Aron PUMNUL

http://www.ohiou.edu/~Chastain/ip/pumnul.htm

Aron Pumnul
PUMNUL, ARON (1818-1866) Professor, cultural figure, and publicist, he was born in
Transylvania in a Romanian peasant family and educated in Blaj (where he studied with
George Barit and Simion Barnutiu), the Piarist lyceum in Cluj, and St. Barbara's
Seminary in Vienna. He returned in 1846 to teach philosophy at Blaj and to help Timotei
Cipariu edit Organul Luminarei.
With the outbreak of the revolution of 1848, Pumnul became a leader of the Romanian
movement in the Blaj area. He and Cipariu produced a newspaper called Invatatorul
poporului, in which he published an influential series on the life of the nation andthe
significance of its language. He was the author of the initial call for a national assembly
at Blaj on April 18/30, which in turn led to the great meeting on the Field of Liberty in
May. He was elected by the assembly to the Romanian permanent national committee,
headquartered in Sibiu, and was one of the committee's secretaries. Pumnul soon fouond
himself on a "wanted" list. His house in Blaj was sacked and burned (including his books
and papers) and he, himself, was arrested by the Magyar authorities. While being
transported to Fagaras, he managed to escape across the border to Muntenia, where he
soon became a participant in the Romanian revolution there. He served the provisional
government as a propaganda commissar. Following the collapse of the Muntenian
revolution, he once more barely escape, this time to Iasi and then to Bucovina, where he
was warmly recieved by Eudoxiu Hurmuzachi. He became a collaborator with the
Hurmuzachi-sponsored pan-Romanian journal Bucovina at the end of 1848, handling the
editing of the Romanian parts of the publication.
After 1848, Pumnul remained the rest of his life in Bucovina. He became in early 1849,
by competion, the first professor of Romanian literature and language at the German
lyceum in Cernauti, one concrete gain of 1848. His pedagogical skill was widely praised,
while his efforts to further the Romanian national cause and education made him a cult
figure among Romanian youth, including Romania's soon-to-be national poet, Mihai
Eminescu, who came specifically to Cernauti to study with him. Pumnul's contributions
to Romanian culture included linguistics (where he promoted the changeover from the
use of the Cyrillic alphabet to the Latin, but also pursued a fortunately failed campaign to
eliminate neologisms through the creation of artificial latinate words), and literature (he
compiled the first anthology of Romanian literature, in six volumes, between 1862 and
1865; collecting the writings of over a hundred Romanian authors from all of the
Romanian lands proved something of a revelation). As with A. T. Laurian and Timotei
Cipariu, he was a man of encyclopedic learning who believed in the power of education
to promote national regeneration and in the centrality of the language question (Pumnul
wrote: "The People are the body of the nation, while language is its spirit.") Like Laurian

and Cipariu, his life and ideas had a formative influence on Romanian national cultural
development in the 19th century, and like them, his primary (and somewhat bizzare)
scholarly ideas became almost completely obsolete before the end of the century. They
and Pumnul remain, however, symbols of national ideology and national renaissance,
significant contributors to the Romanian 1848, before, during, and after the event.
Paul E. Michelson

Bibliography
I. G. Sbiera, Aron Pumnul: Voci asupra vietii si insemnatatii lui Cernauti , 1889.
C. Loghin, "Aron PumnulMihai Eminescu," in Eminescu si Bucovina Cernauti, 1943, .
483-582.
D. Macrea, "Aron Pumnul," in his Contributii la istoria lingvisticii si filologiei romanesti
Bucuresti, 1978, 74-96.
Table of Contributors Table of Contents Return to Encyclopedia Home Page
JGC revised this file (http://www.ohiou.edu/~chastain/ip/pumnul.htm) on October
25, 2004.
Please E-mail comments or suggestions to chastain@www.ohiou.edu
1998, 2004 James Chastain.

http://www.hoghiz.ro/traditii/personalitati.html

ARON PUMNUL

Aron Pumnul s-a nascut ca fiu de iobag la 27 noiembrie 1818 in Cuciulata.

Dupa 4 ani petrecuti la Odorhei, Pumnul isi continua studiile la Blaj si la Cluj, unde
absolva cursurile de filozofie. In 1843 este numit profesor de filozofie la Blaj si in acelasi
an este trimis ca bursier la Institutul teologic "Sfanta Barbara" din Viena.
La intoarcerea de la Viena in 1846 isi reia activitatea de profesor de filozofie la Blaj, unde
preda ideile curente ale filozofiei nationaliste, in care se incadrau teoriile despre dreptul
natural al indivizilor si popoarelor, utile cauzei eliberarii poporului roman.
Aron Pumnul devine colaborator apropiat al lui Timotei Cipariu alaturi de care ia parte la
intemeierea ziarului "Organul Luminarii", gazeta bisericeasca, politica si literara,
devenita in 1848 "Organul National".

