SIFILIS

SIFILIS

Definitie
boala cu transmitere sexuala produsa de Treponema
pallidum

Etiologie
- Ordinul Spirochetalae, familia Treponematacee
- T. pallidum nu poate fi distinsa prin metode chimice
si imunologice de
-

T. pertenue (pianul - tropice)

T. carateum (pinta America de Sud si Centrala)
T. pallidum var. Bosnia (sifilisul endemic)

SIFILIS

Treponema pallidum
membru al ordinului spirochete; Borrelia, Leptospira
germene facultativ anaerob
replicare la 30-33h prin fisiune (diviziuni transversale)
sensibila la t>38 grade C
nu poate fi cultivata in vitro, ci numai prin inoculare in testicule
de iepure orhita recoltare treponeme dupa 6-10 zile
Invelisul extern este susceptibil la distrugerea de catre
antibiotice (necesita 30 pasi si o serie de enzime pentru crestere)

NU este vizibila la ex. microscopic obisnuit datorita latimii mici,

dar poate fi observata prin:
ME
Ultramicroscopia

ME

bacil spiralat cu L= 6-20 m; g = 0,1-2 m

8-14 spire egale, regulate

PROTOPLASTUL contine citoplasma redusa,

nucleu central, alungit si este inconjurat de o
membrana citoplasmatica cu rol de bariera
osmotica

FILAMENTUL AXIAL = 6-8 fibrile elastice

rasucite in jurul protoplastului, responsabil de
forma helicoidala, rol in mobilitatea bacteriei

PERETELE CELULAR contine putine proteine

transmembranare integrale care sa stimuleze
formarea Ac specifici (scapa atacului imun)
stratul
intern
=
peptidoglicani
ce
alcatuiesc un microschelet ce mentine
forma si protejeaza citoplasma fata de
agresiunile fizice
stratul extern = MPZ, care protejeaza
impotriva fagocitozei

ULTRAMICROSCOPIE
Tp posed micri de flexie,
rotaie, nurubare, translaie i
pendulare care apar pe produsele
biologice (microscopie n cmp
ntunecat)

SIFILIS

Epidemiologie

incidenta SUA scadere in ultimii ani

varful incidentei la 15 30 ani
B=F
variatii rasiale (prevalenta > la minoritati rasiale si etnice)
prostituate
abuz droguri, contraceptie, lipsa circumciziei

Mod de infectie

surse sancru primar, lez. sifilitica sec. muc., lez. cutanate umede
contact sexual
transmitere verticala - sifilis congenital
transfuzii de sange proaspat contaminat (T.pallidum nu supravieuiete mai mult de
24-48
ore n cond normale de stocare a sngelui )
contactul direct cu secretiile infectate
rar transmitere indirecta, prin obiecte infectate

SIFILIS
A.

Sifilis dobandit

precoce

sifilis primar
sifilis secundar
sifilis latent precoce

tardiv

sifilis latent tardiv

sifilis tertiar
-

B.

benign
cv
neurosifilis

Sifilis congenital

pana la 1 an

precoce
tardiv
stigmate

peste 1 an

SIFILIS
Expunere la Tp
10 90 zile in functie de marimea
inoculului (in medie 3 sapt)
4 12 sapt

Sancru dur

Secundar (lez. mucocut./ implicare organe interne)

Interval
variabil

Latent precoce -> recadere in

25%
(1 an de la contact)
Latent tardiv
(> 1 an de la contact)

Remisie (2/3)
Tertiar (1/3)
- benign tardiv (16%)
- cv (9,6%)
- neurosifilis (6,5%)

