Aplicatii Set No.

4
Forma electronica la adresa flcaloian@yahoo.com in fisier doc
Aplicatiile reprezinta prezentarea rationamentului professional in legatura cu urmatoarele
aspecte:
1.Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.
2.Studiu de caz privind cheltuielile financiare.
3.Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.
4.Studiu de caz privind veniturile de exploatare.
5.Studiu de caz privind veniturile financiare.
6.Studiu de caz privind veniturile extraordinare.
7.Studiu de caz privind IAS 18.
8.Studiu de caz privind costurile indatorarii.
9.Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.
10.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
11.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
12.Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
13.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.
14.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.
15.Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.
16.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.
17.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala.
18.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata.
19.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.
20.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente
necesare exploatarii.
21.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial
bruta.
22.Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial neta.
23.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).
24.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).
25.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).
26.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).
27.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).
28.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).
29.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).
30.Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).
Cerinte: fiecare studiu de caz va fi alcatuit din: enunt compus conform rationamentului
professional si rezolvarea aplicatei(fluxul informational).

Cuprins
.............................................................................................................................................................2
1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare..............................................................................3
2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare...................................................................................4
3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare..............................................................................4
4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare................................................................................4
5. Studiu de caz privind veniturile financiare......................................................................................5
6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare................................................................................5
7. Studiu de caz privind IAS 18...........................................................................................................5
8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.......................................................................................6
1

9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.....................................................................................7

10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale..............................9
11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale...................11
12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.....................13
13.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare......................................14
14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment............................................15
16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea contabila.....17
17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reala............18
18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea reevaluata...18
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea de lichidare.19
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-capitalurile permanente
necesare exploatarii............................................................................................................................19
21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial
bruta....................................................................................................................................................20
22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea substantial
neta.....................................................................................................................................................20
23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).........................20
25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10)............................21
26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10)....................................................22
27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10)...................................................22
28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10)..............................23
29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).................................23
30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).......................24

1. Studiu de caz privind cheltuielile de exploatare.

Sa se efectueze inregistrarile contabile conform OMFP nr. 1802/2014 pentru urmatoarele
tranzactii/evenimente:
a) lipsa unui echipament la inventar in valoare de 2.000 u.m., amortizat 20%;
b) imputarea acesteia unui salariat la pretul de 2.200 u.m., TVA 24%;
c) retinerea din salariu a sume'
d) plata in numerar a sumei de 200 lei, TVA 19%, pentru achizitionarea de sucuri si cafea
consumate cu ocazia tratativelor purtate cu o delegatie a unui partener strain.
Rezolvare:
a) lipsa echipament la inventar:
2.000 lei
400
1.600

%
2813 Amortizarea
instalatiilor si mijloacelor
de transport
6583 Cheltuieli privind
I.N. si I.C. cedate si alte
operatiuni de capital

213 Instalatii tehnice si

mijloace de transport

2.000 lei

4282 Alte creante in

legatura cu personalul

%
2.728 lei
7581Venituri din despagubiri, 2.200
amenzi si penalitati

b) imputare:
2.728 lei

4427 TVA colectata

528

c) retinere din salarii:

2.728 lei

421 Personal salarii

datorate

4282 Alte creante in legatura

cu personalul

2.728 lei

d) cheltuieli de protocol:
23.600 lei
20.000
3.600

%
=
623 Cheltuieli de protocol,
reclama si publicitate
4426 TVA deductibila

5311 Casa in lei

23.600 lei

2. Studiu de caz privind cheltuielile financiare.

Societatea A are o creanta neincasata la societatea B. Initial, aceasta creanta a fost
inregistrata astfel:
4111/B Clienti =
%
200
704 Venituri din lucrari executate 168
si servicii prestate
4427 TVA colectata
32
Societatea A vinde creanta initiala fata de B, catre societatea C, vanzarea efectuandu-se la o
valoare mai mica decat valoarea nominala, respectiv la pretul de 110. Efectuati inregistrarile
contabile la societatea care vinde creanta.
Rezolvare:
200 lei
110
90

%
461/C Debitori diversi
668 Alte cheltuieli
financiare

200 lei

411/B Clienti

3. Studiu de caz privind cheltuielile extraordinare.

SC Alfa SA inregistreaza produse finite distruse de calamitati in valoare de 400 u.m.
Efectuati inregistrarile in contabilitate.
Rezolvare:
400 lei

671 Cheltuieli
extraordinare

345 Produse finite

400 lei

4. Studiu de caz privind veniturile de exploatare.

Sa se inregistreze suma de 6000 lei, tva 24% ca redeventa cuvenita pentru concesionarea
unui teren altei societati comerciale, pe anul in curs.
Rezolvare:
7.440 lei

411 Clienti

%
706 Venituri din redevente,
locatii de gestiune si chirii
4427 TVA colectata
3

7.440 lei
6.000
1.440

5. Studiu de caz privind veniturile financiare.

Societatea A are o creanta neincasata la societatea B. Initial, aceasta creanta a fost
inregistrata astfel:
4111/B Clienti =
%
200
704 Venituri din lucrari executate 168
si servicii prestate
4427 TVA colectata
32
Societatea A vinde creanta initiala fata de B, catre societatea C, vanzarea efectuandu-se la o
valoare mai mica decat valoarea nominala, respectiv la pretul de 110. Efectuati inregistrarile
contabile la societatea care cumpara creanta.
Rezolvare:
200 lei

