Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
INIIERE N AUDITUL
SITUAIILOR FINANCIARE
ALE UNEI ENTITI
Cuprins
1.6.
Acceptarea
li
PARTEA A
CAPITOLUL I
AUDITUL FINANCIAR: concept, tipuri, rol
1. Notiunea de audit. n general
Audit vine de la cuvntul italian "audire", a asculta; cuvnt de origine latina, transformat n timp
de practica anglosaxona, semnifica azi, n sens strict, revizia conturilor realizata de experti independenti
n vederea exprimarii unei opinii asupra regularitatii si sinceritatii acestora.
Prin audit, n general, se ntelege examinarea profesionala a unei informatii n vederea exprimarii
unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de calitate.
Obiectivul oricarui tip de audit l constituie mbunatatirea utilizarii informatiei.
Se retin elementele principale care definesc auditul, n general, a caror absenta poate pune n
discutie daca o activitate este sau nu audit si anume:
examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o
examinare profesionala:
scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima
o opinie asupra acesteia;
opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie res
ponsabila si independenta, ceea ce presupune ca persoana
care face aceasta examinare are anumite responsabilitati
pentru activitatea sa si trebuie sa fie o persoana indepen
denta;
14
- examinarea trebuie sa se faca nu oricum ci dupa anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un
standard sau norma legala sau profesionala care constituie criteriu de calitate.
statutul de independenta al
contabilitatii;
auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a ve
rifica prezentarea regulamentara a acestora n situatiile
financiare;
auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale
pentru a verifica respectarea legislatiei sociale;
-
-
iere; n realitate este o traducere a cuvintelor engleze "operational judit" care trebuie ntelese n
acceptiunea lor americana prin "n buna stare de functionare pentru ndeplinirea unui
obiectiv". Auditorilor le este, n general, interzis sa aiba imixtiuni n gestiunea ntreprinderii auditate si, ca
urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare; pot
realiza nsa astfel de misiuni de audit operational, pe baza contractuala, la alte entitati.
-
"Auditul de gestiune " are ca obiectiv fie gasirea de probe 'ale unei fraude, fie de a aduce o
judecata critica asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitati sau a unui
grup de entitati. Este important de subliniat ca auditorul poate sa constate fraude si iregularitati n cadrul
misiunii sale de audit statutar, dar el nu conduce misiunea sa n mod special spre asa ' ceva sau ntr-un
spirit de suspiciune particulara.
Alte tipuri de audit . Nevoile ntreprinderilor au condus 1 auditorii cu pregatire contabila si
specialisti din alte domenii (informaticieni, avocati, ingineri etc.) sase specializeze, propunnd un serviciu
complet n diferite domenii sau activitati particulare, cum ar fi: social, fiscal, de calitate, de mediu etc.
Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situatiile
financiare ale ntreprinderii; n acest caz, el desemneaza diagnosticul de organizare si de gestiune si n
mod deosebit controlul procedurilor si maniera n care organismul (ntreprinderea) actioneaza n
raport cu atributiile si obiectivele acesteia; se poate vorbi astfel de audit social, audit juridic, auditul
tehnic, audit fiscal etc.
Clasificarea auditurilor se face n functie de obiectivele urmarite (conturi sau diagnostic sectorial)
si n functie de specialistii care le realizeaza.
Obiectiveurmarite
Denumireaaudi
tului
Specialistii utilizati
Verificarea
sicertificareasituatiilorfina Profesionisti
auditul statutar
nciare
contabiliindependen
ti alesi sau numiti,
de regula,
de actionari
Diagnosticsectorial
Experti
audit fiscal
independenti numiti
de
audit social
conducereantreprin
derii
audit juridic
audit al calitatii
audit
financiar etc.
-
Diagnostic
asupra
conturilor si
diagnosticsect
orial
Compartimente
audit intern
specializate
independente de
alte servicii ale
ntreprinderii (de
regula,
ntreprinderi
mari, holdinguri,
societati de
grup)
18
19
20
21
Obiect
Felul auditului
I. AUDI
TUL INTERN
Auditul statutar
Auditul contractual
Caracteristici
Face parte din controlul intern al entitatii.
Se realizeaza de regula prin angajati
(servicii, birouri etc.) independenti de celelalte
structuri executive.
Nu are obligatii extra entitate (de regula).
Independenta e limitata la nivelul ntelegerii
conducerii executive.
Se realizeaza prin persoane fizice sau
juridicestabilite de actionari.
Se respecta normele unui organism profesional.
Asigura credibilitatea necesara pentru terti asupra
situatiilor financiare ale entitatii.
Independenta - principiul de baza pentrucredibilitate.
Respectareaprocedurilor
internestabilite de
conducereaentitatii.
Alte comenzi
sausolicitari ale conducerii.
Auditarea
situatiilorfinanciare.