PATOGENEZA
STADIUL PRIMAR:

multiplicarea Tp ce ajung in derm-> stimuleaza

mecanismele imunitare

Initial acumulare neutrofile, care fagociteaza o parte din

treponeme
Unele treponeme scapa atacului neutrofilelor datorita

rezistentei invelisului la actiunea enzimelor lizozomale

lipsei de fuziune a fagozomi cu lizozomii

Unele treponeme raman la poarta de intrare, altele ajung in

ganglionii limfatici regionali stimuleaza LT si LB
Macrofagele sunt atrase de limfokine si fagociteaza treponeme

vindecarea sancrului dur fara sechele

PATOGENEZA
STADIU SECUNDAR - la 3 6 sapt de la debutul sancrului:

proliferare marcata a treponemelor boala generalizata datorita

diseminarii hematogene / limfatice

nivelul Ac creste mult, insa imunitatea fata de sifilis este

incompleta

RIC si RIU pot preveni formarea de leziuni primare la infectia ulterioara cu Tp =

STARE DE PREMUNITIE, dar nu pot indeparta Tp din organism

Mecanisme posibile de supravietuire:

inhibarea RIC (scaderea HS de tip intarziat la Tp)
refugierea Tp in zone anatomice in care mec. imune nu pot
interveni (SNC, ochi, oase, ureche mijlocie, ggl. limf.)
protectia oferita de invelisul MPZ
Lez. se vindeca fara tratament -> pacient asimptomatic in 2 12 sapt.

PATOGENEZA
SIFILIS LATENT

in sifilis sec. -> implicare masiva a Tp

in sifilis latent -> nu sunt semne clinice, teste serologic e
netreponemice/treponemice pozitive
In sifilisul latent reapare HS de tip intarziat, care inhiba
aparitia de noi leziuni.

din pacientii netratati:

2/3 latenti - asimptomatici
1/3 dezvolta sifilis tertiar (1/2 lez. benigne, 1/2 sifilis CV,
sau SNC)

PATOGENEZA
SIFILIS TERTIAR

dupa 2 ani boala intra intr-un stadiu neinfectios

lez. de sifilis tertiar apar dupa 3-10 ani de la inf. primara

relatia dintre Tp si sistemul imun al pacientului este decisiva

imunitate buna lez. granulomatoase prin mecanism de
hipersensibilitate la antigenele Tp si endarterita (rol in af.
cv si SNC)
status anergic (metasifilis) - afectare parenchimatoasa SNC
(lez. asimetrice, grupate, cu necroza de lichefactie), PCR +,
pacient necontagios

SIFILIS PRIMAR
SIFILOM PRIMAR:

prima faza 3-4 zile pata mica

rosie/papula, fara induratie, fara adenopatie

perioada de stare 8-12 zile eroziune

rotund-ovalara, contur regulat 1-2 cm,
suprafata neteda, curata, culoare rosie,
serozitate
clara,
nedureroasa;
BAZA
INDURATA ff caracteristic! (induratia
persista 2-3 luni diagnostic retrospectiv)

localizare genitala sau extragenitala

LIMFADENOPATIE

apare la 7-8 zile de la constituirea sancrului

insoteste constant sancrul, unilaterala,

poliganglionara
(closca
cu
pui),
neinflamatorie (elastici, mobili, nedurerosi),
spontan rezolutiva

SIFILIS PRIMAR
Complicatii

femei: edem dur al labiilor

mari
barbati:

fimoza
parafimoza
suprainfectie cu germeni banali
elefantiazis

Diagnostic pozitiv

suspiciune clinica
identif. Tp
reactii serologice

SIFILIS PRIMAR

SIFILIS PRIMAR

SIFILIS PRIMAR

SIFILIS SECUNDAR

la 3-6 sapt de la aparitia sancrului

leziunea primara poate persista sau poate fi vindecata

adenopatia persista

septicemie treponemica eruptie generalizata simetrica (orofacial, anogenital,

palmoplantar)

lez. cutaneo-mucoase generalizate superficiale si rezolutive vindecare fara

cicatrici

Manifestari clinice

Sifilide cutanate

Sifilide mucoase

Afectarea fanerelor

Manifestari sistemice
Implicare muco-cutanata

eruptii neveziculoase, nepruriginoase, extinse, simetrice, polimorfe

netratat rash-ul persista sapt-luni

rash-ul se poate intensifica dupa inceperea tratamentului

SIFILIS PRIMAR DIAGNOSTIC

DIFERENIAL
herpes simplex
eritem fix postmedicamentos
ulcere post-traumatice
ancru moale
limfogranulomatoza
venerian
boala Behet
carcinom spinocelular