461/B Debitori diversi

%
462/A Creditori diversi
768 Alte venituri financiare

200 lei
110
90

6. Studiu de caz privind veniturile extraordinare.

Sa se inregistreze in contabilitate donatia primita pentru activitati fara scop patrimonial in
suma de 2.000 lei in baza contractului de donatie, indiferent daca aceste donatii se primesc de la
persoane fizice sau juridice.
Rezolvare:
2.000 lei

5311 Casa in lei

7582 Venituri din donatii

primite

2.000 lei

7. Studiu de caz privind IAS 18.

Societatea A vinde in decembrie 2011 un progam de contabilitate la un pret de vanzare de
7000 lei catre o societate B. In factura este inclusa si valoarea actualizarilor, respectiv suma de
1000 lei. Firma care vinde isi asuma efectuarea actualizarilor timp de un an de la data efectuarii
tranzactiei (tot anul 2012). Efectuati inregistrarile contabile.
Rezolvare:

(1) Inregistrarea In contabilitate a operaTiunii de vanzarea a programului de contabilitate, conform

contractului, cu respectarea IAS 18 Venituri:
8.000 lei
411 Clienti/Soc. B
=
%
8.000 lei
7583 Venituri din vanzarea
7.000
I.N. si I.C. Si alte operatiuni
de capital
472 Venituri inregistrate in
1.000
4

avans
(2) Inregistrarea in contabilitate a operatiunii de incasare a creantelor obtinute de societatea A din
vanzarea programului de contabilitate, conform contractului, cu respectarea IAS 18 Venituri
8.000 lei
5121 Conturi la banci in
= 4111 Clienti/Soc. B
8.000 lei
lei
(3) Inregistrarea in contabilitate a operatiunii privind partea aferenta serviciilor de actualizare lunara
(operatiune lunara), conform contractului, cu respectarea IAS 18 Venituri: venitul lunar din
activitatea de actualizare a legislatiei: 1000 lei/12 luni = 83 lei/luna.
8. Studiu de caz privind costurile indatorarii.
Pentru finantarea unui program de extindere a capacitatii de productie aflat in curs de
derulare, societatea Alfa S.A. a contractat la data de 1 octombrie 2009 un imprumut bancar pe
termen lung, in valoare de 3.500.000 lei, la o rata a dobanzii de 8%, rambursabil intr-o perioada
de 3 ani. Programul este finalizat si receptionat la data de 31 octombrie 2010, la o valoare de
2.800.000 lei, exclusiv cheltuielile cu dobanzile. Efectuati inregistrarile in contabilitate.
Rezolvare:
Reflectarea in contabilitate a operatiunilor de extindere a capacitatii de productie in raport cu
imprumutul contractat anii 2009 2010 (in suma totala).
Cheltuielile ocazionate de extinderea capacitatii de productie sunt colectate dupa natura in cursul
perioadei, astfel:
2.800.000 lei

6xx Conturi de cheltuieli

%
2.800.000 lei
2xx Conturi de imobilizari
3xx Conturi de stocuri si
productie in curs de executie
4xx Conturi de terti

2.800.000 lei

231 Imobilizari corporale =

in curs de executie

722 Venituri din productia de 2.800.000 lei

imobilizari corporale

Dobanda totala care se poate capitaliza este de 303.333 lei, calculata astfel:
In cursul anului 2009:
3.500.000 lei x 8% x 3 luni/12 luni = 70.000 lei
In cursul anului 2010:
3.500.000 lei x 8% x 10 luni/12 luni = 233.333 lei
Inregistrarea in contabilitate a dobanzii totale capitalizate:
303.333 lei

231 Imobilizari corporale =

in curs de executie

1682
Dobanzi
aferente 303.333 lei
creditelor bancare pe termen
lung

Receptionarea la data de 31 octombrie 2010, a imobilizarilor in curs de executie:

3.103.333 lei

212 Constructii

231 Imobilizari corporale in 3.103.333 lei

curs de executie

Dupa finalizarea constructiei (31 octombrie 2010), dobanda se recunoaste ca si cheltuiala a

perioadei, intruct nu este legata de perioada de constructie:
666 Cheltuieli
dobanzile

privind =

1682
Dobanzi
aferente
creditelor bancare pe termen
lung

9. Studiu de caz privind tranzactiile in valuta.

Pe 15 noiembrie N, SC Alfa SRL a cumparat materii prime in valoare de 5.000 euro. Plata
furnizorilor se efectueaza pe 5 februarie N+1. Societatea X isi inchide conturile, in fiecare an, la 31
decembrie. Cursul monedei europene a suportat urmatoarea evolutie:
-la 15 noiembrie N: 3,9 lei/euro;
-la 31 decembrie N: 4,01 lei/euro;
-la 5 februarie N+l: 4,0 lei/euro.
Sa se contabilizeze operatia de achizitie, evaluarea datoriei la inventar si plata datoriei.
Rezolvare:
Societatea Alfa:
- la 15 noiembrie N, cumpararea stocului de materii prime (5.000 euro x 3,9 lei/euro):
19.500 lei

301 Materii prime

401 Furnizori

19.500 lei

- la 31 decembrie N, datorii furnizori = 5.000 euro x 4,01 lei/euro = 20.050 lei si recunoasterea
pierderii din diferente de curs valutar (5.000 euro x 0,11 lei/euro):
550 lei

