Contestatie in anulare impotriva ultimei decizii irevocabile, intemeiata


pe faptul ca instanta de recurs nu a analizat probele din care rezulta ca nu se poate executa

Comerciaiizarea prin mijtoace electronice a


contractelor de asigurare

hotararea. Printr-o decizie irevocabila, contestatia in anulare a fost admisa, hotararea instantei de
recurs fiind anulata, cu consecinta respingerii recursului reclamantului si mentinerii hotararii prin

Pantea | Simon | Asociatii implementeaza un


nou concept de abordare a litigiitor

care cererea acestuia fusese respinsa. Pentru a pronunta accasta hotarare, instanta a apreciat ca

if 5

JURIDICE

NNDKP, prima pozitie in clasamenteie IFLR

6/24/2015 12:18y

jRlDlCE.ro Contestatie in anulare. Admisibilitatea si relevanta prob...

http://www.juridice.ro/40326/contestatie-in-anulare-adiTBsibilitatea-

dispozitiile art. 318 Cod proe. civ. erau aplieabil in cauza, a tat timp cat instanta de recurs a coinis

1000 pe energie si infrastructurS

ogrcsea'.a materials, prinpmiterea unor elernente irnportante sau informatii din dosar, careaveau
influenta cu privire la solutia pronuntata in eauza, concluzia instantei rcfcritoare la lipsa de
reies'anta a acestor tmpcdirnente fund contrara probatoriului.
II. Aprccierea Curlii

1. Prhicipiile generale
Curtea a reamintit ca principiu! securitatii raporturilor juridice implica respectarea prhicipiului res
iudicata, conform caruia nicio parte nu este indj-cptatjta sa solicite o revizuire a unei hotarari
definitive si irevocabile, obligatorii, si, mai ales, nu in soapul de a obtine o rejudecare si o noxm
analiza a cauzei. Puterea de centre! a instantelor ierarhic supcrioare trebuie exercitata pentru a
corecta eroriie justitiei, iar nu pentru a se efectua o noua analiza a cauzei. Calea de atac nu trebuie
sa constitnie un apel deghizat, iar posibilitatea de a exista doua opinii diferite asupra obiectului
cauzei nu constituie un temei pentru reexaminare. O exceptie de Sa aceasta regula se admite
numai atunci cand este justificata de cireumstante riguroase si de substanta (cauza Ryabikh c.
Rusiei). Cu toate acestea, principiul securitatii juridice nu este unul absolut. Curtea insasi a
recqmandat uneori redeschiderea unor procese, ca fund cea mai potrivita masura reparatorie,
atunci cand procedurile derulate in fata instantelor nationale nu aurespectat cerintele artioolului
6 (cauza Lungoci c. Rornaniei), In orice caz, puterea de a initia si de a admite o cale extraordinara
de atac trebuie exercitata de catre autoritati in asa fel incat sa asigure, in eel mai inalt grad
posibil, un echilibru just intve interescle implicate in cauza.

Analizand faptele, Curtea a rctinut ca hotararea instantei de recurs a considerat ca argmnentele


invocate de debitor, si aeeeptate de prima instanta, pentru a justifies neexecutarea, erau
irelevante. Cu toate acestea, contestatia in anulare a fost admisa ulterior pe motiv ca instanta nu
luase in eonsiderare probele din cauza. Curtea a stabilit ca uu a fost evidentiata nicio aparenta de
arbitrar in felul in care instantcle au solutionat cauza, anterior introdueeiii caii extraordinare de
atac, aparenta care ar fi putut sa justifice rcdeschiderea procedurilor (cauzele Garcia Ruiz c.
*

Curtea a apreciat ca, in rcalitate, este vorba desprc un caz tipic in care instantele au doua puncte
de vedere diferite cu privire la adtnisibilitatea si relevanta probatoriului, care, in cauza de fata, nu
justiflcau desfiintarea unei hotarari judecatoresti defmtive si irevocabile. In plus, avand in vedere
circumstantele cauzei, Cm-tea nu a considerat ca are o importanta deosebita faptul ca a fost
formulata direct de catre una din parti calea extraordinara de atac, de vreme ce, in opinia sa,
instantele nationale au folosit oportunitatea creata prin formularea acesteia si audesfiintat
hotarea definitiva si irevocabila.
Aceste consideratii au fost suficiente Curtii pentru a conchide ca, prin faptul ca au permis
desfiintarea hotararii definitive si irevocabile, autoritatile nu au pastrat un just echilibru intre
interesele implicate in cauza si, astfel, au incalcat dreptul reclamantului la un proces echitabil.
NOTA:
Hotararea din cauza Mitrea este prima hotararc pronuutata de Curte impotriva Romaniei, prin
care se analizeaza modu] in care solutionarea caii extraordinare de atac a con testa tie! in anulare,
de catre instantele interne, poatedetermina afectarea drcptului la un proees echitabil reglementat
de articolul 6 din Conventie. In aceasta hotarare, Curtea aplica principiile enuntate in cauzele in
care au fost examinate desfiintarile hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, prin
exercitarea altor tipuri de cai extraordinare de atac, in special recursuri in anulare on revizuiri
[pentru o analiza detaliata cu privire la principiile stabilite si aplicate de Curte in asemenea
siruatii a se vedea Dragos Bogdan, Procesui civil echitahil in jurisprudenta CEDO. Vol. I. Accesul
la jiLstitie, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2009].

.f 5

MlhaaJa MA2LU-BABEL: Cauza va fijudecata


de Marea Camera.
Mlhaela MA3LU-BABEL: Cauza va fijudecata
de Camera a treia a Curtii de Justitie iar
pledoaria va avea he in data de 15iu/i...
Mlhal COSTACHE:" Once mediator autorizat
din Romania are competenta de a media
orice tip de dispute/litig/i R...

-'

loan PiTICAR Da! Am ajuns la ojustitie de


conclav, cu sume exorbitante cu taxe si
parataxe, Jiejustificatmarite. Toa...

2. Aplicare la speta

Spaniei, Bnialla Gomez de la Torre c. Spaniel).

Comer.tarii utilizatori JURIDICE.ro


Mlhaela MA2LU-BABEL: Cauza i/a fijudecata
de Marea Camera iar concluzii/e vor fi
disponibile in data de Tiulie 2015.

VaSantln BUUGA Nu cutez a confirms


premisa afirmata potrivit careia ar exista o
practice judiciarS divergentS cuprivir...
FSorfn-ltilian HR1B: Trebuie s5 fac o erata, afit
In privinta sdrii publicate de JURIDICEm,
eft si >r\ primu'uime...
Mihaela MA2LU-BA3EL: Ce; interesati, pot citi
si urmatorulcomentariu al unuipmfssor din
Marea Britanie, University of Esse...
Daniel UDRESCU: We/come to my world!!!
http://vf,v;v.juridice.ro/354062/planificarefiscala.html Organul poate emite PE BAN...
Fforin-iu'Ian HRJB: Citez din paragraful 12 al
hotSnrii Marts Camera a CEDO:Jha
comments were uploaded automatically
and...

Dan-Sebastian CHERTES: E o precizare


pericuhasS din perspectiva ideii ca, desi
intrebi organul care ulterior te poate
veilfica,,.
Mlhaela MA2LU-8ABEL: Toate bune si
frumoase, pacatinsa de faptul ca Inalta
Curte de Casatie si Just/tie intelege ca in
cauza...
Mlhaela MAZILU-BABEt: Ce valoarejuridicS
are o astfel de fraza de exonerare de
rSspundere despre care mentionatifn
partea in:;.
Mihall EMINOVICI: Guvernul este ocupat cu
complexele energetics
Mlhail EMINOVICi: Orice candidat are inca de
la admitere sau poate dupa primul an 4.5
zone in care ar fi dispus sa mearga.S"
Razvan V1ORESCU: Este meritul unor I
de stat - ANAF - de a-sipermits a
interprets discretionar ori...

6/24/2015 12:18

'

JRIDICE.ro Contestatie in anulare. Admisibilitatea si relevanta prob...

http://www.juridice.ro/40326/contestade-in-anulare-admisibilitatea-s

I Ca si in alte cauze anterioare, Curtea a apreciat, in considerarea prezumtiei de validitate (res


iudicata pro veritate habetw) de care se bucura aceste hotarari, si a securitatii raporturilor
juridice, ca este incident un caz tipic in care instantele au doua puncte de vedere diferite cu privire
la admisibilitatea si relevanta probatoriului. Or, in absenta unor circumstante exceptionale situatii numite Curte ndefecte fundamentale" ale hotararii (e.g. neindeplinirea proceduiii de citare,
cauza Tishkevich c. Rusiei; neparticiparea la proces a tertului ale carui drepturi simt afectate,
cauza Protsenko c. Rusiei) - acest lucru nu justifies desfiintarea unei hotarari judecatoresti
definitive si irevocabile, ce a intrat in puterea lucrului judecat, prin intermediul contestatiei in
anulare exercitata chiar de un particular care fusese parte la procedura.
Consideram ca aceasta constatare este in acord cu reglementarea contestatiei in anulare in dreptul
intern, ce are natura unei cai extraordinare de atac, de retractare, care poate fi exercitata pentru
motivele reglementate in mod exhaustiv in dLspozitiile art. 317 (nelegalitatea citarii, la termenul
cand a avut loc judecata; incalcarea dispozitiilor de ordine publica referitoare la competenta) si
318 Cod proc.civ. (dezlegarea data recursului este rezultatul unei greseli materiale; omisiunea
cercetarii unui motiv de recurs). Aceste cazuri nu se refera la greseli de judecata, motiv de
reformare a hotararii, sau la modalitatea de apreciere a probeie administrate intr-un proces (motiv
de recurs reglementat de art. 304 pet. 11 Cod proc. civ., in prezent, abrogat).
In acest context, apreciem ca hotararea este importanta nu doar pentru instantele nationale, dar si
pentru partile care exercita aceste cai extraordinare de atac, intemeindu-se, uneori, numai pe
propriile insatisfactii determinate de pierderea proceselor, si care va fi util sa inteleaga ca ceea ce
impune principiul securitatii raporturilor juridice este ca nicio parte a unui proces sa nu poata

Petre PIPEREA: Suntconvins ca Tribunalul


llfov a extras o astfel de conc/uzie "din putul
gandirii"... Mi-as fidoritsa...
Fiorln-lullan HR1B: Faptul ca din 2012
definitivatul a fost cuplat cu admiterea la
INM (o mutare de-a dreptulperversS a
mem...

Selected Romanian Legal News


HCCJ. Inadmissibility of the
increase in reparations through
appeal
The Hicfi Court of Cassation and Justice
ruled 1hat "the reparations inflicted after the
judgment of first instance", of which the
fourth thesis of Art. 294 para. (2) of the
Code of Civil P[...J

HCCJ. Evidence of negotiation in a


credit agreement
* see also the debate "Unfair clauses, Sw'ss
Francs and so forth"
[DEZBATERI.JURIDICE] The High Court of
Cassation and Justice decided that the
negotiated character of a credit
agreement&n[...]

asigura un just echilibru intre interesele indivizilor si efectivitatea sistemului judiciar.


Bianca Tandarescu, Dragos Bogdan

Measures to stimulate audiovisual


economic operators

o rejudecare a cauzei; revizuirea si contestatia in anulare neputand avea semnificatia unui apel
deghizat", ci fund justificate numai de circumstante esentiale si imperative si de nevoia de a

'

Trading insurance contracts by


electronic means
On the wstvsite of the Financial Supervisory
Authority ("FSA") was posted the draft of the
Rules on tradng insurance contracts by
electronic means. The tracing activity of
insurance c[...J

determina redeschiderea unui proces, solutionat definitiv si irevocabil, numai in scopul de a obtine

In the Romanian Official Gazette, Part I, no.


423 dated June 15, 2015 it was published
the Government Emergency Ordinance no.
18/2015 on the establishment of measures
necessary to ensure the transitio [...]
Cuvinte cheie: Bianca Tandarescu, Dragos BOGDAN
[cQ| Cursuri 26 iunie - 9 Julie: Curs expert Partenerlat Public Prlvat

27-28 iunie: Curs expert

El Dezbateri juridice
O Catalog profesionisti
U Business Lawyers
; HLJJlGATORS.ro
El Top Legal Romania

'HCariere juridice
' Ml Evenimente juridice
, 13 Conferee juridice
- SI Carfi juridice
3 H Legal Fun

Pana acum a fost scris un singur comentariu cu privire la articolul


"Contestatie in anulare. Admisibilitatea si relevanta probelor. Securitatea
raporturilor juridice. Hotararea CEDO in cauza Mitrea vs. Romania"

f5

'--:.' ~::-. ;.;.;"

6/24/2015 12:18 A

6/7/2015

Steaua lui David - Wikipedia

Cnearecont AjtenSficare
Cautare

Lectura Modificare Modificare suraa Istoric

Articoi Dscupe

Bun venit la Wikipedia1 Daca doriti sa contribute va recomandam sa va


fnregistrati/autentilicati.
Articdele acestei saptamani sunt Gradina urbana, fmprumut, Neocolonialism si
Thomas Henry Huxley. Oricine poate contribui la fmbunatatirea lor.
Pagina principals
Portaluri tematice
Cafenea
Alice! aleatoriu
Parfdpare
Schimbari recente
Proiedul saptamanii
Ajutor
Portalul comunitafli
Onriaiii
Tip5rire/e>$>artare
Creare carte
DescarcaPDF
\fersiunedetipSrit
Taisa de unelte
Cetrimiteaici
Modificari oorelate
Trimite fisier
Pagini speciale
Navigare Tn istoric
Informal i despre
pagina
BementWkidata
Citea^i acest articol
In alte limbi

EenapytxaH
(TapaiiKeaua)!
EtnrapocH

Brezhoneg
Bosanski
Catala
CeStina
Dansk
Deutsch
English
Esperanto
Espand
Eesti
*&

Suomi
Frangais
Galego
Hnatski
Magyar

mini
Bahasa Indonesia
Italiano

Ladino
Lietuviu.
Bahasa Mela>u

:
'

Steauajui David
De la Wikipedia, encidopeda libera
Acest articol se refers la Steaua lui David Pertru alte sensuri, vedefi Steaua (dezambiguizare).
Steaua lui David, cu denumirea ebraica Tn \m, Maghen David, care
fnseamna "Scutul lui David", este o hexagrama alcStuita din doua triunghiuri
echilaterale, folosita ca simbol at evreilor si ca element emblematic la
decorarea sinagogilor.

;
i!

Aparitia acestui simbol fn iudaism nu este clara, deoarece el nu este prezent


tn Tanah, tn Talmud sau fn vreo aft3 sursS iudaica anticaJ1!
Desi tn Israel s-au gasit reprezentari ale stelei fn sase colturi, care datau din
secolul VB f.e.n., prima folosire oficiala a stelei lui David a avut loc la Praga, Tn
1354, cand Carol al IV-lea, tmparat Roman le-a dat evreilor dreptul de a avea

Steaua lui David gravata pe o piatra


de mormant

propriul lor steag. Evreii au pus pe el un simbol Magen David. In 1656,


simbolul a fost gravat pe o piatra, pentru a demarca cartierul evreiesc de cele
cretine din Viena. ^
Din anul 1897, Steaua lui David a fost adoptatS ca emblemci a sionismului. P3
;

Exists mai multe ipoteze despre semnificatia simbolului Magen David, care se

'-

traduce literal prin "Scutul lui David":W


Smbolul provine de la modul fn care vechii razboinici evrei fsi construiau
scuturile, care aveau pe interior cele doua triunghiuri (singura figura

AzBfba>canca

[ascunde]

geometrica nedeformabila), montate astfel ca sa formeze ?ase puncte de


prindere pe perimetrul scutului.

Steaua lui David pe drapelul statului


Israel

Cele sase varfuri simbolizeaza faptul ca Dumnezeu domneste asupra


intregului univers, pe sase directii: est, vest, nord, sud, sus sijos.
In Cabala, cele douS triunghiuri reprezintS dihotonia inerenta omului:
binele versus raul, spritualul versus fiziculetc. Prin urmare, cele doua
triunghiuri ar putea reprezenta relafcia reciprocal fntre poporul evreu si
Dumnezeu. Triunghiul cu varful tn sus simbolizeaza faptele bune, care
urea spre cer, spre a acth/a un flux de bunatate, ce se revarsa asupra
lunii, reprezentat de triunghiul cu varful fn jos.

fn Germania nazista, ca urmare a legilor rasiale, Wilhelm Frick le-a impus


eweilor sa poarte tn piept o stea galbenS cu sase colturi, ca semn distinctivJ5!
La 3 septembrie 1941 Cabinetul ministerului de Interne al Romaniei a emis un
ordin prefectiilor de judete ca evreii sunt obligati a purta ca semn distinctiv,

Steaua lui David ca vitraliu al unei


sinagogi

,,Steaua lui David* (steaua galbena), cusuta pe haina, tn partea stanga a


pieptului. fn urma fntalnirii pe care Wilheim Filderman, care detinea functia de
presedinte al Uniunii Comunitaplor Evreiesti, a avut-o cu Ion Antonescu la 10
septembrie 1941, maresalul a anulat ordinul, totusi fn Moldova, Cernaup ?i
Transnistria evreii erau siliti s3 poarte semnul distinctivl6i Mai mult,

Consulatul roman din Paris a cerut, dar fara succes, scutirea pentru eweii
cetateni romani care se aflau in Franca.!7]
Nu acelasi lucru s-a fntamplat in campania din Transnistria unde, la 3
septembrie 1941, colonelul Mca, prefect de Balta, a ordonat eweilor purtarea
semnului galben si a unui numar de ordine pe care it vor coase vizibilpe haina
langa steaua lui DawWJ8'

Stea galbenS cu incripf'a "Jude"


(evneu, tn limba germana), fdosind
litere care imita, fn deradere, literele
alfabetului ebraia

Note [mcdific^|rnocWcanesursaJ_
1. * Portal Romania-Israel

http://ro.wlklpedia.opj/wikl/SteauaJuf_D3vtd

1/2

6/7/2Q15

(fotpj 27 ianuarie - Bua Internationala de Comemorare a Victimelor Hoiocaustului I #diez

ffdiez

In Pas cu Europa

Oportuntati

Evenimente

Ategeri

BAG 2015

Mai mule

ULTIMELE ST1RI

(foto) 27 ianuarie - Ziua


Internationala de Comemorare
a Victimelor Holocaustului
Alexandra Lebedev

(foto) Festlvakil Bunkasai


a adus spiritul Japonic) la
Chisinaii

(video) Restaurant^
Butolas de dupS Incendkl
vazut b Jnaftimea unui

zbor de pasaVe
Aiegeri Locale: 7,8
irifoane de bufethe de vot
suit in proces de tipS rire

Suntnttiri 57 cont inua in


comoonenta de 7 membri
firS a invta Rusia

'-f fljtfTftrf^

Mf

at.

PoMla va supraveghea
crcuiatia si va asigura
ordhea pubfcS n legatura'
cu manifestatia-protest .DA*

J--^%

-
-,

Ziua Internationala de Comemorare a Victimelor Holocaustului este


ziua de 27 ianuarie din fiecare an si este prima comemorare
universala a Victimelor Holocaustului.
Aceasta comerrnorare a fost decisa prin Rezolutia AdunaYii Generale a Natiunilor Unite
numarui 60/7 din 1 noiembrie 2005, adoptata la a 42-a sedinta plenara. La 24 ianuarie
2005, in cadrul unei sedinte speciale, Adunarea Generala a Natiunilor Unite a marcat a
60-a aniversare a eliberarii lagarelor de concentrare naziste si sfarsitul Holocaustului
care a avut ca rezultat uciderea a 6 miiioane de evrei europeni si a milioane de
persoane de alte nationalitSti de catre regimul nazist gernian.

27 ianuarie este data la care, in 1945, eel mai mare lagar nazist de exterminare de
la Auschwitz-Birkenau (astazi Tn Polonia) a fost eliberat de armata sovietica.

LAVENDER

Inainte de rezolutia 60/7, se instituisera zile nationale de comemorare a Holocaustului,


cum ar fi Der Tag des Gedenkens an die Opfer des Nationalsozialismus (Ziua
Comemorarii Victimelor National-Sociaiismului) in Germania, stabilita printr-un decret
al Presedintelui Germaniei Roman Herzog la 3 ianuarie 1996, Din 2Q01, 27 Ianuarie
fusese si Ziua Holocaustului in Regatul Unit.

i I I I ! ! I

In una din vizitele mele Tn Polonia, am fost si pe la Auschwitz. Vedeti mai jos ce
informatie am aflat si ce mi s-a povestit.

http://diez.md/20^4/01/27/foto-27^anuarie-ziua-internationala-de-come^nt)r^re-a-vlcBmelor-h<)laustului/

FEST

iceefest

121UN1E

1/8

6/7/2015

(fotol 27 lanuarie - Zlua Internationals de Comemorare a VJctlmdor Holocaustulul I *dlez

'

ADVERTORIALS
(foto) Jfebabos"a
sarbatorit un an la noua
sa adresa: Mancarea fastfood poatefisanatoasa

(foto) De zkia tor, copffi au


fost surprm$i de
Mohtteleeom
'

Auschwitz.
Pe 1 septembrie 1.939 Germania a invadat Polortia si tn scurttimp a cucerut-o, O parte
a Poloniei a fost alipita la URSS (conform pactului Ribbentrop-Molotov), alta parte la
Reich-ul gerrnan, Jar, alta parte.a ramasca teritoriU:Oeupat eu sediul controiatde catre
nemti.

(foto) fata cums-a


desfasurat prima
_ 1|Pi prezentare de moda in aer
fcer din Moldova

Polonia a incetat s3 existe ca stat,


14 iunie 1940 se socoate data cand iagarul de concentrare Auschwitz si-a Inceput
activitatea si la fnceput era predestinat polonezilor si doar barbatilor, ulterior aid au fost
adusi toate persoanele incomode pentru nazisti, adica evrei, gay, romi, persoane din
rezistenfa, prizonieri de razboi, clerici.
De ce Auschwitz? Deoarece pozttinoarea acesta atat teritoriaia cat si economics si
sodalS era importantS, aid erau fabric! unde lucrau prizonierii, era chiar in centrul
europei, apoi si 2 rauri si mai usor de aparat, atat pe plan scurt cat si de inamici.

! JK*^"
din Chi^nau

--

(foto) Cel mai ECOIogic


eveniment s-a desfasurat
sambita la Teatrul Verde

,-

Persoanele interesate de
promovare pe social media
simt a$teptate b KBEfest

2015

In lagar fiecare era marcat la fnceput li se


fa'ceau poze cu numarul de ordine, totusi pe
urma acestia erau doar tatuati,-5i fiecare avea
pe costumul de prizonier un simbol anumit.

Criminal!! erau muit mai bine mgrijiti. In


lagarul central Auschwitz I, prizonierii
obisnuiti dormeau pe jos, de cele mai multe
ort, si foarte multi intr-o camera, criminalii
aveau pat personal si chiar desene pe pereti
si masa.
http://dle2.md/2014/01/27/foto-27-iamJ3rie-2lua-internationala-<le<omenKrare-a-vtcUrndor-holocaustului/

Abonati-va la stirite #diez


Adresa de e-mail

2/8

6/7/2015

(fotol 27 ianuarie - Ziua Internationals de Comemorare a Vlctimelor Holocaustului j #dtez

Totusi nuroarul oamenilor ce au rnurit acolo


poate fi doar aproximat, deoarece nu toti
prizonierii erau Fnregistrati, majoritatea din ei
diiar cum ajungeau In lagar ajungeu fn
camerde de gazare si pur si simplu erau ucisi,
Trierea se facea simplu, mil de oameni ajungeau zilnic, si erau paznici care fi trimiteau
stanga sau dreapta, dupa criteriile cat de sanatosi erau, cei ce ajungeau la stanga erau
trimisi fntr-o camera, se dezbracau de parca s-ar duce sa faca dus, si atci deseori erau
copii, femeile, batranii, persoanele cu handicap, dupa asta intrau in alta camera si acolo
era lasat gazul. Tone de otrava au fost folosite, moartea survenea Fn vreao 20 minute si
era una extrem de dureroasa, de parca plamanii t-ar fi luat foe.

SUBSCRIBE

TOP STIRI
(foto) Ed*ia
moldoveneasca: Ce se
"tarnpB canam rogt
?.rte?xn*. 5^-t! erfforre fe*ocrnfl*
(vox) BAC2015: Cums-au
simffcelevlbprimaprobS
de in*a si Keratura

,-,__
Dupa asta existau prizonieri care strangeau cadavrele si Ie duceau la incinerare, acestia
deobtcei erau privegiiia$, li se dadea mancare buna, bautura totusi pana fn final erau
omorati si ei cidic. Majoritate acceptau pentru a mai scapa un pic de chinuri.

'
ronanS

,
BAC2015: Subfectdeb

Deoarece oamenii veneau 01 miile, lagarul. existent nu mai facea fata, asa "neat
Auschwitz-ul numara 3 mari parti: Auschwitz I, Birkenau (care era de vreao 20 ori mai
mare ca prima) si Auschwitz III (aid era eel
mai mare loe de munca siinica).
>-

1L

Jl.

Imba $1 fteratura romana,


prod unanlst

BAC 2015: Sufaiectete b


Umba si fteratura
RonanS, profl real

in Auschwitz I, intr-o camera de gazare se


puteau omor? cate 300 oameni concomitent,
jar cuptoarele ardeau pana la 200 zilnic, fn
Birkenau au fost construite 4 camere de
gazare unde se putea omori de la 1700 pana
la 2000, si arsi pana la 500. Camera de
gazare din Auschwitz I si-a schirnbat
predestinarea, de aceia a rSmas si dupa
eliberare, acestea 4 totusi, au fost distruse ca nemtii sa scape de urmele macelului.

