Criteriul de diferentiere

Contabilitatea financiara

Contabilitatea de gestiune

Utilizatorii principali ai Utilizatorii externi cu interese Utilizatorii interni:

informatiilor contabile
financiare:
Managementul general al
- directe
entitatii economice si cel al
diverselor nivele ierarhice de
responsabilitate
investitorii,creditorii,inclusiv
bancile si
-indirecte
statul si
institutii;

alte

organisme

si

Utilizatorii interni:
Managementul
general
entitatii economice;

Procedurile de prelucrare Prelucrarea informatiilor

a informatiilor
sistemul partidei duble

Normele restrictive

al

in Orice sistem de prelucrarea

care poate fi util intocmirii
rapoartelor speciale destinate
unui anumit manager (sistemul
de stocare si accesare a
informatiilor trebuie sa fie
flexibil si sa prezinte o gama
larga de optiuni);

Respecta principiile contabile Nu exista principii sau reguli

general acceptate reguli rigide obligatorii
Principiul
findamental:utilitatea
informatiilor
pentru
destinatarii rapoartelor;

Unitatile de masura

Unitatea

monetara

istorica Unitati monetare la valoarea

( valoarea monetara la data trecuta (istorica)sau la valoarea

inregistrarii operatiunii)
viitoare
Unitati nemonetare (fizice):
ore-masina,ore munca, unitati
de produse sau servicii;
Domeniul de analiza

Entitatea
economica
in
ansamblul ei prelucreaza si
raporteaza informatii privind
activele, datoriile, capitalurile
proprii, respectiv cheltuielile,
veniturile si rezultatul net al
exercitiului;

Frecventa raportarii

Periodica in mod
(semestrial sau anual)

Segmente diferite ale entitatii

economice centre de
responsabilitate- centre de
cost,centre de profit sau
aspecte specifice ale activitatii
acesteia;

regulat Ori de cate ori este nevoie in

mod neregulat ( lunar,
trimestrial, anual, dar si zilnic,
decadal sau la intervale
inegale)

Caracterul informarii si Obiectivitate impusa de natura Subiectivitate determinata de

raportarii
trecuta a informatiilor prezentate estimari si previziuni ale unor
in situatiile financiare de sinteza fapte
viitoare
sau
de
planificarea
activitatii
si
constructia bugetelor
Gradul de independenta in Un domeniu relativ autonom
prelucrarea informatiilor

Relatii de dependenta fata de

alte domenii: management,
marketing,
prognoza
si
planificare

Contabilitatea este tiina i arta stpnirii afacerilor, n care scop se ocup cu "msurarea,
evaluarea, cunoaterea, gestiunea i controlul activelor, datoriilor i capitalurilor proprii, precum
i a rezultatelor obinute din activitatea persoanelor fizice i juridice", n care scop "trebuie s
asigure nregistrarea cronologic i sistematic, prelucrarea, publicarea i pstrarea informaiilor
cu privire la poziia financiar, performana financiar i fluxurile de trezorerie, att pentru
cerinele interne ale acestora, ct i n relaiile cu investitorii prezeni i poteniali, creditorii

financiari i comerciali, clienii, instituiile publice i ali utilizatori" (Legea contabilitii