665
Cheltuieli
din =
diferente de curs valutar

401 Furnizori

550 lei

- la 5 februarie N+l, plata furnizorului (5.000 euro x 4 lei/euro) si recunoasterea unui castig din
diferente de curs valutar (5.000 euro x 0,01 lei/euro):
20.050 lei

401 Furnizori

%
20.050 lei
5121 Conturi la banci in lei
20.000
765 Venituri din diferente de
50
curs valutar

Operatia a generat o pierdere din diferente de curs valutar de 550 lei -50 lei = 500 lei. Din punct de
vedere contabil insa fiecare exercitiu a fost afectat cu diferentele de curs corespunzatoare:
-exercitiul N, cu o pierdere din diferente de curs de 550 lei;
-exercitiul N+l, cu un castig din diferente de curs de 50 lei.
Metode de consolidare:

Bilanturile contabile ale societatilor F si M, inainte de consolidare, se prezinta astfel:

Elemente
Societatea F
Imobilizari corporale
Active circulante
TOTAL ACTIVE
Datorii
TOTAL ACTIVE-DATORII
Capital subscris varsat
Rezerve
Rezultatul exercitiului
TOTAL CAPITAL PROPRIU

Elemente

70.000
40.000
110.000
25.000
85.000
60.000
10.000
15.000
85.000

a (M detine 80%)

Imobilizari corporale
Imobilizari financiare F
Active circulante
TOTAL ACTIVE
Datorii
TOTAL ACTIVE-DATORII
Capital subscris varsat
Rezerve
Rezultatul exercitiului
TOTAL CAPITAL PROPRIU

b (M detine 50%) c (M detine 20%)

100.000
48.000
82.000
230.000
100.000
130.000
80.000
20.000
30.000
130.000

118.000
30.000
82.000
230.000
100.000
130.000
80.000
20.000
30.000
130.000

136.000
12.000
82.000
230.000
100.000
130.000
80.000
20.000
30.000
130.000

CPP M:
Venituri totale 100.000
Cheltuieli totale 70.000
Rezultat
= 30.000
CPP F:
Venituri totale 60.000
Cheltuieli totale 45.000
Rezultat
= 15.000
Intre societati un exista operatii reciproce.
Efectuati inregistrarile contabile pentru cele trei metode de consolidare si intocmiti bilantul
consolidat.
Rezolvare:
10. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii globale.
- preluarea posturilor din bilantul societii M:
230.000 lei
%
100.000
Imobilizari corporale
48.000
Imobilizari financiare F
82.000
Active circulante

%
Capital social
Rezerve
Rezultat
Datorii
7

230.000 lei
80.000
20.000
30.000
100.000

- preluarea posturilor din bilantul societii F in proportie de 100% :

110.000 lei
%
=
%
70.000
Imobilizari corporale
Capital social
40.000
Active circulante
Rezerve
Rezultat
Datorii

110.000 lei
60.000
10.000
15.000
25.000

- preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii M:

100.000 lei
%
= Venituri totale
70.000
Cheltuieli totale
30.000
Rezultat

100.000 lei

- preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii F in proportie de 100%:

60.000 lei
%
= Venituri totale
60.000 lei
45.000
Cheltuieli totale
15.000
Rezultat
- partajul capitalurilor proprii ale societatii F si eliminarea titlurilor detinute de M in F:
Capitaluri proprii F
Total
M(80%)
Alti asociati (20%)
Capital social
Rezerve
Rezultat

60.000
10.000
15.000

48.000
8.000
12.000

12.000
2.000
3.000

Total

85.000

58.000

17.000

85.000 lei
60.000
10.000
15.000

%
Capital social F
Rezerve F
Rezultat F

%
Titluri de particip
Rezerve M de la F
Rezultat M de la F
Interes minoritar

110.000 lei
48.000
8.000
12.000
17.000

rezerve consolidate = 20.000 + 8.000 = 28.000

rezultat consolidat = 30.000 + 12.000 = 42.000

Intocmirea bilantului consolidat:

Imobilizari corporale
Active circulante

170.000
122.000

Total active

292.000

Capital social
Rezerve consolidate
Rezultatul consolidat
Datorii
Interese minoritare

80.000
28.000
42.000
125.000
17.000
8

Total capitaluri proprii si datorii

292.000

Intocmirea contului de profit si pierdere consolidat:

Venituri totale
Cheltuieli totale

160.000
115.000

Rezultat global

45.000

Partea din rezultat cuvenita altor actionari

3.000

Rezultat consolidat

42.000

11. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda integrarii proportionale.
- preluarea posturilor din bilantul societii M:
230.000 lei
%
118.000
Imobilizari corporale
30.000
Imobilizari financiare F
82.000
Active circulante

%
Capital social
Rezerve
Rezultat
Datorii

- preluarea posturilor din bilantul societii F in proportie de 50% :

55.000 lei
%
=
%
35.000
Imobilizari corporale
Capital social
20.000
Active circulante
Rezerve
Rezultat
Datorii

- preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii M:

100.000 lei
%
= Venituri totale
70.000
Cheltuieli totale
30.000
Rezultat

230.000 lei
80.000
20.000
30.000
100.000

55.000 lei
30.000
5.000
7.500
12.500

100.000 lei

- preluarea posturilor din contul de profit si pierdere al societatii F in proportie de 50%:

30.000 lei
%
= Venituri totale
30.000 lei
22.500
Cheltuieli totale
7.500
Rezultat
- partajul capitalurilor proprii ale societatii F si eliminarea titlurilor detinute de M in F:
Capitaluri proprii F
Total
M(50%)
Capital social
Rezerve
Rezultat

