r/l/VN^ooz/S M

bujor manescu

CULTURA
LEGUMELOR
SUB PLASTIC

/v^ A^/ vo AZt^

Prof. univ. dr. Bujor Minescu

CULTURA
LEGUMELOR
SUB PLASTIC
(BAZE TEORETJCE ^1 PRACTICE)

r^v / ? ^

E D I T U R A
ftiHUr*{ti

CERES

"-

C o p e r t a : R A D U SLAVU

PREFATA

Foloiirea ifiiittrtalehr plasties i-d exthis in toate farile

prtxhtriiioare tic legume, dcichlzind drmmm not in agrotehnica
plat}trior kgtimicolc ^t nducmd modifkari esenftide in proceml tehnolo^ic at aceitom, Kezistenfa lu tracfiunet suplefea, tramparetifii
cpl'iCiii comoditatea in a fi trtamptilate, modttl iimplti de explotitare iint cstlitafi care }ac ca materiatelc plastice :>~i irdocmasca
hi mate parte it tela, met&lul i lemnni In constrHCfi'de dcfiifiatc
fiiatitchr legumlcole,
.Matmalele plasiice jolosite in a*.operirea serelor fi adapostnrilor
ojera centtifii javorab'tle pentrit obfiner ea unor catttita\i sporite de
legume tie prima itparlfic. f'rotejar ea etdinrilor tiTzU de toamnS da
posih'ditatea prehmgirii perioadd de recokare a legHmelor {t cref^
terii proditcftet ia utiilatea de suprajti^ii,
Directiveie celui tie nl X-lea Coitgres al P.C.R. acordS o atenfie deosehita maririi product i d de legume care pentrtt anul 197 S
va treht't sS a}nngi% la peite 4 mitioane tone din care cea extra
timpitrie vn ti vhfinnta din ierele acoperite cu mase plastice.
Lttcrarca de fa(a are ca ohiectiv prezentarea problemelor privind
constrttcfiile, iticaizirea, microcl'tmatnh folosirea terenulai, tehno-

logia principalelor adturi de hgmng fi eficien^a econamica a metodelor tie cultivare.

La elaboraren Iwcrarii s-a comithat o hogatS- biblitfgxafie ds
specialitate. Au fost foloiite tie asemenea rezuhatek obfinute de
stafinmle experitnetitale, de cooperativele agricole de producfie ^i
de intreprinderile agrict^le de it at ipecializate ht culttira kgiimelor
sub plastic, precHtn ^i stHdiile proprii.
AUTORUL

I
MATEfllALELE PLASTICE FOLOSITE IN L E G U M I C U L T U R A

PRIMELE C E R C E T A R I S| A P U C A J I I
Intrarea maierialelor plastice In circuitul economic tnondial %-A facut in aniil 1359 prin obpnerea Bbrd Vulcan, sub4ian(a
artificial a rczuliaia din tratarefl. lintersuluj cu solupc dt d o r Lira de
zinc sau cu acid sulfuric. In lS6.^ fra^ii H y a t t descopera cduloidul, iar in i907 E a c k c l a n d fabrica bachelila, prima ma<ja plasties sintciita prin pollcondensarea fenolnlui ^i forniolului.
Aceasta consiiinic un moment decisiv in dttvoliarca unci adevaraic indnstriJ de itiateriak plastice sintciice, ceeace face ca in
an 111 1909 sa se produca 20 000 tone produse.
Cercetarile teoreiice ^i a plica live elect uate dupa prLmul razboi
mondial de S t a u d i n ; e r , Jucrarile lui C a r 0 t h c r s ^i descopcririlc facute dc Z i e g l e r , N a t t a ^i K e r n in domeniul
chimici poUinerilor ^i proprietatilor macromolcculclor au dar un
impiils ji mai mare indusiriei de materiale plastice. !n anul 1954
Z i e g l e r ob;ine polietilcna de presiune joEisa, De asemenea trebuic mcntionat aporinl lui C, D . N e n i t e s c u la elaboraren
itnui proccdcu original de ob^inerea polietilenei tie joasa presiune,
de foarte buna calitate.
Primele aplicari ale materia I d o r plastice in cultura legumelor
5-au facut in anul 1929 la Universitatea Kentucky din S.U.A. Experi en^^le s-au efexiuat folosind cdofan sub care s-a coltivat salata.
in anul 1932 F e i n b e r g la Instilutul ele Fizlca .^^ricola din
Leningrad inj^iaza primele cercctari cu adaposturi din celofan la 0

cultjiira de ridicbi. !ii acesie experien(e s-a stiidiat pentru prima

dita_hiol()gia plantdor, microclimatul, precociiatea ^i dinamica producpci. llezultatL'le obtiiiuie au fost revclatnrii, loiiiji eficienfa
economics era sca^uta, daiorita costulni foarte ridicat al marerialului plaslic. Iji anul 1948 E m m e r s t readuce in actualitatc esperimentarile cu plastEC in sectorul horticol.
Anul 1950 in Japonia, 1954 in U.R.S.S, ^i ii.U..\., 1956 in Anglia,
1958_ m Frania, i960 in Italia ji Romania constituie moEnentc
decisive dc a pi ic are pe scara larga a materia I d o r plastice in legumicultura.
SITUATIA ACTUAL^
Cerinvde mereii crescinde ale produe^iei an impus dezvoltarca industriel dc mase plastice pe plan mondial. ,\stfel, de
la 1,5 milioane tone plastic produce in anul 1950, s-a ajuns la 15
milioaiie 'tone in ami] 1958. iar pentru 1970 .s-a prevaziit o produc^ic de cca. 20 milioane tone ( B u c l o n i96S). Din aceajia
cantii.a.tc, agricLiltura consuma anual : in Japonia 70 OOO tone,
SJJ.A, 4.'^ OOO toiit, Tialia 28 000 tone. Franca - - 16 000
tone, Anglia -^ 10000 tone, U.K.S.S. 15 000 tone, Canada
3 000 lone, altc ^ r i lOOCO lOnc. In anul 196S circi 30'*,'o din
produt\ia mondiala de leg.ume de iarni ;i primavara se produce
sub plastic. In Japonia, daca pina in anul 1955 cultura de legume
protejata cu plastic reprezcnta cca, 5'/fl din prtxluctia totala "ob;inuia, in prezcnt ea s-a ridicat la 2b%'e.
Pe categorii de folosin|a, siiuafia materialelor plastice pe plan
mondial in legumicultura s-a prezentat in anul 1968 asifel :
'

cotustruutit de *ere
idaposturi i^mporan.multtrei Jig^-ului , .
ifigitfle Jl dretiaj
.
laoTsvate
, . iiliHUfi
pTDtcc^I3 rfCo[!elor 51
ghiveiri:

-Ki 0(M MUL'

. . , , , . .
40 CKXJ loue
. . . . . , , . , , . .
,14 5iOO lone
. . . . . . . .
, ,
2 5 0 0 0 tone
,
, 1C000 tone
. . . ,
, 2 3 000 tone
utEl.ijflor
9% wM ix>tie
,
20 MO Pons

In S.U.A,, in leguniiculluja se folosesc anual circa 12 000 tone

materia! e plastice dc dif eri te tipuri ptntru nnuatoarele scopuri :
mulcire 3 000 tone, sere 3 000 tone, scmifor^at 300 tone,

protejarea culturilor 5 000 tone, tn Franca, situa^u se prezinti

diferit : pentru protejarca culturilor se folosesc 1 300 tone materiale plastice, pentru const rue ^ii de sere 200 tone ^i pentru
mulcire 600 tone.
Supra fe^dc cn plan tele bortiviiicole ji in special legumicole protejate cu plastic au at ins in a.nul 196S indici foine rid tea (i :
S.U.A. 2t SOO ha, din caa* 1 SCO sere ji ntnde si 20 000 ha
niuld ; Fran (a 11 350 ba, din c;U'e 7 OOC ba mulci, 350 sere ^i
4 OOO tunele tctnporare ; Italia 11 OOC ha, din carL- 6 OCO ha sere,
4 OCO ha timelc ^i i COO ha m u k i ; Japonia 33 500 ha. Spam a
1 300 ha din care : 500 ha mulci, 30C ha sere, 500 ha t u n d e ;
U.R.S.S., I 000 ha sere ; Izrael I 30C ha ; Belgia 1 250 ha sere,
Demn de remarcat cste fapiul ca In IJ,R.S.S. pina in 1956 unitaule cultivatoare au primit anual 450 OOC m^ ma teriale suple,
iar in amil 1961 1 200 000 m^. !n anul 1%7 au primit 4 miltoane m^* din fiscinenea produse pentru protejarca culturilor kguraicolL'.
In legumicult^ira sc folosesc doua mari grnpe dc malet-iale plastice : suple (flexibile) din care b e parte policiilena,^ policloiun
de vini! cu plasiifiaiu 51 poliamiddc (relon, nylon) ; rigide in care
intra poMestcrul, pobstirenul, polimetacrilatul de mctil ^i policlorura de vinil fara plaslifiant.
Din lotalul produc^iei de materiale plastice in anul 1969. eels
mai multe folosiie in sectorul legumlcol sint polietilena 70',/<i,
polidortna de vinil 20'*/ci ji matcrialele rigide \GVti. Considerate pe ;ari, aceste materiale plastice prezintS urmatoarea situav-c
de folosire raportata la produc via autohcona : Japonia, P,V.C. co
SO^'j, polietilena cn 20'*/ ; S.U,.\ Italia, U.R.S.S., polietilcna cu
mVo P,V.C. cu 200/9, -Franva polietilcnS cu 70"/o, P.V.C. cu 2&U,
pc^liestet"i cu lOi^'n,
Principalcic caracierisiici fij^Ico-mecanice ale maU'iialelor pi aslice, importante pentru proccsul de productie din legnmicukura
sint prczentate sn ceic ce iirmeaza,
MATERIALELE PLASTICE SUPLE
Polietilena se fabrica prin polimerizarea etilcnei la presiunea dc 2 OOC at $i la lemperatura de 18C'C, in prezeiHa oxige>
nului molecular care acilvea^fa reactia. 1EI funclie^ de greutatea
molctulara se obune polietileita irioale, de tnalta presiune ji polietilena dura de joasa presiune.

Cele doua tipuri de polietilena, de presiune joasa ^i presiune

fnalta, se deosck'sc lntre ele datorita calitapi lor diferite. De
acesi fapt trebuie linut seama la alegerea materia lulu i pentru constrocp! sau alie uiili;?ari. .\stfel, limiia de reristenia la polietiletia
de joasa presiune esie superioara limitei de rezisten^a a polictilenei de in alt a presiune, Aceasta se observa foarte bine in caxul
utilizarii lor la temperatnri mai ridicate.
La noi in ^ara polietilena se produce la CombinatuI petrochimicBraii ji CombinatuI petrochiinic-Pitejti.
Polieiileiifl resists la actiunea acijilor ^i a bazelor tari. Sub
ac^iunea unor compuji chimici arc loc o crejie^rc a volumiilui
polietilenci care insa nu provcraca modificari niecdnice esenviale.
Totu^i esic bine sa fefim milietilcna, indiferent de forma in care
se prezjnta, de aTingefea CIE orice acizi ji hidrocarburi (benzol, toluol) care la temperaiuri de peste 7080'"C o diiolva. Este mai
puvin rczjstenia la actiunea acidului sulfuric concentrat. La temper atura de 110120"C s;c topejlc.
Pelicula de polietilena are o rezisten^a buna ii poatt suporta
sarcinilc impuse pentni constrrictiilc legumicole, fncercarile facute Jn condivii de labor a tor la Jntreprinderea ^^AnticorozivuP'
din Rucure^ti aoj dovedit ca pelicula dc polietilcna de 0,25 mm
gros ime, solicitatii tiinp de 48 ore la o incarcare cu nisip de
J CO kg/m^ a prezentat unele sfi^ieri in drcptul ouielor.
Polietilena sub forma de pdicule foarte subpri poseda jnsujiri
care, in unele privin^e, o fac asenianiJtoare cu menibrande vegetal e. Ea lasa sa trcaca at it Inmina c?t ^i vajiorii de apa, oxigenul
5! bioxidul de carbon. Permeabiliiatca peliculej de polietilena pentru biojfidul de car [ion este de 9 0 - 1 1 0 cmVdm',''h, la presiune
nor mala ^i la tern per atura de 25 "C, Permeabihtatea la oxigen s-a
deierminat a fi de 2940 cm */dm -.'h. Pernieabilitatea, diferita
fava de cdc doua sa^e mcnviomte, face ca pelicula de polinUena
sa fie un material prepos pentru ambalarea ^i inmiil|;ire3 materialului biologic (seniinve, rasadurj, stoloni),
Policlorura dc vinil (P.V,C.) se obvine prin polimerizarea clofurii de vinil, cu initiaicuri persuflati sau peroxi^i. Este o masa
plastic a rezistenta la actiunea substantelor chimice ca ba^e, acixi,
uleitiri si benzina. In comparatie cu peliaila de polietilena, pelicula de pt>liclorura de vinil are o reiistenva mai mica la acviunei
directa a temperaturii $i radiiivici solare. La temptraturi sub C'C
151 pierde din flexibiliiate, iar la l O T . se rupe, Pe de alta pane,
la temperaturi ce depajesc -l-40"^"'C tinde sa se inmoaic.
S

Poliamida cu denumirea comerciala ^i de Perfol se obvine din

policotidensarea caprolactanaei in prezen^a catalizatorilor. tn
timpul pastrarii sale, pe pelicula de poliamida apar pete albe,
mate, care insa 5e pot indcparta foarte u^or prin frecare cu o
clrpa imbibata in apa,
PelicLilde de poliamida PK-4 poseda o tensinne interna ridicata.
Dinaensiunilc peliculei de poliamida se niodifica sub influenva
temperaturii ^i umiditapi. Cind temperaiura scade in liinpul iernii, pelicula de poliamida se contracta, iar cind lemperatura se
ridica vara, are un coeficient de alungire de.5iul de mare. P d i cnlele de poliamida rezi.sta pina la 20C.
Pe linia largirii game! de pelicule pentru aeoperire, industria
franceza ^i italiana a inceput sa produca polietilena ^i P.V.C
armat cti fir de relon, metal S' tesaturi ji cii ori fie ti. Armatura
luarejte rezistenta la incarcaiura, reduce procentul de rupturi,
u^ureazii foarie mnli fixarea. Un avantaj de asemenea mare al
plasticuiui armai este ca se pot extinde serelc bloc execiitate din
fier beton pe suprafeve mari in dust rj ale. In acest iCns se remarca
e.tperienvde facute de un grup de spectab^ti din Timi^ara {G o i a II, R i p p e l ji T e o d o r e a n u 196^) cu pelicule de
P.V.C. ji polietilena, la care armarea s-a facut cu fire de relon
si bumbac. Expcrienvele efectuate au scos in eviden|,a ca rezistenva
la rupere a peliculei se marejte de la 0,5 kgf/cm '^ la 4,2--5,5
kgf/cm ^ in cazul armarii cu relon 51 la 1,52,5 kgf/cm^ cind
s-au folosit fire de bumbac.
Pelicula cu orificii produsa in Franca asigura o aerisire mai
buna, aiit in adapostuiile tunel joase. cii ^i in serele cu inalvimea
de 1,61,8 m, comparativ cu pelicula neperforata. Aceste invelitoare se foiosesc primavara timpuriu In zonele cu temperaturi
ridicaie ^i la speciile care nccesiia o ventilare puternica.
tn general, materialele plastice produse de industrie au proprieiad fi/.ico-mecanice tare le fac apte pentru folosirea fn legumiculiuia (tabelul 1).
MATERIALELE PLASTICE RIGIDE
Poliesterul este o ra^ina sintctica (nesatnrata) care se
obvine prin condensarea unui dialcool, de obicei glicol ^i umii
diacid, in special acid tercftafic sau acizii maleic ^i fumaric. Pen-

Tofeefuf /
Unal caracteriitlcl r{ilCiO-nic*nTc ( mAtrilclur plasties
niti

Ftllcula
CftrittMlillelle

U. K.

1E z LU nijTC n n Ux?

PolietlkiUl

TranspareiiVa
o p t i c i lava
de radiavic

I>ensitfttei:i
Modulul de el asticltatc

FuliclojuTn
tie Vinil

FDlJamidrL

iPerlol)

Pit]\%i\Tai

FulJDlElil

meltaiial

pnlifitrr
;un,:it

PnllclOTUfi
dt^ vinil

so

88

SGn

80-^90

7(i-m

OM

1/20
1,40

1,04

l,Ofi

i,iai

L5

1,4

35 000

30 000

5 00010 000

30 000

10 1 0 - '

10-=

7 ' 10-*

1.9 io-<

4,,'i . lO-i

'

:
kg/cmH

10 000

CoelicientuI tie
dilataVte

*G

CcRificicntuI de
conduct ivitatc
{ermicfi.

cal ^cm*
Secgrad

Temfieratufa de
distnrsitine

"C

ao

ssse

SCI

100

kgiCHl"

250

80350

650

700 SOO

700

HczistenV^ 1^
tracviune

2,2 10 1 ft.io-i

7 10-* 3.4 I0-*

8001500

em

tru obl^inerea unor plSci re^istente se recurge la armarea cu fire

de sticla.
. . .
- !,
t - /
Polistirenul se obvine prin poUmerizarea vimlbenTenului tsiiren) produs al etilenei ^i betwenului cn im^aton ncro.Kidict ^ e
fabrica la CJombinatul Chimie din orajuS Gh. Glieorgbm-Dej.
Polimetacrilatul de metil, cu denumirea comerciaUi de I lexiglas, se fabrica in procesu! de polimerij.are al inciacinlatului de
metil, in prezen^a peroxidului de benzoil, ca iwliator al reacjiei.
Materialele plastice rigide se prezinta sub forma de pfaci plate
sau ondulaie, de diferite dtmonsiuni. Grosiraea plactlor este de
1,52,0 mm, suponind la o deschidere de 1 ni o incircatura de
420 kg/cm -', cu o sageaia de 150 mm.
Au proprieta(i fi^.ico-mecanice superioare. Sint rezistenie la
irac^iune (poliesterul 900 kg./cm ^ P.V.C, - - L4 kg.'cm-,
polisiirenul - 600 kg.'cm *, rupiura ^i sfijiere. Modulul de elasticitate variaza de la 80 000 kg..'cm- la poliester, la 28 000 kg/cm
la P.V.C.
.
, .
Placile sint rezistente la varia^iile de caldura dm limpul lermi
|i verii : poliesterul de la 7C'X: la +100^^C, P A X , de la - 2 0 ' ' C
la -l-70'C, polistirenul de la 7C'C la -ffiOX. Transparen^.i
optica a piaciior este ridicata, fiind cuprinsa intre 70SOO/d, la
poliester, 8595,.''u la poHstiren ^i 7577*,-,_ la ? . \ . C . La aceasta
se adauga 'ii coefidenlu! de tcansmisie calorica care are o vatoare
de 4 , 7 ^ 4 , 9 kcal/'m ^ grad.
O caracteristica importanta a materialelor plastice o constitule
conductivitatea si coefidenlul de transfer termic. Pentru proiectant ji cultivator esie importanl sa cunoasca daca miterialul
Tsb^iTuJ' 2
Ceficleirt<il d transfer tcrmie ( K ) la n i d i f i plastic
Malerialul

Geam intr-o feKtie

Oeam In d o u i fol

Pelicula, de poIietilenS- ^ntr-un strat

Peliculft d e polietilcna. tn doua straturl

PlacS, de PVC ri^id

PiacI, de poliester intr-un strat

P l a c i de poliester dublatii CU polietilena

K In K5il.^iii*li

m
8,0
6,2
2,72
4,9
4,7
2,S

11

acoperitor poate asigura sau nu o consirucuc etan^a. cu pierdcri

rfduse de caldura. In acest sens N i s e n (1966) a calcul at coefifieniul de transfer termic demonstrind ca malerialu! plastic prer.inia proprietaii termicf la nivdul sticlei a^a cum de fapt se
poate constata din daiele labelului 2,
DEGRADAREA PLASTICULU! $1 PREVENIREA El
In procesu 1 de exploatare, pelicula sau placa din material plastic este supusa degradarii, datorita unui complex de
factori, care ac|ioiieaza alit dirl medinl exterior cit ^i din mediul
interior. Acest fen omen de degradare a fost stud i at de numerosi
specialiijti ^i este cunoscut sub denumirea de ..imbaitrinire"
(C i 11 a d i n i ^i P a o 1 i 1 o 1960, M o r d o v s k i 1964).
Maiievrarea frecventa, acpunea vintului ^i a grindinii, solicitarile diferite in timpul montarii ^i demontarii, condnc la o degradare mecanica care se manifesta prin fisuri, orificii, pierderea
fle.itibilitatii, sfi^ieri pronun^ate, opacizare la placi, marirea fragilitavii. Degradarea mecanica provoaca detcriorarea materialului plastic. Din rezuliateic publicate de R o z o v (1964) se poate constata ca rc7isteii^a dupa 2 luni de ntilizare scade simritor, numaru! de rupturi fiind mare la pelicolele cu grosime de 0,050,08 mm
^i rediiB La pelicula ep grosimea de 0,30 mm. De aici, rezulta
ca pelicula suhiire sub 0,10 mm nu mai poaite fi lolosita la protejare dupa 23 luni, Prin acordarea unci aienpi deosebite in
timpul manevrani materialului plastic, dcgradarea mecanica poate
fi evjtatii in multe caztui.
Degradaiea mai are loc in urma tensiunilor interne, solicitartlor tens io met rice, lermice, elect rice {i ac^iunii umezelii aerului, Totu^i modificarile cele maj ample se constata sub ac|iunea
temperaturii, oxigenului ^.i razelor ultraviolete. H o r u n (196J)
a rata ca niaierialele suple sau rigide expitse ac^iunii temperaturilor ridicate ^i in prezenp oxigenului din *ier se de^radeaza terraooxidativ, ceea ce diice la scbimbari in stnictura chimica ?i
scindarea in monomcri inipali, in macro molecule cu mase molecular e mai mici sau in derivap.
S-a constatat de asemenea, ca fadialia ultra viol eta cu hmgimea
de imda de 1 CD.380 milimicroni, care arc o energie fotonica
12

de circa 2O0100 kcal determina ruperea unor legatnri moleculare in structura chimica a materialelor plastice, ceea ce condtice
la modificarea prop rie ta^ilor fizico-chiniice. In ceea ce privejte
degradarea sau imbatrfnirea materialelor plastice destinaie a fi
nlilizate in condipi specifice de sere ji ada post uri temporare, este
neoesar sa se faca unele precizari. Cercetarile efeciuaie la Insiitulul de fiztca agricola din Leningrad, demonstreaza ca pentru
pelicula folosiia drept invelitoare la sere ^i adaposturi joase, alungirea la nuptura trebuie acceptata ca elect prmcipal al degndarii
mecanice, .A.cest indicator arata in modul eel mai e loc vent coniportarea peliculei in timpul perioadei de exploatare, modificarea
elasticita|ti ^i cventuala [ipsa a ruptuiitor, Adaugirea de stabilizatori, depoziiarea la titnp ji reducerea perioadei de expunere la
soare constiluie eleinente de baza care prelungesc dnrata de folosire a peliculei. tn registrar lie facute de noi la o proba de polietilena cu grosimea de 0,15 mm, luaia de pe sere, utide a ft^t cxpusa
dill mar tie ptna in octombrie, au aratat ci pelicula se rupe la
u^oare solicitari ji se intinde foarte putemic. In cazul in care
pelicula esie depozitata ?i prOKJata de radiapa solara, o data cti
venirea verii ea se prezinta iiica ftexibiia, nu se rupe, iar intinderea este minima. In aceasta stare, depozital plasticul, poate fi
folosit ia acoperirea culturilor de toamna ^i chiar din sezonul
viitcr.
Din stndiiie efectuaie de M a s s e y (1%6) reicse ca durata
medie de folosire a materialelor plastice es^e urmatoarea : cele
din polietilena impenetrabila pentru radia^ia ultravioleta 12IS
luni, cele din policlorura de vinil transparenta 1^24 luni ?i
cele din polistiren 36 luni.
Placile din jwlicsteri, sub actiunea temperaturii ridicate, apet iji
razeior ultravioleie se ingalbenesc, se pateaza iji are loc chiar o
degradare a materialitlui, ceea ce conduce b aparipa k stiprafa^a
a fibrelor care au ser vit drept artnatura. Aceste stria^iuni reduc
din transparenta placii cu 2050*/*, tn present se adauga substance de absorb ^ic a razeior ultra violete care aniliileaza acpunea
lor asupra compozipei chimice a materialului plastic ILste cunoscut procedeul de a acoperi placile de poliester cu mn lac de protec^ie, care elimina depunerea de pulberi :;i men^ne transparenta
ridicata timp indelungat.
13

BIB L I O G A F I E
1. B e n G g ' i i o l i, O. Fom%i c construiccigiic J e ! tuoneli in plastwm. In
.Informitore agfario", XXIJJ (2), 1967.
2. B r u n, R. D(M,-eIpfipcinijcni cn Frandr des afjiis-sectCS il dowMc paroi
Jf pOilyh>'ien.f. In .Materie Plastk-fn: L-J liSaSMffKfi''. ao. y, ^966.
3. B u c l o n , F. EvoLinion Ae I'ein^loi dw filistiqiics d i n s Ici i:cL-hn]ciuf<i
<u(turilfs cn FraniLt CT a i'rtrangsr. In ,Cieiiie rufaflc", 60 (6), 1967,
4. B u c S o n , F. L'fSSOr des plasliques dans Tagrk-ultuTL- tlKx3rne, In
.iHasciciil-Miri:'', nr. 1, Paris, 156*5.
5. Ci 1 a d i n i, A P a o l i l o , K. MocanisSmi di invenchiamcnto de
d o r u r o dl polivjrii-lf ono I'ajtiotie diiWi lucc i: del colore Tn pMaterie
Plistkhe" rir. 4, J ^60.
6. F a v i l l i , R. ApsjtieazitJni dslJe itlAIcrk filswticlie nella foriaiura t
difessa delSc pianti? da OrtO C da FiofC, 'L'Ttalia Aprhtole, aUElO 102,
no. ^ 3 , 1965.
7. G a y . K. L i polyestef agricde. In A(ii 11 Congresse Intornaziijnilt
iuilc applkazioni dislle maMfrje p]a.irichc in Agrk-oiwra". Pisn Italia,
apriliL" 15*66.
8. G o i l II, M R i p p e l ,
P., T c o d o r e a 13 U, I, Inccnrari peiirru
Arm4f*A (JelbufJcLo-r dc mase plittiice. (In Re*fi*H-i J c HnraicuJtnra p Vitieuliura", n a 1.1, 1963.
S. H t j r u n , S. CompOrtaWi P.V.C. rigid la Smijalrinire m m r d a . Jn
.Gomunicari I . C . E . J C . H . I . M . " . vol. IH, 1'63.
10. M a n e ^ j C u , B. Un,'!e .i.^dieete privimd folo(ia iTHweriaJffcr pla.srice
in legurtlkdJliirS. Ia R!v"i";ia de HorckuilturS si Viticultiira", no. 11, 1969.
11. M i s s e y , P. H . Sesultats t?I pSastlt watlseriftE esperimcnti, In Materie pla^tJche od ElasJcmm*., no. 3, W ^
M. M ,1 f d 0 V <i li i , S. L. Thi'rmaJ de^ridation 0.1 organ ijc (jwlymeia. Loo[Jon IntcKciencc Piiblishers, 19iM.
13. N i s e n , A. La i'.V.C. rigtdt tn construMtdn horticole. JJOI Matcrie
Pflastiche ed EllELoineri", no, J, 1966.
H. S a J a o . ^ b e The u^ili^a^ion of pJi^ti: t a r horticulture in J a p a n ' .
In Revuif tVafK. dti jnar^teh. dc .rbort., ct dc pevpin.' 7^ Coll(?<]ue (suf
lc pSaitique cn ajrieuhurt, ]]15 mai, 1966,
1-5. T i r a k a n o V, G. i. Primtncnk' fdionotinth wrfcridi v ovo^evodstve
^ElJciffiOnovCi Srnnta. In Primcnenic palinnrfjilh plionok v ovO^cevodsivc'",
liidatditvo .Kolos", AlosSi'va, 1%^,
16, W a e q u a n t , C. ^Scr.res ^ touverrur* de polytscercs siraiifie. Tn Rcviif franc du Miiirakif)., et j>*pin" % ^me CoMo<[ue sur fp|,isTiqucj en Agricidturc, ma!*s, Paris, 1 ^ 5 .

II
TIPURI DE CONSTRUCTII St 1NSTALATII
PENTRU I N C A L Z I R E , CONDillONAREA AERULUl
^1 IRIGARE

TJpnrile clasicc de sere acoperite cu sticla, pe I'ligS

namen>aselc avantaje demonstrate in practica, au ji o serie dc
dezavaniaje care provin din supraincarcarea constracpei, reducerea luminil ^i utiliiarea de materiale dericiiare, ceea ce ridica
foarte mult invesii;ia specirica la wjiiiaiea de suprafa^a. Asemenea
sere au 0 funcponaliiate bine definita numai pentru anottmpul
eel mai rece al anului. Se ^tie insa ca marea productie-marfa se
obi;ine in perioada de primavara ji toamna lirziu. Intensificarea
producpei de legume timpurii ji valorificarca legumelor pe pia^a
in can tit ap marite trebuie sa se laca pnind seama de elicienta
economica a invesiiiiiior p modul de recuperare a aceslora.
A D A P O S T U ^ I . RASAONITE ^I SERE ACOPERITE C U

PLASriC

Se considers ca serele ^i adaposiurile temporare acoperite cu plastic constituie oalea cea mai eficienta pentru ridicarca
producpei timpurii de legume, acceptata in loate |arile dc majoritatea cultjvaiorilor.
Aceste constructti prezinta urmatoarele avantaje: condivii
opiime de lempiTaiurS, umeztala ;ii iluminare, greuiaic redusa
pe m ^ de constructie, reduceri mari la consumul de materiale
deficitarc, posibiliia\i sporite de montare ^i demontare rapida,
folosirea in lot cursul anului cu orice cuUuri, cost redus al consiruc^iilor.
15

ADAPOSTURI JOASE

Constructia adapostnrilor temporare con.siituie jnca

o problema importanta in cukura extra timpurie p timpurie a
legumelor. De reiiolvarea ei depinde in marc masura c^alonarei
producvei ;ji reducerea cheltuieltlor de c?rploatare. Pe plan mondial se folosesc adaposiuri cu schelet de niuiele de diverse specii
lemiioase, in japonia, Bulgaria }i U.R.S.S.; din rigle de lemn in
U.R.S.S.; dill arcuri de metal in S.U.A., Italia si Frantii f din
arcuri de T^ava P.V.C. in R. D, Germana, Un garia, Polonia ^i
F r a n p ^'i adaposturi autoporiante in R. F. a Germaniei ^i Relgia.
in Bulgaria, L",R.S.S., Japonia p Belgia, se folosesc^ mai mull
adaposiurile inguste, cu o Ja^ime de 0,51,S m ^i inaltimea de
0,400,60 ffl, in ItaliJ, Franca, S.U..A, ji R. D, Germana se utilizeaza pe scara larga adaposturile late de 1,52,6 ra care folosesc mai bine terenul destinat legumelor, Acestea sint insa mai
greu de nianevrat ^i impuri o aten^e deosebita la exploaiare, mai
ales in zilele cu vinturi puternice.
Ill afara tipurilor descrisc mai sus, care sint foarte simple, exista
tendin^a de a cauta solutii pentru adaposturi mai solide, fie acoperite cu pdicula supla. fie confee^ionate din poliesteri. Institulul de legumicu'lt^ura din Grossbeereti - Bi.'rlin - a construit un
adajwst cu tevi din P.V.C. cu diametrul de 2 cm. Adapostul are
lungimea de 4 m ji la^imea de 2,5 m. Original ita tea acestei const ruc^ii consta in faptnl ca aerisirea se poaic face cu njurin^a,
prin ridicarea adaposLuhii cu ajutorul lunui element de forma
triunghiulara confec^ionat din metal. La Centrul experimental
din iVfantova, G u a r i e n t o (1%6) a construit im tip de adapost cn seheleturi de sus^nere exc^cutat din fier-beton cu grosimea
Jg fi.8 nmi, Constnuctia are o lungime de 3 m, inakiniea dc
0,6 m ^i lapmea dc 0,H m. Prinir-un sistem simplu dc pitgUii
se poate realiza raecmizarea ridicarii ^i coboririi adiipostului,
ceea cc u^nreaza cu mult lucrarci de aerisire.
In R. S, Cehoslovaca, Republica Federals a Geimaniei, Franca
p Belgia s-au proieotat adaposturi autoportanie (fig. 1) execTJtate
din poHesteri sau polinietacrilat de metU dc forme diferite ; irape5:oidale, triunghiulare, dreptunghinlare. Acest tip de adapost se
remarca prin durabilitate ^i resisten.^a la %"int. Montarea lui pe
leren se face rapid, permitind o mecanizare larga a lucriirilor.
Adapostul de tip Transparento" construit in Republica Fede16

Fi^, 1 Adaposturi autojuirtunte ejcccutatc din materiaie r ^ d

a Teikre (Etn*ral4; D BctiiiBf

rala a Germaniei este prevlzul cu doua frontoane care se fixeazi

la capetele lunelului cu jnruburi din material plastic.
In U.R.S.S,, pentru culturile mai precen^ioasc la caldura cultivate pe teren tncilzit prin diferite procedee, s-a proiectat un
lip de adapost din rigle de lemn, de forma triunghiulara, Larga
raspindirc an dc asemenea adaposturile cu Carcasa melalica.
Cukurl

LegumEbr

17

In Romania, s-au siudiai diferite tipuri de adaposiuri

triunghiulare,
irapcioidale ^i sub forma
de tunel. In aceasia direr,
pe D r a g u t (1964) ,i
SLudiat influenza pe care
0 Lire lipul constructiv fll
adapostului asupra plantclor cultivate ji fruciificarii. Cele mai bune reKultaie le-au dat adaposmrile dc forma semidrcuLira. Dill experiinenilfile
facute s-a scos In evidenta fapiu! ca in ire tipul de
adaposi CLt laumea de
2,20 in si lipid de adaiMSt cu laiimea de 0,70 m
nu sint diferen^e marj la
produc^ia toiala, Adaposturile lip tunel cn laiimea de 0,70 m sjnt mai
av a ma joase in regiunile
cu o frecvenifa mare a
vinturilor, deoarece rezista mai bine la vinturile
puteniice, iar proccnuil
de pianic lovitc este tnai
redus, -'Sstfcl, Jn condip'ilf
unci frecvcnte ma-i puicmice a viniurilor, din
catty?a lovimrilor repetaie
ale peliculei de polietilena, sub adapostul tngUST
Fig. 2 Tipuri df. adipo^tun" joa:3e
ait pierii 5"/,i din plante,
A l u b e t c j arcuri din (i(jel-l:^taia b; ... t n n f l (31 ar<;uri
djn lubtari P . V . C ; t v a i . cu ^.:Sifil?L dr. anzdurc f i s l r m i
sub adapostul lat I'^.^a,
sub adapostul trapeMidal ]^i\i. iar sub eel triunghjular Wo.
Cercetarile efeciuate in uliimii ani iji practica unita\ilor ciukivatoare de legume dau posibiliiaiea sa se indice lipurile de adaposturi cele mai corespunzatoare pentru condil;iile din l;ara noas-

18

tra, aviiid in vedcre speciile cultivate ?i perioada de folosire

{iiS. 2).
In continuare prezentam o scurta descriere a tipurilor de adaposiuri.
.Adapost tunel iirnplu, fcste cca mai simpla construevie care se
folosejte in les^umicLiltura ^i are dinicnsiumile de 0_,7 X^25 m.
Pentru sus^vnerea peliculei din m;iterial plastic se utillzea^.a nmelele de salcie, alun sau rachita, care au diametrul de 1,52,0 cm
5i lungimea de 1,601,70 in, Schcleiul de sus^inere se mai poate
realiJra de asemenea din fier beion cu diametrul de 56 mm sau
din tuburi de P.V.C. cu fliametrul variind lntre 1218. mm ji
3050 mm. Aceste materiale prezinta marele avantaj ca an o
durata mai mare de folosire in comparavie cu lemnul, dar extinderea lor este inca limitata datorita cosiului ridicat. Acoperirea
adajKHturilor se face cn pelicula de polietilena cu grosimea de
0,07^0,10 mm ^t laiimea de 1,40 ra.
Adapostul tunel dublu- Scheletul de sus^inere la acest tip dc
adai>ost csic executat din suporturi de o|el bcion cu diametrul
de 68 mm sau tuhuri din P.V.C. ou diameirul de 12IS mm.
Dimensiunile unui asemenea adapost sint de 1,8 X 25 m. ^Lapmea
prelalei din masa plaslica la acest luncl este de 2,8 m }i se realizeaza prin unirea a doua peUculc de I ati me normaliS, Fixarea
polietilenei la bviza tunelului, pe ambele parp, sc face prin ajezarea
tinu! strai dc pamtiit gros de 1015 cm, care impicdica smulgerea prelate! acopcriioare in perioadele cu viniuri puternice.
Tabeluf 3

N c c c u r u l de materiale

Spucifica^ie
Araci <lc mi j too
A i s t i iatcrali
TSrui^i pentru ancorare
Sirma galvaoizata
PoTietilenJt
Cwie
Muiele
KcT bclan

{li

h) pentru caiifcfloniMra
temporare
U,BL
buC.
but.
biic.
Kg
1^
1^
biic.
ti

ad&pasturildr

iiusp]a

Dublo

,.
^^

400
700

--

utm

jsm

600
920

2 500

19

Adapost-cort. Acest tip de adapost a fost ex peri ment at la Institutnl de cercetari pentru legumicultura ji floricultura p verificai
in conditii de producpe la C.A.P. Lumea Nona" Curt ici,
jude^ul Arad, cu rezultaie bune. La un hectar teren se pot install
400800 adaposturi In func^e de tipul constrnc^ei, ceea ce permite sa se utihzeze suprafata in propor^ie de 9C^/c.
Necesarul dt- materiale pentru eonfectionarea diferitelor adaposturi este prezentat in tabelul 3.
Tipurile de adaposturi pre dentate se pot folosi pentru protejarea plantelor ^i producerea rasad^ilui la legumele semitimpurii,
cu plantar ea la sfir^itul Innii aprilie fi inceputul lunii mai.
RASADNtTE
Concomitent cu experimentarea ji verificarea adaposturilor temporare in diferite fari s-au luat in studiu ^i probleme legate de inloaiirea sticlei la rasadni^e ^i ehborarea unui
nou lip de construc^ii, Asifel, in U-R.S.S. s-au stabs lit doua solutii const ruaive : risadni^e acoperiie cu polietilena fixata pe
panouri de lemn 51 rasadnil;e acoperite cn polietilena suh forma
de prelata. In acest .sens se mention eaza rasadni^ niobila demontabila, URF~20, cu suprafata de 19 m. Asemenea incercari se fac
in Belgia, Japonia ^i R. F, a Germaniei.
Pornind de la ideea Inlocuirii totaie a sticlei de la ferestrele de
rasadm^a ^i mergind pe linia construiril unor rasadni^e ujoare ^i
economice, in ^ara noastra s-au sludiat urmatoarele solu^i eonstniHCtoare (fig. 3) :
rasadni^e clasicc acoperite cu polietilena fixata pe panOuri
de temn ;
rasadni^e cu tocuri de lemn sau beton acoperite cu polietilena sub forma de prelata ;
rasadni^e tunel, cu toe de km 11.
Tipurile dc risadni^e experimentate au o construc^ie simpla,
cu un consum specific de materiale mai redus decit la tipurile
obifiiuiic de rasadni^e folosite !n legumicultura. Dine re ele dcscriem pe scurt rasadiiifa tunel.
La Statiimea experimentala agricola Geoagiu %i imreprinderea
de Stat Copaceni" judeful llfov s-a experiment at rasadnii;a tunel
20

Fij^. S Tipuri do rasadiii^e

taatl ta toe dJn Icmij; fe in dou* pintt tu prelate; c Sntr.p pinlB tu pjjseuri

CU schelet din arcuri J e fier beton, mont,ate pe tocuri de lemn

cu laiimea de 20 cm, Lumgimea construcl;ici este de 40 m, iar
laiimea de 2,2 m. Pentru mai multa rigiditate a scheJetului, arcufile s-au fixat inlre ele ^i de frontoane cu cite o sir ma longitudinala. Inchidcrea rasadni^elor la capete s-a facut cu panouri
mobile.
Acoperirea rasadni^elor se face cu prelate Inngi de 12 m, din
polietilena dc 0,15 mm grosime, eu cite lui tiv ingust pe margini
^i cite unui mai larg ia capete. Prin livurile inguste, marginale,
se introduc sirme ^incate, flcxibjle, de 0,8 mm grosime, i;ir prin
tivurile late de la e apet ele prelatelor se introduc nuicle flexibile
Astfel _ pregarite, prelatcle de polietilena se fixeaza de scheletul
rasatlni^ei agai;indu-se in cuiele batute in ^ipcile de coama ji in
scindnrile marginale.

21

SERELE

Serele acoperiie cu plastic deschid noi posibilita|i de

intensificare a product;tei legumicole pe ba'jce industriale, cu investipi reduse, tn conditiile unei eficien^e economice foarte ridicate- ^n acest sens, esie inii>ortani Sa se cunoasca actual ele proHemic in construc^ia serelor pe plan mondial, deoarece exista o
diversiiate a tipurior constructive ;;i rnarterialelor folosite.
La instjtutele de cercetari diii Moscova, Leningrad ^i Ri^a
s-au expcrimentat urmatoarele soleil constructive ale _ serelor :
sera individuala din lemn acoperita en prelata din polietilena ;
sera bloc din pan&uri demontabile de lenm pc care se fixeaza pelicula de polietilena ;
sera cn scheletul din otel beton acoperita cu o prelata
din polietilena,
Aceste sere au fost destinaie pentru cultura tomatclor, castravc^ilor fi verde^urilor In perioada de toamna p primavara. In general nefiind previizute cu sistem de incalzire,
Serele acoperite cu polietilena 51 P.V.C. sint raspindile pe suprafe^e mari in Italia 51 Japonia, predominind tipul de consirucXk individuala sau bloc. In S.U..\. ^i Israel, serele sint executate
din material lemnos sau metal de diferite profile ^i au capaciia^i
de producpe diferite.
In Franv* ^ste rasplndit tipul de sera Proniosor de forma semicircubra, construita din deinente (tronsoanc) de ol;e!-beton : un
iron son are luitgitnea de 1,J m, la(imea de 5,0 m 51 tnali;imea dv
2,i m. Tronsoanele se Imhina dupa dorin^a, realizindu-se !n acest
mod sere cu suprafete de 100 m ^ pinE k 300 m ^. Fixarea tron*soanelor pe sol este asiguraia prin paJiare tie beton fixate la nivelul terenului, Fixarea scheletuini de re'?:istcni;a ps aceste blocuri
se asigura cu nijte calare^i prin^i In beton, realizindu-se astfel o
re7:isten^a perfect a la vintnri.
Un alt tip de sera at rage atentia prin originalitatea construcpei. Lste sftra recomandata de intrcprinderea^ Filcler Agenge dm
Fran|a, cxecutata din ferme de ^eava de aluminiu si cu acoperi^ul
In forma de boltc multi]>le. La locul de^unire al Iwltilor sc fornieaza jgheabul, ca o punga itnde se stringe apa din prccipitapi,
care poate fi folosiia la irigatul culturilor. Sera este acoperita
cu pelicula de polietilena armala,
22

In R. P. Ungara, toate serele folosite peniru protejarca legumelor sini oonsirucpi individualc, de tip tunel, cu deschiderea
la baza de la 4 la 6 m, iar Inalvimea de 2,23 m. Scheletul de
5usi;inere al serelor cu deschiderea pina la 4 m este rcalizat din
arcade confec^ionate din luhuri de P.V.C, nioiitate in pamint din
1,50 in 1,50 m. La serele cu deschidere de peste 4 m, suprastructura este confec^ionata din arcade de aluminiu cu diametrul de
34 cm.
In present, in Franca, S.LL.A. 51 Belgia se studsaza diferite tipuri
de sere care utilizeaza poliesteri siratifica^i iar jn R. D. Gefiuan.i
51 R. F, a ffermaruei .serele autopurtante. Sera ^Palatal'' este executat a din phici de (xilistireti transparent far a schelet dc .rezistenta
ji se caractcrizeaza prin durabilitate marita ^i pierderi reduse de
caldura. Astf el la o suprafa(.a de 270 m ' sera din polistiren s-au
calculat pierderi de caldura 15100 Kcal/h, fa^a de 75 700 Kca!/h
la o sera de sticla de aceleaji dimensiuni. Sera Palaial" asigura
o foarte buna izolare termica dar prezinta de'^avaniajul ca are
gabaritul mare ji in interior neccsita amenajari speciale pentru
montarea instala^iilor de incalzirie, Irlgare 51 ventilare.
Serele executate din polietilena sau P.V.C. umflaie cu aer au
forma unci calote sfertce ^i stnt fie ancorate, fie cu raarginile peliculei fixate in pamint. Nu au nict un element de suspnere, iar
in mterior sint prevazute cu un tcntilator care pompeaza aer.
Acest tip de sera esie foarte economic, necesiiind doar instalatia
de circulare a aerului, tn prezent se fac studii asupra comportarii
plantelor legumicole in condivii de mediu complet inchis. Rezuh
latele care se oli^in deschid noi perspective In coiistrttc^iile de sere,
in perioada 1959i967, in siatiunile expcrimentile ^i in unele
unitap cultivatoare de legume au fost studiate nuraeroase tipuri
de sera acoperite cu materiale plastice. In urma experien^elor
facute s-au stabiht cele mai corespunzatoare .tipuri de construci;Li peniru producerea rasadului ^1 cultura propriu-zisa a legumelor. Aceste consirucpi se adaptetiza la condiOilc pedochmatice 51
posibilita^ile bazci materiale locale.
ScTa tunel Individuala din arcuri de fier-beton (fig. 4). Aceasta
sera are urmatoarele caracteristici : suprafata cca. tOO ni ^, lungimea 25 m, lapiuea 45 ^i inalvimea la coama 1,95 m. La montarea schelctului de snspnere s-au folosit arcuri de o^cl beton
cu diameirul de 16 mm, distanifa -lntre ele fiind de 1,30 m. Pentru
susjinerea foliel de polietilena pe aceste arcuri s-a instalat o re^ea
de sirma galvanizata. Sirmefe care formeaza aceasta re^ea se
2i

Fjg. 4 SerS individuaJS. t i p tanfll

a TimntLitJi dirtct ps sol; t miairati pe toe dc rflsadolt*

Fig. 5 Solu^ii de fisarea construcliei la uol

? cn ttixi];! (fe kmn; 5 m s^upmfi flc fr^rj J in pilisc* de btton

I&
^

3iw

sn^e
3

Fig. S Sera bloc tunel din n^el-beton

sMJSiTniE tMfisTCTsalii 6 Tcdere ipmi^M; t vicdui; latcriUj i *!t4liii mfort

fixea^i la 3540 cm una de aha ^i sc prind de arcul marginal

consolidat prin contravinturi. Pentru a realiza o mai buna fixare
a scheletului de su5|inere, sirmele se Infasoara dupa fiecare arc.
Fixarea suprastrnciurii se face prin intermediul tmor micil p j bare executate din beton armat, cu ^aruji de ieinn, prin montarea
25

arcurilor pe o placi de
metal ^i prin panouri din
lemn fixate pe locul rasa duiijei (fig. 5).
Aerisire a se asiguta
prill u^iile frontale %i ferestrele laterale. Acestsa
se pot confecpona din rani c de lemn sau metal,
care s; prind cu balama\:.J^
|e de cailrul de suspnere,
x^s^
9m
permifind fnchiderea %i
deschiderea dupa nevoie,
sau prin rularea peliculei
pe o si pea de lemn. Supra fa |, a de aerisire repre^ima \%^h\ din suprafai;a
acoperijului.
Acoperirea serei sc face cu o prelata de polictilenii groasa de 0,20 mm,
reali^ata prjn sudarea a
~^/^v- \m^j.iif)lR>iif;!!lU!^im!)'.i,'!!f,\, fi/mamsit!!^
5 lapmi dc pelicula de
1,40 cm.
Sera bloc cu cadru mctallc din fier beton are
F i g . 7 S e r a m i x t a cu a c o p e r i ^ d i n ] a r c u r i
Scheletul de susrinere 6^i p a n a i i r i
xecutat tn tnireginie dirt
0 SMplEM IMIBvicrMta: b -, vied'TTi; Uter*lfil c Vaiire fxDcitali
fier-beton de 16 mm \n
diametru Jnca si rat intr-o
fundable de heton individualii sau comuna [fig. 6). Sera are lungimea de 25 -50 m, lapmca unui tronson fiind de 3 m, Arcurilt
de fier-beton se imonieaza pe ferme meEalice Siin stilpi de beton din
metru in metru. Pentru aerisire, pe cele doua par(i laterale, sfnr
prevaante feres ire tnontatc din metru hi metruFixarea peliculei, pe scheletul metalic sc face fie cu ajutorul
panourilor din lemn, fie direct prin simpla captu^ire a serei cu
o prelata (fig. 7),
Sera bloc acoperita cu panouri demontabile (fig. S). Sera este
proicciata in patru variante, dupii cum urmeaza :
26

.^^^^'^'^^

Fi^, 8 isera blot cu panouri demontabile

e 'redcre IraatatS.; * t|iiUQ IrarsvHsali; AB dtUlii dniie f 1 aiami
Vi cu feirme dc sistinere fi eaprktri conif(iona^i dia l n n ;
Vs cu. ierane dc si^Lner* osrrftKiiotiwe tMti txaon afmai. iar liiapriofii diti
iMnn ;
Va icu h-ran: de suspnere oonfocpflnatc din ^liiira [MrigfS recupcnti, iar
tajtriorii din kinti ;
V* cu fetme de Kus^incre i cSpriori concfeqiotwfi din ff^va neagri racup e r a t i sau din beton,

27

Fig. fl VedtTG general^ x serei-soTar tonstruitJl Sn CA.P, Goitea Mare,

judeful Dolj
a - fiiri panouri; * eu iiaootiil

Aceasta sera este prevazui^ a se construi in blocuri de 12

hectare, m lungimea de 50150 m. Constnictia are 67 tronsoane
(comparriniertrate) ru iaiimca de ,^3,^ m. Dimensionarea tronsoanelor s-a facut pentru a da posihilitatea realizarii unei mal bune
aerisiri ji mecanizarii lucrarilor. Lungimea proieclata permlie
scurgerea apei de ploaie la capete prinlr-o inclinare bilaterala a
doliei (jgheabului).
28

TnaE^imea serei la dolie este de 1,5 m iar la coaraa 2,33 m ceea

ce asigura in interior un vohun de aer corcspunzator, permitind in acela^i timp executarea in bune condivii a lucrarilor de
intrepnere. Fermele metalice se incastreaza pe lungimea de G,4G m
Inir-un pabar de beton armat. Acestea din urma la montarea in
teren, ramin in medie cu 5 cm la suprafa^ soluiui (fig, 9).
In toate variant ele, sera este prevazuta pe margine cu o Centura de beton monolit cu sec^iunea de 20,.1C cm, pcniru a asigura o buna incliidere ?i fi.xare .i panourilor laterale ^i frontale la
partea lor inferioara.
tn toate variantele doliile sint confection ate din doua sctncluri
groase de 2,5 cm, una cu lapniea de ?,5 cm ^i alta de 20 cm.
Imbinarea se face intr-un unglii dc 120^^, corespunzator cu In clinarea capriorilor, Jfjheaburile se fixeaza In toate cazurile deasupra
fermelor ?i se prelungesc in afara serei cu 20 cm. Prinderea doliilor pe ferme se face prin cuie sau prin bride din sIrma gaSvani^aia.
Pesnru asigurarea rezistenfei necesare acoperi?ului 51 pentru a
perniite o buna inchidere ^i fixare a ramelor invelttoarei, s-a
prevazut in toate variantele o coama formata din doua scinduri,
una cu laiimea de 5 cm ^i alia de 7,5 cm, grosimea fiind aceea;,!,
de 2,S cm.
Acoperirea scrci in lOate variantele se realizeaza cu panouri din
SCI n dura groasa de 3 em, a car or lungime este de 2,H0 m, iai
lapmea de 1,65 m, Panouriie
laterale au dimensiunile de
2,80./1,50 m, iar imbinarea lor in partea de jos, la soclu, se facs
prin suprapunere com.pleta,
Panouriie frontale au lungimea de 3 m $i lapmei de 1,50 m
^i aceea^i imbinare la soclu, Deasupra panourilor frontale tronsoanele se mchid cn panouri trtungbiulare de di mens luni corespunaatoare. Pentru marirea rcz.isien^ei panourilor, acestea se prevad cu col^ari.
Fixarea polietilenei pe panouri se face prin ^ipci groase de
0,5 cm 5i late de 23 cm care se prind de panou prin cuie de
tabla, Aceasta prindere realizeaza o buna fisare ji Intindere a peliculei permi^ind tn acelaji timp schimbarea cu u^urin^a a acesteia in caz de degradare. Toate panouriie se prind de i:iotti, de
coama ^i de Centura bierala cu foraibere, ceea ce asigura o inchidere buna ji perm ite scoaterea lor cu u^urin^a in cedarea aerlsirli sau mecaniziirii.
,
29

Necesarul de materiale pentru executarea unei sere bloc este

redat in tabclu! 4.
Sera cu pollestcri, .\ctivitatea dc proiectare 51 execu\ie In domeniul serelor acoperite cu raateriale rigide este inca la inceput,
re^ultate valoroase ob\inindu-se la folosirea piaciior din ixjliesteri. In acest sens, sc poaie men^iona sera individuala cu suprasiructura din lemn, aluminiu sau fier-beton. Aceasta sera arc laiimea de 35 m ^i lungimea de 2050 m, Cadrul dc lemn sau
metalic se monteaza fie pe placi din beton, cu latimea de
3540 era 51 grosimea de 4 cm, fie in pabarc de beton. Sera are
forma de bolt a, ceea ce asigura o penetra^ie m-ai mare a luminii
solare, sau clasica, in doua pante, cu inclinavia de 3235"' (fig. lOj.Pentru producerea rasadului de legume In condipi optime poate
fi prevazuta co stela je.
Serele bloc au tot o suprasiructura metaljca, foarte ujoara pe
care sc monteazii placile de poliesteri. In unele cazuri fixarea piaciior se poate face pe panouri de lemn ,^i montarea acestora pe
fermele de sus^inerc. Acesi procedeu este msa mai costisiior.
Taitehl 4
Consumul feitra1 de materiale pentru sera-bloc cu panouri, stTlpl
dllt fav4 f i c&prlori din f i e r - t i ^ l
CiTititiiea la
U.M,

SiWflifieatiJi mtMliiliii

.V. P e n t r u

H. P e n t r u

Ciment
Halast

!n'

auT>iastrilC:lura

ChcTcStta ri^noasi:

Polietileni de 0,15 mm
Teavi neagrJi rebtitata G 70 x e
Fier telon 0 6 x 12 mm

hi

kg
ml

19
2 374
I5 5(lf)

o,otieo
0.237
0,200
1,55

infrastrutluri
tone

(|i2(W
S3

1,00
O.OIHK

240
12 900
245
J 70
2S0

rt,024
l,,'*0&
0.024
0.0170
0,0S3

C, D i v e r s e
Carbid
Cieiise Juelalice
Electwii
Oxigen
Fier balot

30

Jff
buc,
^S
kg

l<ig. 10 !>era de metal aicopefita cu piaci ondulate dc poliesteri

PREGATIREA

?!