SIFILIS PRIMAR DIAGNOSTIC

DIFERENIAL
herpes simplex
eritem fix postmedicamentos
ulcere post-traumatice
ancru moale
limfogranulomatoza
venerian
boala Behet
carcinom spinocelular

SIFILIS PRIMAR DIAGNOSTIC

DIFERENIAL
herpes simplex
eritem fix postmedicamentos
ulcere post-traumatice
ancru moale
limfogranulomatoza
venerian
boala Behet
carcinom spinocelular

SIFILIS PRIMAR DIAGNOSTIC

DIFERENIAL
herpes simplex
eritem fix postmedicamentos
ulcere post-traumatice
ancru moale
limfogranulomatoza
venerian
boala Behet
carcinom spinocelular

SIFILIS PRIMAR DIAGNOSTIC

DIFERENIAL
herpes simplex
eritem fix postmedicamentos
ulcere post-traumatice
ancru moale
limfogranulomatoza
venerian
boala Behet
carcinom spinocelular

SIFILIS PRIMAR DIAGNOSTIC

DIFERENIAL
herpes simplex
eritem fix postmedicamentos
ulcere post-traumatice
ancru moale
limfogranulomatoza
venerian
boala Behet
carcinom spinocelular

SIFILIS PRIMAR DIAGNOSTIC

DIFERENIAL
herpes simplex
eritem fix postmedicamentos
ulcere post-traumatice
ancru moale
limfogranulomatoza
venerian
boala Behet
carcinom spinocelular

SIFILIS SECUNDAR
SIFILIDE MACULOASE (Rozeola sifilitica)

cea mai precoce eruptie la 9-10 sapt dupa infectie

macule rotund-ovalare (2-10 mm) simetrice, monomorfe, dupa linii de

piele, nescuamoase, nepruriginoase , culoare roz palida precum floarea de
piersic (pe pielea inchisa lez. sunt mai deschise la culoare)

localizare: trunchi, radacina mb., de obicei respecta fata si gatul

poate persista 1-2 luni

dispare f. repede dupa trat.

Diagn. dif:
rujeola
rubeola
febra tifoida
Mo inf.
pit. rozat
eruptii postmedic.
pit versicolor

SIFILIS SECUNDAR
SIFILIDE PAPULOASE

manif. cele mai frecvente

apar la 4-12 luni de la debutul bolii, uneori

coexistand cu rozeola

Clinic:

rosii-aramii,
emisferice,
3-10
mm,
indurate, nepruriginoase, nedureroase,
acoperite de scuame fine ce se
detaseaza central (guleras scuamos
Biett)

localizare: generalizat sau fata, frunte,

scalp, palmo-plantar, zona genitala

evolueaza in pusee succesive, coexista

el. de varste diferite

Diagn. dif:

lichen plan, pit. lichenoides, pit. rozat,

pso gutat, sarcom Kaposi, eritem polimorf

SIFILIDE guleras Biett

SIFILIS SECUNDAR
SIFILIDE PAPULOASE

lenticulare: papuloase seboreice (coroana Venerei), papulohipertrofice, papulo-erozive

foliculare (mai frecvente la alcoolici, debilitati)
psoriaziforme
inelare (pe obraji, mai frecvente la negri)
corimbiforme (papula mare central, inconjurata de papule satelite)
pustuloase (acneiforme, impetigoide, ectimatoase, miliare)

Evolutie

lez. maculoase se vindeca fara urme

lez. papuloase pot lasa macule hiper/hipo pigmentate

lez. pustuloase -> necroza -> cicatrici

colierul lui Venus (depigmentare laterala a gatului)

anetodermie secundara

SIFILIS SECUNDAR
Leziuni ale mucoaselor

mai rare decat cele cutanate, dar MAI

CONTAGIOASE, bogate in Tp
localizare: bucal, genital, faringian,
laringian, nazal, anal
nedureroase, neinflamatorii