Alte sarcini
sauobiective stabilite
delege.
Poate realiza
toateobiectivele auditului
intern sau statutar (n
anumite conditii de
deontologie, stabilite de
organismul profesional).
Poate realiza
oricemisiune de audit.
22
Initiere n auditul situatiilor financiare ale unei entitati
- auditorii au servicii foarte bine distinse n legatura cu situatiile financiare; ei stabilesc daca, dupa parerea lor,
rapoartele financiare au fost pregatite n conformitate cu reglementarile si daca asigura o imagine
corecta si reala.
Pentru aceasta, auditorii trebuie sa fie independenti fata de situatiile financiare respective: sa nu fi
participat n vreun fel la elaborarea lor (fie chiar si sub forma de consultanti) si sa fie separati [de conducere
(sa nu existe nici un fel de legatura).
3.2. Continuitatea exploatarii, solvabilitatea firmei
Publicul se asteapta ca raportul auditorului statutar sa garanteze soliditatea unei firme. Comentarii:
Conturile anuale sunt pregatite pe ideea ca firma si va
pastra continuitatea n exploatare. Conducerea are obli
gatia sa adopte aceasta baza, numai daca este convinsa;
daca nu, sa aplice reguli contabile diferite.
Acceptarea bazei de continuitate n exploatare implica
solvabilitatea, respectiv, daca la momentul ntocmirii bi
lantului pozitia firmei era de asa natura nct sa-si poata
ndeplini responsabilitatile asa cum era prevazut.
O ntreprindere poate ramne activa, iar banii actionarilor
si creditorilor pot fi salvati, daca problemele au fost iden
tificate la timp.
Conducerea nu poate garanta continuitatea soliditatii
financiare a firmei; de aceea, este rezonabil ca aceasta sa
declare public, daca, n opinia ei, dat fiind mediul comer
cial n care opereaza firma, sunt disponibile resursele
26
Conducerea firmei trebuie sa asigure ca rapoartele financiare reflecta implicatiile financiare ale
actelor ilegale detectate (daca se apreciaza a fi importante); auditorul trebuie sa confirme aceste lucru.
3.5. Comportamentul responsabil fata de problemele
sociale si de mediu
Se asteapta de la auditor sa se pronunte cu privire la comportamentul social si de mediu al firmei
(respectarea mediului fizic, practicile de ocupare a locurilor de munca, sanctiuni comerciale, politici de
dezvoltare etc).
Se poate pune ntrebarea daca auditorul statutar are calificarea si experienta necesare sau este nevoie
de experti n domeniu.
Desi nu este corect sa se pretinda unui auditor statutar sa emita judecati n probleme ce nu intra n
sfera lui de competenta, se poate argumenta ca ei trebuie sa accepte ca responsabilitatile lor sa creasca o
data cu asteptarile publicului.
3.6. Distinctia audit statutar (legal), audit contractual
Auditul statutar (legal) se nscrie prin definitie ntr-un cadru stabilit de lege si si are originea n
legea societatilor comerciale; numai n acest context auditorul - denumit comisar de conturi,
29
30
31
32
33
Dr. ec. MARIN TOMA
34
35
Dr. ec. MARIN TOMA
I din controlul intern al entitatii si are ca
obiective de baza verificarea eficacitatii sistemelor contabile si de control intern.
Auditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia si, n acest caz,
auditorul intern face parte : din structurile functionale ale entitatii economice sau sociale; audi-: tul intern
se poate realiza si pe baze contractuale cu o firma de i audit, alta dect cea care efectueaza auditul asupra
situatiilor financiare ale acelei entitati.
6.2. Controlul intern; definitie, obiective, elemente de baza
Sistemul de control intern reprezinta un ansamblu de politici si proceduri puse n aplicare de
conducerea unei entitati n vederea asigurarii, n masura posibilului, a unei gestionari riguroase si efi-
ciente a activitatilor acesteia; implica respectarea politicilor de gestiune, protejarea activelor, prevenirea si
detectarea fraudelor si erorilor, exactitatea si exhaustivitatea nregistrarilor contabile si sta-i bilirea la
timp a informatiilor financiare.
Existenta unui sistem de control intern rational conceput si corect aplicat constituie o serioasa
prezumtie asupra fiabilitatii conturilor si a concordantei dintre datele contabilitatii si realitate.