(NGRIJIREA

PLASriCULUI

Tipurile de construc^ic acoperiie cu material plastic

^i caracteristicile fi? tco-raecanice ale acestor materiale impun itii
anumit mod de exploatare a lor in scopul prelunglrii perioadei de
utihzare ^i a reduceni pe aceasta cale a cheltuieiilor de investipi.
Inainte de a fi utili^ata pentm protejarc, pcbcula de polietilcna
trebuie pregatita dupa anumiie reguli. 'In timpul pastraril materialului trebuie respcctaie anumiie norme.
Taierea ^i sudarea polietilenei. Dimensiunile dc fabrica^ie a peliculei de polietilena nu corespund mtotdeauna lipurilor dc const mcpe a adapostnrilor m care caz este necesara taierea peliculei.
In acest sens se folosesc doua insialapi simple care permit de rularea peliculei, montarea pe masa, laierea p lipirea ei la dimensiunile corespunzatoare (fig. 11).
31

Fste 5tiut Ca fiind un

tnaterial tennoplastic, poItetilena se lipe^tc
ujor
sub acpunea caldurii, cu
ajutorul unci majini de
sudura. Majinile de sudura cu tert:nostatc sint
de preferat, tntrucit permit efectuarea lucraril
respective la temp era tura
constanta, evitind cre^terea ejtcesiva a acesieia 51
deter iof area materialului
In timpul lucrukii. Temperaiura de lip ire, durata
de contact i^i presiunea
care trebuie exercitata variaza In fuiic^Ie de grosimea peliculei de polietilena care se sudeaza. Acest lucru se face cu u%uriina folosirtd sudura cu
marina electrica sau cu
Fi^. 11 I&stalatii pentro ta.ierea plasticuiui marina de calcat rufe cn
ternioregulator,
Pentru sudura se folosejis uu aparat cu rezistenta electrica care
nu dcpajejte lemperatura de RO"C, deoarece peste aceasta limita
pelicula se tope^te, Modul de sudura consta din suprapunerea celor dotia pelicule pe o la^ime de 23 cm (fig. 12), Peste acesie
doua pelicule suprapuss se a^aza o foaie de celofan peste care
se trece aparatui pcntni sudurii. Peniru a se realiza o sudura
de caliiate se repeta trecerea piniS la lipirea definitiva. Opcra^ia
de sudura trebuie eicecutata pe o masa plana. In locuri adapost ite.
Sudura cn marina de calcat este un proccdcu mai simplu
acccsibil pentru toate unitatile. Este asemanator sudurii electrice '
dar suprapunerea foliilor se face in acest caz ps o latim* m^d mare
de 35 cm fara a depa^i lemperatura optima de sudura, Ca
p in cazul precedent sudura se face in mod obligatoriu folosind
banda de celofan pe ambele par^i, in zona unde se efectueaia
sudura.
32

Cehfsn
PitUeiikits

PsSiet'lena

Csfo-^f)

Fig. 12

Sttdura plasticuiui cu un disp&zitiv electric

a ~ *5tEan>a pl54ku]iil; * isudma

^/Tv^
.:,^^

^-iSS-^

MIlUMaU

d^::^
^

Fig. 13 Prinderea uiatcnaU'lor plasties rigide

u fiiaoea plSdlOf; i atttsofil 5*intiuri| f *cecswrii ^iinrtji^i

Montarea :p fixarea peliculei. Tn cazul panourilor pentru serC

ji rasadni^e, pelicula se monteaza pe ram a acestora cu ajutorul
unor .^ipci cu grosimea de 2 X C,5 cm, care se fixeaza cu cute
obi^nuite. Placile plane sau ondulate de materiale rigide sc fixeaza
pe panouri prin cuie cu capnl mare care au sub ele jaibe cu diametrul tie 2 X 2 cm executate din dci^fcuri de caucluc, linoleum,
tablil sau materiale plastice (fig. 13). Este obligatoriu sa se pna
seama de aceasia tehnica, deoarece in ?ilele cu vinturi puternice,
suprafap mare de contact a placii cn cuiele nu permiic sraulgerea
acestuia dc pe rama de lenm.
Probleme mult mai dificile dc fixare se pun in cazul materialelor suple, fie ca se a coper a serele sau adaposiurile joase. Sistemul actual de montare pe cadre de lemn este cosiisiior din
caiiza consumnhii ridicat de material lemnos, iar fixarea !a sol
Cn pamint prezinta multe ncajunsuri la exploatare. De aceea s-au

34

%llml3
f^/trclc!)

Fig. 14 Sflltipi At prinderR a materialclof plastice suple

# 51 fr - cu rlg'l* (lc kmn; i - ei> cafie ji S^"^ <3' felon: d cu eleme njemlisE an dift pustk

studiat diferite solupi de montare ji fixare a peliculei or suple pe

suprasiru-cturi metalice (fig. 14) %\ anume *
fixarea inire doua rigle de lemn cu ajutorul cuielor ;
fixarea prin intermediul nnui dop de lemn ^i a unui fir
din plastic ;
fixarea cu ajutorul firelor din plastic sau sirma introdusa
in orificii executate pe raarginea peliculei ;
fixarea prin intermediul unor cleme confec^ionate din material plastic saLi metal,
Montarea peliculei dc plastic pe suprastructura de lenm sau
metal la atlaposturile joase se face manual sau cu un utilaj atajat la tractorul legumicol. Instala^ia este akatuita dintr-un ax
pe care se pune sulu! de polietilena, prevazut cn doua elcmente
care desfajoara plasticul pe suprasiructura adapostidui, copiind
exact forma acestuia. Cu ajutorul a doua discuri care arnnca
pamint peste marginile peliculei de plastic, acestea sint iracdiat
fixate dc sol.
35

tn perioada de montare a serelor p adapostnrilor se va p"'^

seama de urmatoarele considerente :
se evita atingerea materiaiului plastic de obiecie a earor
lemperatura depaje^te 70'fiC^C, deoarece in locul atlns pelicula
se perforeaza sau se tope^te ;
prinderea materialului plastic se face cic mai etan? pentru
a prelnllmpina smulgerea ^i sft^jerea din caura vinmribr puternice J
sc evita montarea peliculei din polietilena din cadre de
lemn sau metalice care prednta zone ascn^iie, deoarece in aceste
locuri se p.roduce per for are a plasticuiui ;
in cazul adaposturi lor la care se folosesc 5upor(l din o^el
beton, se executa vopsirea acestora CTI grund, deoarece In cai
contrar, rugina provcniia de la o^elnl bcion nu se mai spala.
de pe pelicula p se reduce mult din lumina interioara,
Scoaterea plasticuiui. I.a adajxisturile temporare sub forma de
tunel, joase, scoaterea plasticuiui se face in mod obi^nuit dupa
trecerea perioadei de protejare. Pelicula din polietilena se spala
cu apa 51 se stringe in suluri. Demontarca serelor solare se face
prin scoa-terea panourilor sau a prelatelor, cu cea mai mare aten\ie, pentru a nu se produce deieriorarea materialului plastic,
Pastrarea materialului. Dupa demontare, plasticul folosit la
acopertre se pastrcaza in condivii de tcmperatura p umiditate moderata pentru a-^i mentine calita^ile tehnologice, Prelatcle se depoziteaza in spa^ii umbrite, unde se menl;iiie o tcmperatura pina
la 20''C, iar umezeala aerului se asigura mtre (iO75o/o, Se _evita
pastrarea in magazii unde se de|xsz!teaza substance fuuj^cide,
deoarece uncle dintre acestea deterioreaza pelicula, Panouriie de
ia serele solar se depoziteaza in magazii sau in aer liber, In care
caz se monteaza un acoperi^ deasupra lor.
SISTEME DE

INCALZIRE

Perioada de exploatare }i condipile de temperaturi din

spa|iul cultivat genercaza aspecte cu totul diferite in ceea ce prive^te incabirea " serelor ?i a da post uri lor. Din literaiura de specs alitate -si din practica legumicol a curenta se ^eyiden^ia^a onentari noi In ceea ce privejte necssitatei Incalzirii serelor acoperite cu material plastic, mai ales daca ne gindini la eficacitatea
acesmi procedeu hi mariixa produc^iei timpurii de legume.
36

Modul de fncalzire esie condiponat de asemenea de tipul 51

dimensiunile serei, .spccia cultivata ji dorin^a culrivatorului de
a protluce cit mai timpuriu. Nu trebuie pierdut_din vedere c i
invesripile mari sau mai mici facute cu instalapa de incalzire
trebuie recompcnsate din plin de producpik ^i veniturile obifnuite. Calculeic economice efectuate demonstreaiia ca sera cu
incalzire loiala (2S0 Kcaldi/m^) folosita iarna, asigiira o eficien^i
economica ridicata, dar investii;ia este de cca. 360 lei./m^, m^cornparape cu sera cu incalzire redusa (160 K.cal/h/ni -), folosiia primavara timnuriu, la care invesripa ajunge numai la 100 lei,'''m ^
.\ceste reznkaie vin si sus^irta noua orient are ca marirea producpei de legume din primavara (25 mai 1 iulic) ji toamna
tlrziu (10 oct. - 1 dec-) este po.5ibili, in motl economic, numai
prin cxtinderea serelor acoperite cu plastic, care necesita mveslipi reduse, recuperabile intr-un termen scurt.
In prezent are o tot mai larga circulape parerea unor specialijti din Franca care opineazi pentru insialapi mobile de mcalzire in serele acoperite cu plastic. In S.U.A. se merge pe sistemul de Incalzire cu aer refulat ^i vcnlilatie^ forpta, iar^m Italia
pe incalzirea numai in zilele cn nopti friguroase ^i ingbe^un
u?oare. In U.R.S.S, se fac incercari de a folosi caldura acumnlata
in seri pentru incalzirea soluiui 51 repnerea ei fara pierdcri in
spapul cultivat.
In unele imitap legumicole din R. P. Ungari care dispun de
centrale termice proprii sau folosesc ape tcrmale ca tcmperatura
de SZ'^^C p 9 3 X , serele se Incilzesc cu ajuiorul conductelor metalice de aspersiunc sau tuburilor de polietilena cu diametrul de
5070 mm. Incalzirea soluiui se realizeaza prin conducte din
P,V,C. cu diametrul dc 40 mm.
Descoperirea unor importante izvoare cu apa lermala in
K. P. Ungara cn debit de V 2C01 800 litri./niimil ?i temperaturi
dc 50''C si 9B'C, da posihilitatea ca serele acoperite cu plastic,
incalzite din luna niartie si se extlndi pe suprafete ^^".
Incalzirea cu apa calda. Acest sistem clasic de Incalzire prin
conducte de metal, folosesle drept agent lermic apa calda, apa
fierbinte sau aburul. In ultimul timp rezultate foarte bune dau
conductek din policlorura de vinil, rer.stcnte la temperaturile de
+ 8 0 ; 120'C ale agentului inciilzitor. .^stfel pot fi incakiie serele
acoperite cu placi din poliesteri, P.V.C, sau materiale plastice
suple armaic. In perioada deccmbrie martie, instalapa este
calculaia la pierderi de 2S0 Kca1,'h/m ^ 51 la o lemperatura exte37

rioara de 18,.,21C in funcpe de localitatea unde este amplasata. Sc cere ca sera si fie foarte etanja. cu o suprastructura j_udicios dimensionati pentru a putea suporta greulatea instalapei
interioare, Cxmduciele Incalzitoare sint amplasate dupa sistemul
clasic, la wil, in lungul serei p pe linga perepi laterali.
In perioada febmarie-mai, instalatia de incilzire este calculata la pierderi de 160 KcaL^'h/m ^, luind In calcul o temperaturi
minima exterioara de numai lO^'C. Conducted incalziioare
sint in nuraar de 4, cu diametrul dc 55 ?i sint aniplasate in lungul
pere^-llor laterali. Asifel a^ezate conductele asiguri o incalzire
uniforms In sjMpul cultivai .ji plantare;i mai timpurie a legumelor, tn luna fcbruarie serele jndividuale din plastic pot fi folosite
pentru producerea rasadului, iar din a doua jumatate a lunii
martie, dupa scoaterea rasadului, pentru plantarea diferitelor specii de legume,
Incalzirea cn aer cald refulat, Acest sistem este extins in S.U.A.,
Franca, Japonia, Italia. U.R.S.S. tlatorita avantajeloc numeroase
pe care le prezinta pemtru serele din plastic. Instalapile cu aer
cald ati o grentate cu 30 pina la 70i\''i, mai mica decit instalapa
cu conducte, iar consumiil de apa este foarte redus. Insiala^ia
cu aer cald asigura un microclitnat apropijt de eel natural, se
pone repede In funcpe, este u^or de cxploatat ^i asigura o tncalzire uniforma a serei, atit pe plan ori:contal cit 51 vertical. Se
remarca o diversitate de Instalapi condiponate de ceriniele variate ale cultivatorilor de legume.
INSTALAJII PENTRU

INCALZIRE

Cercetarile p aplica^iile tehnice, referitoare la coudtponarea. aerului din serele acoperite cu plastic au scos tu eviden^X
conceppa ^i nivelul ridicat a I rcalizarilor din acest domeniu fn diferite ;ari, Semnjficativ este fapiul ca proiectanfii sji constructor!!
realizCii^a instalapi p dispositive simple ji economice, acceslbilc
tuturor categorii lor de cultivatori.
In privin^a generaiorilor de caldura se remarca orientarea catrc
InstilaTlile de volum mic, de mare randatnent termic ^\ cu capacitate
ridicati in folosirea difcriplor combustibill. Pentru aerisire se fabrica ventilatoare a caror funcponare asigura viteze not^iiiale ale
aerului din spapul culti^'at.
38

 " ;

r,i-?;ri^.'~;

.>.-f;

Fig, t s ^

Generator tip ..Thermae" stlspenJat

J, _ veJcfl! KMiecali; * -

aclicms (fc Iwcm

I - seftaratomi ?u iiciLsltwHl; ? - wnlilitor; .il - CBMI ptntru ET!U1IICI aerului

Peniru asigurarea climatului artificial Jn sere, s-a cneal aparatura

speciala care sa produci caldura pentru sezonul rece ^i aer rece
peniru sezonul_ caJd, Iniroducerea In sera a aerului coiidiponat. corelal cu^radiapa solara ^i cerin^ele plantelor, da posihilitatea sporirti
capaciiapi dc producpe a culturilor legumicole din sere,
Gencratorii montiTi la sol sint larg utilizap in S.U.A., Frania,
L,R.S.S., Olanda etc. ^i folosesc drept agent de fncabire in baterii,
apa fierbinie sau aburul, L'n asemenea generator folosejie drept
combuslihil motorina, are o capacitate de 70 OOC Kcal/h, ^i un debit
de aer de 4 000 in^.''h. El clntare^te 400 kg, putmd fi iransportat
dm loc in loc, ..^It tip de geiieraitor are o capacitate de 29 dOO Kcal/h
51 un debit de aer de 2 500 m^.^h pentrn 250 mK Aerul cald produs
de generator este refulat In spapul cultivat de nijie venti atoare
puternice fie direct, fie prin intermediul unor tuhurj tlin polietilena,
cu diametrul de 50 cm. In functie de mi rime a serei, aend este refulat afara din tuburi prin ni^te orificii.
Generator li suspcnda|i h acoperi j au o greutate de SC--250 kg,
0 capacitate dc .^OOCC^ 1C0 0CC Kcal.''h ?i un debit de aer de
2 80C a COO m^ (fig. 15). YnczA aerului cald poate fi regiata lntre
4 ^i 10,50 m pii secunda, Generatorul arc un arzitor care folosejte
drept combusiibil motorina. Un ventilator puiemic refuleaza aerul
incabit in sera pe o lungime de 25 m ^I o lipme de 2,5 m. $i la
acest generator se pot ata^a luburi din plastic pentru circulapa aerului caid fn zone mai indepartate ale serej,
.^erotermcle cu baterii sint amplasaie la acoperi^ sau la pere^i!
frontali, Fjind ujor^de exploatai, cu jaluseic jndependente, reglabile
p echipate cu baterii din alumitiiu, aenatermele, mai ales cele de ]>roducpe franceza ait un binemeriiat succes. Ultimelc modele de aeroterme au un ventilator puternic pentru refularea aerului, care se face
In orice direc(ie doriti. In baierii se folose^jte apa calda (70120" C),
apa fierbinte ( 1 2 0 - 1 8 0 " C) ^i aburul la presiunea dc 610 kgf
pe ciii% La aceste valori de temperaiura a agentului termic din baterii 5i fn func(:ie de debjtul de aer, aeroteriuele pot realiza la iejirca din instalape, temperaturi ale aerului de la 4-24,4X la -b83"C,
ceea ce asigura 17 COO124 COO Kcal./li. DebituI de aer al aeroiermelor variaza lntre 1 ^CO10 OOC m^.'h.
Tn S.U.A, Incalzirea prin aeroterme a fost modjficata. In scnsul ca
aerul din ejtierjor este mcabit intr-o camera speciala ^i de aici este
refulat Iji sera de un ventilator helicoldal cu diametrul de L20 m,
Acesi mod de Jncilzire este denumit Coll ins System". In camera
in care iniri aerul exterior se gaseijte o instaiapc pentru evaporarei
40

apei calde. .\eru! exterior rece care ia aceasta fildura de cvapori7are, este refulat in sera prin mai multe canale laterale (fig. 16),
cedeazi caldura ^i este
eliminat din nou tn
exterior (M a s s e v ^i
M a r s h a l l ) (1964). Fig. 16 Schema de principiu a fneilzirii t u
Collins
S y s - aer cald ^dupS Coiling ?iyisteni (dnp5 M a s s t y ^j
t e m se folose^ie fie
liia.T ^ha-ll)
2 -^ I^^D^I de cIceuLaFa a aerului cald;
pentru Incalzirea scre^ I i:nicra CA JtiuteriL;
i , vnittlator; J leisade
lor in zjlcle cu temperaturi scazute, fie pentru aerisirea acestora In zilele cu temperaturi
ridicate.
Aeroterme fara baterii. In K. P. Ungari incalzirea aerului se
face cu ajutorul aerotermelor ce distrihuie acrtil cald pe toati lungimea adapostului cu ajutorul unor tuburi de polietilena fixata de
parple laterale, la milpmea dc 12 m (fig, 17j. Aeroierma este
confec^Ionati din tahli cu grosimea de 4 mm, fiind prevazuta cu
ventilator helicoidal, injector cu pacura, co^ de fum p canal din
plastic pentru refularea aerului cald !n sera (fig, 18). .\eroiermele
folosite pentru Incalzirea unor asemenea adaposturi cu o suprafa;a
de 1 dCO I 5CC m^ au urmatoarele caracteristici: debit de ciidura = 15 OOOKcaldi,
vol u mul dc acr cald ^5 50C m*/h, temperaiura aerului = 45'^C,
consumul dc combustibil (picura) 2--10 l/h.
Sistemul de incalzire
al aerului, pe llnga
faptul ca face posihila
utilizarea serelor
cu
2535 2ile n^i tlevreme. reduce foarte
mult umezeala relaiiva
a aerului, care esie de
obicci fidicata in acesR g , 17 - t;oiuhicerea aerului cald in sera
prin tuhuri tie polietilena
te tip Uri dc scrc.
41

DISPOZITIVE PENTRU iNCAlZlRE

Folosirea unor hicaliritoare simple ca construcpe p economice, constiluie leiidinTa geiierala tn cultura legumelor sub plastic.
Industria din numeroase ;ari vine In ajutorul cultivatorilor de legume, punindu-le la disposiipe o garni variati de dispozitive isftine
pentru incalzirea serelor. Uncle din acestea indeplinesc p rolul de a furniza bioxidul de
carbon necesar plant::lor cullivate.
Prin acest procedeu, caldura
radiata de sursa instalati se
propaga treptat In jurul dispo/itivnlui, incilzind
straturile
tie aer Jnvecinate vi form in d curenp de convecpe. In aceasta
circulape aerul rece dm zonele neincilzite esie
tnlocuit
ireptai, mai ales pe verticala,
de la sol In direcpa acoperi^ului serei, ceea ce conduce la
distrugerea inversiunii termice
de radiape. In cazul unor lncaliiitoare mai puternice ^i care
funcponeaza timp indelungat
arc loe chiar 0 Jncilinre u^joara
a aerului din sera, ceea ce poate
asigura plantarea mai timpune.
Fig. 18 AcroterniS, rtin t a b l i pentru
fncalzitorul AC-29 fabricat
producerea aertiltti cald In serele
in Franca face parte din seria
CU pla.'^tie
aparatelor cit folosire mixta,
fiind de dimensiuni reduse, Inzesirat cu un ventilator, dispozitjv
de Incabire ^i produccrc a bioxiduhii dc carl>on (fig. 19).
Incalzitorul Hy-TO are o capacitate de 17 OCO35 OOC cal/h
si 0 greutate de 50100 kg In funcpe de tipul folosit. Combustibilul indicat este pacura 51 carbuncle, Construcpa este simpla, constlnd
din re^ervor, corpui emi^ator de cilduri p rcflectornl. La o seri de
un ha se indici : la inghepiri de -4'^C 100 bucap, iar la inghe^uri de "2'^C, ctte 50 bucap. Pentru a fncalzi serele iuaiiue dLplaniare p. dupa plantare, pina cind trece pericolul temperaturilor
42

scazuie din exterior la 1

ha SB recomandi 50 Incilzitoare. In a^a fel ca
fiecare incabitor sa asigure circa 20C m-. Fiind
njoare, fncalzitoarele pot
fi montate in sera acolo
unde este mai multa nevoie. In acesc fel se asigura 51 o uniformizarc a
temperaturii In
spapul
cultivat. Incilzitorul consuma 24 l/h combusiiFig;. 19 irtfiUltor AC.-29 Cu lolosire mixta
bil lichid sau 12 kg/h ^
comhustibil solid, Capacitatea de 35 I a rezervorului permite o
funcponare continui de 715 off, fn funcpe de reglarea arderii
51 de regimul de tempera tura.
Sobi(:ele cu ardere directa poi fi folosite cu rezultate bune nutnai
in cazul de Inghefuri u ^ a r e (3'"C) sau pentru incalzirea prealabila
a serelor, Inainte de plantare (fig. 20). La 1 ha sera se recomandi
100 sohi^e, deci un hiciilziior peniru 100 m- spapu cultit-at, iar conRefkslop
Cspas
de radiaift
jtifparssit

ifSijrvSf

aS0/!7
Fig. 20 Sobite peutni Incfilairea serelo* in perioada cu Inghe^uii u^oane
43

sumul de combusiibil (motorina, u!ci ars) se ridici la 400800

I./h,/ha, Pentru aceste incalzitoare d m indieaie de asemenea de^urile
agroforesiiere p carbuncle,
Pentru Incalzirea uniforma a serelor p decJan^area inversiunii termice este inddcat ca sobi^ele si fie plasate la so], la nivelul plantelor
cultivate pe toati suprafata terenului fncilzit. Sera trebuie sa fie
bine acoperita CLI plastic, prin panouri sau prelate, peniru a asigura
o eianseitate cit mai perfecta. In funcpe de durata de incalzire s'
modul de ardere se insialeaza sau nu burl ane pentru e vacua rea
fumului.
SISTEME 51 DISPOZITIVE DE VENTILAJIE
Vent'darea constiinje unui din punciele esenpaJe in cxploatarea serelor acoperite cu plastic. Prin venlilape se eviia even maleic
iiccidt^te care ar putca sa le provoace temperaturile ridicate iji umezeala ridicata iiiir-o seia inchlsa emieiic. Formarea condensului ^i
caderea lui pe plante favorizeaza dezvoliarea bolilor criptogaroice.
Temperaiura ridicata, care se creeaza datorita radiapei solare din
perioada zilelor insorjte, conduce la o puternica cre^tere vegetativi,
iar fructele ajung mai repede la maturitatc. Eepa^ireanivelului optim
de temper atura <;i ume2eali a aerului hi serele cu plastic provoaca
un tle^echilibru loial al metabolismului, reducerea foiosintezei %i fn.
ultima insiani^a apare fenomenul de opareala al frunzelor, mai ales
a celor de la vlrf. In aceste condipi capaciiatea de producpe a
plantelor cultivate scade, S-a remarcat ca acest fenomcn este intilnit chiar la castravep, plante cunoscuic pentru cerin^elc mari
fata de temperatura ^i umezeala aerului,
Ventilarea serelor ^i adiposlurilor acoperite cu plastic cere o
deosebiti atenpc p griji in toata perioada de vegetape. Astfel in
zilele calduroase efnd temperaiura se apropie de 25''C, pi an tele
se descojwra prin ridicarea laterala a peliculei de polietilena de pe
adipost. In perioada taldufoasa a zilei, descoperirea se face la
orele 1^ 9 dnninea(a, iar la orele 1617 adapostul sc acoperi dm
nou pemru ca sa acumulezc eildura necesari plantelor in limpul
nopiii.
.'\erisirea influenteaza asupra repartlzarii uniforme a temperaturii pe verticala p orizontala fn interiorul adapostului. In acesi
sens in U.Rii.S, la ,'\cademja Agricola Timiriazcv" s-au studiat
irci proccdee de aensire : pe la capete, lateral In partea infenoara
44

a adapostului ^i la coami in partea superioara a adapostului, Cele

mai bune rezultate le da aerisirea la coama, ohtinindu-se un eimp
unifonn de caldura. Aerisirea prin capete duce la dllerenve mari
de temperaitira In zilele cu soare, care depa^jcsc 6''C lntre centrul
adapostului 51 capetele luI.
Serele bloc cu suprafata de 12 hectare cer 0 tehnica In ventilare speciali. In rilcle insoriie se indica a se scoate panouriie laterale ^i o pane din panooriie de acoperi^. In cazul unci frecven^e
marite a vintului, panouriie din direcpa dominant^ nu se scot,
deoarece exista pericolul detcriorarii acoperivului. Daca timpul este
variabil, zilele insorite p. calde ^i zile noroase p. reel, ventilarea se
face trepiai, prin descliiderea periodica a panourilor de acoperi^.
Ventilapa manuala este greoaie 5I cosiisitoare, iar in momeniele
de pericol nu poate fi efectuaci, De aceea speciali^tii recomandi
diferite sisiemc de mecani^are p auiomatizare a procesului de
venillape
La serele 'tunei sau bloc se construiesc ferestre cu cadru din lemn
sau metal, prcvizute cu un sisterg mccanic de ridicare (fig, 21).

%>/^/m///V/^^^''7^-^^'''^^^^/^''y^-^'''-^^^^.^Ji^
Fig. 21 Melanism pentra deschirtsrea ^erestrelor Liaere (dup&Gonciaruk)
t liireiistrfi; 2 4:apriari J lawiintMTsul dn de^ctiidfrej -i "- cjblu x>rptnL nz ffCEier*i| 5 tabtii
peutm fereastrii; S csWfll dc U 0fctnyisfTJiU cabliU do vt stiwr*ti 7 ivtt^e

45

Fjf. 22 Mecanism'pentru ridicarea adipostarilar jciasi? (<liip,t G u a r i e n t o )

' ^ t a U i prmiler^^ d r ftol ?[ <^IWsA' It mo^ti-^l <!t ridIcSK Ji *ilSp<st=lll5ii; c vf-deiff

(jcneraJA;

%i
ii:-J^*....

Pig. 23 DiS]X>i'.itiv pentru ridicirea Liiueselii in Kyrele cn pJastic

Peniru adaposturile joase se poate adapta ji un dispo^'itiv simplu,

aplicat la CentriiJ experimental tlin Mantova Italia (fig. 22),
Se aplica din ce in ce mai larg aerisirea cu ajutorul instalapilor p
dispoziiivelor special amL'najaie. Acestea fie ca sfnt instalapi niixte
de refulare a aerului cald sau a aerului rece in funcpe de cerin^e,
fie ^'cntilatoare piticrnicc care absorb aerul cald din interior ^i il
elimina in exterior. In present acesia este sistemul eel mai economic
^i u^or de folosit. Ventilaioarclc se monteaza la capetele serelor,
la ele ata^indu-se o conducta din plastic suplu prin care aerul este
absorbit din sera. Tot prin acest canal, poate "ia fie introdus in
sera in unele cai^tiri ^i aerul rece din exterior.
O noutate tehnica, in condiponarea aerului din sera, este folosirea umidificatoarelor ^i dezumidificatoarelor (fig, 23). Aceste dispozitive moniate in spapul cuhivat asigura in aimosfera umiditatea corespunzatoare cerin^elor plantelor cultivate. Instalapile sini
fie complexe, avind drept agent dc umidificare vaporii, fie dispoifiiive simple care cu ajuioru] uiiui ventilator cu paleie, disperse35:a
apa in jeturi foarte fine,
47

DISPOZITIVE PENTRU PRODUCEREA BIOKIDULUI DE CAKBON

Imhogaprea aerului din serele cu plastic ducc la obpiierea unor producpi marite p. foarte limpurii. Sporirea conceutritiei de bioxid de carbon creeaza condipi foarte favorabile procesului de fotosimeza, stimulind astfel cre^terea ^i fructificarea plantelor. Dinire numeroasele aparate de producerea bioxidului de carbon, se recomandi a fi utilizate cele care au o consirucvie simpla
cu un consum redus de combusiibiL cu o greutate redusa p manevrare rapida.
Injeciorul lamelar consta dintr-un injector obi^nuit (folosit la
arderca gazelor in hucatarii), la care se atajeaza buteliilc, umplute
cu gai; butan. Buieliile se amplaseaza In afara serei |i se leagi de
dispoziiiv printr-un tub cauciuc, Injectorul poate deservj o sup r a f a ^ de lOO m^.

Ki^, 4 ^

Uiispojtittv pentru <JiIuarcat bioxidului de carbon in s&re pia.?ticft

Radiatorul cu arzalor tip lampa a fost construit in Italia p este

foarte rasplndit In serele de pe coasta Mc^iteranei. Dispozitivul
consia din corpui metalic care sc monteaza la acoperi^ ^i un arzator de forma unci lampi eu ajutorul careia se difuzeaza in atmosfera serei bioxidul de carbon ptna la concentrapa dorita (fig. 24),
Generatorul Hy-LO este un disptw.itiv convenabil datorita volumului redus p eficien^ei de nutrtpc cu CO. Generatorul are utmatoarelc par;i constructive principale : deflector, burlan, incal7!tor, amestecitor, valvuli dc securitate, manomciru, termo eapilar.
Lucreazi la o presiune mare de 0,5 kg.'cm^ cu un consum de comhustibil de 2,5 kg/h propan, ceea ce ajunge pentrtt producerea a
irei m* de CO-j. Cu aceasta cantitate poate fi tmbogitit un volum
de aer de 3 SCO cm''.
INSTALAJII DE IRIGARE
Microclimatul specific din sere cu temperaturi ridicate
^i umezeali scazuta imp Line adop tarea unor solupi corespunzatoare
de irigare care si ofere permanent plantelor din aceste constnicpi,
condipi optime in sol p aer.
In serele in care se planieaza dupa I5 aprilie, irigatul se recomandi a se efectua prin metode clasicc, pe rigole trasate cu rart(a. Apa se adtice In sere printr-un sistem de conducte din plastic,
aluminiu sau ^eavi neagra. Fe aceste conducte pot fi montati
hidranp din care se iriga in diferite compariimenie ale serei. Rezultate bune dau de asemenea conductele fle.xibile din polietileni montate la conducte magistrale care sc gasesc m afara serei,
.\pa circula prin conducte p este dirijati pe rigole prin ni^te orificii
cu diametrul de 510 cm In funcpe de debit p. de lungimea brazdei de udat,
Pentru serele Incalzite, sau serele-solar iti care se planteaza in a
doua jumiiaie a lunii martie, sint indicate nismeroase instalavii de
irigat, din care amintim pe cele mai economice,
Insiala^ia de aspersiunc cu conducte din polietilena experimeniata
la Instilutul de cercetiri agricole din Riga, consta din tuburi de
polietilena cu diameirul de 3,2 cin, momaur pe fermele serei la o
Inalpme de 3,2 m de Ja sol. tn conducta se fac orificii la distanpi
4

Cultiir*

Jc^gmelnr

c.

Hi

49

F^^2mmmssm
[ ^ tJ/>Jf!!">.\i..J.JJMA V J ^ J ^ r A ' M M f . J T ^

[^_^

-s
-l^Fig, 25 Illstalatte de itigat cu couduetc din plastic (dupa G o n c i a m l r )
vtJert gcnwali; / eoiuluiitF; 2 nablBtt*; 3 jfilniib Sr. waitsere a apei;
6

- d c U l i u d* oyiiitnu^iE a w r d l K l i - i | i J3j)erinilici

de 20 cm uncle de allele (fig. 25). La o presiune de 2 - 2 , 5 at, a

apei in reiea, acest sistem de amp lasa re a conductelor aslguri o
ploaie artificial a pe o ra^a de k m,
Instalatia ..Westdocf pentru aspersiune consta din conducta
cenirala cu diametrul de lOO mm p conducte din P.V'.C pentru
aducpunea apei in compartimentele serei (fig. 26), Reparii7area
apei se face In doua variante : la sol, sub nivelul inflorcscentelor
50

. -'^0-

. = = > ^

Fig. 26 [n<;tala|ie tip ..Wcstdodt" pentru irjgarci

a l a Wl i * fi c ] i J C ^ k c r i ; :

J tomliKiti iBiigJattati; 2 coadasti 4r irig*t| J *!!alia vaW-, i veotil mlffiiolSi

5 i-te^z4 eoBdJOJCl^; 6 djctalJu EztiiudjucLil

^1 la coama, deasupra vlrfulm de create re a plantelor. La conducte

se pot ataja aspersoare din plastic sau hidranp, In funcpe de modul
de ndare ^i de cerin^ele plantei cultivate, Instalapa este dctnontabila ^i poate fi iransportati dupa necesiiap. Sistemul de irigape
poate si lucre:re automat, printr-un procedeu foarie simplu de conianda ji control.

eiGLIOGRAnE
t , A e < i u i e r , G, M. pScrrcs a dublc parol Ac ppliciiiyleae", in Lci
caliser^ <lc I'utili^saceur des maUErt:^ pjasioiqui-i et fjnxjuit; chinib()uej'', nD, 9,
avriljnai, 19&5.
2. E r y , A, - " Emploi des mitiki^s plastiijues duns rhojtteisluire eti Grece.
In ,fi.i-vut frlnc, du n i i r l M L di! I'hort. et d e pep.", juia, ,1%-?,
3. C Cl 11 e r, D. J , ; W i l k c i , J. ContrOiIc d u d a u i t artificiel d i n s [ a
scriTcs plaiCtqai.'^ a proiaccian legumiere aa S.U.A. In Revuc franc, mlratcli.
de I'horc. ec pL-pin." avril, 1'966.
4. E d e 1 s t 6 i n, V. J , ; T a t a t i n o V, G. 1. UcrSt:ia h plionki v aascifciojdom grunte. .Moskovski rAbotil', ModiVA, 19W.
5. i , [ i i n e f , M, J, Tlie use of .plasiic tunnels n plstic grecnhonijo
in Israet. In nRevue franc, du nwrakhv ee ide ^plpiii,* 7eme colloque ju:"
les plastiques en ngfifiuliajrc, IIIB mai, 19666. F a v L l l i , R, ImpiegO di-i maccriaLi pJisticj i fuboielccttivita S^peCiiici
in ofto-norieohuri prmetta. In Mitarie plassicliL' ed HLswmeri", no. 6,
7, S, 1%9.
7. G o n e i a r u k, N, S. ^
1%5.

Ptiotiocinite lepliTi. izd*K[sri'o Colos", ^Iti-ikvi,

S. G u arie<n CO, M. Bsgcfienze con films pkscici, aeia coitura deUe

fra^ole." t a . A t t i Con^tt^SO Iinerflu.ioniilc 5ull ippHcaiioni de[c matcriipljstiche in agrieokura, 26 a.priHc. Piss, 1966.
9. M a n e s c u , B. PrijUcinc d c r GcwaSchhausleicliliauwcisc aui PlastwertStoffen. Dent. Ajcad, Aar Lansl. zu Berlin. Tagungsbiirichtc nr. SS, 196Sf,
10. M a r s h a l l .Me N e . i l Plastic GrccnLonSi: Dftign, Halting jind Ve:itilatidn I n ..^afpsr .presented et A n u l l Meeting. Ain. Soc. AgT. Etlg. JttC
Piper nr. 60+25, 1960.
52

11. M a f i i c y , P. H . ; M a r s h a l l M c N e i l Hairtns, TeniJlacinj iind

rrgulasing plasik srecnhoiiEC. In Rei'ue franc, mirajeh. de i 'hort, ct pepin.".
mai,il^J64.
12. -M a i e f, I., Tipuri aOi de oonsirncfii din mase pjasiiee folosite In w^ricultura.. In ^Fo^osirea maielor plastice In Jejuni iculcuri*' ReJactia r c v t telor ^.s^icoie, Bucurei^tU 1^66.
13. M u i j i e n b e r g d e n V a n M, PIssitc gfwnfiouse In pRevUi?
franc, du ffliralch, d* Iliort. cc dc J^pin." 7tjrie CoHi-Jque sur lc plasiiqt!^
en agrkulturf, 11 15 m.ii E966.
14. V o e l , G. .Scand und pfi{>fk[tvf hcim Einsitz vOn PlastwerksToffen
zus Gewicihshausleichtbiuweise". In ^Dcuische A^artechrtJk % Heft 4. 1966,

'

CONDIJIILE MICROCLIMATICE

Serele p adaposturile temporare sfni construcpi comsitoare. Pentru acoperirea cheltuieiilor mari de exploatare p. reali^area de benefieii esie nece5a,fa obpnerea unor recolte ridicaie dar
?i extra timpurii. Acest obieeiiv sc poate realiza cu succes cunoscfnd
bine atlt procedeele agroiehnice, c!t ^i condipile tneteorologice, microclimatul specific al acesior constrticpi p influenza lui asupra
plantelor cultivate. Stabilirea unor corelapi itttre t'actorii meteorologici ^ cerintele biologice ale plantelor este necesari pentru proiectarea unor sere ^i adaposturi economice, cu tnalp parametri lehnobgici (V o g e I - - 1%1, F a v 111 i 1966, C a c 1967),
In serele inca bile de la soare, primavara, temperatura ^i lumina
consiiiLiie factorii esent'ali in procesul de intensificare a fotosinte^ci, de cre^lere p dc^voltarc a] plantelor legumicole, Studierea
profundi a microdimatului este necesara In vederea controlului 5i
dirijirii luj In anumiie limite.
Creolerea ^i de:fvoltarea plantelor legumicole este iiifluen|;ar.a difercnpat de factorii meteorologici tn funcpe de perioada Sii care
se desla^ara ciclul biologic. Variapile elementelor tneteorologice
^i frccventele modificari ale acestora, la aivelu! vkstci dc cre^terc
al plantelor, grabesc sau hifrineaza vegetapa sub toaic aspectele ci.
MICROCLIMATUL I N BAZINELE LEGUMICOLE
Analij^a dcmenielor meieorologice in zone de actiunc
foarte restrJnsc, arata ci rolul c-el mai important il joaca valorile
p variapile temperaturii, ele fiind in perioada de primavara ji
54

-Tpoj^ -inimESa] li in|rauo|iui Bpeouitd uj S3|t: iciu ',iiuE|d njiujd

jifpsosp [0.">ijsd un Ktiiiz.ud SJBS Viideou uj IK r | up 'jn|nJ3V uiuiej
-sdinai ap; UIEIJB.^ tsuamasi^ sp Bipjsuoa ay spt.iS OJJJ: qns DUJUI
-DOti uruEj,>dm3i ro ojsnit^ IJIJEJ: iS ijif;]piii ruiniJ3i&j5 ^jijsjsotu
-IE 3iiE(n3Ji3 EiSBSJV 'I^ULtJS^'^ KjdtUQ nip t auEjaiipj.M \ueyi
V.UOZ tnp ','*JE|od ni|inniSM tiip ' j i i u e n y in|nur:a>TQ euoj^ u|p taipaj
-ip sjeuiJOj 3p DO], i^ luiSpo 3p J3 ap asvuj joun e ;Epidej; leaunisaj
-jns ULid EiEaztis^JEJBJ as Eumwn li BJEAguipd 'EJUKOU EJ?1 nj
T.toiEA v.\ ain^iciis ijfi3ej,iduj5i duiit ap EicSun[3pU| IEUI epeouad o
eijodns ,iieod ''eaea.ipoui siiciipiuin :)p niipuo:> uj 'Ji2|nDipej jnuQisis
ip iniisounj :nS'j '^lemn; 3iSo|oit^ m j n p p v* ^puiJou vajEjnSiejs^p ui
jcnEjnasj JOiJEj *in|.U[os Eanieiidum peof |i lueuoduii |Oi U Q
T h i *"l Bl
eujd aiuaxsrzaj mis i3i:ja.\ tdnj^ uip 3^3iuK|fj 3 ^ 1 ap iin:ii3i
-"sduio] E| 'duin 5p 3aan:>s o]eAj,nini tiisizsa tod s p xep "apBJ! oJ,^z
ens JOTiJniEjsdinai ie aiEOtnpSEd psunibe rausuustr sp ^isajjutJiu
3$ lapjB 'SlantA 'aiBuwi i\ '^^^f qns p^as tpmcJDdui.ii a[jJoi'EA
p u p iniuatuouJ ui jjid (in|3,i3|Aop 'n3q[r:S apn.idud '^spis.iCJise:*)
3|ijoujj,->i ,nur|d spun vzi yn% :)<; 'apjinmSaii Jo[3iuirjd |c 3iSo|0TC[
iu[npi3 r,iJEjn4tjS3p jt'ioi u'do u'es V3|uiij lod 3Jtr> tpoi^Pj fumroi
tr-Kis-^ f/ $ i ^ ^ i m v S t
--,J"*I"*-^.II
flm^y

.1.