- JJt Seskmea de examene


2015: Teste de exersare

Atunci cand a fost diberat lagarul ?n Birkenau TncS se contruiau barSci, si se planifica
extindere. In Birkenau era mult mai rau ca fn Auschwitz I, aid prizonierii traiau in
majoritate in baraci de lemn si iarna, cite vreo 150, iar iatrinele erau iirnitate aja tncat
detinutii aveau vreai 5 minute dimineata si vreo 5 minute seara, iar daca stateau prea
mult erau pedepsiti.
Atunci cand oamenii veneau luau cu dansii strictul necesar si ce puteau lua cu ei, in
iagar acestea ie erau iuate si puse in depozite, Canada I in Auschwitz I si Canada II in
Bii'kenau, aceste depozite erau nurriite asa deoarece aid puteau gasi orice-orice-orice,
iar Canada pe atunci era un simbol al bogatiei. Inainte de eliberare, acestea de
asemenea au fost arse pentru a sterge dovezile, totusi unele parti nu au ars pana la
capat
Urtul din cele mat bolnave lucruri era ca
altSturi, gard ?n gard cu lagSrul era casa lui
Rudolf Hoss, care locuia aici cu familia lui si
5 copit, iar ia doar 200 metri de casa se
ardeau oamenii, Hoss "n 1949 a fost
spanzurat chiar fn fata casei lui.

r>

Fiecare loc din lagSr era predestinat pentru


ceva, si nimic nu era la voia fntamplarii, asta
ar confirma exactitatea gerrnana, Baracile
erau in randuri stricte, si arhitectura si
aranjarnentul si conducerea.

http://diez.md/2014/01/27/foto-27-lanuarie-ziua-internaaonala-de-comemorarea-vicHmelor-holocaustului/

--

3/8

NEMTI AU FACUT SAPUN Of* EVREl (?!) 11 Zar Tricolorul

6/7/15

P^flipa principala fhttpy/wvywjiartrkjptorui.ro/)

j Cp^fa gft f httPMywWriSJ'


fhttp^/wwwjtartrteoloruLro/feedAAbonare RSS fhttpj/wwwjIartriccloruLro/feed/i

'
Ziar popular, crcstiii i european
fhttpj/wwwjiartricolofuLrofl
Generic fhtto^Atf wwjiaftrtcolorui.ro/catBqofv/ggnericfl
Editorialftittn-JMimw.2iartricolof Jj-o/cataaofvtedttonalA
Stlri (httpj/www.zlartrlcolorulr&lcateaorvfrliri/l

Ultima ora fhttpitfwww.ziartricoloi'iiLro/catedoi'v/ultiiTia-ora/)


Inchlderea edltlei (Http-JAMWWjlartricolQfulrofcategorvflnchlderea-edltieifl
nriBmofifll frrttPi/Ayww.ziartricoioruLrQteatBQonrilnihrQg|H*tafBa"fnBiBofl9l/)
Afhjva Tricolorui. f
Video (HtlpJ/wwwJiartflcoloriJjo/catenorfvMo/>

fhttp://www.cristim.rofl

Publicat la 18 martie 2015 in Alte stiri

NEMJH AU FACUT SAPUN DIN EVREI (?!)


IA 0 GUSTARE

,'

Demontarea unei minciuni nerusinate

Trebuie spus ca ai un sentiment vag neplacut clnd 1! exonerezi pe nazisti de crimele Holocaustului,
dar, clnd e vorba de astfel de enormitaji, numai prin adeua> 1i putem cinsti pe morti. Indiferent ctt de
populare sTnt miturile - si indiferent cit de Ihgrozitor de posibile si credibile -, niciodata nazlstii nu siau executat victimele pentru sapun, lipici sau fertilizator, nu i-au cautat niciodata printre defjnuij pe
exreii tatuali ca sS-i jupoaie si sa faca abajururi pentru SS-isti si numai evreii de la Auschwitz adusi
din vara anului 1943 tncolo au fost tatuaji cu numarul de ordine IBM si alte semne de identificare.
Majoritatea istoricilor evrei sint de parere ca aceste mituri ar trebui expuse drept ceea ce sint pentru a
iniptedica rSsptndirea adepBor Negaiii Holocaustului, care caiita un sentiment fals de contort pe baza
premizei ,un lucru fals - totul fals".

'

Mitul cu sapunurile .evreiesti" a fost de fapt o preluare a unui mil anterior, raspindit de englezi in timpul primului razboi mondial, prin care pretindeau ca
armata germana tsi executa victimele pentru a recolta grasimile de care ducea lipsa din cauza succesului blocadelor britanice. La originea acestui mit a stat
probabil generalu! - brigadier John Charteris (1877-1946), set al Seruciului de Spionaj Militar Britanic sub Sir Douglas Haiti; trebuie sa spunem .probabil",
deoarece el a recunoscut si, totodata, a negat cS este autorul minciunii, in acceptarea etichetei de autor, Charteris a afirmat cS ideea i-a venit ctnd a vzut
douS seturi separate de fotografii; tntr-unul, germanii se rotiageau, TncSrcind morjii tntr-un singur transport disponibil, iar In attul, convoaie de carute duceau
caii mortj la o fabrics de untura. Era martie 1917 i, In acele zile, Charteris incerca disperat s convinga China sA nu tncheie nici un tratat cu germanii; stiind
de veneralia chinezilor pentru nioipi lor si aversiunea cultural^ adinc inradscinatu fa(=i de once desacralizare a acestora, a spus ca i-a venit fntr-o strafulgerare
ideea sa se foloseasco de fotografii si de legende, ca sa dea aparenja ca germanii fsi topeau proprii morti. In cfteve ore, fotografiile care, chipurile, Tnfatisau
,cada\fe de nemj in drumul spre Fabrica de sapun" caatoreau prin curier spre Shanghai, in 1926, dupa razboi, cfnd a f nut un discurs la National Arts Club
Dinner, la New York, Charteris a sxplicat ca nascociss minciuna pentru a fi desfinatft chinezilor si habar nu a avut atunci ea restul lumii va Ihghitj galusca.

Dar a fost Ihrjhiyta. Desi minciuna a fost o louturS extraordinary de propaganda in China, unde aceastS presupusa profanare a morjilor se crede ca a fost un
fer.tnr-cheifi instigator pentru declaratia de razboi facuta ulterior Germaniei de catre China in august 1917, povestea a revenit Tn Occident, cistiglnd tot mai
multa acceptare si credit In flecare jara prin care trecea. Publicul englez a prins prima adiere de poveste pe 17 aptiiie 1917, cthd The Times a trtntit-o pe toatS
prima pagina, fabricile imaginare de topire a oamenilor alcgfiidu-sc cu titlul de Kadavsncrwertungsanstalten, un nume nu tocmai user de rejjnut, dar in mod sigur .german". Citind diverse
surse din r-ranta si Belgia, editorialul proclama: .Fabrica nu se vede cu ochiul liber de pe linia fbrata. Este amplasata Tn adincul padurii rurale, in apropierea unei arborescenje deosebit de
dese. Garduri de sirma ghimpata o inconjoara. Un drum special cu doua benzi duce la ea. Fabrica are aproximatlv 213 metri lungime si 33 de metri latjme, iar liniile ferate o iticonioara
perfect. In coliui de nord-vest al fabricii are loc desc^rcarea mariii.
Trenunle sosesc piine de cadavre dezbrficate, care sint desea'reate de muncltori ce locuiesc In fabrics. Baibatii pnarta salopete din musama si masti cu vizoare din mica. Stnt echipati cu
pari lungi cu ctrlige si imping gramezile de cadavre spre un lan$ interminabil, de care sint prinse cu cTrlige man, atasate la intervale de 0,8 metri. Cadavrele stnt transportate pe acest ianj
interminabil intr-un compartiment lung si ingust, unde tree printr-o baie care le dezinfecteaza. Apoi tree printr-o camerS de uscare si, in final, sint purtate automat intr-o autoclave sau Intr-un
cazan mare, in care sint desprinse cu ajutorul unui aparat care le detaseaza de pe lanj. In autoclavS rSmin Intre 6 si B ore si sint tratate la abur, care le dezintegreazi, in limp ce sint
amestecate incet in utilaj.
Dupa acest tratament au loc mai multe process. Grasimile sint descompuse Ih stearins, o forma de seu, si uleiuri, care trebuie redistilate pentru a putea fl folosite. Procesul distilSrii se
realizeaza prin clocotirea uleiului cu carbonat de soda si unele produse secundare rezultate de aici sint folosite de fahrinanlji de sapunuri germani. Distileria si rafinaria de ulai se aila in coljul
de sud-sst al fabricii. Uleiul rafinat este expediat in canistre mici, ca acelea folosite pentru benzina si are o culoare maroniu-galbuie".
fte:///E:/ /NEMfll AU FACUT SAPUN DIN EVREi (!)

Zar Tricolonjl.htm

1/4

In saptamfnile urmatoare, The Times a redat o grinding de sensor) din partea oamenilor care pretindeau ca au lost martori direcfi la asemenea grozavii si alte puMicapi au preluat povestea,
inclusiv revista Punch, care a promovat o carieaturS celebra, intafeindu-l pe Kaiser care se adresoazS noilor rucruji, spuntndu-le ca se poate folosi de ei si morf, si vii. La 30 aprilie, tn Casa
Comundor s-au ridicat IntrebSri, iar prim-ministrul a cautat asigurari ca nici un englez cazut pe ctmpul de lupta nu era astfel .recoltat" si, in ciuda sublinierii faptului ca, tn germani, kadaver
nu era Mosit niciodata dealt pentru a desemna carcasa unui animal, mitui s-a perpetual si chiar s-a repetat sub tipar dupa ce fusese aratat tn adevarata sa lumina fn mod amanunp de catre
Arthur Ponsonby, baron de Shulbrede (1871-1946), tn cartea sa, Falsehood in War Time (1928). La tnceputul anulul 1941, mitui sapunului omenesc a fost retnviat cu detalii noi; de data
aceasta, se presupunea c& germanii procesau monji din lagarele de concentrane pentru productja de sapun. Sapunurile in discujie, care au fost chiar prezentate la procesele de la Numberg
(proba URRS nr. 393), ptirtau o stampild care reprezenta ce\ ce oamenii au ales sS praeeapS drept ,RJF" si, in timpul, si, ulterior, razboiului, s-a crezut tn massS cS aceasta insemna
Reichs Juden Fett, Grasime EvreiascS de Stat. De fapt, tn germana, I si J slnt intersanjabile, logoul Hind de fapt RIF si tnsemntnd Reichsstelle fiir Industrielle Fettversorgung, Centrul National
pentru Aprovizionarea cu Grasimi Industrials. Dupa cum s-a dovedit, acest .sapun" era un substitut care, la o examinare postbelicS, s-a demonstrat cS nu eonjiriea deloc grasimi - umane
sau de alt fet.
Dar mitui era adtnc tnradacinat tn solui fertil a) atrocita'tilor naziste prea reale; era de asteptat ca oamenii sa fe pregatij s3-i creadS capabili de orice. Rabinul Stephen Wise, setiil influent al
Congresului ludeo-American si al Congresului ludaic Mondial, a declarat tn noiembrie 1942: .Cadavrele evrailor stnt procesate fn bunuri vitale pe timp de tfizboi, precum sapun, grasimi si
fertilizan$, de catre germani. Au ajuns chiar sa exhume evrei rncjnj din mormintele lor, pistindu-le germanilor cite 50 de mancl pentru fiecare cadavru dezgropat". Pe masura ce grozaviile
complete din lagare ajungeau sS fie cunoscute de toata lumea in 1945, numerof i supravis{uitori si-au relatat traumele cumplite cum erau obligaji sa se spele cu sapun Scut din camarazii lor
execula(i, si chiar vestitul vtiator de nazifti, Simon Wiesenthal, a ajutat la perpetuarea mitului, scriind in Der Neue Weg, un ziar al comunicajjilor iudeo-austriece, urmtoarele:
Jn ultimele saptamini din martie, presa romana a raportat o stire neobisnuita: tn oraselul romanesc Falticeni, 20 de cutii cu sapun au fbst Tngmpate in cimitirul evreiesc, cu ceremonia de
rigoare si ritualuri funerare complete. Sapunurile au fost gSsite recent intr-un lost depozit de armament german. Pe cutii erau inijialele RIF, ,,Grasime ludaica Pura". Aceste cutii erau
destinate pentru Waffen-SS. Htrtia de ambalaj a dezvaluit cu o obiectivitate absolut cinicS faptul ca sapunul tusese fabricat din cadavrele evreilor. tn mod surprinzator, meticulosii nem} au
uitat sa descrie dacS sapunul a fost produs din copii, femei, barbaj sau persoane in virsta.
Nu are rost $i probabil este crud sa citani si alte exemple de asemenea pretenW false, caci ele slnt multe; este sufficient sa spunem c& mitui a fost crezut de atijia oameni, fncit s-a facut
referire la el chiar fn piedoaria de final a Procesului Numberg si a declansat vina'toarea pentru capul aoestui program de cosmar. Atensia s-a central asupra doctorulul Rudolf Spanner de la
Institutul Danzig, datorita marturiei trunchiate a unui asistent de laborator, Sigmund Mazur, care a oferil descrieri lugubre despre cuve imense cu ram3si{e omenejti care flerbeau. DupS alte
investigafi, marturta lui Mazur a fost respinsS si acuzafile frnpotrive lui Spanner au fost retrase fn tacere. Walter Z Laqueur, unui dintre istoricii evrei cei mai vrednici de stimS, a provocat o
mica furtuna ctnd a abordat mitui tn cartea sa The Terrible Secret (1980), unde a afirmat ca temerile \4zavi de sapunul omenesc stnt imaginare, iar Gitta Sereny, istoric respectat al
Hdocaustului si expert tn cazunle de copii abuzaji, care si-a tncrucisat spada nu o data cu David Irving, care respinge HolocaustuI, a afirmat tn cartea ei. Into That Darkness (1974, reeditata
tn 1995):
,Povestea universal acceptatS conform careia cadavrele erau folosite la fabricarea sapunului si fertilizan^lor este fn sffrsjt respinsa de Autoritatea Centrals pentru Invcstigarea Crimelor
Nazistilor Ludwigsburg, o institutje fn general demnS de fncredere". Deborah Lipstadt, foarte aprigul istoric evreu care, impreunS cu editura Penguin Books, s-a ridicat cu succes fmpotive lui
Irving, care ti daduse tn judecaia pentru calomnie, a afirmat tn 1981: ,De fapt, nazistii nu au folosit niciodata cadavrele evreilor sau ale altora pentru producerea sapunului*. Aceasta este si
opinia pofesomlui Yehuda Bauer de la Universitatea ludaica din Israel si a lui Shmuel Krakowski, directorul Arhivelor de la Institutul de Studii si Cercetiri ale Holocaustului Yad Vashem din
Israel.
GRAEME DONALD

,'

Articote Asemanatoare:

:-

i alte publicatii
no dau dreptate

You can skip to the end and leave a response. Pinging is currently not allowed.

Publicitate

IA 0 GUSTARE
?N ORICE IMPREJURAF

..-^....-

-.-,.

-.

6/7/15

Care este semnul fiarei? | GnosticWarrior.com

Acasa

Artcolele

Radio

Deveniti rnsmbru

Carii

Contact

'

Traducere

aje si semnul fiarei

Romana
Setati ca limba materna
C Editare traducere

Cars est3 adevarata Semnu! fiarei? Aceasta fntrebare a fost pusa d


losl scris i'n Cartea Apocaiipsei, ca in aiele de final,
oarrteni rnlci si mart, bogati si sSraci vor fi necesare
pantru a primi ca semnul fiarei, Acest eveniment fn
timpul nosiru este din nou fn curs da vorbit despre cu

: -

diverse sernne apocaiiptice din Mreaga iums. cum ar


fi conexiunea catolic cu demisia brusca a Papei
/

Benedict a! XVHea si instaterea Papei Francis, care a


luat numete aupa St, Francisc de Assisi. Este un

semn profetic pentru faptui, ca a fost St. Francisc de


Assisi care a purtat marci de "stigmata" pe pielea !ui.
Sensiil de stiamaiela vine da la un cuvam grecesc,
OTIYMOI stigmat, ceea ce Tnseamna un marcaj. sau
tatuaj, si el a fost primui stigmaticului mregistrata in
isforie cresting, Aceste religios tatuaje utilizate pe

LISTEN TO

Gnostic
Warrior
RADIO

scara iarga in iume eienistica. sunt tatuajeie stigmata mentionat pe Sf, Francisc si care s-au
spus sa semens sau potrivi raniie sau rnarcajele de pieie suferite de Isus. Un evenimeni Si;
F:rancis a gravat dureros In pielea iui fn sange ca un sacrament psntru a onora pe Domntii si
Mantuitorui, Isus care este fn mod normal asociata cu Romano-catolic credlnta.

Top articole
David Bowie'
Obsession gnostic cu

!H cazul fn care Biblia a fosi: prima scrisa initial in limba greaca, singureie marcsle cunoscute a ii
pe oameni de orice fei, fn rnomentui, au fost ceea ce noi numirr., pur si simpiu tatuaje de azi. Nu

ocultismui, Nazisti si
cocaina
Pagina de start

au nici unul dintre i.d. moderne, carduri, numere de sscuritate socisis, coouri de bars, irripiantiiri
cip de urmarirs calouiator, sau scanere penlru persoane. Ce! rnai rapid si mai simpiu mod de a
marcs cineva a fosi TnlDtdesuna, si va fi Tniotdsauns, un anumii iip de tatuaj viabii pe frunte sau
pe mana. Semne permanente care nu pot fi usor ascunse si / sau eiiminate, De exernplu.
aceasta metoda a fost utilizata frecvent, cum ar fi atunci carid Antioh Epifanul marca evreii cu

Combustie Spontana
uman
Size Matters ; Oamenii
de stiinta Dovediti
Oamenii cu cspetele

fainze de iedsra, simbciui Bacchus (2 Macabei 8:7; 3 Mscabei 2:28), El a condus pe evrei de la

mari sunt mai

'i'75 de 164 BC. El este arainiit ca un personsj nsgais" important si psrsscutor ?n traciraiie

infsligerrte

evreiesti asociate cu Hanuka, inciusiv carti de Macabei si "Scroil de Antioh". Surse rabinice se
refers ia ei ca iinn harasha f cei rai").(Wikipedia)

file:///G:/Care este semnul fiarei

GnosticWarrior.com .htm

Simbo! al Trident
Stiinta 666

1/5

6/7/15

Care este semnul fiarei? | GnosticWarrior.com

Ca nu currsva sa nu uitam Hitier si naast cargjatuat pe evrsi ooridamiiati pentru ca au tost atat
de sA naibii de mulfi dintre ei pentru a urmari Tn Iscqr/fe -Je concenirare. Atat de mult meat, ca
i ;ju 3i-<(i'~.jr..\i srnencan Oentru a aiuta Sa a acne un cod <Je ;;;!{ -ipiiiior pentru s me^ge jn
cu aeesie taiuaje, cat's ar ajuts ia magaan si a urmari Ioate numeraie si prizonierii. Pentru

" '*- fj

Lucifer esie Satsns? -

u3*m Nu, Lucifer est3

aceasia, via rugam aa nu cred ca scesi lucru nu se poate i'ntampla din nou; doar uita-te !a isiorie
pentru a va rearninii, daca ar fi atat de ignorant de a uiia acaste fapte tatuaj si bestiaie, care
sunt puse mas ctepasie cu cuvintale mele cu privire la acest document electronic riumii un sice
web,

:
'

Posturi recente

SCURT ISTORIC AL TATTOOS

Un potop ingenios regizat de


deanformare poate copies!

De m<i de an:., muiti dintrs siramosli


nostri au tatuat corpuriie lor, De fspt,
acestea au fost de rnuite cri considerate
semnele de nastere ncbiis pentru muite
iriburi si oameni de ia o niuliitudins de

adevarul
Fii mereu liber cugetator
Alchemy este o siiinta...
Nu ai nevoie pentru a calatori
oriunde. Calatorie Tn sine.,.
Cele gnostics Setianii

Jar; ds pe qiob, Daman;, cum ar fi


sgiptenii arrtici, Grecii, Chinez, Arabii,

Comentarii recente

InciienL Polinezienii, Braziiisnii. Hindus, si europsnii s-au taiitat So*! foarte mult In trecut, "Tatuaj-

Moe pe Cad oamenii vor fi

marcs <5ste ia polineziene, ceaa ce cercui ras de pe coroana de capui lui este de ia preol:

iubitori de sinele ior proprii:

catolic," Atunci, s? i'nca la aceasta zl fn rnuite tan mentionate rnai sus, Tatuajele au fost, sau sun?
norma, si ce! niai probabi! nu ar fi avut possbiiitaiea de a aiege aaniru a avea pieisa samnaL

Lacom, Boasters, Mandru,,..


MOB pe David Sovue'
Obsession gnosticcu

deoarecs acesiea au fost marcaje obiigatorii de multe ori dat de parinti si de guverne, Prin

ocuiastTiul, Hszisti si cocaina

urmars, v-ar fi de marca de ia o varsta frageda pentru a indies cine ai fost, si statutui de ceiateni

RuBbert Boli pa David Bowie'

ar II taiust pe pieiaa ia ci:ni a spus fn Deuteronom 6:8; "Si sa ie iegi ca un sarnn ps mafia ta, si
si vor fi (a fei de IrontiereSe dintre ochii tai."

'

Obsession gnostic cu
ocuisismLii, Nazis!! si cocaina
Stephanie F!ieiry pe Cad

Asa cum am mentionat, acsste iatiiaje diferlte a Tnsamaai fotul, de s fi de noblete sau statutui

oamenii vor fi iubifori de sinefe


lor proprii: Lacom, Boasters,

armata, de a fi de marca eel nsfericit, care este condamnat ia moarte. fn antichitate, tmele

Mandtu

tatuaje au lost considerate a fi norocos sau divin. TR care acest ssmrs de marca pe cineva le-ar

S!sn OU pe Lacasui

proteja de influenteie reie sau spirite, si unsie semne au fost senme de viata sau de mosite,

sufleluiui

Spiritele for strarnosii. simboluri ale triburi acestora si toterrturi de anirnaie au rest de muite ori

Quantumologist pe Cine este

iatuajeie preferate de cameni cara l~su facui de catre vointa libera alegers, Multe aiie teiuaje au
fost doar o parte din viata de zi cu zi, de mii de ani, si o metoda de identificare irnediata de
oricine si / sau guvern :n identificarea oamenii sai. La fei ca status a ernis carduri si drivers de
idenfificans iicenteior care sunt utilizate in prszent, Totusi, aceste semne Eu vorbesc de pe corp
mi poate fi cu usuririta ascunse, mdepartat sau sa fie frauduloasa.

Lucifer?
jaguar pe Stiitita S66
care este Lucifer, Satan pe
Lucifer esie Satana? - Nu,
Lucifer este Satana nut
Oavirf Lefiefier pe ,jurr>aiate de
adevar este cea rnai

fn vechea Atena, prisonieri au fost tatuat pe frunte pentru a iridica o sentinta de viata si de

periculoasa forma de miriciuna

rnoarte. Acesii pnzoniei'i c!e rnarca a avut un sernn pe fruntite lor, care ar permite executorului

KvvteGiphted ne Cars este

stiu cine 3 fcs!: condamnai ia moarts, psntru a putsa taia capu! ior off fntr-un mod rapid, si care

diferenta dintre Calsa stanga

detinutii s-au gasit nevinovai si ar fi saivat de la moarte. Un tatuaj simplu ds o minuscuia "t",

si cales de rnSna dreapta?

care este iitera a 8-a din alfabetui grecesc si sirnboiul mortii care a msemnat detinutui va muri.
Oar (Jaca datinutu! a avut Tau, sau rrssjuscule "T" tatuai pe frunte, acest lucru a i'nsemnat un
semn de achilare. Prin urmare, asmnul de salvaioru! tor, fn care nu ie-arfi condamnat la rnoane,
Multe din trifouriie antics grecesti au avui obiceiul de a se tatua peni.ru mai multe motive. Ei au
tatuat chipurlie lor, arme, sfirm ai picloareis ia fei ca multi oaraani fac astSzi. Acaasta carneaie ar
indica sratuiul regal, soidati fn iupta, sciavi Jn robie, si chiar sernns tatuat pe frume o depnutiior
file:///G:/Care este semnul fiarei

GnosticWarrior.com.htm

2/5

6/7/15

Care este semnul fiarei? | GnosticWarrior.com

dupa cum sa man^lonai msi sua. Ei au fost marca


pe oameni, ca un cowboy branduri viteie. Vezi tu,
atunci mutts din acests iriburi s-au angsjai Tntr-un
rszboi constant si piratsriei, cere a inckss nu nuniai

bunuri material, dar. de asamenea, traiesc


suiiete ale regateior au cucaril si care ar fi Tnrobiti
hi rnasa de catre multe dintre aceste trib. Nu
numai cS ar ciasa rsgai ss oistirsge prin tatuaje
suedfice: astfei ar fi soldatii, sdavii si, de
, detiriUtiter
"
Oamenii vechi si triburile din Europe si Marea
v

Britanis au taiuat de asemenea, marcile lor nibaie


pe frunte |i pielea lor, Tatai de istorie sngleza si
Doctor a! Bisericii Catolice, Sfantul Beda
(DiferenSs) a decSarat Pictii au venit prims din
Gerrrt^fiia si apo! Scythia. El afirma ca printre scitii

sum vechi iocuitori din Norvegia, Suedia, si

'

Danemai'ca, Dad (Datii), Fr'agi! (Bred), si me natiuni. Beda, de asemenea, mentioneaza ca


primii scilitori romsni au vorbii despre acesii osmeni care au avut un obicsi de tatuare trupurile
ior DU embierne tribale, Potrivit Irod din Siria (sau lui Irod din Antiohia), ei nu purtau haine si-au
pictat corpuriie !or, cti eernesia p&rmsnensa a acestora totera-parin^i de origine animaia;

Acesiea marcheaza tfupurife ior cu imagini difente de tot feiui de animaie, si, prin urmare, ei
nu ss fmbrgca, ca nu curnva sa sscunde ?n afara pictat de trupurite lor.

