Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Aplicatii
Bucuresti
2015
Prin urmare, aceste cheltuieli pot fi incadrate in cadrul cheltuielilor sociale in limita a 150
lei pe persoana. Valoarea ce depaseste acest plafon este considerata venit din salarii, astfel
devenind impozabila din punctul de vedere al impozitului pe venit si al contributiilor sociale
obligatorii.
Aceste cheltuieli sunt deductilile la calcul impozitului pe profit daca se incadreaza in
limita a 2% din fondul de salarii anual.
301
Materii prime
6.000 lei
401
Furnizori
4.000 lei
611
=
Cheltuieli de intretinere si reparatii
605
401
500 lei
Furnizori
641
421
6811
2.500 lei
Salari datorate
2813
300 lei
Amortizarea instalatiilor,
amortizarea imobilizarilor
mijloacelor de transport,
animalelor si plantatiilor
cheltuielile de regie, care pot fi alocate direct rezultatelor cercetrii sau proporional, prin
utilizarea unei chei de repartizare;
401
Furnizori
1.939,56 lei
1.870 lei
56,1 lei
13,46 lei
5121
1.939,56 lei
Conturi la banci in lei
5328
Alte valori
1.870 lei
444
299,2 lei
Impozit pe venituri din salarii
In baza art. 55 alin.(1) din Codul fiscal, tichetele de masa reprezinta venituri salariale
potrivit caruia, sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura
obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca
sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea
7
veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate
temporara de munca.
Valoarea tichetelor de mas, acordate potrivit legii, luat n calcul la determinarea
impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominal, iar veniturile respective se
impoziteaz ca venituri din salarii n luna n care acestea sunt primite. Conform art 296^4,
tichetele de masa nu se cuprind n baza lunar a contribuiilor sociale obligatorii. Acestea sunt
cheltuieli efectuate n scopul realizrii de venituri.
Noutati legislative aduse de normele de aplicare a legii 142/1998 n ceea ce privete
tichetele de mas, att pentru angajatori, ct i pentru angajai:
eliminarea numrului maxim de tichete care pot fi folosite ntr-o zi : noua reglementare nu mai
reine limitarea ce a existat n normele anterioare de utilizare a numrului de tichete ce pot fi
folosite ntr-o zi;
legtura dintre timpul de lucru i numrul de tichete: n cazul salariailor a cror durat zilnic a
timpului de munc este mai mare de 8 ore - n regim de tur, numrul de zile pentru care se
acord tichete de mas se determin prin mparirea numrului de ore n care salariatul a fost
prezent la lucru n unitatea angajatorului la durata normal a timpului de munc de 8 ore.
Fraciile rezultate din calcul se consider zi de prezen la lucru, cu condi ia ca totalul zilelor
rezultate s nu depeasc numrul de zile lucrtoare stabilite conform Normelor;
regularizarea numrului de tichete de mas acordate ntr-o lun: n cazul n care salariatul
utilizeaz ntr-o lun un numr de tichete de mas mai mare dect numrul de zile lucrate
stabilite conform Normelor, iar angajatorul nu a ncasat de la salariat contravaloarea tichetelor
utilizate i necuvenite, angajatorul va acorda acestuia pentru luna urmtoare un numr de tichete
de mas egal cu numrul de zile lucrtoare, diminuat cu numrul de tichete acordate pentru luna
anterioar i necuvenite
aspecte privind valabiliatea tichetului de mas: principiul este acela c tichetul de mas are
valabilitate n anul calendaristic n care a fost emis. Excepia este dat de tichetul de mas emis
n perioada 1 noiembrie - 31 decembrie, care poate fi utilizat pna la data de 31 decembrie a
anului urmtor
tichetele de mas sunt netransferabile: tichetele de mas sunt nominale, nu pot sa fie transferate
ctre o alta persoan i nu pot s fie utilizate de ctre alte persoane dect salariatul ale crui
nume, prenume i CNP sunt imprimate pe tichet
noi reguli ce privesc utilizatorii de tichete de mas: este interzis utilizarea tichetelor de mas n
magazine, locaii, uniti, piee de orice fel, care NU vnd produse alimentare i NU au afisate la
intrare autocolantele speciale ale unitii emitente; utilizarea tichetelor de mas se va putea face
nu doar prin intermediul legitimaiei de serviciu, cum era n trecut, ci i pe baza actului de
identitate; tichetele de mas sunt nominale, nu pot sa fie transferate ctre o alta persoan i nu
pot s fie utilizate de ctre alte persoane dect salariatul ale crui nume, prenume i CNP sunt
imprimate pe tichet.