I*.,J

ff-V

fAH/ejjj t-L

SfipSJH JfiS/

3 . 0 > " ? 1 ^ -^/J/'-f / '

ficarjle amjntite sc produc in lunije martie, aprilie, octomfarie ^i

noiembric.
Un pericol deoscbit pentru plantele legumicole fl prezinta brumele p inghe^urile, care nu numai ca stinjenesc desfajurarea iiormala a proceselor de crc^tere, dar constiluie uti impediment fn exlinderea culuirilor de legume pe suprafe-^e mari, primaTfara tjimpurju ji toamna tlraiu. Studiile facnte pe basa unor observapi ale
temperaturii in mai multe locaiitap tiin tara ( M a n e s c u 1961)
au pcrmi.s sa se localizeze ienomenuj ingheturilor p sa se stabileasca
cu desiuli prccizie frecventa lor la nivelul soluiui ffiR, 27).
In bazincle legumicole din Lunca Dunirii, Turnu Magurele, Corabia, Gala fat, Feie^ti, se constata ca dupa 15 aprilie se produce
fn medic mai pupn de o zi de Inghe^ pe an fn apropierea soluiui.
In baiineie legumicole Greaca, Briila, Calirap, Giurgiu acest inghe; 5e produce dupa 19 aprilie, pericolul fiind mai marc ca in
celelalte bazine analizate. Toui^i, in anii ctceppoiiali, la Corabia,
Calafat, Turnu Mignreje, Greaca p Fcte^ti dupa 21 aprilie nu se
produce maj mult dc un inghe^ pe an, iar la Briila, CJ^Iara^i 51
Giurgju sc fnregisirea;:a pina la 26 apnlie trei ingheit^rj pe an^
^n ceea ce privejie pragiil de lemperatura de 4'^ se constata
ea dupa 26 martie sc produce fn medie mai pupn de o 'A fnghe^
pe an. In anii excepponali, la Galafat, Gorafciia ^i Turnu Magurele
ingheiuri de 4''C se pot produce pina la 29 martie, la Fetejti
pina la 30 martie, iar fa CJIarap ^i Giurgiu se produc snglie^uri
p in aprilie.
Mergfnd mai departe cn analiza temperaturii, se observa ca valori de 6C in apropierea soluiui intilnim dupa 15 martie, mai
pupn de 0 zi de fnghe^ pc an, in bazjnele Turnu Maj^urele, Corabia, Calafat p Greaca. In celelalte bazinc din sud, frecventa
amintiia se constata dupa 21 martie. Totuji fn anii excepponali se
produc peste doua inghepiri sub 6"C pe an pina la 20 martie
la Greaca )i Briila, pina la 23 martie la Calafat, pjni la 29 martie
la Corabia, lurnu Magurele, Giurgiu, Fetc~^ti ^i pina la 1 aprilie
la Caiarap,
In bazinul legumicol Arad se inregistreaza In medje mai mult dc
o zi eu fnghe; pe an, dupi 1 mai. Tot la Arad, in ami exccpponali
se produc dupa 18 mai, trei zile cu inghe^. O zona cti zile reduse
de fnghei ]H* an este Dobrogea, fndeosebi liioralul Marii Negre.
Frecventa inghei:urilor poate fi urmarita p fn alte localitap din
\3,ts.. Astfel, la Voinejti-DJmbovi^a p Geoagiu, dupa 21 aprilie p
la Bistri(a dupa 2S aprilie, nu se produce decfi un tnghe^ pe an.
56

In anii ejfccptionali insa s-au fnregisirat zile de inghei; dupa 23 aprilie la Voinepi, 19 mai la f Jeoagiu p 2.^ mai la Bistri(a,
Frecvenia IngheTurilor consiatate din Inregistrarile facute ^
poate exemplifica. Astfe! Iri anul 1967, la Craiova si Goicea Mare,
temperatura in ziua de 16 aprilie la suprafai,a soluiui a inregistrat
J^'C, iar la Bucuri^^ii in zitia de 10 aprilie 2"C, Temperaturile cele mai scazute in acela.p an au fost Inregistrate la Oradea
4''C fn ziua de 20 aprilie p la Arad ,^''C in ziua de 4 mai,
Desigur ca aceste scaderi de temperamri, care au surprins culiurilc
de tomate in plin cimp, imediat dupa planiare sau in plin proces
de imbobocire fn serele solar (tomate, ardei p vinete) au dus la
vataraarea parpi foliare sau a organelor florifere, tn acest caz,
pierderile de prpducpe, tn funcpe de specie au variat intre 50'*.'<>
ji 90i>/ci,

Un al doilca factor climatic tu roi mai pupn limiiaiiv dar care

iniereseaza pe cultivatori, este umezeala aerului. In masura tn care
umezeala intervine ca termoreguiator a| starii timpului, ea trebuie
luati in considerape. In acc-st caz, umezeala mai ales in vecinatatea
Dunirii ji a unor riuti din (ara, poate mari $i reduce temperaturile
scazute nocturne proveniic din radiape din timpul primaverii p
toamnei,
.\lp factor! meteorologici daunatori sfnt grindjna p vinturjle pulernice, ctemente limitative in unele lucalitip pentru serele acoperite cu plaslic. In funcpe de frecven;a p. direcpile predominanie a
vinturilor de cadertle de grindina, se impuiie acordarea nnei atenpi
deosebite tipului de construcpe, orientarti serelor ^i adaposturi lor,
rezisten|ci mprastructurii ^i fixarii perfecte a materialului plaslic.
Zone cu frecven;a ridicata a grindinei intilnim fn baiintil legumicol Bu^an, Corabia, Alexandria, rurnu-Magurele p Bucurejri, Gruidinile din 16 iulie 1960 la Bucure^ti, 20 iulse 1%1, U iulie 1962
p 15 iulie 1963 la Buzau, 5 iulie 1962 la Smirdioasa-Zimnicca ^i
10 iulic 1964 la Corabia p allele au adus pagube mari serelor acoperite cu plastic.
In ceea cc privepe frecveni:a vintului pe dtrecpi, tn perioada de
primavara in sudul ^arii se disting doua frecven^e dominante : a
viniului de nord-est, rcprezentmcT invaziile de aer rece coborftc
prin zona cuprinsa inire curbura Carpaplor p gurile Dunarii }i
prin tlefilLul Jiului ^i Oliulu! ^i invaziile mai calde din nord-vest
venite fn lungul Dunarii. In Dobrogea p Jn estui Cimpiei Dunarii
esie free vent Criviiul, mai diunitor fn luna martie. In Cfnipia
Tisei se intensifica vfntul cald de sud ^1 sud-vest in dauna celui
57

rece dc nord p. esl, Toamna, frecvenp'lc dominanie ramfn aceleap.

cu deosebirea ca tn estuI Cfmpici Duuiirii este mai frecvent viniul
cald tliri vest p sud-vest.
Din cele relatate reies o serie de concluzii importanic pentru
praciica Icgumicola. Astfel, in bazinelc din lungul Dunarii fn general plantarea in cimp a plantelor lemiofile se poate face cu un
pericol redus dupa 25 aprilie. Totu^l fn zona locabtatibr Calafat,
Corabia p Turnu-Magurele plantarea este recomandabila p dupa
20 aprilie. Coiiopida p varza este indicat a se plama dupa 15
martie fn toate zonele analizate.
In condipi de protejare cu materiale plastice trebuie rtivi/ute
anumiie cpoci dc plantare. Dtipa tinele cercetari (M a n e s c u ^.a.,
l%3) pnoiejarea permite sa se fnceapa scoaterea plantelor la loc
dcfinltiv cu 2025 ^Qe mai devreme in funcpe de microclimatul
bazinului legumicol, Astfel In bazinul legLimieol Calafat la C..'\.F.Obtrpa de Sus in anul 196S Lomatele au fost plantatjs in sera
acoperita cu plastic la 25 martie, fn zona Segarcea la C.A.P. Goicea
Marc la 26 martie. In bazinul legumicol Alexandria, C.x\.P. 25
August" din Orbeasca a plantat la 14 manic, C.A.P, ,.16 Februarie" Orbeasca la IS mariie, C.,\.P. Progrestil" Orbeasca la IS
martie p C.A.P, Cernctul-Mirzanepi la 19 martie. Tot in acest
bazin a he 6 cooperative au ie>ii in cfmp cu rcifnatele dupi 20 martie, C.,'\.P. Mariciiieni din bazinul legumicol Buziu in anul 1968
a plantat tomatele la 26 martie, obpnind rezultate foarte bune,
deji se pie ci in aceasta zoni, microclimatul esie cu totul dcvsebii
fa^i de zonele situate mai la sud,
Tinfnd seama de fretveniia elementelor meieorologice a inghepirilor de primivara p de toamna, de conditiilc pedologice ^i bidrice
facem o deiimiuiire a celor mai fa%'orabile zone pentru estinderea
culturilor extratimpurii tn serele-solar p adaixssturile temporare
joase, dupa aim urmeaza (fig, 28) ;
zona 1 foarte favorabila, cuprinde partea de sud a judetelor
Mehedinp, Dolj, Olt, Teleorman, sudul si centrul jude^ului llfov,
tu soluri ujoare, aluvionare, fertile ^i CLI surse de irigatic din riuiile
apropiate p Dunare ;
zona it ll-a, foarte favorabila cuprinde pariea centrala a
judei,cior Bihor, Arad p. Timij ;
zona a 11 l-a, foarte favorabila tuprinde partea centrala din
judetui lalomi^a p partea de sud-est din jtide^ele Brail a, Gala(i cu
solurile de lunca u ^ a r e , fertile p cu apa dc irigape din rtiiri <i\
Dunare ;
58

/>-'*^ .-'-

-""Wfi-

.''. p-

X,.

e? LvL V L C A

RJJ4

Fig. 2S Zonele favnrafcile pentm cultura legnmelor In sere p adiptiFitiari sdlare

 zona it fV-a, favor;bjla cuprinde partea sud-csiita a judepikii

Consiani;a cu soluri grele, cu snrse de irigape din apa freatica p
canalul magistral din Dunare ;
ztma a V-a, favorabila cuprinde partea de sud a jude^clo'Argej, Dimbovi^ia, Prahova, Buzau p Vrancea p pane a de nor-vest
a fudc^elor lalomi^a, Galap, Braila p Constanta cn soluri de lunca
u^oare san grele brun roscat dc padure, cu surse de iriga^ie suticiente, asigurate din riuri.
MICftOCLtMATUL IN A D A P O S T U R I SI SERE
HEGinUL TERMIC

In adaposturi. Cercetarile Inlreprinse in diferite localit i p din ;ari, Buzau, I^alnita, Craiova p Bucurepi arata ca microclimatul fn adaposiurile acoperite cu mase plastice depinde fn prlraul rfnd de conditiile metcorologice din zona respcctjva, oricntarea
adaposturilor in raporc cu vfntul dominani p. n a tura soluiui. Din
observapile inregistrale va constaiat ca adaposturile acopieriie til
plaslic lasa si pairundi u^pr radiapilc solare p repn caldura acumulaia fara pierderi mari daioriti etanjciiapi aproape totals a
construcpilor. Adaposturile ofera posiblliiaica sa se realizeze o protejare a plantelor irapotnva temperaturilor scazute p a brumelor
tfrzii dc primavari. Observapile comparative efeciuate la ora 7
dimineapi asupra temperaturii aerului de la suprafata soluiui tn
ziiclc mai friguroase, de exemplu fn ziua de 23 aprilie, au avut
urmatoarele valori i in cjmp deschis 0,4""C, in adaposturile acoperite cu pelicula de poliamida 20,2"C, iar ia cele acoperite cu
polietilena 16,8'C. Temperatura minimi din interior inregistreaza
valori mai ridicate fa^a dc minima din exterior cu 23^0, iar
temperatura maxima cte^te cu 10H^C fa;a de temperatura m.ixima din exterior. S-a constatai ca Jn adaposturile nnde s-a folosit.
pcniTu aeoperire material plastic mai vecni, tcmperatura maxima
fnregistrati a fost mai scazuil cu 23C fa(a de adaposiurile acoperite cu plastic nou,
Temperaturile maxime ale aerului fnregisirate in adiposturi la
suprafata soluiui pot depi^i martoru] (leren descopcrii) cu 14'^C,
fnsa excesul de caldura poaic fi inlaturat printr-o aerisire raponala.
Pentru aceasta se recomanda orient area adiposturilor cu lungimea
coamei pe direcpa dominanti a vintului, Microclimaiul fn adapos60

turile din plastic mai depinde ^i de volumul acestora, eficienta

termica
fiind mai buni la nn \ 0 lum mai mare.
Tcmperatura
minima
la suprafa|a soluiui, comparativ Cu parcela neprotejata crepe de la soInrile grele
catre cele
ujoare, fiind mai mare pe
actslea din urma, oh tar
in condipile unui regim ^ i
termic nefavorabil In at- ^'^
^Iitfitkpiffr
raosfera libera. Astfel, diferen^ele de temperaturi
fa^a de martor au fost
ifi general de 0,1l^C
pe sol brun roscat de pa- Fif. 29
Mefsul lEmpcraturii mijiocii in seria
bloc cn plastic
dure (Baneasa) ^li de 1
4'"C pe sol aluvionar u^or
(Buziu), pentru o temperatura normali a aerului ?[ s-a menlinut
fntre O,!2''C pe sol u ^ r fntr-tin regim termic racoros (1^1 nip),
P e r j u n a r u ^i col, (1962) arata ca temperatura soluiui inregistraia la adindmea Je 10 C7n .a fost fn general mai ridicaia sub
pelicula de polietilena deceit tn parcela martor cu 0,12'^C, d;ir
excepponal a atins p o diferen^i de 3'"'C. Diferenl;ele de 2,13"C,
obpnute inir-un procent destui de ridicat in conditiile soluiui de
tipul bruii-rojcat de padure (17o,,'o) scot tn e v i d e n t eficienta termica mai buna, !n cazul pmtejarii lor cu plastic, a solurilor grele
fati de cele u^oare. Pe solurile u:j-oare s-au obpmit dlferente dc
2,13''C numai fntr-un procent dc 3**./|> ^i aceasta in caz ci temperatura aerului a fost normala (Buzau).
hi iereie-ioiar (fara incalzire}, Fiind exploatate de la sffrptui
lunii martie sau InceputuI lunii aprilie, serele-solar suit supuse vartatiilor de temperattira din exterior. Orice modificiri ale ace.stui
element meteorologic fn atmosfera, atrage dupa sine schimbari mai
mici sau mai mari tn interiorul serei (fig. 29). Inregistrarile facute
arata diferen^e tntre temperaturile medii din seri p exterior.
Observatiile efectuate asupra temperaturii medii fn aer la ora 7
arata ca tn interiorul serei-solar se realizeaza 22''C pina la 27"C
61

iS

! $ f7

f i g . 30 Mcfsul tcmpcraVuiii iniaimc In s ^ a b l o t $i sera individuali

T Jn yiti 1AIA\ 2 111 sera individuali; J tn iimosltri

fneepfnd din a doua decada a lunii aprilie ^j in cursul lunii mai. In

esterior s-au in registrar valori mai scaiute, cuprinsc intre 4C p
15C. Diferen\a de temperatura fntre interior p. exterior e m.^i
mica la incTputuI lunii aprilie, dupa care ea se mare^te la tnccpiitul lunii mai.
Valorile extreme ale temperaturii In sera-solar prezinta aspecic
spec ifice (fig. 30), Asifel temperaiura minima este cu 2'^C pfna
la 5'C mai ridicata, fa^a de aceea a aerului exterior. In It^itura
cn acea.sta, P o p e s c u (196S) a inrep^istrat cii tcmperatura niinimi arc valori mai ridicate in scra-bloc cu un volum de aer de
sod1 l.H m^ decfi tn sera individuala cu un volum de 150 m"
aer. Aceste date slut foarte neccsare pentru a stabili epoca optima
de plantare tn funct'c de ripul constnicpei. Rcferiior la teroperitura maxima, diferen;e1e sfni evidente fnire sera p exterior, atingtnd valori de 6'^C pina la lO^C. tntre ilpurile de sera bloc p seri
individuala, diferentele jxtt atinge 23^C.
Temperatura soluiui ejie influcntata direct de radiapa solari care
cade pe suprafa;a acestuia, de mi^carea tn slraturile adiacente ale
62

soluiui, de cvaporarea apei, de pregatirea terenului p de plantde

cultivate, S-a constatat ci in serele cultivate cn plante fnalte p
semiinahe, tomate, ^incte, ardei, diferentelc de temperatura fntre
sera p exterior ating valori de 1,4-'C ptna la 3,3'-C. Daca urmarim evoiuiia temperaturii soluiui in decursul a 12 ore diferentele
apar mai mari, mai ales fn allele cu soare.
In cazul culiurii dc dovlecei, pepeni !ji castravep, temperaiura
soluiui prezinta diferente foarte mici tntre sera ^i exterior. Accasi-i
se j?xplica prin faptul ca plantele acopera complet tcrenul p mi
lasa sa pairunda radiaiia solara. Plantele de casiravcp cu frunze
mari constituie un ccran care primepe energia radiata de pelicula,
din care o parte o reflecti din nou in sera.
In regisirarile efectuate asupra temperaturii aerului ^j soltdul din
sere, arata ca prin acoperirea mai devreme a serelor solar cu plaslic, se realizeaza o incilzire mai rapida a spapului cultivat ^i a
soluiui, ceea ce permite plantarea rasadului in condipi bune, Mentinerea unci temperaturi mai ridicaie in solul din sera favorizcaza
absorbpa mai inien.sa a subsianjfelor nutritive de catre planie,
prinderea totala la plantare, grabirea vcgetapei p fructificarii,
ftEGIMUL fiADIATIV

Luminozitaiea p radiatia. Dupi cum se pie maierialele plastice sint loarte iraiisparente peniru lumina solara. Fa
aceasta coniiibuie^ ^i faptul ca elcmentele constructive ale serelor
acoperite cu plastic, avind de suportat o fncarcatura mica au dimensiuni mai reduse, ceea cc scade foarte mult din procentul de
umbrire in seri. r>e5i maierialul plastic este transparent, lasa sa
ireaci mai muiti lumina numai cind este perfect curat. In cele
mai multe cazuri fnsa serele acoperite cu plaslic au o iluminare
egala cu cea a serelor acoperite cu sticla sau cu putin mai redusa,
datorita inlluentei pulberilor ^i condensului ce se depun pe pelicula _(fig.^ 31)._ Mersul luininozitatii in sera coplaza pe cea din
exterior, in afara de cazurile ctnd intervine pozipa spropirilor
care reduce din lumtna.
Pentru radia^ia solara s-au obpnui date care atesta reducerea
acestui element in sera acoperita cu plastic, comparativ cu atmosfera (fig. 32). Diferenta tntre radiapa fnregistrati in sera ^^i
cca exierioari sc ridica la valori de OJ0,2 cal.''cm^ min, intre
ortle 7 - 1 1 ji 0,20,4 caL'cm''' min, fntre ora 13 16. Din canzj
proprietipior dielectrice ale materialelor plastice, pe suprafata lor
63

eitcrioara
smt
atrase
pulberile de diferite feluri, mai ales fn localitap l e rurale, ceea cc reduce
iluminarea p radtavia care
p a i r u n d e tn sera.
Regimul
de
lumina
poate fl I m b u n i t a p t prin
adaptarea unei forme circulare a serelor, o r i e n larea paniclor la sere, cat r e punctele cardinale c e S V .--
le mai favorabile. S-au
1 S 9
n n ^ f-f jff ^ /?
luat in studiu sere d e
diferite forme p cu d i Fig. 31 Mersul luminozit^ti' '* ^' seriina verse orieniari ale coamei ; - V ^i N - S . S-a calculat in procente ilutninarea la nivelul exterior construcpei p iluminarea fn interiorul acesteia. Din da tele obtinuie se constata ca_ serele din poliesteri de forma scmicirculara au cea mai mare iluminare interioara (83','o),
fata dc sera de forma tri//p
ungbiulara
(Nisen
1966). Cea niai
redusa
iluminare la ambele orientari se constata la sera
cu pantele sub un unghi
de 15"". Tnfluenia orlentarji serelor se eviden^iaza mai mult In serele cu
forme circulare sau
cu
pante a v i n d i n c l m a p a dc
45x\stfel
R o z oV
(,1964) constata ca Iti zi In mdi!^f!$lara'
-fn sirs gsspcfiiii^psliekkn,,
lele CO cer senin, ziua la
a?
orele 10 p dupa orele 15,
Iluminarea p radiavia gloi S S ^ I I !Z i$ ft !S ^ 17 i,
bal a este mai mare in a d i Sr3
posturilc orientate n o r d Mersul
radiapei
Kolare
global*
Fig. 33
sud, coniparativ cu adain zi Srenina
posturile orien late vesi-est. J sffl on ptjstk; I wrU eii sclcli; i - ataaorffri
iS

64

Calitatea luminii ^i fotoselectivitatea. Se jtie ca radiapa viiibila

joaca un roi important tn viata plantelor, actionind In mod frecvent asupra fotosintez.ei clorofiliene, creperii, fructificarii, morfogcnezei, formarii de pigmenp p. de viiamine, Cercetarile efectuate
tn vitro, la lumina naturala sau electrica, au scos tn eviden^a acpunea diferitelor domenii ale spectrului radiatiei solare asupra proceselor fiziologlce p biochimice din plante,
Pentru ridicarea productiei fn sere nu sfnt suficicme metodele
agroiehnice, este necesar sa se urmare3.sca intensificarea procesului
de fotosintezi. In acest sens sint deosebit de valoroase materialele
plastice, care a Li prop rie tati fotoselcctive evidente descbizind posl
bilitap considerabile tie marire a productiei legumicole ^i de ridicare a calitipi ci.
Cunoa-^terea profunda a transparenp-i optice p procentului dc
transmiterc a radiatiei fn diferite domenii ale spectrului are o imporianfa deosebita peniru dirijarea procesului de fotosintc^a, Este
ctinoscnt ca acesta a,re loc sub actiunea radiatiei cu lungimi de und?
cuprinse intre 0,38C,76 microni. In acest sens esie foarte importanti ^i acpuuea radiatiei fiziologice ultraviokte p infraro^ii.
La insiitittul dc fizici agricola din Lsiningrad, s-au studiai trei
tipuri de materiale plastice sub forma de pdicule ; acetat, polietilena p poliamida (perfol). Din cxpcrientele efectuate a reiept ca
toate peliculele slut transparente in proportie de 8990*Vo la razele din partea vizibila a spectrului solar. Comparativ cu sticla
peliculele lasa sa treaca razele ultravioleie active biologic cu lungimea de un*la de 0,295 microni. In ceea cc privepe partea infraTops a specirului, pelicula de acetat se deosebepe pntin dc sticla,
iar pelicula de poliamida este mai transparenta, Pdicula de polietilena este foarte transparenta pentru razele infraropi.
Transparent materialelor suple dupa o folosire indelungata tn
teren se modifica sensibil,. Astfel tn limp de doua luni de exploatare
peliculele fp reduc transparenta la razele ultraviolete cu circa 20%.
La materialele plastice rigide modul de iransmitere a radiatiei
solare este diferit. Astfel polistirenul lasi sa treaca radiapa solara
tn proportie de 90"/[:i in domeniul cuprjns fntre 0,761,7 microni,
fa^i de sticla tare asigura o treccre a razeior tn proportie de numai &2*/H>. Poliesterul armat, esic in general pupn transparent la
razele ultravioleie (0,3-0,35 microni), iar in ceea ce privejte
penetrabilitatea tn partCa vizibila a spectrului (0,38- 0,76 microni)
este pu^in inferioara sau egala cu cea a sticlei. Materialele rigidc
S Culcuii

Ic^jaclar

c. l I J

^5

sfnt transparente pentru razele infraropi (0,762,0 microni) iar

pentru cele cu lungimi de unda de 2,53,5 microni sint op ace.
Un deoscbit interes prezinta cercetarile facute fn ultimii ani dc
F a v i l l i (1966) asupra foioselecrivitipi materialelor plastice.
Studiindu-se iransmiterea radiatiei fiziologicc la materialele plastice color ate diferit, s-a constatat ca aceasta variazi tn functle de
unghiul de incidenta al razei de lumina p colorapa data prin pigmentii folositi tn procesul de fabric are. Colorapa maierialelor suple
reduce tn general penetrabilitatea radiatiei vjzibile tntr-un procent
de 1254"/(j. In ceea ce prive^tc materialele rigide, diferentele
tntre placile incolore p cele coloraie sint mult mai reduse. S-a
stabibt ca 111 domeniul radiatiei infraropi cu lungimea de unda dc
ptna la 1,5 microni se evidentiazi tn unele caznri o reducere a
capaciiatii tic transmitere a luminii, iar la lungimi tie unda mai
mari dlfere^Hele dispar complet.
Inregistrarile biometrice facute tn serele expcrimcniale arati o
crcjtcre vegetativA actentuata a plantelor de loniatc sub pelicula
colorata fn albastru p ropi. Dc menponat ca sub jwlicula albastra
crejterea a fnceput imediat dupa plantare, iar sub pelicula rope la
3d zile du]>a plantare, ceea ce a determinat ji diferente sensibile dc
productie la tomate, planta cu care s-au initial experimentarilc.
REGIMUL DE U M E Z E A L A

Din observatiile efectuate sc observa c i umezeala reUtiva a aertilui fn serele acoperite cu plastic este mai ridicati decfi
In atmosfera p tn serele acoperiie cu sticla (fig. 33). Astfel, tn
cazul cultivarji tomatelor, cfnd In exterior temperatura atinge valori foarte ridicate ^i umezeala foarte scazuta. In sera cu plastic
umezeala variaj^a Inire 6595'^.''o- Valorile cele mai ridicate s-au
tnreglstrat tntre orele 7S ^i 186 iar cele mal scazute fnirc
1216, Intre umezeala din sera de plastic 51 cea din sticla diferenprle ating valori reduse (5150/0), cele mai mari tnregistrJndu-se
tntre orele 184. Tn sera de castrave^i, umezeala In regis irati In
cursul perioadei de vegciatie ]a ora 7 urmeaza 0 curba uniforma
la nivelul de 8OO/0, cu Uijoare scaderi.
In ceea ce privejte mersul umezelii relative a aemlui fn cursul
zilei, se evidentiazi faptul ca ea urmeaza mersul temperaturii csrfcrioare p iitterioare, !n orele de dimineata p noapiea fiind ridicata,
iar jn orele de la amiaza scazuta. In serele bloc umezeala este mai
redusa tntre orele 818, .fnregistrtnd valori dc 50''/o80"/oi iar fn

66

serele individualc tip lunel tntre orele 18'4, atinglnd valuri de 6G*i/ft
95 ,.'<).
In modificarea umezelii
aerului din sera mai trebuie avup fn vedere p
alti factor!. Astfel udarile free vente pe brazde
sau prin aspersiune mai
ales, care au loc In conditii de temperatura moi2 m ^ ZS ^ S2
derata, tiuc la ridicarea
conpnutului tn vapori cu
1,5--21,1 g/m^ mai mull
decit fn sera fari udari.
Volumul diferit de aer al Fig. 33 Mersul umezelii relative a aertituj
serelor, a duce modifican
!n umezeala absoluia p relativa. In acesi sens 'f e k 1 e c v (1966)
a sludiat umezeala absoluia th sere cu suprafete diferite ^i velum
dc aer diferit. Din rezuliaiele oi^tinute a constatat ca continutui
\\\ vapori de apa este eel mai sca^ut fn orele cfe la amiaza
(1219), fn zilele senine. In sera se constata o mirirc a umiditatii absolute, cotuparativ cu cea din teren descopcrii, tare fn
perioada .10 marrie 15 mai alin|;e o difcrenta de 1,07 g/m*,
iar in intervahil'de 20 mai 30 iume de 0 , 5 - - ! g/m',
Pentru maxerialele plastice suple, ca polietilena p policlorura de
vinil, .specifics este formarea unui condens pe suprafata interioara
a pellculelor care acopera sera. Cflnden.satia se produce sub forma
unor picaturi mai mari sau mici, care la un inoiiieiit dat pot forma
fi un strat (ftlon) subtire (fig. 34).
In acest sens s-a calculat cantitatea de condens tn g/m^ care se
tomieaia fntr-o .sera pe suprafata de 125 m- cu un volum de
170 m*, acoperita cn pelicula de polietileni fn grosime dc 0,15 mm
(tabelul 5), Din dittele taJbelulni se constata ca la ora 8 se formeaza un condens putemic iar la ora 17 acesta scade la valori
ncicmnificativc. Exista o corelatie directa Intre nivelul temperaturii serului, umezelii relative din sera ji condensului dti. pe pelicula.
Este piui, prin analogic tu stiprafetele metalice, ta filmul de
condens format la suprafata peliculei din plastic tmpiedica trece67

lea caldurii- Condensui

influenteaza direct coeficieniui de convenpe, tn
masura mal mare daca
este sub forma de film si
fn masura mai mica daca
este sub formi de picaturi. S-a constatat ca filmul de t^jidens reduce
palrundcrea radiapei solare lotale p infrarofii In
seri p din sera (IVl a Fig. 34 Formarea condensului pe lata in- n e s c u 1965, \V a 1 tcrioari a peliculei de polietileni
k e r 1965 p C o t t e r , W a I k e r 1966).
Din observatiile facute s-a constatat ca la panouriie sau prelate lc
care acoperi serele, rasadnitele ji adaposturile temporare cu fnallimca de 0,500,70 m, in lipsa cnrenplor de aer, picaturile rezultate din condensarea valorilor de apa se mentin pe pelicula fi nu
cad pe plante sau sol. In sere cu o fniltime de 1,82,20 m din
cauza curenplor de aer exieriori care m i ^ i pelicula, picitnrilc cad
pe planie sau sol. S-a mai observat ca In momentul dnd se formeazi un filtru continuu pe pelicula, adica picaturile se contopesc
datorita pozitiei verticale a acoperijul ui, condensul se scurge in
mod continuu, mai ales noaptea p diminca^a, cizind pe plante.
ToMul S
Condensul format |t partea interioari a p*lioull da pollettleni
Jtaieri

Umsxcata ila. %i
a aemlui In Bia

pe p^icuti

21,1

35

40

IS

27,5

15

17

25, S

54

On

Condensarea pe pelicula prezinta aspecte poz.itivc dar p negative.

Pentm plantele Ic^uniicole, tn mod deosebit pentru castraveti con-densul poate fi folosit ca o sursa de irigare p meiipncrca unei
umezeli ridicate a aerului in timpul perioadei de vcgetatle. Asifel
pelicula care acoperi rasadai^a sau adapositil se scutura cu mtaa
sau mccanic, prin vibrare fn fiecare dimineati p scara, ceea^ cc
face ca picaturile dc condens sa cada pe plante, de unde apoi se
e vapor a, O parte din ele In caznl unei condensatii puiemice, cad
pe sol p ridica umezeala acestuia. tn sere aceasta operatic este dificil dc executat, lotup condensul influen^eaza pozliiv umidiiatea
aimosferica fi cbiar pe cea din soL
Meupnerea condensului pe peUcula in zilele senine cu temperaturi tn exterior de 25" 45'"'C, duce la arsuri pe planie, fn momentul catlerii picaturilor pc frunzele acestora.
eiLANTUL ENERC^FTIC (TERMIC p RADSATIV) IN SEltE SI A D A P O C T U R I

Radiatia solara care pairunde tn sere sufcra modificari

esentiale, ce se produc in buna parte o dati cu trecerea ei prin maierialul care acopera consiructiile. Bilantul radiativ fi caloric din
interiorul serelor este influentat de radiapa solara care contribuila schimbul general de caldura, dc mijcarik de aer, transpiratia
plantelor fi cvaporarea apei din sol. l..a aceste fenomene complexe
participi temperatura fi umiditatea, cvaporarea fi condensatia,
plantele, solul, constructia ^i instalapile sale.
Folosirea bilantului energetic in proiectarca consirucpilor legumicole, cbiar fi a celor mai simple are o importanta deosebita. Cu
ajurorul bilaiiptltii energetic puiem sesiza cele mai mici modificari
ale climatului din SLTC, rasadni^e p adaposturi, pentru a stabili
schimbul cone ret dc caldura tn apropier?a soluiui, inire sol fi aer
fi la nivelul acoperifului. important este fapiul ca bilantul energetic da posibilitatea determinarii concrete a pierderilor de eildura,
O dati cu extindcrea serelor tncilzite primavara timpuritt, meloda bilantului energetic va trebui larg folositi in constructia serelor acoperite cu plastic tncilziie de soare sau fnzestrate cu instjlatii peniru coiiditionarea aerului.
In acest sens s-au facut numeroase cercetari, Astfel N i s e n
(19621966) a studiat evolutia radiatiei totaie, fu'lanpil radiativ
in funcvie .de forma fi orlentarca serelor. L a k e ^j.a. (1966) a constatat ca iranspiratia plantelor In serele de plastic esie fn corelatie
directi cu radiapa solara.
69

R o j a n s k a i a si K o l i a s o v a
(1960) fi B o u c h e t fi
D a m a g n e ; : (1967) au cercetat ccl mai complet pina acum bilantul energetic din serele fi adaposturile acoperite cu plastic. In
acest sens s-au cfcciuat experiente In dc! ungate cu ajutorul unci
aparaluri modcrne dc investigape, astfel ta fn uncle cazuri, fn afara
de formuk'Ie empirice, s-au pumt stabili expresii caractcristicc. Toti
acepi autori sfnt de jtcord ca microclimatul serei de plastic este a
functle a tuturor comjjoncnielor ce fac parte tlin bilantul energetic
(radiapa solara, temperatura, schitnbul de cilduri, cvaporarea fi
condensarea), lntre aceste elemeiite are loc o Inieractinne continua.
I L A N T U L RADIATIV

Pentru cakulul bilantului radiativ trebuie avut In vedere bilantul energetic la suprafata soluiui fi la suprafafa peliculei
care acopera sera, fufnd fn considcrare atft fata txterioara eft >!
fa|a inter to ara a peliculei din plastic. In acest sens trebuie repmit
ca din radiatia directa p infraro^ie care trece prin plastic, n partr
este rcflecTaia inapoi tn exterior, iar o parte este reflcctata catre
sol, unde este absorbita imediat. Radiapa infrarofie absorbita de
sol este re flee lata dc acesta fi cedata peliculei de plastic, de unde
sc reflecti din nou fn exterior.
-Aceste schimbiri fi modificari ale radiatiei infraro^ii care in
limpul zilei pairund in sera tar noapica ies din sera, provoaca scaderea temperanirii p implicit racirea aerului. De aceea unii specialipi sint de acord cu faptul de a atribui radiatiei infrarofii un
fol hotaritor In modilicarca temperaturii fi microdimatului in sc
rcle acoperite cu plastic.
In legatura cu bilanjul radiativ, R o j a n . s k a i a p K o l i a s e v a
(I960) In urma unor studii efeciuate cu ajutorul unci aparaturi de
Inregistrare perfcctionate, demonstneasfa, cSt pelicula fiind transparenri la radiapa infra.rofie favorizcaza racirea sau fncal/.irea aerului de sub pclicLila dc polietilena ^i aduce modificari escnpalc jn
microclimat. .Astfel sub adapo.sturile acoperite cu plastic, tn noptilc
senine racirea aerului p sciderea temperaturii este uneori mai puternica decft In exterior sau egala. In timpul zilelor cu insolatie
puternica, fn sol sub plastic temperatura sc ridici la valori foarte
ridicate, acumulfndu-se camiiati mari de caldura. Diferente 5I modificari ale radiapei se fnregisireaza constant fntre terenul protejat
cu plastic 51 eel neprotejat. Rezulta ci pentru incalzirea construetii7 0

"

'

lor desiinate cultivirii legumelor primavara timpuriu, sursa prineipala o constituie radiatia solari,
tn serele ^1 adaposturile incalzite, datorita radiatiei solare solul
acumuleai:a o cantitate de caldura care se adauga la caldura radiata
dc conduciele Incalzitoare, O data cu mirirca cantitapi de cilduri
consumul ei crcftc atft prin evaporate cit fi datorita fluxului turbulent din sol, Sc constata c i pe terenul tncalzit acoperlt cu polietilena de^,! temperatura .soluiui este mai mare dccit in terenul acopcrit dar nefncalzit, diferenta de temperatura fn aer este foarte
tnica. Aceasta cnostaiare a dus la concluzla ca incalzirea soluiui
nu este suficienta penirti a putea creea conditii optime de temperaturi plantelor cultivate.
In adai>osturile fari fncabire. In caz de fnghc( nocturn, tcmperatura scade uneori sub valorile inregistraie fn exterior. Acest fcnomen dc inversiune termica tnregistrai fntre adapo.si fi terenul
neprotejat, se ctpHca prin transparent^ plasticuiui pentru radiapa
de lungime mare de unda emka de sol p planie. B r u n f,a. (1966)
fi C a b a l l e r o f.a. (1967) explica fenomenul amintit prin actiunea vintului, iLirbutenta aerului In interior fi lipsa dc etan^iiate
a adiposlurilor. D o n a u d fi P e r f u n a r u (1968) arata ca In
noptlle cu fnghet natura soluiui accenniea:?a inversiunea termica,
Astfel, pe solurile ufoarc cu putere radiativa mare, inversiunea este
mai iniensiva decit pc cele grele, .Sub pelicula de polietilena aplicata direct pe sol, pentm mulcire, inversiunea devinc loarte
frLicvcnta,
In adaposturile acoperite cu polietilena au loc modificari ale bilan pilul termic, ale caror cauze nu sfnt Inca bine stabilite, dar
care conduc la ridicarea excesiva a temperaturii.
In legatura cu aportul diferitelor componente ale bilanpilui lermic la creaiea unui microclimat favorabil plantelor adtivaie sub
plastic, R o z o v (1964) consiata tn experientele efectuate la Academia agricola din Moscova ca In decursul a 24 ore, fluxul tui'bulent in aer ^i caldura de evaporare sfnt mai reduse sub plastic dectt
In terenul neprotejat. In timpul zilei fluxul tk caldLira este mai
mare sub plastic, iar celelalte doua componente sfnt mai mici CD^
valoare, afa dupa cum reiese fi din datelc tabckilui 6,
B o u c b e t ^i D a m a g n c z (1967) au studiat teonetic ^l practic
schimbul de caldura prin peliculi fi conducpe^convectie p rolul
lor tn bilanpil termic fi eel energetic. In acesi sens au slabilit ca
marimea fluxului de caldura in cazul serelor acoperiie cu plastic
poate sa fie mai mare sau mai mica tn funcpe de modul de fixare

7t

Tabelul 6
Bilantul tormic M radljitiv sub adIKposturt dtn palietireitS $1 I n
de$coprit (Cal/cm^,i'h)

teren

[tlupa R. o r o >
BiiaJi^ul null j t i V

Vgkiiaatel*

fisban
(klUldA

La

BJIaitSuJ

Radi[^llC,
l&td

24

Eilan-

Flfisuf

cdtdui'^
A;
f^dfilti* In ]

tenJc

rile da
cdldui^l
pntrii
cvaporere

IfLuEul
tlillMf-

tesLl a t
Sa aifz

ore

Ad4lHt din palictilcnl

122

4&7

220

-^l45

36

!3

90

Teren deacoperit

100

169

175

-{-194

28

57

109

D i n TU
Adipost fJin polietilenS,]
Tcrefl degcoperit

113

475

176

-i-mi

118

17

46

97

461

144

-1-220

89

42

ea

44

o c t u i- a
Ad^pC^t d i n policiileiia

12

44 36

82

Teren descoperit

31 2

ei

20

al peliculei, de sistemul de Incalzire fn Interior fi de etanjcitatea

constructiei. In serele acoperite cu polietilena sau P.V.C. perforat
bilantul caloric, va prczt^nta valori foarte diferite fata de serele
acoperite cu polietilena tnireagi.
La pierderile de caldura cauz:ate de reflectia p pierderea radiatiilor cu lungimi mari de unda se adaugi fi pierderile prin conducpe-cc?nvectie. D u p i cum se pie, acestea sfni conditionate de diferenta de temj>eratura din interiorul fi exterior ul serelor ^i de rezistenta termica a peliculei acoperiuiare din material plastic,
Cercetarile efectuate d e V o g e l , I - a n c h o w fi H e l s s n e r
(1961) au demonstrai ca rezisten^.a termica se poate reduce folosind
doua strattiri dc polietilena sati, afa cum se aplica tn unele ^ r i ,
un strat de policlorura de vinil fi un strat de polietilena. Acest
lucru este valabil p peniru serele de slicla unde pierderile de cilduri pot f] reduse simtiior folosind captuprea peretilor cu pelicula
72

'S-^S'C

-i'-rc

-2'i~-rc

Fi, 35 ~ Teinl>cratuia in serele p ad&porturilft solar, in funcpe de temperatura eTterioarS p num^rui de ^n\'el ttoare
a in adSpostJ * in St*4

de polietilena. In acest caz valorile radiapei directe solare care

intra in sera scad de la 95--1C6 Kcal/cmV24 h la serele cu un
singur strat de polietilcna, la 6d Kcal/cmV24 h la serele cu 2 stra^
luri de p(}lietilena, ci:ea ce tnseamna o reducere de .15- 4O0/0In scbimb se constati tnodificari esentiale ale regimuluj termic.
Temperatura aerului In serele cu doua straturi de polietilcna esu;
cu 2,58,0C mal mare comparativ cu serele acoperite cu un strat
de polietilena.
Tdfiefwi 7

Coiuumul de ciLlduri (mil Kcat) necesar pentru menflner^a In seri a unei

temperaturi de -|- II C
(dupa Vogel^i H c i s s n e r )
ComEumwl de i;ltJur3. la serS

en tiptusi- \ *=" '^P"4i-

Data flbwrviifwi

2431 octombrie

492

17 Tuoienlbrie

505

m,

42$

CaQSddltll

Difcumla

r^|Xl4t
(lii%Haira

46

1(1

79

IS

73

C a p t u p r c a serelor se face pe toata suprafata sau numai pe perepi laterali. Din datele institutiihti d e te^umicitltttra din Grombeercn reiese ca prin aplica rea acesiui procedeu, consumul LIC caldura
se reduce simtitor, iar tcmperatura se ridica cu cfteva grade d u p a
cum se constata d i n tabelul 7.
Cercetarile ficute fn Japonia .fi fn lara noastra la Stapunea experimentala Bu2iu in diferite tipuri de sere ^i a d i p o s i u r i cu aeoperire sjmpla p dubla, a scos fn eviden^a faptul ca la o temperatura exterioara d e - -7'^C, tn adapostul cu o singura pelicula sc
realizeaza .5'^C, iar fn a d i p o s t u r i l e cu doua pelicule 1 . . . 2"'C.
In sere situatia este diferiti (fig, 55). Pentru perioada mai cald.f,
din ^aprilie, protejarca dubla a serelor ridica tern ptir atura cu 1,2"C
ptna la 1,9'-'C, ccea^ ce pentru zilele cu fngheturi ujoare de
1.,.2^C este suficicnt pentru a salva culturile.

E I B L I O G Ft A F r E

1- B o u d i e t^ R., D j i n a g n e z . J. fitude c?icorctiq tie du bilin d'cncfgie id serrrs. 4-eme CoD^res ln\%. dti Chluf., c- 1* climit. Parii, mil
1^7,
2, C o ' E e r , _D. \, ; W i l f c e r , J. ]V. Glifnati: liyiniditj,' ititfrreU-

ijonshipe in plaitk grccnliouse, tn Proc, Amur. Sor. hortir. Science", 89,

1%6,
3. C e k u n o v a , Z. 1, Lspdl?:ovanic plionok d i k virijcivitiia TIS*(I?
J ijvoscei. In Priineiienl/C sinieiic^inili plionok v ovo^CfvoJstvc', Selhozglii?., Moskv*, 1^59.

i, C a b a l i e r o ,

A.; Andres, J.; Agnilj, J,, flurbuJ, M. Stiuatiotis qui

conduisent _A. dt-s tOTiipcfMurK plus faibl sous plastiquei qn'n I'eM-erifur.
In Ti;thnit,il ComnjunLciiioiw of E.S.H.S." no, 9, Simpo7.ium ^Pksiici.

on Crops", Torino, \A1^ Novetnber, 19i67.

5, M a n e a c u , B. ; _ p o n a L i < J , A. P e r j u n a . r u
R u K .i n d r a Unc(e reiultiic .prtvtntt frecvcnf,% iMlpL-ratn rflo!- sc^Z^Wf tn bazindc I eau
miooje din siidill p sud-L'stul Cimpiei -Dmnarii. fn LCrari sttinfifici
ice

I.C.H.V.- vd, IV, 3Vcure^t[, 1*64.

6, D d n a t i d , A. j P c r j u n a r n i t n ^ i i n d r a

PrfTetiirea p comba*

Cerei bnimdor fi i nghejiuri lor -de nnapie In lesumicnllnira ^i fKHnicu-h u rJ,

Edttura A^ro-silvica, Eeufe.fTi, I95S.

7, Fa v i l l i ,

R. ^

MaccrU' plasiisi-bL- a foco s*leiiivitk

specif tea per 1,1

SOpertura del| serre. In Maierk plastiiihe ed elastcmner]", nr. 3, 1%.

S. G a c , A. A prt>pOs des phiiomines thermique^ d.lns les ^errei. In
Revue Horticttlc" nr, 2 27(1, 1967.
9, G a v r i l o v , N . I. Ispolzovinie wrfnecinoi cnerghii v ta^i^ionOm
grunte. Moskovski rabucii. Moskva, 19Ki3.

74

10. L i k e , L. G. ; N e i l e , F. E. ; Po^s cj a w li,a i T*, J. D. ; E d vwArd^, B, 1, Seasons variation in rbe iraiti^iriTion of greenhouse

pdsncs. In Aricelisjraf ,MeiJ3orolo;y'"j 3, y.H, 1966.

11. M a ' t i e ^ e w ,

B.

Qu!lques aspects iiu iniL-3Mjditn.it tians Jcs abris en

piasiiq^ie. In Thtvkal Cominuiireations of 1.S.H.S, nundwr 9". Simpozium Plasiic5 on cfcfis", Crfl(ps undef i>!asiks", Torino, .14-'17 NovemLor, 1967.
12. N i s t n , A. Conrriburinn a T^tude d ipropritTC^ des materiaux de
reeouvreniftnt des constructions horticoles ec 4es consequences de lewr uciJisscion. In Builecin Inst, AgrOn., Stat. RcchercSc GcmblDux", X X V I I ,
23. 1959.
13. R o 7. n V , ^ . F, Lduci^onie illkroalima t a pod plionocinimi ukrit iaini
na 51)1 neci nom obfljreve, tn Prymnie polrllWfn'rii plionok Ov o^pvodst I'f'.
1 zdaCefsti'O Kci1oc", MosStva, 196+.

1^. R o i a n J k a i a , O. D, ; K o l i a s e v a ,

V, A. TeisIoTot balaas t

mKrOfJlimat utepliiMiovo grunti pri ispo]z[>vinii Jiohebih nknttii in polieii,leili>voi -plionk!. In Slxjrnik trndov pe igronomicesltui fiiike", Vipusk

S, Mosfeva, 1^60.
15. T c k i e e v , G, Folosirea serrfor din polietilena pentru producerea
tomatntor fimpnrii. In ^Consf^ruirea iciitiuBci iniernajionalS. Cultura Itgumelor un sere." Cenfrtil de dotumenrafe agtii<ol3, Buetiir-sjrt, 17 stof,
IW^.
16. Y o g e l , G. ; L a n c h O w, j , ; H c i s s n e r , A . ; Die Verwendunt;
von Poly ashy lenfoJ ie zur T nnenveirkkf eidunj; vOn Gcwiichshausern. In Der

Deufsclie garcetkbau". Heft 10, 1961.