Un alt ziar scos de Aron Pumnul in colaborare cu Cipariu este "Invatatorul poporului", in
care Pumnul incepe sa publice despre viata romanilor, facand un patetic apel catre romani
"sa se cunoasca si sa se pretuiasca", adica sa fie constienti de nationalitatea si de
drepturile lor. Aceasta lucrare a fost oprita de cenzura maghiara a timpului.
In cadrul evenimentelor de la 1848 din Transilvania, Aron Pumnul a avut un rol mare ca
mobilizator al primei adunari populare din 18-30 aprilie care a precedat adunarea
nationala din mai de pe Campia Libertatii.
Urmarirea de catre autoritatile maghiare a conducatorilor revolutionari romani sporeste in
acest timp si Aron Pumnul este nevoit sa se refugieze in satul sau natal Cuciulata,
organizand aici si in satele romanesti din jur, impreuna cu preotul Sofronie Maga,
rezistenta romanilor.
Fiind urmarit in continuare se refugiaza in Muntenia, dar, fiind urmarit si aici, a fost silit
sa-si continue fuga si astfel ajunge in Bucovina la sfarsitul lunii noiembrie 1848. Este
numit prin concurs profesor de limba si literatura romana, iar la scurt timp isi reia
activitatea publicistica in ziarul "Bucovina", devenind redactorul partii romanesti.
Romanii din tinutul Fagarasului, profitand de dreptul obtinut prin revolutie de alegerea
unor dregatori locali romani, il aleg in absenta "senator" in consiliul districtual dovedind
prin aceasta pretuirea deosebita pe care i-o acordau.
Dorinta lui Aron Pumnul de reintoarcere in Transilvania nu s-a putut realiza niciodata, el
ramand un fugar tot restul vietii in Bucovina, dar urmarind indeaproape viata politica a
romanilor din Transilvania prin scrisori si articole de ziar.
Activitatea lui Aron Pumnul ca profesor la Cernauti este partea cea mai cunoscuta a vietii
lui prin documente contemporane, insa activitatea lui Aron Pumnul ca istoric este mai
putin cunoscuta deoarece majoritatea manuscriselor si documentelor se gasesc la Viena si
Budapesta.

http://www.crainou.ro/?
module=displaystory&story_id=10658&edition_id=4460&format=html

Dou manuale ale lui Aron Pumnul, descoperite

ntmpltor !
de , |15.06.2007|

(Cri-manuale de suflet, care au stat la baza formrii lui Mihai Eminescu)

Motto: Elevii i profesorii romni ar trebui s tie pe dinafar povestea dasclului unui
neam, istoria lui Aron Pumnul
(Constantin Hrehor)
Crile vechi sunt adevrate tezaure. Ele ne ntorc n timp i ne instruiesc, fermecndu-