The "Oamanii piciate," mai cunosoui: sub nurneie de picp (Picti, Plctavi sau Pictones), care ar fi
lost descendant! ai verii lor din Es* de caire friboriie din Grscis, cum ar fi Dorienii, Laconians,
Ilirii. Dacii, Spartans, Ate-nieni si sau Tracii, Pentru a traciior, sa fie tatust s ibsi considerat n
semn indispensabii de vita nobila, (CF. Strub. VII. p. 315.) \n razboiu! Messenian, soldatii Tnscris
nurnele sau marca lor de pe corpuriie tor, ca prietenii tor s-ar putea recunoaste cadavreie lor, ar
trebui sa cad. in unete armals, Scldatii ar iatusj voiuntar trupurite lor cu sornns de generalu! sub
care su sendl

Von? irsdea sammm d;:--;d ?n ti


vSf. Pave; a primid "De aGiim i'ncoio nlrneni sa nu rna dsranjese; pcncru ca port de marca pa
trupui rneu aemneie Dornnuiui Isus " (GAi, 6:17, Statele Unite aie Americii) Ga 6:17, "Am purta in
trupui meu semnsfe Dornnuiui Isus," ca este, Sunt soioat ai siujitorui Sau. Marca In mana
dreapta si pe frunte presupune inchinat puteriior corporate si inteisctuaie a dominatiei fiarei si
Saint Augustine, "in frunte cu titlu ds profesie; m rnana cu privirs !a iocui de rnunca si de servicii"
Acest sirnbol de pe pielea lor de idolii iorse expfica prin medievale spanioii, Fiiosof evrau sefard.
Maimonide, (ia chemat pe Moise Maimonide) care a spus;

A fost un obscei cu Neamurile sa se rnarcheze cu idolii ior, aratand ca acestea au fost


servitorii lor au cuinparat, si au fost rnarcate pentru serviciui lor: sens esie, ca isnii an primit
marca Tnb-un singur !oc, si unii fntr-un alt: cei care au fost obltaati sa priineasca semnui m
file:///G:/Care este semnul fiarei

GnosticWarrior.com.htm

3/5

dreapla par a fi cteruS, cum care a infra! m ordine sfinte: care a ridicat rnana drsapta. si a
jurat si a promts supunere ia Papa, si a rnarturisil ei erau gata sa-si apere si sa sprijine
rellgia sa si cie interes; si care fn coordonarea lorse spune ca au un caracterde nesters
impresionat pe e!e; si cei care au primit semnul pe frurttea lor sunt oamenii rje rand, m
generai,, cafe unu! si toats au acseasi arnprenta asupra lor; care poate intentioneaz fie
sernnul crueii in botez, sau mai degraba rnarturisirea cteschisa a reiigiei papai, pe care ie

'

niarturiseasca fn caiitate de public si sa declare ca si cum ar fi rbst scris pe fruntils lor.


'
--vr'-i

"

--

:"

-'

Daca profetia biblica suna adevarai;


destul de probabit candva fn viitor,
unsi anumite marci cupiu tatuaj
mentionate fn aoest articoi er putea

fevani fn stil bibiis ca si in ziteie iui


Saifit Pau! sau St Francis, Un limp, fn
cazul fn care tatiiajeie Iui Isus, de viata
sau de moatis vor fi iuaie m
conslderare, "Semnul Fiarei,"asa cum
'

sste scris fn Revelatie 13:16; "Si a


facui ca toti, mid si rrsari, si pe csi
boeati si cei sareci, si oarnensi iiberi si
sclavii, -.sa se aconie un sernn pe

--

rnana dreapta sau pe frunte, si el prevede ca nimeni nu va fi capabil de a cumpara sau de a


vines, cu exceptia coiui cars ara semnui, fie numeja fiarei sau numarui numsSui ei."

Cu un nou Papa nurnit Francis, si ia fes ca St Francis a purtat marci de "stigmata" pe pielea !ui,
acestea ar putea fi foarte bine semne care indica un eveniment tatuaj similar ar putea mtampfa
m v'iitor. Mai ales, In cazul fn care exista peste tot raiboi fi liaos fn tntrsags iurno, psntru ca nu
Er fi nici un a!i mod de a identifica rapid pereoane, decat sa-i faiuaj pe frunte sau pe rnana for,
asa cum au facut de muKe ors fn istorie trscut, Sau acest iucru ar putea fi tot doar o coincidents
mare si biblic poppycock tatuaj profetiei, Nu stiu despre tine, dar vad semneie si marcajele de
pretutindenl, si care sa indice pentru mine faptui ca este primui care va avea ioc, mai degraba
decat acesta din urrna.

>
r

<

SSZ? there- is JIG aauoaal identiiicatiofi number. The CjmstjtutiQnal


Court decided in 1991: "A gc-nsraL unifcnn persona] identification code which mm he
used without restriction (i.e. a persoRfd number) distributed to every citizen ewt to
every resident of the country based CM; aa identical principle is unconstitutional.''!^]
:-~

: .

In Oncaria. e^yeeeejb: nn fiui^rpational tie ulentiilcare ,

bbnbea b'gayeisuttonfda a deeie in 1991: "LTn cod general, uniform personal &
/
tdentiiicpxe ee poate fi iclostt faranici o restrictie (de txempiu; casual Dereon.a;)
distrihuit fiecanii cetaiean si fiecanii rezident al is*"; bazat pe w. principle identic, este
:ae-eorigj m^jonal
As tfey "Personal Identification Nnniber" Ss cousi.iwe*l to be intf oBsoimiou^l
nnothei' MeiiKlftcwFfes fonm, jfes If}--card lumiber ;s sss tjst*.
J

"-- Deoarece "''Niircar de tdentificare personaia (F IN F este corisiderat iieconstitotionai.


alt fbl de identiflcare, fiu?*ii.ir;J caroluhd ID <-ste fblosit.

Norway
1'hert Is :;ju tegav re^iur^ittent for NorwcjpaM ft^S^ssis; fc r-:eewa'y f.e yfjisaa or
ea?i-y ?;isj" MesiJCtortl&f; document or other proof of identity. Unless you drive a car,
n-t'ich requires a driver'.? license, or fir-? suspected wirh a crime. i Jiia? i-ase flue police
'.vi'l nofrtka^e you nntil you aa^ idsnliiled.
There m m:, ;b-gsi requirement for Norwegian nationals in .ISJorway to obtain or
tairy any i<jentili<:atio document or otlier proof yf Identify ;-= ,Nu s$te itfci o
cratt.a kigslg j?vEri- Norvegieno dm Non^gia sa esniia eri s nwtigss orfce
iociHwertt de idontiilcarc &au oiice ait bb! tie dovz5 be idendtate.

J"

'
,-

irkraine
Individual Identification Number is a 10 digit number issued by the rsx administration.
Tlie iirm 5 digits represent birthday as he aumber of day;, since 01/01/1900. The iast
digit is a check digit Tie algonnim is act publicly revealed. Similar Hinnbers are
issued to residents and iorsignsrs, A persys eaE wyt site sf reeeivfiig sa
Indmdual Identification Number Imsed on religioas or other beliefs, however it is
sssi-j-ciated with miuor tax <ilsadvaHtages, Hie iGoivioual Identification Numbers are
issued accordiiiii to a Law of Ukraine 320/94-EP Sjassed on December 22, i 994.
A |).:'sft->: esis opt- out oi receiving ais .lnsijvi*iiiin itteiitificatioii JNimiDet* bsscxs on
eri'djleite or edher belefb, Isawsj'y^r ti fe sisesjeleisd -sM? Kifes^'r fs:e -dU;a'ih:"sU-itaji&, =
O_persoana peate decide sa nu pilm-ea^c^ lebamar ludis^jugl deldeatiikare (TIM)

'j
,;

J
I-

in CJennnsiy, cl^re was ;?y jis.tP'wsd Identillcstlori number &uiil 2vt'";'.. Only
dccenir':i4J2ed daiabaiies were kepi by social insuraiKe compfmies, who allocate s^
social insuraEice number to aimost eveiy person.

ihen* u-as no Rational identification njnaber"untfl 200? - jrs % e:dstat mi tiuitiai

'

l intended to create a 12-digit personal


(Pzrzcriznteiwzeiciien., rK2) for ai! citizens, registered alien
rfc-sSxieut* on its territory, as well as tor all non-resident Nazi vl-ctimt entitled to /
compensation payments. The system, wh?ch was ro be iniplemerrted by die 1973 lea^ni!
Law on civil registry, ivas rpjectec: HI: 297&;. vphfii th;. Eyiidpgf&g ioiind iha coocep? of ESI
iioa svstem forme entire pCviUatio!i
to be iiicomcat?ble
wirhftje ssisiing>- le^al
,- .:
*
o

V-

werk. = iSystennilj
pgtrui ctvO,

the existing legal


mentat de legea federala
Germatt a gasM
v: P: Pi <N./-:il'"'-:' n.'i = P - i'"X;

t..-

' '
lift standard idewiiiy cai'd. y/hich has the fonnai A-999999 vvhere A caii
b? any of the 24 letters of the Greek^lphsfcet, is Issued to all Greek citizens ai
the age of 12.
* *
New Greek identity cards have a aumlK-r ion^aiieci like rhis: XX99995)9 where X is a letter, whose uppercase glyph occur? ia bMh the Greek
and the Latm alphabet {ABEZflff-IIvr^OFFfX?. llie letters arid tmiiiber.? are
assigned with esuut-Btia! order,
*
11)e Tax Id^nrityNuinber (AFIvi - ^HcOMucO pucOuic00ucOuuc06ucOcucQ oucOpucOoacOAucOoucO'facO?-UcOK:ucOouc06ucO
V]v,c0nic0puc06iic0oc(h)uc0 - Tax Regi^lrj' NursjlHTl vviiich is :-i-?'?d by
<,if izens-- artd compajue^ for six purposes. It ha;; nine digits, rfie last one of which
is a. check digit
* i:
ITxe Social Secunt>f Number (AMKA - piJcOiucOOueOaocOoucOajcO
nucOTOfOpucOojticQoucOoiicO otK;Gu.icO\atcOo>ucOvacOmcOKUcOViucOaicO
aiicOoucOducOAiicOmcOcnicO-rjrtcOsiicO}} \\1iicb is ilie work ai;d imirafict ID of
over>- empioyte, pensioner and depende-tit member of feeir &!si!y in Cceece fe
first ibrir diaiti? .? !e owner's date oi lisrth in J/K- imtwy forniar.24l
ke ID caixi umtther is .oi unique 'lai trlsaffaes iitlie person gets a ue' fdeuticy

i-

': :

,'f
^T

it https:f/en.wilqpedia.org/wii^ldenQty

United Kingdom [editj


,>Wa/>? arf/cle: Identity Cards Act 2006
See a/so: Identify Documents Act 2010
The UK had an identity card during World War 11 as part of a package of emergency powers invoked and was abolished soon
after. Identity cards were first proposed in the mid-1980s for people attending football matches, following a series of
high-profile hooliganism incidents involving English football fans. However, this proposed identity card scheme never went
ahead as Lord Taylor of Gosforth ruled it out as "unworkable* in the Taylor Report of 1990.
By 2006 several groups such as No2lD had formed to campaign against ID cards in Britain. The UK Labour government
progressively introduced compulsory identity cards for non-EU residents in Britain starting late 2008. After the 201 0 general
election a new government was formed, comprising a coalition between too parties that had pledged to scrap ID cards - the
Conservatives and Liberal Democrats - and the Home Office announced that the national identity register had been
destroyed on 1 0 February20 1 1 1523
Identity cards for British nationals were introduced in 2009 on a voluntary basis. Only workers in certain high-security
professions, such as airport workers, were required to have an identity card, and this general lack of ID being compulsory
tends to remain the case today.
Driving licences, particularly the photocard driving licence introduced in 1998, and passports are now the most widely used
ID documents in the United Kingdom, but the former cannot be used as travel documents, except within the Common Travel
Area when not travelling on Ryanair. However, driving licences from the UK and other EU countries are usually accepted
within other EEA countries for identity verification. Given that passports do not fit in a typical wallet or purse, most people do
not carry their passports in public without an advance knowledge that they are going to need them. For people from the UK
and other countries where national id cards are not used or not common, this leaves driving licences as the only valid form
*

of ID to be presented, if requested by an authority for a legitimately-given reason, but unlike a travel document, they do not
show the holder's nationality or immigration status. Colloquially, in day-to-day life, most authorities do not ask for
identification from individuals in a sudden, spot check type manner, such as by police or security guards, although this may
become a concern in instances of stop and search.
There are also various PASS-accredited cards , used mainly for proof-of-age purposes , but they are not very commonly
carried other than by those aged in their late teens or early twenties who do not drive and frequently purchase
age-restricted poods.
Start hi identity document ...

ni ILu-l....-m.lr.i.nf *

^^

191 4| 8:43 PM

^^^W ] |

*&^

a Thailand j iteinaii (Thai ; National ID card is compulsory for all citizens at the age of 7.
; national ID card) i
rw>r

..

'

_ ,
'

...,..._ -.
,
; " -<.-.'*

Tunisian
National
I Identification
:Card

i Tunisia's National ID card is compulsory for all citizens 18 years or older, but with the approval of a parent, a
Tunisian may apply for an ID card prior to their 18th birthday.

i Ntijus Ciizdam
' (Identity card)

: The Niifus Cuzdani is compulsory right after birth without photograph, at the age of 15 a photograph must be
stuck on. It has to be carried at all times and it is often photocopied by bureaus, banks, etc.

; National ID
:Card

First issued in 2014 on a voluntary basis. Will become compulsory for all citizens above the age of 16 by
:2016.

* Ukraine N/A
i""*United
Arab
Emirates

! Internal Ukrainian passport is compulsory (to possess but not to cany) at age of 16.

,, .

._

'

\ de

; Every person residing in the United Arab Emirates, must have an CD card.
\! Uruguay Identidad

- i (Identity card)
'"/

;It is mandatory for all citizens, resident citizens, or resident aliens, even for children from 45 days old.

l Cedula de
Identidad
(Identity card)

I
iln Venezuela it is called Cedula de Identidad, itis mandatory at the age of 10 and is renewed every 10 years
I

Giay cluing
_ ...
i minh rih&n d&n
^?^ Vietnam
, , -
.;(Peoples proof
document)
i ' -~
';,. , ,
Zimbabwe

'" - ' "


: Registration

< Known as giay chtmg tninli nhan d&n ("people's proof document"), it is compulsory for all Vietnamese
. .
...
'citizens over 14.
,
j
Zimbabwean citizens are required to applv for National Registration at the age of sixteen. They are issued a
, .
, , .
,
.
, " , ,
;plastic card mat has to be carried at all times by Saw.

Countries with non-compulsory identity cards


These are countries where official authorities issue identity cards to those who request them, but where it is not illegal to be without an official
identity document. For certain services, identification is needed, then e.g. passports or identity cards issued by banks etc or (not always) driver's
licenses can be used.
"

;
Country * ;

"

""""

'

"

"

~
"~
Description

:~

'

"

"~

' '

' ~;

S2 Austria : Austrian identity card


i
; Citizenship and Immigration Canada (CIC) issues the Canada Permanent Resident Card to permanent residents of Canada. In
; |+g Canada j the past Canadian citizenship cards were issued to new Canadians upon naturalization and established Canadians (upon
. request). As of 2012 these cards have been discontinued.
;
-' ' '''" "''
i

'

, : A national identity card exists, usable all over theEU, but commonly people use their driving licences or national social security
; cards as DD,
The country has had a national ID card since 1940, when it helped the Vichy authorities identify 76,000 for deportation as part
of the Holocaust
; Iii the past, identity cards were compulsory, had to be updated each year in case of change of residence and were valid for 10
years, and their renewal required paying a fee. hi addition to the face photograph, the card included die family name, first
names, date and place of birth, and a unique national identity number relating to the national INSEE registry, which is also used
i as the national service registration number, and as the Social Security account number for health and retirement benefits.

Later, the laws were changed so that any official and certified document (even if expired and possibly unusable abroad) with a
photograph and a name on it, issued by a public administration or enterprise (such as a rail transport card, student card, driving
licence or passport) could be used as proof of identity. Also, law enforcement (police, gendarmerie) can now accept photocopies
| j| France
: of these documents when performing identity checks, provided that the original document is presented within two weeks. For
: financial transactions, any of these documents must be equally accepted as proof of identity.
Identity cards are still issued, but are free of charge, and not compulsory. Legislation has been published for a proposed
biometric card system, which has been widely criticised, among others by the "National commission for computing
and liberties" (Commission nationals de I'infonnatiqm et des libertes, CNIL), the national authority and regulator on computing

; compulsory

, J ~:~ ~ ,. ^rtf^jt
/

systems ana aataoases. identity caras issueo since zuw mcmae oasic oiomemc mrormanon t.a digitized nngerpnm recoro, a
printed digital photograph and a scanned signature) and various anti-fraud systems embedded within the laminated card.
; The French health insurance card, a smart card named "Carte Vitale 2", includes a digital photograph and other personal
medical information in addition to identity elements. The previous version included a chip and a magnetic stripe, but contained
very little information.
; The National Register of Persons ("I>j65skra") issues national identity cards ("Nafhskfrteini") to all teenagers in the year they
become 14 years old. They do not state citizenship and are not usable outside the Nordic passport union. People in Iceland are
; required to present identification if asked by police, but driving licenses and various other ID cards are acceptable as well as the
identity card.

\d

: Carte

d'ldentita (Italian Wikipedia) may be issued to anyone resident in Italy and to Italian citizens living abroad. It is issued
after the 15th birthday. It is not compulsory to have it or to carry it, unless expressly ordered by public security autllorities. The
latest version is the Italian electronic identity card.
'.

ll lta 'y

The Principality of Liechtenstein has a voluntary ID card system for citizens, called the"Mentitatskarte".

Liechtenstein
Lithuania

Japan

I Mexico

'.Asmens tapatybes kortele (Identity card). Passport or Identity card is compulsory at age 16.
There is an optional Juki Net (ffill^- *> r- Juki netto) card for Japanese citizens, corresponding to the compulsory Juminhyo '
OfiESlfi) record of residential address. The compulsory Certificate of Alien Registration (HH ASiiEBfflS Gaikokujm
Toroku Shdmeisho) that all resident foreigners were required to have is being replaced with a resident's ID card that is essentially
j the same as the Juki Net card, and resident foreigners are now registered in Juminhyo, together with Japanese family (if any).
}
Foreigners who enter the country on a visa that is valid for 3 months or less need only a passport with a valid landing permit.
; Driving licenses, National Health Insurance Cards (HflfiiillllSPHtl: Kokmtiin Kenkd Hoken Slid), Certificates of Alien
i Registration (or the new resident's ID card that replaces it) and passports containing a registration for a Certificate for Alien
Registration are accepted as IDs for most purposes. Health insurance cards do not have a photograph of their owner.

'

The National Electorate Institute("Insiluto National Electoral" (INE)) issues a Voting card (Credencial para votar) for Mexican ;
citizens when they become 18 years old. The card is compulsory in order to participate in Federal level elections, and is the de !
facto ID for most legal transactions,

; Having an identity card in Sweden is not mandatory, but it is needed in several situations, e.g. for bank services or when picking
; up a package at a post office.
Sweden has since 20051?.; ;;-"d national identity cards, but they are not compulsory and only obtainable by Swedish citizens,'28^
;
mostly
intended to use fc. k^ra-Scheiigen area travel. The Swedish lax authority does since 2009 issue official identity cards for
Sweden
anyone resident in Sweden, Driver's licenses is the most commonly used identity document in Sweden. Between 2005 and 20091
k was almost impossible for immigrants to get a card because of tightened security to get a bank card, since a close family
j
i member having a Swedish identity document had to vouch the identity. Not having id card in combination with a crime giving a
?fine (inci for no local traffic ticket), is a suspicion to escape it, which is a reason for detainment in Sweden.
_J

__

., _

__

___

__

::'3
The Swiss identity card is issued to any citizen. It is not mandatory to carry, but if or a passport is needed in some situations,
Switzerland Driver's licenses are not always valid as identity document as they don't expire and can be old.
: The Elections and Boundaries Commission (EBC) is responsible for the issuing of National Identification Cards. A National
| Identification (ID) Card is issued to a citizen or eligible resident when they register to vote. The National ID Card is an electoral i
I document used as proof of identity when voting. It is also accepted as a primary form of identification within Trinidad and
i
HH Trinidad Tobago, and can be obtained before voting age. Eligible for the card are citizens of Trinidad and Tobago of 15 years of age or :
and Tobago : older, and Commonwealth citizens i 5 years of age or older who have resided legally in Trinidad and Tobago for at least one
year immediately preceding the application. The National ID Card is valid for 10 years J2^ It is not, however, mandatory when :
j voting; oilier forms if ID, including passport or driver's permit, can be presented.

_!2 United
States

The Passport card is issued to citizens upon request. Although its main purpose is for land and sea travel under the Western
Hemisphere Travel Initiative, under the REAL ID Act, the passport card is also accepted for domestic air travel.'30' U.S.
Citizenship and Immigration Services has indicated that the U.S. Passport Card may be used in the Employment Eligibility
; Verification Form 1-9 (form) process J3' ^ The passport card is considered a "List A" document that may be presented by newly
hired employees during the employment eligibility verification process to show work-authorized status. "List A" documents are
: those used by employees to prove both identity and work authorization when completing Form 1-9. The passport card can be
used as valid proof of citizenship and of identity both inside and outside the United States.'-'"'"-' Most people, however, use state
: issued driver's licenses, or state-issued (generally by the state's DMV) non-driver's ID cards, as identity cards.
In several states there is an obligation to identify oneself to the police on request. See Stop and identify statutes,

Countries with no identity cards


These are countries where official autllorities do not issue any identity cards. When identification is needed, e.g. passports, identity cards issued
Hi; Knntrc f*tr

or f*nrr!c flmi" rtrf* nnf mrtinlv tHf^nriiv ^ard*: lil^f* Hrivpr'c Krvncpc ^^n Kf1 H^t^H

j
;

i
j

,-

Country *

1
rfit
Australia

Description

* J

!ln 1985, there was a failed proposal to create an Australia Card. In 2006 the Australian Government announced the introduction a
non-compulsory Access Card that would act as a gateway to services administered by The Department of Human Services. This
project, however, was terminated in November 2007. Class A identification documents in most Australian states include Driver's
! License (issued by the state government), Firearms License (issued by the state government), 18+ Card (issued by the state
government), Australian Passport (issued by the Federal government), foreign passport, or Residency/Citizenship documents
| (issued by die Federal government).

mm
' ^ na['ona' identity card. When needed, e.g. in the bank, a passport or driver's license is used, or for age checks a municipal
Denmark identity card. Against authorities a health insurance card (without photo) can be used.
'm^m India

India is currently piloting an ID card system, see Multipurpose National Identity Card (India). Proof of identity such as passport, |
' ration card, PAN card, or driving license is mandatory for issuing essentials such as electricity, water, cell-phone SIM cards, etc. ,
; Those without proof of identity can often not obtain such basics J33-'
[

There is no requirement for Irish or UK citizens to identify themselves in Ireland. Citizens who were born in Ireland or the UK are
, allowed to travel within the Common Travel Area without producing a passport, but should be able to provide photographic
!
i identification on demand (although some airlines still require passport). Al! others are required to show a passport, or National
j
Ireland Identity card in the case of EE.A nationals. There is a voluntary Aoisclwrta Ndisifinta I National Age Card available to residents :
lover 18, showing name, date of birth, sex, photograph, and unique card number, intended to allow young people to prove they are
: legally allowed to buy alcohol; it is a "proof of age" card, and has no legal value as an identity card'34^ Non-Compulsory national :
JID cards (named passport cards) will be issued from July 2015, usable for travel within the EU.
\e types of ident

iB New
Zealand

Norway

Firearms Licence, National ID Card (other countries). New Zealand driver licence with a credit/bankcard, Supergold card, birth
certificate or citizenship certificate. Requirements vary according to the purpose.

'

No national identity card, but other identity cards exist which are needed e.g. in the bank if not using a passport or driver's license.
Bank issued debit cards, usually VISA, has had a photo ID on the back since the 1980's. The banks ha.ve stated that they no
i
longer intend to issue ID-cards on their debit and credit cards, as they think ID-cards should be a public service. Norway decided j
in 2007 to introduce a voluntary national identity card, to be usable for travel to EU countries, but they are delayed and are
|
'planned to be introduced in 2017 but can be much more delayed.'35' The reason for roe delay is that the responsible authority
requires absolute security oa both the cards and the validation of the identity at issuance.

No national identity card, however, in an effort to hasten application for government services, the government is now issuing the
~yat
Unified Multi-Purpose ID (UMID) as the single identity card for the four main government agencies namely, the Social Security i
Philippines System (SSS), Government Service Insurance System (GSIS), Philippine Health Insurance Corporation (PhilHealth), and the Pag-;
; IBIG Fund (Home Development Mutual Fund).
. Compulsory identity cards were to be introduced under the Identity Cards Act 2006. Initial cards, not yet compulsory, were
;
introduced for those who wanted them in 2009, but the requirement and the cards were abolished by the Identity Documents Act
5 United
Kingdom i 2010 after a change of government.^ When a formal identity document is needed, a passport or a driver's licence is needed. For
1 simpler cases like age verification, if having no driver's licence, there are simpler age proof cards, certified under the "Proof of
'<
; Age Standards Scheme".

Notes

..

As noted above, certain countries do not have national ID cards, but have other official documents that play the same role in practice (e.g.
driver's license for the United States). While a country may not make it dejure compulsory to own or carry an identity document, it may
be de facto strongly recommended to do so in order to facilitate certain procedures.
In most countries non-resident foreign citizens have to be able to identify themselves through a passport. For resident people giving a
foreign impression, by e.g. skin color or dialect, possession of an acceptable identity card might be useful to reduce the risk of harassments
from the police and other authorities.
People suspected or caught with a crime, also minor crimes not giving prison, such as shoplifting, might if not carrying an identity card be
detained until identity is proven, also in countries not requiring an identity card.

See also
" Identity document
National identity cards in the European Union

References
1.
2.
3.
4.

[ 11 (https://www.p!-ivacyinternal!Oi)a!.org/artic!e/id-card-frequently-asked-quesiioBs)
EU Directive 2004/38/EC
[2] (http://wwwjiuevodni.gov.ai/)
"elD" ('htto://eid.belgium.beA. Brussels: Eid.bekium.be. Retrieved 20! 5-05-15.