[V
AGROTEHNICA
SI SERE

GENERALA

IN

ADAPOSTURI

JOASE

ALEGEREA TERENULUI ^! L U C R A R I L E S O L U L U I

A legere^ p pregatirea terenului fn conditii optime constituie o lucrare de prima necesitate. Sint indicate terenuri cu soluri
u^oare, Juto-nisipoase, fertile, permeabjle, cbiar cu o mica panta
pentru scurgerea apelnr p cxpuse la soare, Se vor evita terenurile
eu citces dc apa, reci, infeciatc dc bob p. daunatori, tn special de
nematozi ^i rozatoare. Sim de preferat terenurile adapostite natural, situate pe terasa a doua a rturilor, ceea ce permite incalzirea
lor mai rapida in primavara, Se vor evita terenurile din vecinatatea imediaia a rinrilor, care sc incalzcsc greu primavara iji cu apa
freatica la adtncime mica.
In vederea plantari) culturilor se acorJa o aten|ie deosebita lucraril soluiui. Se ^tie ca plantele leguinicole cultivate prin rasad,
fie ca au sistemul radicular crescut pe vertieala Jn sol sau aproape
de suprafata soluiui, esploreaza un volum mare de substrat nutritiv. Specifica tcrenurjlor cultivate cu legume este folosirea rcpetatg
p intensiva a ii'igaTJei, ceea ce conduce la tasarea puternica a stratuLii aralsil, redueind capacitatea de aerape a soluiui,
Terenurile destinate plantelor legumicole cite bine sa sc mobilizezc la adincimea de 3033 cm. tn unele cazuri se recomanda
folosirea sub sober ului, la adincimea de 5070 cm in func^ie de
sol, ^ l e f a n
[19(J6) rclateaza ea Jn S.U.A., pe solurile mai
grele, se practica des fund a rea terenului la adtncimea de 1,25 m
realbtndU"se o afinare puternica, tn profunzimea soluiui. In urma
76

cxeeutarii lucrarii de desfundat s-a constatat o penetrate mai rapitla a apei p crejterca viguroasa a radacinilor la plantele cultivate^,
Pe terenurile ujoare, de natura aluvionar-nisipoasa nu este indicata
folosirea subsolicrului, aratura cu plugul fiind suficienta, pentru
ntobilizarea stratului arabil.
Dupa aratura de toamna sau primavara se efectueaza o lucrare
cu. grapa, pentru nivelarea brazdelor. Pentru marun;irea terenului,
merninerea unei aeratii puternice ^i asigurarea unei stari ridicate de
aftiiare a s>t}lului .la 'adtncimea de 20--25 cm. In numeroase ;ari
se fobse^te freza, iar Jn lipsa acesteia dlscuitorul. Lucrarea se executa primavara tnainic de plantare cu o deosebita eficacitate pentru reali2area unui pat nutrlliv favorabil plania-rilor.
Practica uniiit(ilor cultivatoare de legume arata ea pe terenurile pc care se constmiesc sere solar sau se monteaza adaposturi
temporare trebuie executate pJna la plantaTC, eel pupn _doua lucrari cu cultivatorul ^i g''apa, pentrn tlistrugerea buruienilor si
menpnerea soluiui tn stare aftnata. In ca^ul ca terenul este baialorit din iarna, trebuie sa executam In primavara cu eel pu^n
12 saptattiini tnainie de plantare o aratura superficiala la adtneimca de 15IS cm. Aratura sc grapeaza imediat ^i sc niveleaza,
Nivelarea terenului se cxecuta tn funcjie tie relief ul terenului
si de gradul lui de denivelare. Se folose^ie nivclatorul N.T,-2,&3
dupa diberarea terenului de plante premergatoare p dupa o prealabila aratura facuta in scopul mobilizarii terenului la suprafata.
Pentru a evita aderarea pamtntului pe lama nivelatorului ^i a se
realiza o ni vela re ctt mai perfecta este biiis ca lucrarea sa se efectueze pe un teren pupn umed.
O con dit! e escnpala pentm ob^inerea unor produced mari an
de an, este inj;ri^area de baza cu gunoi de grajd semidescomptts,
tn corpora rea se efectueaza sub aratura adtnca o data cu Jngraj^amintele rninerale.
Din cercetarile tnireprinse la Imtitntid de cercetari pentru legimi'icuhara ft floricultura, la Ciolpani-Ilfov cu diferite sisteme de
ingrajare a culturilor dc legume a rclefit ca cele mai bune re^ub
tate se ob(in ctnd folosesc scheme ^tiinpfice de aplicarea Ingrajamintelor tu funcpe de spedile cultivate. La tomate p vinete cultivate pe un sil brun-r05cat de padure, 20.10 tone/lia gunoi de
grajd s-a aplioat o data cu aratura de toamna iar pdmavara prin lucrarile pregatiioare ale soluiui fn vederea planta rii 3 0 0 - 4 0 0 kg.'ha
superfosfat p 100150 fcg/ha sare potasica._Pc sol aluvionar producpa cca mai mare s-a obpnut la admiiiistrarea din toamna a
77

600 ks superfosfat ^i 300 kg ^ r e potasica la hectar, tnsopiH in

primavara la aratura superfidala sau la lucrarea soluiui cu discu!
sau cultivatorul la adincimea de 1215 cm de aplicarea a
25G--300 kg/ha a^otat de amoniu,_ 150200 kg/ha superfosfat p
80 kg/ha sare potasica. La var,?a timpurie cultivata pe soluri aluvionare, pentru ingra^area dc baza s-a constatat ca cele mai indicate
doze de fn graham ime sfnt; 20 t,''ha gnnol de grajd tn amestec cu
400 kg/ba_ azotat de amoniu, .320 k^'ba superfosfat p 150 kg/ha
sare potasica administrate toate o data cu lucrarile tie pregaijre a
terenului pentru plantare fn primavara, Prin fncorporarea acestor
r
do^e de fngrajaniinte tn doua straturi ale soluiui (G10 cm ^i
i^25 cm) s-a obpnut un spor de producpe de 3 .^00 kg^'ba f a p
de incorporarca obijnuita fntr-un singur strat.
La cartofii limpvrii s-au dat 40 t/ha gunoi de grajd tn comhinape cu 130 kg azotat de amoniu, 220 kg superfosfat ^i 100 k^
sare potasica la bee tar.
La casiravep'i cultivap tn a sol amen te legumicole dupa tomate
Sngra^ate varianta la care s-au dat 250 kg azotat dc amoniu,
450 kg superfosfat p. 125 kg sare potasica la beetar, a rcalizat o
producpe de 38 70Q kg/'ha eu un spor de 9 100 kg fa;a de varianta
netngrapta.
Insuficienva gunoiiilui de grajd ne obliga sa apelam la alte surse
de fngra^amitite, dintre t:are cele mai bune rezultate le dau composturile din restitri vegetale ^i tngraja min tele verjzj.
Compostarea resiurilor vegetale se realizeaiia astfel : ' vrejurile
de plante rccoltate din _cJnip tnainte de a se usca se toaca p. se
aijaza tn platforme 'special amenajate cu lapmea de 4 in p tnalpmea de 2 m fn straturi de 2550 cm. Pentru fiecare strat se
adauga un strai de gunoi de gra id proaspat gros de 1015 em ^i
superfosfai^in cantitate de 350 kg la 20 m ^ de compost. Fiecare
strat j c uda cu apa pentru a produee o umettare suficienta p uniforma a jimestecului. IJI iim]>ul coinpostarii platforma se desface
*ii se lopaieaza fn vederea aerfsirii ^i amestecarii eft mai bine a
componenielor, pentru a grabi dcscompuncrea ce are loc tn acesie
condipi tn circa 6 luni.
incorporfnd fn sol can li tare de 20 t.'ha cotnpost fn amestec cu
200 kg/ha superfosfat s-au ohpnui producpi medii de tomate din
HibriJul no. 10 X Bizon, de 3S ^lOO kg la hectar pe un sol brunrojcai de padure p de 47 400 kg/ha pe un sol aluvionar.
Cercetarile efectuaie demonstreaza posibilita;ile mari de ai fncorpora materia organica fn sol prin folosirea tngrajaminielor verzi

In amestec cu 500 kg azotat de amoniu, 400 kg superfosfat p

lOd kg sare potasica la hectar,
Trefmie avut fn vcdcre ca fn legumicultura deosebit de importania este ac(iunea remanenta a tngra^amintelor atii fn cadrul
asolamentului ctt p In cazul culturilor succesive executate fn acela^i an. Astfel, solul se fertilizeaza in condipi optime, iar acolo
unde este pKJsibil, sc face o economisire a ingra^amintelor. In acesi
sens re;(tthatele obpnute fn experien^ele rigums organizate au scos
tn eviden^a o apreciabtla ac^iune remanenia a fng raja min tclor
realizindu-se peniru fiecare kg de tngrajamtnt, substan^a aetiva
pe Ifnga un spor de 43 kg produse la prima culttira de totnate
tiinpurn ;^i nn spor de 74 kg produse la euliura a doua de varza
de toamna tn cadrttl succesiunii studiate.
PROTEJAREA CONSTRUCTIILOR
. Pentru protectia adaposturilor p serelor contra vinturilor de primavara ^i toamna este bine sa se foloseasca microrelieful p elemeniele de protejare naturala. Rezultate eficiente s-au
obpnut p d n ainplasarea serelor in vaira satului la C.A.P. Domne^ti llfov, C A . P , Goicea Mare p C.A.P. Goicea Mieii
Dolf, unde vfntunle n-au cauzat pagube,
Pentru cons true ^iile pc suprafete mari se vor folosi perdele naturale din arbori sau arbujti, perdele de nuielc impletite, coceni
^i porumb, stuf, tulpini de floarea soarelui. Acest pioccdeu este
aplicat de cultJTatorii din bazinul legumicol Vidra pentru protejarca adaposturilor de vtntul dominant care bate din nord. La
C.A.P, Poroschia - - Alexandria serele solar au fost amplasate
k mat^Inea unei perdele forestiere care fn ai-ua dc IC aprilie
I9fi9 s-a dovedit foarie eficace. La o viieza a vintului de
100 km/ora serele au r,imas Intacie, in scbimb . k cooperative'e
fnvecinatc a provocat pagube apreciabik deoareee nu s-au luat
masuri de protejare a construcV^lor.
tnfiintarea perdelelor forestiere fn cadrul sectorului de sere-solar
fi adaposturi temporare trebuie facuia cu griia, plantfnd specii care
cresc repcxie p pot da o anumita cantitaie de lemn peniru ne voile
unita^ii. Lapmea henzii protectoare trebuie sa fie de 1 sau 2 rinduri
de arbori constituind astfe] un tampon tn caka vjntului tn imediata vecinatate a serelor. Aceste perdele nu scrvesc pentrtt conservarea soluiui p reducerea evaporoiranspira^ in plantapi, de79

aceea se recomanda sa fie sintplc ^i ctt mai economice- tn ceea ce

privejte tnalfiniea perdelelor, dupa verificarile facute in diferite
unitap cultivatoare, poate sa varieze tntre 25 m fti func^ie de
tnalpmea const rucpilor. Perdelele se pot rep eta tn cadrul complex ului de .sere-solar planitndu-se pe drumurile de acces principale la distanja dc 200 m uncle de altele,
Deoarece perdelele forestiere ^-i pcrdclcle executate din rcsturi
de plante, pun probleme dificile legale de ocuparea terenului agricol, de lipsa materialului ji tie cosuil lor, ctiltivatorii din Italia,
Franfa p. Spania se orienteaza spre o noua metoda de protejare
cu ajutorul perdelelor din plastic (brisvent), Acestea sint Tie plase
Tab^Svi s
Efectut unei perdeld d prtfle la D. cultura de fasofe verdfi $1 tarnsite
In condlfll l i r a irigare
(dups F o n g e r o n i e )
Haitor

P-jmAiile

Etemeufele
climatice

Tomatt
prodiic^ia k^

Fasole.
prodiittJa t g

SO

Prol^jat

Piferfliita T - P

Yiteaii liiedic a
vintului pe
ti {m/s)

2^
(100)

1,2
(43)

1,6
(57)

E.X.P. (inm.g)

7,9
(IW)

5,3
(66)

2,7
(34)

tiioiate de fl<saje

10,2

2t;,S

4-1^,1

V p i ploaie

39.e

17,2

^22,6

Total

50,0

43,3

e,7

1S,8

2,7

-13,1

D n p i ploaie

10,0

1.0

18,0

Total

34,8

3.7

;*],!

foalnte

de ploaie

executate din materiale plastice freloii) cu orificii de diferite marimi, fie panouri din pelicula de polietilena. Pic se fixeaia pe supor(i mctalici Sau din ienrn fiind mobile p se monteaza fn vecinatatea adaposturilor, perpendicular pc direcpa vintului dominant
Perdelele din plasa de plastic pot fi semipermeabile sau impermeabile p Ju funcpe dc aceasta, actiunea lor este diferita. Fiind
mobile ^i u^oare se pot muta din loc tn loc, dupa direc^ia vtniuluf
dominant. Inalpmea lor variaza fntre 1,55 m. Efectui perdelelor din plastic este redat fn tabelul 3 unde se prezinta rezulta tele ob^inute de F o n g c r o u z e , citat de G u y o i (1967),
FOLOSIREA TERENULUI
Legumicultura sub plastic prin specificul p particularitaple ei este o ramura cxclusiv iniensiva ^i nu poate fi conceputa
fara folo.sirea iudieioasa a terenului din constructiile destinatc cultivarii diferitelor specii de legtime in perioada rece a anului. Din
datele literaturii de specialitate rezulta ca succcsiunea culturilor
asigura o aparitie mai ilmpurie a produc(iei fn primavara 51 0
prelungire a ei in toamna. In acest fel se poate satisface necesarul de legume Jn perioadele ctnd culturile de vara nu au inirac
fn productie, cxtinzJnd sortimentul de legume,
Perioada de folosire a construcpilor este con di pons la de faptul
daca ele stnt Incalzite sau netncalzite, de micro-dim a tul local p
modul de culturaSUCCESIUNEA
INCALZITE

CULTURILOR i N SERELE Jl

ADAPOSTURILE

Serele acoperite ctt plastic pot fi folosite atft pentru

producerea rasadurilor de legume necesarc culturilor timpurii din
cfmp, ctt ^i pentru cultura fortata a tomatelor cu port pitic, a
castraveplor, conopidei, salatei, paclagclelor vinete, ridichilor de
luna, etc. In acest sens in perioada 1%1 1%5 s~au studiai diferite moduri de folosire a spatiului cultivat in sere dupa schema
prezentata tn tabelul 9.
Crnpa 1 reprezinta serc-bloc Incalzite tn tot timpul perioadei
de vegeiape, grupa a ll-a sere fncalzite numai primavara, tn ci& =. Cutiuei ksurador

It.)

^|

Tabeiut 9
Model de suce1un a cultiirilor Tn r t I n c i l x i t e . a m p e r i t e c i i |la9ttc
C n p a }t ftETi

Grupa
Sera I

^i c u l t u r e

Saccesiunca I j
T^Hnate

^eia III

Ptvioaila
de racoitara

VITITUI
. ITV

XIXtl

Succcsiunea a Il-a ;
Tomatt;
Crizanlcme

IVI
IXXII

rvVI
XII

Suceosiuiiea a Ill-a;
Kori (garoafe)

VinVIII

XIV

IIIVII
XIVII

VVII
VI r

Tomate

ScT-i 11

Ae iMltEviLDS

IVvr

ti r u p a a Il-a
Sera IV

Sucoesiunea a IV-a:

Sera V

Suctcdunea a V-a:
Tomat*
Salata

IIVI
IX-I

VVII
I

Snccesiunea a Vl-a;
Tomate
HidichJ

IIVI
XIXII

Xxn

XII
IIIVII

11
VVil

IX-"I

XI-l
1V.-VI

Sera VI

O r u p a a Ill-a
Sera VII

Sera VIII

82

Caatrave^i
Ridiclii

VVII

Sttccceiun^ a Vll-a:
Castra,v4i
SuCCeaiunca a V l l l - a :
Ciuperci
Castravie(i

IIvr

clul I de producpe ^li grupa a lll-a sere-tnmulptor destinaie producerii rasadului de legume, incalzite tot anul.
Analizind daiele din tabelul 9 se constata ca serele 1, 111, VIII
sint ocupaie de culturl o perioada mai lunga din timpul anului,
comparativ cu serele II, IV, V. Corespunzator cu aceasta 51 perioada de recoltare este mai mare.
Coiiiparind rczultaiele privind modul dc folosire a serelor fn
corclapa directa cu succesiunilc efectuate, s-a constatat ca la grupa
1 spatiub se uiilizcaza in ten si v fn serele 11 p III, Astfel succesiunea a lll-a indica un procent de folosire a apapului cultivaE cu
KS",/:;,, Jn/o p 18/y fa;a de succesiunile I p U in cazul zilclor productive ^i dc llo/o ^i 23i3'>i'a In cazul zilclor de recoltare.
/ ^ grupa a ff-a diferentcle sini reduse variind intre 5,8S,3o.'o
in cazul zilelor productive ^.i 2,2''/i, fn cazul .xilelor de recoltare.
La aceasta s^rupa apare un procent redus al zilelor de recoltare,
datorita fapuilui ca toamna, recoltarea se face fn doLia reprize
la inicrvale scurte de timp, De asemenea numarul redus de zile
productive p procentul scaztit de folosire la acesie sere, se explica
prin faptul ca in perioada dc primavara se cultiva mat ales specii
prcicnpoase la caldura, iar toamna verdeturi, specii cu o perioada
scuria de vegeiape, mai pntin pretcnpoase la caldura.
La grupa a lU-a de sere spa(iul cLiliivat se folose^fte in proporpc de 74'j80,0*/o, cu o diferenta de 5,0''/o intre sere. Perioada
de recoltare a sera Vlll (succesiuiica rasad I castravep) neprezinta doar 17,8a/j> datorita faptului ea se produce rasad. Succcsiunea ciuperci -I- castravep din sera VIII permite sa se obpna
un procent mai ridicat de zile de recoltare, cu 31,50/0 mai mare
fa|:a de succcsiunea VII, datorita celor doua culturi de ciuperci
p. castravep.
Din modid de folosire al serelor analizate se constata ca rczultatele economico-financiare stnt diferite in func(ie de succcsiunea
eiiliuritor. .'\stfel, la grupa a Il-a de sere succesiunile cu flori se
e^'idcnpaza prin benefieii cu .^3*,''* mai mari, comparativ cu s-uccesiunea tomate -t- tomate, Corespunzator sc obpn valori ridicate p Jn eeea ce prive^te rata rcntabiliiapi, care este cu 1725^'(i
mai mare la succesiunile cu flori fa^a de succcsiunea cu tomate.
La grupa a Il-a, re^iuliatc bune sc ob(in la succesiunile tomate -)verdeturi, care ad tic un beneficiu cu 11 ^.''u mai marc co niparaiiv cu
sTiccesiunea castravep -\ verdc^uri. Rata rentabilita^ii este m,^i
mare cu 12D/n la succesiunile tomate -|- verdepiri, Ju ceea ce privcjtc producpa obpnuta la unitatea de suprafap ea este mai ridi83

cata cu 200''/o tn serele de castraveti tximparativ cu serele de tomate, dar valorificarca ci se face mai tfrziu p la un pre^ mai
scazut.
La grupa a lll-a prin beueficiul mare p rata rentabilita|;ii ridicata se evidenpa^a succcsiunea V i l l (ciuperci -\- castravevV
Succesiunile cu flori in dfara avantajelor de ordin economic, in
unii am prezinta p avantaje de ordin agroEchnic. Sc ^lic ca dupa
un nuniar de ani de exploatare serele cu tomate, vinete p. ardei,
dau protlucpi mai scazute, cu toate miisurile luaie Jn ceea ce
privL^ie fcrtilitatea. .Acest fenomen este legat de obo5eala" soluiui, procCs complex Jnca pu^in smcliat, S-a constatat ca cultivarea
alteniaiiva a florllor p legumelor reduce simptor acest fenomen,
ceea ce are irepercusiimi favoralnle asitpra produepei,
Tubelul Iti
Modul de Tolas ire al adaposturi 1ar t e m p o r a r e ( i i c ^ l x i t e
FHLoailii de
tX.K\VMt

fluUiicHsr

IiEiio^jilii l i t

% de fahMire
cuiltLvit

S u c c e s l u t i e a Ii
Salata
Viiraa ch iticr^cisc.l
Vhlt'tt;

X-I
IHI
IIIVII
Stittt'siunta

Salata
Ceajifi. sttifftt
Arflei luU:

XII
irin
III VII
Siicccsiunea

SaliiU'L

XII

t;e.apa si0fill
Ardi'i iifras

II

?ialatii
Itidichi

III

III -VII

'

S H c c c .! i u n e a
?; -II
II-III
HiVil
ft Li t c <r s i u n c a

Salata
Ccaiji atufat
CastravL'p

S4

X11
IIIII
IIIVIII

XT I -I
Ul
VVII

Sft,0

a Il-a:
XIIII
III
IVVXI

89.&

a ttl-a ;
X I I , II
III
VVll

mfi

aIV-a;
x i r , 11
fifi,S
VVII
a V-a :
XII. II
III
V- v i i

89,5

Terenul incalzit fie cu biocombustibil, fie cu apa calda sau

abur, adapostit intr-un fel sau adtul cu pelicule sau laminate din
mase plastice, se folose^ie pentru culturi timpurii dc legume, tn
spccjal dc tomate timpurii, castravep p pepeni galbeni p tn mai
mica masura pentru cultura timpurie a salatei, verzei p conopidei.^ Pentru a evidenpa avantajele rotapei unor culturi pe terenurile incalzite s-au efectuat experiente cu numcrtia.se specii legumicole (tabelul 10).
Din datele acestui label reiese ca perioada tie recoltare la niajoriiatea varianielor esie cuprinsa fntre lunile octombrie ^i iulie,
ea fiind mai scurta in ciclul I de producpe ^i mai lunga (7090
zile) la ciclul II de producpe. Prclunginea perioadei de recoltare
sc poate realiza prin c^alon^rea senianatului din 10 in 10 zile.
Daca ne referim la indicatorii ce caractcrizeaza cficienpi. econonitcii a succesiunilor sub adaposturile temporare, s-a constatai
ra producpa este ridicata, obpnfndu-se sporuri de 27290ffy la
variantele 1 ^1 V comparativ cu variantele II, III p IV. Benefieii
ridicate sc ob^in la succcsiunea II (salata -{- ceapa stufai I- ardei
iute), dupa cum urmeaza succcsinnile 0 1 p 1 (salata, ceapa, varza
chinezeasca, ardei gras), Benefieii reduse dau succesiunile IV ^i Vj
tn care culturile principale Ie constituie tomatele fi casiravcpi.
Aceste rczuliate sfnt confirmate p de indicatorul rata rentabilita^ii, care la succesiunile I, II ^i III este cu 19,5 -52,60..'a mai
ridicata fa^a de .succesiunile IV ji V.
Rezultatele positive sau negative ob^inutc comparativ la diferitele succesiuni sc explica printr-o serie dc influence. Plantarea
timpurie, recoltarea mai devreme cu 2030 zile, cbeltuielile reduse
a i exploatarea p fntrcpnerea culturilor p. pre pi rile mai avantajoase, elcmente care Influen^eaza putemic beneficiul p concura la
ridicarea sau reducerea ratei rentabilita^i.
SUCCESIUNEA
NEINCALZITE

CULTURILOR

TN SERELE SI ADAPOSTURSLE

Practicarea culturilor succesive p asociate de legume

tn serele solar duce la realizarea unor producpi ridicaie la unitatea de suprafata p la obl;inerea unor veniiuri insemnate, ceea
ce permite rectiperarea cheltuieiilor efectuate cn const rue (ia tntr-un
singur an.
85

TdbeM

}}

Model de succfisiune A culturilor t n erele^olar

(dupa P o p i l i a r

Sui^t^f-xiunttt;

plantiilutilL 9111

siiaiuatulnJ

1 IV
a VI11
S XI

Tomate
F a a o l c pasl&i
Spanae

^i P o p e s c u )

Dal tt\mfii
[:{i9Uri

ritichietla

P ^ U ultiincj
jfC^IUri

(eatl^ats
tn %

11 V I I
,> X I
26 I I I

54230
I43S0
24000

1 IV
26 V I I
5 XI

24 V
20 I X
5 IV

11 V I I
4 IX
IS I V

54230
3 IMS
10350
96422

61,6
14,4
23.i!

1 V
4 TX
fi XL

24 V
20 X
27 I I I

II VII
IX
30 I I I

54230
13f?00
15420
S3250

62,4
7.9
29.7
lOO

10 I V
2 VII
6 XI

E3 V I
20 I X
27 I I I

22 VII
4 IX
3 IV

4S0SS
2S4H0

5I,S
14.0

Total
VinetR
Tomate
Cea.pk e t u f a t

22 v r i
3 XI
15 I V

Viiiott!
F a s o l e fi&stAi
SalaUi
Total

10 I V
IS V I I I
S IX

^ Vi
e IX
5 IV

Uovlecci
Tomato
C c a p g b-tufat

12 I V
26 V I I
4 Xt

10 V
20 TX
26 H i

JU V l
:i X I
2(i I I I

13 I X
26 V I I I
. 5 XI

lit V
, 29 I X
S IV

2a V I
4 IX
j IS I V

,,

SpaJiac
JotaL
Fasolfi p a i i t a i
Tomate
t;c!apa s t u l a t
-Total

86

13 IV

'2 v i n
4 IX
^
S IV
26 V I I
5 XI

21 V I
20 I X
26 I I I

16 V I I
4 IX
36 Ttl

24 V
20 I X
28 III

10 V I
,1 X
31 111

33.e

93605

100

46690
143S0
lO&IM

S6,5
13.5
30.0

72110

10*

42300
33540
16060

43,4

!^,2
3H,4

!Ott

71S0O

Total

Salata
Total
Pepeni g*lbeni
Tomate

100

Tola!

t::astravoti
Tomate

12,4
17,3
100

92610

Total
Tomatt;
Tomatt;

Salata
Total
Tomate
SalaUt

eu,8

24 V
11 I X
26 I I I

S1300
30420
103SO'

97070
IS64it
30420
24000

50.8
16.0
31,2

7:40iiS

100 .
46,3
25,1
28,6
lOO

IfiSOO
43820
16060

S7,7
20,3
42,0

1 67680

!00

!.

In cazul cepei de stufat s-a obpnut un venit dc peste iCO 000 lei
la hectar, iar producpa a fost realizata Inainte de aparipa ei
din culturile norniaie dc dmp. Bcncficiile ridicaie ob^inute la
majoritatea succesiunilor de legume fndrcptafcsc sa se recomande
o gamii cit mai variaia de legume pentru piai,a ^i un sortiment ctt
mai bogat dc soiuri timpurii p firzii,
tn tabelul II sfni redate rczultaiele obpnute dc Stapunea experimentala Ijalnita de l-* o p i 1 i a n p P o p e s c u (196B).
Ucusebit de valoroasa apare experien^a ctx>pefativelor din
li. P. _ Ungara, unde serele se folosesc fn trei cicluri anuale ; doua
de primavara ^i unui de toamna, cultivtndu-se gulii, ceapa verde,
lomaie, ardei grai^i ^i conopida.
In eadrui Snuiunii experimcntale legumieole-Buzau, U r a g u t
(1967) a e-itperimentat folosirea succesiva a adaposturilor joase pe
-^"* cuhuri intr-un an, acopcrind plantele nuniai in perioada cu
temperaturi critlce p aiiiphtslnd celelalte culturi pe suprafete de
teren tnvecinate. Datorita microclimaiului favorabil In final s-a
obpnut n producpe totala iji timpurie ridicata. Aceleaji experienie
au fost conEinuaie la sta^tuniic csperinientale icgumieolc l^alni^a,
la Cluj si la Institui.ul de cercetari de leguniiculuira ^i floricultura" Buctire^ii.
Eficienta economica a culturilor succesive protejaie, fata de cele
neproteiatc, se expritna in sporul de venit ol^inut, care a ajuns
la 5 611 Icv'ha la Bucure^ci ^i 50 209 leL/lia la Isalnita. l-a^a de
martor, eel mai mare venit s-a obpnut la l5alnii;a, rcalizindu-se
un spor de IHn/o,
Succes-iunilc de culturi eu rezultatelc cele mai bune sint salata -|- casira%'cvi timpurii -}- fa.soie sau varza de toamna, care la
I^alniija, Bucure^ii p Buzau au dat sporuri constaute aiii Sa pt^ducpe {.^9u/o, 490/Q j i 6S<>/o) cii p benefieii (IH^./o, Ib^/^ p Wo).
La Cluj, intr-o zona mai rece unde s-au faeut succesiuni din doua
culturi, rezultate bune s-au obpnut cu conopida timpurie -1- casirave(i de loanina p ridichi dc luna -5- tomate lirapuriij cu un spor
de venit de 91/^, p i>7^hi.
PREVENIREA

%\ COMBATEREA BOLILOK SI

DAUNATORILOR

Prevenirea ^i combaterea bolilor {i tiaunaiorilor in serele p adaposturile acoperite cu pla.stic constituie una din problemcic csenpale in unitaple de producpe legumicol!. Influenza
87

negaiiva a bolilor ^i a daunatori lor se rasfringe ani Indelungap

asupra produepei dc legume, produei^nd pagube ntari daca nu ic
iau masuri de lichid a rea foe a rel or de Infecpe ^i infestarc. Tra tame nteic trebuie sa aiba iti general un caracter profilactic, iar masurile de combatere pentru unele boll sau unii daunatori trebuie
iuate inainie dc semanat sau plantat, Aceasta indicape se refcra
la seniintc p material saditor, construcpi, unelte, utilaje p in special la pamSntui nutritiv pentru semanaturi ^i repicaturi.
Masurilc dc combatere chimica ifi termica a bolilor ^i daunatorilor nu pot avea efeci deplin !tn timpul perioadei de veguta^ie
daca nu se respecta urmatoarele reguli :
distrugerea resturilor vegetale ^i arderea lor rn locuri special amenajate ;
deiiinlectarea unelielor de lucru 51 a uiilajului marunt;
de^in fee tarea pamtntului 51 mrauiiei la suprafata p In
adincimc.
IGIENA CULTURAL A

Respec tarea regulilor de igicna sc impune riguros, deoarece trebuie redusa ctt mai mult rezerva biologica a paraziplor
din sol, dc pe unelte, utilaje ^i elenientek de construcpe. K.ota(i,i
culturilor, Indepartarea imediaia a plantelor virozate sau cultivarea soiurilor libere de viroze constituie procedee de prevcniic
a bolilor. S-a constatat ca mozaicul castrave^ilor poate trece la
tomate, ardei ^i petunii, ceea cc impuiie ca serele specializatc sa
fie folosite ctr culturi pure, fara amestecarea diversclor specii,
Pentru a.:iolare) este aecesar sa se pastrezc anuniiie distance tntre
diferiteic sere culiivaie cu ]:slante supuse bolilor virotice. Pentru
a nu transporta pe haine agenpi patogeni, se va repartiza la lucru
fiecarui muncitor ctte o sera sau un tronson, Sc recomanda ca
iratamentele sa fie aplicate cu reguhiritate ani indelungati, mai
ales cele pentru sol. Este jtiui de exemplu ca fuzarioza sau putrezirea coletului sc mentine fn sol 23 aui p numai tratarea cofisecutiva In acejti ani poate lichida focarul de infecpe, Folosirea
foarfecelor la lucrarile de taiere In verde sau defoliere, spalarea pe
mfini cu sapun trisodic atunci cind se fac observapi asupra plantelor virozate sint alte masuri dc igicna culiurala.
De asemenea nu este lipsli de interes ca Inainte dc plantaie sa
se faca un control riguros asupra tuturor rasadurilor p. sa se depistcze plantele debile, cu aspect virotic, pentru a fi tnlaturate. In
S8

'

acest^scop mariie uniiau euhivaioare de legume formate din Fran|d,

.Vn^ha, Olanda, U.R.S.S. apeleaza la specialifti fitopatologi care
periodic, in perioada de produccre a rasadului ^i tn timpul veeelapei dupa planiare, controleaza ^i fac testari asupra evcntualelor
foe a re cu plante viroticc sau atacate de ake boliPentru cultura legumelor sub plastic combaterea prin tiatatnentc termice si chimice este in suficienta. In cazul unor boli ca
i_^i=^rioirele, cladosporioza sau daunatori ca nematozii, care nu pot
h lichitiap imediat, ci dupa ani fndekingap p cu cheltuieii niari,
se preconizcaica sa .se gaseasca alte eai de combatere. In afara de
lolosirea unor biopreparate, cu efect la daunatorii legumelor din
grupa verzeis oamenii de ^liin^a au ere at soiuri re zis tente la l>oli
^i daunatori. .Astfel in Olanda au fost obtinute soiurile de tomate
MoiircEist "RR p Bouset, sekctie din soiul Moncvmaker, primul
rezisteiit la Ctudospor'ntrn, iar al doilea la VerticUlinrn p Cladosporiurn. Un interes deosebit prezinta hihridul ginoic de castravep
l.cvo, de tip cornijon, rciistent la mozaic ?i fainare.
La StavLunca experimentala Monifavert din Eran^a ji Sta^lunca
experim*ntala Ualni^a-Craiova, se lucreaza la crearea unor soiuri
de totnate si castravep rezisiente la nematoii. Tot la l^jalnita un
^rup de cercetatori au obpnut linii de vinete p. ardei gras rczistente la Verticillitmi,
In serele dc legume se a5ea2a ladi^e cu rumegu^ la inirari p
ie^iri. Se m^ai pot folosi foi din material plastic spongios. Attt ladi\cle ctt si inaterialul plaslic se ^mbiba tu fiecare KI CU O sniuvie
de creolina eu o concentrape de 3<i/o sau formalina dc 2,5'J.'o, Orice
persoana care intra sau iese din sera este obllgata sa-^i ^tcarga ^tncaltamintea cu acest dezinfcctant. Dc asemenea este bine ca personalul care lucreaza In sera sa poarie alta tncal^aminte pentru a
se evita orice raspindire a unor agenp patogeni p mai ales a
nematozilor.
_ Masurile agroiehnice juaca un roi evident \n prevenirea bcililf.f
^i daunatorilor, dar o data focaml declan^at numai o interventic
pe cale chimica !1 poate lichida. In pre^e^t este pus la dispozipa
cultivatorilor un sortinient variat de subsianfe fitofarmaceutice cu
proprietap diferite, ceea ce face ca aplicarea lor sa fie foarte diferita, A l e x a n d r i (1968) atrage atenpa ca tratamentul chimie
este metoda cca mai dificila, datorita rcmanen^ei ^i toxicitapi prcparatelor, peturu consumatori. Concenirapa, timpul de pauza 51
toleranta constituie caracteristici principale de care trcbitie sa se

pna seama tn folosirea substantelor fitofarmaceutice indicate pentru

comljatcrea bolilor ^i daunatorilor fn sere.
Modul de i^licare a substantelor fitofarmaceuiicc constituie un
alt^ aspect In protec(ia plantelor din sere. Stropirea lor cere cantitapi mari de apa, cu un volum mare dc for^e de nuinca, timp
indelungat, iar eficacitatea nu este intoideauna evidenta. Introdueerea generaiorilor dc aerosoli a dat rezultate exccpponale fn combaterea fainarei p altor boli. Industria precotiizeaza sa produca
p.reparatc care sa se preieze la noua tehnica.
DEZINFECTIA SEMINfELOR

fratameniele care se recomanda a fi aplicate semniTelor, au rolul dc a prcveui aiacul de boli fn faza cind ele se
easesc t n p a m t n t p are loc procesul dc incolpre ^i riisarirc. Pentru
dezinfecpa semin^elor tnainte de semanat tn sere sau adaposturi
se propun o gania larga de preparate de la sulfatul de cupru la
sublimatul coroiiv in concenirapi foarte reduse. Cele mai bune
rezultate insa le da prcparatui t-hinosol (hjdrosiuolcina) sub forma
de solupc de OJ.yf, timp de .^0 minute ^i zjneb, captan sauTMTD,
pulbere fn doze de 25 g la 1 kg samfnia,
DEZINFECTAREA UN ELTE LOR ^\ CONSTRUCTtEl

Pentru dezinfectarea uneltelor, ghivccelor, cutiilor de

semanat, !u fiecare unitate se atnenajeaza o camera cu un ^opron
pentru prepararea soliipei p fierberea apei, Tratamentul se face
prin scufundarea uneltelor p cutiilor tn solupe de formalina fn
con cent rape de 2,.')''/* sau sulfai de cuprti 2- -30,/o. Cbivecele sc
fieri* tiit^fi de 1 ora tntr-un vas cu apa la temperatura de
90lOO^C;. In ca^ul ctnd se practica tncal zi rea cu ahuri se ]>oate
construi o_ camera de dezinfectare, tugropaia sau la suprafa|a soluiui, cu diincnsiunde de 2 X 4 m 51 fnalpniea de 2 m,
Deztnfectarea rasadni^elor sc face de regula cu sui fat de cupru
h\ conccntrap'e de 2,-V, sau formalina (40<'/(,) tn roncentrapc dc
2,5*/fl^(250 ml la 100 1 apa). Se mai recomanda crmlina 0,2Q/,)
simpla sau fn amestec cu 1 kg petrol, 2 kg var 51 10 1 apa. Re;?ultate bune dau de asemenea preparatele Bi-58 tn concenirape de
0,2*/<,_ ^i T-Icclouox tn dtiza de 2 kg la 1O0 m - sera. Cu aceste
solupi se stropesc stflpii de sustinere, panouriie, conductele de tn90

calzire ^i solul la suprafata, folosind pompa carosabila cu htrtune lungi sau pompa dc spate cu land.
tn sere, deifinfectarea parplor constructive treijuic facuta cu
cea mai mare atcnpe, datorita prezetnei frecvcnte a sporilor de
ciuperci ji a paianjenului ro^u, care traie^te peste. iarna fn crapaturi, orificii sau pe clemeniele de construcpe.

TRATAREA PAniNTUlUI NUTRITIV SI MRANryEI

Dezinfectarea partii constructive a serelor ^i rasadnitclor ircbuie intregiil cu dezinfuctarea pammEului nutritiv tn
adtncime, Solul p mrani^a constituie sursa priiicipala de infectare
p infestarc cu o serie intreaga de boli p daunatori. Pentru com
batcrea acestora industria a pus la dispoiipe preparate de mare
eficacitate. Astfel pentru tratarea mraru^ei se utillzeaza germlsanul p ceccsamul tn conccntrape de 0,6<>.'fl, folosind 10 I solupc
ia m-, Preparatele Brassicol ^i Tridiii se introduc fn sol, sub forma
dc praf ctte 40 g la m^. De as<.'menea se indica pentaclorbenzcnul lu tteza de iO m/m*' cu o pau^a dc 10 zile, ')'otu,^i cele
mai bune rezulraic le <la formalina (40"..''ii) tn concenirape de 2,5o/j|,
ctte l O l l a m S .
Pamintui tratat cu solutii, sc acopera dupa stropin: cu o prelata de polietilena timp de 2} zile pentru a evita^ cvaporarea
solupei p reducerea cfectului ci dezinfcciant, Dupa iratamem,
pamfntul se lasa sufa actiunea substantelor 6- -14 zile, timp in care
ele isi fac cfcctul p se pierd, Dupa aceea se poate semaria sau
planta fara nici un pericol pentru culturi.
1n ulrimii ani, tn sere, au fost depistap nematozii care ataca
in mod deosfbit radacinile plantelor de tomate p castravep. Metoda aplicata ptna acum, de a Schimba pamintui dupa fiecare aiac
de ncniatozi implica cheltuieli foarte rnari. Cercetarile facute au
scos fn evidcn|a o serie dc preparate de mare eficacitate tn com-^
b^tenea nemdiozebr. Acestea se caractcrizeaza prin fiiotoxicitate
redusa, votatilitate ^i remanents mare, Cel mai frecvent In practica stnt folosite nematocide ca i Nenvagon, D-D, Vapam p Bassamid sub forma de pulbere san solupc.
Sera se Snchide pe toata perioada acpunii nematocidelor iar cn
citeva zile tnainte de plantare se mai sapa tnca o data pamintui
pentru a asigura smpra^iierea vaporilor de DD sau Vapam.

91

In linipul vegetapei se poate introduce tn sol, la cuib, numai

preparatid IVemagon in dozelc urmatoare; pentru castravep, ridichi, conopida 5,48,8 g/m^ peniru tomate 3,7S,7 g/m^ O
serie de legume ca salata, vineiele, ardeinl p pepenele galhen nu
suporta Nemagonul dupa plantare p tn timpul vegetapei.
COMBATEREA BOULOft IN PERIOADA DE VEGETATIE

In serele acoperite cu plastic, toate bolile cauza te de

diverfi agenti patogeni Ejasesc conditii foarte favorabile p sc dezvoltS rapid ^1 cu iniensiiatc maxima, productnd pagube mari, care
tn unele cazuri compromii producpa.
La tomate ; pa tarea bruna a frunzelor (Cladoiporiimi fuhstm),
mama tomatelor (Phytophthora infeiCam), septorioza (Septoria lycopcrsicijt caderea plantelor {Phytbyum de baryanttin), altemarioaa
(AlternaTta porr'i var. solani), putregaiul negru (Macrosporium tomato), nuicegaiul ccntijiu {Boirytis sp.) putregaiul alb cu sclerop al
plantdor {Sclerotin'ia sclerottorum), ofdire a plantelor (V erticiUiutn
Fniariuvi) bacteriozc p vi.roze.
La castraveti : putregaiul alb cu sclerop al plantelor (Sclerotin'ia sclerotttniiin), ofilirea plantelor (Fmarium sp.) man a (Perenoplainiopara cit.bemi,';).
La salata : inana (Bremia lactucae) muccgaiul cenu^iu (Botrytis
sp.}, putregaiul alli cu sclerop al plantelor (Sderotima sclerotiortmi).
Inainte de plantare, rasadurile de legume, ta deoscbi cele de castravep %l solano-fructoase se irateaza cu o solnpe de Captan in
concentrape de 0,2'i/o sau cu sulfat dc cupru Clo.'ti, Plantele tinere se pensuleaza ptna la colet cu solupc timp de cfteva secunde,
p numai dupa aceea se planieaza. Piirtea aeriani se strope.?te cu
zeama boideleza sau Carbadin tn con centra pe redusa de 0,9^19. In
faza de rasad se combate caderea rasadului"', cea mai frecvenia
boala care sc manifesta prin aparipa unor pete brune la baza tuipinii. in mod obligator plantele bolnave se inlatura ji se face o
aerisire j>utjernica a spapului cultivat, urmarindu-se scadcrea umiditapi, Ghjvccele p. locul unde au stat plantele se dezinfectcaza
cu stilfat di cupru in concentrape de 2,5'yo.
In cultura tomatelor, dintre boli, cea mai pagnbitoare ;i mai
extinsa este paiarea bruna a frunzelor de tomate (CUdosporiitm
fidvutn), Atacul este mult mai puternic p mai intens fn serele
92

acoperite cu pelicula decft fn cele de sticla, afectfnd pe Itnga frunze

p pepoli, infloresceni;ele, florile ifi fructele tincrc.
Atacul eel mai frecvent ^i mai intens se tntflne^te pe frunzele
din partea superioarii ^i mijlocie ale plantei. Aceasta se datore^^te
faptului ca picaturile rezultate din condensul vaporilor de apa
pe polietilena cad pe aceste frunze, iar conidiile (sporii) au condipi prielnice pentru germinapc ^i infecpe. Din observatiile facute,
frecvenia frunzelor atacate pe plantele infectate a variat intrif
33,8i>,/i5 ^i 76,8''.''B, .iar intensitaica aiacului pe foliolc tntre i3^;'n
P 40,80/,.
Dinire soiurile Seelandia, Maiieymaker, Nr. 10 X Bizon p
Allround, eel mai atacat e&ie Allround. Aceasta se explica prin
faptul ca soiul are frunzele aproape erecte ^i mai^inile foliolelor
Indreptale spre fapa superioara a frunzelor ceea ce formeaza an
fel 'de jgheab untie se meniinc o umezeala a aerului ri-dicata timp
Indelungat, favorabila pentru germinarea sporilor p producerea infeepilor.
Deoarece umezeal-a aerului ^i tcmperatura sint fattorii principal! ce acponeaza direct asupra ciupercti, ace^tia^ trebuie sa fie
astfel dirijap fncit .sa fmpiedice de^voltarea bolii. Acolo unde
boala a aparut, umezeala relaiiva a aerului ircbuie coborfta l.i
dS^/a, care este favorabila plantei dar nefavorabila parazitului.
Scaderea umezelii se face prinir-o aerisire puternica. Udarea plantelor este bine sa se efectueze prin irigare subierana, iar In lipsa
acesteia prin brazde ascunse.
Este de dorit ca fn sere sa se menpna o temperatura optima pentru cre^terea ^i dezvoltarea plantelor fara diferente prea mari de
la zi la noapte, pentru ca In acest caz plantele transpira mult {i
pe suprafata frunzelor sc tlcpuii picaturi care favoriwaza germinarea sporilor. In zilele senine sc poate ridica temperatura pfna
la .VO35"C pe o perioada scurta de timp, care este nefavorabila
peniru ciuperca.
In combaterea chimica a bolii rezultate bune s-au obviiiui prin
stropirc aplicata plantelor cu Linocarma^in 0,2o/i:i, Zineb, Carbadin- ^i Aspor til (Toncentratie de 0,3^/(i, .In cazul unui aiac de durata
^i frecvenia mare, eKperie(i\ek facute la Institutul agronomic din
Bucure^ti arata ca stropirilc tn numar de ->4 cu Linocarmaziiv
Cl,Jo/cj asockt cu Nogos 8,1"/Q, la interval dc 45 zile, reu^sc sa
reduca din atac,
93

!n sere .se manifest! ^i atacul de Septoria, boala care se conibaie

prin SI rop iri cu Zineb 0,2u/o, stropirile aplictndu-se fn numar de
23 ptna la reducerea din frecven|a atacului.
Toniatele cultivate stht atacate puteirnic dc viroze care dau
modificari profunde frunzelor, Virozelc se combat In timpul perioadei de vcgetape a plantelor prin aerisire puternica a spapului
cultivat, fnlaiurarca plantelor bolnave sau a unor parp din plante,
Pentru lichidarea focarelor de Streak este necesar ca trecerea de
la temperatura diurna la cea nocturn a p in vers sa se faca lent,
fara diferente mari, iln sere, cullura de tomate este atacata puternic
de maladia vaseulara care se manifesta prin subperea coletului la
plantele fn vfrsia ^i ofilirea acestora- In combaterea acestei boli
rezultate bune da Permidinul 0,2^/,) sub forma de stro]>iri fn jurul
coletului, pe sol ^i pe planta, fara a atinge frunzele ^i fructele.
In culturile de vinete ^i ardei s-au constatat atacuri de fainare
care se manifesta sub forma unor pete car cub re, cu diametrul de
13 cm, care tn final au culoarca eafenie sau cenu^ie-bruna ^i se
stabilesc pe fa^a interioara a frunzelor ( M c g r u N a d J a 1965).
Crcjterea masiva a conidioforilor ^i a conidiilor este prezenta prin
pete albe. Se propune combaterea prin stropiri cu Caratan 0,1",'a
sau r.a,rbadin In concenirape (le 0,2DJ^/a.
Dcasemenea s-au depistat in sere o serie de viroze la plantele
de ardei ( F r a z i l a E l i s a b e t a , 1964), Astfel la ardeiul iute
aduce pagube mozaicul ardeiului, provocat dc virusul tutu nului. In
urma atacului planta afectata f^i tiiceieaza cre^terea, frunzele se
fngalbencsc, iar lastarii ramfn mici ?i fngro^ap. Fructele capaia
pete_de ouloare bruna p in final se usiica, O alta maladie este
pi I ici rea ardeiului gras provocaia de virusul mozaiculuj casiraveplor. Plantele infectate au frunzele mici, de forma alungita, cu
pete de culoarc bruna, iar tufa ramlne redusa p cu flori sterile.
Combaterea este prevenuva p curativa, folosind metodele clasice.
Prevenirea ^i combaterea bolilor daunatorilor la solano fructoase esie complex a ^i trebuie facuiii constant, dupa un program
jndicios a lea tui t (tabelul 12),
In cultura castrave^ilor inttlnim o boala frecventa (fainarea,
care se combate eu Caraiau 0,1 */y -100 g la idO 1 apa), Pentru
a avea cfect imediat, tratamentul trebuie executat fn siadiul inipal
al bolii, la aparipa primeior pete in condipile unei temperaturi moderate de 1820'^C, deoansce pe timp cald se produc arsuri pe
plante. Speciali^tii din R. F, a Germanjei recomanda Morestanu^
prep a rat eu acpunea proiectoare foarte buna ^i acpunc curativa.
94

rabehl J
Pro^rsmut de j)revnir $1 combatere a botilgr fi d i u n i t o r l l a r
b solara-fructoase

PixigBas

Prtparit

CffiocentfA-

Dosa (DIU.
JIcJ In hii

Preytottv
silu tCiilliiteje

Iwul fi pLuita at3C9(4 SH infwtata

2e,iv

Ziitub

0.2%

2;oo I

rreventiv

Cladffliporiuni
fulvum -1- Septoria la tomate

30.IV

Cartsator!c

0,15%

2500 1

C o m b a t s re

Tedltin

&.2%

2 500 i

Prcvtiltiv

Purici verai
vinete -|- ardei
Pa.iajijeniil

s,v

T o ^ vinete

20.V
lO.V
20.V

Zineb

0,2%

2700 1

Preventiv

CladoRporiiim
fuUTim -|- S e p t o r i a la toniiitc

3(1.V

Xanoc^irTrtafLii

0.3%

4000 1

(ToinbatuFt:

CladoKporium
lulvtim la tomale

4000 1

Coflibatere

CladospciTium
f n K i i m -|- miiiic a a i b k sciii. 1-A
tunlitte

5000 1

Combatere

P y r i t i v M i i la

5m 1

Comtiatere

Purki vers! la
ardei

9000 1

Corobatrrn

Cladosporiu m
f n l v u m la t o mate

J2. IS
VI

Lirocarma?.Ui 4- 0,3% +
0.1%

-SO.IV
10,VI

t:aTbet(rK

0.15%

1S.VI

NogtR

0,1%

20 VI

Lirotarmasin-I- 0,3 %-F

Nogos
0,1%

30.VI

LiriDcarma^iii

0.3%

5000 1

Combaturu

Cladosporium
lulvum la. tomate

7.vn

LlnocarmaziTi-f

0,3% 40,1%

sum 1

Combatere

Clai(lci!>.riorium
flllvTim,
purled
verzi,
muscuIHc sera

15.VII

No^os

0.1%

3 000 1

Combatere

Purici
ardei

ardei

verii la

95

La I.A.S. Arad se aplica anual un i rat a ment complet de combaierea fainarii (tabelul 13),
La castravepi din sere mai apare mozaicui, care este o boala
produsa de un virus, patarea bruna a castraveplor ^i Sclerotinia
sclerotiorum care se combate prin igiena, fnlaturarea plantelor p.
fructelor bolnave, mentincrca ?n sera a unui regim moderat de
temperatura p mai ales de umeLreala, Sclerotinia se poate lichida
prin tratamentul cu Maneb sau Captan C,2*'.'a sub forma de s-iropiri la colet p. pe suprafap soluiui.
Tabtlut

tl

p r v g r a m u l aplkS^ii tratamenteldr pntrti combjiterea faolilor ^i d l u n l t o r i l i i r In cultura d caftravefi

[Conetn1.11B4

ProduEui iotnait
Caratan

lamiaric

tHti*

Fblidol

ti.lO
0.03
O.OS

Caratan
Ecatox 50

0.10
0,06

Eeatox 50 sau

3O0O
se ameslcca Cu

0,15

lOOO

Caratan
Ecfttox

0,10
O.OG

40(H)
sc amcatci^a in so\ii\'n: p e n t m Ktropit

Caratan
EcatQX

0,10
0,06

Phejicapton

0,15

Caratan
EcatoTC 50

0,10
<i,m

50l.)0
se dk In airnistee
t u Koltipa
2000

0000
se ria tn ame5ti;c
Ca Hotu(La dc

Caratan

96

Plieticaptoti

Aprilie

Mai
luTiie

lOOO
1000

HuHla. aiLU diiuutorlj

mtcfl tifofa 5 Rpl[s4
Fainare
Afide
12 stropiri

Fainare
Afide

aolupa de Caratan

Februaric

Mflrtlc

Q3iitita.te-7L dc- suJuLlu

Ln.'O stiDpLrc- t ; h a

Paianjenul t o ^
34 stropiri
F.tinare
Afidc
4 stnipiri
Fainare
AftdLK^ianjenui
4 gtroptri
Fiinare
Afide
4 slrop-lrl

roju

!n serele cultivate cu castravep', s-au fnregistrat fenomene dc

ofiliie a plantelor. Ofilirea se manifesta atft tn faza de rasad,
imediat dupa repicat, eft p, dupa plantare, Boala este provocate
de ciuperci patogene din genurile Pytittm p Pusariuin atacfnd
progresiv baza tuipinii, care putrezejte. Pentru prevenirea bolii se
recomanda tratarea semin^elor cu snblimat 1% timp de 2 minute
p aplicarea de trataineme plantelor fn perioada de vegetape cu
Captan sau Faltan In concentrape dc 0,20,3o/(j. Rezultate bune
da pensularea tuipinii la intervale de 10 :rile cu Captan 0,2 -0,5*/ii,,
COM SATE REA DAUNATORILOR I M PEFllOADA DE VEGETATIE

In cazul In care partea constructiva p lufa plantelor

fnainte de plantare nu stnt tratate chimie, fn timpul perioadei d?
vegetape apar o serie de daunatori foarie perlcnlo.^i, care pot produce pagube insemnate, Este vorba dc paianjenul roju, paianjeaul de frunze (perioada verde) musculipi alba,
Daca nc referim la paianjenul ro^u, atacul se m;uiifesia adeseori
la culturile de castravep, vinete p ardei, Combaterea sc face prin
stropiri fn numar de 23 ori, cu Tedion 0,^U sau Phencaptan
0,0S'3/o. Aparipa puricilor ver2i irebuie sa iiigrijorcze pe culuvatori,
deoarece combateiiea Ior esie destui de dificila. Se apeleaza la tr-itameate eu Malanion (Carbetox) 0,15''.Vi- Ctnd rezultatele nu stnt
eficiente, tratamentul se repeta cu acelaji produs !n concentrape
de 0,2*/tf, dupa o prcalabiia spalare a frunzelor eu un jet puternic
de apa, Dupa aceea se mai fac doua iratamentc cu Ma la tion (Carbetox) 0,15"/o p Nogos Ojo,,'o, pfna la lichidarea definitiva a foearului de infestape, Este indicat ^i Parathionul care, ca p Malationul
acponeaza numai la temperaiLtri de peste 15".
Trebuie avut tn vedere ca ambele preparate stnt Titotoxice pcntni; castravep ^i tomate, de aceea se aplica cu deosebiu attnpe
^i grija. Mai pupn fitoioxice sint doua preparate : Ecatox ^i Folidol,
folosite frecvent In combaterea acarienelor i^i afidelor in culturile
de castravep,
tn serele acoperite cu plastic, la culturile de castraveti ^i vinete,
a fost tiepistat paianjenul eomun. In uniia atacului frunzele se
depigmenieaza putemic, plantele se usuca, iar producpa scade cu
2540o/o. Studiile facute arata ca primul tratameni trebuie efectuat cind densiiatea numcrica medic pe frunza atinge 0,20,3
paianjeni, iar ultimul tratament se aplica cu 20 zile tnainte dc recoltare, F.fectuarea a trei tratamente Liduce un spor dc prod^ictle
?

Cukum

icHamcloT

c.