60.000
10.000
15.000

30.000
5.000
7.500

Total

85.000

42.500

30.000 lei

Capital social

Titluri de participare

30.000 lei

rezerve consolidate = 20.000 + 5.000 = 25.000

rezultat consolidat = 30.000 + 7.500 = 37.500
Intocmirea bilantului consolidat:
Imobilizari corporale
Active circulante

153.000
102.000

Total active

255.000

Capital social
Rezerve consolidate
Rezultatul consolidat
Datorii

80.000
25.000
37.500
112.500

Total capitaluri proprii si datorii

255.000

Intocmirea contului de profit si pierdere consolidat:

Venituri totale
Cheltuieli totale
Rezultat consolidat

130.000
92.500
42.000

12. Studiu de caz privind consolidarea conturilor prin metoda punerii in echivalenta.
- punerea in ehivalenta a titlurilor:
Capitaluri proprii F

Total

M(20%)

Capital social
Rezerve
Rezultat

60.000
10.000
15.000

12.000
2.000
3.000

Total

85.000

17.000

17.000 lei

Titluri puse in echivalenta

%
Titluri de participare
Rezerve M de la F
Rezultat M de la F

17.000 lei
12.000
2.000
3.000

rezerve consolidate = 20.000 + 2.000 = 22.000

rezultat consolidat = 30.000 + 3.000 = 33.000
Intocmirea bilantului consolidat:
Imobilizari corporale
Titluri puse in echivalenta
Active circulante

136.000
17.000
82.000
10

Total active

235.000

Capital social
Rezerve consolidate
Rezultatul consolidat
Datorii

80.000
22.000
33.000
100.000

Total capitaluri proprii si datorii

235.000

Intocmirea contului de profit si pierdere consolidat:

Venituri totale
Cheltuieli totale
Cota parte din rezultatul societatii puse in
echivalenta
Rezultat consolidat

100.000
70.000
3.000
33.000

13.Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale reorganizare.

Prezentati masurile luate in procedura de reorganizare judiciara potrivit legislatiei in
vigoare precum si consecintele masurilor respective pentru SC Alfa SRL care desfasoara activitate
de productie in sfera industriala si are desfacere asigurata; Masa credala (tabel preliminar), cca
40 M Euro, din care: - Creante garantate 32 M Euro, din care creante bancare 28 M Euro Creante bugetare 0,3 M Euro - Creante chirografare 7,7 M Euro.
Cauzele intrarii in insolventa: contractarea unor credite bancare pentru investitii si pentru
activitatea curenta care s-au dovedit impovaratoare odata cu criza economica; scaderea preturilor
pe piata internationala aferenta produselor finite (scadere brusca) in timp ce evolutia preturilor la
materiile prime nu a prezentat aceeasi dinamica; neasigurarea surselor necesare proiectelor de
investitii ce se impuneau a fi realizate pentru lucrari de modernizari la instalatiile tehnologice in
vederea reducerii costurilor de productie si cresterea randamentului; criza economica globala, dar
mai ales criza economica zonala, reducndu-i posibilitatile de a-si continua activitatea intr-un ritm
ce ar conduce la rentabilizarea activitatii; Nu s-a avut in vedere necesitatea unui management de
criza, a unei strategii de recapitalizare a societatii, de refinantare, care sa adapteze societatea la
noile conditii de piata. Valoarea activelor rezultata in urma evaluarii: - Valoare de piata cca 10 M
Euro, din care cu sarcini 9 M Euro - Valoare de vnzare fortata cca 6 M Euro, din care cu sarcini
5,5 M Euro .
Rezolvare:
Procedura de reorganizare judiciara este procedura de insolventa care se aplica debitorului in
vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de
reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan
de reorganizare, care poate sa prevada, impreuna sau separat: (a) restructurarea operationala si/sau
financiara a debitorului; (b) restructurarea corporativa prin modificarea structurii de capital social;
(c) restrangerea activitatii prin lichidarea unor bunuri din averea debitorului.
Astfel, reorganizarea judiciara pe baza unui plan bine fundamentat presupune restructurarea
operationala si/sau financiara a companiei Reusita unui plan de reorganizare depinde in mare
masura de gasirea surselor de finantare pentru sustinerea acestuia si de perioada de timp pe care se
deruleaza planul Relansarea activitatii impune asigurarea capitalului de lucru
Masuri luate in procedura de reorganizare judiciara:
Contactarea bancii creditoare, creditor majoritar, concluziile intalnirilor: aceasta este interesata
de vnzarea creantei;
Contactarea clientilor, furnizorilor debitoarei, precum si a diverselor firme cu profil asemanator
de activitate trei din personele contactate, din care una are calitatea de creditor chirografar, sunt
11

interesati de cumpararea creantei bancii creditoare;