491
13.400 lei
Ajustri pentru deprecierea creanelor clieni
1061
Rezerve legale
4,062.55 lei
O unitate are inchiriat un apartament in localitatea unde are sediul social pentru un
angajati din alte localitate. Suprafata pusa la dispozitia angajatului este de 43 m2. In luna aprilie
2015, cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu este de 2.700 lei.
Stabiliti regimul fiscal al functionarii si intretinerii acestor acestor apartament.
Rezolvare:
Locuinta de serviciu este locuinta destinata angajatilor unor institutii sau agenti
economici, acordata in conditiile contractului de munca.
Sunt deductibile la calculul profitului impozabil cheltuielile pentru functionarea,
intretinerea si repararea locuintelor de serviciu situate in localitatea unde se afla sediul social in
limita corespunzatoare suprafetelor construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, care se
majoreaza, din punct de vedere fiscal, cu 10%. De asemenea, sunt deductibile in aceeasi masura
si cheltuielile de aceasta natura aferente locuintelor de serviciu amplasate in localitatile unde
societatea are sedii secundare.
Conform art 31 al (3) lit l) n cazul locuinei de serviciu date n folosina unui salariat sau
administrator, cheltuielile pentru funcionarea, ntreinerea i repararea acesteia sunt deductibile
n limita corespunztoare raportului dintre suprafaa construit prevzut de Legea locuinei nr.
114/1996, republicat, cu modificrile ulterioare, majorat cu 10%, i totalul suprafeei construite
a locuinei de serviciu respective.
Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu sau a locuintei din incinta unitatii, potrivit
repartitiei de serviciu, nu este inclusa in veniturile salariale si nu este impozabila, in intelesul
impozitului pe venit conform art. 55 al. (4) lit. c).
Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata
construibila maxim admisa este de 58 m2.
Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal : 58 + 10% x 58 = 63,80 m2
Valoarea cheltuielilor este deductibila fiscal deoarece suprafata construita a
apartamentului este mai mica decat 63,8 m2, reprezentand suprafata maxima construita pentru
care cheltuielile cu functionarea si intretinerea locuintei de serviciu sunt deductibile la calculul
impozitului pe profit.
12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui sediu
aflat in locuinta proprietate personala.
Societatea X SRL isi inregistreaza sediul in apartamentul lui Andrei Marinescu, persoana
fizica. Conform contractului de inchiriere, suprafata inchiriata este de 24 m2 din suprafata totala
a apartamentului este de 78 m2. Pentru acest apartament in luna aprilie 2015 se inregistreaza
cheltuiei cu intretinerea si utilitatile in valoare de 1.000 lei.
13
In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (1) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal,
pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai
cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin
acte normative in vigoare.
Alin. (4) lit. t) al acestui articol stabileste limita de 50% a deductibilitatii cheltuielilor
privind combustibilul
1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgen, servicii de paz i protecie i
servicii de curierat;
2. vehiculele utilizate de agenii de vnzri i de achiziii;
3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plat, inclusiv pentru serviciile de
taximetrie;
4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plat, inclusiv pentru nchirierea
ctre alte persoane sau pentru instruire de ctre colile de oferi;
5. vehiculele utilizate ca mrfuri n scop comercial.
Cheltuielile care intr sub incidena acestor prevederi nu includ cheltuielile privind
amortizarea.
Astfel cum prevede art. 145^1 alin. (1), se limiteaz la 50% dreptul de deducere a taxei
aferente cumprrii, achiziiei intracomunitare, importului, nchirierii sau leasingului de vehicule
rutiere motorizate i a taxei aferente cheltuielilor legate de vehiculele aflate n proprietatea sau n
folosina persoanei impozabile, n cazul n care vehiculele nu sunt utilizate exclusiv n scopul
activitii economice.