113

<^J

de 4 OC-0 kg fructe, fa^a de plantele netratate, iar costul aplica rii

tratainentctor se ridica la 450 lei/lia.
Folosirea coraposturilor din vrcjtiri vegetak p turba fn cantitap din ce in ce mai mari, conduce la infestarea cu miriapozi.
Acc<,iia ataca frunzele ^i radacinile plantelor tinere de castraveii
imediat dupa plantare, Atacul puternic al miriapozilor invizibiii
provoaca stagnarea cre^terii, ofilirea p piiicirea plantelor. A 2 e 11
(1966) care a tlcpisiat colonii frecventc de mirjapozi fn serele din
R. D. Germana recomanda combaterea cu preparatui Bi-58 in
concen tragic de 0,750,P/y, aplicat sub forma de 5olupe ptna la
adtncimea de 510 cm. Solutia se admanistreaza num^aj fn zon.i
de plantare, fn tot cursul anului ori de die ori este nevoie. Distrugerea rlaunatorilor este de lOOo/n, Preparatui Hexaclorciclohexan este interzis a fi folosit, deoarece fiind foarte toxic, provoaca leziLini inari pe radacinile ^i tulpinilc dc castravep.
In culturile lejg^umicole, pagube mari aduce de asemenea coropi^ni^a mai ales tn prima perioada de la plantare. tn combalere.i
acestui daunator se folose<fie Llndanul, pulbere fn doza dt100 k^/'ba saLi emulsie 1 JVv,
r,a culturile de salata se tnttlnesc melcii fara cochiUi (Lturtas:)
care se combat cu produse pe baza dc metaldehida aplicate tu
doi;a de 35 graun^e./m ^, pe solu) umed.
Observatiile facute asupra combatcrii daunatorilor tn serele acoierite cu plastic, arata ca iratamentele trebuie aplicate cu^reguaritate ^i la timp, <leoarccc numai tn aceste condipi se lichideaza
orice focar. Substanlcle chimice trebuie folosite tn combinape cu
procedee agrotehnicc p dirijarea factorilor de mediu

B.OTECTIA L U C R A T O R I L O R ^I

CONSUMATORILOR

Pitotoxicitatea mare a unor substance impune ca doKarea lor sa fie facuta cu aienpe dupa prescrippilc date de fabrici
p cercetare, aplictndu-se diferit Sn perioada de vegetape. Pentru
om subsiantele fitofarmaceutice sfnt foarte loxice, tn unele camri pot fi morutle sau provoaca raoiri ale organelor. I^c aceea
unele substance (Ecatox, Folidol) se folosesc pfna la o saptamina
tnainte de recoltarea fructelor, iar Detoxul dupa fnflorirea plantelor, Pararionul se folose^te numai in primele faze de vegeia^ie, iar
Aldrinul este interzis,
98

O mare atcnpe trebuie data protecpei oniului tn timpul luc rului cu preparatele fitofarmaceutice, Temperatura ^i umezeala
ridicaia din serele acoperite cu plastic aduce modificari tn limpul
de pauza, in remanenia reziduurilor ^i tn acpunc toxica, uneori
diferite de cele constatate in serele cu sticla, care se poi sol da cu
accidentc ^ravc. Dc aceea lucratorii din sere vor avea cosium de
proiecpe ;fi majti, Strojiirile se vor face de lucratori spccializap
numai tu orele de tlimineafa (5^^7) sau seara ( 1 7 - 1 9 ) , tn lipsa
persona Iului de serviciu.

BIBLIOGRAFIE
1. A l e x a c d r i , A. ProduSL- elliniice (ji iltetalF noi pealru Lttnititcrra
biiilor ^ dS.iii!i^orilar de le^unie. In Revista de liorittiikura >i viiiciJturii- nr. 1 1%8,
2. A z * l ( , G. GufkenKiTjicr recfityj^iiing auKwefeJti, lgi ^Deuische Gartner
Pwc", lft, nr. 30, ]9iA.
3. D r a ^ u t h G h, Ftjlosirca loccc^iva a adaposiurilor din pnlicirlcna
la mat muttc culturi tlin icela.;t an, .In RtrvisCa dc hortlculcLtri ^i vtEJcuJ'
tura" nr. 3, l'%7.
4. F r i f tl ii E i i ^ A b e t. a -^Viroade fdeii^ki ^ 'miisuri de comfcaii-rea Ior.
In Gfaidina, Vi ji LLvWa", nr, 1, 1W4,
5. M a i c r, I, Fijalonarcj prwiuc^ift df Segunn.- itii IRomStiiii, In ^ e v i s t a
dc hoTriculrura $i vkicuhura" nr, l i , I'idS.
6. M a n e s c u , B. Contributti .la stiiiljul frilosiril intcnsivg a seecior, rasadnifelor fi sdapCuturiJuT temporal:. In Stiiflil 51 ccrcerari economice",
v d . 11, 1966.
7. M u r I A a: O V , T, ; K a r t ,1 ] O V , T. SrCn-nirjSnO iprOUL-ivam: na kult]viponiif joorujenia or polietikti. In N*iJCtiit Tiudove" Tom. X l i l Kn. 2,
S, F'niriiui: Plowrfiv, )9*K4,
S. N e g r u N i t t i a rain*resi viaetelor ..fi comfcaierea ei, la GriidHia,
Via ji LtviJa", nr, fi, I % 3 ,
9, P o p 1 . t i a n , I.5 P o p e s i c i u , H . ; Scheme de culniri legumicole Sn
solirii. In JlrvivSa de Horciiciulciiiri }i Vitictilrnra", nr, 11, l<9i'i.
\Q, P o . p * S * U . , H. Dirijartl cOruJitiiior de mediu iJn ailirii, In ,JleviEra
de HonieuJnirS ^ Viiioaltur.^i*, nr. 1.1, I % S .
I I . ^ r e - f u j i , N, Lf^umkuiurr* In S.U.A. B<lmir4 Agro-Stivica. Eeic-arc^Ti, i*6fi,

V
CULTURA SPECIALA A LEGUMELOR

CULTURA TOMATELOR
Cultura tomatclor se praeiaea tn sere-bjoc, sere-tunel
individuale p. adaposturi joase. In |>erioada de primavara ^i toamna.
tn cazul incalzirii spapului cultivat, cultura se poate extinde p in
perioada cu temperamri scazute tn ejcterior. Avjnd in vedere important;! economica a tomatelor, acestea se cultiva pe suprafete
mari in serele-bloc pentru satisface rea paepi interne ^i exportului.
Tomatele cultivate sub plastic continua producpa din serele tn~
calzite, permi^nd e^Ionarea legumelor in caiiiitap tiiarite dupa
10 iunie, cfnd se constata reducerea substanpala a recoltarilor din
serele de iarna. In cadrul acestei c^alonari, tomatele apar primele
fnccpind de la 25 mai 5 iunie, dupa care urmeaza vinetele *!
ardeiul la interval de 2535 zile, Incalzirea u ^ a r a a serelor din
plastic permite plantarea mai timpurie cu 2010 aile ^i incepcrea
recol tar ii din 1015 mai.
SOIURIUE CULTIVATE

Pentru condipile climatice specifice construcpilor acoperite cu plastic se aleg soiurile de mare pro ducti vltate i cu fructe
dc calitate superioara. Pentru adaposturile joase temporare tip tunel ^i serelc'bloc fara incalzire sint indicap hibrisni Nr 10 X Bizon,
Argej-408, Export II, si soiurile Vitamina ^i AT^C^-A:2H care, daIOC

. . .

rorita perioadei diferite de vegetape, asigura o e^alonare a produepei timpum tn penoada 25 inai 1 august.
Observapile efeciuate asupra tnfloririi, avortarii florilor p fructificarii acesior soiuri p liibrizi, arata o buna adaptabilitate la
conditiile de microclimat specific din adaposturile mici, a hibrizilor
E.xpori II ^i Arge^ 4d8, .-Xcejiti bibrizi au avut un nttmar mediu
de flori fn cele irci infltwescen^e superior hibridului nr, 10 X Bizon p eel mai redus procent de flori avortate (l?"/!.,). Hibrizii
s-au remarcat p printr-o rszisten^a mai mare la bolile cripiogamicc.
Tabeiut 14
Rexultat de prociucfie la h i b r i z i i f i soiurile de t c m a t e din
ciclul I, I99
R e t Dit lire li

SCJul

najiiat

buepul

Sfltfit

$erele^solar,

rviducjla a^/ta
rijupiirJe
TirtatS vtni ia
IDVII

Vakiarei.
plRKlll)ii:i

totaiti
Hi %

N 10 X
Biron
(martor)

B aprilie

16 iunje

2B iulic}

29780 20277

H.40e-1

S aprilie

16 Iunie

2B iulie

34985 2285S 117.47

H. E x p o r t II

8 aprilie

19 iunie

28 iulie

40290 22060

Ai^e? 43-2

IB aprilie

28 iunie

2S luliei

;i4!*HS 1&1&5 117,47

100,00

133,2!&

Datele privitoare la producpe (tabelul 4) arata ca hibridul

nr. 10 X Bizon poate fi depajit sau egalat fn ce privejte producpa
extratimpurie, De asemenea se consiaia ca rezultate bune da soiul
Arge5-42S, ale carui frticie sc pot recolta tntre 2S iunie 28 iulie, chiar In condipile unei plantari tnttrziate.
Hibridul Export 11, s-a evidenpai printr-un procent ridicat de
fructe din calitatea extra (79,S*/o), cu o greutate medie optima
{S3 g) fructe uniforme, sferice ^i cu o culoarc ro^ic aprinsa. Frticlele acestui hibrid se mai remarca printr-un conpnut ridicat in
substan^ uscata ifiS7%), precum ^i o buna rezistenta la transport.
101

r_.,

,%-S/,'^/A''

1
^ffr^lf/i/

-H

1
1

H!

Stsisfidti

Mf: m-g38MM-ivwwmm^f ^-^ mi 23w

Sasftrs^

Fig, 36 DesfS^nrarea fenofazelor la soiurile de tomat*

in serele a&opcritc cu plastic

cultivate

In anul 1966, a fost verificat sub adajMSturi de plastic p hibridul Vitamina care in anii anteriori tn cfmp descliis s-a evidenpat printr-un ritm rapid dc coacere _a fructelor, friicte uniforme deosebit de dense, cu continut ridicat tn subsian^a uscaia.
{7^7,S**,/ib) si fn Vitamina C Plantarea acesmi hibrjd, in doua
epoci, la 10 s" ^^ aprilie, a dus la rezultate de producvie mult
diferite. El a tnirecut martorul Nr. 10 X Bizon numai cind a fost
plantat mai timpuriu ?i anume cu 133o/y la producpe timpurie ^i
cu 26,5u/rj la producpa totala, Fructele de calitate extra au _ fost
tn proporpe de 76,5<*/o comparativ cu 3b,2^^lr, la nr, 10 X Bizon,
E,itperienic efectuaie fn anii 1966 ^i 1967 la C A . P . Goicea Mare
pe suprafapt de 0,5 lia au scos tn eviden;a valoarea deosebita a
liibri^iior Export II p Vitamina pentru culturile ^extratimpurn
practicate sub adaptisturi ^i sere-solar din plastic ncincalziie, (Pctreseu 1967).
Hibridul Arge^-408-1 ^i 40S-2 sc cvidenpaza prin fructifieare
uniforma p abundenta, Primul fruct arc tendin^a de tncrepre.
Cireutatca medse a fructului este dc 63 g cu un conpnttt fn sub-

102

stanta uscaia de 7,lo/t> Din totalul produepei de fructe 80*/* au

fost caliiaiea I,
Pentru serele din plastic tncabite iarna, s-a studiat comportarea a trei soitiri : ,M1 round. Moneymaker ^i Seelandia. In ce prive jte desfa^urarea fenofazelor nu sc observa diferente semnificative- Se constata ca soiurile Moneymaker p Allround stnt cu puvin mai timpurii dectt soiul Seelandia luat drept martor (fig._ 36).
Acest avantaj se pastreaza tn continuare la legat ^'i fructifieare,
unde difercn(a atinge 4- 7 zile.
Daca ne referim la aparipa prirndor inflorescente se^ observa
ca fntre soiurib Allround, Monymaker ^i Seelandia exista o difereina de 10 zile, iar la uUimele infloresccnve de 46 zile, tntre
soiul Allround p Moneymaker nu sfnt diferente in ce prive^te durata tnfloririi.
In ce priveifte numarul de flori, se constata ca acesta este aproape
egal la toate soiurile, fn schimb numarul de fructe este mai _ridicat
Ja soiul Allround, fapi care a dus tn final la o producpe mai
marc (tabelul 15), Trebuie relevat faptul ca procentul de fructe
Tpbelul f i

Reitultatl prtvind producfja $1 vaJ&area ei la MiurHe d tmat

din 9erel Tncllzlta

1
SoimiOe

r^DdmcSis IntaU

PHKlTWiil tbllplMtiii

V^li^^uca
pr<>(lijiitiei

kg/m-

kg/rt"

r%port3EA la

Seelandia (martorj

13,17

100

S,05

too

100

Allround

14,30

100,3

5,21

101,0

105,7

Moncjinaker

12,46

94 ,S

5,24

103,7

101,0

legate ^i recolta te la inflorescen^ele T, a 11-a p a I Il-a a fost mai

mare la soiurile Allround ji Seelandia, tn timp ce la soiul Moneymaker se constata un procent mai ridicai tn- inflorescenjele III,
I\', V 5ii VI. Cet trtai mare numar de fructe pe planta s-a constatat
la Allround, fapt ce se reflecia %i tn producpa obpnitta.
Soiul Allround s-a remarcat printr-o cre^terc viguroasa, avtnd
o fnalpme medie de 151 cm pfna la inflorescenta a Vlll-a p un
103

numar mai mare de frunze. Soiurile Seelandia p Moneymaker au

avut o_ tnalpme egala, de 14H cm, insa lungimea intemodiilor
a tliferit, distan^a intre inflorescence fiind de asemenea inegala.
In ce prive^te atacul bolilor nu s-au constatat diferente tntre
soiuri, AstfeJ frecvenia atacului de mozaic comun (Nicotians virus 1) a fost de J*/#, aar de frun2a de feriga*^ (Cttcitmis virus 1)
de 5**/(i. Trebuie menponat ca tn condipi dc umezeala ^i de tcmperatura ridicaia tn serele acoperite cu plastic sc cvidenpaza un
puternic atac dc patare bruna a frunzelor Jn proportie de 1525o.''ft
eel mai putemic fiind atacat soiul Allround,
Anali^fa reztiltatelor de producpe arata ca tn anul 196fi primele fructe s-au recoltat la 26 aprilie la soiurile Seelandia si
Moneymaker 51 la 3 mai la Allround.
In anul 1 % 7 , recol tari Ic au tnceput mai devreme cu 7 zile la
Moneymaker ^i cu 4 2He la Allround, comparativ cu martorul
SeelantHa. Soiul Allround a dai o productie totala cu S,3*,V mai
mare f a p de soiul Moneymaker p. cu 3,7'>h comparativ cu soiul
Seelandia, Structura productiei arata ca la toate soiurile studiate
fructele de calitatea extra ^i T au predominai ; soiurile Allround
p Moneymaker au tnsa fructe mai uniforme, care se prctcaza la
sortarea mecanica, ceea ce constitute un avantaj superior fai[a de
solul Seel audita.
PRODUCEREA RASADULUI

111 funcvie de sisteniul de cultura, semanatul sc efectueaza la epoci diferite, dupa cum urmeaza ;
pentru culturile din iulie^octombrie in serele solar semanatul se face in ultima decada a lunii mai, iar pentru cultura din
august decembric tn sere fncalzite semanatul se face fn a doua
decada a lunii iunie ;
pentru cultura din ianuarie^lunie in sere incalzite semanatul se face la tncepuiul lunii noienibrie, iar pentru sere p adaposturi cu tn calzire redusa, la sftr^ru] lunii decembrie ;
' peniru serele-solar p. adaposturile joase temporare se seamana
la sfirjitul lunii ianuarie p tacqiutul lunii februarie,
Seminfele se supun unor condipi diferite de temperatura, cu
scopul de a grabi rasarirea p a mari rezistenta la frig a plantelor
cultivate. Tn acest scop semintele se umetieaza tn apa timp de 24
ore, iar dupa aceea se supun alternantei la temperaturi de 03'''C
limp de 12 ore p la temperaturi de 1517C tot timpul de 12 ore.
104

Dupa aceasta etapa semintele se lasa la incolprc tn decursul a 23

zile, la temperatura de 2023''C,
Pentrn epocite de plantare tlin iarna i primavara, semanatul
se cxecuta tn sere-tnmulptor p rasadnite, tn ladiie sau, pe sol,
direct in pamfntul nutritiv de pe sielaje, acordindu-se o grija deosebita regimului de temperatura p umiditate, Dupa aparipa plantmelor, la 57 ^ile de la semanat, temperatura .serelor se reduce
la 1518"C in timpul zilei p la 10--12"C tn timpul noptii, Acest
regim se mentine rimp dc 78 zile In condipi de iluminare moderata, ceea ce evita alunglrea plantelor. Dupa acest interval de
timp temperatura aerului se ridica din nou la 20- -22''C ziua p
12H^'C noaptea, pfna la aparipa primeior frunze adevarate,
Repicatul solano-l rueloaselor se efectueaza de regula in rasadnite
fncalzire cu biocombustibil, Unele inireprinderi agricole dc stat
repica fn rasadnite incalzite prin conducte cu apa calda. S-au
facut incercari de a produce rasadul prin repicari fn cadrul coinplexelor mari de sere. Rezultate bune a dat repicatul rasadului
fn sere-tunel din plastic incalzite prin conducte cu apa calda sau
cu aer cald. Expericn^ek efeciuate de noi !n primavara anului 1969
sfnt edifica'toare fn acest sens. S-a stutfiat comparativ rasa ^

Jabelu! 16

Reiulcite d biQinetrie care firivK risadul de tomate produs Tn sera

din plastic ;i Tii sera din sti^ila
(I2.IV.I%9)
tadii-aliwLl

(?J piMtig

Saa afispsiiti
cu itkia

Grcutatea prtjasp&tfi a radacinilor (g)

13.70

27,30

tn^l^inea i-^lsadului (cm)

13.00

2S,65

NumSjnl de Jmnze

a,70

a,70

Nnmarul dc boboci florali

5.3

5,5

Data sjHiriitiei primei inrfJorcaccnto

IIV

I,IV

105

dul produs tn sere din plastic ^i in sere din sticla, Din analizai
celor doua moduri de obpnere a rasadului au rcicijit o serie de
constatari foarte utile pentru practica le^umicola (talielul 16).
Rasadul produs sub plasi.ic se pre^rinta viguros, cu o fnaltiinc
medie de IS cm p o grosime de 0,51 cm, de culoarc terde t!eschi.i,
cu frunze mari, tn numar mediu de S,70 pe plants. Prima infloruscen^a a aparut dupa frunza h~-7,, constatindn-se fn medic la data
de 11 apnlie un numar de ,5,S b()bori pc planla. S-a ohservat de
asemenea ca la 5C*Vy din plante tncepuscra sa se desfaca bobocii.
Fadnd corelapa dinire partea aeriana p radacini la rasadul dc
tomate produs In diferite medii nu se consiata diferente csentiakDin datele prezentate se observa ca la serele acoperite cu plastic
se poate produce un rasad dc calitate cu tusu^iYi biolo^icc superioare. S-a constatat ca pe o suprafata de 650 ni- sere cu plastic
s-au produs SO mii rasad uri revenind 123 fire m-. Cxn sumul dc
combustibil pentru fiecare fir de rasad in perioada 10 febmarie
12 aprilie a fost de 0,20 1/m^ revenind 0,S0,10 lei/planta,
Rezultate bune Jn ceea ce prive^tc producerea rasadului de legume fn serele acoperite cu plastic s-au lylrpnut ji la Caicdra de
Icgiimiculuira" de la Uruvcrsitatea de honichltUTa din Budapata.
Jn acest scop au fost folosiie rasadnite cu doua plante acoperite cu
sticla, incalzite ai biocombustibil, adaposturi tunel p ,sere-tuncl
acoperite cu plastic incalzite, Pentru rasadul repicat s-a semanat
la 23 februarie, iar pentru eel nerepicat la 9 martie (S o m o s
T u r i 1967).
Imediat dupa repicat, plantele s-au udat putemic ^i s-au uiiibrit
timp de 1 2 zile pina s-au prins bine, Temperatura aerului piha la
scoaterea, rasadului s-a mentinut la nivelul de IS22"'C ziua ^i
1517''C noaptea, iar umezeala relaiiva a aerului inire *y0 65i*,'i)O con d itie obligate rie In aceasta perioada a consiiLuit-o ventilarea
puternica p periodica, pentru reducerea temperaturii ^i cxcesului
de umezeala care favorizeaza aparipa diferitelor boli,
Regimul dc temperatura indicat este valabil ^i pentru rasadul
destinai culturilor de primavara plantate tn sere-solar ^i adaposturi
temporare, cu deosebirea ca irebuie calit la finele perioadei de vegciatie, asigurindu-se tn acest scop temperaturi joase.
Rasadul sc uda la interval de 25 zile, hi funcpe de starea
^'Cgetativa, consumfndu-se 510 I de apa calduta la 1 m^. Se fac
3 ingra=iari suplimeniare dupa cum urmeaza : prima la 10 zile
dupa repicat, cu S g azotat de amoniu, 15 g superfosfat ^i 10 g
sare potasica; a doua la 20 zile dupa prima, cu 10 g azotat de
106

amoniu, 20 g superfosfat ^i 15 g sare potasica p a ireiia, la 40 zile

dupa prima, cu 10 g azotat de amoniu, 30 g superfosfat p 25 g
sare potasica, Dozefe de ingrafaminte indicate se dizolva tn 10 1
apa caldura pentru 100 Fire rasad,
l a tomatele ce se cultiva tn serele-solar p adapositurile joase,
cu 15 zile fnainte de plantarea rasadului se intensifica calirea lui
prin adaptarea treptata la conditii asemanatoare cu cele din cimp.
Calirea se efectueaza prin ridicarea treptata a panourilor sau prelatei, la inceput in perioada calda a zilei }i apoi treptai tn tot
cursul zilei, Dupa 45 zile panouriie p. prelatcle .se tin deschisc
ati I ziua ctt ^i noaptea, lasind plantele expuse la toate schimba rile
dc temperaiura, Uneori, fn perioada de call re a rasadurilor sc
poate tniimpla ca temperatura exterioara sa scada peste noapte
sub zero grade p diniineata sa sc observe ca plantele stnt atinse
de bruma. In asemenea cazuri se recomanda stropirea imediaia cu
apa rece a ra.iadului, folosind stropitori sau un furtun cu site mai
fine ji umbrirea temporara a plantelor ca sa nu fie expuse actiunti
directe a razeior solare,
Pentru a olm^nui plantele cu uscaciunea din sol, acestea se uda
cu o cantitate mica de apa rccc, eel mult o data la 46 zileXumai cu o seara fnaintea planiarii fn cfmp, rasadul se uda bine
peniru ca sa fie scos mai u p r p cu pamfni eft mai mult in furul
radacinilor,
Cu ctt sc face calirea la o temperatura mai scazuta, la o umezeala redusa ^i lumina puternica, cu attt plantele se vor prinde mai
repede, vor rezisia maii bine la plantarea in ctmp p vor da recolte
mai timpurii. Rasadul calit fn primele zile dupa rasarirea plantelor
la lemperatura de 7lO^C, iar dupa aceea la 16^C, poate rezista
la inghepiri de 1"C. Un astfel de rasad calit contine multa
substan^a uscata ^i pierde apa tn cantitap' mai mici, dectt un rasatl
necalit.
Trebuie menponaie de asemenea expericnteic care privesc repicarea rasadului de tomaic fn adaposruri joase fncakite, comparativ
cu repicatul in rasadnite obl^nuitc. Analizind caracteristicile biologice ale rasadului de tomate din soiul Cruntovii gribovski, din
grupa soiurilor timpurii, se constata ca intre variante nu exista
diferente setnnificative, gretttatca proaspata si uscaia a plantelor
prezinta diferente mici. In limitcle 0,132,42 g ^1 0,650,22 g,
Suprafata f oli ara esie cu pu^in mai mare la rasadurile din rasatinita, cu diferenta de 12,120,9 iar prima inflorescenta apare mtii
devreme la plantele din adapostul acoperit cu plastic, ceea cc se
107

explica prin regimul de iluminare mai ridicat p. temperatura

variabila.
In consecinta, sub plastic se poate obpne tin rasad pentru toate
sistemele de cultura, care sa sc caraeterizeze prin crc^terea viguroasa, cu tul pina scurta continut bogat de clorofila ^i zaliaruri
(tabelul 17).
Ttibelui 17

Factorii biodriinld la rlsadul de tomate produs sub plastic

Tipul COjUtructisi

% de sabrtjfitl uscalit ir ^lat^Ml

CloKifLla

Caibea
oceanic

Suma
3iSiarait\ot

Cfitllt^

AKrt total

Ea.-sartniti^ cu inciilzini

7M

0,2252 .

160,1

2,9a

4,SI

A d a p o s t ajGoperit cu r e i o n
?i i u c a l i i t t c h n i c

7,20

0,1254

141.8

S.40

4,S4

AdSpoSt acoperit t u polictilenA j i Ineftlzit t e h n i c

7,30

0,2146

120,2

3,76

5,12

Raiadul necesar piantarti in serele-solar la tncepuml lunii aprilie

^i^ iulie p tn serele de sticla tncalzite la tiiceputui lunii august,
rasadul se poate produce in sere inmulptor din plastic, in acest sens
sint cdificatoare nezuliatele obtinute de noi 2 ani consecutiv la
C..'\.P. Otopeni din raza ora^ului Biscurc^ri.
Pentru semanat sc prcgate^te un amestec de pamjnt format din
o parte pa mint de telina, doua parti mranita si o parte nisip. I.a
amesieeul de pamint se adauga 1,5 kg superfosfat p 2,0 kg sare
potasica la fiecace m^, dtipa care acesta sc uniformizeaza.
In sere se Jntinde pe toata suprafata soluiui o pelicula de polieiilena, peste care se ajaza pamintui fnir-un strat de 57 cm,
Scopul peliculei de polietilcna ajezata sub amestecul de pamtnt,
este de a mentine umiditatea ridicata un timp mai indelungat ^1
de a feri plaututele de infectarea cu unele boli ^i atacul unor
daunatori din soL Panvfntiil se a^aza usor apoi se executa semanatul manual. Ptna la rasarit se asigura o temperatura mai ridicata (23''C, 25'^C) :^i 0 umezeala a aerului stificienta, R a sari tul are
loe in 56 zile.
lOS

601
"joii|oc| i4

J0|TJOaungp tr3jajiequjo:> 'aojunpESEj uajeeEjSui 'sDp e.ijd luurui

-as P-s p-"uj,i inzt3 ui \UCA 'iiAi.|d 'lEpn : aimuiitjO a p j tu^s m[np
-vsvi lodu li Jo|ijna^u|m3S ^^Jids as ajtJ jjtifuSuj ap a|ijgjjiij
Ejidsa as nu pnpfSEJ sisasv iptujuj \ m s[ EIUJUJ
-ES ap EOim itm sj^iijUEO o suj puisopj 'aiinpv'SPJ nj i$ en pf
licpsE u^ *iJnpU|a U| jniEU^tuss 33BJ 3S 'etruoUunuj rjmrj5dujr>i
iSuiit [nios 3JEJ uj |niU3Uioui U I Q '33nsr|d ,i]ei.f,TiEUi na ,iiijndo5e
utl as 3|ijnityis '3(^0^-^X ic] .iSunfe IUD p ; ap vaiupujpt! [ in|nj
-OS Ejniieisdtuoi p u p tuid '3[iz 9 ap duin jtuBitias ap aiuwu^
icm iruii|
[nmd^jui 'ai[ijdt utm| jniiSiys ts] ^nuj as ijunens aoisjni: e.up
-rSajj[ 'uiqajS nj |-np-uj|3AUi i.*: Edes UD |niuiuiEd auiq puilunjiGiu
'aioAJu 3p ?suitun[ tJ lu ^'i sp u^m-ijEj na i.iniwjs asai^Ssid 3S wi?:>
i d 'it:jsoji3dns ttf/3Ti| oSf f^^ saijssuiE uj 'et|/i QE ^^p amuuiej uj
pbrjS 3p lounS UD EuiuFOj uip it*iejSu| {UJaj {os u,"* 'iiisod;cpB 30|
un 33,>|ii 3s dous is33& u^ '^iisieid [trpaiietu n.^ siEfsiOJd paa opzcjtj
3d snpoid i| aiBod |npBS|j dutp utp PJPA. ^p sfiim^nj wj.tusj
'Siedis: ,ip m;s ri|iL[es-ojc? ladtuod |njOj
-nlE nJ '|mnt{ no Eiupadns EJEOJ sd lapsipd Esaidojas uud pjss
t:ajijqiun ^inasx.i as 'injnpcsej v3.[i<Sun{ii 3:Jtipojd. M nu v. UJiiiad
*cpifOfJ3d ^isB.iDB ul Esiuiaand tsjd ptiitj E3Jtniuun}j "isaas ,i|e |i-J?d
spqtUE Ul unsEjd 3p p i e p j t l ii3Ji?3ipu niid ^m^sx,-! ,-w E3JEJUU3^\
JOiEzundsajioa Ttiu i p gHittin[ iS J.IE UJ E|E,iz5Uin 'Ejuitj^dm,!!
ep lutSaa un inui-ltwui sintpn 'Ejeiu,imiplns ESJESBJSU} ^ 3 U ; | Sfj
"jUi/[ f r 3 i p ainqij]

-sip 3S 3,1 siciuuBLi 'Edc I 001 ^'[ ^^wviod 3Jes S OO^ 'lEjsojJadns
3 '00 'muomc' ap leaozE 3 OOl "IP ^n?uwoj 3iln|rK o ns ntaidaj
Bj ,ip npz Ol8 5p pAJaiui Bj 3:>BJ as Jo|iJnp^sieji e34E4pSti|
-Ui? 5'io't SU|LUPJ ES .i|Buop
-3[p03 3|3zunjj E| Euid mjmu|uiEd |n|3Aiti B] 3p BH l^"^Jlse sS^p as
iF^idaa 3p B.iuii.''ui.pY -sjiupjpiJ ^diu as nu i^s e? .itiuaje Bliniu ns
33ej as joj liiuaiEOSs '3|iq.reu3is aunoj lujs ,^pin^nE[d M 3 J E 0 3 ( J
'D-iO?Kl ^P i;jiiJf:j3dur3a B| BUjd
iz||DU| 3S w 3p [ndoos na 'jBatdsj 3p amitun gjrz EAoip ns enjES
EJK UJ sup-e atnqaii Aiaiiinti' imujLU.Ej SnS.sumJ ns lujtuEd sp
jaisottiB uip EZEanoii3.ij|,uos 3S a.^iiiJinu gpssAjtjr) EAiiiutjap TOJBI
-uB|d B| Bu|d nEjs 3panie|d 3pun tus SXg sp SAfiuinu 3J3Att{H ui
,naB) ,is [niESida'g '3|tmop,i|iios apznujjf j3[duiCO sripsap UE-S puis
iniusiuouj UJ '[niB3id,iJ. EZEaniss|3 ss siptsvi ^dnp s|iz 01g i-j

Pfna la rasarjre semanatura se pue atft ziua ctt p noaptea acoperiia cu adapostul din material plasdc. Dupa ce plantele an
rasarit, ziua se aerise^te pe cit posibil mai intens p uda tul se face
moderat. Q n d timpul sc incajze^te, atit ziua cit ^i noaptea, straturile cu rasaduri se descopera, pufndu-se astfel ptna la plantare.
Tn aceste conditii rasadul afunge sa fie bun pentru plantare dupa
3C40 zile de ]a scmauai,
COMDlJifLE DE PLANTAHe

'

Epoca de plantare. Tn cultura legumelor cultivate in

rasadnite, sere-solar, sere-mcalziic .jfi adaposturi temporare prezinta o mare importania epociie de plantare, in alegerea carora
trbuie tinut seama de cerintcle plantelor fa^a de conditiile de
mediu. Pentru a stabili epoca optima de plantare s-au efectuat
diferite e.tpcrien\e atit la noi in tara cit ^i in alte tari. De un
real folos este de asemenea practica unitat'^or cultivatoare de
tomate.
Pentru cuJtura de toamna-iarna din serele incalzite, plantarea
tn jurul datei dc 1 augnsi da cele mai eficiente rezultate, permjtfnd
inceperea recoltarilor la 15 octombrie. In ceea ce prive^te cultura
tn sere-solar, experientele eftcctuate la G.A.P, Oiopeni sn.\ dovedit
ca epnca optima de plantare este perioada 110 iulie, cu desfa^urarea recoltarilor intre 20 sepiembrie ^i 30 octombrie, o data cu
venirea primeior ingheiuri (tabelul IS).
'

"

Tuitful 18

P r o d u c t i a q b t i n u t l In IffS la t o m a t e , t n sera-solar C . A . P . O t o p e n i
Bucurftlr p e n t r u epociie d e p l a n t a r e v a r a ' t o a m i l i

Epwak; do
pbmtai^

Num^rnt t f i)rjfi3j 111

kndki
Jl|l^:flil
J L Ettici

rfr fni(^.

[>]!ll]t^

Kcoltana

Pn>ifllC-

J-

fructe
Inoiput

Sfll^t

tali
kjn/in'I

pIlLllLi

1 iulie

S,60

^,1(1

fl0,0

id.ix.fia

24X.sa

3,54

JA iulie

4,23

4,07

95.0

i6.ix.fie

ao.x.ea

3,18

20 iulic.

9,92

3,65

90,0

20.IX.6S

30.X.68

3,05

110

In urma unor studii

y^/s'
efectuate
tn
perioada
1962 1966, s-a ajuns la
^'
concluzia ca tn st'rele bine tncalzite, pentru cultura de iarna, epoca op3'S-
3l7-
mw _ WW
d^W
tima de plantare esie in
hfhpesstnhl
luna ianuarie. interes deosebit prezinta tnsa plantarea tn serele dotate cu
^
instalatii simple de incalzire. In acest scop s-au
efectuat experiente
cu
soiul
Moneymaker
ia
C.A.P.-Otopeni, lufndu-se
Btn studiu doua eiTOci dc
plantare t 20 februarie p.
Jitfli^prsiXfrisE
4 martie,
Peniru a demon stra eficienta acestor tncercar",
pe baza datclor tnreglstraie s-au fniocmit ;gTafice cu dinamica recoltarilor pe epoci de plantare
IQii
2m
^Yf
p inflorescence, in care s-a
litffoiteseeitfi i
stabiki inccpuiul p sfirptai recoltarilor (fig. 37).
Din analiza graficelor
reiese ca fructele din Inflorescenta T la epoca I
y^
(20 februarie) au tuceput
^
sa fie recol tate .pe 11 mai.
S-^
Bt^
mY7
3S/
La epoca a Il-a de plantare (5 martie) la inflorescenta I, s-a fnceput recolta tul la 30.V, ^i s-a ter- Fig. 37 DiBamica rocolt3ijlor pe iflfloi'fs-curi (e
In fiinc^E dc ^ocil* do plautaru,
minal pe 20.VI. La ceHibridnl NIO x Biion
lelalte 3
inflorescente
/ - cpqca 1 a i U I ; 2 - t p o t j I L j , 5,111

ill

recoltarea s-a temiinat aproape in acela^i timp la ambele epoci cu

exceppa inflorcscentei, a doua de la epoca I de plantare.
Pentru a stabili eficienta economica a epocilor de plantare s-a
calculat i>entru anul 196S valoarea producfiei toiale ji timpurii
la m- in funcvie de preturile de valorificare (tabelid 19).
Tvbettii 19

Productia fi valoarea el Ijt epoctle {! iarnS-primilvari tn IWi, la tomate,

soiul Moneymaker, la C,A,P. Otopeni Buctirejti
plaataie

lis recalLat

totali

(ksjimt)

Pnsaimtii
tiiDpiirir

Valoarea

ValMrn
^IJlJULtiCL

t o tall!

{Kel-^'i

(Iri/-)

iLu^puxit
(kt/ail

32.11

1I.V-^9.V1

&,530

1,962

fe,0

14.23

4.III

22,V29.V1

&,42S

1,69a

S7,ii

I0,3S

In serele-solar tomatele se planteaza in jurul datei de 1 aprilie.

Aceasta epoca poate fi deplasata cu 10 zile tnainie sau dupa
1 aprilie in functie tie zona de cultura, starea timpului ^i temperatura soluiui. Tn acest sens o serie de cooperative agricole de productie ca : C.A.P.-Goicea Marc, judetul Olt, C.A.P.-Obtr^la, Judetul Mehedinti, C.A.P.-Maracineni, Judetul Arges 5i C.A.P.-Copaceni, Judetul llfov au plantat lntre 2530 martie, ceea ce le-a
permis sa fnceapa recoltarea in primele zile ale lunii iunie. C A . P , Tfrgovi-jie plantind la 3 aprilie a putut sa execute prima recoltare
la 25 mai, iar C.A.P .-Co rue tul din Judetul Teleorman p C.A.P.t,Progresul" din Orbeasca-Teleorman, planttnd fntre 15 -19 marrie
in anul 1^68, au desfajurat recoltarea fn perioada 14 mai
30 iunie.
Rezultate eiocvente au fost obtinute in anul 1968, intr-o ejtperienta cu douii epoci de plantare, la 14 mariie p 5 aprilie, efectuata
tn sere tior incalzite, culiivtnd bibridul N'r. 10 X Bizon. Din
observapile Iuate se constata ca o inflorescenta s-a deschis complet
in 56 zile, legatul unei infloresceufe a dtirat 45 zile, iar formatul fructelor dintr-o inflorescenta tn 67 zile. Prima inflorescen^ a aparut pe data de 22.IV la epoca I (14.111) p pe lO.V
la epoca II (5.IV).
112

.Analizind in continuare datele obtinute reiese ca numarul eel

mai mare de fbri, fructe legate ^i fructe formate se afla tn inflorescenjcle superioare la toate epociie de plantare. La inflorescenta T,
a epocii i (14.111) recolta tul a inceput la 30 mai ^i s-a terminat
la 25,V, iar la epoca II (5.IV) a inceput la 10 iunie p. s-a terminat la 30.V'L Productia obtinuta a fost de 6 kg fructe pe m(tahelul 20).
Tabeiut 20
praduc^iK ^1 vtHoMv* ei la epociie de pfajttarca d p r l m i v a r i din serele
sofar da tQTnate, hibridul N ID "-. B i v i n , C.A.P. Otopeni, 1 9 ^

lIjMca

Petiaads.
dc IC0lt3t

IfoiJuftti
lOl2l3
fUKj'm'I

ProdueSia
limcHirii;

Vdtosrnit
ppadur^ri
(Iri^m-)

VaEodKa
inndujc^&i
EiinpuriB
IcijWj

tDtJill?

14.III

20.V27.VJ

6,412

l . I ^

39,0

2.34

5.IV

30.V29.V1

6,135

37,0

Plantarea in rasadnitele %i in terenul incalzit prtn conducts cu

apa calda sau aburi se face in a doua jumatate a lunii februarie, iar
in rasadnitele cfc.biocombustibil in prima decada a lunii martie.
Virsta rasadulm. In sistemul actual de producere a materialului
saditor In XACd, noasira, virsta rasadului (considerata de la rasarire) variazii mult de la o unitate cultivatoare la alta p anume '
de la .^5 zile la 69 zile. Tn medie, din obser\'atiilc facute de nol
tn mai multe unitap cultivatoare, rasadul produs in rasadnite cu
biocombustibil are o virsta de 6075 zile, iar eel produs in sera
inmultitor 45 zile. Rasadul prea tmbatrtnit influcn(.eaza negativ
productia timpurie, constattndu-se pierderi de pina la 23*,''^ iar
rasadul plantat tinar prelunge^te perioada de vcgetatic p tndeosebi
formarea primei inflciresccnte. Din punct de vedere economic mentinerea rasadului un timp prelungit in sere sau rasadnite, ridi-:!
consumul dc combustibil ^i cbeltuielile cu for^a de munca p tmpiedica folosirea intensiva a spapului cultivat,
Pentru a stabili virsta optima de folosire a rasadului trebuie
facuta o corelape exacta tntre data senianatului, repicatului ji
CwjEuji

Ecaumclar

lti

113

plantatului. .\stfel, semanatul in rasadnite cu biocombustibil !n

prima jumamie a lunii ianuarie 51 repicatul tn 15 februarie prclunge^te virsta rasadului prndus pfna la 71 zile, calculat de la semanat
sau 63 zile calculate dc la rasarit, Semanatul efectuat dupa 1 februarie, mai ales tn serele inmultitor permite sa se scurieze vtrsia
rasadului ptna la 4CiS9 zile, calculate de la semanat, sau 35
54 zile, calculate de la rasarit,
tn perioada de primavara rimpurie, dupa cercetarile sovietice p
americane, rasadul tinar da productii man precoce p se cale^te mai
bine rezistintl la eventualele tngheturi. Siatiunea experimentala
legumicol a I^alnita-Craiova, plantind rasaduri de tomate din hibridul Nr. 10 X Bizon la virsta de 40 zile a obtinut primele frticie
CO apte pe 25 iunie, cu 5 zile mai tfrziu decit fn cazul planta rii cu
rasad in vfrsta de 60 zile. Produttiii a fost egala la cele doua variante, tusit calitatea ei a fost superioara la cultura obtinuta din
rasad tinar, avJnd totodata p un procent mai redus de fructe crete.
Temperatura soluiui. Cercetarile efectuate e^'identiaza faptul ea
creiSterea iniensiva $i marirea productiei este conditJonaia de activitatea sistetnuiui radicular, .^ctivitatea de absorbpe p de sjnteza
a radacinilor, in care se acumuleaza numeroase substante organice,
este strJns legata tie procesul de fotosinteza p dc transfonnare a
substan(elor tn aparaiul foliar. O data cu ridicarea temperaturii
in sol, in zona de actiune a sistemului radicular s? mare^te actlvi' tatea radacinilor de sintetizare p create circulflfa din frunze a
subslaimelor rezultate din fotosinteza, Esperien|ele fntreprinse in
numeroase ^arl araia corelatJa directa care exista tntre absorbtia
elementelor din sol p fotosinteza.
.Studiile tntreprinse in LJ.R.S.S. p S.LIA, referitoare la cfectu!
fncalzini soluiui la diferite adfncimi, la temperaturi de 20'^C, 25"C,
,VO''C p 35''C evidentiaza cre*;ierea productiei de la 7,1 kg pe m**
la varianta fncalzita la 20"C. la 1,3,9 kg/m^ la varianta incalzita
la 35'^C. Precociiatea recoltel este mai ridicata la varianta cn
35'^C, diferen(a fa|a de celelalte variante fiind de 2 - S zile. Se
remarca faptul ca la temperaiura dc 40'^C radacinile pier, !n
functie dc sursa de incalzire, in terenurile protejate cu plastic se
poate aplica una dm variantele indicate de bteratura de specialiuite.
La plantarea tn terenul protejat o atentic deosebita se acorda
asigurarii unei temperaturi care sa permita prinderea plantelor ^i
114

'

.' .

apoi crejterea rapida a sistemului radicular In primele zile dc la

plantare. In serele incalzite se poate realij^a in sol o temperatura
dc 15, 25'^'C, in funcpe tie prezenta conductelor incalzitoare sau
fncalzirea prealabila a spatiului cultivat prin alte sisteme.
In serele-solar acoperite din timp cu plastic, tu perioada 15 martie 15 aprilie temperatura atinge 812"C In adtncimea de
10 cm ^i 6H'^C la adincimea de 20 cm. Pe masura ce radiapa
solara fn primavara se mare^te, are loc p. o incalzire mai accenluata a sol ului, care capteaza o parte din aceasta radiatie. Inceptnd
cu prima decada a lunii mai, temperatura soluiui ia adincimea de
20 cm poate sa atlnga 17- 20C. Regimul termic diferit in perioada
15 martie 15 aprilie p 20 aprilie 10 mai influenteaza direct
vegetatia culturilor de tomate.
.Acoperirea soluiui in serele p a-daposturile cu plastic, cu 10
15 zile inainte de plantare, permite ridicarea temperaturii cu
25"C fata de terenul neprotejat.
Suprafata de nutritie. Referiri speciale se impun a se face cu
privire la suprafata de nutritie p distanta dc plantare, care sfnt
corelaie cu modelarea lerenului. In aceasta privinpa specialisiii nu
au ajuns la recomandart unice, tlcoarcce sistema de majiiii este tnca
in claborare, iar expericnteic cu caracter agrorelintc sint in curs
de desfa^'urarc. ToiujI, incerctnd sa sintetizam rezultatelc obpnute
pfna acum ne vom opri asupra celor mai optime solutii de modelare care permit executarea bipo sau mecanizata a lucrarilor tn
etapa actuala,
Pentru cultura tomatelor sub adaposturi temporare este indicata
modelarea terenului cu straturi tnaltate, dimensionate la 114X46 cm,
1 0 4 x 6 6 cm ji '.^4x^6 cm pentru ecariamentul iraciortilui L-400 p
sa^iului RR-0,9, Tn acest caz pc fiecare brazda se planteaza doua rinduri de tomate, ramfnind o suprafata de nutripe de 85-1-75X30 cm,
75-|-75x30 cm ^i 70-|-70x30 cm ceea ce inseamna un numar de
4055 mil plante la ha. Cercetarile facute la statiunile er.perimeniale Creaca p Buzau In anii 1963 -1965, arata ca plantarea
in rinduri duble de 8O-|-40x30 cm asigura o productie' lotala.
de 41,6 tone/ha din care 18,0 tone.lia (43,4'*/(K) productie timpurie
pina la 10 iulic.
Pentrn stabilirea distantelor p densitatii opiime fn adaposturile
joase, fn anul 1964 s-a organizat o experientS In conditii de productie. S-au luat tn studiu patru variance ( 5 0 x 3 0 cm ; 5 0 x 4 0 cm :
40X30 cm p 4 0 x 4 0 cm), rezultatele de producpe fiind redate
115

in tabelul 21. S-a stabilit astfel ca plantarea fn rtnduri de

4 0 x 3 0 cm cu o desime de 5055 plante.'m^ asigura cea mai mare
productie timpurie ptna la lO.VIT, adica 16 378 kg.'ha.
Jubeiiit 21

Producfia de tamate tn functie d* distant de plantare $ numarul

da plante la ha
KttoLtar*!

P i p d u c t i ^ kK/Jii

Rilliat
trjiMs
<extra t CAI.