ne, despre vremuri i oameni de odinioar (I. Nedelea, n O carte centenar, Crai
nou, nr. 4351, nr. 5). Truismul strecurat mai sus (idem) ne-a determinat s scriem
ceea ce urmeaz.
Nu tiu ci dintre semenii notri de azi, fie din Bucovina sau din ar, posed ceea ce,
din fericire, posedm noi. Este vorba de dou cri-manuale: Lepturariu rumnesc
den clasa III.a gimnasiului de jos de Arune Pumnul Tomul II. Partea 1 Vieanna 1863 i
Lepturariu rumnesc den clasa VIII.a gimnasiului de sus de Arune Pumnul Tomul IV.
Partea 2 Vieanna 1865.
Coperta nti a primului manual are nscrisurile titlul ntr-un chenar dreptunghic cu
desenele florale n cele patru coluri, avnd un fundal de culoare galben. Coperta nti a
celui de-al doilea manual conine nscrisurile-titlu fr chenar, dar pe un fundal de culoare
verde. Dimensiunile crilor sunt de 22,5 cm/13,5 cm. Mai mult sunt lungi. Coperile
exterioare sunt tiprite pe o hrtie mai ngroat dect paginile interioare. Posed i
coperi interioare cu aceleai nscrisuri titlu ca i pe primele coperi. Primul manual
conine 200 de pagini, avnd la urm un cuprins (inoapea to-mului) i o Erat de tipar
(Sminte de tipariu), iar cel de-al doilea conine 324 de pagini i Cuprinsul
Lepturariului. La sfritul fiecrui manual se precizeaz c ele au fost tiprite la
Tipografie a curii i a statului. Ambele manuale sunt tiprite pe o hrtie alb
semivelin. Pe verso-ul coperii interioare a primului manual se specific c Acest
lepturariu este proprietate a fondului relegiunariu al bisericii rumne rsritene drept
credincioase din Bucovina n puterea decretului Ministerului de Stat din 18 Martie 1862,
nr. 2696/147 Cult i nvmnt. (scrisul actualizat de V.N.)
Ambele manuale folosesc alfabetul latin, n sistem fonetic pumnian, caracteristic
curentului etimologic creat de Aron Pumnul. Se cunoate c pn n 1860, limba romn
s-a scris, de regul, cu alfabetul chirilic. E interesant c aceste manuale apar la doi ani i
respectiv, la cinci ani dup introducerea alfabetului latin n limba romn. Ele introduc
noile reglementri n scrisul i tiparul limbii romne.
Lecturile literare introduse de Aron Pumnul n modelul fonetic creat de el se pot citi i
astzi la aproape 150 de ani distan, destul de uor, cu mici deosebiri, la scrierea unor
sunete, precum: i apar i ; i i u semivocalice apar i i u; pentru z se folosete d;
pentru se folosete ce. Peste tot se folosete din i, apostroful n locul liniuei de
unire/desprire; n locul lui gi; n locul lui ci; dublete de consoane nn n multe
cuvinte, printre care n nnaintea, Murannul, Vieanna etc.; s/z n locul lui x (gz);
terminaiile sc pentru t (unguresci, rumneci); dubletele consoanelor ll, ca n
cuvintele: ell, cell, salle, copill, acellora, alle etc., etc. Peste tot apare termenul Rumn i
n derivatele lui cu iniial majuscul i cu vocalele u n loc de o i din i. De asemenea
verbul a fi la indicativ prezent, la persoana a III-a plural, snt n loc de sunt etc., etc.
n concluzie, la 150 de ani distan, perioada n care limba romn a evoluat extrem de
mult n toate sferele/structurile ei, totui, cu mici deosebiri, exemplificate mai sus, aceste
cri-manuale se pot citi i pot fi nelese i astzi de oricare romn. ns, aceste manuale

sunt astzi de o valoare didactic, istoric i documentar de excepie. n ce const

aceast valoare?
a) Sunt scrise ntr-o limb romn popular, specific acelor vremuri;
b) Coninutul lor educ/a educat extraordinar tinerimea romn n cunoaterea istoriei
romnilor, istoriei limbii romne, ca o limb romanic, avnd rdcini n cea dacic;
cunoaterea istoriei litera-turii romne pornind de la folclorul literar romnesc, apoi n
cunoa-terea gramaticii limbii romne i a regulilor de scriere, ortografie i de punctuaie
specifice cerinelor pumniste; sdesc iubirea de neam i de limb romn etc. Aceste
cri-manuale sunt un fel de antologii care se bazeaz pe texte literare originale. Aron
Pumnul intervine doar foarte sumar cu comentariile sale sub forma unor idei, observaii
prezentate, fie la subsol cu unele clarificri, sau la sfritul textelor. Autorul nu-l
ddcete pe elev i nu-l bombardeaz cu prea multe preri personale sau cerine. El,
autorul, urmrete s-l pun pe elevul din acele vremuri n contact direct cu textul literar
i apoi elevul singur s-i formeze prerea de ansamblu concretizat pe trei direcii:
valoarea stilistic a textului, valoarea gramatical (etimologia i topica cuvintelor,
formarea propoziiilor i a frazelor, structura morfologic i sintactic, evitarea
neologismelor. Aron Pumnul era un mare duman al mprumuturilor) i mesajul educativ. Aron Pumnul, fiind un adept nfocat al colii Ardelene i al rumnismului paoptist,
folosete din belug operele literare ale acestora. Iat, spre exemplificare, doar dou citate
din care rezult modul cum dasclul cuta s-i educe n cultul iubirii pentru limba romn
din trecut i n evitarea folosirii unor cuvinte strine n limba romn:
a) C vai! de noi nemernici Rumni! cci foarte s-a stins din inimile noastre urmarea
prea strluciilor notri strbuni: departe au czut poamele de rdcina pomului!. Ar fi
foarte de dorit ca s se afle vreun fctoriu de bine cu noiunea sa, cumpnnd orice
gramatic mai deplinit a limbei romneti cu litere strbune, iar nu cu slovele cirilice de
care sunt i pn acum a ctorva brbai vrednici de toat lauda () Este un adevr
nenfruntat de pricepe-rea de toate zilele, c ndreptarea limbei dace nc i astzi desmat! (). Partea cea mai mare a nvailor rumnii nu-i bat capul dup ndreptarea
limbei, alii snt mai bucuroi a-i nva fiii s vorbeasc n limbi strine, iar a maic-sa o
zdrumic cum pot (Tomul IV p. 35);
b) S nu ntrebuinm cuvintele strine unde avem alle noastre. Ni se ntmpl adeseori
de amestecm n vorbirea noastr cuvinte strine, chiar i unde am avea cuvintele noastre
curat rumneti (Idem, p. 36) (Am transcris citatele, respectnd unele norme actuale).
Ce actuale sunt i astzi aceste observaii i ndemnuri, acum, cnd engleza i alte limbi
strine pun n umbr limba romn! Limba mamei, limba neamului devine astzi, din
pcate, secundar sau marginalizat (?!).
ntr-adevr, n deceniile 6 i 7 ale secolului al XIX-lea trebuiau formate tinerele generaii
de romni care s-i iubeasc, n fapte, patria, poporul romn, limba romn i
spiritualitatea acestui neam. Aceste cri-manuale tocmai acestor scopuri le-au servit.
Intelectualitatea romneasc, format n Frana, Germania, Austria, Italia etc., n primele