/he

5. "Diploniatie.be" fhttp:/ydiplomatie.be!gium.be/en/services/serviGes_abroadrt^
Retrieved 2015-05-15.
6. "Decreto 89.250" (http://www.presidencia.gov.br/CCIVIL/decreto/D89250.htfn). Brasilia, DF; Presidencia da Repiibiica Federativa do Brasil.
7. "Bulgaria to Start Issuing Biometric IDs in March 2010" (http://www,novmke.com/view_news,php?id== 108362). noviniie.com. Retrieved 22 March 2015.
8. "Registraditria Nacional del Estado Civil - Nacirniento" (http://www.regisri-aduria.gov.co/-Nacimiento,2007-.htrnl). registraduria.gav.co. Retrieved
22March20i5.
9. "RegistraduriaNacional del Estado Civil - Tarjeta de Identidad" (http://www.registraduria.gov.eo/-Tarjeta-de-Identidad-.htrol). registraduria.gov.cfl.
f
Retrieved 22 March 2015.
\. "nuernfaerg.de" (http://www.nuernberg.d
11. "Inicia Tramite DPI de Menores de Edad" (http://www.renap.gob.gt/inicia-trainite-dpi-de-meuores-de-edad). renap.goh.gt. Retrieved 22 March 2015.
12. "Emision del DPI" (http;//www,renap.gcb,gt/ermsicm-del-dpi). renap.gob.gt> Retrieved 22 March 2015.
13. "LA NOTA QUE SE NOTA: Un colombiaoo y dos guatemaltecoscapturados con 195 mil dolarcs" {http://rjedrovision-noticias.com/2Q14/09/30/la-notaque-se-nota-un-colombiano-y-dos-guatemaltecos-captttrados-con- 195-mil-dolares/). Pedmvision Noiidas. Retrieved 22 March 2015.
14. Article ! 1
15. "Ogyintezes" (http://wwwjnagyarorszagJra/allainpolgar/ugyek/okmaiiy20050822/azon20050822/szemajdg20060627.html). MagyarorszagJiu. Retrieved
2015-05-15.
16. "India to kuwait .com - Kuwait Visas" (http://visas.indiatokuwait.com/Civil_JD_Cai'd_Lost_Fee,<i_&_Penallies.htrnl.}. indiatokuwait.com. Retrieved
22 March 2015.
17. "Kuwait Government Online" (http://www,e.gov.kw/PACI_en/Pages/ServiceComent/521KuRegistrationForTheFirstTime.aspx#), e.gov.kiv. Retrieved
22 March 2015.
18. "Kuwait Guide t Civil ID Cards" (http://w\v%v.expatwoman.corri/kuwait/monthly__Civii_ID_Cards_6802.aspx). Expatworaan.com. 20! 2-03-! 3. Retrieved
2015-05-15.
19. [3] {http://www.ttc.lv/New/lv/tulkojumi/E0751.doc)
20. "Compulsory identification" (http://www.govermnent.nl/issues/identification-docuinents/compuisory-identification). govemment.nl. Retrieved 22 March
2015.
21. [4] (http://www.tribunal-electoral.gob.pa/cedalacion/index.html)
22. Kancelaria Sejmu RP. "Internetowy System Afctow Prawnych" (http://isap.sejm-gov.pl/DetailsServ!et*?id=UrDU20061390993). sejm.gov.pl. Retrieved
22 March 2015.
23. [5] (http://app.ica.gov.sg)
24. "Portal Oficia! sobre el DN1 electronko:" (http://www.dnielectrouico.es/). Dnielectronico.es. Retrieved 2015-05-15.
25. "Sri Lanka to issue new ID cards from November" (http;//www.news.lk/news/srr-lanka/6736-sri-lanka-to-issue-news-id^:ards-from-november).News.ik
Department of Government Information - Sri Lanka]. 17 September 2013.
26. United Nations High Commissioner for Refugees, "Refworld! Sri Lanka: The National Identity Card (NIC); its issuance, cost, validity period, security
features and description of front and back of card" (http://www.unhcr.org/refworld/country,,,QUERYRESPONSE,LKA,4562dScf2,4829b5571a,0.htrnl).
Unhcr.org. Retrieved 2015-05-15.
27. United Nations High Commissioner for Refugees. "Refworld I Sri Lanka: The National Identity Card (NIC); its issuance, cost, validity period, security
features and description of front and back of card" (http://www.iinha%org/refworld/docid/4829b557!aJitml). Unhcr.org. Retrieved 2015-05-15.
28. "Fakta om nationeill id-korl." (http://web.ai-chive.org/web/2007063023!031flittp://%iww.por!Seri.se/!nter/nodeid=33378&pageversfon=1.jsp). Swedish Police
Service. Archived from the original (http://www,poIisen.se/inter/ncKfcid=33378&pageversn=Ljsp) ou 2007-06-30. Retrieved 2007-08-18.
29. [6] (http://vi-ww.gov.tt/gortt/portal/ttconnect/Non-ResidentDetail/?
WCMJ3LOBAL_CO>nTiXT=/gortt/wcm/connect/GarTT^
btaining+a+national+identification+card)
30. "Acceptable IDs iTrfflisportMionSecmityAdmiiiistration"(http://www.tsa.gov/travciers/airiravel/aceeptab!e_docHments.shtni). Tsa.go\ 2015-02-! 3.
Retrieved 2015-05-15.
31. "USCIS Informs The Public That New Passport Card Is Acceptable For Employment Eligibility Verification IUSCTS"
(http://www.uscis.gav/portal/site/uscis/menuitem.5af9bb95919f35e66f614176543f6dla/?
vgaesfckfea&IafS^eb^
Retrieved 2015-05-) 5.
32. [7] (http://germany.usembassy.gov/acs/passportoard.html)
33. "BPL families rue lack of central govt benefits" (http://tirncsofindia.indiatimes.com/city/patna/BPL-families-rue-lack-of-central-govtbenefits/articleshow/5846250.cms). The Times of India. 23 Apr 2010. Retrieved 9 May 2013.
34. "The Garda Age Card" (http://www.ageeardie/). Agecard.ie. Retrieved 2009-10-06.
35. "Etterlyser nasjonale ID-fcort - NRJC - Livssti!" (http://www.nrk.no/livssdl/etterlyser-nasjonale.id-kort-1.10910502), Nrk.no. 2013-02-15. Retrieved
2015-05-15,
36. Porter, Andrew; Kirkup, James (2010-05-24). "f D card scheme wil! be scrapped with no refund to holders"
(http://www.telegraph.co.uk/news/newstopic.Vpolitics/7757720/ID-card-scheme-wiU-be-scrapped-with-no-refund-to-hoWers.btml). The Daily Telegraph
(London).
ReMeved

from''https://en.wiMpedia.org/^'/mdex.php?ti&

Categories: Personal documents Personal identification documents; Society-related lists j Lists by country j National identity cards
...,...
...
. . , _*. ,.,......
^,.,_
...L-.-.
_ _...
This page was last modified on 11 July 2015, at 10:51.
* Text is available under the Creative Commons Attribution-ShareAMke License; additional erms may apply. By using this site, you agree
to the Terms of Use and Privacy Policy. Wikipedia is a registered trademark of the Wikimedia Foundation, Inc., a non-profit
organization.
/ ~i

/ ....,

s/c)
/ //O
-.-

La dosarnr. 181/39/2015

CATRE
ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
STR. BATISTEI, NR.25
SECTORUL 2 - BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL

Subsemnatul Barbir Gabriel Danuf cu domiciliul in satul Cozanesti, com. Dorna Arini,
nr.58, jud. Suceava, CNP (impus de autoritafi) 1701023335011, in temeiul art.42, al.(l), pct.2.
si/sau pet. 13. NCPC; art.44, al.(2) NCPC; art.46, art.47 NCPC formulez prezenta
CERERE DE RECUZARE
t

a judecatorului Hincu Cezar ce a facut parte din completul de Judecata a cauzei 1 (dosar
nr. 181/39/2015), Judecata la data del6.07.2015, ora 11:00 AM la INALTA CURTE DE CASATIE
1 JUSTITIE, camera M3. Am aflat de pe internet ca acesta a fost pana in preziua judecarii acestei
cauze, presedintele Curtii de Apel Suceava (!), instanta care a respins [prin completul respectiv
aflat in subordinea judecatorului Hincu Cezar la momentul acela(!)] demersul meu judiciar in
etapa anterioara. Ori, e ca i cum, in diferendul dintre iepuras. i lup ai pune judecator pe leu(!)
lertaji-mi aceasta comparable, dar, din punctul meu de vedere este evidenta incompatibilitatea
absoluta a acestui judecator in judecarea dosarului de mai sus. Mai mult decat atat, tot pe
internet am gasit aprecieri (monstre) despre modul in care acest judecator a judecat in trecut.
Subsemnatul ma abjin de la orice comentariu, dar, le voi insera in prezentul demers ca anexe. Las la
latitudinea INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE aprecierea gradului in care ceilalti
membrii ai comisiei au putut fi influen^i.
In concluzie, cer factorilor responsabili ai INALTEI CURTI DE CASATIE SI JUSTITIE
recuzarea judecStorului Hincu Cezar din completul de judecare a cauzei de mai sus i sa dispuna
(in mod implicit) formarea unui nou complet de Judecata (din care s& lipseasca eel pufin acest
judecator) pentru rejudecarea acestei cauze.

I*

r-

Cu respect,
23.07.2015

Lista anexe:

ing. geolog Barbir Gabriel D3nu{

,fl~~

http://www.obiectivdesuceava.ro/local/presedintele-curtii-de-ape1-sue,pag. 1 \, pag. 1;
http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul puterea presedintele curtii pag. 1-4 .

Preedintele Cur|ii de Apel Suceava, Cezar HJncu, a devenit judecator!...

http://wwrw.obiectivdesuceava,ro/local/presedlntele-curiii-de-ape!-suc
Contact

Ultimul update 20 July 2015 @ 19:19

Angajari

ARHIVA

Obiectiv

liderui presci succvcnc


Victor Ponra se afla in Turcia pentru un
control la pieior

Stiri
recente
Home

.f,; Minisisrul Educafiei; 37,55% dirttre


cadreie didacttce au obtjnut note peste
7
Actuatlate

Suceava

Actualitate

Economic

Magazin Auto

Timp Liber

Sport

^fttfil Vterra sufocantS ?n toata tara. Cod


;,/:.:;;";"
portocaliu pentru doua judeie

:
'.

"V.-'1'.' ,-; ActuaSiaie

Stiinta - Sanatate

Preedintele Curtii de Apel Suceava,


Cezar Hmcu, a devenit judecator la
Inalta Curte de Casatie i Justitie
2-4/05/13 ora:10:52pm
Din eategoria:
Suceava
Att* stlri ciir
Gear Hfneu
Iriatta Curte de
Casatie $i Justice a
Romanic!

cezar hancu

Dupa c a cjftlgat

concursul organizat la Bucuresti, maglstratul suec-vean a^teapta expfrarea celui


<1e-at doilea mandat !n fruniea instanfei sucevene, pe 15 iutie a.c. pentru a pleca !a
Instanta Suprema

angajeaza REPORTER

Asemanatoare:

j Cennle ohlig-itorii: siucien! Tn an serminai sau absolv&nt sttidii superioare;


fcuhoa^fere a limbii ronisne. CV^uriie se pot trimifet pe em-:-/^ h,-; -;., v:.:^v^>c
Magistratul Cezar Hfncu pre^edinte tn acst moment al Curp de Apel Stceava va deveni
judecator la Inalta Curte de Casatie 91 Justitie a Romaniei, dtps ce a promovat concursul

De luna viitoare, pot


ateriia primete
avioane pe noua
pista a aeroportului
sucevean

organizat la nivelul Iretantei Supreme, in aoeasta primavara. La ultima probl - eea scrisS,

judeodtortil sucsvean a obtinut rota maxima, leri, Inafta Curte de Casatie si Justitie a afisat
rezuitateie la aceastS din urma proba. Concursui a constat Tntrei probe, eiitninatorii
fiecafe. Prima a vtzat evaiuarea hotarSrilor judecatore?ti luate tn uitimii cinoi ani de
magistrate candidati, a doua a constat intr-un inlerviu wzand iniegrisalea magistratului in
baza unui raport faout de Inspectia Judiciary de pe linga Consiliu! Superior a) Magistraturii.
A urmat o proba sorisS care a vizat hotarari )udecatoreti rezolvate. leri, Cezar Hmcu a
obtinU punctajul maxim, acumUSnd astfel peste 87 de punote. In urma concursulij la care

Despagubiri de
1-4.000 de euro
pentru un sucevean
batut de potHi?tH
galatent

a participat, Cezar H?ncu va deveni, dupS data de 15 iUie a.c., cand fl expirS mandatul de
presedinte al Curtii de Apel Suceava, judecator la Inalta Curte de Casatie sj Justice.

SHotwMania'itt sta fa dtspozttre

Judecatorul Cezar Hi ncu a condus cea mai important^ instants din Suceava vreme de

; ';' J

$apte ani ? i jumatate. "Este o Tncununare a activitatii mete si fmi voi continua acfivitatea ca
judecator la Instanta Suprema, pe aceleaai principii pe care mi !e-am asumat ca magistrat
de la inceputul carierei", a declarat Cezar HTncu. (N. ROSCA)

Oeleraainoistiii locate:
Treizltede
spectacot hipic la
Daca ti-a piacut articolul, urmareste-ne pe FACEBOOK!
..
:'-'. ":"*

Inca trei zile de


mscrieri Sa USV

Tragedie in lurnea sportutui: Doi motociclisti au


murft dupa un accident groaznic (VIDEO)
Grecia a inceput sa-si plateasca daioriiie. Cat a
prinnit FMI

aptine-ii parerea, eomefixeazai

Liviu Dragnea, susjinut la sefe PSD de tot mai


inuiie filiaie

'':''.". ' . "


""" ' ' , " . '
PRO EUROCOf^TEJ^HRT
j^^u^_^u|^^u^gg^g^^^^^_^__|g____|

UPDATE: ATEMTAT IN TURCtA: 27 de rnorti si


100 de rariti intr-un atac skiucigas

nTT||Tl^^^^^^^^^^^H

Sharapova, in vacanta pe plajele din


Muntenegru (FOTO)

^^ ^^fl9i^i^tvf^^^

tfKff^f^i^f^^^

Primul BMW X5 care poate fl alimentat la priza


a ajuns si in Romania si costa cat diesey
echivalent
Klaus lohannis a promUgat Codu) de ProcedurS
Fiscala si amnistia fiscalS
Curs valutar: Euro scade usor, dolarU urea

7/20/2015 9:58 F

; f

Abuz in serviciu? Judecatorul Cezar Efincu, preedintele Curfii de Apel... http://www.dinuzara.com/2012/10/abuz-in-serviciu-judecatorul-cezar.hti

DESPRE MINE

NEWSLETTER

RSS

: CONTACT

PARTENERI

Dinu ZARA

PRIAM PAGINA

HARTA GLODULUI DIN SUCEAVA

ANCHETE

POLITIC

:
'

SPORT

Abuz tn serviciu? Judecatorul Cezar Hancu,


presedintele Curtii de Apel Suceava,
"prieten" cu firmele care li platesc mama
pentru consultant! juridica

I Cautare!
MA QASEJTI ?l PE:

PUBUCAT yiMERI, OCTOMBME 26, 2012

Presedintele Curtii de Apel Suceava, judecStorul Cezar HSncu, este acuzat de abuz tn serviciu
de jurnalistii de la Puterea.ro.
Cezar Hancu este acuzat ca nu s-a recuzat Tn dosarele firmelor unde mama lui, Olga Hancu, este
angajata consilier juridic, TncSlca'nd astfel legea. Anul trecut, judecStorul Cezar HSncu a Tncercat
sS ajunga Tntr-o funotie de membru al Consiliului Superior al Magistraturii dar nu a obtinut
suficiente voturi de la colegii lui din tara.

JAboneaza-te prin e-maill

Abonare

ARTICOLE RECENTE:
Cati purici mai face Flutur Tn politics?
USV, mostra de idiotenie

Citeste aici care sunt acuzape aduse Tmpotriva magistratului Cezar Hncu.

Reteaua ANL-PDLdin nordul Moldovei, magnet


pentru milioane de euro de la stat

Speria|i de candidatura lui Nifa, Flutur si Balan


strang semnaturi sa-l excluda din partid
Conflict de interese - loan Piticari, consilier local
Campulung Wloldovenesc

'
:

Vrei sa vezi mai mutte fotografii interesante, s3 citesti comentarii pertinente sau stiri de
ultima orS? Aboneaza-te la pagina mea de Facebook. Click aici pentru a fi la curent
cu tot ce se Tntampla' fn Suceava.
Stirile importante din Suceava le pofl citi doar aici!

3
>
>
5
3
5
3
>
>
>
3

ARTICOLE RECOMANDATE:
Judecatorul dornean Danilet Tsi lasa parintii muritori de foame
fnchisoarea din Suceava: "Mormantui fara cruce"
Legatura dintre Flutur si gentile de bani pentru campania PDL, Tn denuntul iui Pinalti !a DMA
Denunt Tmpotriva primarului comunei Volovat, loan Vicol
Dosarele X: Cum a decontat Primaria Suceava facturi pentru asfaltarea unor strazi pe suprafate
mai mari decat suprafetele reale ale strazilor
Dosarele X: Cum a p'atit Primaria Suceava deszapezirea unor strazi inchise circulatiei rutiere,
bra'zdate de santuri
Cum protejeaza SRI firma lui Ovidiu Tender, Prospectiuni SA care ne borteleste Tntregul judet
Cu Na?u-n suflet? Cezar Hancu a refuzat sa convoace Adunarea Generaia a Judecatorilor Curtii
de Ape! Suceava pentru revocarea din CSM a fostei presedinta Ana Mcoleta Ghica
Abuz In ser.'iclu? Judecatoru! Cezar Hanou, prefedintele Curfii de Apel Suceava, "prieten" cu
firmele care Ti platesc mama pentru consultants juridica
Bucsa, vino sa ma arestezi!
IPS Pimen, turnator la Securitate - decizie definitiva a ICCJ
AUE ARTICOLE DESPRE: ANCHETE, CEZAR HANCU, HINISTERUL JUSTinB, PALATUL DE JUSTTT1E, TRIBUNAL

COMENTEAZA FOLOSIND FACEBOOK:


0 COMENTARII:

COMENTARII RECENTE:
E dreptul oricarui cetatean european sa-si faca
pu... - Avasiloaei Loredana
presedintele CJ va fi Balan. La primarie oricum
nu... -Anonymous
la usv sunt si cadre de mare onoare si vatoare.
da... -Anonymous
De ce idioti? E un semnal clar - &#39;Daca mai
ave... - bogdan

Disperare mare. Saracii angajati - Anonymous

TOP AFIJARI TN ULTIMA LUNA:


Reteaua ANL- PDL din nordul Moldovei, magnet
pentru milioane de euro de la stat

t
i

USV, mostra de idiotenie


Baif anu a luat teapa: Zmau ramane
co-presedinte'PNL, organizatia municipals
Suceava

Speriati de candidatura lui Nita, Flutur si Balan


strang semnaturi sa-l excluda din partid
SJU Suceava, primul loc la mortalitate intre

7/20/2015 9:36 F

Efectul PUTEREA! Pre|edintele Curtii de Apel Suceava recunoa$te ci a...

2015-07-2022:04

Q Mobil

f Facebook

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul_puterea_presedintele_curtii_

S Google

0 PrimapaginaNr.1300

(http://rn.puterea.ro) (https://www.faceboo}httpBV/plus.google.com (http://www.puterea.ro/media


/puterea)

/+PutereaRoZiarul

/pdf/1300.pdf)

/posts)

0PUTEREA
(http://www.puterea.ro)

:
'

Cauta

COTIDIAN NATIONAL TIPARIT

;,

Efectul PUTEREA!
Suplimentul PUTEREA
Preedintele Curtii de Apel (!) PUTEREA
Suceava recunoasje ca a
facut abuz in serviciu.
"Promit doar lucruri
de care sunt absolut sisiir
ca le voi putea realiza!
Judecatorul Cezar Hancu se
recuza

-
_:
-

Razvan Durlan j 2012-10-25 21:00

(http://www.puterea.ro/media
/pub/puterea_cetateanului_nr2.pdf)
:

Ultimele stiri
<

:
,

I of 7

7/20/2015 10:06 F

Efectul PUTEREA! Prefedintele Curtii de Apel Suceava recunoate ca a...

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul_puterea_presedintele_curtii_

,
'"

^^=S:f:St
^SS~r~ssA^ssSS^SSS?
jwaafl alin

> Grecia vrea sa


participe la
( h t t p v w gazoductul Turkish
K
Stream
/externe
/greciavrea-saparticipela-gazoduc
turkishstream-

:
"

I17676.htr
(http://www.puterea.ro/externe

/grecia-vrea-sa-participela-gazoductul-turkish-stream117676.html)
0Acum52min|p(0)

nvtlS. s8** prf'-u**1^ f: tjWvcoW"*^"- ^

7 ot2 Cod pio. < . !t|rtjt, j|irrc(4 <""' 'J!^^ j)eonlolo^c i

(http://WW1
v !
/eveniment
/bacautanaragravidagasitamoartaintr-unautobuz-

flialtole tnjw

> Bacau: Tanara


gravida, gasita
marhta Tntr-un
autobuz

t
.-
-

117675.htr

(http://www.puterea.ro
E-mail Twitter Favorites
/eveniment/bacau-tanaraPrint (/print
gravida-gasita-moarta-intr-un/efectul_puterea_presedintele_curtii_cteift}tBJzs1it?6?5i.lBtoil)ioaste_ca_aJacuL
56678.html)
O Acum 60 min | Q (0)
De mai mult timp, pastorul penticostal Viorei Juravlea, prin
intermediul firmei SC Test Prima SRL, pe care o de|ine, participa la
licitat'ii. Dei pierde aproape toate licitape, pastorul Juravlea nu se
lasa batut sj ataca deciziile comisiilor in instanta. PUTEREA a
demonstrat de ce penticostalul Viorel Juravlea se grabete sa se
adreseze Curtii de Apel Suceava. Pentru ca presedintele Curtii este
judecatorul Cezar Hancu, acesta avand un interes personal ca firma
pastorului Juravlea sa castige contractele cu statul. Mama lui Hancu,
Olga Hancu, este angajata la societatea lui Viorel Juravlea. Dar i alte
firme folosesc acelasj tertip pentru a castiga fn justifie pe mana
judecatorului Hancu. Patronii ?mecheri o angajeazl pe doamna Olga
Hancu pe post de consilier juridic.

'.

Mama consiliaza, copilul judeca

7/20/2015 10:06 E

Efectul PUTEREA! Pre$edintele Curfii de Apel Suceava recunoate cS a...

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectul_puterea_presedintele_curtii_

In data de 11 septembrie a.c., ziarul PUTEREA a publicat o ancheta


despre felul Tn care sunt Brezolvate" Tn justice de catre judecatorul
Cezar Hancu procesele firmei depute de pastorul sucevean Viorel
Juravlea. Compania acestuia, SC Test Prima SRL, deruleaza, de ani
buni, contracte cu banii statului. Desj participa la licitatiile publice cu
oferte extrem de slabe sj de neluat Tn seama, Viorel Juravlea ajunge
sa seTndestuleze din contractele respective folosind metoda
contestation PUTEREA a demonstrat ca dupa ce pierde licitatiile $j
contestatiile la CNSC, apoape toate plangerile depuse de SC Test
Prima SRL la Curtea de Apel Suceava au fost judecate, rand pe rand,
de pres,edintele Curtii, Cezar Hancu. lar magistratul, desj tia ca
mama sa, Olga Hancu, este angajata lui Juravlea, Tn loc sa se recuze
a preferat sa judece s.i sa dea solupe favorabile $j definitive Tn
favoarea firmelor respectivului pastor sucevean.
In urma dezvaluirilor facute de cotidianul PUTEREA, Cezar Hancu s-a
grabit sa se ascunda o perioada de timp. In aceeasj zi Tn care noi am
publicat ancheta, inamovibilul judecator Cezar Hancu a depus o
cerere prin care a solicitat sa i se aprobe recuzarea Tntr-un dosar din
cauza faptului ca mama sa, Olga Hancu, este consilier juridic la una
dintre firmele aflate in litigiu. Practic, prin dosarul cu nr. 766/39/2012
s,i cererea aferenta acestui dosar depus pe 11 septembrie la Curtea de
Apel Suceava, Sectia a ll-a civila de contencios administrativ $j fiscal,
judecatorul Hancu confirma ce tie toata lumea care are vreo treaba"
pe la tribunalele din Suceava: ca magistratul Cezar Hancu a judecat
cauze la care trebuia sa se abtina pentru ca intra sub incidenta legii.
Este vorba de dosarul Tnregistrat la CASTn data de 18.09.2012, Tn care
firmele SC Auto Transporturi SA i SC Casa Design SRL Gura
Humorului sunt Tntr-un litigiu privind achizrrjile publice cu Primaria
comunei Todiresji, din nou, atenfle, SC Casa Design SRL Gura
Humorului - fapt ce reprezinta o aberatie juridica, conform avocatflor
consultati de PUTEREA - i SC Autotehnodrom SRL Suceava.
Hancu a recunoscut ilegalitatea
In motivarea cererii pe care a formulat-o, judecatorul Cezar Hancu
recunoas.te ca mama sa este consilier juridic la una dintre societatile
Tn cauza, facand mentiunea ca sunt incidente dispozitiile Codului de
procedura civila din Codul deontologic al magistratilor, dar s.i art. 6
din CEDO referitor la impartialitate. Cererea lui Hancu a fost judecata
de CAS pe data de 23 octombrie 2012, in urma cu doar citeva
zile.lnstanta - formats din judecator Sas Remus, preedinte de
s.edinta, judecatorii Grapini Carmen $j Vintila Narcisa - admite cererea
de abperea formulata de judecatorul Cezar Hancu.