1. Placi mucoase
arii denudate, eritematoase
nedureroase, conflueaza in placi
in cavitatea bucala, genital
2. Condiloma lata
papule hipertrofice, rosii sau
hipopigmentate, macerate, exsudative,
suprafata neteda sau papilomatoasa
regiunea genitala, anala, rareori alte
localizari

SIFILIS SECUNDAR
Anomalii ale fanerelor

Alopecia luetica:
la 3-8 luni de la infectie
alopecie in luminisuri - placi
multiple,
insulare,
parietotemporale de 1-3 cm
alopecie difuza
total reversibila dupa tratament

Afectare unghiala:
onixis si perionixis luetic

Sifilis malign

rar

febra, cefalee, dureri musculare

eruptie papulo-pustuloasa ce
devine necrotica

afectare mucoase (35%) si

hepatita

SIFILIS SECUNDAR
Limfadenopatie

Micropoliadenopatie generalizata

ggl. fermi, elastici, nedurerosi, 1-2 cm., mobili pe toate planurile

localizare: cervical, axilar, antecubital si inghinal, EPITROHLEARI

(tipici)

Dg dif: MI, HIV, limfoame

Manifestari sistemice

Simptome generale

cefalee, malaise

Oftalmologic

rar, lues sec. tardiv, durere, fotofobie, lacrimare, inrosire, uveita,

irita, retinita

Sistem musculo-scheletic

periostita, bursita, osteomielita, tendinita

Gastro-intestinal

hepatita, splenomegalie, gastrita, voma, pierdere in greutate

Renal glomerulonefrita luetica, sdr. nefrotic

Cardiac rar, tulb. de conducere

Neurologic asimpt./ simpt. (meningita, tromboze cerebrale,

paralizii nervi cranieni)

Hematologic anemie, VSH crescut, leucocitoza

SIFILIS LATENT
Latent precoce (<1 an)
Latent tardiv (> 1 an)
De latenta nedeterminata

latenta poate dura toata viata, poate fi intrerupta de recaderi si semne

specifice SII sau poate trece in SIII
recurenta apare frecvent in perioada latenta precoce
pe masura ce trece timpul, recurentele sunt mai rare, lez. mai putin
simptomatice, cu mai putine Tp, mai putin simetrice

Tipuri:
rozeola recurenta (sifilide maculoase)
lez. inelare ce inconjura vechile lez. (in centru a aparut deja imunitatea)
lez. corimbiforme (papula/nodul central cu sateliti)
lichen sifilitic lez. foliculare
lez. nodulare mai mari care pot ulcera
la niv org. ex. semne meningeene recurente

SIFILIS TERTIAR

SIFILIDE NODULARE I
TUBERCULOASE
Papule/noduli rosiiaramii, fermi cu
tendinta la grupare si
involutie centrala pe
masura aparitiei de noi
leziuni in periferie
Nodulii pot ulcera
Localizare: zone de
extensie ale bratelor,
torace, fata

SIFILIS TERTIAR

GOME
Noduli roz-roii, unilateral,
elastici, apoi fluctueni pentru
c se acumuleaz esut
necrotic
Dup evacuarea necrozei
ramn ulceraii tanate
acoperite de un depozit
aderent cenuiu-glbui

SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI MUCOASE
gome localizate
gura, palat, faringe, laringe, sept nazal disfunctii,
transformare maligna
implicare difuza
limba discomfort, leucoplazie
pierderea papilelor filiforme ale vf. si marginilor limbii
limba neteda, lucioasa

SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI OSTEO-MIO-ARTICULARE
oase:

5-25 ani dupa inf. initiala

mai ales la barbati
oase lungi, oase craniene, umar (dureri nocturne), calota craniana
(cefalee), tes. subcut supraiacent (gome), palat dur si sept nazal
(perforare)

osteoperiostita plastica (tibie in iatagan)

osteoperiostita si osteomielita gomoasa (oase lungi si late)
gome ale craniului (manif. neurologice compresive)
oase ale nasului (deformare)
artrolues tardiv (artic. sternocostale, mandibulare)

muschi

rar afectare primara (datorita goma subcutanata sau os subiacent)

articulatii, burse, tendoane

f. rar

SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI VISCERALE
GI:
Gome TGI in stomac mimeaza UG/ neoplasmul
gastric
ficat,

splina, alte

ficat:
ciroza

interstitiala difuza, gome localizate, ciroza portala

scadere in greutate, icter, dureri in hipocondrul drept,
voma, hematemeza, ascita

alte:
plaman,

tract urinar, org. reproducatoare (rar)

SIFILIS TERTIAR
MANIFESTARI VISCERALE
CV

datorita rasp. imunologic; la 10-40 ani de la infectie

afectare in perioada tardiva, B>F
cord
miocardita

difuza sau goma (rar) pe ventricul stg. si sept ->

aritmii ventric si disf. valvulare

vase mari
aorta,

pulmonare, v. mari din aorta

aortita necomplicata
calcificari

liniare pe peretele anterolateral al Ao asc.

anevrism de aorta
20%

din sifilis cv, anevrisme saculare si fuziforme

60% Ao toracica ascendenta, 25% arc transvers
asimptomatice sau dureri toracice, dispnee, tuse, hemoptizie

boala coronariana
stenoza

ostium coronarian -> insuf. cardiaca, angina

boala aortica valvulara insuf. Ao valvulara

sifilis al vaselor medii a. cerebrale si spinale

SIFILIS TERTIAR

TABES DORSALIS = afectarea mduvei spinrii cu

demineralizarea cordoanelor posterioare ale ganglionilor
spinali
Clinic: ataxie, parestezii, dispariia reflexului de tendon
(articulaia Charcot =tumefiate, nedureroase, neinflamatorii

SIFILIS CONGENITAL
DEFINITIE

sifilis cauzat de transferul Tp de la mama la fat in timpul

sarcinii (transplacentar)

PATOGENEZA

unele ipoteze susin c infectarea apare dup luna 4 (tratarea

gravidei n primele 4 luni garanteaz c ftul nu va fi afectat)

alte ipoteze susin c infecia apare i nainte de luna 4, dar c

ftul nu poate dezvolta un rspuns inflamator (modif. inflam.
reactive minime) sau c exist un deficit al unor substane
biochimice necesare T.pallidum care ar explica alterrile
minime produse de infecia n primul trimestru

SIFILIS CONGENITAL
SIFILIS CONGENITAL PRECOCE

manifestri de sifilis care

apar n primii doi ani de
via
lez. cutan asemntoare
cu cele din sifilis secundar
manif. cutaneo-mucoase
coriza luetic
lez. osoase i articulare
alte manif.

SIFILIS CONGENITAL TARDIV

manifestri de sifilis care

apar dup primii doi ani de
via
lez. cutan asemntoare
cu cele din sifilis teriar
lez. active (sifilide
tuberculoase i gome)
stigmate propriu-zise
distrofii

SIFILIS CONGENITAL
PRECOCE

Erupie

buloas palmo-plantar
(Pemfigus sifilitic palmo-plantar)
Sifilide maculoase
Sifilide papuloase
Leziuni fisurate peribucale vindecate
cu cicatrice liniare (linii Parrot)
Funiculita necrotizant (inflam.
cordon ombilical i colorat n rou,
alb, i albastru)
condiloma lata