nr.82/1991, republicat n iunie 2007, art.2, al (1).
Contabilitatea de gestiune, ca si componenta a sistemului informational contabil, se poate
considera ca este organizata si functioneaza in conditii de eficacitate, daca se gasesc solutii
adecvate problemelor referitoare la: datele tratate in sistem, modul de organizare privind
culegerea, stocajul si prelucrarile multiple ale datelor, articularea celor doua circuite ale
sistemului informational contabil.
Datele tratate in sistem comporta diferenta, iar aceste diferente care pot exista intre datele tratate
in contabilitatea de gestiune si cele din contabilitatea financiara au, dupa cum am mai precizat
anterior, doua surse: o diferenta de periodicitate si o diferenta de optica in ceea ce priveste
evaluarea anumitor categorii de resurse.
Diferenta de periodicitate presupune in contabilitatea de gestiune, pentru calculele
retrospective pe care le furnizeaza, in baza datelor efective, o sesizare proprie ce permite
obtinerea unor situatii, de regula, lunare. Aceasta inseamna ca situatiile pe care le asigura
utilizatorilor interni trebuie sa fie disponibile in timp relativ scurt, dupa finele lunii si sa ofere pe
cat posibil o imagine fidela a activitatii perioadei scurse.
Contabilitatea financiara, fiind putin adaptata acestei exigente din moment ce
functioneaza in general pe un ciclu anual, poate insa tolera in cursul anului un decalaj intre
fapte si contabilizarea lor (operatiunile de inventariere de la finele exercitiului si de regularizare
sunt bine cunoscute).
Pe de alta parte, specificitatea sa juridica ii interzice contabilizarea faptelor fara a avea la
baza documentele justificative corespunzatoare, ceea ce, desigur, prelungeste termenele de
prelucrare si informare.
In revansa, contabilitatea de gestiune poate inregistra, in mod sistematic, valori estimative
care se vor ajusta ulterior realizarii evenimentelor. Aceasta stare conduce, de fapt, la
recunoasterea necesitatii unei anumite distinctii intre modalitatile de functionare a celor doua
componente ale sistemului informational contabil, stiind in acelasi timp ca este necesara
stabilirea concordantei intre datele tratate in sistem.
Un aspect important il reprezinta, fara indoiala, divergenta care se poate instaura intre
maniera in care contabilitatea financiara determina si inregistreaza cheltuielile si cea in care
contabilitatea de gestiune le preia si le incorporeaza in costuri, pentru a-si indeplini rolul sau.
Contabilitatea de gestiune este determinata sa se indeparteze oarecum de principiile de
evaluare retinute in contabilitatea financiara, in masura in care, pentru a asigura informatiile
necesare utilizatorilor interni, acorda prioritate ratiunilor economice si apeleaza deseori la
calcule, dintr-o perspectiva previzionala.
La finele perioadei (lunii) conturile contabilitatii de gestiune pot fi inchise, iar verificarea
corectitudinii inregistrarilor se realizeaza prin intocmirea balantei de verificare. Este o balanta de

verificare separata de cea de contabilitate financiara, mai ales ca la finele exercitiului financiar
contabil informatiile din aceste conturi nu pot sa apara in bilant. Sunt utile insa acele informatii
pentru diverse verificari (de exemplu - recunoasterea valorii stocului de produse in depozit si
reprezentat in activul bilantier Cele doua circuite, desi se delimiteaza structural si functional,
sunt: elemente ale aceluiasi cadru, care este unitatea patrimoniala si deci, impreuna trebuie sa
asigure realizarea obiectivelor de baza ale acesteia. Astfel, functiile celor doua circuite ale
contabilitatii se completeaza reciproc, prin complementaritatea lor, contabilitatea financiara
satisfacand cu precadere functii exterioare ale intreprinderii, in timp ce contabilitatea de gestiune
satisface cerinte ale functiilor manageriale interne ale societatii pe diferite trepte ierahice ale
acesteia.
In acest sens, informatiile furnizate de contabilitatea de gestiune sunt utile cu precadere la
intocmirea bugetelor de venituri si cheltuieli, pe feluri de activitate, produse, lucrari, servicii; la
determinarea costurilor si rentabilitatii pe activitati si produse; la urmarirea executarii BVCurilor; precum si la aprecierea modului si gradului de utilizare a resurselor alocate si pentru
pregatirea si luarea deciziilor la diferite niveluri ierarhice.
Pentru a intelege interfata contabilitatii financiare cu contabilitatea de gestiune se impune
precizarea caracterului contractual al raporturilor dintre administrarea generala a intreprinderii si
conducatorii (managerii) subunitatilor acesteia (fabrici, uzine, sectii, filiale, sucursale, magazine,
depozite etc.),