> LUXTEN i ENEL,


nici o investitiem
Bucures.ti

i.>

/social
/luxtensi-enelnici-oinvestitieoprescunu-facereceptialucrarilorvechiiesitedeja-dingarantie117628.htr
(http://www.puterea.ro/social
/luxten-si-enel-nici-o-investitieoprescu-nu-face-receptialucrarilor-vechi-iesite-deja-dingarantie-117628.html)

'

t
,'
-

OAcum 1 ore|Q(0)

> Legea amnistiei


fiscale SJ Codul de
(http://ww< Procedura FiscalS,
promulgate de
/economic iohannis
/legeaamnistieifiscalesi-codulde-procedu
fiscalapromulgaU
de-iohanni:
117629.htr
(http://www.puterea.ro
/economie/legea-amnistieifiscale-si-codul-de-procedurafiscala-promulgate-de-iohannis117629.html)
I

0 Acum 1 ore | Q (0)

Pastorul Juravlea se face ca nu stie


Contactat telefonic, Viorel Juravlea ne-a declarat: ,Nu tiu daca dna

3 of 7

7/20/2015 10:06 P]

Efectul PUTEREA! Pre$edintele Curfii de Apel Suceava recunoa$te cJ a...

http://www.puterea.ro/dezvaluiri/efectd jutereaj3resedintele_curtii_

Hancu este angajata companiei pe care o conduc. Cei de la personal


trebuie sa tie. Luati legatura cu el!". Compania suceveana SC Test
Prima SRL detinuta" de Juravlea a avut o cifra de afaceri de
aproximativ 6 milioane de euro, in 2010, sj 133 de angajati, Tntr-o
usoara scadere fata de anii precedent!.
Mai multe imagini:

TAGURI: Cezar hancu, viorel juravlea,


curtea de apel suceava, puterea,
penticostal, pastor

> Ex-vicele PSD


anunta azi
candidature sa la

?efia PSD Dragnea

/politics
despre Ponta: wA
/ex-vicele- gresit si e instabil"
psd-anuntc
azi-candidi
sa-lasefiapsd-dragne
desprepontaa-gresitsi-e-instabi

'

117647.htr

Comenteaza pe facebook

(http ://www.puterea .ro/pol itica


/ex-vicel e-psd-a n u ntaazi-candidatura-sa-la-sefiapsd-dragnea-despre-pontaa-gresit-si-e-instabil117647.html)
Acurnl ore|P(0)

1 "r

Comenteaza pe site
Adauga un comentariu
Nume:
Comentariu:

Cod:

/social
/ne-vomtopi-inaceastavara-estimi
specialistil
pentruvremeadin-urmato
perioada-

>Nevomtopim
aceasta vara!
Detaliulcarepoate
dezvalui un nou
record istoric in
privinta vremii
caniculare

,'
-

117649.htr
Adauga

(http://www.puterea.ro/social
/ne-vom-topi-in-aceastavara-estimarile-specialistilorpentru-vremea-din-urmatoareaperioada-117649.html)
Acuml ore|C>(0)

Citeste si...

7/20/201510:06?]

r~ - ":. r'lTt ~i~i i/yi ;.....


Dtrf IS Ut74BU7 Nf a

I FURWIZOR / FfESTATQR
;C=?iF'03TA R01ANA S=A.

; Hi^Rea =&sia s J40/8636/lyy8

BEHEFIC1AR / EXPEDITER
BwffilR 8AIEL DANiJT
Nr.Rea.Can.ii
CIF/OJi
Sediul social/Adresa
58

! Hr,,factisrii !)iyXX)706i
ICod de inrecufiscalasRO 427410
iSediul sociaisBuairestiJacia 140ser 2, I Data 23~0?-x01S

!QP Vatra Bomei i of Aid SV


! Str,. Republicii nr. 10 Vatra B

! AR79922709000
IBata prszentarii 23-07-2015
IDestinatar
; IHAL'I'A ai^Tt: BE CftSATIE SI JU6TI
lAdresa fticuresti B batiste! 25

salariatului si sta

ARM SV

L'Qfitu.1
Banca

DenuiTiirea si cantitatea seryieiilor !


wfestate sau a bunurilor livrate

TAfuFE FuS'l'ALE (LI)


anTC scutite ivfl ;

sante

fara drept deucere; (fara TVA)


1

VaL TVA

; Cota TVA 24%


!

3=2x24%

Corespcndenta intenia PR neprioritar


i bic=
tiretitats &! jr 0

PR,

6,45 ;

TUiAL
t "','-

i TO'i'AL GEiCRAL (i+2+3)

iC.H.FfJSTft RCHA{ S,,A


=^40/8636/1998

Saifiatura salariatului

ti,Dacia 140,isec 2

ii de la M<B1R GAmiB. BAMJI' adresa(localitatea) BORHA ARM / coza-iesti 58


8,00 lei reprezsitsnd csriti^valoare factura Mr, DIV0000706L
F;'astrati presaitul doQifflent: Reclaosatiile se priiresc in tenen de 6 luni de la data prezantarii triiiaterii, diApa expirarea
can.ua expeditoml pierde dreptui de despaqubire, VA iHLTUIIHi
Sisteffi unitar de inseriere si nusierotare asiprat de CN Ftsta Rij-Bana SA
Cod DIV
Sesizati faptele de compile sayarsite de persorialul illRA, sunand la Directia Generals Anticorupties telverde OaXS06806

mpleteaza de expedit cu adre


pentru Tnapoierea c irmarii

COMFIJRLMLAJRJE DE PRUVHRE
(nume'e si prenumele, societatea. insfitutia)

Sector/ Jude

i..tf.MMA..
Locaiitatea

Codul

Oficiui pesta!

:
'.

^;jf||
. . - ''

83
TO t^t
M o

Q.

Se comples
lucratorui

CO
Q>

.^.c~

Feluf trimiterii ;.
Ofictul postal ...

,ff,\J' '--/,.'

:..;,!:Nf.

iff:

"- '

\S

-' V."l ,<| jjiCvc"

presentatja

. .jfe

!a data de
j-piCw.,,,-/./:. (. tf
S&"mr\atura lucfcttoruiuff l^"'-^
o'e /a,prezenta re "' '""''' g"

'f/jKT''"'

greutate
valoare ....fa,.~

\'

-W.i

H;^

Xi1 **'
Sjy
^%-'"?;
<^.,*m***lf
3

*' ]

ramburs
C.N. Po?ta flornana 29-1-29 A6:2

prenunne(e, soe

-
-

Nr. .s<.,vf... B!oc .'..............Scara .....

.Apt
-

Motivul nepredarii: 1
(daoa este"carut)

RON - 2014/1

Formular de cerere

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS


COUR EUROPEENNE DBS DROITS DE L'HOMME

Precizari cu privire la acest formular de cerere


Prezentul formular este un document juridic oficial si va
poate afecta drepturile i obligatiile. Pentru a-l completa,
trebuie sa urmati instrucfiunile care figureaza fn
documentul ,,Cum se completeazaformularul de cerere".
Asigura^i-va ca a$ completat toate rubrtcile care se refera
la situa|ia dumneavoastra fi ca ati anexat toate
documentele pertinente.

Avertisment: Cererea dumneavoastra nu va fl acceptata daca este


incompleta (articolul47din Regulamentul Qjrfii). De refinut in mod
special, ca articolui 47 paragraful 2 a) din Regulament prevede ca :
HToate elementele c'rtate la alineatele d) pana la f) ale paragrafului 1
[expunereafaptelor, incalcarile pretinse ale Convenfieitf
informafiile cu privire fa respectarea criteriibrde admisibilitate]
trebuie s fie prezentate fn partea corespunzatoare a formularului
de cerere si trebuie sa fie sufidente, pentru a permite Cuitii sa
determine natura si obiectui cererii fara a necesita consultarea altor
documente."

I Etichete cu coduri de bare

NumSr de referintS

j Daca ati primit deja din partea Curtii Europene a Drepturilor


Omului un lot de etichete cu coduri de bare, lipiti una din
acestea in rubrica de mai jos.

Daca ati primit deja din partea Curtii un numar de referinfa


pentru aceste capete de cerere, indicati-i in rubrica de mai jos.

A. Reclamant (persoana fizica)

B. Reclamant (organizatie)

Aceasti rubrici priveste doar reciamantii persoane fizice.


Treceti la rubrica B daca reclamantul este o organizatie.

oifanizalieneguvernamentali, asocialpe sauoriceaftSertitatejuridkB.

1. Nume

_i

9. Nume

iBarbir
2. Prenume (toate)

j_

_ _ ,

Gabriel Danut
L

10. Numar de Tnregistrare (dac este cazul)

3. Data nasterii

|2|

|lio

11. Data fnregistrarii sau mfiintarii (daca este cazul)


ex. 27/09/2012

12. Domeniu de activitate

comuna Dorna Arini, satul Cozanesti, numarul 58, judeful


Suceava, codul postal 727201, Romania

13. Sediu

| 6. Telefon (inclusiv prefixul tar


10040751423748
7. E-mail (daca este cazul)
i '
~
:
:-"

[gabriel.barbir@mail.com

14. Telefon (inclusiv prefixul tarii)

8. Sex
0 masculin
O feminin

15. E-mail

10/11

Curtea Europeans a Drepturilor Omului - Formular de cerere


I.

Lista documenteior anexate

Trebuie sa anexati copii integrate si lizibile ale tuturor documenteior.


Niciun document nu vi va fi restituit. Prin urmare, estetn interesul dumneavoastrS sa transmiteti Curtii copii, si nu originate.
TREBUIE:
- si clasafi documentele tn functie de data si procedure,
- sa numerotati paginile in mod consecutiv,
- si NU capsati, legafi sau lipifi documentele.

:
'.

45. Indicati tn rubrica de mai jos, tn ordine cronologica, documentele anexate la formularul de cerere, cu o scurta descriere a acestora.

Plangere mregistrata la data de 03.02.2014 la Tribunalul Suceava cu cinci anexe (paginile 1-10)
| 2. Comunicare adresa emisa la data de 05.02.2014 de catre Tribunalul Suceava (pagina 11)
3.

Tnscris cu depunerea codului numeric personal Tnsotit de cuponul de pensie a bunici! sotiei la acela?i tribunal la data de 11.02.2014 (paginile 12 -13)

4.

Tntampinarea paratului Tntocmita la data de 25.02.2014 (paginile 14 -15)

5.

Raspuns la Tntampinare depus fa data de 31.03.2014 la Tribunalul Suceava cu 23 anexe (paginile 16 - 83)

e.

Citatie emisa la data de 31.03.2014 de catre Tribunalul Suceava (pagina 84)

7.

Sentinta numarul 1911 din 10.04.2014 a Tribunalului Suceava ?n dosarul numarui 1031/86/2014 (paginile 85 - 87)

8.

Recurs depus la data de 17.07.2014 la Tribunalul Suceava contra sentintei numarul 1911

9.

Tntampinare intimat mregistrata la data de 25.08.2014 la Curtea de Apel Suceava (paginile 91 -92)

(paginile 88 -90)

10. Comunicare adresa" emisS la data de 04.09.2014 de catre Curtea de Apel Suceava (pagina 93)
11.

Raspuns la mtampinare depus la data de 18.09.2014 la Curtea de Apel Suceava cu doua anexe (paginile 94 -97)

12. Citatie emisa la data de 19.09.2014 de catre Curtea de Apel Suceava (pagina 98)
I is. Tnscris depus direct completului de judecatci cu o anexa" la data de 21.10.2014 (paginile 99 -100)
14. Decizia numarul 317 din 26.01.2015 a Curtii de Apel Suceava In dosarul numarul 1031/86/2014* (paginile 101 -103)

is. Argumentul primirii deciziei de mai sus la data de 04.03.2015 (pagina 104)
16. Contestafie in anulare depusa la data de 12.03.2015 la Curtea de Apel Suceava (paginile 105 -106)
17. Citatie emisa la data de 24.04.2015 de catre Curtea de Apel Suceava (pagina 107)

18. Tnscris depus direct completului de judecata cu doua anexe la data de 25.05.2015 (paginile 108 -113)
19.

Recurs depus la data de 10.06.2015 (nu era inca redactata decizia data in 08.06.2015) la Curtea de Apel Suceava (paginile 114 -116)

20.

Decizia numarul 2742 din 08.06.2015 a Curtii de Apel Suceava redactata tmpreuna cu o TNCHEIERE la data de 15.06.2015 tn dosarul numarul 181/39/2015 (paginile 117 -124)

21. Citafie emisa la data de 08.07.2015 de catreTnalta Curte de Casatie si Justitie de la Bucuresti (pagina 125)

22. Tnscris depus direct completului de judecata cu nouS anexe la data de 16.07.2015 (paginile 126 -155)
23.

Solutia pe scurt a HotSrarii numSrul 2722 din 16.07.2015 a Tnaltei Curfi de Casatie $i Justitie de la Bucurejti aflatS pe internet tn data de 20.07.2015 (paginile 156 -157)

24.

Cerere de recuzare trimisa prin posta fnaltei Cur(i de Casatie si Justice de la Bucuresti la data de 23.07.2015 cu trei anexe (paginile 158 -164)

25. Confirmarea de primire a documentului de mai sus primita la data de 03.08.2015 (pagina 165)

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere

11/11

Alte observatii
Aveti alte observatii de formulat cu privire la cererea dumneavoastra?
46. Observatii

Am mcercat sa flu cat mai concis. Volumul informational care s-a acumulat este foarte mare desi capatui de cerere este
legitim raportat la legislatia multor tari din Uniunea Europeana. Daca exista aspecte care trebuie sa fie detaliate in plus,
(etcetera fata de ceea ce am scris aici si fata de ce rezulta din anexe, am tot interesul ca - la cererea onoratilor judecatori
jai Curtii Europene a Drepturilor Omului - sa le clarific, sa le punctez, sa le completez, sa le argumentez, sa le detaliez.

Declaratia si semnatura
Declar pe onoare si fn deplina cunostinta de cauza ca informative ce figureaza fn prezentul formular de cerere sunt exacte.

47. I)ata

LJ
Z

4
2

2 1 0

ex. 27/09/2012
A

Reclamantul (reclamantii) sau reprezentantul (reprezentantii) acestuia (acestora) trebuie sa semnezeformuiarultn chenarul de mai jos.
48. Semnatura (semnaturi)

() Reclamant (Reclamanti)

O Reprezentant (ReprezentantO - Bifati optiunea corespunzltoare

Desemnarea persoanei cu care se poarta corespondenta


Tn cazul Tn care sunt mai mul^i reclamanti sau reprezentanti, indicati numele si adresa unei singure persoane cu care Curtea va purta
corespondenta.
49. Numele si adresa

() reclamantului

Q reprezentantului - Bifati optiunea corespunzatoare

[Barbir Gabriel Danut, comuna Dorna Arini, satul Cozanesti, numarul 58, judetul Suceava, codul postal 727201,
Romania

Formularui de cerere completat trebuie


semnat si trimis prin posta la urmatoarea
adresa :
Monsieur le Greffier de la
Cour europeenne des droits de l'homme
Conseil de ('Europe
67075 STRASBOURG CEDEX
FRANCE

2/11

Curtea Europeans a Drepturilor Omului - Formular de cerere


C.

Reprezentantul (Reprezentanfii) reclamantului

DaeS rectamantul nu este reprezentat, treceti la rubrica D.

Avocat

Reprezentant care nu este avocat / Reprezentant al


unei organizatii
i Completafi aceasti parte a formularului daci it reprezentatf pe
j reclamant insi nu suntefi avocat.

Completati aceasti parte a formularului daci il reprezentati


. pe reclamant in calitate de avocat.

Explica^i Tn rubrica de mai jos Tn ce calitate Tl reprezentati pe


reclamant sau ce legatura aveti cu acesta ori, daca este vorba de
o organizatie, ce functie oficiala ocupati Tn cadrul acesteia.
l^J^i^/leg^ur5^funct[e^

dnn

I 17. Nume

rZlJll!m_<:!
j
^l^!1^!^

zzzzzzz] L

ZZZZZZZZZZZ]

18. Prenume

___

1 27. Adresi

19. Cetatenie

20. Adres5

28. Telefon (inclusiv prefixul trii)


I
|

29. Fax

. J [Z
21. Telefon (inclusiv prefixul tarii

22. Fax

23. E-mail^
1
1
1
1
1
=
^
^
^
=
=
=

Procura
ReciamantuI trebuie si il imputerniceasci pe reprezentant si actioneze in numele siu, semnand formularul de procuri de mai jos
(a se vedea documentul ,,Cum se complsteaza formularul de cerere"}.
Prin prezenta Tmputernicesc persoana desemnata mai sus Tn scopul de a ma reprezenta Tn procedura Tn fata Curtii Europene a
Drepturilor Omului Tn legatura cu cererea pe care am introdus-o, Tn baza articolului 34 al Conventiei.

31. Semnatura reclamantului

32. Data
I
1
j
j|
Z

I t
| |

I
J e x . 27/09/2012

j
A

3/11

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere


D. Statui (Statele) fmpotriva caruia (carora) introduceti cererea
33. Bifafl rubrica {rubricile) corespunzatoare Statului (Statelor) Tmpotriva caruia (carora) introduceti cererea.

|_J ALB-Albania

LJ ITA - Italia

D AND-Andora

D
D

[J ARM - Armenia
L] AUT-Austria
LJ

AZE - Azerbaidjan

D BEL-Belgia

D CHE-Elvetfa
D CYP-Cipru
H CZE - Republica Ceha
Li DEU - Germanla
LD DNK - Danemarca
D ESP-Spania

LTU - Lituania

n LUX - Luxemburg
n LVA - Letonia
iiii MCO - Monaco
MOA - Republica Moldova

LJ BGR - Bulgaria
Q BIN - Bosnia si Herzegovina

LIE - Liechtenstein

n MKD - ,,Fosta Republica lugoslava a Macedoniei"


n MLT - Malta
n MNE - Muntenegru
n NLD - Olanda
n NOR - Norvegia
n POL - Polonia
n PRT - Portugalia

[H EST - Estonia

ROU - Romania

D FIN-Fmlanda

RUS - Federate Rusa

D FRA - Franfa
Q

n SMR - San Marino

GBR - Marea Britanie

SRB-Serbia

[J GEO - Georgia

SVK - Republica Slovaca

LJ

SVN - Slovenia

GRC - Grecia

D HRV-Croatia

SWE-Suedia

LJ

HUN - Ungaria

TUR - Turcia

[J

IRL-lrlanda

[j ISL-lslanda

UKR - Ucraina

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere

4/11

Obiectul cererii
Toate informative referitoare la fapte, capetele de cerere $i respectarea de catre reclamant a cerinfelor epuizarii cailor de recurs
interne si a termenului de sase luni (articolul 35 paragraful 1 din Converge) trebuie si figureze la rubricile E, F si G ale formularului
de cerere {articolul 47 paragraful 2 a) din RegulamentuI Cuitii). ReclamantuI are posibilitatea de a completa aceste informatii
anexand la formularul de cerere un document de maximum 20 de pagini (articolul 47 paragraful 2 b) din Regulament). Tn acest
numar de pagini nu sunt incluse deciziile si documentele anexate la formular.

E. Expunerea faptelor ___

"

_____

_____

_____

34.

.
'

Tn virtutea articolului 34 al Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale, ma adresez i
ONORATEI CURfl cu urmatorul capat de cerere: determinarea autoritafilor competente ale statului roman de a
elibera pe numele subsemnatului a unui act de identitate fara cod numeric personal. Acest demers sunt nevoit sa-l
fac dupa ce am epuizat toate caile de cerere (amiabile si fn justice) catre autoritatile statului roman si inainte de a se
fmaliza termenul de sase luni de la data cand am intrat fn posesia deciziei interne definitive prevazut fn articolul 35, \l 1. al Conventie
daca s-argasi o solutie in sensul articolului 39 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor
Fundamentale. Menfionez ca in demersurile mele de pana acum am mers legal, pe linie ierarhica, argumentandu-mi
cererea initial pe motive de drepturile omului, apoi juridice si nu fn cele din urma argumente conform opiniilor si
convingerilor mele (sust'mute si de articolele 9 si 10 din Conventia pentru apararea Drepturilor Omului si a
Libertatilor Fundamentale). Tn acest sens am chemat in judecata Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a
Persoanelor Vatra Dornei la data de 03.02.2014 fn vederea castigarii dreptului de a obtine un act de identitate fara
cod numeric personal, drept care mi-a fost refuzat prin demersurile adresate direct autoritatilor competente. Faptul
fn legaturi cu care ma plang mi-a adus si fmi aduce prejudicii reale si importante prin excluderea mea treptata din
societate. Nu se poate pune problema unei autoexcluderi, datorita faptului ca impunerea codului numeric personal
s-a facut fn plin regim dictatorial, unele tari foste comuniste amends! nd acest lucru (exemplul Ungariei), etcetera.
Totodata cererea mea ridica problematic! no! cu privire la drepturile omului: discriminarea Tn justitie: nu am avut
parte de un proces corect pana acum (spre exemplu nu am fost lasat sa-mi sustin cauza fn data de 10.04.2014 de
catre autoritatea publica judecatoreasca la judecarea fondului), mi-a fost respinsa inclusiv o cerere de sesizare a
Curt'ii Constitutionale a Romanies de catre doua instante, etcetera; discriminare fn societate: datorita faptului ca a
mea constiinta refuza ca un numar sa ma reprezinte, nu pot spre exemplu sa ma refnscriu la dcctorat sau sa ma
cazez la un hotel fntr-o statiune, etcetera. Demersul de fata reprezinta o ultima fncercare personal! de a trage un
semnal de alarm! vizavi de tendinta, foarte vie in Romania, de a desconsidera persoana umana, de a o transforma
fntr-o marfa ca oricare alta, de a o reduce la un simplu numar - cod numeric personal -de so desfiinta. Aproape
oriunde te deplasezi fn aceasta tara pentru a-fi rezolva unele probleme nici nu te fntreaba de nume, ci de cod
numeric personal - de la obtinerea unui carnet de conducere pana la cumpararea unui medicament dintr-o
farmacie! Mai nou nu ti se fnregistreaza un demers judiciar daca nu depui codul numeric personal! Tmpotriva acestui
cod numeric personal -vizavi de persoana mea - due o "lupta" cu autoritatile statului roman de aproape 12 ani: la
data de 14.05.2003 am alcatuit (fmpreuna cu sot'ia mea) o cerere fn vederea obfrnerii unor buletine de identitate (si
nu a unor cartf de identitate); respectiv 26.10.2004 unde am nuantat clar fn scris pentru prima data dorinta noastra
de a se elimina codul numeric personal din actele noastre de identitate, etcetera. Aici fmi vine fn ajutor si articolul 9,
paragraful 1. al Conventiei pentru apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale fn sensul ca
schimbandu-mi(-ne) convingerea vizavi de codul numeric personal (cazul prezent) nu trebuie sa suport(-am) din
partea autoritatilor statului nic! un fel de discriminare comparativ cu alt! cetateni ai aceluiasi stat: sa mi(ni) se
elibereze un act de identitate care sa nu-mi(ne) lezeze convingerea. Acest lucru l-am constientizat dupa ce am cititfn
revista "Porunca iubirii" nr.4/2004, pagina 84-85 articolul "Viata fara coduri sau moarte" unde, printre altele se
mentioneaza: "atribuirea fortata a codurilor pe viata (codul numeric personal fn Romania - nota mea)... nu
fnseamna altceva decat primul pas spre organizarea unui lagar electronic... fn care se vor sterge si vor fi reduse la
zero toate drepturile omului, si fn primul rand dreptul la propriul nume, ce este clasificat ca fiind crima fmpotriva
omenirii (Procesul de la Nurnberg)..."
Tn data de 02.03.1978, dictatorul Nicolae Ceausescu a semnat Decretul nr.59 pentru modificarea Legii nr. 5/1971 cu
privire la actele de identitate ale cetatenilor romani, precum |i la procedura schimbarii domiciliului ?i a resedintei (a
fost publicat in BULETINUL OFICIAL nr.15 din 04.03.1978). Acest decret la articolul I, aliniatul (1), punctul 11.
prevede: "Dupa articolul 30 se introduce articolul 30 indice 1 cu urmatorul cuprins: Articolul 30 indice 1: Ministerul

"

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere

5/11

Expunerea faptelor (continuare)


35.