NUIUSC
ds plault
14) ll

iuMipnt

Sflpfit

TatJA

TiinpiizES
1^ Ut.Vll

40 X 30 r SO

,'KSf},'i

18 VI

22 VII

46 220

16^/

.IJ^

40 X m -i- Hrt

41 ees

17 VI

20 VII

34 330

13 042

59

SO X ao -1- 80

51 2S'i

IS vr

20 vir

43 280

IS 487

57

so X 40 -f 8V

38 461

IS VI

23 VII

32 922

12 46tl

ea

d^ ptaiit:in^

I (to ^il

Dupa cum reiese din datele prczentaie, distan^ele de plantare

folosite tn cultura protejata cu plastic a tomatelor timpurii au fost
stabilite tintndu-se seama de necesiiaiea de a se obtine o productie
cii mas ridicata ji pentru a se reciipera cit mai mult din cbeltuielile
suplimentare facuic (>enirit protejarca cukurii, PJin aceste considerente sub adaposturile joase temporare sc planteaza tn rinduri
duble, de 4050 cm distanta fntre rfndurllc duble, iar pe rind
30 cm. Daca ain folosi schema obi^nuita de planiare in rinduri
simple de 80 cm, cu 30 cm pe rind, care sc aplica la cultura ne~
protejiita, am avea sub adapost un singur rind, un numar de
40 000 planie la hectar, fata de 55 COO eft se realizeaza prin plantare in rtnduri duble. In plus, plantarea fn rtndurl duble permite
folosirea eficienta a plasticuiui p. asigura obtiuerea unci peoductii
de 50 OCO60 OCO kg/ha fata de 20 00030 000 kg,/ha eft se obtin
in cttlturile neprotejate plantate la SOX 3d cm.
In serele solar se poate folosi p. distanta dc 80X30 eni. In serele
cultivate iarna se pastreaza suprafata dc nucripe de 6 0 x 4 0 cm ca
In serele clasIce acoperite cu sticla. tn rasadnite se adopta suprafata de nutritie de 5 0 x 3 5 cm, revenind 8 plants la un panou.
116

LUCRARfLE DE IMGRIJIRE

In sere p adaposturl-solar. In vederea ob^inerii unor

rinduri drepte, la plantare este necesar a sc face nvarcarca exacta
a rindurllor. Descbiderea brazdelor se executa cu ajutorul raritci
trasa de cai sau atacata la tractor. Pe suprafete mai mici este suficieni sa se faca pe rfnd gropi cu ss.p3i. tnainte de plantare se face
tngra^arca pc rtnd sau la cuib cu 20 tone/ha mranita, in amestec
cu 100 kg/fia azotat de amoniu, 3dO kg/ha superfosfat ^i 80 kg/ha
sare potasica. Ingra^amintele dupa ce an fost aplicate se amesteca
cu pamintui cu ajutorul sapaligii. Dupa aceea se efectueaza un
udat puternic, pentru ca apa sa se infiltrezc pfna la adincimea de
15 cm, Prin udare fnainte de plantare, se asigura apa suficienta tn
sol fara a ridica umezeala atmosferica.
Plantarea se face tn pozltie oblica, cu virful plantei indreptat
spre mijlocul adapostului, pentru a lc feri vfrful de cre^iere de
atingerea cu pelicula de plastic, Daca virful de cre^tere se lipe^ts
de plastic, in caz de insolatie puiejaiica sau inghet se pot produce
arsuri. Daca vinturile devin puternice, fixarea adapostului se face
prin acoperirea mar^inilor adapostului din toate parple, iar daca
se intensifica foarte mult, se pun nuielc ^i peste pelicula de polietilena, cite 35 buca^i la 10 m lungime dc adaposi.
Dupa plantare, nuielile care sustin pelicula de poltetikna se infig
in pamtnt ^i se face acoperirea plantelor cu pelicula de plasftc,
Marginea din partea vtnttilui dominant se acopera cu pamfnt, iar
cealalta se ancoreaza din loc in loc cu sJrme trecute prin capse
sau cu pamint, I-a capete, plasticul se fixeaza de t^ru^.
Conditiile de umezeala p temperatura mai ridicate sporesc pericolul atacului de boli %i acest fapt obliga sa .se dea o atcnpe mai
mare masurilor de protectie a plantelor. Stropirile in acest caz
trebuie sa se aplice din 10 in 10 zile, in mod preventiv, fneeptnd
cu a doua zi de la plantare.
La incL^putul perioadei de vegetape, ctnd timpul csic rece ji
bate vtntul, vendlarea se face numai prin deschiderea unui capat
al serei sau adapostului, iar tlaca vremea se incalzejte, de la ambele
capete. Cind timpul se tncalzejte p apare pericolul de supraincalzirf, sera p adapostul trebuie ventilate .^i lateral, Aceasta se face
prin ridicarea unei margini a serd sau adaposiului, totdeauna aceea
opusa vintului.
Irigarea ctilturii protejaie la inceput se face rar, pentru a nu se
ridica prea mult umezeala aerului sub adapost. tn perioada cal117

duroasa. irigarea sc efectueaza mai des. Udatul pc intervalul

tlintre benzi este greu
de rcalizat, deoarece
c-icesuJ de umiditate a
soluiui, imediai dupa
udare, impiedicii manevrarea adaposturilor
p. acoperirea lor cu pa
mint. In timpul irigarii trebuie sa se evite
pe cit este posibil
niurdarirea cu noroi a
plasticuiui.
Udarea se recomanda sa se cfectueze pe
rigole, prin mfiltratie
cu ajutorul conductelor san furtun urilor de
plastic, sau prm cirCLilatia libera a apei.
Dupa fiecare udare. In
moti obligatoriu, se va
efectua o pra^iila de aFig. 3S Scoatere.a polietilenei de pe adaptjstudincime, de ia 5 cm
rikir cu idamtia
la 15 Cm, pe moment
ce plantele inalnteaza in vegctatic^i sistemul radicular se extinde
pe verticala ^i orizoi>tala in sol.
iVlentiuerea plasticuiui pe cultura se face pfna ia 1520 mai.
Iar tn unii ani piiia la 1 iunie pentru ca cfectu! acesteia sa dureze
timp eft mai fndeiungat, Tomatele se tin acoperite ziua p noapiea,
pe timp rece sau moderat, iar in zilele calde se acopera numai
dupa masa la orele 1617 pfna la 89 diralneata, Cind pericolul tenr|iefaturilor scazute de primavara a trecut, plasricul se fnlatura, plantele ramtiitnd descoperite ji pe timpul noptii (fig. 38),
In zilele cu radiatie puternica, in .serele cu plastic, cind sint
fnchise complet, se inregistreaza o crcsjiere a temperaturii in aer,
pina la 45"C. Temperatura tnccpe sa ca'asca de la orele 7 dimineata, ajungind ca la ordc 1112 sa aiba valori maxime. In cursul
noptil sera piende foarte multa caldura, datorita proprletatllor
US

iellculei de plastic de a lasa sa treaca radiapa Infrarofie prin ea-

aceste conditii, trebuie sa se regleze regimul de temperaiura

?inn timpul
zilei pe toata perioada de vegetape. x\cest lucru se va

face printr-o ventilare judicioasa, permanenta p cu multa aientie.

tn zilele insoriie, cu o intensa insolatie, se va face fn sera o aerisire putemicii, pentru eliminarea cxcesului de caldura, prin deschiderea panourilor sau prelatei. In timpul noptii p tn zilele fara
soare, se iau masuri de fnchidere totala a sere^, pentru a retlnc ctt
mai bine caldura.
Dirijarea ^i conducerea plantelor se aplica cu mutta aientie p
grija tn funcpe de epoca de plantare ^i sol. Hibrizii nr. 10 X Bizon
^i Export II se dirijeaza la 4 inflorescente cind plantarea se executa
dupa 14 aprilie ; la hibrizii Delicates, Vitamina p. Arge5-40ii, care
prezinta tufe viguroase, semiinalte, sc vor lasa 3 inflorescente ^i
se va execuia in permanenta o copilire severa ; iar la hibrizii 1-74
p r-64 care prezinta de asemenea o cre^tere viguroasa p lastarirc
puternica se lasa o tulpina principalacu 3 inflorescente si un copil
prefloral cu doua inflorescente. La .soiul de tomate Moneymaker,
plantele se dirijeaza la 34 inflorescente, fn functie de aparipa
tiigheturllor dc toamna p regimul de radiatie solara din aceasta
perioada,
Pentru a se staMli care este nutnarul optim de inflorescente, In
anul 1964 s-au tntreprins unele cercetari in cadrul I.A.S.-PIoiestJ.
Au fost experimentate 5 variante redate in tabelul 22. Din daiele
Jabtlul 22
Producfia de tomat* In funcfle d itumirul lnflore$ceiit>elQr |i pbnt^
Rceoll^uea
Kumipd * ! twEtnfesceii.Se
pc tulpiiia piineip4l4

Pfoauetii (ki/lia}

Ftnluat

Tliupiirle
1* 10. v n

tnteput

Silr^it

Tniali

InflorEsocn^e-S

14 VI

2S VI

2 0 CIM

1305!

Inflorcsccn(t'-3

18 VI

19 V I I

w .?tn7

16 256

60

Inaorescen|e-4

19 Vt

24 V I I

46 1S3

1S43S

55

Inilqnescciitc-S

22 VI

31 V I I

47 79S

15 330

S2

119

tabelului se oi>serva ca Incepfnd de la inflorescenta a 4-a in sus,

productia timpurie scade cu o cantitate nefnsemnata, iar productia
totala nu create corcspunzator cu numarul etaielor (varianta 3 p 4).
Aceasta demonstreaza ca tn eta Jul 5 ^i mai departe, numarul fructelor si marimea acestora scad. Dupa cum scot in evldenta rezultatele obtinute, v;irianta cea mai eficienta este cu 3 51 4 inflorescente care asigura o producpe timpurie p In cantitati mari. Dm
pun etui strict al precocitatii intereseaza foa-rte mult varianta ctt
doua inflorescente, la care fructele fneep sa fie recoltale cti 48 zile
mai devreme, comparativ cu celelalte variante.
Incercarile facute la C.A.P.-Obtr^Ia (Judetul Olt) cu numar
[lifer It de inflorescente pe plante, an aratat ca la par cele cu doua
inflorescente pe plante, recoltarea a inceput la 25 mai, iar la
parcela cu 4 inflorescente la 5 lunie.
In anii 19631%5 la Siatiunea experimentala tjreaca, s-au
studiat diferite procedee de taiere, clupii p. ctriiit, aplicate plantelor tie tomate din hibridul Nr, 10 X Bizon cultivate fn cimp
sub adapostul de polietilena, Prin aceasta operatic s-a urmarlt pe
de o parte infKtenta taienlor asupra capacltatii de emitere a copililor ^I a folosi rii acestora pentru productie, iar prin taierea dlfcrenpaia a copililor tn cfmp sa se stabileasca capacitatea dc productie sub aspect caniltativ jl calitativ. Variantele au constat fn
urmatoarele ; tulpina principals cu doua inflorescente ^i un copil
cu o inflorescenta ; tulpina prlncipala cu trei inflorescente p un
copil, cu tulpina prindpala p trei Inflorescente ?i tulpina principala cu pairu inflorescente. In urma rezultatelor obtinute, attt
ca productie timpurie ctt ^i ca productie totala 51 valoare, varianta
cu 3 Inflorescente pe tulpina principala p o inflorescenta pe copil
de sub primul ctaj s-a dovedit superioara celorlalie variante,
Cercetari asemanatoare au fost efectuate In Universitatea Craiova
(B a I a $ a $i V 0 I c a n (1962) p B a l a ^ a , C h l l o m R a d u
(1969), scottndu-se In evldenta faptul ca dirijarea p conducerea
tomatelor cu tulpina i>rincipala p cu un copil esie cea mai indicata. H 0 m m e 1 R. J. cercetind maj mitlte meiode de taiere, a
constatat ca atunci ctnd planta are pe linga tulpina principala si
un copil al carui virf se clrne^te, se realizeaza veniiuri su]>erioare
cu ld"/o mai mari, in comparatie cu cele carora 11 se lasa numai
tulpina principala. C h i p m a n n E. W., referindu-se ia tomatele
timpurii ijrecizeaza ca sc poi grabi cre^torea ^I maiurarea fructelor, formfnd tufa inainte de plantare tn cimp prin tnlaturarea
120

vfrfului de cre^tere al plantelor dupa 1727 zile de la semanat,

lasind la tufa 12 inflorescente.
Experlcntele facute de noi fn anul 196S au aratat ca in cultura
de toamna trebuie sa e.itiste o corelatie directa Intre epoca de plantare ^i numarul dc inflorescente. Daiele. obtinute demonstreaza ca
fn cazul planiarilor la 1 itilie, dupa care urmea^a loamne cu ingheturi rlmpLirli, cele mai bune rezultaie le dau plantele dirijate la
3 inflorescente, cotnparaiiv cu cele dirijate la 4 fi 5 Inflorescente.
La epoca din 15 iulie, s-au putut obtine primele producpi numai
Programul de fertilixare In serele-sa Iar cultivate cu tomate
FEIUI ia^^ajBlA taiul

Cjiiitilatfia

4. I V

Siiperloslat -t- sare petasicS.

500-

20 IV

Azotat de amonm

200

Sttpf:ll<>.H.(ilt

300

Sare potasicfl.

200

6 V

tngrJijamiuE comMnat N K P

eoo

20 V

Infrl^fl-Tntpt cojnpUcc (Kristalinl

200

SnpsifoEtat

20D

Azotat de amoniu

200

5 VI

Tngra^mlilt combinat N P K

eoo

30 VI

Aiiotat de amjoflii]

300

SnperiosfiLt

250

Sare potasi<;4

100

121

de la plantele conduse la 3 inflorescence, celelalte nu s-au mai copt

din cauza timpului nefavorabil.
Programul sle ingra^are a terenului in perioada de vegetatie
a plantelor se alcatuie^tc tn mod ^jtiintlfic, tn functie de starea
plantelor, tipul soluiui p gradul de ferrillzare, avind in vedere
ca pc parcurs sa se aduca coreciurile necesare, Astfel se fac tngra.^rl cu IC tone'ha tngra^amJnt organic lichid (must de grajd) jn
alternanta cu tngrajamintcle mmerale, Dupa daiele statistice medii,
tngra^ammtcle minerale vor fi administrate in urmatoarele doze :
azoiat de amoniu 650 kg, superfosfat 3SC kg, sare potasica 300 kg
p sulfat de magneziu 80 kg/ha. In momentul legarii primeior frucie
se executa o ingrajare cu 100 kg azotat de amoniu, 200 kg superfosfat ^i 50 kg sare potasica,'''ha. La IC zile dupa aceasta jngraijarc
sc aplica o Irigare ^i tngrapre cu 4 -6 tonc'ha gunoi de grajd
proaspat dat tn apa de udare.
Administrarea ingrajamlnielor organice tn apa de iri gat ie se
efectueaza prin ajezarea gunolulul de grajd tntr-o groapa facuta
fn canalul de distribuire a apei, jar p^e 'masura ce substantele nutritive a2 spala, groapa se coinplcteaza cu noi cantitap de gunoi de
grajd. Un ejtemplti de fertilizarc fazlala este redat tn tabdul 2,1,
Recoltarea fructelor se face de preferlnta atunci cind stnt fn
pfrga, pentru a u;ura create rea fructelor ramase pe planta, Se trece
prm parcela zilnic, iar fn perioada foarte calduroasa dc doua ori
pe zi pentru a nu se pierde nici un fruct bun pentru export, De
mentionat ca prima recoliare tucepe tn sera-solar cu 1012 zile
mai devreme dectt in adaposturile joase temporare ^i cu IS zile mai
timpuriu fata de terenul neprotejat, Recoltarea produepei se e ^ loiieaza peniru serele-solar tntre 30.V -15.VII, pentru adaposturile
joase fntre lO.VI15.VII "^i pentrLi terenuri neprotejate tntre
28.Vi15.V11I, In ceea ce prive^te volumul productiei totaie si
timpurii, aceasta variaza tn medie tntre 20 000- 4d 000 kg/ha in
fuucfie de modul de protejare (fig, 39),
Se constata dc ascmnea faptul ca producpa timp Line realizata
tn sera-solar pfna la IC iulie depaje*;te productia culturii neprotejate
cu peste 25 000 kg/ha, Cultura tn adaposturi joase reallzjeaza o
productie exrratimpurle ctt cca, 5.500 kg.'''ha mai marc decft terenul neprotejatTomatele timpurii protejaie cu adaposturi joase au a sign rat productii sporite de 26 OCO52 COO kg/ha si o eficienta economica
spnrita. tn conditiile actuale, cu toate ca pretul materialului pla!itic
este ridicat, se obpne o diferenta apreciabila de venit fata de cut122

Tomfh.

luli's
&7litrr 0 i

'un

Fig. S& Mersul ailnic al recoltirikhr

{a} p mersul decadal fj

livrftrilor

f'Sj ds tomate din cultura protejata tU adApOStlU'i

tura neprotejata. Aceleaji rezultaie eficiente se constata tn cooperarivele ajjrlcole care au construii sere-solar.
In rasadnite p adaposturi incalzite. O data cu aparitia primordiei primei inflorescente se eleciueaza plantarea, la tlecarc cuib
revenind numai cfte o plania. Se adminlstreaza la fiecare cuib ctte
1/2 kg mranita, 10 g azotat dc amoniu <;i 20 g superfosfat. Dupa
ce pamintui .s-a fncalzlt bine, se pra^ejte adtnc pentru a se aerisi
p apoi se trece la plantat.
Dupa planiiure, rasadul se uda cu apa la tcmperatura de IS20C,
udatul factndu-se cu cantitap mai mici de apa p numai In jurul
radacinii plamelor, nu $i pe intervalul dintre rinduri, peniru a
Impicdica cre^terea umezelii relarive a aerului din interiorul rasadnitei.
Pjna la tnflorire este necesar sa se mentina un regim tie umiditate tn sol p aer. In perioada eoacerii fructelor uda rile se intensifica pentru a grabi coacerea fruciclor. In orice caz. udatul trebuie
facut cu grija, deoarece pelicula de plastic prin etan^jtatea _sa
mare mentine o umiditate ridicata a soluiui fi a aerului din spatiul
cultivat.
Udatul se executa dupa nevoie, cu canritap mici de apa alegtndu-se in acest scop zilele mai calduroase pentru ca rasadnita sa se
poata acrtsi ^.i solul sa se poata zvtnta dupa udai. Nu se recomanda ca udatul sa se faca in zilele friguroase, cu vtnt rece, cfnd
nu se pot aerisi rasadnitele ji adaposturile.
125

Deoarece in rasadnitele p adaposiurile cu plastic caldura sc pastreaza mai bine p temperatura create intr-un timp mai scurt dectt
in rasadnitele acoperite cu sticla, o grija deosebita trebuie acordata
I'entilarii. Aceasta se face cit mai des pentru a nu permite ridicarea temperaturii peste 2d''C in zilele noroase p 2528^C tn
zilele ru soare, dar nici sa scada sub KS'^C,
In nopple cu temperaturi scazute, rasadni^a ^i adapostul trebuie
tnchlse ctt mai bine pentru a nu se pierde caldura. In zilele cu
soare, ctnd temperatura aerului atinge 1520''C, inceptnd cu ora
910 diniineata, adapostul se descopera pe jumatate, iar pe masura ce aerul exterior sc mcalze^te ptna la 2023'^C plasricul
se da complet la o parte de pc plante. tn felul acesta aerul dc sub
adapost se improspatcaza, iar solul prime^tc caldura suplimentara
de la soare. La orele 1415 dupa amiaza, ctnd temperatura scade
sub 1520C, cultura se acopera din nou cu plastic.
!n zilele cu temperaturi scazute sau noaptea pe part,ea inferioara
a peliculei dc plastic se formeaza un condens foarte putemic, ceea
ce contribuie la crejterea umezelii relative a aerului, crelndu-sc
conditii prielnice [x^ntru aparitia diferitelor boli, Un jiericol deosebit il prezinta nedescoperirea la timp a plantelor tn zilele cu
soare. Temperaturile ridicate de 3545"^C ce se ob^in sub plastic
pot provoca plantelor arsuri, o evaporare Cxccsiva a apei de Catre
frunze, avortarea florilor, stagnarea in crepere ?i dimiuuarea productiei, Stropirea plasticuiui cu spuma de defecatie reditce radiatia solara,
Pe masura cc timpul se incalze^te descoperirea rasadmtclor 51
adaposiurilor sc face la tnceput numai ziua, iar mai lirziu ji tn
cursul no]>tsi. In momentul cind pericolul brumelor a trecut, panouriie ^i prelatele se siring, se curata p se pastreaza in locuri
umbrite p racoroase,
Pentru a obpne productii timpurii este foarte importanta asigurarea unui regim de nutritie Judicios alcaiuii. In perioada eoacerii fructelor este necesar sa se puna acceniul pe nutritia cu tngrasamintc azoto-potasice p superfosfat, comfalnata cu udari repetatc
la intervale egale. .Aceasta contribuie la diminuarea procesului de
imbairlilire a frunzelor ^i la grabirea eoacerii fructelor. De asemenea din cauza temperaturii mai ridicate ^i iluminarii mai puternice ce sc realizeaza sub plastic, procesul de fotosinteza fiind mat
Intens, sc recomanda ingraprea culturilor pentru asigurarea unei
cre^leri viguroase a plantelor ^i pentru obpnerea unci productH marl
^"1 de cabiaie.
124

In rimpul perioadei de vegetatie se fac 34 ingra^ari cujngra^miute organice fi minerale in mod alternativ. Ca ingrafaminie
minerale se folosesc : superfosfat 35 g, azotat de amoniu 15 g, sare
potasica 10 g la 10 Utri apa. Din aceasta solutie se da cfie 1 litru
la fiecare planta pina la aparitia celcl de a doua inflorescente,
dupa care ingra.jamintelc sc adminlstreaza cu ajutorul rigolelor deschise paralel cu rindul de plante.
Dirijarea p conducerea plantelor se fac pe spa I i eri din sirma
sau fire dc relon, montafi pe araci din lemn sau tulpmi dc f loa reasoarelui, Spallerul este format dintr-o singura sfrma, avind inalp'mea medie de 0,5 m. Plantele cultivate in rasadnite se conduc
la o singura tulpina cu tnaltimea de 0,5 m p doua ramificapi. .Se
lasa in total 7 inflorescente, 3 pe o ramificatie p 4_ pe cealalta
ramificatle. In adaposturi plantele se conduc la o nilplna cu 4 inflorescence.
In perioada de vegetatie se fac lucrari curente de prafit p affnat
solul, combaterea bolilor p daunatorilor, eliminarea frunzelor fmbatrinite ^I bolnave.
Apliand cu strictete aceste indicatii, se pot obtine producpi
mai timptirll cu 23 siaptamini dectt se obtin fn mod oblfnuit de
la culturile din ctinp.
In ra.sadnitele ?i adaposturile tncalzite cu apa calda sau abutacoperite cu plastic se obtin productii la nivelul celor obtinute sub
sticla. tn adaposturile tncalzite cu gunoi de grajd, se pot realiza
productii timpurii (inclusiv rccoltarile din 10 iulic) de 4,000 kg/mfata de 2,100 kg,''m- pe teren netncilzjt p neprotejat. Veniiul
rcalizat la m- de cultura eremite consjdcrahil, inregistrfnd un spor
dc 46'^/fl fata de cultura obi^nuiia.
In rasadnitele i^i adaposturile tncalzite cu gunoi de grajd ^i acoperite cu plastic, primele recolu: s-au facut tn jurul daicl dc
1520.V. Dupa cum rezulta din experientele efectuate se obtin
p productii mai mari, fn medic cu 7,81^/1;,, comparativ cu rasadnitele cu sticla, Toate acestea contribuie ca .-atoarea productiei realizate sa fie cu 19,4*,''fl, mai mare pentrtt culturile efectuaie in rasadnite acoperite cu polietilcna, fata de cele acoperi^te cu sticla.
In sere tncalzite. Ca p in serele de silcla, cultura tomatelor tn
serele acoperite cu plastic se poate efectua in doua cicluri : dc
I ami-prima vara ^i de toainna-iarna.
Considerind ca dezinfectarea soluiui a fost facuta din vara, in
vederea plantatului, solul se sapa la casma la adtncimea dc 3C
35 cm. Daca se consiata ca solul nu este suficient de bine aprovl125

zionat cu substante nutritive, o data cn sapatura se in chid tn sol

^i 68 k%,'m- giftioi de grajd, 10 g superfosfat, 2 g azotat de
amoniu fi 3 g sare potasica peniru fiecare rn*.
Pichetatul tn vetlerca plantatului se face la distant a dc 60SO cm
intre rinduri ^i 30 40 cm pe rind, distanta mare dinire rtnduri
permittnd executarea in conditii optime a lucrarilor agrotehnicc,
Cu o zi tnaititea plantairil se descbid cuiburile dupa care acestea
se umplu cu apa, fara ca dupa plantare sa se mai faca udatul, afa
cum se obi^-nuicjtc in serele de sticla. In felul acesta pe Ifnga faptul
ca in sera se realizeaza un grad de umiditate mai redus, fn so] se
pastreaza un volum mare de aer, fapt care forteaza plantele sa-ji
dczvolte un sistem radicular puternic fi pivotant cu posibilltati de
A-p asigura umezeala chiar din si rat urile mai adtnci ale soluiui,
Deoarece in serele acoperite cu material plastic, spre deosebire
de cele acoperiie cu sticla, umezjeala relativa a aerului este tn totdeauna mai ridicata ; fn vederea rcfloicerii acestei umiditati, o aientie
deosebita trebttic acordata aerisi rii serei. Attt pentru reducerea
condensului din interiorul serei ctt fi pentru asigurarea plantelor
cu un volum de aer mereu retmprospaiat. Ventilarea se face folosind orice rimp prielnic din timpul "zilei, Iniensiutea ei crescfnd
o data cu temperatura. In conditii normals de ventilare, temperatura din inieritorul serei ircbuie sa fie tn cursul zilei de IS22''C
ar noaptea de 1618"C.
Udatul plantelor cultivate trebuie executai cu multa grija !a
intervale rare 'p cu cantitap mai mici de apa. Primul udai al culturilor se executa la 1015 zile dupa plantare, Pentru a mentine
fn permanenta sokd ;^vfn'tat la suprafata, utlatul sc face numai prin
rigole deschisc, care se niveleaza pc masura ce apa se infillreaza
in sol, $anvinile sc fac la inceput mai putIn adfnci fi la 1015 cm
dcpartare de rlndurilc dc tomate, iar pe masura ce timpul se tncalz,e^te ^i plantele cresc, ijant-urile se adtnccsc tot mal mult, Inceptnd
din a doua jumatate a lunii aprilie, udatul culiurii sc face mai des,
cu norme mari de apa. Din aceasta perioada itdatul sc executa pc
rigole adfnci, deschisc pe intervalul dintre plante, in mod alicrnativ, din doua in doua rinduri.
Lucrarile de prafjt, copilit, legal, ctrnlt, aplicarea fngrafaminlelor pe fazele de vegetatie s^tut asemanaioare cu acele care se
aplica ia culturile dc tomate in serele <le sticla.
In cultura de loamna-iarna, tn perioada de dupa plantare ptna
la venirea brumelor, serele din material plasric sfnt descoperite,
ceea cc permite ca plantele sa profile din plin de conditiile uatii126

rale. In felul acesia plantele

t^i asigura fructificarea a eel
pu(.in 34 inflorescente.
tngrijirile ce se dau plantelor tn cursul lunilor augustseptembrie fi ptna la jumataiea
lunii octombrie, constau din copilit, legal, stroi^ii, pra^it fl
udat.
Incepfnd din luna octombr'c
ciml timpul tucepe sa se raceasca p se apropie pericolul
brtimelor, panouriie se monteaza pe sera, astfel ca la sosirea
primeior nopti reel de toamna,
pLtntelc sa fie adapostitc, iar
instalatia dc incalzire sa poata
intra in fuuctiuiie (fig, 40). In
felul acesta se obtin plante viguroase fi sanatoase, cu o Iructificatie de lOdo/u a primeior
inflorescence, inceptnd cu prima jumState^a lunii noicmbr'e
plantele sc cfmesc la 45 in-

^-^^ ^^J _ c^itur^ de tomato m serJL

incalzite, acoperite cu plastic

florcscen|;c, iar temperatura .sc

nienpne la 2225 C pentru a asigura coacere a fructelor. Ventilarea se face eft mai des, pentru a reduce umezeala relativa a aerului, liar Lidaittl culturii o data cu sosirea rimpului rece se face din
ce tn ce mai rar.
In cultura de iarna-primavara se obtine o producpe de 89 kg,'min cazul planiarii la 10 -20.1 fi 45 kg/m* ctnd plantarea se face
tn 10 20.11. In perioada de toamna recoliaui! incepe la 15.X,
iar la 25,X11 cultura se desfiinteazi p. sera se pregateftc pentru
o noua cultura.
CULTURA VINETELOK $1 A ARDEIULUI GRAS
Vinetele fi ardeiul ocupa un loc aparte tn grupa plantelor legumicole cultivate sub plastic. Cultura lor se practica In
perioada martie-iulie In sere, rasadnite fi adaposturi incalzite, iar
127

in perioada aprllie-iulle in serele fi adaposturile solar fara Incalzire, ceea ce asigura o rentabllltate ridicata a culturilor.
Cercetarile efectuate in diferite t^^i fi practica unltatilor cultivatoare din tar a noastra, au scos in evldenta marea capacitate a
vinetelor p a ardeiului de a fructllica in condipile sped fiee plasticuiui, la temperaturile ridicate din timpul verii. Cultura sub plastic grabefte fructificarea fi recoltarea cu 1530 zile fa\a dc cultura
neprotejata, realizindu-se cantitap marite de produse pe piata.
SOIURILE CULTIVATE

In prezent cultivatorii dispun dc un sortiment variat

de vinete fi de ardei gras, cu valoroase insufiri blologice fi cu produse de calitate superioara. Studiul diferitelor soiuri fi hibrizi dc
vinete eteotuat de un grup de cercetatori ( l o r d a c l i e s c u ,
D r a g u t fi C r i s t e a , 196S) evidentiaza comportarea saiisfacatoarc a acestora sub plastic. Productiile totaie cele mai ridicate
le da bibridul Bucurcftene x Shin Koko, cu 41 4C0 kg.'ha, urmat
dc soiul Bucurejtene cu 34 2C0 kg,''ha. Sporuri la producpe timpurie obtine acelafi hibrid Bucurcftene x Sbin Koko, urmat dc soiurile Danubiana fi Pana Corbului, De fapt ultimul soi este evidential fi de cultivatorii din C.'V.P, Domne^ti, situata in raza Munlcipiulul Bucurejtl,
tn anui 1969 In serele cu plastic s-au verificai 4 soiuri de vinete
fi 6 soluri de ardei gras, rezultatele obtinute fiind redate fn tabelul 24. Plantarea s-a efectuat tn decada a doua a hinii aprilie, iar
recoltarea s-a desfafurat Intre 1 iulie fi 5 august, Dintre soiurile
studiate se evidentiaza la vinete Pana Corbului p Bucurei^iene, iar
la ardei Galben uriaf, RomSnesc-69 fi Verde uriaf.
PRODUCEFtEA RASADULUI

Vinetele fi ardeiul cer o aientie deosebita tn respectarea

telmologiei fi asigurarii cu caldura optima In perioada dc crCfiere
a rasadului. De aceea rasadul sc produce tn sere-inmultitor, unde
se face semanatul p in sere-tunel acopcri.te cu plastic unde se executa repicatul. tn unele cazuri se apeleaza la rasadnite incalzite.
Pentru cultura din februarie martie, efectuata In sere incalzite,
semanatul sc face in ultima decada a lunii deccmbrie sau in prima
decada a lunii Ianuarie. Pentru cultura din aprilie, pra cti cata in
12S

Tabelul 24
Priadiic|:ia h i b r i z i l o r f l ciiitrlfr de vi nette si a r t f e i s r a s c u l t i v a t !
In serele-solar i n anul I 9 M
Prodactiss t v l i \ i

FrodiieS'J timpufie

&pH:L4i ^ i s o L u r i l t

k j ^

ifjbt

Vinete
Bucure^^tene (aiartor)

27 390

1W1,00

4225

100,00

DelicJa

11370

41,30

4290

101,^

Damibiada

II 940

43.39

3S0O

92,30

Pana Ctirbului

31 187

113.86

6 955

164,61

A r d e i

gras

Galben Timpuriu
(martor)

18 336

100.00

9 62,1

100,00

Galben Urio^

40 0

214,6-4

IS 550

199,60

Buciii-e^tcan-lll

316S6

IjSa.ll

11 900

133,60

Uriaf de Calilornia

17 430

32.53

10 125

105,2

Romanesc 6&

39 000

207.01)

'21 625

224,70

Verde t f r i a |

35 SSO

ISO.iSO

13 375

139.00

sere-solar p tn adaposturi joase, semanatul este indicat sa se faca

In ultima decada a lunii ianuarie ^i in prima decada a lunii februarie,
Inainte de insamlntare, semintele sc dezinfecteaza tntr-o solutie
de permanganat de jwtasiu In conceniratie de lo/o rimp de 10 minute, dupa care sc scot fi ,se introduc imr-un vas cu apa curata,
spaltndu-se de mai multe ori. Se pot trata fi cu solutie de subliniat
fn concentratle de 0,03Vfl- dmp de Id minute, dupa care obligatoriu se spala de erteva ori cu apa rece. Dupa acest tratament
seintntele se afaza pe un geam tn sirat subtire pentru a se zvtnta.
9 GuSiojB JtjTiintJar c, I t J

129

Pentru semanat se folose^te un amestec de pamint compus din

2 par(i mranita, o parte ^elina fi o parte nisip,
Dupa semanat temperatura tn sere-tnmultitor se mentine la
2528"C, pentru a se grabi incoltii'ea semintclor, Dupa aceea se
urmarcfte momentul cind au rasarit plantele pentru a sc ridica
geamul fi a reduce temperaiura la 18 -20C. Umezeala aerului se
men\ine sca'zuta, ceea ce contribuie la obtinerea unui rasad de
buna calitate,
Dupa aparitia primei frunze adevarate, plaututele se repica in
punj:^] de plastic cu diametrul de B X f* cm in care se pune pamtnt
nuiritlv. Inainte dc repicat pamintui se uda peniru a ufura
aceasta operatic p plantele se introduc in pamint pina la cotiledoane in scopul forniarll de radacini advendve, Dupa repicat,
serele sau rasadnitele se acopera ;ji se tiu umbrite timp de 8 zile.
Imediat dupa repicat tcmperatura sc reduce la 2224'"'C tn
zilele senine, la 192r'C in zilele noroase fi la 15l/^C noaptea,
pina cind plantele repicate se prind bine. Dupa aceea temperatura
se ridica fi se mentine la 2224''C.
Udatul se face eu furtunul sau stropitoarea, folosind apa cu
lemperatura cuprinsa fntre 1 g20'C, Aerisirea se executa
aproape zilnic, pentru ca umezeala relativa a aerului sa nu fie
mai ridicata de 606b/(,r
Pentru a obtine un rasad vip^uros fi sanaf.os se aplica 2i tugrafari suplimentare. Prima in gra ^a re sc e.-iccuta dupa 20 zile de
!a repicat, iar celelalte la interval de 10 zile intre ele. Ingrajamintele chimice tn doze de 1014 g NPK la 10 1 apa, se adminlstreaza sub forma de solutie.
Rasadul care se planteaza in serele-solar se calcfte treptat,
adapifndud la tcmperatura din exterior cu 1015 zile fnainte de
plantare,
CONDiyil DE PLANTARE

Epoca de plantare trebuie aleasa astfel tncit sa asigure o ejalona-re judicioasa a recoltarii. Peniru aceasta epoca de
plantare trebuie sa cuprlnda o perioada de timp cit mai indelungata din primavara, tn acest sens, in serele cu instalatii de
caldura calculata la pierderi de 250 kcal/m^ h plantarea se face tn
130

prima jumatate a lunii februarie, iar tn serele cu tncalzire mai

redusa fi in adaposturile Joase incalzite numai In sol, plantarea
se face tntre 20 februarie 10 niartie. In serele-solar este indicata plantarea In doua epoci p anume la 1 fi 20 aprilie. In functie de starea timpului. tu adaposturile joase, temporare, plantarea
se efectueaza la 20 aprilie,
Pentru a stabili epoca optima de plantare a vinetelor in serelesolar, in anul 1968 la Siatiunea experimentala Buzau s-a efectuat
un studiu cu 3 epoci de plantare ; 5 aprilie, 12 aprilie fi 1S aprilie.
Din rezultatele obtinute se constata o influenta evldenta a epocilor
de plantare asupra crefterii fi dezvoltarii plantelor de vinete. Astfe] j fnaltimca piantes crcfte in raport cu cpoca de pbmtare, fiind
mai mare la prima cpoca (34,5 a n ) fi mai imca la epoca 111-a
(28,.3 cm), diferenta dintre variante marindu-sc catre sfjifitul perioadei de vegetatie. La tnceputul perioadei de vegetatie numiirul de
frunze esie acelafi la toate cele irei epoci, Lar dupa 30 m;ii plantele din prima epoca au cu doua frunze mai mult dectt cele dju
epoca a Il-a de plantare.
Analizind daiele din label ul 25 se observa ca productia timpurie cea mal mare, de 2300 kg,''m ^ s-a ob^inut la plantele din
prima epoca de plantare (5. IV) comparativ cu plantele din epoca
ll-a de plantare (12. IV), cu J,52C kg/m* ^i plantele din variantele martor (18. IV) care au dat numai 0,900 kg/n? ^, IVebuie remarcat laptul ca valoriflcarea vinetelor factndu-se mai timpuriu
pretul mediu de livrare a fost mai mare, iar valoarea rccoliei a
fost mai ridicata.
La stabilirea epocii de plantare de catre fiecare unitate cultivatoare trebuie avuta in vedere In afara temperaturii medie fi
minime ale aemlui, tcmperatura soluiui. Aceasta trebuie sa fie
peniru serele Incalzite, de 1719'''^C, pentru a se a-sigura grabirea
crefterii ji fructificarii. In serele fi adaposturile-solar, tcmperatura
aerului irebuie sa atinga 1517''C, numai dupa aceea puitndu-sc
trece la plantare, Acoperirea terenului cu plastic tnainte de plantare contribuie la ridicarea tcmperatttrii cu 35^C, cornparativ
cu terenul neprotejat.
Protejarca dubla a plantelor fn sera-solar cu un rind de adaposturi joase, ptna cind trcce pericolul fngheturilor, constituie o
metoda eficienta pentru asigurarea permanenta fi constanta a producti il or timpurii tie vjucte fi ardei, la sftrfitui lunii mai tncepu131

Fig. 41 " Cultura vimetelor protejata in adSposttiri fi 9re

tul lunii itinie. Aceasta dubla protejare consta in instalarea unui
tunel in interiorul serel-solar tip bloc (fig, 41).
Efectui pozltiv al dublel proiejari se datorcftc faptului ca in
cursul perioadei de vegetatie temperatura dju adapostul teiuporar este de 34C mal ridicata dectt temperatura din sera, ereindu-sc conditii mai bune pentru creftetea fi fructificarea plantelor,
Cercetarile efectuate tn domeiwul dublel proiejari la vinete, la
Statiunea experimentala Buzau, scot in evldenta o serie de fenomene iniercsantc, CU atit mai mult cu ctt acestea sint corelate cu
epociie de plantare, -'Vstfel din dinamica anall^ci aparitici florilor,
rcztilta ca la plantele din i-arjanta dublu protejata, epoca a ll-a
de plantare (18. IV), primele flori au aparut cu 10 zile mal tSraiu
(30 mai) decit la plantele din prima (5. IV) p a doua epoca de
plantare (12,TV), I.a varianta siroplu protejata, florile de la plantele din epoca a ireia apar tot cu Id zile mai tJrziu dectt la
plantele din prima fi a doua cpoca de plantare. Ca fenomen general rezulta ca la varianta simplu protejata, florile p fructele apar
mai tfrziu tn medie cu 10 zile fata de plantele din variant! dublu
protejata (fig. 42). Cu toate ca peUcula de polietilena dc la varianta dublu protejata s-a ridicai pc data de 1 mai, cKfcrentcIe privind crcftcrca fi fructificarea plantelor din cadrul celor doua variante s-au menpnut tn continuare.
In ceea ce prlvefte recolta timpurie, se observa ca la plantele
din prima epoca, varianta dublu protejata, productia este mai mare
132

?3-

* .,

jb

SC

Fig. 42 lafleritul }l rructi(ii;:arta la viaete Su functie dc protejare

i pfatejlal alen^lu; b ftt)ttji.t dublu

i^

i<^

Tabelul IS
Inftutnfa p r a t j ^ i i simple ^i duble $1 Apocll d t plaiitar
a^upr^ produC^i^i de vlnte

Vziieu I'd,

EjMca I
5 aprilie

EpocA a l l - a

12 aprilie

Epoca a I I I - *
18 aprilie

gubvaiEBiita

I'KMJucl.La timpurie
CantitBtc* li m'

Vdli^^rra
praducSJei

tWfmi)

t-K

Simplu protejat

1,5^5

100.0

16,15

Dublu protejat

3i02S

190,6

38,40

Simplu prate j at

1,180

100,0

12,00

Ehitdu pratcjat

1,&70

158,4

21,SO

Simplu protej.it

0,77S

100,0

7,9S

Dublu protejat

1,040

134.2

io,eo

CU 90,80/D, b epoca a doua 58,4*/^, iar la epoca a ireia cu 34,2*/o

decft la varianta simplu protejat (tabelul 25).
Obdnerea unei productii cu 7 zile mai devreme la prima cpoca
fi cu 5 zile la epoca a doua de plantare, ia varianta dublu protejat fata de varianta simplu protejat, a determinat o mai buna valorificare a productiei.
plantarea vinetelor p ardeiului se face fn rinduri simple sau
duble. 1-A vinete suprafata de nutritie este de 60 X +0 cm sau
70 + 55 X 40 cm cu distant^ de 70 cm Jntre benzi, ceea ce asigura 40 00045 000 planie..'ba. La ardeiul gras fi iute este necesara
0 suprafata dc nutritie de 40 X 20 cm tn caz til rindurllor simple
sau de 70 -\- 50 X 20 cm tn benzi, realizfndu-se astfel o densitate de SO OOO^Q 000 planie/ha.
La. planiare se ,-idminisireaza 10 t/ha mranita, 100 kg,''ha azotat de amoniu, 2C0 kg/ha superfosfat fi SO kg.''ha sare potasica
distribulte la cuib p amestecate uniform cu pamintui, dupa care
se executa udatul, Pe solurile reel se da la fiecare cuib 12 litri
apa, Daca Solul este cald udaiul se efectueaza pc rigole prin infsltratla apei, folosind cantitati moderate, in afa fel tnctt sa se
umecteze bine solul in locul unde se planteaza.
134

P o p a (1968) recomanda tngrafarea diferentiaia pc specii, indictnd pentru ardei 170 kg.'''ha azotat de amoniu, JOO kg/'ha .superfosfat fi 160 kgj^'ba sare potasica, iar pentru vinete 150 kg/'ha azotat
de amoniu, 300 kg'ha superfosfat fi 120 kg^ha sare potasiica.
LUCRARILE DE IhlGRIJlRE
In rasadnitele p. adaposturile incalzite in sol. Dupa
plantare udatul se face cu norme mici de apa, numai tn zona radacinilor, tragindit-se pamint zvtniai in jurul plantelor, dupa ce apa
s-a Infilirat In sol de pe intervalul dintre rinduri. tn acest scop, se
deschid cu sapa sau rari|;a fanturi din doua In doua rinduri. Rigolele deschisc sc umpJu cu apa ^i pe masura ce apa se infiltreaza
tn sol, ele se niveleaza, astfel ca in urma solul raruiine zvtntat. O
astfel de irigare se repeta la fiecare doua saptamlui, iar deschiderea fanturitor pentm irigare se face altcmatlv pe iniervalul tnvecinai. Defi vinetele fi ardeiul sint plante care reclama umiditate
normala fi pernaanenta In sol, umezeala aerului prea ridicata Ic
este daunatoare, mai ales tn perioada inflorjtulul. Sc recomanda
ca 0 data cu conrrolul tempcrarurii care nu trebuie sa depafcasca
32^'C ziua, dar nici sa scada sub IC'^C noapiea, aerisirea sa se faca
ori de ctte ori timpul pcnnite acest lucru,
CoDtrolul icmperaturii trebuie intcnsificat paralel cu incalzirea
ilmpului, deoarece pelicula de polietilena asigurfnd o eianjeitate
mare, tcmperatura din interior se ridica loarte repede puitnd atinge
valori de 354C^C, Aceasta temperatura ridicata, tnsotita fi de
un coiMfcns puternic, poate duce la Imbolnavirea p compromiterea
culturii. Pentru a prelniftnpina aparifia bolilor se va acorda o
aten^ie mai marc stropirilor, care se repeta din 10 tn 10 zile.
tn cursul perioadei de vegetatie solul se Ingrafa cu must de baleg;4?fr in proportie de 1,''1C ^i cu o solutie de iiig raja min te minerale complctate in concentratle de I'^/y, compusa din Ci,5"/( superfosfat, 0,30,''a azotat de amoniu fi 0,2'./a sare potasica. Din aceasta
solutie se admtniscreaz,? 11,5 I la fiecare planta. Prima ingrafare
se face la 15 zile dupa plantare, iar a doua cu 25 zile mai tfrziu.
Mobilizarea soluiui se face dc 45 ori. In luna iulie sc procedeaza la mttlcirea soluiui afezind pe suprafata acestuia un strat
de balqgar paio-s de taurine fn grosime de ,T4 cm san a *unei,
folil de plastic uzat In vederea asigurarii in sol a unei umezeli
constanie.
135

RccoltatuI fncepe in prima jumatate a lunll mai p durcaza daca

tultura ^este bine intretinuia, pina tn a doua jumatate a lunii iulie, obtinindu-sc 4 -5 kgy'm * cu condii^a c;\ pe timpul verii cult-ura sa fie bine fngrijita, Siudiindu-se comportarea vinetelor p
A ardeiului gras fn diferite tipuri de construetii reiese ca cele acoperite cu plastic asigura productii totaie ^i itrzjj la nivelul rasadnitei cu sticla mata considerata drept martor (tabelul 26),
Tabelul 26
Rexultaite d e jiroducfJe la c u l t u r a v i n e t e l o r %'i ardeiului Tn diferite
de a d a p o s t u r i
(SucurcfiCi IMJI96S)

PrndiielJ* tJmpisrl* pljii

l*^ULluc^a tot4l

ysi^'VLnote,
Adapost simplu t i p tunel
Adipoat dtiblu t i p tune!
,'\diptit duMu tip uort
R4sjidnitS, eu ptastit
liisiuliiiti cu sticia fmartor)
.Irdei
Simplu-tip tunel
Dublu-tip til nel
Dublu-tip cort
R i s a d n i t i cu plastic

nasadnita cu sticia
m a rtor)

Hoiul

4,S0
4,SB
4,96
5,10

la lS,V,f,

Valwrta
li/iii'

95.7
103,I>

^,1

iio,a

3S,8
43.4

100,0

35.0

s o i III

% ie\i

li*;in

Danubiana

loe.s

4,70

gras,

1/^t^

tipuri

2,19
2,50
a,4o

104,3
119,0
ii4,a

2,70

129,0

2.10

100,0

R o m j l n e s c 69

3,100
3,400
3,100
3.400

&4,0
92.0
S4,0
92.0

3e,3
42,6
44,0

2,300
2,100
2,400

3,700

100,0

72,0

2,E10[.I

AB,A

2,000 1

70,0
ftO,0
73,0
S2,7
lOO.U

In sercic p adaposturile solare lucrarile de aftnare a soluiui se

fac imediat dupa plantare cti scopul de a se crca un regim de aeratie, de umiditate ^i tcmperatura, necesar crefterii fi dezvoltarii sistemului radicLilar al plantelor. Prima lucrare de aftnare a soluiui
se executa dujpa 1015 zile de la plantat. La fnceput lucrarile de
aftnare se efectueaza superfidal, deoarece sistemul radicular nu
este prea dezvoUat, Mai iJrziu fnsa, cind sistemul radicular tncepe
136

sa creasca, lucrarile de afinare a soluluj se executa la adincimea

de 15--20 cm.
Udatul este o lucrare de o deosebita importanta pentru cultura
de vinete fi ardei, deoarece apa joaca un marc roi tn i-Iata acestor plante, contrlbuind la soltibillzarea substantelor nutritive, la
vehicularca lor fn interiorul plantei fi la ufUrarea reaciiilor chiniico ce au loc In cadrul metabolism ului plantelor, De asemenea,
regimul de apa influenteaza distribulrea radacinilor fn sol p crcfterea partilor vegetative, Totufi nu trebuie sa se faca exces dc
apa dm urmatoarele considerente ;
crefterea umidltatii determina o crcficre Itixuriania fi creeaza
conditii favorabile dezvoltarii bolilor crlptogamicc ;
udarea escesiva poate sa disiruga structura soluiui fi sa determine putrezirca radaciuii.
Tabetal 1
Prosranml if fertiliiar la vJnee* ;fi ardei gras
rwhiada
d apMcar<
4 IV 1969

lngT^<ubtle
-'ts'jotat rte amoniu
^uperlaslat

Sare potasica
2 0 I V 1989

Dnza t^ b a
t iff

50
60
30

Azotat t3 aaioniu
SupMltiSfilt
Sare potasieA

30
120

6 V 1969

Tn^Tijimlnt combinat N P K

30 V l9f3Si

tngra^amSnt compleSc (KriStalin)

Superfoslat
Sare potasica

25 V 1 9 ^

lngra^iiinlnt combinat NPK

100

30 V 1969

lllgfS,.j&mtnt t:nmbinat N P K

200

10 VI 1989

Tngni^mlnt ccvmpEex (KristalinJ

Azotat dc amoniu
Superfoslat
Sare potasicA

100
50
SO
30

50
70
30

137

De aceea, la tnceputul perioadei de vegetatie se uda la 34 zile

folosind cantitati mai mici de apa, ce se marcsc pe masura dezvoltarii plantelor. De asemenea, o data cu incalzirea timpului udatul
se executa din doua tn doua, zile, Irigatul se face prin rigole deschisc, cu ajutorul furtunului sau conductelor de plastic. Rigolele
se deschid din doua tn doua rinduri ^i se adtncesc pe masura cc
plantele crejc ^.i sistemul radicular pairunde mai adinc in sol.
Ingrifarea suplimentara asigura sporuri insemnate de recolta,
Dc aceea. In timpul perioadei dc vegetatie se flplica un program
de fertilizarc, Astfel, prima tngra^are suplimentara se efectticaza
dupa 25 zile dc la plantare, cind plantele au format un numar
de 67 frunze, tngrajamintele se adminlstreaza dupa un program (tabelul 27), tinpra'jiiindu-sc uniform prin ire rfndurllc de
vinete ^i ardei, apoi se incorporcaza cu o pra^ila. A doua Ingrafare se face dupa 30 zile de la prima fngrlfare, Ingrafa mini ele
se administreaza. tn doza de 250 kg s.uperfosfat fi ICO kg sare
potasica la hectar o data cu apa de irigat.
Pentru a obtine rezultate bune, copiliuil se face fnainte ca lastarii sa fi crcscut mai mult de 35 cm, tn orele de diinlneata,
Cind lastarii sint i urge scents, rupindu-se cu mai multa ufurinta,
Ranile provocate prin copilire trebuie sa fic eft mai mici, pentru
a se clcatriza cit mai rapid fi pentru a nu deveni focare dc in feetic pentru ciuperci.
La vinete se vor lasa cite 912 fructe pe planta, pe 34 lastari, Iar la ardeiul gras 1012 fructe, cu indicatia de a fi ctrniie
vtrfurde dc creftere pentru a se produce o marire a fructelor ramase. In cazul obtine rii unei productii extratimpurii dc mare precocitate, la vinete se recomanda a sc'lasa 46 frucie pe 23 lastari. Lastarii fara rod se elimina aifi la vinete cit ^i la ardei.
La vinete se face defollcrea tnlatitrindu-sc frunzele ingalbenite
fi cele bairtne de la baza tuipinii, Prin defoliere se realizeaza o
aerisire_ nvii buna a plantelor, Iar radiatia solara ajunge mai bine
la flori fi fructe. Dc asemenea, la stropit se folosefte o cantitate
mai mica dc solutie, iar rccoliatul se ejcecuia mai ufor.
In timpul perioadei de vegeiaiie sc fac 4 stropiri cu Lyroiion in
concentratle de 0,08% -0,1 "y'o, impotriva puricilor de frunze. Cantitatea dc solutie ce se da la Inceput este mai mica, cresctnd pe
masura dezvoltarii plantelor.
Dirijarea factorilor de mediu joaca un mare roi in obtinerea
unci prodiicdi ridicate, atit calitariv ctt ^i cantitariv, Se aLX>rda o
aientie deosebita reglarll temperaturii, care este un factor ini138

portant de vegetatie pentru cukura fortata a vine"<

telor fi ardeiului. Reglarea temperaturii se face
atii in functie de fazele
de crejtere ale plantdor
ctt -p in functie de radiatia solara, Acest lucru
se impune cu attt mat
mult cu oit in sera acoperita cu material plastic ziua se acumuleaza
multa caldura, temperatura a tinfnd valori deasupra limitei frziologice.
O atentie dt^osebita se
acorda reglarii tennpera
turii din serele dublu protejaie. In primele doua
decade de la plantare pelicula de polietilena dc la
varianta dublu protejat se
men vine tn tot cuprinsul
zilei. Incepind cu a ireia
decada, in irilele tnsorite, Fig. 43 CultnrS. de vinet* in sra t a n c l fa)
p 1,1 ardei graS lu sera hloc (bj
intre orele 1115 plantele sc descopera,
Temperatura in zilele tnsoriie variaza lntre 2026'^C la varianta simplu protejata fi intre 23 p Zft'^C la varianta dublu protejata, iar in zilele noroase tcnupcraiura este mai scazuta cu .35'^C.
Umezeala relativa a aemlui in sera-solar este mult mai ridicata
decit in exterior, Crejterea umezelii relative a aerului are loc 5.1
pe seama evaporarii apei din sol de la irigarea plantelor. Umezeala
se mentine intre 75 SOo/a,
In scopul meniinerii unci temperaturi optime fi a Inlaturarii
esccesului de umezeala, d t fi pentru zvintarca frunzelor se face o
aerisire judicioasa. La inceput, cind temperatura aerului din exterior este mai scazuta. aerisirea se efectuesza mai rar fi pentru
putin limp. Din momentul cind temperatura exterioara incepe sa
creasca, aerisirea se face zilnic fi puternic prin demontarea paB9

nourilor laterale. fara sa se creeze

curentl puiernici dc aer care ar dauna
plantelor, Incepind cu data de
20 mai, panouriie vor fi demoniatc
^i afezate smb un fopron. Trebuie
mentionat ca vinefcle fi ardciul rezista la temperaturile ridicate din
serele-solar fi in conditii de umezeala ridicata dau productii mari
(fig. 43).
Culturile dc vinete fi ardei gras,
attt dc pretentloase la caldura, tn
sere fi adaposturi solar inregistreaza
rezultate dc productie spectaculare.
Astfel, primele rccoltari s-au efeci-'ig. 44 Dinamica prciductici
la o culturi de vinete protejatA tuat fn bazinul Buzau la 6 Iulie, tn
bazinul Bucurefti la 28 mai fi fn
I pfMejati; 5 - ncpiotflili
bazinul Greaca la 18 iunie. In ani
cu diferite coiiditn climatice. Evident este fapiul ca valorificarca
fructelor de la aceste doua culturi protejaie, fncepe cu circ;*
2 5 - 3 0 zile fata de cultura in diTcp fara proiejarc, Trebuie n"marcat faptul ca ia cultura protejata recol tari le se icnnina fn jurul
datei^ de 117 august aiunci ctnd fn cfmp .plantele au tnceput sa
fructiflce (fig. 44),
TobetuS 23

Inflitfiitta

protejirii cu adiipasturi tmporar joase asupn producfiel

4t vijiete fi a r d e i ^ r a s (Sta^iunU experimental] Graca, [96!X I93]|

Prwluella
Speda

Hdul
d<j culttiri

pUntarii

prinu;!,

lotala

Eriitiv*

F^ri protejare

30 VI

so VI

25 300

100

5 000

" 20 V l *

IS VI

33 200

im

15 900

Firii protejare

SO IV

25 VI

as 750

too

6 7S0

Protejat

20 IV

15 VI

45100

168

15 350

Ximptuile
pln^lalDVlI
(kg/ha)

Vinete

Protejat

Ardei
grag

140

Adaposturile joase temporare, cu tot gabaritul lor redus fi cu

exploatare oarecum dificila, asigura productii sarisfacatoarc fi o
frtictlficare timpurie, dupa ettiu rezulta din tabelul 28.
Serele stnt fi tnai eficiente pentru cultura vinetelor fi ardeiului
gras, Astfel la C.A.P, Domnefti tn anul 1968 la vinete s-a inrc^istrat o productie totala de 15 675 kg p. timpurie de 7 7CC kg/'ha,
iar la ardei gras o productie totala de 12 114 kg fi timpurie de
6 057 kg,/ha, Productiile obtinute foarte timpuriu p tntr-un interval
redus de timp au pertnis sa se realizeze o Valoare a productiei de
140 000218 000 leL^ia.
CULTURA CASTKAVETILOR
Dintre culturile legumicole cultivate fn serele acoperite
cu plastic, casxravctii dau rezultate foarie bune. Temperaturile
ridicate fi umjditatca marita creeaza un microclimat deosebit, apro^ a t de eel tropical, ceea ce duce la crefterea luxurlanta fi la
fructificarea deosebita a acestei specii legumicole, Fiind o planta
terinofila, semanatul sau plantarea tn cfmp, tn condi(lilc din t^ra
noastra, se face dupa 10 niai, iar recoltarea se prelunge^ic ptna in
auRust. Plasricul, da tori tii avantajelor pe care le prezinta, da posibilliaiea planiarii fi protejarii mai de timpuriu cu 1015 zile.
Cultura castravetilor sub plastic sc practica tn sere fl rasadnite incalzite fn perioada martie -iuuic, iar in serele fi adaposiurile
solare in perioada aprilieiulie, realizindu-se asifel o efalonare a
productiei primavara timpuriu fi tirziu.
SOIUWLE CULTIVATE

In cultura din serele incalzite, rezultate bune au dat blbri2li Delta, M-10, M-60 p Sporti, care asigura recolte de 15
18 kg/m^ fi soiul Spotrezistlng, care se caracterlzeaza prin fructe
de calitate superioara fi prccocitate ridicata. Se remarca faptul ca
sufc plastic liibrizii ^i soiurile cu port iiialt au o cre^tcre foartyc
luxurianta, cu frunze mari, ceea ce impune o aientie deosebita Lt
tngrafat fi udat,
Pentru rasadnitele fi adaposturile incalzite s-a studiat dc catre
C o b i l a f (1969) un sortiment variat de hibrlzl fi soiuri, dinire
care se remarca In mod evident prin productia timpurie Lspeb
141

X Arad fi Nick's Norma, I,a product!* totala rezultate bune dau

soiurile Nick's Norma cu 12,5 kg fi Torpedo cu 11,15 kg/'m-.
Soiul Arad s-a mentinut la nivelul de 9,37 kg.'m *. Daca ne referim
la calitatea fructelor se constata ca cele mai corespunzatoare stnt
soiurile Long Green prolific. Torpedo, Arad fi Nick's Norma cu
fructe lungi de 2630 cm fi 300500 g greutate medic, ceea ce
le situeaza in catcgoria extra fi I.
In serele fi adaposturile solar se recomanda solul Arad pentru
planiarlle din aprdie fi soiul BIstrlia pentru plantarlle din mai
sau in anii cu primaveri calduroase. l o r d a c b e s c u fi D r a g u t (1966) studiind comportarea celor doua soiuri ainintite sub
adaposturi joase temporare, au ajuns la concluzia ca soitil Blstnta
se adaptcaza mai bine ia cultura timpurie sub plastic comparativ
cu Boiul Arad, ceea ce se vede si din rerultatele care privesc productia (tabelul 29). Din cercetarile efectuate anterior de noi a reProduct!* a b f i n u t i la soiurile d e castravefi sub o d i p o t t u r J
cu p o l i e t i l e n i
(dupi i o r d a t h ^ s C U O l ^ a f.a.)
Frcduii;:^ tat^ii [tell")

Viiiairtele

De ,\rad cult, protejatA

De Arad neprotejata
P e Bistrj^a-cultr&
protejata
D E Bistrita-neprotejati

AijioSuta

Kdatlv

i
30 300

Tnbelul 29
acoperite

Prodwetia UmpiiriS
HIi'*

%ain tntaiS.