SIFILIS CONGENITAL
PRECOCE

coriza luetic
de obicei, primul semn al bolii (spt. 2-3 de via)
secreie nazal purulent/sangvinolent contagioas

lez. osoase
osteocondrita oaselor lungi, craniotabes, osteocondrita
diafizoepifizara, osteoperiostita sifilitica, osteita si
osteomielita sifilitica

alte organe afectate

ficat, splin, rinichi,
hematologic, etc

plmni,

ochi,

SNC,

afectare

SIFILIS CONGENITAL TARDIV

sifilide tuberculoase, gome

lez. osoase i articulare

orice os (mai frecv osul i cartilaj nazal), osteoperiostita
i osteomielita gomoas, hidroartroza

ochi
keratita interstiial, iridociclit, corioretinit
pigmentar, nevrit optic

tulburari auditive
ureche mijl. i intern

manif. neuropsihice
pareza juvenil

lez. testiculare
orhita gomoasa si sclerogomoasa

SIFILIS CONGENITAL TARDIV

cicatrici sau deformri
sunt diagnostice pt
sifilisul congenital dac
se asociaz cu teste
serologice pozitive:

nas in a
bose frontale i parietale
maxilar scurt
palat nalt arcuat
scapule scafoide
cicatrici bucale, sechele
oculare, auditive

SIFILIS CONGENITAL TARDIV

sdr. adiposo-genital, gigantism, nanism,
infantilism
distrofii pariale (mai ales dentare)
anomalii structurale
anomalii de volum
anomalii de form
triada Hutchinson

keratita interstiial
dini Hutchinson
surditate nervoas

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
1.EXAMINARE DIRECTA

ultramicroscopia
2. DFA (Ac fluorescenti directi pt Tp)

diferentiaza Treponeme patogene de nepatogene

3. PCR
4. CULTURA

Tp NU poate fi cultivata in vitro

5. INOCULARE LA ANIMALE metoda de aur!!!
6. DIAGNOSTIC SEROLOGIC

Natura imunitatii in sifilis

imunitatea umorala apare din fazele precoce, maxim
in perioada de latenta
Ac reaginici (Wassermann)
Ac anticardiolipinici F
Ac antitreponemici (TPHA)

imunitatea tisulara

se instaleaza local, apoi regional -> in final generalizata

in fazele precoce se instaleaza lent -> evolutie
prelungita a sifilisului recent

alergia in sifilis

stare de hipersensibilitate ce atinge max. in sifilis III

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
6. DIAGNOSTIC SEROLOGIC

teste netreponemice

reactii de floculare serul care contine reagine face ca o

serie de particule lipioidice sau cardiolipina in suspensie
sa formeze pp vizibile

test de macrofloculatie (RPRC) USR/TRUST

test de microfloculatie (VDRL, ART)
enzyme immunoassay (EIA)

reactii fals pozitive apar la cei care produc Ag

cardiolipinic in abs Ag Tp in prezent sau in trecut

acute (< 6 luni) hepatita, Mo inf, pn. virala, varicela,

rujeola, malarie, sarcina, sancroid, LGV, scarlatina
cronice (> 6 luni) TBC, endocardita subacuta, lepra,
mycoplasme, B. burgdorferi, pinta, bejel, leptospiroza, LES,
AR, b. cr. hepatica, transfuzii

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
6. DIAGNOSTIC SEROLOGIC

teste treponemice

TPI

test de imobilizare a Tp
f specific 100% dar se pozitiveaza tardiv, dificil de efectuat

FTA test (test Ac treponemici fluorescenti)

reactiv la 4 sapt de la inf, ramane + multi ani, chiar dupa trat.

FTA-ABS test (test de abs. a Ac fluorescenti)

IgM FTA-ABS si 19S-IgM-FTA-ABS test

in sifilis congenital si sifilis dobandit precoce (14 zile dupa inf)

+ dupa tratament -> trebuie reluat tratamentul

TPHA test (test de hemaglutinare Tp) si MHA-TP (test de

microhemaglutinare Tp)

reactiv la 3-4 sapt de la inf, ramane + multi ani, chiar dupa trat
cel mai important test in procedurile de screening

SPHA si IgMSPHA (teste de hemadsorbtie ale fazei solide)

ELISA (enzyme linked immunoabsorbent assay)

nu se utilizeaza de rutina

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
TESTE SCREENING
studii epidemiologice, evaluare de rutina
(prenatal, premarital, suspiciune sifilis)