de Interne, Comitetul pentru Problemele Consiliilor Populare si Direcfia Centrala de Statistics vor stabili un cod
numeric personal pentru tofi ceta^enii romani, precum si pentru strainii cu domiciliul Tn Romania. Codul numeric
personal va fi fnscris fn actele de identitate, de stare civila si Tn alte acte personale". Acesta este "actui de nastere" al
codului numeric personal Tn Romania. Mie mi s-a impus Tn anul 1984, cand am Tmplinit 14 an!, odata cu eliberarea
buletinului de identitate (profitandu-se si de nestiinta mea). Din pacate, dupa evenimenteie din decembrie 1989 cand
Tn mod declarativ Romania s-a erijat Tntr-o fara democratica, acest cod numeric personal nu a fost eliminat [putea sa
urmeze - spre exemplu - modelul vecinei sale Ungaria, care, Tn 1991 prin Curtea sa Constitutionals a decis ca: " un
cod general, uniform personal de identificare ce poate fi folosit fara nici o restricfie (de exemplu: ca numar personal)
distribuit fiecarui cetacean... este neconstitu$onal"], Mai mult decat atit fn data de 25.09.1996 apare Legea nr.105
care, la articolul 5, aliniatul (2) dicteaza mai ceva decat Tn regimul comunist: "Codul numeric personal reprezinta un
numar semnificativ (pentru cine? - nota mea) ce individualizeaza o persoana fizica (o persoana se individualizeaza
prin nume, prenume, sexul, data si locul nasterii, domiciliu pi nici Tntr-un caz printr-un numar, iar prin sintagma
persoana fizica, deja legiuitorul amputeaza partea cea mai importanta a unei persoane, partea spirituals - nota
mea) si constituie singurul (?! -nota mea) identificator pentru toate sistemele informatice care prelucreaza date
nominate privind persoana ftzica (foarte... democratic - nota mea)."etc. Tn alta ordine de idei, ma bucur ca Tn
formularele Cur$i Europene a Drepturilor Omului nu se pune problema codului numeric personal. Cu alte cuvinte, el
nu este norma Tn Uniunea Europeana. Daca era, trebuia sa se regaseasca inclusivm formularele amintite mai sus. Prin
urmare (Tn opinia mea), rezulta clar ca impunerea lui de catre statul roman cetatenilor sai reprezinta un abuz.
Vazand ca autoritatile statului de la toate nivelurile desconsidera Tn mod repetat aceasta cerere a mea, de a-mi
elibera un document de identitate fara cod numeric personal, am fost nevoit sa apelez la justitie. Primul pas al
demersului meu judiciar l-am facut Tn data de 03.02.2014 cand am Tnregistrat o PLANGERE la Tribunalul Suceava (prin
care am chemat Tn judecata Serviciul Public Comunitar Local de Evidence a Persoanelor Vatra Dornei) Tn care am
aratat Tn esenfa faptul ca autoritatile statului Tmi refuza eliberarea unui act de identitate fara cod numeric personal.
Totodata am declarat (Tn scris) ca acesta "nu poate face parte din datele mele personale". De asemenea am depus
copii dupa demersurile fnaintate de subsemnatul TncepSnd cu data de 27.05.2013 catre Serviciul Public Comunitar
Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei si Directia Judeteana de Evidenta a Persoanelor Suceava precum si
raspunsurile lor. Tribunalul Suceava a emis apoi la data de 05.02.2014 o adresa prin care Tmi pune Tn vedere (printre
altele) sa depun codul numeric personal! La data de 11.02.2014 am depus codul numeric personal cu mentiunea
"impus de autorita$". Totodata am depus o copie dupa un cupon de pensie a bunicii so^iei mele datat "09/02" adica
"septembrie 2002", unde In spafiul prevazut pentru codul numeric personal (CNP) era trecut "LIPSA CNP". Cu alte
cuvinte existau cetateni romani (eel putin pana la data respectiva) care aveau acte fara cod numeric personal si nu-i
Tmpiedica nimeni si nimic sa-si ridice spre exemplu pensia! Tn data de 18.03.2014 s-a emis adresa de catre Tribunalul
Suceava prin care mi s-a comunicatmtampinarea par|ii adverse si faptul ca trebuie sa depun un raspuns la
Tntampinare. Aceasta Tntampinare s-a bazat exclusiv pe prevederile art. 17 din Ordonanfa de Urgenfa a Guvernului
numarul 97 din 14.07.2005 repubiicata (citata Tn Tntampinare). La data de 31.03.2014 am depus RASPUNSUL LA
TNTAMPINARE Tnsotit de o anexa (Anexa 1) Tn trei secfluni totalizand 57 pagini (numai anexa). Tn aceeasi data a fost
emisa citatia de catre Tribunalul Suceava prin care am fost anuntat ca la data de 10.04.2014 va avea be procesul. La
data respectiva m-am Tnfaflsat singur, paritul lipsind (cum va lipsi de fiecare data). Nu am apucat sa spun mare lucru
pentru ca am fost Tntrerupt de catre PRESEDINTE si a urmat apoi un schimb de trei replici care nu au avut nici o
legatura cu demersul meu judiciar. Rezultatul a fost ca mi-au respins acflunea ca nefondata. Tehnoredactarea acestei
sentinte (SENTINTA NR. 1911) s-a facut la data de 01.07.2014. La data de 17.07.2014 am Tnregistrat RECURSUL la
Tribunalul Suceava. Tn cadrul acestui recurs am punctat faptul ca nu am fost lasat sa-mi expun punctul de vedere, ca
"prevederile legate Tn vigoare" pot fi si anticonstitutfonale, ca nu pot fi de acord cu cele hotarate de prima instan^a,
etc. La data de 31.07.2014, a fost emisa de catre Curtea de Apel Suceava o adresS prin care am fost Tnstiinfat ca Tn
termen de 10 zile sa achit taxa de timbru. La data de 07.08.2014 am depus aceasta dovada ta Curtea de Apel Suceava.
La data de 04.09.2014 a fost emisa de catre Curtea de Apel Suceava o adresa prin care mi-au comunicatmtampinarea
parfli adverse precum si obligafia mea de a depune raspuns la Tntampinare Tn termen de 10 zile. Tn aceasta
Tntampinare, pe langa faptul ca alcatuitorul acelui continut a mcercat sa ma ia Tn ras ("Din actiunea depusa de catre
reclamant reiese Tn mod evident ca este inginer geolog"), argumentul sau a fost ca nu am dreptul sa formulez recurs
decat prin ... avocat! [Aceasta prevedere aflata Tn legea 134/2010 - (Noul) Cod de Procedura Civila a fost eliminata

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere

6/11

Expunerea faptelor (continuare)


-

36.

ulterior de Curtea Constitutionals a Romaniei la data de 17.09.2014 si publicata fn Monitorul Oficial fn data de
24.10.2014 - acest fapt mi-a indus idea de a sesiza Curtea Constitutionals a Romaniei vizavi de legile, hotararile de
guvern, ordonanjele de urgenta, etc. ce au generat problema Tn cauza. Din pacate fn Rominia o astfel de sesizare se
face foarte greu; in cazul de fata numai prin instanta, si pana Tn prezent nu am reusit...] Nestiind ce s-a Tntamplat in
data de 17.09.2014, pe data de 18.09.2014 am depus un RASPUNS LATNlAMPINAREA formulate de partea adversa.
Tn data de 19.09.2014 a fost emisa citafla de catre Curtea de Apel Suceava prin care am fost anuntat ca la data de
21.10.2014 va avea loc RECURSUL. La data respective stiind de decizia Cuitii Constitutional a Romaniei, desi Tnca nu
era publicata, am invocat-o si am depus si un Tnscris direct completului de judecata. Acest lucru a facut sa se amane
judecata la data de 26.01.2015. La aceasta data recursul mi-a fost respins ca nefondat. Acesta decizie a fost redactata
la data de 25.02.2015 - DECIZIA NR.317. Eu am intrat Tn posesia acestei decizii Tn data de 04.03.2015 prin posta.
Termenul de 6 luni de la aceasta data expire la data de 04.09.2015. Tn urma acestui verdict, la data de 12.03.2015 am
Tnregistrat la Curtea de Apel Suceava o CONTESTATIE TN ANULARE. Am formulat-o Tn temeiul articolului 503, aliniatul
(2), punctele: 1. - 3. al (Noului) Cod de Procedure Civila. Aici am pus pentru prima oara Tn scris problema sesizarii
Curtii Constitut'ionale a Romaniei. La data de 17.03.2015 a fost emisa de catre Curtea de Apel Suceava o adresa prin
care ma anunta sa achit taxa de timbru. Tn data de 24.03.2015 m-am achitat de aceasta obligate. La data de
24.04.2015 s-a emis de catre Curtea de Apel Suceava citatia prin care am fost informat ca judecata la acest nivel a
fost programata Tn data de 25.05.2015. La data de 25.05.2015, datorita faptului ca au aparut doua CERERI DE
INTERVENTIE Tn favoarea mea, pentru a se putea plati taxa de timbru de catre acele persoane, judecata s-a amlnat
pana la data de 08.06.2015. Totodata, am depus direct completului de judecata un TNSCRIS, ca o completare la
CONTESTATIA TN ANULARE cu doua anexe. Am reiterat Tn acest TNSCRIS (Tn cazul Tn care se va 'considera ca problema
Tn cauza excede competent instance!}, problema sesizarii Curtii Constitutional a Rominiei. Desi a fost solicitata Tn
scris - sub sanctiunea respective prevazuta de (Noul) Cod de Proceduri Civila - sa depuna o Tntampinare, partea
adversa n-a depus nimic. Tn data de 08.06.2015 mi s-a respins CONTESTATIA TN ANULARE precum si cererea de
sesizare a Curtii Constitutionale a Romaniei. La data de 10.06.2015 am Tnregistrat la Curtea de Apel Suceava RECURS
Tmpotriva celor doua respingeri. La data de 15.06.2015 a fost redactata decizia data Tn data de 08.06.2015 {Decizia
numarul 2742). La data de 08.07.2015 a fost emisa o citatie de catre Tnalta Curte de Casatie si Justice (Bucuresti) pe
care am primit-oTn seara zilei de 13.07.2015 prin care am fost mstiintat ca Tn data de 16.07.2015 sunt chemat la
aceasta instanta Tn calitate de recurent-reclamant. Tn aceasta data m-am prezentat la Tnalta Curte de Casatie si
Justice, unde mi-am susfmut punctul de vedere si am depus un TNSCRIS scris de mana (terminal pe tren) - timpul a
fost foarte scurt pentru o redactare normala. Acest TNSCRIS a fost necesar datorite faptului ca au aparut ELEMENTS
NOI odata cu primirea de catre subsemnatul a deciziei numarul 2742. Ca de obicei partea adversa a lipsit,
nedepunand nici de aceasta data vreo Tntampinare (desi la fel a fost solicitata Tn scris). Si tot ea a castigat! Motivele
nu le cunosc pentru ca Tnca nu am primit decizia. Cunosc doar numarul deciziei (de pe internet): Hotaiirea numarul
2722 pronuntata la data de 16.07.2015 precum si eroarea aflata Tn "solufia pe scurt" aflata pe aceasta pagina" si
anume este gresita mentionarea date! deciziei numarul 2742 a Curtii de Apel Suceava: este scris de doua ori 28
ianuarie 2014 Tn loc de 8 iunie 2015. Tn alta ordine de idei, m-am uitat pe internet sa vad cine sunt cei care au facut
parts din completul de judecata de la Tnalta Curte de Casatie si Justitie. Nu mica mi-a fost mirarea cand am vazut ca
unul dintre judecatori (care a facut parte din completul de judecata din data de 16.07.2015 ce a pronuntat Hotararea
numarul 2722 a Tnaltei Curti de Casatie si Justitie) a fost pana Tn preziua judecatii presedintele Curtii de Apel Suceava
(?!), seful celor ce au respins demersul meu judiciarTn faza anterioara (!) Tn consecinta am trimis prin posta Tnaltei
Curti de Casatie si Justitie, cu confirmare de primire, la data de 23.07.2015 o CERERE DE RECUZARE a acestui
judecator. Confirmarea de primire s-a Tntors la data de 03.08.2015.
Mai mentionez faptul ca prin sustinerea obligativitatii codului numeric personal de catre autoriatile publice
administrative ale statului roman, sunt Tncalcate si prevederile Directive! 95/46/CE a Parlamentului European si a
Consiliului Uniunii Europene din 24 octombrie 1995 privind protectia persoanelor fizice Tn ceea ce priveste
prelucraree datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date, respectiv articolul 1, paragraful 1; articolul
7, literele (a) si (f). Tn acest sens eu nu consimt |i implicit nu-mi dau acordul sub nici o forma pentru prelucrarea
datelor mele cu caracter personal prin folosirea acelui "cod numeric personal" impusTn plin regim comunist.

'
-

'

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere

7/11

ajxetin^^
37. Artieol invocat

Explicable

Articolui 6, paragraful 1. al
Conventiei pentru apararea
Drepturilor Omului si a
Libertatilor Fundamentale

La data de 10.04.2014 la judecarea fondului nu s-a tinut seama de nici un argument


scris al subsemnatului iar verbal subsemnatui nu a fost lasat sa-si sustina cauza. Dupa
ce fmi sustineam cauza, daca eram lasat, poate ca invocam - spre exemplu - proba
cu martori, ceea ce Tn recurs nu a mai fost posibil datorita prevederilor din (Noul)
Cod de Procedure Civila. Parerea subsemnatului este ca s-a actionat psihologic,
precum si la data de 8 iunie 2015, cand Presedintele completului de judecata a Curtii
de Apel Suceava a intervenit "schimband vorba" pentru o asa-zisa coerenta fn
expunere la Tncercarea subsemnatului de a arata ca partea adverse a fncalcat
prevederile (Noului) Cod de Procedure Civila vizavi de obligativitatea depunerii
intampinarii, etcetera.
Prin modul fn care se insist! asupra obligativitatii codului numeric personal prin
prisma legislatiei actuate, nefacindu-se nici un demers de catre autoritatile
administrative sau judecatoresti competente spre a schimba aceasta stare de fapt,
aceste autoritati fn mod implicit atenteaza la viata mea privata si de familie prin
limitarea, respectivfngradirea contactelor mele cu orice institute publica si nu
numai unde a ajuns sa fie obligatorie prezentarea codului numeric personal.
Nefiind o masura necesara pentru securitatea nafionala, siguranta publica, etcetera
(nu reiese din nici un act normativ ce se refera la codul numeric personal), nu tnteleg
de ce autoritatile in cauza nu manifesta nici un interes fn a rezolva pozitiv aceasta
problema, amestecandu-se fn mod implicit (precum am aratat mai sus) fn viata mea
privata si familiala.
Prin modul fn care au actionat si actioneaza autoritatile fn cauza fmi relativizeaza
dreptul la iibertatea de gandire, de constiinta, de religie. Daca eu consider ca din
punctul de vedere a I propriei constiinte nu pot sa accept ca un numar sa ma
reprezinte, de ce nu este acceptat acest punct de vedere si sunt obstructionat fn cele
mai diverse feluri de catre aceste autoritati?
Autoritatile publice competente ale statului roman prin neemiterea pe numele meu
a unui act de identitate care sa nu-mi lezeze constiinta ma fmpiedica fn mod implicit
sa-mi manifest fn mod decent aceasta convingere. Ei spun: codul numeric personal
este obligatoriui
La fel ca mai sus mi se relativizeaza dreptul libertatii de exprimare si chiar mi se
fngrSdeste precum a fost si fn data de 10.04.2014 la Tribunalul Suceava, unde,
precum am mai scris, nu am fost lasat sa-mi sustin cauza.
Tn mai multe randuri s-a fncercat de catre diverse autoritati oprirea demersului meu
judiciar: ba prin sustinerea ca recursul formulat de subsemnatui nu este valabil,
nefiind fnaintat prin avocat (autoritatile administrative), ba prin dezinformarea
etichetata "eroare materiala" (autoritatile judecatorefti), precum |i faptul ca s-a
refuzat "arbitrajul" Curtii Constitutional cerut de mine de catre doua instante
judecatoresti.
Tn fntelesul acestui articol ma simt discriminat de catre autoritatile competente ale
statului roman pentru opinia si convingerea mea ca acest cod numeric personal este
departe de a fi un instrument democratic fn tot ceea ce tine de evidenta populatiei.
Un argument irefutabil este si inexistenta lui fn legislatia multor tari inclusiv din
Uniunea Europeana; daca era necesar, se regasea si fn acest formular.
Din cele prezentate pana aici rezulta ca autoritatile romane prezentate mai sus
fncalca fn mod implicit si acest articol.
Desi opinia mea este argumentata si clara vizavi de nocivitatea codului numeric
personal, autoritatile competente ale statului roman fmi refuza eliberarea unui act
de identitate fara acest cod cu care sa pot sa ma descurca fn viata de zi cu zi.
Depersonalizarea oamenilor prin fnlocuirea numelor lor cu numere a fost declarata
ca fiind crima fmpotriva umanitatii (Procesul de la Nurnberg).

Articolui 8, paragraful 1. al
| aceleiasi Conventii

Articolui 8, paragraful 2. al
aceleiasi Conventii

Articolui 9, paragrafui 1. al
aceleiasi Conventii

Articolui 9, paragraful 2. al
aceleiasi Conventii

Articolui 10, paragraful 1. al


aceleiasi Conventii
Articolui 13 al aceleiasi
Conventii

Articolui 14 al aceleiasi
Conventii

Articolui 1 al aceleiasi Conventii


Protocolul numarul 12 la
Conventia pentru apararea
Drepturilor Omului si a
Libertatilor fundamental,
articolul 1, paragrafele 1. si 2.

"-

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere


G.

8/11

G3nfrma{i,penfnifiecarecap5tdec^CTe,caati^

(apel si/sau recurs); indicati, de asemenea, data la care decizia iirtema defmitivd/irevc)cabl3afostpronuntati,precum$idatalacarea
existat posfciftatea de a hia cunostintS de textul integral al acesteidecizii,pentruafacedovadarespectciriitermenutuide$aseluni.
38. Capat de cerere

Cai de recurs exercitate $i data deciziei definitive/irevocabile

Eliberarea de catre autoritatiie


cornpetente ale statului roman a
unui act de identitate pe numele
meu fara cod numeric personal

1. Documentul de la primjrea caruia si pana la sesizarea Curtii europene a Drepturilor


Omului (de catre subsemnatul) nu trebuie sa treaca mai multde sase luni: Decizia
numarul 317 a Curtii de Apel Suceava, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal
pronunfata la data de 26.01.2015 fn dosarul numarul 1031/86/2014* - Hotarare
civila -fn urma formularii recursului de catre subsemnatul la data de 17.07.2014 la
Sentinta numarul 1911 a Tribunalului Suceava, Sectia de Contencios Administrativ si
Fiscal pronuntata la data de 10.04.2014fn dosarul numarul 1031/86/2014-Hotarare
civila. Aceasta Decizie numarul 317 a fost redactata la data de 25.02.2015 si primita
de subsemnatul la data de 04.03.2015 prin posta.
2. Decizia instance! inferioare care a condus la adoptarea Deciziei numarul 317
pronuntata la data de 26.01.2015: Sentinta numarul 1911 a Tribunalului Suceava,
Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal pronuntata la data de 10.04.2014 fn
dosarul numarul 1031/86/2014-Hotarare civila, sentinta pronuntata fn urma
formularii plangerii (actiunea de fond) de catre subsemnatul fmpotriva Serviciului
Public Comunitar Local de Evidenta a Persoanelor Vatra Dornei la data de
03.02.2014.
3. Ulterior Deciziei numarul 317 pronuntata la data de 26.01.2015 a urmat Decizia
numarul 2742 a Curtii de Apel Suceava, Sectia de Contencies Administrativ si Fiscal
pronuntata la data de 08.06.2015 fn dosarul numarul 181/39/2015 - Hotarare civila fn urma depunerii de catre subsemnatul a contestatiei fn anulare la data de
12.03.2015 la Decizia numarul 317 a Cuit'ii de Apel Suceava, Sectia de Contencios
Administrativ si Fiscal pronuntata la data de 26.01.2015 fn dosarul numarul
1031/86/2014* - Hotarare civila.
4. Hotararea numarul 2722 pronuntata la data de 16.07.2015 fn dosarul numarul
181/39/2015 de catre Tnalta Curte de Casafie si Justtfie (de la Bucuresti), Sectia de
Contencios Administrativ si Fiscal - Hotarare civila -fn urma formutarii recursului de
catre subsemnatul la data de 10.06.2015 la Decizia numarul 2742 a Curtii de Apel
Suceava, Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal pronuntata la data de
08.06.2015 fn dosarul numarul 181/39/2015 - Hotarare civila.

L_

9/11

Curtea Europeana a Drepturilor Omului - Formular de cerere


39. Dispuneti sau ati dispus de a cale de recurs pe care nu ati exercitat-o?

Nu
1 40. Daca ati raspuns afirmativ, mentionati ce cale de recurs nu ati exercitat si pentru ce motiv nu ati facut-o.

H. Informal!! cu privire la alte instance Internationale care examineaza sau au examinat cererea (daca este cazul)!
41. Reclamantul a prezentat oricare dintre aceste capete de cerere fn fata unei alte instante
Internationale de ancheta sau reglementare a diferendelor?

Nu

42. Daca ati raspuns afirmativ, descrieti procedure in mod concis (capetele de cerere prezentate, numele instantei Internationale,
data si natura eventualelor decizii luate).

43. Reclamantul a mai introdus pana acum una sau mai multe cereri m fata Curtii?

O Da
Nu

44. Daca ati raspuns afirmativ, indicati in rubrica urmatoare numarul (numerele) cererii (cererilor) respective.

ft

;(\

y^*vj.--,*3S

jQQOOAIfl "-"J ^-'nij*?.;- a


AH

1HIW WOT (esin'C

;>!" .|J.:. -W-. '-" '

^>b%S

W!.Hy.i.Iffl

iiioj vi amtiafl n aijiaf w ;

.--,. ro"oy.,u ".-4.1


'""-"! - - t

E"
_
,

',

iP

'fWZt? Oy=i?F

IMC r!p pi'!'

866'f /99

Kr,"6a,'ii.iHl
t!s'i!"H""',

Administration des postes d'origine


Administrate potala de origine

AVIS de reception/de livraison/de paiement/d'ir.script" *n


CONFIRMARE de primire/de Jivrare/ de plata/de Tnscriere

Bureau de depot
Oficiul postal de prezentare
Destinataire de I'envoi
Destmatarul trimiterii postale

Service des postes


Serviciu postal
bureau renvoyant I'avis
postal care trimite confirmarea de primire
Irepiladuoficiului

Nature de I'envoi
Felul trimiterii

Priorituire/
Par avion

'Cci c^.'is cou;r:i ilre sinne psr le cfestinatairc on, si los


ie provoiont, par uns autre psrsonne autcrisce ou par isncnt ou bureau n;: r!o;stin;:tiori.
*AcsHsl;i confirm;:rG ireiiuie somnsla de ciiSrc
^u. In cni:u: m ("in.
ale turn de oestmalie permit, do o
izata s?1.: de t.-etre salariatul

CN07
(ancien C 5)
(fost C 5)

'

'

ROMANIA
INALTA CURTE DE-CASATIE 1 JUSTITIE
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE 1 FISCAL
-

Decizla n.r,2722

Dosar
edinta publics dela 16 iulie 2015

Preedlnte:

Denisa StSnisor
Cezar Hincu
luliana Maiereanu.

-judecator
- judecator
- judecator

Bogdan Georgescu - magistrat-asistent sef


S-a luat In examinare recursul declarat de Barbir Gabriel Da"nut
im.potr.iva Deciziei nr,2742 din 28 ianuarie 2014 a. Curtii de Apel Suceava
- Sectia de contendos administrativ si fiscal.
La apelul nominal, se prezinta recurentui. Barbir Gabriel Da"nut,.
personal, lipsind intimatul Serviciul Public Comunitar Local de Bvidenta
a Persoanelor Vatra Dornei.
Procedure completa.
Magistratul-asistent prezinta referatul cauzei, aratand cS recursul a
fost declarat si motivat cu. respectarea dispozitiilor art.29 alin.(5) din
Legea nr.554/2004 cu referire la art.303 alin.(l) C.proc.civ. In
ce
privete solulia de respingere a cererii de sesizare a Curtii
Ccmstitutionale,
. . Dupa prezentarea referatului. cauzei, recurentui invedereaza faptul
ca, intrucat decizia recuratS i-a fost comu.nicata ulterior dedarSrii
recursului, depune la dosar note scrise In completarea motivelor de
recurs,
Inalta Curte constata pricina In stare dejudecata si acorda. cuvantu.1
recurentului cu privire la recursul declarat.
Recurentui invocS motivul de.casare prevazut de art.488 pct.5 din
Codul de procedura civiM 2010 si arata ca instanta, prin hotararea
recurata, a. omis sa constate Incalcarea de catre intimat a prevederilor
art,508 alin.(2) din Codul de procedura civila din 2010, de naturS a
conduce la casarea deciziei. In continuare, recurentui expune aspecte de
ordin istoric si de drept comparat
la codul numeric persona.!,
1

astfel cum acestea sunt aratate in inscrisul depus in edinta publics, i In


documentele ataate acestuia. Corelatiu, recurentu.1 expune critici de
neconstitutionalitate a prevederilor art.5 alin.(l) si (2) din Legea
nr.105/1996 i art.6 alin.(l) si (2) si art.17 din O.U.G.
in raport
cu dispozitiile art.29 aiin.(t) i (2) din Constitute, solidtand sesizarea
Curtii Const!tujionale cu. solutionarea. exceptiei de neconstitutionalitate
pe care a invocat-o. Recurentu.1 invoca prevederile Ordinului
nr. 1.190/2001 si solicits recunoaterea alternativei de eliberare a unui act
de identitate care s& nu. cuprinda codul numeric personal,
cum. se
eraiteau actele de identitate anterior amilui 1978, In concluzie, recurentul
-tolicita desfiintarea Deciziei nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel
Suceava - Sectia de contencios administrativ i fiscal, precum i toate
celelalte decizii incidente.
In temeiul art,494 coroborat cu art.394 din Codul de procedural
dvila, Inalta Curte inchide dezbaterile .i retine cauza in pronuntare,
iNALTA CURTE
Asupra recursului de fatS;
Din examinarea lucrarilor dosarului/ constata urmatoarele:

1, Hotamrea atacata cu recurs


Prin Decizia nr.2742 din 28 ianuarie 2014, pronuntata m dosarul
nr. 181/39/2015, Curtea de Apel Suceava - Sectia de contencios
administrativ *>i fiscal:
- a respins, ca. inadmlsibila, cererea de sesizare a Curtii
Constitiitionale cu exceptia de neconstitutionalitate invocata de Barbir
Gabriel Danut cu. privire la dispozitiile art.l alin.(l) lit.d) din H.G.
nr.111/1997 privind forma i continutal cartii de identitate, ale crtii de
imobil i ale fiei de evidenta a populate!, art.2 din H.G, nr. 113/1997
privind continutul, actualizarea i valorificarea datelor din Registrul
permanent de evidenta a popu.la.tiei, a.rt.8 alin.(l) iit.a), artl.4 i art.25
lit,a.) din H.G. nr.1375/2006 pent.ru aprobarea Norrnelor metodologice de
aplicare unitara a. dispozitiilor legale privind evidenta, cfoniidliu.l
reedinta i actele de identitate ale cetatenilor romani, art.5 alin.(l) i (2)
din Legea nr.105/1996 privind evidenta populaliei i cartea de identitate
si art.6 a.!in,(l.) i (2) si art.17 din O.U.G, nr.97/2005 privind evidenta,
domiciliul, reedinta i actele de identitate ale cetatenilor romani;
- a respins, ca. nefondata, contestatia in anu.la.re formulate de Barbir
Gabriel Danut impotriva Deciziei nr.317 din. 26 ianuarie 2015 pronuntata

de. Curtea de Apel Suceava - Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal


in dosarul nr.1031/86/2014*.