Intermedierea unor intalniri intre banca creditoare si cele trei persoane interesate banca incheie
contract de vanzare-cumparare a creantei cu creditorul chirografar;
Persoana identificata dispune de resurse in vederea realizarii unor investitii pentru modernizari
la instalatiile tehnologice in vederea reducerii costurilor de productie si cresterea randamentului,
precum si pentru asigurarea capitalului de lucru;
Elaborarea unui plan de reorganizare pe o perioada de 3 ani, avand la baza urmatoarele:
i) Conversia unei parti din datoria preluata de investitor in participare la capital;
ii) Majorarea capitalului social al firmei cu sumele necesare realizarii investitiilor si a
capitalului necesar desfasurarii activitatii curente;
iii) Modificarea actului constitutiv al debitoarei;
Consecintele masurilor respective:
Continuarea activitatii cu consecintele de rigoare in relatiile cu furnizorii si clientii, pastrarea
locurilor de munca pentru circa 500 de salariati;
Programul de plati:
i) Creditorii garantati recupereaza cca 35% din creante, fata de 17% cat ar fi recuperat in
procedura falimentului;
ii) Creditorii bugetari recupereaza integral creantele, similar ca si in procedura falimentului;
iii) Creditorii chirografari recupereaza cca 20%, fata de 2,6% cat ar fi recuperat in procedura
falimentului.
Mentinerea in viata a unui contribuabil la bugetul de stat si bugetele locale.
14. Studiu de caz privind lichidarea societatilor comerciale faliment.
Prezentati masurile luate in procedura de faliment potrivit legislatiei in vigoare precum si
consecintele masurilor respective pentru SC Alfa SRL care desfasoara activitatea zootehnie ferma
de vaci cu un efectiv de cca 1100 capete Masa credala (tabel definitiv), cca 26 M Euro, din care: Creante garantate 3,3 M Euro, integral creante bancare - Creante bugetare 0,3 K Euro Creante chirografare 11,9 M Euro - Creante subordonate 10,8 M Euro. Cauzele intrarii in
insolventa: Contractarea unor credite bancare pentru investitii si pentru activitatea curenta care au
devenit impovaratoare odata cu criza economica; Management defectuos, lipsa unei strategii de
recapitalizare a societatii, de refinantare, care sa adapteze societatea la noile conditii de piata;
Strategia de dezvoltare a afacerii nefundamentata si care nu a avut in vedere achizitionarea sau
concesionarea unor suprafete de teren pentru asigurarea necesarului de furaje de baza din resurse
proprii; Rezultatele nefavorabile inregistrate din activitatea de exploatare in principal datorate
politicii de furnizor captiv in cadrul grupului;
Valoarea activelor rezultatain urma evaluarii: - Valoare de piata cca 6,7 M Euro, din care cu
sarcini 4,1 M Euro - Valoare de vnzare fortata cca 4,9 M Euro, din care cu sarcini 2,0 M Euro
Rezolvare:

Procedura falimentului reprezinta procedura de insolventa care se aplica debitorului in

vederea lichidarii averii acestuia pentru acoperirea pasivului, fiind urmata de radierea debitorului
din registrul in care este inmatriculat. In cazul in care o societate este in faliment, putem spune ca
aceasta este in insolventa, insa reciproca nu este valabila; daca o societatea se afla in procedura de
insolventa nu inseamna neaparat ca aceasta este si in faliment, dimpotriva, este posibil ca societatea
respectiva sa se afle in faza de reorganizare si sa scape cu succes din procedura de insolventa.
Faimentul preupune ridicarea dreptului de administrare si dizolvarea societatii supuse procedurii
falimentului; lichidarea bunurilor din averea debitoarei; distributia sumelor obtinute din vanzarea
bunurilor catre creditoriin ordinea prevazuta de Legea 85/2006 modificata si radierea firmei de la
Registrul Comertului.
Procedura falimentului implica anumite costuri privind conservarea si administrarea activelor
debitoarei, respectiv:
12

Cheltuieli cu paza, energie electrica;

Cheltuieli privind primele de asigurare a bunurilor;
Cheltuieli privind evaluarea bunurilor din patrimoniu;
Cheltuieli privind expunerea pe piata, intr-o forma adecvata a acestora;
Cheltuieli legate de recuperarea creantelor;
Alte cheltuieli cu procedura (intocmire bilant de mediu, etc).
Masuri luate in procedura falimentului potrivit legislatiei in vigoare:
Reducerea numarului de personal si in final desfacerea contractului de munca pentru intreg
personalul societatii;
Angajarea unei firme de paza pentru impiedicarea distrugerii, devalizarii si sustragerii bunurilor
din patrimoniul debitoarei; incheierea unui contract de asistenta veterinara cu o firma de
specialitate;
Incheierea unui contract de prestari servicii pentru hranirea si intretinerea animalelor;
Avansarea unor sume importante de catre administratorul judiciar pentru a asigura stocul de
hrana pe cca 3 lunisi necesarul de medicamente.
Consecintele masurilor aplicate:
Mentinerea efectivului de animalesi valorificarea bunurilorin bloc, ca si ansamblu functional
ceea ce duce la mentinerea sanselor de crestere a gradului de recuperare a creantelor pentru
creditorii inscrisi la masa credala.