TPHA

VDRL

se pozitiveaza la 3-4 sapt

pt. urmarirea cursului bolii

RPRC

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
TESTE DE CONFIRMARE
in ocazii rare (pacient cu sifilis tratat foarte
devreme -> TPHA este pozitiv, iar FTA-ABS
este negativ)

VDRL cantitativ

IgG FTA-ABS

MHA-TP

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
TESTE PT. EVALUAREA
NECESITATII TRATAMENTULUI
cand tratamentul este inadecvat si persista
stimularea de catre Tp

VDRL cantitativ

IgM FTA-ABS

19S IgM FTA-ABS

SPHA

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
TESTE DE MONITORIZARE
A CURSULUI BOLII

VDRL cantitativ

cel mai important

titrurile ar trebui sa scada dupa tratament

19S IgM FTA-ABS

DIAGNOSTIC DE LABORATOR
EXAMINARE LCR

la cei suspecti de neurosifilis (+

HIV/SIDA)
la cei cu sifilis latent netratat sau tratat
necorespunzator, daca inf.> 2 ani

TPHA
VDRL

TRATAMENT

trebuie sa asigure sterilizarea si inchiderea cat mai

rapida a lez. contagioase

trebuie sa conduca la vindecarea definitiva a

bolnavului

tratament cat mai precoce

tratament condus stiintific, sub control serologic

TRATAMENT
PENICILINE
reaparitia semnelor sifilitice dupa tratament
pot fi datorate:
recurentelor

(rar)
reinfectiei (frecvent)

Penicilina G parenterala tratament de electie

forma

cristalina apoasa iv
procainpenicilina apoasa im
benzatinpenicilina G im

TRATAMENT
SIFILIS

PRECOCE (primar, secundar, latent

precoce)
Benzatinpenicilina G 2,4 mil. UI DU
copii

benzatinpenicilina G 50000 UI/Kgc im

testare obligatorie la penicilina

alternative (alergie la penicilina)

Doxiciclina

100 mgX2/zi, 2 sapt.

Tetraciclina 500 mgX4/zi, 2 sapt.
Eritromicina 500 mgX4/zi, 2 sapt.

urmarire clinica si serologica la 6 si 12 luni

TRATAMENT
SIFILIS

LATENT

precoce idem
tardiv (>1 an) 3 doze
evaluare

pt sifilis tertiar
LCR sau modificari oculare
evidenta sifilis activ tertiar
inf. HIV
esec tratament
titru netreponemic > 1/32
copii inj. sapt de benzatinpenicilina G 50000 UI/kgc
alternativ idem, dar 30 zile

TRATAMENT

SIFILIS TARDIV (GOME SI SIFILIS CV)

benzatinpenicilina G 2,4 mil. ui im 1,8,14

NEUROSIFILIS

penicilina G cristalina apoasa 18-24 mil.ui/zi 10-14 zile

alternativa: procainpenicilina 2-4 mil. ui/zi im + probenecid 500 X 2/zi 1014 zile
la cei alergici la penicilina desensibilizare

SIFILIS IN SARCINA
penicilina G

SIFILIS CONGENITAL PRECOCE

penicilina G apoasa 100-150000 ui/kgc , 10 zile

procainpenicilina 50000 ui/kgc , 10 zile

SIFILIS CONGENITAL TARDIV

idem sifilis tardiv

SIFILIS HIV

penicilina

REACII ADVERSE
Reacii

sistemice:

Nealergice : reacia Jarisch-Herxheimer

la

1-2 h de la nceperea trat cu remisiune

spontan n 24 h
Liza brutal a unui nr mare de treponeme cu
elib cant crescute de endotoxine
Febr, cefalee, dureri osoase i musculare,
grea, tahicardie, exacerbarea sau apariia de
noi lez cutanate
Nu este o contraindicaie pt continuarea trat

Alergice: urticarie, angioedem, oc

anafilactic