14 200

47

17 100

71

2 400

14

38 500

100

2) 100

55

24 000

100

6900

29

Icfit ca soiul Arad se cultiva mai bine fn adaposturi cu tncalzire

tn sol, jn lunile februarie fl aprilie ctnd radiatia solara este mai
redusa dectt kiuile maiiulie.
PRODUCEREA R A S A D U L U I

Semanatul pentru toaie sistemcle de caldura se face

Sn sere-Inmultitor, semlfngropate sau de suprafata. Repicatul rasadului pentru culturile din serele, rasadnitele ^i adaposturile incalzite se efectueaza fn sere-inmul\iior acoperite cu sticla sau tn
142

sere-tunel acoperite cu plastic. Pentru plantele din serele p adapost urite-solar repicatul rasadului se c.tccuia fn sere-tunel din
plastic incalzite fi in rasadnite. Respe-citnd aceste indicatii cultiva lo rii vor putea obtine la o vfriia optima un rasad de calitate
superioara, Imbatrinirca rasadului de castraveti duce la fnttrztcfCa fi luIcfOrarea rccoliclor, Hpoca optima de semanat este InceputuI lunii ianuarie pentru culturile din serele ^i rasadnitele incalzite fi sftrfitui lunii februarie pentru culturile din serele ^i
adaposturile-solar,
Pentru producerea rasadului de castraveti sc folosefte un amestec format din o pane pamfnt fi o parte mranita, pregatit fnca din
toamna, la care se adauga 1,5 kg superfosfat fi 2,0 kg sare potasica la fiecare m*, Se practica fi semanatul tn ladi^e cu rumeguf
de rafinoase, Pentru neutralizanea fi sierilizarca rujuegufului se
procedcaza la udarea rcpotaiii cu apa calda. De la semanat pfna la
rasarire (45 zile) in aer se mentine o temperatura dc 24--28"C,
atit ziua cit fi noapiea. Liiediat dupa rasarire sc pnscedcaz:a la
scadcrea temperaturii fi la dife rent ie rea dintre zi p. noapte. Astfel fn cursul zilelor cu soare sc asigura temperatura In limitele
de 2224''C, noaptea de 1920''C, iar tn zilele noroase se reduce
cu 2''J"C fata de temperatura din zilele cu soare.
Deoarece cultura de castraveti reclama. umiditate ridicaia In
sol, fn perioada de producere a rasadului se uda periodic ori de
cite ori este nevoie, evitind fnsa excesul de apa care este daunator.
Udarea SE face nutnai pe marginea ghlvecelor cu apa calda, la
leniperaiura de 3022"^^.
Repicatul se face la 34 zile dupa rasarire, cind se descbid
complet frunzele cotiledonalc, tn ghivece de pamint ans sau tn
pungi de plastic cu diameirul de 10 cm. Cu 12 zile tnainie dc
repicat, amestecul dc pa mini se transporta in sera-Inmultitor peniru a se prcfncalzi, Adincimea de repica re sc alege astfel ca de
la nivelul pamfntului ptna fa frunzele cotiledoanelor sa ramjna
1,01,5 cm. Pamtniul se afaza in ghivece in afa fel incit acesia
sa se fidice putin in jurul tuipinii. Din observatiile facute administrarea fngrafaminielor in faza de rasad aduce sporuri de productie. Incepind cu a 810 zi de la repicai, tn siadiul ctnd planta
are 12 frunze adevarate, se aplica o ingrafare cu must dc balegar sau urina, tn concentraik: de 1:10, Cantitatea de solu|,ie folosiia este dc 30 I la 1 OOC plante. A doua ingrafare se face la 6H
zile dupa prima, ctnd deja a aparut fi a treia frunza adevarata,
iar a treia ingrafare se cxecuia imediat dupa primul ciupjt. In143

gra>aminie]c chimice se adminlstreaza fn urmatoarele doze la 10

litri apa pentm 200 planie : 15 g azotat de amoniu, 30 g superfosfat fi 10 g sare potasica.
In cet a oe privefte starea fitosanltara, rasadul trebuie bine supraveghcai, deoarece poate fi tifor disirus din cauza atacttlui dc
aphlde p fainare. Peniru aceasta se aplica o stropirc cu polisulfura
de bariti 0,3''/Q, .In timpul stropirii rasadului tinar, tcmperatura se
nlen^inc la 2021"C, deoarece s-a constatat ca temperaturile mai
ridicate pot provoca arsura frunzelor,
Mobilizarea pamfntului in ghivece se face de cite ori este nevoie,
cu mare atentie, evitind distrugerea radacinilor, care stnt dispuse
fn plan aproape orizontal tn cautarea unei cantitati eft mai marj
de aer. Se pracrica rarirea rasadului deoarece acesta crescind tncepe
sa se untbreasca rcciproc fi sa se stfnjeneasca, ceea ce ar duce la
un rasad neuniforin fi necorespunzator planta rii.
Mentinerea umiditati" tn ghivece fi evitarea in acelafi timp a
tasiiril pamfntului prin udari repctajte, se realizeaza prin mulcire
cu mranita fntr-un strat subtire, fcrlnd baza tulpinitii fi frunzele,
dcHiarece acestea sfni sensibile fi mranita le poaic ande.
Cunoscfnd faptul ca la castraveti prin citipire favorizam aparitia lastarilor de ordin superior, sc executa aceasta lucrare fnca din
faza de rasad fi se continua in faza de cultura, Primul ciupit se
apbca in faza dc rasad, dupa a 3-a frunza adevarata, astfel ca It
subsuoara frunzelor sa creasca dot lastari laterali.
CONDiJll DE PLANTARE

Epoca de plantare. In serele fi rasadnitele Incaliiie

epoca optima de plantare este prima decada a lunii mariie, iar
in serele fi adaiwstu rile-so Iar, ultima decada a lunii aprilie sau
prima decada a lunii mai.
Pentru a se stabili epoca oprima de plantare a castravetilor tn
serele-solar, la Siatiunea estperimentala Argef, in anul 1968 s-au
efectuat cercetari cu urmatoarele epoci ; 15 aprilie, 23 aprilie, >
mai fi 14 mai (martor). Analizind observatiile privitoare la dinamica de crcftere a lastarilor principali in diferiic epoci de plantare, se constata ca ritinul de crcftere al lastarilor din epoca I,
plantata la 15 aprilie, este mai lent dectt in epoca a 2-a, plan lata
la 23 aprilie, De asemenea lungimea medic a lastarilor din epoca
a 2~a este mai mare dupa 13 zile de la plantare, faja dc lungimea
lastarilor din epoca 1 la 21 21 le dupa plantare. Ritmul diferit
144

de creftere al lastarilor de castraveti la cele doua epoci analizate,

se explica prin conditiile diferite de temperatura tn care s-au
planiat, Epoca a 2-a, plantata la 23 aprilie, gasefte tn timptil vegetatie! conditii de lemperatura mai ridicaie. La epoca a 3-a ft a
4-a, plantate pe 5 mai fi respectiv pc 14 mai, in urma masuratoritor efectuate tot dupa acelafi numar de zile (21 zile) s-a constatat ca lastarii au dcpafii cu mult valorile obtinute la primele
variante, fiind necesar clupitul acestora pentru a putea lavoriza
fructificarea.
'iVebuie evidentiat faptul ca numarul de fructe pe planta cstc
aproape dublu ta primele epoci fata de martor. Explicatia consta
tn faptul ca epoca 1 (15 aprilie) fi chiar epoca a 2-a (23 aprilie)
au avut o perioada de vegetatie mai lunga (7580 'Ah) dectt
celelalte, respectiv dectt martorul (14 mai), Tn acest caz este evident
faptul ca fructificarea a fost tnai bun,l fn perioada de recoltare mai
mare (26 zile).
In ceea ce privefte fenologia plantelor In diferite epoci de plantare, s-a observa I ca numarul zilelor de ta semanat pfna la rasarire
precum fi pina la aparitia primei frunze normale nu prcilnia diferente, deoarece s-au rcspeciat viguroi conditiile de lemperatura
^i datele calendarisiice pentru producerea materialului saditor, Numarul zilelor dc la semanat pina k> plantarea la locul definitiv
prezinta o variatie de la 5 la 7 zile, Rasadul din epoca I fi a ll-a
a avut la plantare 39 zile, adica a fost normal dczvoluu, avind 3
frunze fi fiind fn laza de aparitie a lastarilor de ordiuul 1.
La epociie plantate pe 5 fi 14 mai, virsta rasadului a fost mica
deoarece a avut contHtll de vegetatie mai bune. Asifel iluminarea fl
temperatura ridicata au fortat ope rati a de ciuplre fi respectiv emiterea lastarilor de ordiuul I.
,A,nalizindu-sc perioada de la plantare la recoltarea primeior
fructe se observa o diferenta pe epoci, Perioada cea mai lunga de
la plantare la recoltare s-a inregistrat la epoca I (15 aprilie) adica
cu 11 zile mai marc fata dc epoca din 14 mai (martor). Urnicaza
tn ordine epociie din 16 aprilie p. 5 mai, cu o diferenta de 45
zile fata de martor, Dupa turn s-a constatat, diferenp In plus kt
epoca din 15 aprilie se daiorefte in primul rind conditiilor dc
temperatura dm aer p dm sol tn interiorul serei, care a avut valori
mai scazuie fata dc perioada urmatoare, tn care s-au Incercat epociie din 514 mai.
O diferenta mai mare tntre epoci se observa daca se anailzeaza
durata in ^ilc de la semanat la recoltarea primeior frucie, Astfel,
10 Culturi JcgumfilDr c. 11}

14"^

la varianta plantata la 15
aprilie de la semanat ptna
^ ^
la recoltarea primeior fructt
au trecut 80 zile, tn timp cc
7
la varianta plantata pe 14
mai (martor) au trecut nuf
maj 64 zile. !n varianta
S
plantata pe 23 aprilie au
irecui 74 zile de la semanat
3
la recoltat, adica cu 12 zile
pn
mai muh fata dc martor.
2
.'\nallza planiarilor facute
pe cpoci de planiare la soiul
r,' ! ' . ^
BIstrita, fn sera-solar (fig.
45) arata ca cea mai ridiim
cata productie de castraveti
s-a obtinut la cpoca f
din 15 aprilie fi epoca
Tig, 45 Inllucnta epocilor de plantare
a 11-a din 23 aprilie, care
asupra productiei dc castraveti
au dat 8,430 fi respectiv
S,2S0 kg/m-, sporul de productie fata de manor fiind de 295
300"/^. Din calcuiele facute asupra rezultatelor la aceste doua variante, a reicfii ca sporul medlei CKpericntei fata de martor este
foarte semnifleativ.
Plantarea castravetilor din diferite epoci in sera-solar determina
0 productie diferentiaia cantitativ fi decalaia fn timp, Cantltatilc
dc fructe obtinute la 15 iunie demonstreaza ca cea mai martc productie la unitatea de suprafata s-a reaiizat la epoca I, (15 aprilie)
fi cpoca a Il-a (23 aprilie) de la care s-au recoltat tn 20 zile
3.070 kg/m-. In epoca a Ill-a (3 mai) s-au recoltat numai
0,270 kg/m*, Virful de productie la epociie 1 fi a 11-a s-a reaiizat
ptna b 21 iunie, t^ind volumul fructelor recoil ate a atins circa
751/0 din productia totala. Fata dc manor sporul este mare la
primele doua epoci.
Suprafata de nutritie. Pentru plantele cultivate in serele tncalzite sau in serele-solar unde sc folosesc soiuri cu port Inalt este
necesara o suprafata de nuirltlc de 2O0 X 120 X 50 cm, realizfndu-se o densiiaie de 12 000 plante la hectar. In rasadni(e cu adaposturi incab.Iie sau nefncalzite, unde sc folosesc soluri cu tulpina ttrfioare, sint recomandate rlndurlle simple cu distanta de
'Si'

146

f Fig. 4C ' Modul lie plantare a castravetilor in stjrele tu plastic fi Incalzite

1 2 0 x 4 0 cm revenind 27 OOO30 000 plante la hectar sau rtndurile duble 70 -j- (5fl 4- 50) X 60 cm, revenind 30 000 plante la
hectar. tn toate cazurile se planteaza o singura planta la cuib.
Plantarea castravetilor in cultura de iarna in sere, rasadnite fi
icren fncalzlt este obligato.riu sa sc faca fn pamtnt incalzit la tcmperatura de 2225'"C, In serele >cu conducte tn sol problema este
rezolvaia eficieni, trebuie avuta grija tnsa de dirijarea temperaturii.
In lipsa conductelor incalzitoare se folosefte gunolul dc grajd bine
incalzit. In acest scop se fac rigole cu adincitnea tie 2535 cm
unde se afaza biocombustibilul iar dupa aceea se pune un strat
de pamint de 20--25 cm (fig, 46),
Expericntele efectuaie la castraveti cu soiurile de Arad fi de
Bistrita, au aratat ca rasadul e bine sa alba la plantare maximum
34 frunze, pentru a nu avea dupa planiare o suprafata prea
mare de evaporare fi prinderea sa se faca tn conditii bune, Se
obtin rezultate bune p cu rasad ciupit la 23 frunze adevarate.
Inainte dc plantare se face marcarea rindurllor, apoj ; fac cuiburile fi se dau 10 tone mranita tn amestec cu 100 kg ikzatAi de amoniu, 150 kg superfosfat fi 50 kgVha sare .potasica administrate la
cuib, tnainte de plantare, ras,\dul se stropesc sau se imbaiaza cufundfndu-se pina la colet fntr-o solutie de zeama bordeleza proaspat pregatita, tn concenrratie dc 0,5*^/0 la care .se adauga 50 cm^
Ekatox-20, Daca dispunera de preparatui Carbadin, este mai bine
sa-l folosim pe acesta tn concentratle de 0,3*/*147

La plantare se fa'ce udarea in cuib fi se afaza ghlvecclc presfndu-le de fundul gropii, apoi se trage paiuiut uscat, formtndu-se
in jurul plantei un mufuroj ptna la nivelul primei frunze,
Plantarea 4c face cu cole tul la 57 cm sub nivelul soluiui, dupa
care se uda bine cu 35 litri apa !a fiecare planta, Pentru a micfora posibilltatlle de tmbolnavire a plantelor, tn jurul fiecarci
plante se face un guler, presartudu-se pe o raza de 10 cm cenu^ de
lemn sau nisip, Este bine ca pentru plantare sa se aleaga zile noroase peniru ca sa nu sc arda frunzele, iar tn zilele cu soare puternic sa se umbreasca plantele cu bucatj de ziar,
LUCRARILE DE I N G R I J I R E

In serele tncalzite. Numeroase cercetari au conflrmat

parerea ca tn serele acoperite cu plastic cultura fortata a castravetilor dati rezultaie bune. Temperatura mat ridicata constanta p.
uniform dlstribuiia prin conducte tn aer ^i sol precum fi umiditatea
relativa a aemlui in permanenta mai mare (85 ')0^/D) creeaza conditii foarie favorabile pentru crefterea fi fructificarea plantelor dc
castraveti,
Pentru ca plantele sa suportc ritmul de vegetatie impus de conditiile de mediu create, tu serele acoperite cu materiale plastice,
la 10 zilc dupa plantare, se aplica prima tngriifare a plantelor,
Aceasta se face cu o solutie pregatita din gunoi de grajd de cabaline fl taurine fn amestec cu apa tn concentratle de 1:10, din care
se da la fiecare planta 1,5-2 1; la interval tie 15 zile se face a
doua tngrafisre cu o solutie de ingrafaminte minerale din 2C0 g
azotat, 4Cd g superfosfat fi 100 g sare potasica la 100 I apa, din
care se da 11,5 I la fiecare planta.
Ingra^rea plantelor in timpul vegetatiei se practica in continuare la inter\'ale de 10 -15 zile folosind alternatjv solupi de ingrafaminte organice fi minerale, Pe masura cc plantele cresc concentratia .sol uti dor de ingra^minte minerale se marCfic la li*,'f),
iar a tngrafamjnielor organice la l,/5. Akaiuirea tinui program
judicios de fertilizarc pe tot timpul jjerioadel de vegetatie fi aplicarea lui siricta constituie un mijloc eficient de ridicare a productiei (tabelul 30).
Tn motnentul aparitiei primilor lastari laterali se face legarea
plantelor de fpallcrul din sir ma sau din fire de relon.
In prezcnt, s-a renuntat la poziiia verticala a plantelor fi s-a
adoptat pozitla oblica, care permite aplicarea lucrarilor de tn14S

Tabetui 30

Proframul de fertiiizare la cultura castravefilor

(dupa B c n g u l e s c t i ^i M a i e r )
Cinijlilca ill i^ ,nia Mntiniit wmficiat
Djti

Atolal
' aioni

Sulfst
lit emoniti

12 II
1310 II
2026 II

50
50

50
SO

50
50

37" S
612
131&
2026

50

50
SO

50

75

75

27 2 IV
3 9 TV
10,-^.] 6 IV
172S IV
3430 IV

75
75
73

3 S
015
1632
23^9

75
75

III
III
III
OI

V
V
V
V

1 S VI
(112 VI
1319 VI

Sutlil lie

Enpwfnsfat

100
10

30
30

100
lOO

30

100

200

30

75

100

200

30

75
75

lOO
100

200
200

30

75
75

100

uat
filSUSi t

75
75
50

75
SO

'.an

200
200

30
30

WO

30

too

30

2
2

100

tretinere, aerisirea mai buna, cjrculatia la recoltare fi patrundcrea

radiatiei solare la frunze fi fructe tn cantitate mai smare {fig, 47).
Lllrijarea fi conducerea plantelor se efectueaza la o singura tulpina, care se ciupcfte fn functie de soi, Astfel solul Spot resisting
se prctcaza la eittpiri dese pentru a stimula aparitia lastarilor laterali la care se lasa 23 fructe in functie de vlgoarea lor, H i brizii Insa se dirijeaza astfel : pc tulpina principala ptna la
5070 cm inaltimc lastarii laterali se ciupcfc la o frunj?a, fara a
lasa fructe j fntre 70120 cm la fiecare lasiar se Lisa o frunza ^
un f r u c t ; i n t r e 12C200 cm se la.sa doua frunze fi doua fructe.
C i n d planiclc au ajuns la acoperif nu se mai ciupesc daca sfnt
viguroase ; tn caz contrar se t n | a t u r a .
149

Regimul termic se rsgletiza fn functie de faza

de creftere fi de starea
rimrpulul- Ca regula general a, noaptea, cfnd este
oprlta absorb (ia bioxidului de carbon fi acumularea de substante organice,
temperatura se reduce.
Dupa plantare se asigurS
urma tor ul ni'vel de temperatura ; in zilele senine
Asportul nnsi culturi de casti'aveti 24 ~2S"C, in zilele no
Fig. 47
t n sera tunel inc&Uit^
roaije 20 - 22''C, iar noapiea 1819''C.
Aerisirea serelor se face cu prudenta, mai ales tn zilele eu ger.
Cercetarile efectuate scot tn evldenta faptul ca scbimbarea brusca
de temperatura fl umiditate dauneaza plantelor. In aceste cazuri
frunzele se tngalbenesc, crefterea se oprefte, sistemul radicular putrezcfte, De aceea temperatura limita pentru castraveti in sera este
de lO'^C, dar numai pentru o perioada scurta de timp. In zile
senine datorita radiatiei puternice, daca frunzele ating pelicula
de polietilena, se produc arsurj pe frunze, temperatura se ridica
la 45"'C, iar umidiiatea la lOOC'/o, ceea ce conduce la reduceioa proceselor fiziologice fi biochimice. Stropirea plasticuiui cu spuma de
defecatie sub forma de solutie, creeaza in sera un mkroclimal;
moderat.
Recolta tul fructelor fncepe la 5560 zile dtipa plantare ^1 se
repeta din doua in doua zile, Productia obt'nuta fn serele cu plaslic este mai timpurie cn 810 zile fi mai marc cu circa 60*1/0 fata
dc productia castravetilor culilvati tn serele acoperite cu sticla.
In conditii de agrotehnica comuna, in perioada 19601968 la
Bucurefti, la castraveti! cultlvati tn serele acoperite cu plasde (plantarea la 20.IV) s-a obtinut o prodijctie meuie de 20,0 kgAn^ fata
de lH,d kg/m* ctt a fost la castravetii cultlvati tn serele acoperite
cu Slicla, in care plantarea s-a facut tn luna februarie.
Ill rasadnite fi adaposturi incalzite, dupa plantare, In jurul fiecarei plante se face un mufuroi, udtndu-se apoi cu apa la temperamra de 2023"C tn cantitate de 11,5 I. Deoarece solurile
tncalzite pe cale tebnica se usuca foarte repede, in luna aprilie
se uda de 23 ori pe saptamina, iar din luna mai udatul se fac^
150

aproape inlnle. Viep castraveti! stnt plante care reclama muka

umiditate in sol fi acr, udatul se face cu cantitad mai reduse de
apa, deoarece condensul format pe partea infcrioar,^ a peliculei
cade sub forma de pica run pc plante fi sol, atunci cind plasticul
este lovit ujOr.
O grija deosebita trebuie sa s<; acorde controlului temperaturii
dupa plantare, deoarece aceasta in rasadnitele acoperite cu pelicula crcfte re-pede. Aerisirea rasadniielor fi adapositirilor se face
in afa fel fncti lemperatura sa nu depafCasca 2830"C, dar nici
sa S'Cada sub iO'''C.. De asem-enea, prin aerisire se va urmari sa nu
se creeze variatii brusce fi marl dc temperatura Sn interiorul rasadniiei fi adapostului la nivelul plantelor. In luna aprilie fi prima
lumatatc a lunii mat. In dmpul zilelor frumoase p calduroase plantele se dezvelcsc, iar peste noapte se ti" acoperite, pina la 20 mai
1 iunie, cfnd plasticul se strfnge fi plantele ramin in continuare
descoperite fi pe liinpul noptiiCercetarile tntreprinse arata ca pentru cultura castravetilor in
rasadnite fi adaposturi pc terenurile tncalzite, un pericol prezinta
diferenta mare de bempcratiira tntre sol p aer mai ales tn zilele cu
radiatie puternica, ce urmeaza dupa z-Ile noroase. La temperaturi
mari in aer fi scazute tn sol, radacinile cresc slab, frunzele asimilea^a puternic sub influenta radiatiei solare, i\cumularea substantelor fi apei din sol se face fncet, ceea ce duce la ofilire, din cauza
nutrltiei insuficiente. Toate acestea pot fi evltate daca temperatura
soluiui este mai ridicata cu 23'^C decft tn aer,
l^entru obtinerea unor productii eft mai mari cultura de castraveti
se tngrafa tn timpul perioadei dc vegetatie de 56 ori, alternfnd
folosirea ingrafa min tel or organice c~u cele minerale. Dupa administrarea tngrafaminielor organice se prafCfie, se niufuroieftc fi se uda
din CO in oe mai des fi cu nontne mai mari de apa pe masura ce
timpul sc incalzcfte. Centra bolilor p daunatorilor se fac saptaminal stropiri, cu solutie de Ecatox 0,05*f/o fi sulf muiabil sub forma
de solutie 0,20/0.
Inainte ca plantele sa acopere intreaga suprafata de teren se
procedeaza la acoperirea soluiui cu un strat de 45 cm mranita
sau plastic, pentru a impicdica tiscarea terenului fi cvaporarea
apei din sol,
Deoarece crefterea ^i dezvoltarea plantelor de castraveti cultlvati sub plastic este foarie intensa, pentru -ca plantele sa poata
fi proicjatc rimp de aproape 40 zile de la plantare, este necesar
ca pe masura ce cresc ramurile dc schciet sa fie dirijate pe lun151

gimca adaposturilor, iar lastarii laterali sa fie ciupiti peste 12

frunze de la primul fruct legat. Ciupiiul plantelor fi dirijarea
lastarilor se face tn afa fel Incfi suprafata terenului sa fie cit mai
uniform acoperita cu vreji,
Pentru a feri frunzele plantelor sa atinga pelicula de polietilcna
care tn limpul nop(ilor cu temperaturi scazute tngheafa fi provoaca arsuri frunzelor p lasuarilor, pe mastira dirijaril Ior, lastarii
se apropie de pamfnt cu aJuiorul unor cirllge dc strma. Tot cu
aeexsta ocazie se face marcotarea, care consta tn acoperirea raniurllor dc schelet cu pamtnt fin, cu gunoi dc 67 cm, aagurtndu-se asifel un numar mai mare de radacini suplimentare.
Recoliaiul castravetilor cultlvati sub plastic se face cu 67 zile
mai timpuriu decft sub sticla, Primele rccoltari tncep tn prima
decada a inccpuiului lunii mai fi continua pina la sftrjiitil lunii
iunie. Dupa cum se consiata din datele tabelidui Si in adaposturile
Jabetat 31
Slnteza rezultatelor db producfie la castravefti cultlvafl p teren i r t c ^ l i i t
$1 In rSsadnife
(Bticurejti ISii6i (%S)
IfOducfL^ tuljsln
V;ilu:L^iL
pf<jJue).il
: (ktvok')

TipoJ dc Adp<Kt
tgym'

Adai>DSt aimpln t i p tuilcl

Adapost dubla t i p tunel
A(ia.p<)st t i p cort
RSsadnitSi cu plaslic
EasatinitJl Cu slicla
(martorj

Prnduotiji [imp t>fi)i l.VI-

%. dill
produt-

Ks/ni'

|ia
tOll!i

5,70
0,10
5,800
6,200

71.3
77,1
72,S
77, S

34,2
,W,B
34,S
3*,2

Hj4.e

i,m

e9,o
65,7
72,0

5,20
4,80
5,30

65,7
74,3
08,5
75,7

8.00

too

33,00

100

7,00

100

80.7
85.0
S2,7
82,8

montate pe teren tncalzit fi in rasadnite cu plastic se obtin rezultate foarte bune, datorita faptului ca conditiile de mediu care sc
realizeaza in interiorul acestor adaposturi sint foarte favorabile
plantelor de castraveti.
In sere fi adaposturl-solar. Cu nos ctnd cer in tele plantelor fata
de conditiile dc mediu se urmarcfte realizarea unui microclimat
favorabil pentru o buna cre^iere fi fructifieare. In prima parte
152

a perioadei de cultura, dupa plantare, temperaiura fn aer sc mentine In medic iutrc IK fi 22'"C, In cursul lunii maj fi iunie, temperatura se ridica In raport cu radiatia solara, Avfnd fn vedere ca
plantele cresc fi se dezvotu bine tntre temperaturile de 25 fi 28'"C
se dirijeaza acest factor conform cerintelor plantei folosind mai
nuihe procedee, .\sifel fn zilele cu soare, temperatura tn interiorul
solarului se ridica tncepind de la or,i ^, Prin studii s-a stabilit
momentul acrlsirii tn jurul acestei ore, pentru a evita tnregistrarea
unor valori de temperatura mai mari dectt cele indicate, Pentru
aerisire se ridica ferestrele cu atentie, peniru a nu se forma curenti
de aer claunatori plantelor. Ferestrele stnt confectionate tn afa fel
incIt sa se deschida tn sus, factnd posibil a o aerisire diferentiata
prin marirea descbiderii. In zilele cu radiatie puternica mentinerea
temperaturii optime sc face prin pulverizarca apei io aer fi udarea
plasiictilui, iar in zilele noroase fi red, sera se mentine inchisa.
In perioada de vegetatie o deosebita atentie trebuie data realizarii in sera a unei umezeli corespunzatoare, atit tn acr ctt fi in
sol. La tnceputul culturii udatul se face la intervale de 5 zile cu
0 cantitate de apa de 23 l.hn'^. In timpul fructificarii udatul S
cfeciucaza la interval de 23 2ile, iar eantitatea de apa se marcftc,
ajungind la 810 b W .
Dupa plantare lemperatura apei dc udat trebuie sa se apropie de
temperatura din sera. In lunile mai-iunle se foloscfie pentru udat
apa la ternperatura obifnuiia a serei.
Pentru mendnerca umiditadi se efectueaza mulcitul cu mranita
sau plastic fi sc tndcparteaza buruienile marl consumatoare dc apa.
Fructificarea sc dirijeaza prin aplicarea ciupirilor dupa urmatorul sistem (fig. 48) ;
ciupirea 1 se face dupa frun2a a 3-a adevarata (faza de rasad)
formtndu-ss doi lastari de ordiuul I ;
ciupirea a Il-a se aplica lastarilor de ordlnul I dupa a 7~JL
frunza ;
ciupirea a Ill-a se executa la lastarii de ordiuul II p chiar III,
dupa 12 fructe,
_
In functie de vigoarca plantei se tnlatura lastarii sterili, deoarece accftia consuma din substanteje nutritive necesare plantei, in
dctrimciuul fructelor. O data cu efectuarea dupitului se rup p
ctrceii, frunzele uscate fi jmbairfnlte, precum fi cele atacate de boli
fi aphide, Aceasta lucrare se efectueaza odata la 23 zile, folosind un briceag bine ascutit.
153

Fig, 4S Modul de dirijare al plantelor de castraveti in adaposturile joase

Tn functie de cerintcle plantei fa^a de substantcle nutritive fi
in functie de fazele de vegeiatie, in urma unui studiu fizico-chimjc
al soluiui se stabilcfte felul ingrafatnintclor cc trebuie aplicate,
cantitatea ^i momentul optim pentru Ingrafare. Ingrafarea cu urina,
prin care se asignra plantej azotul fn stare ufor asjmilabila se face
in perioada de crcfierc continua a plantelor fi aparitia primeior
fructe. Solutia se prcgatcft? intr-un butoi cu capacitatea de 600 I,
folosind proportia de I ; 10. Se uda pe toata suprafata, administrtnd 4 1 la planta. In faza fonnarii fi crefterii fructelor sc
adminlstreaza succesiv su4>erfosfat 50 kg/ha fi azotat de amoniu
200 kg/ba, priu tmpraftiere la sol, ferind frunzele plantelor, Ingra^rilc s: repta la 710 zile in functie de siarea plantelor fi
mersul frucdficarii.
Din cattza udarilor repetate solul se batatorcfte fi nu mai este
asiguraia o buna aerisire a sistemului radicular. Dc asemenea buruienile stinj&nesc buna creftere iji dezvoltarca plantelor, fiind necesara distrugerea lor. Pentru aceasta .se mobilizeaza .solul intre
rinduri de cite ori este nevoie, cu foarie multa grija. La tnceputul
culturii lucrarea se repeta la intervale mat mici de rimp fi se efectueaza superficial. Pe masura ce plantele emit lastari fi ocupii
terenitl, mobilizarea soluiui se face din ee fn cc mai rar pina ctnd
sc in ire rupe total.
154

Cultura castravetilor tn sere-solar fi adaposturi temperatura constituie tnca un mijloc de ridicare a productiei fi este o metoda
eficienta, afa cum confiniia rezultatele obtinute la Statiunca c^ipi:riineniala Greaca (tabelul 32), In acest sens sint foarte concludente
Tcbelul 32
Prctductla de caitraveff, cultivat' ^ti adipasturt solar joase, t i p tunel
(Sta^iuriea experiment* I a tireaqa, |?fiS)

Piwhiffta tkdnpturie

PlJi(ia urtali
CulLux^

l^fhe.

Protejata

38 500

230,4

5 3S0

^89,7

>'epTotjata

16 750

100,0

1 850

100,0

kg/ta

tu-

rezultatele obtinute la C,,\,P,-Romanaf, Judeful Salaj, intr-o cultura de castraveti pe suprafata de 4 ha, protejata cu adaposturi
joa.sL' temporare. La o densliatc dc 20 dOO plante/ha cooperativa
a obtinut o productie de 45 OOC kg/ha, valorificata la 269 000 lei,
Recoltarea s-a efectuat tntre 5 mai fi 15 iulic. Cbeltuielile de productie au fost tn valoare de 70 9S0 lei la hectar iar beneficiul de
206 979 lei la hectar. Rata rentabilitatil, indicatorul economic cdificaior, s-a ridicat la 291,5'5/ij ceea ce scoate In evideni,a eficienta
economica foarte ridicata a protejarii castravetilor.
CULTURA PEPENILOK GALBENI SI VEtlZI
Cultura pepcnilor galbeni se poate efectua tn sere tncalzite sau nefncalzite ^ tn adaposturi temporare joase, ceea ce
da posibilitatea grabirii vegetatiei, fructificarii ^i maririi productiei timpurii de fructe. Fata de cultura neprotejata, cultura sub
plasric intra pe rod eu 2530 zile mai devreme,
Soiurile. Pentru cultura sub plastic se recomanda numat soiurile dmpurii, cu creftere vcgetaiiva rapida fi fructifieare Imediata,
avfnd 0 scnsibiliiaic redusa la temperatura ridicata din sere. Din
studiile facute la LA.S.-Nazareea s-au evidentiat soiurile Tur155

UbeSaf 33
Rexultat* privind producfUde pi^enl galbeni pe soiuri p inetoile d cultura
{l,A,S. Naiareea, IM9>
PrijdiKtla
SDIUI

ile j^uliiiT^

Totila

%fa(iae

pSni 11
l,VIII

% din
plITldlK|i4l

IlKtam

Proiejat

34 875

100

20 58S

07

Neprotejat

30 61S

100

CoiUiOara U n g a -

Protejat

59S4S

37 42S

63

riei

Neprotejat

461^

1S2

Pratcjat

44 639

145

ZI 106

47

Neprotejat

32 194

92

Protejat

48 614

158

11 208

43

Neprotejat

33 141

SS

Protejat

64 617

211

15 825

42

Neprotejat

43 700

122

.-^

I=roi*jat

32 61S

100

15 112

47

Neprotejat

22 113

63

Turlteslan
(martor)

Hale's Best

Honey Rotfc

Cantalup t-hor

I'opiJlatia lotala

kestan, Comoara Ungariei fl Ilale's Best, care au dat productiile

timpurii cele mai mari pina la data de 1 august (tabelul 33),
Producerea rasadului se face in aceleafi conditii ca fi la cultura
castravetilor, avtnd fn vedere sa se asjgurc o umezeala relativa a
aerului in jurul a 65*/(), Semanatul sc executa cu circa dO zilc
inainte de plantare, in funct'ie de timpul stabilit peniru aceasta
lucrare,
Plantarea sc efectueaza in ultima decada a lunii februarie, prima
decada a lunii martie tn serele Incalzite fi tntre 1520 aprilie
in serele fi adaposturile-solar, In functie de regimtil termic al
156

anului respectiv. Dc la plantare la prima recoliare sfnt necesare

5070 zilc, iar pina la ukima recolta 110120 zile.
La plantare, rasadul trebuie sa aiba 56 frunze adevarate, iar
lastarii secunda rl sa fie porniti, .Sup rafat .i dc nutritie se asignra
prm (hstante corespunzatoare de 5 0 x 5 0 cm pe doua rfnduri in
serele individuale fi de 100X50 cm In serele bloc.
Lucrari de ingrijjre tn sere. In limpul perioadei de vegeia|ie
se aplica lucrarile obifnuite care constau din udat, prafit, tngrafatul fazial fi combaterea bolilor fi daunatorilor, O lucrare obligatorie este ciupitul plantei la 34 frunze fi ciupttul la.stariloi' dc
ordiiiul I dupa a 67 frunza. Prin aceasta operatic se favorizcaza ramificarea tufei p. obtinerea unui numar mai niare de lastari
dc ordiuul 3 fi 4, Pe lastarii de rod laterali se lasa un fruct cu
3 frunze. iln general numarul de fructe pc planta se limiteaza
la 56. Cfnd apar florile fcmele sc face lucrarea de polenizarc
In scopul favorizarii legaiului la primele frucie. In mod obifnuit
polenizarea la pepeni este facuia dc Insecic, insa tu perioada tnfloririi primeior flori acestea inca nu zboaraTufele dc pcpcni sc rncntin in stare verticala, cu ajutorul fpajiertilui din sfnna sau fire de plaslic, Legarea lastarilor de fpalicr sc
face la citeva zilc dupa plantare p. se asigura In mod constani In
tot timpul fructificarii, Pentru a evita putrezirca fi strlcarea fructelor in contact cu solul umed se afaza sub ele bucati de geam,
earion, sau paic. Se executa dc a.semenea ciupitul, fnlaturarea cfrcellor p frunzelor uscate, rarirea fructelor, Ctnd fruciele au atins
marimea normala fi a iiKeput coacerea se adminlstreaza cantitati
mici de apa Intruclt excesul de apa tntlrzie coacerea frtictelor fi
depreciaza calitatea lo,r, Se fac 23 ingrafari cu ingrafaminte
organice sub forma dc solutie.
Lucrarile de ingrijire in adaposturi se refera In deosebi la formarea tufei prin operatille in verde. In acest sens, plantele sc
ciupesc in faza dc rasad la 23 frunze. Pe tulpina principala, Sa
Stlbsuoara frunzelor cresc doi lastari, care se ciupesc la 5- -6 frunzC,
Ostiiril fertlli dc ordin superior care cresc din acefda se ciupesc
la un fruct fi 12 fainze. iln adaposturi, cu un volum de aer
limitat, vigoarea plantelor este redusa, de aceea numarul de fructe
se timiteaza la 4ft pc fiecare planta.
Recoltarea. Pepenil cultiv.:iti sub plastic se recolieaza In perioada
20 iunie 18 Iulie obtlnlndti-se 57 kg.''m- fructe fn sere ^i
25 COO30 COO kg fructe la beclar in adaposturi, Printr-o buna
dirijare a factorilor de vegetatie fi tn special a lemperaiuiii prima
157

productie de pepeni galbeni din soiuj Turkestan s-a obtinut in

jurul datei de 20 iunie, cu eel putui 25 zile mai tnainte dectt fn
culturile oblfnuite de cimp. Din cultura dubln protejata prima
productie a iosi cu 7 zilc mai timpurie dectt tn cultura protejata
simplu, iar cultura din serele-solar a fost mai timpurie cu 12 zile
fata dc cultura proiejaia individual cu ptmgi de material plastic,
Tn conditiile anului 1967, la Siatiunea cxperimcniala Icgumicola
Ifajnita-Craiova pina la aparitia primeior productii tn cfmp, s-a
putut recolta o cantitate de 15 000 kg/ha din culturde efectuate
in serele-solar. Intr-o cultura efectuata la IA,S.-Xazarcea, plantele protejaie au dat un spor de producpe cu 5 50Q kg/lia mai mare
comparativ cu plantele neprotejate.
In S,D.A., Franta fi Italia au tnceput sa se cultive fi pepeni
verzi sub adaposturi din plastic (fig. 49), obtlnlndu-se rezultate
bune fi tn productie.
CULTURA DOVLECELULUl
LegLima de primavara prin predilectic, avind calitati
gustative deosebite, dovlecelul nu ircbuie sa lipseasca din sortiment,
Cu 0 perioada scurta de vegetatie, fructifieare abundenta, care se
desfafoara tntr-un timp relativ redus fi o tehnologie siinpia aceasta
planta ar trcbuj extinsa pe suprafete mai mari, Cultivarea ei sub
plastic este necesara fi simpla cee^ ce tl ridica precocitatea, Ii
marcfte coiisider,ibil eficienta economica fi o scoate tlin catcgoria
legumelor mi no re".
Dovlecelul se cultiva in sere cu tncalzire sau fara fncalzire
(fig. 50), fn adaposturi joase fi sub clopote din plastic, in afa fel
ca sa asigure o valorificare Cfalonata a fructelor, din mai pina

in iulie.
Solurile folosite sint Fara vrej, seleetie romilneasca fi Cocozzela,
adus din Italia, recomandabil atJt pentru productie ctt fi peniru gusi.
Producerea rasadului, peniru culturile extratimpurii se efectueaza dupa aceea^i tehnologie ca la castraveti fl pepeni. Semanatul
se face tn jurul datei de 1 febmaiie tn sera-inmuliiior sau sera din
plaslic amcnajata in acest scop,
Plantarea cu ghivece nutritive se recomanda a se executa tn
ultima decada a lunii manic sau prima decada a lunii aprilie, la
distanta de 50X50 cm, Rasadul rrebuie sa fie viguros fi cu 4 frunze
formate.
15B

Fig, 40 Flante de pepeni proiejate cu plastic

F%. 50 Culttbri lie do vied tn serS, soiar

Lucrari de Ingrijire. Cultura se mentine acoperita ptna la sflrfiiul lunii mai In adaposturile joase fi pina la lichidarea el in sere.
O lucrare obligatorie la cuktira dovleccllor este polenizarea suplimentara, care se executa ca p. la pei>eni tntrucit Insectele nu
^boara in perioada tnfloritului p legatului primeior fructe, Daca
lucrarea se neglljca^a planta nu Icaga fructe dectt mai tfrziu dnd
incepe zborul inscctelor. Polenizarea de catre insecte mai este siinjenita ca fi la celelalte culturi de faptul ca cultura este acoperita,
iar insectele patrund cu greu in interior. Polenizarea suplimentara
se face foarte ufor la dovlecei tntrucit florile se deosebesc ufor ft
sint marl. Lucrarea consta din ruperea florilor barbatefti ^i atingerea stigmatului florilor femele cu anterele de la florile barbatefti,
Pentru o buna fructifieare se aplica 12 Ingrafari orgaiio-mincrale, udari dupa nevoie fi se face mufuroirea in jurul plantelor,
Recoltarea are loc in perioada 10 mai 20 iunie, ceea ce
demonstreaza ca dovlecelul cultivat sub plastic realizeaza o productie mai timpurie cu 30- -35 zile fata de culrura din ctmp. Se
obtine 0 productie de 45 kg,^m- fructe. Rezultatelc obt'nute tn
eimpul exj>erimental al Instltutului agronomic din lafi (H o m ut e s c u fj colab.) evidentiaza o recolta de 9 620 kg-'ha tn cazul
scmanaturll directe sub adapost fi 7 750 kg/ha Jn cazul planiarii
de rasad produs in brazde dc telina fi 20 8IC kg/ha cind plantarea
s-a facut tn cuiburi incalzite cu gunoi de grajd, cu rasad protkis
tn brazda da telina.