n cazul vehiculelor care sunt utilizate exclusiv n scopul activitii economice, taxa
aferent cumprrii, achiziiei intracomunitare, importului, nchirierii sau leasingului i
cheltuielilor legate de aceste vehicule este deductibil. Utilizarea n scopul activitii economice
a unui vehicul cuprinde, fr a se limita la acestea: deplasri n ar sau n strintate la
clieni/furnizori, pentru prospectarea pieei, deplasri la locaii unde se afl puncte de lucru, la
banc, la vam, la oficiile potale, la autoritile fiscale, utilizarea vehiculului de ctre personalul
de conducere n exercitarea atribuiilor de serviciu, deplasri pentru intervenie, service, reparaii,
utilizarea vehiculelor de test-drive de ctre dealerii auto. Este obligaia persoanei impozabile s
demonstreze c sunt ndeplinite toate condiiile legale pentru acordarea deducerii. n vederea
exercitrii dreptului de deducere a taxei orice persoan impozabil trebuie s dein documentele
prevzute de lege pentru deducerea taxei i s ntocmeasc foaia de parcurs care trebuie s
conin cel puin urmtoarele informaii: categoria de vehicul utilizat, scopul i locul deplasrii,
kilometrii parcuri, norma proprie de consum carburant pe kilometru parcurs.
In acest caz, vehiculul aflat in proprietatea societatii este utilizat in exclusiv in scopul
activitatii economice, astfel societatea avand dreptul la deducerea integrala a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adaugata.
Deoarece in baza contractului incheiat intre parti, comodatarul suporta, de la data
preluarii autoturismului, cheltuielile necesare folosirii acestuia, iar scopul utilizarii acestuia este
explusiv desfasurarea activitatii economice, societatea are dreptul de deducere a cheltuielilor cu
combustibilul si a taxei pe valoarea adauga integral
15
01.01.2014
31.12.2014
200.000 lei
400.000 lei
140.000 lei
160.000 lei
01.01.2014
31.12.2014
200.000 lei
400.000 lei
140.000 lei
160.000 lei
17
371
Mrfuri
3.662.63 lei
378
=
Diferene de pre la mrfuri
371
Mrfuri
732,53 lei
371
Mrfuri
1054, 84 lei
4428
TVA neexigibila
18
4426
TVA deductibila
879,03 lei
17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate
salariatilor.
Societatea X SRL, firma produccatoare de incaltaminte din piele, acordarda cu titlu
gratuit catre salariati cate o pereche de pantofi la costul de 100 lei.
Stabiliti regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor acordate salariatilor.
Rezolvare:
Conform art. 128 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, este asimilata livrarilor de bunuri
efectuate cu plata preluarea de catre o persoana impozabila a bunurilor mobile achizitionate sau
produse de catre aceasta pentru a fi puse la dispozitie altor persoane in mod gratuit, daca taxa
aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial.
Astfel, daca la achizitia materialelor utilizate in producerea produselor acordate gratuit
salariatilor societatea deduce TVA, acordarea acestora salariatilor este asimilata unei livrari de
bunuri efectuata cu plata.
In acest caz, conform art. 137 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, baza de impozitare a taxei
pe valoare adaugata o constituie pretul de cumparare al produselor sau al unor bunuri similare
ori, in absenta unor astfel de preturi de cumparare, pretul de cost, stabilit la data livrarii.
Acordarea cu titlu gratuit a produselor reprezinta livrare catre sine, iar societatea va emite
o autofactura in conformitate cu prevederile art. 155 alin. (7) din Codul fiscal. Astfel,
TVA aferenta produselor acordate ca avantaje in natura se include in cheltuieli:
635
"Cheltuieli cu alte impozite, taxe
Si varsaminte
asimilate"
4427
"TVA colectata"
24 lei
In conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) lit. d) din Codul fiscal, nu sunt deductibile la
determinarea profitului impozabil cheltuielile cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor acordate
salariatilor sub forma unor avantaje in natura, daca valoarea acestora nu a fost impozitata prin retinere la
sursa.
Prin urmare, cei 24 lei/salariat reprezinta cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
19
Rezolvare:
Cheltuielile efectuate de societate n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect
cele generate de pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia
pentru aceste bunuri sau servicii, sunt considerate cheltuieli nedeductibile conform prevederilor art 21, al
(4) lit e).
Normele metodologice ale aceluiasi articol enumera cheltuielile considerate fcute n favoarea
participanilor:
a) cheltuielile cu amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de ctre
participani, n favoarea acestora;
b) bunurile, mrfurile i serviciile acordate participanilor, precum i lucrrile executate n
favoarea acestora;
c) cheltuielile cu chiria i ntreinerea spaiilor puse la dispoziie acestora;
d) alte cheltuieli n favoarea acestora
De asemenea, pe langa faptul ca aceste cheltuieli nu sunt deductibile, suma este considerata
dividend din punct de vedere fiscal conform art. 7 alin 1 pct. 12 din Codul Fiscal si se supune aceluiai
regim fiscal ca veniturile din dividende.