15. Studiu de caz privind eliminarea operatiunilor reciproce in procesul de consolidare.

Societatea A vinde marfuri filialei sale B, in urmatoarele conditii: pret de vanzare = 80 lei,
cost de achizitie al marfurilor vandute = 50 lei. B vinde marfurile unei entitati din cadrul grupului,
la un pret de vanzare = 120 lei. Efectuati inregistrarile contabile.
Rezolvare:
Grupul a realizat o achizitte de marfuri de 50 lei. Ulterior, aceste marfuri au fost vandute cu 120 lei.
Din aceasta tranzactie, rezulta un profit de 70 lei.
Inregistrari contabile pe care le regasim in
contabilitatea societatii A:

Inregistrari contabile pe care le regasim in

contabilitatea societatii B:

371 Marfuri = 401 Furnizori 80 lei

411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea

marfurilor 80 lei

411 Clienti = 707 Venituri din vanzarea

marfurilor 120 lei

607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri

50 lei

607 Cheltuieli cu marfurile = 371 Marfuri

80 lei
Prin urmare, in cadrul procesului de consolidare vom avea urmatoarele inregistrari contabile:
707 Venituri din vanzarea
marfurilor

607 Cheltuieli cu marfurile

80 lei

401 Furnizori

411 Clienti

80 lei

13

16. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea

contabila.
Prezentati succint ce presupune evaluarea unei intreprinderi la valoarea contabila.
Rezolvare:
Valoarea contabila a unei intreprinderi este data de activul net contabil, patrimoniul net sau
situatia neta stabilita pe baza situatiilor financiare ale acesteia. Astfel, valoarea patrimoniala a
intreprinderii se identifica cu activul net contabil determinat pe baza bilantului contabil. Activul net
contabil reprezinta excedentul tuturor bunurilor si creantelor intreprinderii (activ) asupra tuturor
datoriilor acesteia (pasivul exigibil) sau totalitatea capitalurilor proprii, precum si a rezultatului
financiar, net (dupa distribuire).
Avand in vedere limitele pe care orice sistem contabil in vigoare le are in ceea ce priveste
asigurarea unei coerente intre valoarea contabila si cea economica a bunurilor intreprinderii,
evaluarea la valoarea contabila este putin semnificativa.
Anc = Total Active Total Datorii = Capitaluri proprii + Rezultat net (dupa distribuire).

17. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimonialavaloarea reala.
Prezentati succint ce presupune evaluarea unei intreprinderi la valoarea reala.
Rezolvare:
Valoarea reala sau valoarea matematica, respectiv ANC, se obtine fie prin metoda
substractiva (total activ reevaluat corijat minus total datorii) fie prin metoda aditiva (totalitatea
capitalurilor proprii plus sau minus influentele din reevaluarea tuturor elementelor de activ). La
aceasta valoare se recurge numai in situatia in care se are in vedere continuitatea activitatii
intreprinderii, si in orice caz ea nu reprezinta valoarea globala a intreprinderii, deoarece nu s-a luat in
calcul partea invizibila a acesteia.
Astfel, activul net contabil trebuie corectat, tinand seama de uzantele contabile si fiscale, care se
indeparteaza de realitatea economica si mai ales de factorii care produc distorsiuni intre bilantul
contabil si bilantul economic al intreprinderii, din care cei mai importanti pot fi: eroziunea monetara,
raportul de schimb al monedei nationale, evolutia preturilor, sistemul de amortizare etc.
Se procedeaza in primul rand la eliminarea nonvalorilor, la ajustarea provizioanelor, la reevaluarea
titlurilor de participare a crentelor si obligatiilor in devize etc., precum si la corectarea valorilor din
activ in functie de criteriul utilitatii. Se obtine, astfel, activul net reevaluat (Anr) sau activul net corijat
(ANC), dupa cum s-au adus corectii numai in legatura cu actualizarea preturilor si a raportului de schimb
(Anr) sau au fost luate in calcul influentele tuturor factorilor care au produs distorsiuni intre bilantul
contabil si bilantul economic care tine cont de exigentele pietei (ANC).
Activul net corijat (ANC) se obtine pornind de la valorile contabile ale bunurilor din bilant prin
corectarea acestora. Corectarea valorilor din bilantul contabil se poate face in functie de trei moduri de
abordare, obtinndu-se trei valori distincte ale activului net corijat:
-in functie de valoarea lor probabila de negociere;
-in functie de valoarea lor de utilizare, de folosinta sau intrinseca;
-in functie de valoarea lor de lichidare.
18. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea
reevaluata.
Prezentati succint ce presupune evaluarea unei intreprinderi la valoarea reevaluata.
Rezolvare:
14

Valoarea reevaluaa se determina pornind de la valorile contabile corectate la inflatie si tinand