2. Recursuldeclarat in cauzii
Impotriva Deciziei nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel
Suceava - Sectia. de contencios administrativ si fiscal a. declarat recurs
Barbir Gabriel Daruit, inregistrat la Curtea de Apel Suceava la data de 10
iunie 2015, iar la Inalta Curte de Casatie si. Justice la data de 6 iulie 201.5.
Prin. no tele scrise depuse in sedinta public^ la termenul din 16 iulie 2015,
recn.re.ntul. a detaliat si a completat argumentele cuprin.se In cererea de
recurs, aratand. In. esenja, aspectele expu.se in continuare.
Cu referire la cererea de sesizare a Curtii Constitutionale cu
exceptia de neconstitutionalitate invocata, recurentul arata ca solutia
recuratS este tntemeiata" in drept in ceea ce privesle prevederile criticate
cuprinse in hotararile de Guvern. fnsa1, cu privire la solutia data exceptiei
de neconstitufionalitate invocata. cu privire la art.5 alirt.(l) si (2) din
Legea nr.105/1996 si art.6 alin.(l) si (2) si art.1.7 din O.U.G. nr.97/2005,
calea procesuala aleasS este corectS., tntrucat, in cazul admiterii
contestatiei in anulare, ar fi urmat sa fie sesizati Curtea Constitutionals,
In conti.nu.are, recurentul expune critici de neconstitutionalitate cu
privire la prevederile
alin.(l) i (2) din Legea nr.105/1996 si art.6
alin.(l) si (2) i art.1.7 din O.U.G. nr.97/2005, solicitand anularea solutiei
de respingere a. cererii de sesizare a Curtii Constitutionale cu exceptia
in.voca.ta.
Recurentul invoca faptul ca, potrivit art,29 alin.(l) din Legea
nr.47/1992, exceptia de neconstitutionalitate poate fi invocata in orice
faza a litigiului.
In su.stin.erea criticilor de neconstitutionalitate, recurentul expune
aspecte de ordin. istoric si de drept cbmparat referitoare la cartea. de
identitate si la codul. numeric personal,
Cu -referire la solutia de respingere, ca nefondata, a con testa fiei In
anulare, recurentul sustine ca aceasta a fost pronuntata cu incalcarea
prevederilor art.508 aliii.(2). din Codul .de procedures civiia din 2010,
intrucat intimatul nu a depus intampinare, desi i s-a comunicat, sub
sancjiunea decMderii din. dreptul de a mai depune probe si de a invoca
exceptii, obligativitatea depunerii IntampinMrii, iar instanta nu a luat "in
considerare aspectele invocate In Inscrisul depus la data de 25 mai 2015
si sustinute la acelasi termen, precum i la termenul de 8 iunie 2015.
Recurentul sustine ca instanta, prin hotararea recurata, a omis sa
constate incalcarea de catr.e intimat a prevederilor art-508 alin.(2) din

''

Cod til de procedura civila din 2010, de natura a conduce la casarea


dedziei.

Recurentul critica decizia


sub aspectul faptulu-i c3
In mod greit nn a retinut inddenta motivului prevazut art.503 alin.(2)
pct.l si pct.3 din Codul de procedura civila din 2010,
f\n

acest

sens, recurentul invoca. motivul

de

casare

prevazut

de

art.488 pet 4 din Codul de procedura civila. din 2010, sustinanc! eft
in.sta.nta,, desi nu a sanctionat nedepunerea intimpinarii de
intimat,
in mod eronat a retinut ca a invocat doar motivul. prevazut de art,488
pct.8 din Codul lie procedura. civila din 2010, iar conside.rente.le
teprezinta o copiere a argumentelor publicate pe internet referitoare la
admisibilitatea contestatiei in anulare, fara a fi luate In considerare
argtimentele invocate in cuprinsul contestatiei in anulare.
3. Considerentele Inaltei Curti
Exanilnaiid. recursul. in raport cu dispozitiile legate ineidente ale
art.29 din Legea rur.47/1992, republicata, cu modificariie si completariie
ulterioare, si ale a.rt.483 alin.(l) raportat la. art.508 aim,(4) din Codul de
procedura civiM din 2010., Inalta Curte constata. aspectele aratate in
continuare,
3.1. CM referire la recursul declarat mtpotriva solutiei de respingere a
cereni de sesiznre a Curtii Consti.tu.tiona.le cu exeeptia de neconstitutionalitate
invocata de Barbir Gabriel Danut

Potrivit dispozitiilor art.29 alin.(l) i (5) din Legea nr.47/1992


privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, republicatS,
cu oiodificSrile i coin.pletS.iile ulterioare:
flArt.29,

- (I) Curteti Constitutionals, decide asttpm exceptiilcrr ridicate m


fata
instantelor judecfitoreti
sau de arbitny cmnercial privind
neconstitutionalitatea unei legi sau onionante ori a unei dispozitii dintr-o lege
sau dintr--0 ordonanta in mgoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in
orice faza a litigiului i oricare nr fi obiecttd acestuia, |., ,|
('5) Daca exceptia este inadmisibila, fiind conimni prevederilor alin, (T),
(2) sau (3), ins tan ta respinge printr-o mcheiere motimta cererea de sesizare a
Curiii Constitutionale. Incheierea poate fi atacatd numai cu recurs hi instanta
imediat siiperioara, m tennen de. 48 de ore de la. pronuntare, Recursul se judeca
in tennen de 3 zile."

Inalta Curte constata ca, prin hotararea recurata, in mod temeinic si


legal s-a. retinut ca este inadmisibila exceptia de neconstitutionalitate
invocata de Barbir Gabriel Danut cu privire la prevederile art.l a.l.in.(l)
litd) din H.G. nr.111/1997, ale art.2 din H.G. nr.113/1997 p ale art.8

alin.(l) lit.a), a.rt.14 si art.25 lit.a.) din Normele metodologice aprobate


prin H.G. n.r.1375/2006, intrucat; contrar art.29 alin.(l) din. Legea
nr.47/1992, republicatS, cu modificfeile si completarile ulterioare, aceste
dispozitii nu sunt cuprinse m legi sau ordonante in privinta carora.
Curtea Constitutionals poate decide asupra exceptiilor de
neconstitutionalitate invocate.
Cu. .referire la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art.5
alin.(l) i (2) din Legea nr.105/1996 si art.6 alin.(l) si (2) si art.1.7 din
O.U.G. nr.97/2005, Inalta Curte constata ca, prin hota'ra'rea atacata1, in
mod corect instanta a retinut ca aceste dispozitii, contrar art.29 alin.(l)
din Legea nr.47/1992, republicatS, cu modificarile i complet&rile
ulterioare, nu au legatura cu solutionarea cauzei In limitele cadrului
procesual al contestatiei In anulare in care a fost invocatS exceptia.-ln.tradevSr, dispozitiile respective au, legStura" cu fondtil cauzei, care a fost;
solutionat definitiv prin Decizia n.r.317 din 26 ianuarie 2015 pronuntata"
de Curtea de Apel Suceava - Sectia de Gontencios Administrativ i Fiscal.
in dosarul nr.1031/86/2014*, Insa dispozitiile respective nu au, legaturS
cu solutionarea contestatiei in. anulare, In cadrul careia se analizeaza"
conditiile de admisibilitate pqtrivit. art.504_rapprtat la art.503__din.Codul
de procedure civila din 2010.
Pentru considerentele expu.se, In. raport cu. dispozitiile art.29 din
Legea rtr.47/1992, republlcatS, cu modificarile si com.pletaril.e ul.terioa.re.,
Inalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Barbir Gabriel
Danut impotriva Deciziei nr.274.2 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel
Suceava - Sectia de contenders administrativ i fiscal in ceea ce prive^te
solutia de respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutioiiale,
.3,2, Cw referire la reciirsiil declarat impotriva solutiei de respingere, ca
nefondata, a contestatiei in anulare formulate de Barbir Gabriel Danut

Inainte de a proceda la analiza punctuala, a. criticilor formulate de


recurent, Inalta Curte va analiza indeplinirea cerintelor de admisibilitate
a caii de atac exercitate in raport cu dispozitiile art.508 alin.(4) raportat la
art,483 alin.(l) din Codul de procedure civila din 2010.
Recurentul Barbir Gabriel Danut a declarat recurs impotriva
Deciziei nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel Suceava - Sectia cle
con.ten.cios administrativ i fiscal, prin. care a fost respinsa, ca nefondatS,
contestafia in anulare form.uia.ta Impotriva Deciziei nr.317 din 26 ianuarie
2015 pronuntata de Curtea de Apel Suceava - Sectia de Contencios
Administrativ si Fiscal in dosarul. nr.1031/86/2014*.

l_

Intrucat Decizia nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel.


Suceava a fost data In solutionarea unei
in anulare, sunt
aplicabile dispozitiile art.508 alin.(4) din Codul de procedure civila din
2010, conform carora ,,Hotardrea data in coniestatie in anulare este stipusa
acelomi cm de atac ca si hotararea atacata".
Astfel fiind, Decizia nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel
Suceava este supusa acelorasi cal de atac ca si Decizia nr.317 din 26
ianuarie 2015 a aceleiasi instante, prin care a. lost respins, ca nefondat,
recursul declarat de Barbir Gabriel Da1nut impotriva Sentintei civile
nr.1911 din 10 aprilie 2014 a Tribunalului Suceava,
Or, tntrucal Decizia nr.317 din 26 ianuarie 2015 a Curtii de Apel
Suceava, pronuntatS In recurs, nu face parte din categoriile de hotSrari
supuse recursuiui, enumerate de art.483 alin.(l) din Codul de procedure
civila din 2010 -hotarari date In apel, hotarari date, potrivit legii, fara"
drept de apel, si alte hotarari care, in cazurile expres prevazute* de lege,
sunt su.pu.se recursului - rezulta ca. nici Decizia nr.2742 din 28 ianuarie
2014 a Curfii de Apel Suceava nu este supusa1 recursului intrucat, in caz
coiitrar, s-ar ajunge la ipoteza admisibilitatii recursului la recurs,
Pentru considerentele expuse, In raport cu dispozitiile art,483
alin.(l) raportat la. a.rt.508 alin.(4) din. Codul de procedure civila. din 2010,
Inalta Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Barbir
Gabriel Danut impotriva Deciziei nr.2742 din 28 ianuarie 201.4 a Curfii de
Apel Suceava - Sectia de contencios administrativ si fiscal in ceea ce
prive^te solutia de respingere, ca. nefondata, a contestatiei in anulare
formulate de Barbir Gabriel Dajiut impotriva Dedziei nr.317 din 26
ianuarie 2015 pronuntatli de Curtea de Apel Suceava - Sectia de
contendos administrativ si fiscal in dosarul nr.1031/86/2014*.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca. nefondat, recursul declarat de Barbir Gabriel Danut
impotriva Deciziei nr.2742 din 28 ianuarie 201,4 a Curtii de Apel Suceava
- Sectia de contencios administrativ si fiscal in ceea ce priveste solutia de
respingere a cererii de sesizare a Curtii Constitutionale,
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de Barbir Gabriel. Danut
impotriva. Deciziei nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel Suceava.
- Sectia de contencios administrativ i fiscal, in ceea. ce priveste solutia de
respingere, ca nefondatl, a contestatiei in anulare formulate- de Barbir

Gabriel Danut impotriva Deciziei nr.317 din 26 ianuarie 2015 pranuntata1


de Curtea de Apel Suceava - Sectia de contencios administrativ i fiscal
in dosarul n.r.1031/86/2014*.
Detfrtitiva.
tuntata in edinta publica", astSzi, 16 iulie 2015.
f
tator
Judecqtor
JucU :ator
>ior
I. Maieteanu
C.F incu

Magistrat- isistenfc sef


B, Gedrgescq /
r

Red.&tehnared.: BG (4 exemplare, 16,072015)

ROMANIA
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
STR. BATISTE! NR. 25
SECTORUL 2 - BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNAARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58, judetul SUCEAVA
-

DOSARUL NR. 181/39/2015


Materia: Contencios administrativ i fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Recurs
Obiectul dosarului: exceptie de neconstitutionalitate
NCPC
Complet: completul c2 varS

COMUNICARE
HOTARARE CIVILA
NR. 2722/2015 DIN DATA DE 16 lulie 2015

Stimata doamna/Stimate domn,


va comunicSm, alaturat, copia hotararii civile nr. 2722/2015, pronuntata la data de 16 lulie 2015, de ctre
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTIJIE SECJIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL.
L.S. PRESEDINTE
(tampila)

MAGISTRAT ASISTENT,

VP, 03.09,201512:23:12

ROMANIA

TNALTA CURTE DE CASATJE i JUSTITIE


- SECTIA CONTENCIOS ADMiNISTRATIV 1 FISCAL -

str. Batistei, Nr. 25, sector 2, BUCURE5TI,


cod potal: 020934, www.scj.ro

PENTRU JUST1TIE,

T.P.
POTA ROMANA
Nr. 103/P/5008/2009
Vaiabilitate - permanenta

,
!
!i
\8
'.

A SE TNMANA cu PRIORITATE

:
'

AR

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNA ARINl, SAT
COZANETI, nr. 58, judeful SUCEAVA

0 7 0915 0 9 g

'
.-
,-

:
f

La dosar nr, 181/39/2015

CATRE
v

ROMANIA

TNALTA CURTE DE CASATIE si JUSTITIE


SIR. BATISTEI NR.25
SECTORUL2-BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE 1 FISCAL
,
^

Subsemnatul Barbir Gabriel Danu| cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,

jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, formulez prezenta

PLANGERE

Tmpotriva Deciziei/ Hotararii civile nr.2722 pronuntatS la data de 16 iulie 2015 de catre TNALTA CURTE
DE CASATIE SI JUSTIJIE SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL . Tntrucat cadrul legislativ
actual nu-mi permite formularea unui recurs, cerere de revizuire, etc. Tmpotriva Deciziei/ Hotararii civile
mentionatci mai sus, pentru considerente ce {in de un minim bun simi; judiciar, ma vad nevoit ca prin
prezenta sa sesizez factorii responsabili ai TNALTEI CURJI DE CASAJIE SI JUSTIJIE de existenta acestor
neajunsuri Tn legisla|ia din domeniu, si, macar vizavi de acestea sa fie sesizatS Curtea Constitutional!! a
Romaniei. Concret:
1. "S-a luat Tn examinare recursul declarat de Barbir Gabriel Danut Tmpotriva Deciziei nr.2742
din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel Suceava" - prima propozitfe din "copia hotararii civile
nr. 2722/2015, pronuntatS la data de 16 Iulie 2015, de cStre TNALTA CURTE DE CASATIE SI
JUSTITIE SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE 1 FISCAL". Tn iegStura cu cele afirmate
mai sus, mentionez faptul ca mi-am Tnceput demersul judiciar la data de 3 februarie 2014 si
era imposibil ca la data de 28 ianuarie 2014 Curtea de Apel Suceava sa dea vreo decizie
vizavi de subsemnatui [Tn tot textul acestei copii, precum si pe internet apare eroarea:
"decizia (-ei) nr.2742 din 28 ianuarie 2014 a Curtii de Apel Suceava"]... La data de 10 iunie
2015 am declarat "recurs Tmpotriva soluble! de respingere a cererii de sesizare a Curtii
Constitutionale ca inadmisibil pronuntata Tn dosarul nr. 181/39/2015 de catre Curtea de
Apel Suceava Tn data de 08.06.2015", respectiv "plangere Tmpotriva respingerii contestatiei
Tn anulare formulatS de subsemnatui la data de 12.03.2015, (completata cu Tnscrisul depus
la data de 25.05.2015, precum si verbal la aceeasi data) pronuntata Tn dosarul nr.
181/39/2015 de catre Curtea de Apel Suceava Tn data de 08.06.2015". La acea data nu
aveam cum si cunosc nr. deciziei, dar am precizat clar data Tn care a fost data. Mai mult
decat atlt, la data de 16.07.2015 am solicitat clar Tn scris Tnaltei Curti "sa desfiinteze decizia
nr. 2742/08.06.2015 a Curtii de Apel Suceava si toate celelalte decizii incidente" [v. pag. 8 a
Tnscrisului depus la acea data chiar completului de judecatS(l)]. Acest fapt reprezinta eel

,
^

putin "o eroare material^" Tn termeni juridici; un fapt asemanator fiind comis de catre
judecatorii Curtii de Apel Suceava la data de 08.06.2015 la judecarea prezentei cauze (v.
Tncheierea sedintei camerei de consiliu din data de 15.06.2015). Dincolo de o eroare umana
posibila oricui si la orice nivel, foarte grav este (in viziunea subsemnatului) modul in care a
fost tratata problema de fata. Nu se deosebeste cu nimic acest mod de tratare de eel al
instantelor inferioare. O instanta la acest nivel (de fapt la toate nivelurile, deci, cu atat mai
mult la acest tnalt nivel) nu are voie sa fie superficiala sau partizana (precum am reclamat spre exemplu - completul de judecata anterior cind am afirmat ca acesta "a luat locul
avocatului intimatului"). Si daca nu a fost superficiala sau partizana aceasta instanta la data
de 16 iulie 2015, cum se explica faptul ca", avand in vedere si volumul informational depus de
subsemnatul direct completului de judecata (Tn total 30 de pagini), au fost suficiente cele 40
-45 de minute (Tn tot cazul mai putin de o ora) de deliberari pentru a da acest verdict? Un

astfel de interval minim nu avea cum sa asigure timpul fizic necesar parcurgerii lui nici macar
unui judecator, cu atat mai mult analizarii acestui volum informational Tn contextui dat...
Mai mult decat atat, deschizand plicul Tn data de 09.09.2015 (data primirii lui de catre
subsemnatul), m-au frapat doua aspecte:
a) Celeritatea redactarii si tehnoredactarii deciziei nr.2722 data Tn sedinta public! din 16
iulie 2015 ("Red.& tehnored.: BG (4 exemplare, 16.07.2015)", deci Tn aceeasi zi].
b) Lipsa stampilei cu mentiunea "PENTRU CONFORMITATE CU ORIGINALUL" (plus
semnatura celui Tn drept), de pe ultima pagina a copiei hotSrSrii civile nr.2722/2015.
Daca teoretic punctul a) este posibil (desi Tn acest caz nu se explica Tntarzierea cu care
aceasta hotSrire a ajuns la subsemnatul - si nu Tnteleg ce Tnseamna "V.P. 03.09.2015
12:23:12", decSt ca reprezinta data, respectiv ora la care s-au finalizat cele scrise Tn
"COMUNICARE HOlARARE CIVILA NR. 2722/2015 DIN DATA DE 16 Iulie2015"; Tntreb din
nou: de ce a fost nevoie de intervalul 16.07.2015 - 03.09.2015, daca totul a fost gata pe
16.07.2015?); punctul b) denota eel putin o indiferenta Tn respectarea unor minime norme
de transmitere a unor informatii oficiale catre contribuabili...
2. Tn alta" ordine de idei cred ca Decizia/ Hotararea civila nr.2722 pronuntata la data de 16 iulie
2015 de cStre TNALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE SECTIA
DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV 1 FISCAL s-a dat mtr-un mod pe care ma aptin sS-l calific. Tn acest sens, la
data de 23.07.2015 am alcituit si trimis pe adresa TNALTEI CURJI DE CASAJ1E SI JUSTITIE o
CERERE DE RECUZARE a judecatorului Cezar HTncu. Confirmarea de primire s-a Tntors la data
de 03.08.2015. Ori panS la aceasta data nu am primit nimic oficial vizavi de aceasta sesizare.
Tn concluzie, prin prezenta, cer sesizarea Curtii Constitutionale a Romanies pentru a completa
golul legislativ din NCPC - sa fie posibil chiar "un recurs la recurs" pentru motive ce tin de o rezolvare
constitutionala a unei situatii mai ales Tn contextui unor erori savarsite de judecatori; iar daca acest "gol"
nu exista (Decizia/ Hotarirea civili nr.2722 pronuntata la data de 16 iulie 2015 s-a declarat a fi definitiva
si nu definitiva si irevocabila - subsemnatul nefiind jurist), Tn virtutea art. 152 NCPC sa se considere
prezenta alcatuire o cale de atac a Deciziei/ Hotararii civile nr.2722/2015. Tn acest caz, precum am
mentionat si Tn cererea de recuzare, cer rejudecarea cauzei. Nu Tnteleg nici "teama" judecatorilor de a
sesiza Curte Constitutional^ a Romaniei. Tn continuare precizez ca Tn data de 24.08.2015 am Tnaintat
CEDO documentatia prin care ma plcing cS statui roman (prin institutiile abilitate) mi-a refuzat eliberarea

H'

unui act de identitate fara CMP. Prin formutarele tip CEDO nu mi s-a cerut CNP-ul{!) Rezulta cS aceasta
cerin^a a instituplor statului roman (spre exempiu cererea expresa Tn acest sens emtsS la 5 februarie
2014 de catre Tribunalu! Suceava) sunt arbitrare Tn context european si cu tenta vadit totalitara (v. si
inscrisurile 3 - 9 din anexeie depuse de subsemnatul in data de 16 iulie 2015 direct completuiui de
judecata, De asemenea precizez ca am mentionat tn scris CEDO ca: "As fi foarte bucuros daca s-ar gasi o
soiufie fn sensul arttcolului 39 din Convenfia pentru apararea Drepturilor Omului i a Libertatilor
Fundamentale". Poate ca ar fi eel mai construct^ deoarece cererea mea vizavi de eliberarea unui act de
identitate fara CNP este legitirna raportatS ia legislafia multor fSri chiar din Uniunea European!.

Ing. geolog Barbie Gabriei Danut

15,09.2015

COIVFIRJMARJE E>E PRI1MIRE

si

(numete si p^-numr-!*:. sor^f,':!;^;-', iji-ifei^a}

X ,

Sector/ Judet .

Cociuf

Locaiitatea

Oficiul posia!

Felul trimiteriiV/
Oficiu! posta

^*-*\.

f~s {
..L.TT...!

Semnatura lucratoru/ui
de ia prezentare

valoare

ramburs
ripArit la Fabrica

(numeie si prfiinumefe, socretatea, institutsa)


Str. *H.W.f..f..j!.jf..f=:-if.:....,

Sector/JwtefL.^?r...

Hi. X?.$..... Bloc

...,...;

Scara

Satul
. Oficiul po$tai

Confirm primirea(semnal
CaUtatea primitorului

Motivul nepredarii:
{daca este cazu!)

.Apt.

i FURNIZQR / PRESTATDR
iC.N.PQSTA ROHAHA S.A.
:Mr.Reg.fcn.;J:0/8636,3998
4

_t

"

rVt

T ~ i"' -T 4 **

' ,0 tit J I H -jy iATualciSHU 'L-4j.U

CNPRJSV09 Mr,, 00018211


!lHTirT.T' .-?ElJ:'*'
ru;!P MV ;,.-! ft1?';";

i Nr.factui

I'.-crijul CJ.il;'ja!r-p--J-L,Dncia ijW,sec 2, : Data ItH

V.PCTj (",-)

TARIF'E PCEFAI.E (LEI)


! Af(7992i31.0850

;l)ata prezentarii 15-09-2015


I iteiitificitar
i IKALTA CURIE E CASATIE SI JIBTIFIE

Serla CNPRJ8U09 Mr,, 0001fJ2il


t--,...i

,.:,..

.:..,,,

.-::.: ^. . . , - ( . . ..nrv .~t"Vr/i-i -"-.

,Ujd Uta' J.!lfK;j I j.=i!.clJ.d:iiu H//'10

iSsdiul social:Bucuresti,0acia 140,sec 2


CHITANTA
Data 15-W-2015
- , . f l J I , .- - -f s ,'TR te-T.li-.. -dlT adi-^au-ilit^r.-. I<fJi-. rj ;;" T o'
..,-, 1
. , r v icj ,'-f.r,-'-.--.1 !f.d -rf.iraval,jire Wi . !!r. r"" '-, "'9",,
r'i i i ' i l ; j .

c-!", \'l

i.' ",rii","it' Prrl "1,at", > : J -O p r l R K : r 3r,

f cl

Pv.Yi '

. !ll,j -'

'./ ,

it?-, si'tri-l ;.,c~-.i: drvpiul dr ti'-1'aqi'bire. Vn Hl'llllfl'


'^.Jlx.j' ." '

T :+33 (0]3 88 41 20 18
F:+33 (0)3 88 41 2730
www.echr.coe.inf

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS


COUR EUROPEENNE DES DROSTS DE L'HOMME

Dlui Gabriel Danut BARBIR


Sat Cozanesti nr. 58
ARINIJud. SUCEAVA
Cod 727 201
ROMANIA
CEDH-LRoull.OO R
DIL/AMT/emg

Strasbourg, 19 noiembrie 2015

Cererea nr. 43660/15


Barbir c/Romania

Domnule,
*

Va scriu referitor la cererea introdusa m data de 24 august 2015 si Tnregistrata cu numarul de


mai sus.

?
,?
-

Curtea Europeana a Drepturilor Omului, ?ntr-un complet de judecator unic (J. Silvis asistat de
un raportor in conformitate cu articolul 24 2 din Conventie), a examinat cererea susmentionata
Tntre 29 octombrie 2015 si 12 noiembrie 2015 si a decis Tn data de 12 noiembrie 2015 sa o declare
inadmisibila.
Jinand seama de toate aspectele care i-au fost prezentate si ?n limitele competen|ei sale de a
examina solicitarile formulate, Curtea a considerat~cT~"ruT au fost mdeplinite condole de
admisibilitate prevazute la articolele 34 si 35 din Conven$ie.
Aceasta decizie este definitiva si nu poate face obiectul niciunui recurs, nici m fa^a Marii
Camere, nici a unui alt organ. Grefa nu va putea sa va ofere alte detalii cu privire la decizia
judecatorului unic. Prin urmare, nu veti mai primi alte scrisori din partea Curljii cu privire la aceasta
cerere. Conform directivelor Cur^ii, dosarul cererii va fi distrus Tntr-un termen de un an de la data
acestei decizii.

Prezenta comunicare este facuta m baza articolului 52 A din Regulamentul Cur^ii.


Cu stima,

Pentru Curte,

D. Lupu
Referent juridic

COUNCIL OF EUROPE

EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS


COUNCIL OF EUROPE
67075 STRASBOURG CEDEX

COUR EUROPEENNE DES DROITS DE L'HOMME


CONSEiL DE L'EUROPE
67075 STRASBOURG CEDEX

I
COUNCIL OF EUROPE

I
EUROPEAN COURT OF HUMAN RIGHTS
COUR EUROPEENNE DBS DROITS DE L'HOMME

CONSEIL DE L'EURO

ONOMIQUE
ECONOMY

Si non dist,
retour a :

TORISATION
99001

10702
PARIS INTER

PORT
PAYE
France

99 PARIS INTER

20. 11. 15
DGM

Diui Gabriel Danut BARBiR


Sat Cozanesti nr. 58
ARINi,Jud. SUCEAVA
Cod 727 201
ROMANIA
Strasbourg, 19 noiembrie 2015

F-67075 Strasbourg cedex

* v

T; "\-..

