Ii mai puteti spune displazie mamara, boala beningna a sanului, boala fibrochistica a sanului, mastita cronica chistica, fibroadenoza

mamara,
mastopatie chistica difuza. Eu i-am zis: o mare sperietura. Dar am taiat "mare", dupa ce un doctor mi-a explicat ca americanii nici macar nu o
numesc

"disease"

(maladie),

ci

"condition"

(afectiune)

si

ca

afecteaza

cam

60%

dintre

femei.

La inceput a fost durerea, apoi teama, ecografiile, analizele, explicatiile majoritatea linistitoare. Primul lucru pe care l-am auzit cand am inceput pelerinajul
prin cabinete a fost "daca doare, nu e cancer". Cel putin 3 medici au facut afirmatia, dar nu stiu sa va spun precis pe ce se bazau.
Am aflat apoi cum apare cel mai probabil aceasta mastoza fibrochistica, cu mastodinie (dureroasa va sa zica). Desi multi spun ca nu se poate vorbi despre
cauze precise, o influenteaza nivelul principalilor nostri hormoni: estrogenul si progesteronul, care afecteaza direct tesutul mamar facand ca celulele lui sa
creasca

si

sa

se

multiplice.

Tocmai de aceea incidenta mastozei este mai mica in cazul femeilor care iau anticonceptionale, ce echilibreaza cumva nivelul acestor hormoni. Dar si altii, pe
langa ei, joaca un rol important in diagnosticul sanilor fibrochistici. Prolactina, insulina si hormonii tiroidieni au puteri asupra tesutului mamar.
Un cuvant de spus are si ciclul menstrual, dar, dupa multi, si dieta. Cea plina de grasimi si cafeina nu este buna. Eu, dupa ani de studii pe tema mastozei,
inclin sa le tin partea. Chinurile chinurilor apareau in cazul meu in special dupa mese bogate la fast-food-uri. Cum le ocoleam, cum ma si ocoleau durerile.
Nodulii cei controversati
Senzatia de sani umflati, sani durerosi, o jena persistenta la nivelul lor, depistarea unor formatiuni consistente si neregulate sunt tot atatea semnale ca trebuie
sa va faceti programare la medic. Atentie, mamografia nu este indicata pana la 35-40 de ani - pe langa radiatiile pe care le implica, se pare ca pana la
varstele

mentionate

specialistii

nu

reusesc

sa

vada

mare

lucru

in

tesut.

Ecografiile (eventual cele cu mai multi D) sunt de baza. Si acelea insa, nu mai des de 6 luni, un an. Unii doctori recomanda de la prima consultatie operarea
unor mici noduli aparuti in cazul mastozei. Altii sunt dispusi sa mearga pana in panzele albe cu contrazicerea lor.
O a doua, a treia, a patra parere nu strica niciodata. Ascultati-i pe toti, comparati-le argumentele si decideti doar dupa ce stiti exact diagnosticul ce e mai bine.
Si inca un sfat de aur, primit de mine de la un specialist: nici o investigatie nu va poate spune mai multe decat o face palparea regulata.