Elementele de baza ale sistemului de control intern sunt:
a) Existenta unui plan de organizare, cuprinznd:
- definirea ct mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa
stie ce trebuie sa faca);
- definirea limitelor de competenta si a raspunderilor,
ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii a carei autori
tate e indiscutabila;
- circulatia informatiilor: circuitele documentelor trebuie
sa fie suficient de precise si elaborate pentru a exclude
neglijenta si fantezia.
b) Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai
ales la nivelul directiunii; deciziile pe care le iau responsabilii com36
39
lismelor ntre compartimente; schimb de informatii ntre acestea; controlul reciproc ntre compartimente;
autocontrolul executantilor;
rolul colaboratorilor dinafara ntreprinderii (cenzori, consultanti);
planul de conturi propriu, respectiv adaptarea la necesitatile ntreprinderii a planului de conturi general,
inclusiv planul de conturi propriu al contabilitatii de gestiune;
organizarea contabilitatii de gestiune n functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale
acesteia;
lista jurnalelor utilizate, daca este cazul;
sisteme si mijloace contabile (metode de calcul; metode de evaluare; metode de evidenta si calcul:
inventar permanent, intermitent, amortismente etc);
tipul sistemului: clasic, centralizator etc; mijloace utilizate: manual, informatizate etc;
informatii contabile produse;
documente obtinute: jurnale, balante, conturi si alte situatii contabile si financiare (situatii, tablouri,
declaratii, raportari etc);
registre legale: Registrul jurnal, Registrul inventar, Cartea mare;
arhivarea documentelor justificative, a registrelor legale, a conturilor anuale, a statelor de salarii;
tipul de arhivare; numeric, alfanumeric, cronologic etc; durata de arhivare; locul de arhivare.
49
Dr. ec. MARIN TOMA
Natura si importanta dezvoltarii
n amanunt a acestui document depinde de marimea ntreprinderii, de sectorul sau de activitate, de
organizarea sa contabila si de costul acestei organizari.
B.3. Organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
Normele legale privind organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului este necesar a fi adaptate si
detaliate la nivelul caracteristicilor si specificului activitatilor ntreprinderii sub forma unor "instructiuni"
(facnd parte din "manualul de proceduri") elaborate de persoana care gestioneaza patrimoniul
ntreprinderii.
Aceste "instructiuni" sunt destinate comisiilor de inventariere, att atunci cnd inventarierea se
efectueaza prin salariati proprii, ct si atunci cnd se efectueaza pe baza de contracte de prestari de servicii
ncheiate cu persoane fizice sau juridice.
B.4. Respectarea regulilor de ntocmire a bilanturilor contabile
Tot sub forma unor "instructiuni" (facnd si ele parte din "manualul de proceduri") elaborate de
persoana care gestioneaza patrimoniul, se stabilesc masurile premergatoare nchiderii exercitiului
financiar, ct si cele ce vor urma n perioada ulterioara pna la elaborarea conturilor anuale (perioada
cunoscuta sub denumirea de evenimente posterioare nchiderii exercitiului financiar).
Masurile pregatitoare nchiderii exercitiului financiar si elaborarii conturilor anuale vor trebui sa
stabileasca actiuni si responsabilitati concrete n interiorul ntreprinderii, care sa dea asigurarile necesare
ca aceste conturi anuale prezinta o imagine fidela, clara si completa a patrimoniului, a rezultatelor obtinute si a
situatiei financiare.
Realitatea conturilor anuale necesitnd a fi dovedita numai cu inventarierea ntregului
patrimoniu, este evident ca valorificarea rezultatelor inventarierii reprezinta etapa cea mai importanta a nchiderii exercitiului financiar.
50
gestioneaza patrimonii sa ia toate masurile necesare documentarii si fundamentarii acestora, iar raportul
lor de gestiune sa fie clar si complet.
B.5. Controalele de baza ale activitatii contabile Aceste controale au n vedere verificarea contabilizarii
operatiilor economico-financiare ale ntreprinderii si se refera n principal la:
-
controalele de exhaustivitate;
controalele realitatii; si
controalele exactitatii.
Aceste controale pot fi definite n amanunt si pe functiile -persoanele - ce le efectueaza:
52
De aceea, dupa unii autori, examinarea acestora de catre auditor este, n plus, foarte apreciata de cel ce
gestioneaza patrimoniul.
Pentru el materia contabila este adesea obscura si nu i sesizeaza ntotdeauna ntreaga ei utilitate
dar, n schimb, apreciaza unanim serviciile pe care i le aduce auditorul prin comentariile sale privind
organizarea, competenta personalului si integritatea sa, circuitele informatice, eventual, prea greoaie si
costisitoare.
Obiectivele pe termen lung ale controlului trebuie sa constituie un ndrumar pentru deciziile
viitoare ale celui ce gestioneaza patrimoniul, cu privire la toate aspectele de ordin financiar, cum sunt:
controalele, previziunile, analiza si ntocmirea situatiilor si raportarilor patrimoniale sau financiare.
Aceste obiective corespund unui singur scop: mbunatatirea rezultatelor.
Prin modalitatea sa de conceptie si organizare, controlul intern permite obtinerea asigurarii ca:
-
54
55
Dr. ec. MARIN TOMA
.
anumitor persoane;
56