CULTURA LEGUMELOR DIN GRUPA VERZEI SI VERDETURILOR

Microclimatul ce se creeaza sub plastic este foarte favorabil pentru aceasta grupa de legume, deoarece se forteaza crefterea capatinilor fi inflorescentelor, iar umezeala aerului contribuie
la formarea unor frunze cu tcsuttirj foarie fine fi gustoase,
Culmra verzei, conopidei, gulioarelor, salatei, spanacului, patrunjelului, cepei de stufat p. ridichilor de luna se poate efectua
tn sere fi a'dapostttri joase solar. Practica a demon strat ca rezultate
eficiente se obtin in ambele lip uri de construetii care se folosesc
rational fai perioada dc primavara p. toamna. tncalzirea ufoara a
serelor sau adaposturilor In perioada rece a anului, permite pro160

ducerea dc verdeturl jntr-un sortiment variat, la preturi acceslblle

fi tn conditii dc eficienta economica ridicata.
Practicarea acestor culturi da posibilitatea folosiril plasticuiui
de mai midie ori tn cursul acelulafi an.
CULTURA VERZEI
Soiurile uidicate pentru fortare trebuie sa fie din cele
mai timpurii; Dittmark forcing fi Prima recolta, care formeaza
Intr-un timp scurt capattni mici fi tndesate, dar de calitate superioara.
Pi-oducerca rasadului este condi^ionata de epoca de plantare.
Peniru plantarlle din ulrima decad^ a lunii februarie, semanatul
se executa in sere-irnuultiior In jurul datei de 1 ianuarie iar pentru
cele din prima decada a lunii martie semanatul se face la 1 februarie. In perioada de creftere a rasadului sc dau ingrijirile necesare, puntndu-se accent pe
aerisire, udat moderat fi 1-2
tngrafari cu azotat. Repica^
tui se recomanda sa se faca
'^
tn rasadnite fi sere-tunel,
tu luna februarie fi in adaposturi joa,sc fncalzite, in
luna .martie.
Pbntarea se face la epo
die ainintite mai sus, cu rasad fn ghivece nuiritive tntr-un teren bine pregatit,
Rezultate bune a dat
plantarea pe biloane facute
din toamna, care In primavara la p nam ele raze de soare
se 'tncalzesc puternic,
Modul de plantare optim
pentru cubura sub adapost
csie fn benzi de cite 3 rinduri. Intre benzi se lasa intervale late de 0,500,60 m.
Tntre rinduri plantarea se p ^ 51 Plante de vsit& timpurie culface la 0,.10 m iar pe rtnd
tivate Sa adiposiuri joas*
CulturX

EE^UEnElDr

161

0,40 m, astfel ca sa se asigure o denslrate dc circa 50 COO plante

la hectar, Oricntarea rindurllor se face pe directie est-vesi paralel
cu dircctia vtnturljor dominante. Aceasta are importanta destui de
mare pentru ca inOuen^a viniurilor este redusa iar degradarea peliculei esie aproape cxclusa.
Proiejarea culturii dc varza timpurie Incepe la 20 februarie ^i
dureaza pina la 1015 aprilie, adica tn medie 1820 zile (fig, 51).
Pelicula de material plastic se folosefte fn continuare la protejarca
culturilor de tomate timpurii pfna la 2025 mai,
Lucriri de ingrijire, Se executa 23 prafUe la interval de doua
sapiamini Intre eie, acordtndu-se o atentie deosebita mobilizarii
soluiui la adtncimea de 515 cm, pe moment ce plantele cresc.
In epociie timpurii de plantare prafltul la adfncime este necesar
peniru aerisirea terenului, eliminarea exccsulul de umiditate fl
tncali;lrea soluiui la nivelul ststemLllui radicular.
In functie de starea plantelor se exectvta doua tngrafari cu azotat
dc amoniu tn doza de 150250 kg/ba, care se adminlstreaza
odata cu apa de iri gat sau in timpul prafiiclor. Se recomanda fi
o tngrafare cu must dc grajd odata cu apa de Irlgai, fnainte de
formarea capatfmlor.
Productia. Recoltarea la cultura protejata se face mult mai
devreme, iar produciiile timpurii sint mai mari. Acest fapt esic
Ilustrat de datele din tahehtl J4, unde sfnt prczentaie rezultatele
obtinute de .Siatiunea experimentala Argcf-Piicfti.
La LA,S, 30 Deccmbrie, fn perioada 19651967, plantarile s-au
facut fn diferiti ani tn perioada 26 februarie 15 martie. iar
TtfbefuJ 3 *

Productia da varx timpurie tn c&ndifli de proteiar^ ;i iteprotejare

(dupa C 0 b i J a ?)

Vflrijrt,?li;

Keprotejat
Protejat

162

DiitJ
plantirii

RxOiltusee.

Prwluicllji
efrtiil*

taeepm

Sflijlt

fcs

1 %

IIV

6VI

30 VI

3O2O0

100,0

ZJIII

33 V

IS VI

24^74

75,1

% COdustle
ttDHpiJiie
din pifl-

lii 10 VI

(ntili

10 600

100

35

1SS65

17S

76

ks

recoltatui s-a reali:^at de asemenea diferentiat; fnceputul tntre

20 aprilie 16 mai fi sffrfltul tntre 22 mai 5 iunie, Indicatorii
economjci ob|,iuuti ta hectar pot fi reprczcnta^i astfel pe Intreaga
perioada de ctpcrimelUare ; productia medic 47 000ft5 OOO kg,
cheltuieli de productie 27 0 0 0 - 8 4 000 lei, valoarea producdei
147 000287 OOd lei, pretul mediu de valorificare 2,664,41 lei
fi beneficiul ^3 300- 2C3 SOC lei- I.a C,A,P.-Domiiefii Bucurefti,
in amil 196S dc pc suprafata de 10 hectare varza s-a obtinut un
venit de 34^ 401 lei.
La C.A.P .-Ana dolcbioi Constanta varza ilmpurie a fost plantata la 18 martie fi tinuta acoperita pina la 11 aprilie. Recoltatui
s-a efectuat inire 15 mai fi 5 iunie, obtinfndu-se o productie de
11 150 kg/ha realizata la o valoare de 47 370 lei.
CULTURA CONOPIDEI
Soiurile indicate pentru cultura protejata a conopidei
sint Timpurie dc Haga" fl Timpurie de Erfurt", Ultimul soi este
cu citeva zile mai timpuriu fi sc prefcra fata de altele,
Productia soiului esie buna, obtinindu-se tn culiura protejata
circa ,10 000 kg/ha, cu tncep crca recoltarilor de la 5 mai,
Plantarea tn cimp la epoca cea mai timpurie posibila, permisa
dc cerintcle biologicc ale plantelor dc conopida, este absolut necesara. Aceasta perioada tie planiare este Inccpuiul Itinii martie.
Pentru a produce un rasad avansat, care sa fie suficient dc dcz.voliat pcnirLi perioatla dc planiare menfionaia, semanatul irebuie
cfcciuat la sflrfitu] primei jumatati a lunii ianuarie. Un astfel dc
rasad, plantat la timp, asigura cele mai bune rei;ultate tn cultura
protejata a conopidei.
Din daiele Labehdui J J, redat dupa l o r d a c b c s c u
Olga
fi col. (196.^) se obsa-Tva ca prima cpoca de plantare (lO'.flf) asigura o productie totala mai ridicata fi o productie timpurie mult
mai mare dc*ctt culrura neprotejata, la care plantatui s-a facut
la 30,111,
S-a obstrvaf ca adapostul din polietilena proteje^za mai bine
plantele de fnghet, umezeala aemlui ridicata fi condensul format
pe pelicula, <-ontribuic la sporirea rezistentei plantelor de conopidala scaderlle de temperatura din cultura protejata, decft cele din
163

cultura neprotejata, care sint expuse direct efeclului tngbctului fi

ulterior radiatiei solare.
In prima epoca dc plantare (10.Ill) cultura neprotejata a suferit
mult din cauza ingbetului, plantele s-au tngalbenit, au stagnat tn
Tabtial 35
Influen^ epocii de plantare fl a protejirtl cu plastic aiupra productil
de conoplcEi
Productta lotat
EpOdJE. dfi p l t t a ^ e

ke

Productia tlmiHiik

Pliuitat la 10 ^11 prolejat (martor)

31205

100

12 650

100

Plaatat la 10 I I I neprotejat (martor)

25 533

100

2 SOO

100

Plantat ia 20 t i l l protejat

20 SOO

96,20

7 400

SB,tie

n a n t a t la 20 I I I neprotejat

IS 070

70,76

6 300

234,40

Plantat la 30 I I I ^>n>tc]at

IS 510

S9,31

6 800

S4,82

P l a a t a t la 50 I I I neprotejat

17 SOS

6SS5

3 000

144,00

creftere prematur ca patina ^i au dat o productie timpurie fi totala

scazuta, fata de cultura protejata (2 500 kg/lia fata de 12 550 kg/ha).
Epoca a doua (20,111) nu a avut de suferit fi cultura neproicjatai
de la aceasta epoca nu are diferente attt de man fata de cea protejata {6 360 kg/ha fata de 7 400 kg,''ba).
^
L>istantele de plantare la conopida stnt aceleafi ca la tomate,
40-. -50 cm intre rlndurlle duble <iin inierjorul adapostului, XO cm
interval tntre rjndurilc din afara adaposmlul fi 30 cm pe rfnd,
Astfel se realizea:;ii o densliatc de 50 OCO 55 OOC plante la hectar,
care permite obtinerea unor productii sporite.
Prima lucrare Inainte de plantare este marcarea rfndurilor pentru
a Sc obtine rinduri eft mai drepte. Dupa m.ircare, sc deschid brazde
cu rarlta fi sc face fngra^^arca pe rtnd sau la cuib. Se pregatefie
164

un amestec de 20 tone de mranita, 150 kg/ha azotat de amoniu,

3C0 kg/ba superfosfat p lOO kg,/ha sare potasica, care se da pe
rind sau la ctilb.
Lucrari de ingrijire. Dupa plantare se face acoperirea adaposturilor din polietilena In a?a fel ca frunzele sa atinga ctt mai pufin
pcretele adapostului, Conopida trebuie ferita dc supralncalzire, prin
aerisirea cu atentic a adapostului,
Cultura de conopida poate fi atacata dc musca verzd, care se
combate cu prafuiri, attt in rasadnite eft fi In dmp, cu Lindatox
pulbere, 2030 kg/ha, tn functie de dezvoltarea plantelor. Prafuirile se fac la interval de 10'15 zile, oprjnd lucrarile de combaiere la circa o luna tnainte de recoltare.
O lucrare importanta este irigarea culturii. Conopida are nevoie de umiditate ridicaia in sol (la plafonul dc 80",':) din capacitatea dc cimp pentru apa a soluiui respectiv) precum fi de o
umezeala atmosfcrlca ridicata. Aceasia se realizeaza prin Iflgari
saptaminale In perioada seceioa.Sii, iar tn perioada recoltarii de
doua Of! pe sapiamtna cu norme de .100 ni *..''ha.
Semanatul timpuriu fi plantarea rimpurie, precum fi fortarea
Sub adapo.sturi tlin polietilena provoaca formarea timpurie a capatfnllor, cind masa foliarii fnca nu cscc suficicnt dczvoltata. Din
aceasta cauza, la conopida trebuie sa se dea doua Sau trei ingrafari cu 100150 kg.'ha azotat de amoniu fi 75100 kg.^ha sare
potasica. Daca infloresccntcle apar prea devreme, trebuie sa ne
siraduiiu ca prin irig,tri p ingrafare cu azoi sa obtincm o creftere simultana a masei foliare cu capafina.
Adaposturile se \m pe cultura de conopida pfna la sffrfltul lunti
aprilie, Iar In anii reci fi pina la incepuiul lunii mai.
O lucrare .specifica in cultura conopidei este ferirea capatlnilor
de razele solare. Daca razele solare cad direct pe inflorescenta, provoaca brunifjcarea capatlnilor, ceea ce scade calitatea productiei,
Pentru a preveni aceasia brunificare, trebuie sa legam frunze'e
fntr-un manimchi de rafie sau sa aco|"jerim rozeta prin aplccarea
fi rtiperea cfiorva frunze peste capatfna,
Cre^erea conopidei sub plastic este foarte puternica, tnaltimea
fi suprafata frunzelor la plantele protcjate fiind dubla fata de
cele neproiejate, Avansul obtinut prin protejarL'a culturii este foarte
mare fi tutreaga productie se valorlfica la bucaia, dnd preturile
sfnt foarte convffliabile.
165

Productiile obtinute
la cultura protejata
sint foarte timpurii,
asifel ca pfna la 12
mai, la epoca plantata
la 10 martie, se recoltcaza circa 23 405 kg
ia ha, iar de la martorul nepr<'He)ai, plantat
la 30 manic, pfna la
aceasia data recollarile
.sint Infune,
In afara dc varza
Fig, u2 i-'rotfjarea ^ ttlioaririor cu jjhistit
fi conopida, gulioarcle
s: prctcaza. foarte bine a fi cultivate In adaposiurile joase, atit
fn perioada de primavara ctt fl in cea de toamna (fig, 52).
CULTURA

:ALATEI

Avind o perioada scurta de vegetatie salata se poate

planta fn serele-solar tnamtea culturilor mat prctentioase la temperatura (|>epein, dovlecei, castravt'U etc.), Dc asemenea avtnd
portul mic sc poate planta intcrcalat prinire culturile dc vinete, ardei, putfndu-sc recolta pfna la tlczvoltarea plantelor de baza.
Solurile cele mai corespunzatoare pentru cultur.i protejata sint
Timpurie dc Banai fi Polul Xord pentru plantarlle din toamna
fi Amplus fi Bdttner pentru plantarile cciratimpurii din primavara, Soiul Urechiuf;.; nu a dat rezultate satlsfacaioare In cultura
dc loamna-primavara, deoarece la Icfirea din iarna leaga slab fi
produce capattni mici.
Producerea rasadului se face in brazde reci in luna septembrie,
pentru epoca de plantare din toamna, sau In rasadnite calde In
luna ianuarie-fcbiuarie pentru epoca dc primavara, In afa fel ca
dupa 30 zile rasadul sa fie gata.
Din succesiunea culuirilor protejaie, salata poate urma dupa castraveti fi fasoiea dc toamna, fiind premergiiioare castravetilor timpurii, tomatelor, vinetelor fi ardeiului gras,
Epoca de plantare. Pentru ailtura protejata este indicata numai plantarea din toamna a sabtei. Plantarea din primavara, daca
esie fntfrzjaia, nu asigura obtinerea unei productii timpurii, care
166

sa jusilfice folosirea adaposturi ior fi a unui numar de lucrari suplinientare faiii de cultura obifnutta. Disiantele folosite la plantare
au fn vedere asigurarea unei densliati corespunzatoare la hectar
precum fi posibilitatea de a se instala adaposturile. De aceea plantarea se executa in benzi de 4 rinduri la distanta de 20 cm^ iar
tntrt; benzi sc lasa un inierval de 40 cm. Pe rind se planteaza tot
la 20 em, Orientarca rfndurilor se face pe directia est-vest,
l-ucrari de ingrijire. In vederea grabirii formarii capavlniior,
dupa ieftrea plamelor din iama se face imccMat afinaiTCa soluiui,
tncorporindu-se totodata in sol 10-015C kg/ha azotat de amoniu,
Dupa aceasta lucrare sc luonieaza adaposturile din plastic pentru
foriarea salateiL>aca In timpul iernii adaposturile ramtn pe culrura, ele se deterioreaza ufOr din cauza vtnitirilor, zapczii sau a tnghctului, iar
plantele fiind In conditii de umezeala ridicate se imijolnavesc de
mana sau de putrcgai,
O lucrare de ingrijire importanta este asigurarea aerisirii adaposturilor pcnirii a preveni supralncalzirca fi ridicarea exagerata
a umezelii aerului care favorizeaza rasptndirea bolilor,
P o p l a c i n e l fl J o r d a c h e s c u O l g a (1965) arata ca in
ceea ce privefte efectui protejarii, se observa sporuri de productie
numai la plantarile de prim,i%'ara, iar la plantarile de toamna prodtictia este mai mare nutnai la variantele neprotejate (tabelul 34),
Avantajul protejarii culturii consta fn limpurteraECa productiei care
se recolteaza cu 1213 zile mai devreme datorita crefii'rii mai
Tobelui 36
l*r<iilu<:tia d* salati In fumble d epoca ile plantare
(d(Jp3

Popliicinel

lii

lor<l^checu

Olga)

l^odDcfJet
Variautrlt

Ure<diiufe |>rotejat
Urechiufe neprotejat (martor)
Timpurile de B a n a t pmtcfal
Timpurie de Banat neprotejat
Polul Nord protejat
Polul Nord iii:protejat

k^lba
11300
13 200
14 600
If; 200
13400
14 200

s
too
no
122
101
130

kg/ha

11(200

lUi

laioo

too

19 300
17 lOO
18 300
16 400

147
130
133
12S

167

:^tSii. ' , . - i . i/^Si,

Fig, 53 ^- Plante de 3alat& ciiltreate

J -sub plast k i J tn tMCa tlKsoOperit

intense a plantelor sub adi^posturi (fig. 53). Productia mai scazuta

se explica prin accea ca plantele tn adajxasluri cresctnd mai intens
sfnt in folate, pe d n d plantele crescute ?n aer liber au capattni I e
mal mici, Insa mai fndcsaic
Recoltarea se face t^alonat din prima decada a lunii martie
pina la a doua jumatate a lunii aprilie pentru culturile plantate
din toamna, obtinindu-se o productie medic, de 1020 H>ne la
hectar.
CULTURA SPANACULUI
,Se folosefte soiul Matador, care se seaniana tntre 25
septembrie 15 octombrie, fntr-un teren bine pregatit. Se fac
doua tngrafari cu azotat dc amoniu, una fn toamna cu 150 k ^ h a
fi alta in primavara cu 200 kg/ha, Se iriga dc doua ori, dupa semanat fi in primavara, daca aceasia este seccioasa.
Plantele acoperiie o data cu venirea primeior zile calduroase
la sflrjiiul iernii, pot fi fortatc, ceea cc permite sa se rccolteze
foarte de timpuriu, Astfel fn primavara anului 196S, la C A . P ,
16S

Anadolcbioi Constanta, recoltarea s-a facut intre 5 februarie

18 martie, iar la C.A.P. Palazul Mare Judetul Constanta
fntre 12 februarie 1 martie. Productia la hectar este de
8 00012 000 kg frunze.

CULTURA PENTRU CEApA VERDE

Producerea de ceapa verde se poaie praciica in sere
^i adaposturi incalzite, sere fi adaposiuri-solar fi tn teren descopcrii, dar protejat temporar primavara.
In vederea fortaril sc recotnaiida arpagic cu diamerrul pina la
4 cm care sc sorteaza fn preaiabll. Pentru crefterea mai rapida a
frunzelor tn mod obligatoriu virful arpagicului se talc circa 1/4
ceea cc da posibilitatea oxlgcnului sa intre fn caniitaie mai mare
la muguri. Se mai practical umectarea arpagicului cu apa calduta
la temperatura de 353S^C timp de 12 ore.
Arpagicul se planteaza fie direct in teren, fie dupa ce a fost
lasai dtcva zile la temperatura de 1822"C pentru a emitc raditcini fi primele frunze, Pentru a obtine productii mari, arpagicul
se planteaza unui Itnga altul, fara spafii libere,
Ca lucrari de Ingrijire tn mod obligatoriu se face fngrafarea cu
20 g/m* azotat de amoniu fi 10 g/m^ sare potasica tirmata de
udari succesive odata la 5 zillc. Tn conditii de sera fi adaposturi
tncalzite ceapa de stufat se poate recolta dupa 2,5- -30 zile de la
plantare (fig, 54) obtintndu-se circa 1520 kg/m-.
Tn serele fi adaposturilesolar arpagicul se plan
teaza din loamna, iar tn
primavara se face acoperirea CH adaposiLiri timp
dc 1530 zile, Plantarea
in acest caz sc cxecuta
in rinduri simple sau tn
benzi. Se obtine o productie de ^ circa 10 COO p,^ ^^ _ Ce.apa vcrdc iot^ta t adaposturi
kg./ha ceapa verde,
joase sneaiiite m s^l
169

VI
EFICIENTA ECONOMICA
SUB PLASTIC

A CULTURM LEGUMELOR

In ansamblul metodelor de producere a legumelor, folosirea materialelor plastice ocupa un loc din cc fn cc mai important, Industria de materiale plastice se dez\'olta intens, cee-x
ce influenteaza ritmul de dezvoltarc a exinstructiilor destinatc legumicui turii.
Costul scazut al constructiilor acoperite cu material plastic, termcnul scurt de recuperarc a Invesiltillor, Ufurinta tn exploatare,
poslbilltatilc mari pe care le ofera de a se ob(ine recolle extratimpurii fi benefidi ridicate stnt elcmente valoroase care plcdeaza
pentru gcncralizarea In productie a serelor fi adaposmrilor, .'Nnaliza economica facuta demonstreaza fi mai bine avantajelc folosiril plasticuiui in legumicultura.
EFICIENTA ECONOMICA A INVESTiyilLOR
Faptul ca nu exista tnca prolecie tip pentru constructiile legumicole acoperite cu plastic, consumul dc materiale dlfera
fn Iimate foarie largi de la o unitate cultivatoare ia alta. Din aceasta
cauza se folosefte o gam'a larga de materiale puntru structura, tn
functie de posibilitaiile locale fi ale industriei.
Din analiza acestui aspect la un numar de 30 cooperative a
relefit ca peniru siilpii de sustinere se folosefte in primul rtnd CR,
In proportie de SCo/c, teava, rebutata de diferite dimensiuni iS^./ii,
170

otel-beton 2,5y^ p ciment 2,5/. Pentru acoperif^ se utilizcaza capriori din conducte metalice fi otel-bcion in mica masura
(cca, 10.i/,j) fl lemn de categorii inferioare 9C*yV
In fnnctie de solutile diferite din punct de vedere constructiv,
costul acestora variaza fntre 80 000 lei/ha la C.A,P, Cringul - Judetul Teleortuan la o sera cu suprastructura ntimai dm bare dc
otel-beton, la 25,^ OOC lei./ha la C.A.P, (^ucea Mare, judetul Dolj,
cu suprastructura din teava metalica,
Pentru a stabili tipul eel mal economic dc sera s-a anabzat ponderea fiecarui material dc coiistructie pe suprastructuri fi infrastructure. In acest sens, drepi model s-a ales o sera-bloc de uu
ha, cu stilpii din conducta metalica, capriorjl din ferme de otelbeton, panouri acopcritoare din lemn fi fundatie dc ciment, S-a
constatat ca din tot consumul total de materiale cota cea mai mare
o reprezinta cheresteaua rafinoasa 79 m^/ha, fierul beton - 85,500 kg.dia, tcava neagra 2 000 m/ha, polietilena 2 400 kg/'ha
fi ci men tul 9 2O0 kg/ha.
Din punct de vedere economie prezinta interes consumul de cheresiea pentru suprasiructura. Kaportat la candtaiea totala de cherestea, pentru panouriie de acoperif revine 53^/a (34 m % a ) , pentru jgheaburi 43,2'Vo (42 m*/ha) iar pentru panouriie laterale
3,8/f, (3 mVha).
Daca sc analizeaza valoarea materialelor pc elcmentele constructive reiese ca din costul total stflpii d.e sustinere reprezinta 22,25**/o,
fermele de acoperif 27,75o,/o, jgheaburiie 8,64"/, panouriie pentru
acoperif 19,44*/,,, plasticul 21,92/tt. Din totalul valorn manopern
pentru stilpii de sustinere s-a ohcltuit 23,44ft.'V pcnim fermele de
acoperif 24,4*/o fi pentru sudarea plasticuiui 14,06"./o. Rezultatele
analizei dau indicatii asupra posibilitatilor pe care lc are proiectantul, ca prin solutii noi de prosectare fi esec-utic M reduci costunle
pentru executarea serelor bloc.
Pentru evidentlcrea efidcntei economice a investitrilor^ s-au ales
citeva tip uri de constrLictii, folosi ndu-se un sistem dc 4 indicator!,
redati in tabelul 37,
Investitia specifica variaza tn functie de tipul constructtei, Daca
la tipul eel mai simplu dc adapost investitia a fost dc 14 700 IciVha,
la scra-bloc cu panouri din lemn s-a ridicat la 229 000 lei/ha. Analizind ncoefideniul de eficienta economica", indicatorul care arata
171

ce valoare a productiei se obtine comparativ cu investitia facuta,

rez:ulta ca valorile ccle mai ridicate se obtin la serele cu suprafete mari, tntre care se nnmara sera-bloc cu suprastructura din otelbeton.
Tabeiut 31
Efici e n t ^ c d n D m i c a

a investlftei

Adlpo^turi joase li|>

liidleatorii
rcoDomlcl

I n v^eiititia specif! <;5, {lei/m=)

Coelicientpll
de
cficienl4 economic^
R a t a rentabiliTermcnijl de r e CUlXTare ( a n i )

Sei9 iolar tip

IinfivdLlir,nl

Tunel
simplu

Tnin^t
a^bln

Cort

beton
u pirl:itfl

Hlos d a
ottl betoa
01.1 prflnta

EkCcu
ptLSOni
dilt k m i l
<daLi]^

dtu )av

1.47

1.80

2,10

1S,20

I0,.T

2-2,9

0,46

0,3S

0,35

0,fl

1.09

0,92

133

no

99

71

SI

427

3/4

^U

Indicatorul termen dc recuperarc" este revelator in ceea cc

priycftc eficienta economica, mai ales fn conditiile cooperaiivelor
agricole de productie, Recuperarea cheltuieiilor in ilmp de 3 pfna
la 2K luni este deosebit de avantajoasa ji recomanda extinderea
acestor consirucfii in productie.
In ceea ce privcfte investitiile facute cu adaposturile joase, acestea sint diferite fn functie de ijpul constructiei. Asifel, in ca2ul folosiril unci supra s true turi din nuiele iiivesiitia se ridica la circa
12 OOd lei/ha. Adaposturile cu scheletul din rigle de lemn au dat
rcKuliate saiisfacaioare, pentru consiruirca lor pe 1 ha fiind necesara 0 iiiyesiitie de 25 000 lei, Un tip de adapou tunel, executat
din arcuri de Ofel beton la C A . P . Mi^il fi I.A.S. >iazarcea a necesitat cheltuieli fn valoare de 35 OOO lei/ha, C A . P , Curtici din
Judetul Arad a folosit adapostul rip cort executat din' araci de
lemn fi sirma cu o investitie de 22 000 Ic-i/ha, care s-a dovedit economic fi practic.
172

EFICIENTA TIPURILOk DE CONSTRUCJIE

Experimentarea comparativa a 4 tipuri de sere-soEar
p un rip de adipost simplu tunel tn anul 1^641966, a avtit scopal
sa elucideze problema daca tipul de sera influenteaza productia
de tomate, S-a folosit hibridul nr, 10 X Bizon, rezultatelc obtmute
fiind redaic tn tabelul 38.
Jabtlul 3b

Influenta tipului de constructs ^upra prpduc^l*! d* tomite in anul 1969

froduclla totaW

Pr4>duc|[a tEmpurie
pEnl 1:1 10 V l l

Ttpiil <!e constructi*

Adapost tip ttinel simplu fmartor)

Seri l a r individnala tip tunel
simplu
Sera solar individuala, lip tnnel dublu
Serd solar individuala cu panouri
SerS, solar blae t i p tttnel cn prelata
SerS. s o k r bloc CU panouri

% ain

kflts

351 100

100,0

IftftOO

47

SO 400
S7 100
40 700
57 700
SO SOO

128,9
14^,0
127,1
146,6
144.5

43 800
53 900
43 100
39 300
43 400

S7
94
BO
9
7B

k.S.'Ti^

Comparativ cu adaposturile joase, productia In serele-solar este

net superioar,a In toate variantele, reprezenttnd uu spor de 2747*,/Q,
De asemenea, se constata ca in ire serele-solar individuale fi serelesolar bloc nu exista dlkrente marl in ceea ce prlvcftc productia
rimpurie recoliaia ptna la 10 iulie. Numai sera solar individuala
tip tunel lat a dat o productie mai mare, adica 94**,',) productie
timpurie din productia rotsala rccoltaia la bectir.
Pe calitati, productia nu se diferentiaz.a cn tipul de sera, Diferentcle tntre variante la fructele de calitate extra sfnt cup rinse
tnire 24'*/o. In adaposturile joa.se procentul dc fructe de calitate
extra este cu 2022'^/o mai mic fata de serek-solar, I.a tipurile
de sere-solar individual, productia timpurie este mai mare la primele rccoltari fata dc serele-solar bloc, datorita conditiilor de lumino^Itaie mai favorabile tn aceste tipuri.
Defi plantarea este foarte timpurie, cea mai buna proportie de
prindere, %,5'',''ft, se obtine tn ca2ul utilizarli sercior-solar tip bloc.
173

tn serele solar tip lunel se realizeaza o proportie de prindere de

92,5^1/(1, iar ctnd cultura este neprotejata, defi rasadul sc planteaza
tn ctmp tirz.iu, prinderea este de numai S7,5*'/o.
Din analiza economica efectuata, reiese ca la tipurile de sere
montate pe tocuri de rasadnite, valoarea investi tii lor pe m^ este
mai redusa fn comparatie cu rasadnita acoperita cu sticla, determinind scurtarca cu peste 1 an a termen ului de recuperarc a investitiilor, .adaposturile montate pe teren Incalzit asigura cea mai
ridicata ren labi li tate, dfnd posibilitatea ca ranibursarea investitiei
sa se faca dupa un an de c.s:p loa tare, tn acelafi termen cu terenurile protcjate, dar nclncablte,
I-a serele din plastic montate pe rasadnite, produc\ia globala
pe m* este mai marc cu circa 30'*/fl fa^a de rasadnitele acoperite
cu Slicla. La adaposiurile tnalte, recoltarea tncepe cu 1025 zile
mai devreme, decit In adaiwsturile joase, Aparitia mai timpurie
a productiei asigura o valorificare mai avantajoasa fl deci o eficienta economica mai ridicata a cultuirli. Din analizele facute a
rciCfit ca cea mai mare rata a rcniabilitatJi, de 155)68*/, s-a
obtinut la serele bloc fi individuale, acest indicator atingfnd valoarea de numai 4092I','H-) la celelalte tipuri de constructle.
Studiul comparativ efectuat de I M a i e r {i960) la Insiitutul
de cercetari pentru leg;umicultura fj flori culttira" asupra a doua
sere, una acoperita cu polietilena, alia acoperita cu poliesteri ondulati, arata ca tn procesul dc exploatare serele din poliesteri soli ciiind cheltuieh mai scazute, au o eficienta economica mai ridicata decit serele de sticla (tncalzite) fi serele din polietilcna, nefncalzite. Din daiele prezentate dc autorul citat, rezulta ca in ciclul 1, la ailtura de lomaie rata rentabilitatil este de I6(i/a tn cazul
serelor din poli<;stcri, 122'Vft la serele din sticla fl IIT^.^V la serele
din polietilena. S-a stabilit ca fn serele din poliester se obtin produse la un pret de cost m,ai scazut cu 0,1 d - 4,h lei.,''kg comparativ
cu celelalte sere, datorita realizarii unOr productii ridicate fi a unor
clieliuicli inal reduse.
EFICIENTA CULTURILOR DIN A D A R O S T U R I L E JOASE SOLAFt
Sintetiztnd estpericnta de pina acum In folosirea adaposturilor joase temporare sc poate afjrma ca rezultatelc de productie fi financiar-txionomice obtinute sint cdificatoare. Adapostu174

rile joase dau posiblliiaica protejarii culturilor cu port scund, de

tipul salatei, verzei, conopidei, sparanghelului, guliilor, care au cerinte moderate fata de caldura, dar acoperite primavara tfi grabesc
vegetatia, Productia culturilor timpurii de prima aparitie (salata,
I'arza, conopida, sparanghcl) mult mai economica prin lolosirea
,adaposiurilor mici, decfi prin acoj^erirca cu sere.
CA.P, Lu[nca Noua" din Cuniti Judetul Arad, cultiva tn
fiecare an tomate sub adaposi uri joase, tip con, pe suprafete niari
de 612 ha. In diferiti ani la aceasta unitate plantarea s-a facut
intre ."J- -15 aprilie, tn functie de conditiile cbmaiite, cu 1520 zile
mai devreme decft culiura neproiejata. Din observatiile facute dc
C o d r e a n u (1967) a relcflt ca In anul 1965 prima recolta s-a
obtinut in adaposturi pe data de 17 iunie, iar In cultura fara protejare fn ziua dc ,)0 iunie, Perioada de recoltare a variat tntre 4.1
zile (17 iunie 26 iulie) la plantele cultivate sub adaposturi p
4S zile (30 iunie IS august) la cele neprotejate. Se evidentiaza
faptul ca la data de 2 iulie din cultura adapostlta s-au recoltat
1 514 kg pe 2i/ba fructe, iar din cultura neadaposrita numai 56 kg
pe zi/ha.
In ceea ce privefte productia totala de tomate la culttira protejata, a fost de 24 118 kg/ba, iar la cukura neadaposrita de
25 120 kgi'ha, Productia livraia la export a fost de 16 159 kg/ha
la culiura adaposiira (eZ^/o) fi de 15 322 kg.'ha (61*/|.-,) la cea obifnuiia. Pretul mediu de livrarc a variat lntre 5,30 lei/kg la cultura
adapostlta cu folli de polietilena fi 3,23 lei/kg la cultura obifiiuita,
ceea cc a dus la obtinerea unui venit de 127 950 lei, la culiura
adapostita, fata de 81300 lei..''ha la cultura obi^nujta, S-a obtinut
un venit suplimenlar de 46 650 lei fi o rentabllltate a folosirii adaposturilor de 61,3'/oKezultatelc favorabile adaposturilor joase le-a obtinut tn anul
1967 Siatiunea expert'meniala kgumicola Ifalnita-Craiova la care
s-au reaiizat 3B OOC kg frucie dc tomate la hectar, din care 22 500
{60>/fl) calitatea 1. Plantarea s-a efectuat la 17 aprilie, iar recoltarea s-a desfafurat Intre 20 iunie fi 27 julie. Aceste date sint
confirmate fi de practica C.A.P, Tfrgovifie, care de pe o suprafata
de 9 ha cu tomate, a obtinut 252 750 kg fructe cu o valoare de
463 215 lei, rccoltate tn perioada 10 iunie 26 iulie.
175

EFICIENTA ECONOMICA A CULTURILOR DIN SERELE-SOLAR

In ceea ce privefte serele acoperite cu plastic, acestea
fi-au dovedit marea eficacitate economica .fi locul bine definit pe
care fl ocupa in cadrul ansaniblului de efaloiijare al productiei legumicole. Cercetarile efectuate, fi pracrica unitatilor cultivatoare au
demonstrat ca serele-solar completeaza In mod substantial productia ex tra timpurie de legume, constituind o veriga necesara intre rasadnitele fi adaposturile temporare tip tunel.
Cu toata diversi tatea de meiode agroiehnice, pin a In prezent
nu sint posibilltati ca plantatui legumelor termo file sa se poiita
efectua In a lll-a decada a lunii martie, .Acest fapt era considcrat
ptna nu de mult ca uu marc rise, Folosirea serelor-solar inlaturi
acest rise permitfnd grabirea vegetatiei fi obtinerea de productii
sigure toceptnd cu sffrfltul lunii mai fi tnceputul lunii iunie,
Practica din ultimii ani a unitatilor ctiliivatoarc demonstreaza
ca serele acoperite cu material plastic ofera posibilltati mari pentru largi rea sortimentului de legume. Tn cultura de primavara culturile dc tomate, innete, ardei gras, fa sole verde, dovlecei, pepeni
galbeni, se compona bine, iar plantele Ifi grabesc fructificarea cu
circa 15 zile fatii de culturile nepix>tejatc, Incalzirea serelor cu
plastic prin conducte cu apa calda sau abur. asigura o ridicare a
temperaturii, ceea ce permite plantarea mai timpurie, din 2d fefruarie 10 martie fi tncepe cea recoltarilor in a doua decada
a lunii mai,
Modul eficient tn care se folosesc serele poate fi Ilustrai de rezultatele obtinute la C A . P . Palazu Marc, Judetul Constant-a, Suprafata de 2,4 ha a fost cultivata in primul ciclu de productie
cu salata, spanac, tomate, vinete fi ardei, ceea ce a dat posibilitatea
valorlficarilor Cfalonatc pe piata orafuiul Constanta. Spanacul fi
salata semanate din toamna fi protcjate otiata cu aparitia primeior iile calde de primavara au putut fi rccoltate la InceputuI lunii
martie fi aprilie cu valoriflcarea productiei la limita superioara.
Dupa spanac fi salata, pc acelafi teren s-au plantat lomaie fi vinete, la care valorificarca s-a terminat pe 20 iulie ^i 31 Iulie,
In sere .s-au cultivat cu succes vinetele fi ardeiul, plantarea efectufndu-se tn diferitele unitati culilvaioare la o epoca timpurie, tntre 5 fi 15 aprilie, ceea ce a permis ca rccoltarile sa fnceapa fntre
15 fi 20 iunie, Datorita respectarii epocii de plantare, adop tate
la conditiile locale de clima, s-au putut realiza productii d e ;
15 000 kg/ha vinete fi ardei gras fi 5 OCO kg/ha ardei iute ia C A . P ,
176

Constanta judetul Dtmbovita, 26 000 kgj'ha vineie fi 34 000

kg/'ha ardei gras la C^,A.P. Palazu Mare Judetul Cxmsianta,
45 000 kg/ha vincie la C.A.P, Bascov Judetul Argej. C,A,P,
Domncfti Jude(ul llfov, care dcservcftc piata Municlpiului
Rucurcfri, a reaiizat In anul 1968, dc pc suprafata dc 2,44 ha cu
vinete fl ardei gras, 401 44S lei, recoliarjle timpurii obtinlnd preluri medii de 4,945,35 lei.
Studiile efectuate la Siatiunea experimentala agricola Arges,
arata ca protejarca culturii dc castrai-eti in scrc-solar, a dus la obtinerea unei productii limpurii fneepfnd din 25 mai fi continufndu-se fn luna iunie, Pc aceasia cale se compleiea^a golul crcat
In aprovizlonarca pietii cu acest produs, din perioada cfnd s-au
lichidat culturile extratimpurii din rasadnita fi n-au apiirui inca
cele din cimp, Venitul total, reaiizat la ni- dc cultura aiInge valoarea dc 33,51 lei din care un beneficiu de 26,55 lei, de unde rezulta gradul ridicai ai rentabilitatil culturii tn sera-solar.
Tabslut 39
Etltien^a economlci a culturii totnatfslor cultivate in serle solar
In anul I $(7
St*tiT^ca Ex-pelimcvt;il^ l^biilLlIildiC4twu

Ec6iU>niLi

PrtHluttia
Data primei re>lta.Ti
Valtjb%rea proi;iiif.tipi
Clielluieli de prrntuctie
Pr<it lie cost
Beneliciul
Rata rcntabilititii

C.A,P. Golems
H a r e -Ddj

U.ll.
Ciclul 1

kg/ha

lei /ha
leifha
Inji.fha

lei/ha

/.

CItlul 11

culling
IV-Vll

(^ultkirl
VII...X

46 OOO
2$ V
'r,t'2 410
E!I 000
1,&7
141410
155

25 600

38 4fiO
2&2TO
MO
10 aiio
:ni

add 1

CElllUtJt

IV-Vll

36 400
S VI
226 2S0

oo rtoo

i,48
1:^13 950
ISO

C k l u l 11
unlturil
VII-X

23 400

-.

30 SOO
35 :my
o.fis
4S00
13,9

in ceea ce privefte eficienta economica a serelor pe cele doua

cicluri de product'c, cercetarile efectuaie dc Siatiunile experiiuenlale fi pi'actiea unor cooperative agricole de productie ne dau
unele indicatii prctioase (tabelul 39). Astfel la cultura de tomate
primul ciclu, dc primavara, c.vie foarie eficieni cu o rata a rentabi12 Cultyf*

Ij'tiiFnclDr

11;

177

litatii dc 155'/i> la Statiunca experimentala l^alntta p 150"/(i la

C.A.P. Goicea Mare. In ciclul de toamna rata rentabilitavil sc
reduce la 3d''/i, la Statiunca experimentala Ifalnita fi 13,9'.''o la
CA.P, CoiccaMarc,

B U L I O t i RAFIE
1, A n a s t A s i c , C Cultura IfgufncSor liiupurii in d m p protejat -ru pCtlifuha'A. Redfwua Revistclor JHgrieMc, ucuri:.^ti, 196,'t,
2, R S l n , 5 , i , M. ; C t i i i i o m P f { A gli J i ; R a c f u , G r ;
H o l d o t i , 11,
AupKtc privind ertjwrea productiet Je tomate tn MJarii ^ ctmp. In
R*vista Je HorricuUtira 51 V i i i a J i i i r i " 11 r, 3, 1%9.
5. B a , y e c , V, L'iiTipie^ di,4 mat-iii|c ptastico nelJs pfoduiioni- di-]
pomodoro in divfrw iondizionl dtmsttche dcHa Slavonia, In , . \ n i Coj5fessci
Inccrn, isuJle a ^ l i o i i i o n i dtllc mitcric pjastitlie ill asftCCfllura", 19^6,
Italia,
4. C t - * i 4 i * s t u , 1. - Protciarti cu fdji de polietilenS a cukurtj de variSt
tinipuri*. In FoJasirea raaie^or plastice in lesumkuliurS", Rcdaeu* Revistdor Agricole, Bli:urejti, 1966.
3, C o b J l a ? , B, Gnnn-iliutJi privind ^foJosirea miscJor plisticc in Ic^aturtt- Pfotejarea culturii dc v-irT,i timpurie. In Fo!osirca miselor plistl*.-i;
in ilcgiuniculturf". Rtdicti.! Rcvistdor Agricole, Bucurefti, 1966,0, C a i i n i, E, La colcurA nmicipAlA .JeHc iuchc d i zucchicri. In L'inforniatorio agrario", nr. 1620]f>Zi, I960.
7. D r a g u t , G h , ^ - FolosirL-a poJierilenci l i protsjarej legumelor ptcifru
prelungirca pcriondfi de recoitare ptna toamna iirziu. fn ,Foloiii"e* HiAij'."lor pfaKici: in leguniiculturi". Redact la RevirteW Agricole, Jlucurcjti,
5. E r s n j a , V, - ^ Ranic o ^ r t i pod sillteiiccikoii pllortkoi. In ,Prod. KcJli.
sovfi, Moldavti, 11 (J), 19f^,
9. G u g c 11 h a n , E. Provisurischc Fdiertwberdajchung. In .Stttdtlent, ErTverbsgarten, S, 1966,
10. I c t r d a c h e s c u , O l g a ; D f i g u t ,
Gh.; Silvia Crisra
Cultura sub adapwtufi de polietilena a unor loiuri ji Kibfi^i limpurii
de 1'inefL-, In .Rcvisca de Horitcaltura 51 Viiicujtura" nr, 1, 19<iS,
11. I o n e s - f t l , M. Rezukatcle obfinuie j * Kanatisle (timpurii an sera-solar
a C^,P, Siiuejti J.ud. llfov. In ^Reviaa de HoriicukurS 41 ViticulUira', nr. 3, 1?6S.
12, K r i J o v , D, A , ; l a n a t i e v , V, P, Ranfc ovcujci port plionltoi,
ladaielstvo Dombai", Doiicfk, !9&6,
13. L u n c a , T, u c i s Cultura fasolei prMejiUJl CU nilse plastice. In .Revista de IlnrtictiUura ;i Viti^cuktu-a" nir, M, IWS,
14, M a i e r , L a u r i a n Orgaiit^Jirea prodta^iei de legume in lailarii. In
Reviita de T lor(k'u(tra iji V'iticuJuira", nr, 11, liih^.
15, M tl r I a ; O V , T. ; K a r t a I o v , D. Otslejdanc na , piper v po(iccileuovi cirinjerii, lii ,Gr;tdinarstvo" I, (966,

17S

1^, P eta-ECU, C, Noi bibrilii timpurii de romate. In .GrSdina, Via 51

Llvada" nr, i , 1^66,
17. P o p ; i , T}, Masuri t a r e Asigura prciducui mri Ae vincce ji arilei lU
sol.wii, fn Rcvisa tie Hofticulcura ^i VitieulturS" nr, M, I96S.
IK, P o p.| a c i n c J , G, ; I o r<l a c h e s i ' u O l g a
Culrura ilJatei Sub
^idapiisturi din polietilcna. In ,Rcvista Gfiidina, Via ^i Livada" nr, 9,
19. S0111OS. A. A fajla szcrope a .F^iia-vcTHkinilteteSSal liajtatott zbld^g
liovcnyck jiivedeltnezas^g^beil. A ,I-ippai JinOS" tt>d. iilesszak dliiadiisai,
l % t , szept, 5&7. BudL\pe-ST, I t b ? . '
23. S o m o s . A. T u r i 1. A nsiianragfolii^ j.olcte^hajtatAs n ^ a a y lapiszcalata. Kertiszet h Sml^szet, 1967, 16 ^'F. 12. sz.
21, V o g c l , G. Hrgebniiie J.um T.reibkarH}ftei Anbau timer Plastot'olt'enzelten. In .Deutsche Garn'nbau", 13, 1966,

S U M A R,

P r f f a 13
I, Mstterialeh platlice folosite

in h^umicaltHrS

, ,

Pritnclc cercetari ^i apllcatii

. - . . . . . _ . . . , , ,
Situatia .ajL'.tuala
Materialele plastice suple
Maierialfllc plKiice r i ^ e
Degradaraa plasiieulul ji prevenirea lui . , , , . , . . .
.
Biblio^ralic
, , . , . .

5
ti
7
S
12
14

11. TipVfi de COtlitrmisi fi imtalafii J e intHhirc, cmiditinnarr.i aerului

}i irigare
. . . . , , .

15

Ad^pLMturl, Tssadnite }! sere leoperiic cu plaitic

AdSipOSIuri J0ke .
K^sadniie
Serele
. . . , . . . ,
Pregatirea y, ingrijirca plasticuiui
Sistem

15
l*i
20
22
31

dc incalzire

Instaiatii p e n t r u

ineabEire

36
,

Disrpoiiiiive pentru "ncSilzire

Sistne ?i disspoziriye de ventilafie

,
, ,

SS

, ,

42
44

181

Dii-pOiitlT* pentru producerea bioitidu'lui d c carbon

Instalatii de irigare
,
. , , ,
Diblicigrafie . . , , ,
111, Condifiile

mLcrofiitDittiee

- -

. , . , . .

54

Microdimatui In ba^itiele legumicoie

Microclimattjil in adipOSHiri 5I SCrc
Regimul temiic . , . , , . ,
Regimul radisuiv
RcgEAul de iimtital.'i
, . . . . . . , ,
Bilanful energetic {termic ifi radiativ) In sere ji adapcJSluri , ,
Bilantul radiativ
. . . . , . , , Bibliografie
. , , , . .

IV, Agtolehnica gerieralM in adapoitltri 'jOfiie ji fere

Alf^erea terenului ^i iluL-rlril* soiului
Proiejaica, constructiilor . . , , , . , . . . . . .
FolosiFCH'I terenului . , . . , ,
Suciiunea culturilor In sere fi adaptjsturile incitltite ,
Succesiunea culturilor tn sencJc fi adaposturile neiilcHzice .
Prevenirea ji combaterea btjlilor ji d.^unScorslor ,
Igicna cuiuirala
. ,
, , , , . .
Deiiilfectia seniinjclar
. . , , , , , , , . . .
De'iiiifect.iTca uneltelor ^1 co:mnicuei
. . . .
Tratarea pamintului nutritiv p mranitei , , . . .
Combaserea bolilor fn perioada de vej;elAtie
Combaterea d.^Uilikojilor tn perioada de vegewtic
Pnotectia luCrilOtilor ji consumalOrilor
E ib!i 0gr af ie
V, Cull a m speciala a lesfnflor

182

S4
^
60
^
^^
^
7"
74

7fi

,
,
.

.
, ,
,

. .
. .
. . .
. .
,

Cuitura tOrtiaidor
. ,
Soluri cultivate ,
J^roducerea raiaduJui . , . . , . . . .
Conditii de plantare
. . . . , ,
IjKririle de ingrijire
. . , . ,
Cultura vinetelor ji a ardeiului gras
Soiuri cultivate , . , ,
,

4S
49
^^

'*'
7St
^^
Hi
SS
&'
SS
^^
90
91
S2
^7
S8
^
100

100
100
104
HO
117
1!37
12S

Proilucerca rasadului
Conditii de plantare , , , . . , , , . .
l-uersldle rfe tngrijire
,
Cuttura castravetilor , ,
,
Soiuri cultivate . . . . . . . . . . . .
Pfoducerea rasadului
. , . ,
Condijii de plantiire , . , , . ,
, , .
Lucrarile de Ingrijire
, , ,
Cultura pcpenilor palbcni fi verzi ,
Cultura dovlecclului
, , . . . . '
Cuitura legumelor din grupa verzei |i verdcturilor
Cultura verriiri
Cultura cnnopidei
, . ,
Cultura salarei
, , ,
Cultura spanacului . . . . . . . . , ,
Cultura penEru ceapa verde

. . . , ,

, , , . ,

, . . . ,
, . . , ,
, ,
, , , .

VI, Eficienta economics a cultitrii Itgtmxehr sub ph'Aic

Efitienta economi<i! a investitiei , . . . . . , . , . , .
Eficienta tipurrlnr dc construetii
, , ,
Eficienja Cuhurilur din adaposturile joase Wjlitr . . . . . . .
Eficienta ecoiioniici a cu'lturilor din sercJe-ajlar
Bibliografti?
. . , . .

12
130
13$
141
141
142
144
14S
155
158
100
161
163
166
16
169
170
170
173
174
176
17S

Jfedaclor: ing. .SlLVlU TEODOEESCU

Tehnoredactor: DUiMlTRU MAJILU
Dat ia a i l e s !,l9i liTO, Bun de iiptLr tS.D-t.lS7}.
A p i r a t tO'O. Kirlie fipar inatl Bl(<i slm'. r o r n t a i
l6iei^SS. Coti eiiiioriale /fl,*3 Ci>ii 'le iipaf it,if).
A 7S3t C, 2~ jivrtlrfL ttibtivteeiie muft 61tS,}tli,
C. i - pei(.'u liit!tioiieii& mici SSi.
Til>?rMl mii.-J.'.iil:i1 snh doinaiiHla

nr. ns U
"Vjn. i . * *
**^**"

litireprliiderea pcliera Ncfi

U Dteembrte !9ia",
UucisrcsU
Sir, Gritiore Alciandrcscu o ' , Sh^Si.
Republica Sutialisia Rciminia

?s

E D I T U RA

CERES

Lei 6,50

^ A ^J o o /^Z^M^

- Bibliographic Cultura legumelor sub plastic ( La culture des li^gumes

sous plastique ) .
par B* MSnescu
professeur h la Faculti* d'Horticulture de Bucharest.

Les matiferes plastiques ont pris une extension large

dans tous les pays producteurs de legumes, ouvrant de nouvelles
voies dens 1'agroteehnique des piantes maralchferes, apportant des
modifications sEsentielles dans le processus tftchnclogique. La
resistance & la traction, la souplesse, la transparence optique
Elevee, la commodity d'Stre facilftment manipulees, la menifere
simple d'exploitation, sont des qualites que les inatiferes plastiques remplacent petit h petit le verre, le metal et le bois dans
les constructions destinies aux piantes maraich&res.
L'utilisation dea matiferes plastiques comme coaverture,
offre des conditions favorables pour obtenir des quantites accrues
de primeurs. La protection des cultures tardives d'automne donne
la possibility de prolonger la periode

de recolte

des legumes

et d'augmenter la production h I'unit^ de superficie.

Le present ouvrage a comme objectif la presentation,dans
un tout unitaire, des problfemes concernant la constructionjla
chauffage, le microclimat, l'utilisation du terrain et le tehhnologie des principales cultures marainh&res. Les chapitres qui se
^ef^^ent h I'agrotechnique speciale et b 1'efficacitt^ economique
des methodes de culture pr^senten,t une importance particuliere.
Pour 1'Elaboration du prf^sent ouvrange on a consult^ une
riche bibliographie de speciality, on a utilise les resultats

- 2 obtenus par les stations exp^rimentales et les entrepriaes agricoles specialisees dons la culture des legumes sous plastique,

Edit^ par Editura Geres , Bucureti, 197o ,18^ pages.