decenii ale secolului al XIX-lea, se ntoarce n ar ca s se pun n slujba marilor idealuri

umaniste romneti. Printre aceti intelectuali s-a numrat i Aron Pumnul care, prin toate
mijloacele, inclusiv prin scrierea unor manuale i prin activita-tea sa practic, la catedr,
n Cernuiul aflat sub habsurgi, cultiv patriotismul activ, fierbinte, n rndul nvceilor
din Obergim-nasium-ul cernuean unde, spre fericire, nimerise s-l aib ca elev pe Mihai
Eminovici (Eminescu). n acest sens, se poate afirma cu certitudine c Eminescu nu s-ar
fi ridicat/nu ar fi ajuns s fie aa de valoros n tot ceea ce crea poezii, proz,
publicistic, dramaturgie, traduceri i coresponden un ardent patriot romn, dac nu lar fi avut ca mentor/magistru pe Aron Pumnul! Aflat la vrst juneii, la vrsta marilor
acumulri, Eminescu a sorbit suflul spiritual al dasclului su. Manualele lui Aron
Pumnul, crile din biblioteca acestuia, ca i activitatea lui la catedr, l-au format pentru
totdeauna pe Eminescu. Elanul creator i patriotic la Eminescu nu s-a stins dect odat cu
trecerea lui n nemurire. Flacra arznd a lui Aron Pumnul a fost tora care a reaprins n
geniul eminescian Focul Renaterii Spiritualitii Romneti n Universalitate! Iat n ce
const valoarea acestor cri-manuale! Din cele opt tomuri, din pcate, suntem n posesia
a numai dou. i de cte ori punem mna pe ele sau le deschidem, ne tremur mna de
emoie. De ce? Pentru c din ele a nvat marele nostru Eminescu. Numai faptul c din
ele a nvat Eminescu care, chiar la acea vrst fraged, de 13-15 ani, era deja n
perioada debutului n poezie, n perioada zborului spre nlimi abisale, e destul spus
despre importana acestor cri. i, conform celor afirmate la nceputul acestei
recenzii/prezentri, aceste cri-manuale sunt adevrate tezaure. Ele ne ntorc n timp, ne
instruiesc, ne formeaz i ne copleesc cu valoarea lor de suflet . Ele nu pot fi apreciate n
bani. Au o valoare de suflet i nu pot fi preuite n nicio moned naional! Aceste
manuale au stat la baza formrii lui Mihai Eminescu, ca poet, ca cetean i mai ales ca
Rumn.
Pentru aceste considerente, fie pe 15 ianuarie sau pe 15 iunie ale fiecrui an sau la
predarea/nvarea unor opere eminesciene, prezentm aceste manuale ca materiale
intuitive, de prim importan, artnd, demonstrnd i explicnd valoarea lor, apoi
sugernd punctual de unde a pornit Luceafrul Poeziei Ro-mneti.
Aceste dou cri-manuale le-am gsit ntmpltor, la un locuitor din Blcui. Strbtnd
aproape 150 de ani de la ieirea de sub tipar, culmea absurdului!, foile lor nici nu erau
tiate, separate. Aceasta dovedete c nimeni, absolut nimeni nu le-a rsfoit, nu le-a
frunzrit, neacordnd nici o importan lor (?!) . Sraci cu duhul erau, probabil acei
care o deineau. Nu au tiut i nu au cunoscut valoarea lor istoric, documentar i
bibliofil extraordinar! Mulumim lui Dumnezeu c aceste manuale-cri, n sfrit, au
czut conjunctural n mna noastr, n mna unui mare admirator al lui Eminescu i
profesor de limb i literatur roman. Punctum!
Prof. VICHENTIE NICOLAICIUC
Rdui