ROMANIA
fNALTA CURTE DE CASATIE 1 JUSTITIE
STR. BATISTEI NR. 25
SECTORUL 2 - BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV 1 FISCAL
Camera M 3

Destinatar:
BARBIR GABRIEL DANUJ
com. DORNAARINI, SAT
COZANESTI, nr. 58 judejul SUCEAVA

DOSARUL NR. 3449/1/2015


Materia: Contencios administrativ si fiscal
Stadiul procesual al dosarului: Fond
Obiectul dosarului: alte cereri plangere - NCPC

CITAJIE
emisa la 03 Decembrie 2015
Stimata doamnaVStimate domn,

Sunteti chemat Tn aceasta instanja, camera M 3, Complet completul nr.1-ncpc, Tn data de 23 Februarie
2016, ora 9:00 Tn calitate de reclamant, Tn proces cu SERVICIUL PUBLIC COMUNITAR LOCAL DE
EVIDENJA A PERSOANELOR VATRA DORNEI Tn calitate de parat.
Tn cazul Tn care nu v putetj TnfSJisa la proces, aveji posibilitatea de a solicita, prin cerere scrisa,
judecarea cauzei Tn lipsa.
Prin Tnmanarea citajiei, sub semnatura de primire, personal ori prin reprezentant legal sau conventional
ori prin functionarul sau persoana Tnsarcinata cu primirea corespondenjei pentru un termen de judecata, eel
citat este prezumat ca are Tn cunostinja si termenele de judecata ulterioare aceluia pentru care citajia i-a fost
Tnmanata.

MAGISTRAT ASISTENT,

V.B. 03.12.2015 11:52:41

ROMAN! A

TNALTA CURIE DE CASATIE si JUSTITIE


CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
str. Batitei, Nr, 25, sector 2, 8UCURETi,
cod potal: 020934, www.scj.ro

PENTRU iUSTlTSE,

T.P.
POSTA ROM.ANA
Nr, 103/P/5008/2009
Vaiabilitate - permanenta

A SE ;KiV!ANA CU PRIORITATE
R

'
''> r
i. T f 0

'

Destlnatar:
BARBIR GABRIEL DANUT
com. DORNAARINI.SAT
COZANETi, nr. 58 judejul SUCEAVA

->
-

La dosar nr. 3449/1/2015

CATRE

ROMANIA

TNALTA CURTE DE CASATIE si JUSTITIE


SIR. BATISTEI NR.25
SECTORUL 2 - BUCURESTI
SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Subsemnatul Barbir Gabriel DanuJ cu domiciliul Tn satul Cozanesti, comuna Dorna Arini, nr.58,
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, Tn calitate de reclamant Tn dosarul nr.
3449/1/2015 (Materia: Contencios administrativ si fiscal; Stadiul procesual al dosarului: Fond; Obiectui
dosarului: alte cereri plangere - NCPC), formulez urmatoarele cereri sub forma de
CONCLUZII SCRISE

prin care Tn virtutea Art. 29. al.(l) si {2) din Leeea nr. 47/1992 solicit onoratei TNALTE INSTANTE
admiterea sesizarii Curtil Constitutonale a Romaniei in vederea modificarii/ completarii prevederilor
Art.

194, punctul a), teza a doua; Art. 205, al. (2), punctul a); Art. 483, al (1) din Legea nr. 134/2010 -

Noul Cod de procedural civila (NCPC). Argumente:


-

Art. 194, punctul a), teza a doua din Legea nr. 134/2010

1. Din punctul meu de vedere textul: "De asemenea, cererea va cuprinde si codul numeric
personal ..." este neconstitutional daca se Tnfelege prin acesta ca Tn mod obligatoriu
cetafenilor li se impune un mod de identificare aparut Tn plin regim dictatorial \pana
la
'
promulgarea acestei leai (Legea nr. 134/2010), eel putin m iustitie nu era obliaatorie
identlficarea prin C.N.P. - si numai prin/din acest fapt se vede cum pas cu pas ("step by

step") Tnainteaza o "democrats" care nu mai are nimic Tn comun cu idealurile Revolutiei din
decembrie 1989 (Art. 1, al.(3) din Constitute)!]. Tn acest sens se Tncalca urmatoarele
prevederi constitutionale:

.
Art. 1, al.(3) - sunt terfelite "demnitatea omului, dreoturile si libertatile cetatenllor ..."

.:

ce "reprezinta valori supreme, Tn sulritul traditiilor democratlce ale pooorulul roman si


idealurilor Revolutiei din decembrie 1989, si sunt aarantate." - curn sunt garantate sau
respectate aceste valori supreme daca omul Tn Romania a fost depersonalizat, a ajuns o
"resursa umana" Tntre alte "resurse": minerale, alimentare, etc.; cu alte cuvinte echivalentul
unei pietre de constructfe sau a unui baton de salami? Argument concret: adresa emis Tn
data de 5 februarie 2014 de catre Tribunalul Suceava prin care am fost obligat sa depun
C.N.P.-ul impus de autoritStfle comuniste si pentru care am declarat public si Tn scris ca nu
ma reprezintS si nu poate face parte din datele personale de identificare;

Art. 29, al. (1) $i (2) - devin nefuncfionale odata ce fn relaflile cu autoritaflle statului
romcin esti obligat sa te legitimezi cu C.N.P.-ul - a nu se uita ca acestuia - C.N.P.-ului - i s-a
dat o asa importanja de cStre autoritatile postdecembriste (democratice!) prin Legea nr.
105/1996, Tn spefa" Art. 5, al. (1) si (2) prin care totalitar se impune: "(1) Fiecarei persoane
fizice i se atribuie, Tncepind de la nastere, un cod numeric personal ... (2) Codul numeric
personal reprezinta un numar semnificativ {pentru cine? - nota mea) ce individualizeaza o

'

persoana fizica (a fast intrebata $i oersoana fizica daca este de acord? - Articolului 8,
aliniatele 11} si (2} din Co/to Drepturilor fundamentale a Unlunii Europene - nota mea) si
constituie singurui identificator (/? - nota mea} pentru toate sistemele informatice care

prelucreaza date nominale privind persoana fizica (din nou se mcalca Articolul 8, aliniatele
(1) si (2) din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene ca sd nu mai vorbim de Art.
1, al.(3) din Constitute respectiv Articolul 1 din Co/to Drepturilor fundamentale a Uniunii
Europene - nota meo)."Prin aceste considerente implicite Tncerc sa demonstrez c5
prevederile de mai sus incluse Tn aceasta lege sunt cu tenta" vadit totalitara si arbitrare Tn
context european si deci ar trebui - si eu am cerut si cer acest lucru - sa fie sesizata Curtea
Constitutional^ a Romaniei privind neconstitutfonalitatea Legii nr. 105/1996, al. (1) si (2).
2. Din punct de vedere chiar european acest text (v. punctul 1) mcalca flagrant Articolul 1 din
Carta

Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mai mult decat atat, conform

Articolului 8, aliniatele (1) si (2) din Carta Drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
am dreptul ca dateie mele cu caracter personal sa fie tratate pe baza consimtamantului
"
meu si
chiar dreptui
de a obtine
rectificarea lor! In acest sens am cerut - chiar de la
f
C
X

Tnceputul acestui demers judiciar - eliminarea C.N.P.-ului din dateie mele cu caracter
personal (nu pot fi incluse Tn mod format - deci fa"ra consim^amantul meu - astfel de alcatuiri
in dateie mele cu caracter personal}!
-

Art. 205, al. (2), punctul a) din Legea nr. 134/2010


1. Considerentele de la Art. 194, punctul a), teza a doua din Legea nr. 134/2010 inserate mai
sus sunt valabile si aici. De ce trebuie ca la orice Tnscris (Tn particular "Fntampinare") sS fiu
obligat sa depun ceva ce excede convingerilor mele?
Art. 483, al. (1) din Legea nr. 134/2010
1.

Din palate, s-a dovedit - eel pufin Tn cazul acestui proces -* dosar nr. 1031/86/2014
devenit 1031/86/2014* si Tn cele din urma 181/39/2015; sper c5 nu si 3449/1/2015 - c5
Art. 16, al. (2) din Constitufia Romaniei este facultativ pentru o parte eel putin din
instance judecatoresti. Pe parcursul etapelor de judecata am protestat prin diverse
Tnscrisuri/plangeri Tmpotriva acestor abuzuri ale acelora care ar fi trebuit sa fie un exemplu
de onestitate si impartialitate. La Tnceput (dupa cum am aratat Tn RECURS - dosar nr.
1031/86/2014 - depus 17.07.2014) nu am fost lasat sa-mi sustfn cauza, apoi desi partea
adversa nu a venit cu nimic constitutional ca argumente (ceea ce au prezentat a fost
demontat de Curtea Constituflonala - v. Decizia CCR nr. 462/17.09.2014) li s-a dat castig de
cauza neluandu-se Tn calcul evidence prezentate de subsemnatul (v. Decizia nr.
317/26.01.2015 a Curfii de Apel Suceava pronunfata Tn dosarul nr. 1031/86/2014*). Am
demonstrat Tn TNSCRISUL depus direct instance! de judecata la data de 25.05.2015 c "nu a
existat de facto judecarea unui recurs!"; apoi - mult mai grav - Tn cadrul judecarii

^
H'

CONTESTATIEI TN ANULARE (depus de subsemnatul in data de 12.03.2015 la Curtea de Apel


Suceava, completata detNSCRISUL depus direct instance! de judecata la data de 25.05.2015)
"instan$a, pe langa faptul c3 nu a amendat intimatul ptr. nedepunerea intampinarii
[mcalcare Art. 508, al. (2) NCPC] SI-A -DEPASIT ATRIBUTIILE PUTERII JUDECATORESTI (se
poate spune chiar ca a luat locul avocatului intimatului)" precum am aratat Tn TNSCRISUL
depus la data de 16.07.2015 chiar direct completului de judecata a TNALTEI CURTI DE
CASATIE SI JUSTIJIE. Daca adaug la cele descrise foarte succinct mai sus cele doua "erori
materiale" - una recunoscuta si tratata ca atare Tn data de 15.06.2015 de catre completul de
judecata a Curjii de Apel Suceava (ce-mi putea fi fatala precum am aratat de asemenea Tn
TNSCRISUL depus la data de 16.07.2015 chiar direct completului de judecata a TNALTEI CURTI
DE CASAJIE SI JUSTICE) si cealalta pe care am sesizat-o Tn PLANGEREA trimisa TNALTEI CURTI
DE CASATIE SI JUSTITIE la data de 15.09.2015. Cu alte cuvinte - un sir Tntreg de abuzuri.
[

Deci, pentru toate aceste considerente m3 consider Tndreptafit s3 cer onoratei IN ALTE
CURTI sesizarea Curtii Constitutonale a Romaniei si PENTRU COMPLETAREA Art. 483, al. (1)
din Legea nr. 134/2010 (NCPC) cu o teza sau poate un aliniat (1*) care sa prevada chiar
posibilitatea unui "recurs la recurs" pentru motive ce tin de o rezolvare constitutional! a
unei situatii mai ales Tn contextul unor erori savSrsite de judecatori.
De asemenea mentionez ca a fost Tncalcat Art. 427, al (1), teza a doua din Legea nr. 134/2010
vizavi de comunicarea de catre TNALTA INSTANTA a Deciziei nr. 2722/16.07.2015 "Red.&tehnored.: BG
{Magistrat-asistent $ef Bogdan Georgescu - nota mea} (4 exemplare, 16.07.2015)" si ajunsa la
subsemnatul la data de ... 09.09.2015! De ce s-a Tncalcat oare prevederea din mai sus pomenitul articol,
teza a doua: "Comunicarea se va face de fndata ce hotararea a fost redactata si semnata Tn condi|iile
legii."?

23.02.2016

ing. geolog Barbir Gabriel Danut


:
:

22.02

''

*,, ..

r.> - *

<

La dosar nr. 3449/1/2015

*<
CATRE
ROMANIA

TNALTA CURTE DE CASATIE si JUSTITIE


SIR. BATISTEI NR.25
SECTORUL2-BUCURETI
SECTIA DECONTENCIOSADMINISTRATIVE FISCAL

COMPLETUL NR. 1 - NCPC fp](a doua coloan cu 14 cauze, subs.-> c.12)


PRESEDINTE - DUICAN DOINA (data judec3tii - 23.02.2016)
JUDECATOR - VOICU RODICA FLORICA
JUDECATOR - PAUN LUIZA MARIA
MAGISTRATASISTENT - VLAD GEORGIANA

Subsemnatul Barbir Gabriel Danut cu domiciliul tn satul Cozane$ti, comuna


Dorna Arini, nr.58,
I
jud. Suceava, CNP (IMPUS DE AUTORITATI) 1701023335011, Tn calitate de recurent Tn dosarul nr.
3449/1/2015 (subsecvent dosarelor: 1031/86/2014, 1031/86/2014* si 181/39/2015) deschis la TNALTA
CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE BUCURESTI (Tea), SECTIA DE CONTENCIOS ADMINISTRATE SI FISCAL Tn
contradictoriu cu SPCLEP Vatra Dornei * datorita modului Tn care s-a desfasurat si finalizat judecata Tn
dosarul nr. 3449/1/2015 Tn data de 23.02.2016 (Stadiul procesual al dosarului: Fond, Obiectul dosarului:
alte cereri piangere - NCPC) - Tn temeiul Art.1 al.(2); Art.3 al.(l),(2); Art.4; Art.6 al.(l); Art.8; Art.22
al.(l); Art.97 al.(2); Art.483 al.(l),(3); Art.485 al.(l) NCPC; conform Deciziei Curtf! Constitutional a
Romaniei nr. 462/17.09.2014; Tn virtutea Art.6 al.(l); Art. 9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.13; Art.14 - CEDO,
Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2); Art.ll al.(l); Art.47 al.(l),(2) din Carta drepturilor fundamentaie a
UE; precum si a Art.l al.(3),(5); Art.16 al.(2); Art.20 al.(l)/(2); Art.21 al.(l),(2),(3); Art.23 al.(l); Art.29
al.(l),(2); Art.30 al.(l); Art.51 al.(l); Art.52 al.(l),(3); Art.124 al.(l),(2),(3); Art.129; Art.142 aJ.(l) din
Constitute Romaniei - ma vad nevoit sa formulez urma'torul

/.

RECURS TN INTERESUL LEGII si/sau RECURS EFECTIV (Art. 13 - CEDO)


(sub forma de "Scrisoare deschisa")

>

la Decizia nr. 454/23.02.2016 data Tn Sedinja publica din data de 23 februarie 2016 (Completul nr. 1 NCPC [p] Pre$edinte: Duican Doina; Judecatori: Voicu Rodica Florica, Paun Luiza Maria; Magistral
asistent: Vlad Georgiana) ce a caracterizat PLANGEREA Tnaintata de subsemnatui la data de 15.09.2015
Tea ca INADMISIBIlA (decizie definitiv) - aceste aspecte au fost comunicate verbal subsemnatului de
catre magistratul asistent Vlad Georgiana la ora = 1705Tn data de 23.02.2016 de fa|a fiind o persoanS de
sex masculin (care m-a chemat de la parterul Tea, unde fusesem condus Tn mod politicos de catre un
agent de securitate care mi-a comunicat verbal interdicfia de a mai ramane dupa ora 16 la etajul Tntai a
cladirii Tea).

Motive de nelegalitate pe care le invoc - prin aceasta" decizie s-au Tncalcat din punctul meu de
vedere:
Art.97 al. (3) si/sau (4) NCPC - am fost Tntrebat de cum consider: (daca") m-am adresat tn
mod legal acestei instance (Tea) cu PLANGEREA din data de 15.09.2015. Am raspuns ca da
deoarece am atacat inclusiv o decizie a Tea (Decizia nr. 2772/16.07.2015). Completez acum:
putea oare o instant! inferioara d.p.d.v. ierarhic (de la Suceava sau Vatra Dornei - Tn cazul
meu) sa judece o decizie a TCCJ ?;
Art.488 al.(5) si/sau (8) NCPC-inaintea oricarei dezbateri [Art.44, al.(l) NCPC] am invocat in
fata instance! cererea de recuzare a judecatorului HTncu Cezar formulata de subsemnatul la
data de 23.07.2015. Am fost oprit de presedintele completului de judecatS Duican Doina pe
motiv ca acest complet nu judeca cererea de recuzare. Dar, in acest caz, pe langafaptul ca
nu am primit nici un raspuns oficial la aceasta cerere de recuzare pe care am fnaintat-o Jn

'>

virtutea Art.42, al.(l), punctele 2. si/sau 13. (pe buna dreptate poate fi invocat m special
acest punct 13., legiuitorul neavdnd cum sa prevadd toate situafiile punctuate ce pot apdrea
m judecarea unei cauze), Art. 44 al.(2), Art.46, respectiv Art.47, al.(l) NCPC, s-a Tncalcat
Art.49 al.(2) NCPC (care dispune ca: "pronuntarea solutiei Tn cauza nu poate avea loc decat
dupa solutionarea cererii de recuzare" - desi aceasta "nu determina suspendarea
judecatii") prin faptul ca "pronuntarea solutiei in cauza" s-a dat tnainte de solutionarea
cererii de recuzare. si Tn plus fara luarea Tn considerare a argumentelor subsemnatului,
inclusiv cele care demasca erori materiale mai mult sau mai pu$in grave, dar inadmisibile
pentru o instan|a (ce sa mai vorbim de o TNALlA INSTANTA!) care are datoria si
solujioneze Tn mod constitutional cazurile care apar! Cum sa mai aiba cineva Tncredere Tn
aceste institufii ale statului?
Prin urmare cer casarea Deciziei nr. 454/23.02.2016 implicit si a tuturor celorlalte decizii.
sentinje, etc. incidente precum si analizarea, respectiv reevaluarea considerentelor care m-au pus Tn
situajia de a recurge la PlANGEREA Tnaintata de subsemnatul la data de 15.09.2015 TCCJ pentru
.
continuarea demersului meu judiciar, o analiza coroborata inclusiv cu Art.8 al.(l),(2) a Cartel
drepturilor fundamentale a UE care sa duca la sesizarea Curtii Constitutional a Romaniei de catre TCG
inclusiv Tn virtutea Art. 29. al.(l) si (2) din Legea nr. 47/1992 vizavi de toate prevederile actualmente
legate pe care le-am demonstrat a fi TOTAL SAU PARTIAL neconstitufionale apartinand legislate!
actuate. Le mai menfionez odata: atacabile prin exceptie de neconstitutionalitate: Art.194, punctul a),
teza a doua; Art.205, al.(2), punctul a); Art. 483, al.(l) din Legea nr. 134/2010 (NCPC); Art.5, al.(l),(2) al
Legii nr. 105/1996; Art.6, ai.(l),(2) si Art.17 ale O.U.G. nr. 97/2005 ce Tncalca prevederile Art.l,
al.(3),(5); Art.20 al.(l),{2); Art.23 al.(l); Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitufia Romaniei, ale
Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2); Art.ll
al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a UE, respectiv exceptie de nelegalitate ptr. Art.l, al.(l), lit.d) a
HG nr. 111/1997; Art.2 al HG nr. 113/1997; Art.8, al.(l), lita); Art.14, Art,25, lit.a) ale HG nr.
1375/2006 care au incalcat la fel prevederile de mai sus [Art.l, al.(3),(5); Art.20 al.(l),(2); Art.23 al.(l);
Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitufia Romaniei, ale Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO
precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2); Art.ll al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a UE]

si tot prin exceptie de nelegalitate Ordinul Ministrului de Interne nr. 1190/31.07.2001 (sau 2000) nu a
ajuns la public incalcandu-se de catre legiuitor Art.31, al.(l) si (2) din Constitute Romaniei, respectiv
prin abrogarea prevederii Art.26 din acest Ordin la data de 01.04.2003 (sau 2004) s-au Tncalcat Tn mod
implicit Art.29, al.(l),(2); Art.33, al.(l),(2),(3); Art.34, al.(l); Art.36, al.(l), Art.37 al.(l),(2).
Pentru ca demersul meu a ajuns sa fie public {am evitat acest lucru cat am putut, dar nu am mai
gcisit alta varianta - eu doar am cerut un lucru simplu si de bun simf autoritafilor competente ale
statului Tnca din 2004 (anul dou2 mii patru) * un act de identitate fa>a C.N.P. [impus prin decretul 59
din 2 martie 1978 - In plin regim dictatorial si agresiv implementat fntr-un mod cu totul si cu totul
neconstitutional prin Legea 105/1996, Art.5, al.(l)si(2). Aceasta obsesie a legiuitorului de a numerota, cu
alte cuvinte de a depersonaliza cetctyenii liberi ai acestei Jari (v. si declarafla actualului prim ministru
Dacian Ciolo? din 15 februarie 2016 pe pagina sa de Facebook preluata de AGERPRES) este total
nedemocratica deci si neconstitutionala precum si arbitrara Tn context european]} lansez rugamintea
catre profesionistii din domeniu (profesori universitari de drept, jurist!, avocafi, etc.) - pentru care
demnitatea omului, respectiv deontologia profesionala reprezinta valori Tn sine, valori perene care nu
pot fi "ajustabile" Tn funcfie de diverse criterii punctuale - sa se apiece pufin si asupra chestiunii Tn
cauza (depersonalizarea, respectiv reducerea omului la "resursa umana", deci echivalat cu alte
"resurse": minerale, alimentare, etc., mai plastic spus: echivalarea lui cu o piatra de constructs sau cu
un baton de salam - a nu se uita ca spre exemplu la farmacii sau daca vrei sa obfii un permis de
conducere, etc. nu te intreaba nimeni de nume, ci de C.N.P.) ale carei efecte sunt si vor fi din ce Tn ce
mai apocaliptice. Dau un exemplu: cartea profesorului universitar si rector al Universitafli din Craiova:
Dan Claudiu Danisor - "Libertatea Tn capcani - Aporii ale justice! constitutionale" aparuta Tn 2014, din
care am citat Tn decursul acfiunii mele judiciare si care mi-a fost de un real folos Tn a-mi fundamenta o
parte din argumente Tn acest demers.
De asemenea pentru cei care vor Tn mod sincer sa "scape" de acest C.N.P., ma vad Tndatorat sa
le transmit ce pot sa faca, lucruri pe care eu nu le-am stiut la vremea respectiva ca si le pot pune Tn
practica: dupa primul demers catre autoritatile competente (Serviciile publice comunitare de evidenta
populate! din raza lor de domiciliu) prin care se va cere un act de identitate fara C.N.P. si daca la acest
demers se va raspunde cu un refuz; se va trece la Tncercarea de a obfine prin justice a acestuia, si
anume: la prima instanta unde se va judeca fondul se va invoca prin cererea de chemare Tn judecata,
raspuns la Tntampinare (daca partea adversa va alcatui vreo Tntampinare la cererea dvs. de chemare Tn
judecata) si direct Tn fa|a completului de judecata exceptia de neconstitutionalitate ptr. Art.5,
al.(l),(2) al Legii nr. 105/1996; Art.6, al.(l),(2) si Art.17 ale O.U.G. nr. 97/2005 ce Tncalca prevederile
Art.l, al.(3),(5); Art.20 al.(l),(2); Art.23 al.(l); Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitute Romaniei,
ale Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2);
Art.ll al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a UE, respectiv exceptia de nelegalitate ptr. Art.l, al.(l),
lit.d) a HG nr. 111/1997; Art.2 al HG nr. 113/1997; Art.8, al.(l), lit.a); Art.14, Art.25, lit.a) ale HG nr.
1375/2006 care au Tncalcat la fel prevederile de mai sus [Art.l, al.(3),(5); Art.20 al.(l),(2); Art.23 al.(l);
Art.29, al.(l) si (2); Art.30 al.(l) din Constitute Romaniei, ale Art.9 al.(l); Art.10 al.(l),(2); Art.14 CEDO
precum si ale Art.l; Art.8 al.(l),(2); Art.10 al.(l),(2); Art.ll al.(l) Cartei drepturilor fundamentale a
UE], respectiv nu Tn ultima instanta se poate ataca Tn justice faptul ca pe de o parte Ordinul
Ministrului de Interne nr. 1190/31.07.2001 (sau 2000) nu a ajuns la public Tncalcandu-se de catre
legiuitor Art.31, al.(l) si (2) din Constitufia Romaniei si pe de alta1 parte faptul ca prin abrogarea

>

prevederii Art.26 din acest Ordin (care prevedea ca persoanele care refuza carfile de identitate pe
motive religioase pot primi buletine de tip vechi - nespecificandu-se cat de vechi, eu am cerut un act
de identitate fara C.N.P. ca inainte de data Decretului nr.59/2 martie 1978) din cadrul acestuia la data
de 01.04.2003 (sau 2004) s-au Tncalcat in mod implicit Art.29, al.(l),(2); Art.33, al.(l),(2),(3); Art.34,
al.(l); Art.36, al.(l), Art.37 al.(l),(2). Necunoasterea exacta a anilor cSnd au fost luate aceste masuri
rezulta din neconcordanfa raspunsuriior primite de catre subsemnatui de la diverse institutf! ale
statului pe parcursul acestor ani. Instanfele judecatoresti desi au fost sesizate de subsemnatui nu s-au
"obosit" fn a afla adevarul, poate si din cauza ca subsemnatui nu a stiut sa atace aceasti problemi cu
excetie de neleealitate. dar fntr-o societate cu adevarat democratica o instanfi oarecare ar fi sesizat
ea Tnsasi problema, ar fi facut corectura: excetie de neleealitate fn loc de exceptie de
neconstitutionalitate.
,
1

26.02.2016
.,..

ing. geolog Barbir Gabriel Danuj


' vn -u

,-.
.

i
:

.
/
,.
.
.
.

...

: ;'

. - . ' :

'

'

f"
I

'"L

""

'

'

'-A

lu

'

. -',

JSIHXXXWKi '.
AS IHSIciv tfl

-: :

.:ii.4i Li v". fcfli

OOAK!

Vous aimerez peut-être aussi