seama de eroziunea monetara. Astfel, incidentele inflatiei sunt eliminate prin aplicarea unor indici de
variatie a preturilor la valorile de origine ale elementelor de activ. Trebuie luata decizia daca sa se utilizeze
indici de inflatie pentru fiecare bun sau categorie de bunuri sau un indice general de pret si daca
reevaluarea sa se faca recalculand amortismentele anuale sau pe baza unui indice global de
amortizare. Din punct de vedere al cumparatorului care prefera valorile de reconstituire, e preferabila
aplicarea de indici de inflatie pentru fiecare obiect si indice global de amortizare. O reevaluare mai
corecta se face pe baza unui indice global de inflatie si a unor indici individuali de amortizare.
In practica firmelor de specialitate, se utilizeaza foarte des evaluarea pe baza unor indici
globali atat pentru inflatie, cat si pentru uzura.
19. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea
de lichidare.
Prezentati succint ce presupune evaluarea unei intreprinderi la valoarea de lichidare.
Rezolvare:
In cazul unei intreprinderi in dificultate, in care se estimeaza reducerea sau oprirea activitatii
acesteia, activul net reevaluat sau activul net corijat se inlocuieste cu un activ net de lichidare care are
in vedere daca lichidarea se face progresiv, rapid sau imediat.
Activul net de lichidare se determina pe baza activului net contabil care se corecteaza astfel: se adauga
plus valoarea asupra elementelor de activ corporale si necorporale, se scade minusvaloarea elementelor de
activ corporale si necorporale determinate pe baza de valori lichidative, se scad costurile de lichidare
(costuri de dezafectare, costuri de functionare pe perioada lichidarii), se scade eventualul impozit (sau alte
obligatii fiscale) asupra plusvalorii, daca acestea exced asupra pierderilor din lichidare.
Acest mod de abordare presupune ca o lichidare fortata sau voluntara poate avea loc; in acest caz,
valorile de realizare a activului vor fi inferioare celor de inlocuire, iar datoriile vor creste cu eventualele
indemnizatii de licentiere a personalului. Valoarea de lichidare reprezinta diferenta intre valoarea
lichidativa si valoarea pasivului exigibil majorat cu totalul cheltuielilor de lichidare, in ipoteza incetarii
activitatii trebuie luata in calcul fiscalitatea asupra plusvalorii realizata la vanzare precum si a posturilor de
provizioane sau rezerve.
20. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimonialacapitalurile permanente necesare exploatarii.
Prezentati succint ce presupune evaluarea unei intreprinderi prin metoda patrimonialacapitalurile permanente necesare exploatarii.
Rezolvare:
Aceasta metoda raspunde la intrebarea: cat 1-ar costa pe un nou-venit in piata pentru a
obtine o intreprindere identica, cu aceleasi performante si rezultate cu intreprinderea existenta.
Doua tipuri de calcule sunt avute in vedere:
-un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale brute ale activelor economice:
imobilizari brute (fara activele financiare) si necesarul de fond de rulment brut;
-un cost de reconstituire determinat de valorile patrimoniale nete ale activelor economice: imobilizari
nete (fara activele financiare) si necesarul de fond de rulment net.
Activele economice sau capitalul de exploatare se poate stabili pe seama elementelor de activ
(imobilizari corporale si necorporale plus necesarul de fond de rulment) sau pe seama elementelor de pasiv
(capitalurile proprii plus datorii financiare).
Aceasta metoda furnizeaza o baza complementara de masurare a capitalului investit in intreprindere
sau a capitalului mobilizat activitatii operationale a intreprinderii. Valoarea de reconstituire reprezinta
diferenta intre costul de inlocuire al activelor (stabilit la nivelul CPNE) si datoriile intreprinderii. Este o
15

valoare de continuitate.
Vrec = CPNE Datorii
21. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea
substantial bruta.
Prezentati succint ce presupune evaluarea unei intreprinderi la valoarea substantial bruta.
Rezolvare:
Prin valoare substantiala bruta (VSB) se intelege activul bilantier reevaluat in ipoteza continuarii
activitatii, plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea
bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze
(inchiriate etc.).Apoi, valoarea substantiala bruta redusa (VSBr) este valoarea substantiala bruta din
care s-au dedus obligatiile nefinanciare.
22. Studiu de caz privind evaluarea intreprinderii prin metoda patrimoniala-valoarea
substantial neta.
Prezentati succint ce presupune evaluarea unei intreprinderi la valoarea substantial neta.
Rezolvare:
Valoarea substantiala neta (VSN) se identifica activului net corijat, fiind egala cu valoarea
substantiala bruta din care se deduc toate datoriile. Valorile substantiale nu sunt valori de tranzactie; ele
se folosesc in metodele de evaluare bazate pe combinatia patrimoniu-rentabilitate.
23. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale(10).
Care sunt obiectele de audit aferente imobilizarilor necorporale pe care auditorul le poate
avea in vedere in cadrul unui audit?
Rezolvare:
Obiecte de audit aferente imobilizarilor necorporale:
asigurarea faptului ca imobilizarile necorporale sunt prezentate fidel in toate conturile, in
conformitate cu legislatia adecvata si cu standardele contabile aplicabile;
asigurarea faptului ca imobilizarilor necorporale inregistrate in conturi exista si ca un titlu valid
si poate fi prezentat de client;
asigurarea faptului ca evaluarea imobilizarilor necorporale ale companiei este conforma cu
politicile contabile ale companiei si ca aceste politici sunt aplicate consecvent;
asigurarea faptului ca cresterile la imobilizarile necorporale sunt corecte si ca cedarile au fost
corect inregistrate;
asigurarea faptului ca ratele adecvate ale amortizarii au fost corect aplicate tuturor imobilizarilor
necorporale care ar rebui amortizate, pe o baza corecta si adecvata si consecventa cu cea din
anul precedent;
asigurarea faptului ca a fost constituit un provizion adecvat pentru depreciere.
24. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale(10).
Care sunt obiectele de audit aferente imobilizarilor necorporale pe care auditorul le poate
avea in vedere in cadrul unui audit?
Rezolvare:
Obiecte de audit aferente imobilizarilor corporale:
asigurarea faptului ca imobilizarile corporale sunt prezentate fidel in toate conturile, in
conformitate cu legislatia adecvata si cu standardele contabile aplicabile;
asigurarea faptului ca imobilizarilor corporale inregistrate in conturi exista si poate fi prezentat
16

de client;
asigurarea faptului ca evaluarea imobilizarilor corporale ale companiei este conforma cu
politicile contabile ale companiei si ca aceste politici sunt aplicate consecvent;
asigurarea faptului ca cresterile la imobilizarile corporale sunt corecte si ca cedarile au fost
corect inregistrate;
asigurarea faptului ca ratele adecvate ale amortizarii au fost corect aplicate tuturor imobilizarilor
necorporale care ar rebui amortizate, pe o baza corecta si adecvata si consecventa cu cea din
anul precedent;
asigurarea faptului ca a fost constituit un provizion adecvat pentru depreciere.

25. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare(10).

Care sunt obiectele de audit aferente imobilizarilor financiare pe care auditorul le poate
avea in vedere in cadrul unui audit?
Rezolvare:
Obiecte de audit aferente imobilizarilor financiare:
asigurarea faptului ca imobilizarile financiare sunt prezentate fidel in toate conturile, in
conformitate cu legislatia adecvata si cu standardele contabile aplicabile;
asigurarea faptului ca imobilizarilor financiare inregistrate in conturi exista si poate fi prezentat
de client;
asigurarea faptului ca evaluarea imobilizarilor financiare ale companiei este conforma cu
politicile contabile ale companiei si ca aceste politici sunt aplicate consecvent;
asigurarea faptului ca cresterile la imobilizarile financiare sunt corecte si ca cedarile au fost
corect inregistrate;
26. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente stocurilor(10).
Care sunt obiectele de audit aferente stocurilor pe care auditorul le poate avea in vedere in
cadrul unui audit?
Rezolvare:
Obiecte de audit aferente stocurilor:
asigurarea ca stocurile sunt corect evidentiate in evidenta contabila in conformitate cu legislatia
adecvata si cu standardele contabile aplicabile;
asigurarea ca stocurile inregistrate in contabilitate exista si apartin clientului;
asigurarea faptului ca evaluarea stocurilor este conforma cu politicile contabile ale companiei si
ca aceste politici sunt aplicate consecvent;
asigurarea ca distinctia pe exercitii financiare intre stocuri, achizitii si vanzari a fost efectuata
corect;
asigurarea ca stocurile cantitative prezntate in sold la sfarsitul anului sunt corect evidntiate.
asigurarea ca stocurile cu miscare lenta, deteriorate si cele iesite din uz au fost identificate si
evaluate in mod adecvat;
asigurarea ca alocarea costurilor indirece incluse in evaluarea stocurilor este rezonabila si este
realizata luand in calcul nivelu normal de activitate al companiei;
asigurarea faptului ca a fost constituit un provizion adecvat pentru depreciere.

27. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente creantelor(10).

Care sunt obiectele de audit aferente creantelor pe care auditorul le poate avea in vedere in
17

cadrul unui audit?

Rezolvare:
Obiecte de audit aferente creantelor:
asigurarea faptului ca creantele sunt prezentate fidel in toate conturile, in conformitate cu
legislatia adecvata si cu standardele contabile aplicabile;
asigurarea faptului ca creantele inregistrate in conturi exista;
asigurarea faptului ca evaluarea creantelor ale companiei este conforma cu politicile contabile
ale companiei si ca aceste politici sunt aplicate consecvent;
asigurarea faptului ca a fost constituit un provizion adecvat pentru depreciere.
asigurare ca creantele scoase din evidentele contabile au fost evaluate corect;

28. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an(10).
Care sunt obiectele de audit aferente datoriilor pana la un an pe care auditorul le poate
avea in vedere in cadrul unui audit?
Rezolvare:
Obiecte de audit aferente datoriilor pana la un an :
asigurarea faptului ca datoriile pana la un an sunt prezentate fidel in toate conturile, in
conformitate cu legislatia adecvata si cu standardele contabile aplicabile;
asigurarea faptului ca datoriile pana la un an inregistrate in conturi exista;
asigurarea faptului ca evaluarea datoriilor pana la un an ale companiei este conforma cu
politicile contabile ale companiei si ca aceste politici sunt aplicate consecvent.
asigurarea faptului ca cheltuielile cu dobanzile aferente datoriilor pe termen scurt au fost corect
contabilizate;

29. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente datoriilor peste un an(10).
Care sunt obiectele de audit aferente datoriilor pest un an pe care auditorul le poate avea in
vedere in cadrul unui audit?
Rezolvare:
Obiecte de audit aferente datoriilor peste un an :
asigurarea faptului ca datoriile peste un an sunt prezentate fidel in toate conturile, in
conformitate cu legislatia adecvata si cu standardele contabile aplicabile;
asigurarea faptului ca datoriile peste un an inregistrate in conturi exista;
asigurarea faptului ca evaluarea datoriilor peste un an ale companiei este conforma cu politicile
contabile ale companiei si ca aceste politici sunt aplicate consecvent.
asigurarea faptului ca cheltuielile cu dobanzile aferente datoriilor peste un an au fost corect
contabilizate;
30. Studiu de caz privind obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt(10).
Care sunt obiectele de audit aferente investitiilor pe termen scurt pe care auditorul le poate
avea in vedere in cadrul unui audit?
Rezolvare:
Obiecte de audit aferente investitiilor pe termen scurt :
asigurarea faptului ca investitiile pe termen scurt sunt prezentate fidel in toate conturile, in
18

conformitate cu legislatia adecvata si cu standardele contabile aplicabile;

asigurarea faptului ca investitiile pe termen scurt inregistrate in conturi exista;
asigurarea faptului ca evaluarea investitiilor pe termen scurt ale companiei este conforma cu
politicile contabile ale companiei si ca aceste politici sunt aplicate consecvent.
asigurarea faptului ca veniturile generate de investitiile pe termen scurt au fost corect contabilizate.

19