Astfel, suma pltit de o persoan juridic pentru bunurile sau serviciile furnizate n favoarea
unui participant la persoana juridic, dac plata este fcut de ctre persoana juridic n folosul personal
al acestuia se considera dividend.
612
401
1.700 lei
Furnizori
de gestiune si chiriile
Societatea X SRL a efectuat o plata in valoare de 8.000 lei pe baza unei facturi pro forma, suma
pentru care nu a primit factura fiscala.
Stabiliti regimul fical al tranzactiei.
Rezolvare:
Factura pro forma reprezinta o copie a facturii fiscale, transmisa in avans. Ea contine aceleasi
elemente ca factura fiscala: denumirea, datele de indentificare si de plata ale vanzatorului si alte
cumparatorului, data, denumirea bunurilor si serviciilor livrate/ prestate, data scadenta,cantitatea,
valoarea, dar nu genereaza obligatii de plata pentru cumparator.
Denumirea de Factura pro forma se impune pentru a nu fi confundata cu factura finala. De
asemenea, trebuie precizat ca termenul de emitere al facturii fiscale nu are legatura cu proforma.
Desi aceasta poate furniza informatii utile profesionistului contabil in vederea realizarii
estimarilor sau planificarii cash flow-ului, utilizarii informatiilor din facturile pro forma referitoare la
valoarea anumitor servicii prestate pentru care nu s-a emis inca factura fiscala.
Cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ, potrivit legii,
prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune, sunt considerate cheltuieli
nedeductibile conform prevederilor art 21, al (4) lit f).
Factura pro forma nu reprezinta un document justificativ de inregistrare in contabilitate. Din acest
motiv plata in valoare de 8.000 va fi considerata cheltuiala nedeductibila la calculul impozitului pe profit.
Explicaie
Suma
Total Venituri
Total cheltuieli
100.000 lei
50.000 lei
150.000 lei
35.000 lei
80.000 lei
115.000 lei
Rezolvare:
21
Determinarea veniturile neimpozabile aa cum conform art.15, alin.2 din codul fiscal: 100.000
lei
2. Determinarea veniturilor ce constituie limita maxim a scutirii a a cum sunt definite la art.15 al. (3):
organizaiile nonprofit, sunt scutite de la plata impozitului pe profit i pentru veniturile din activiti
economice realizate pn la nivelul echivalentului n lei a 15.000 euro, ntr-un an fiscal, dar nu mai mult
de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.
a) 15.000 EUR * 4,4823 lei/EUR = 67.234,5 lei
b) 10% * 100.000 lei = 10.000 lei
Prin urmare, valoarea veniturile destinate activitatilor economice ce sunt scutite la plata
impozitului pe profit este de 10.000 lei.
3. Total venituri neimpozabile: 110.000 lei.
4. Total venituri impozabile: 150.000 110.000 = 40.000 lei
5. Determinarea cheltuielilor deductibile aferente veniturilor impozabile proportional cu
veniturile impozabile:
Total cheltuieli de natur economic/Total venituri economice * Total venituri impozabile =
(35.000 lei/50.000 lei) * 40.000 lei = 0,7 x 40.000 lei = 28.000 lei.
6. Cheltuieli aferente veniturilor neimpozabile: 115.000 28.000 = 87.000 lei
7. Determinarea profitului impozabil/pierderii fiscale: 40.000 28.000 = 12.000 lei.
8. Impozit pe profit: 16% * 12.000 = 1920 lei.
plati catre PFA Mihai Grigore in valoare de 4.200 lei, factura nefiind insotita de rapoarte de lucru sau
situatii de lucrari.
Rezolvare:
Conform art. 21 al. (4) lit. m) cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau
alte prestri de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestrii acestora n scopul
activitilor desfurate i pentru care nu sunt ncheiate contracte sunt considerate cheltuieli nedeductibile
la calculul impozitului pe profit.
Pentru a putea deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte
prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii:
a) serviciile trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre
pri sau n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a serviciilor
se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate,
de pia sau orice alte materiale corespunztoare;
b) contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.
Serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum
sunt: cele de ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de
multiplicare, parcare, transport i altele asemenea nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea
contractelor de prestri de servicii.
Cheltuiala este nedeductibila la calculul impozitului pe profit deoarece societatea nu indeplineste
toate condiitiile obligatorii in vederea deducerii acesteia, si anume: nu exista justificarea prestarii efective
a serviciilor, iar contribuabilul nu poate dovedi necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.
4111
Clienti
707
50.000 lei
Venituri din vanzarea marfurilor
4427
TVA colectata
12.000 lei
Deoarece riscul de neincasare este mare, se constituie provizion pentru creanta incerta de
100 % din valoarea creantei.
4118
411
23
62.000 lei
Clienti
=
491
62.000 lei
Ajustari pentru deprecierea
creantelor - clienti
4118
62.000 lei
Clienti incerti sau in litigiu
7814
62.000 lei
Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante
-venituri din reluarea unei ajustari de valoarea privind stocurile 4.000 lei;
-venituri din reluarea unui provizion privind clientii incerti conform hotararii judecatoresti definitive si
irevocabile 2.000 lei;
-venituri din penalitati incasate conform contractelor comerciale 20.000 lei.
Din exercitiile precedente intreprinderea a contabilizat o pierdere in valoare de 270.000 lei, din
care 70.000 fiscala si 200.000 lei contabila.
Rezolvare:
1. Determinarea rezultatului contabil al exercitiului:
Rezultatul contabil = Venituri totale Cheltuieli totale = 4.500.000 2.500.000 = 2.000.000 lei
Stabiliti regimul fiscal al cheltuielilor care provin din documente de la terti inactivi fiscal.
Rezolvare:
Conform art 78^1 al Codului de procedura fiscala contribuabilii persoane juridice sau orice
entiti fr personalitate juridic se declar inactivi i acestora le sunt aplicabile prevederile art. 11 alin.
(1^1) i (1^2) din Codul fiscal dac se afl n una dintre urmtoarele situa ii:
a) nu i ndeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obliga ie declarativ
prevzut de lege;
b) se sustrag de la efectuarea inspeciei fiscale prin declararea unor date de identificare a
domiciliului fiscal care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organele fiscale au constatat c nu funcioneaz la domiciliul fiscal declarat, potrivit procedurii
stabilite prin ordin al preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal.
Declararea contribuabililor inactivi, precum i reactivarea acestora se fac de ctre organul fiscal,
prin decizie, emis de catre ANAF, care se comunic contribuabilului.
Beneficiarul serviciilor este obligat sa se informeze cu privire la starea partenerilor cu care au in
derulare contracte.
Conform art. 21 lit. r) cheltuielile nregistrate n evidena contabil, care au la baz un document
emis de un contribuabil inactiv al crui certificat de nregistrare fiscal a fost suspendat n baza ordinului
preedintelui Ageniei Naionale de Administrare Fiscal nu sunt deductibile la calculul impozitului pe
profit.
Prin urmare, societatea nu are dreptul de a-si deduce nici cheltuiala, nici TVA-ul aferent.
Rezolvare:
Conform art. 21 al. 1 lit. g) taxele de nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, reglementate
de actele normative n vigoare, precum i contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului
colectiv de munc sunt considerate deductibile.
Intr sub incidena prevederilor art. 21 alin. (2) lit. g) din Codul fiscal cheltuielile cu taxele de
nscriere, cotizaiile i contribuiile obligatorii, stabilite prin acte normative, de practicare a unor profesii
cum sunt: expert contabil, contabil autorizat, arhitect, medic, auditor financiar, avocat, notar i altele
asemenea. Contribuiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munc sunt cele
datorate patronatelor, n conformitate cu prevederile Legii patronatelor nr. 356/2001*).
Cotizatia pentru CECCAR de 9.500 lei este integral deductibila.
An
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
2018
2019
Anortizare contabila
Valoare
Anuala
ramasa
76.000
304.000
76.000
228.800
76.000
152.000
76.000
76.000
76.000
0
Amortizare fiscala
Valoare
Anuala
ramasa
38.000
342.000
38.000
304.000
38.000
266.000
38.000
228.000
38.000
190.000
38.000
152.000
38.000
114.000
38.000
76.000
38.000
38.000
38.000
0
2010
Amortizarea contabila: 76.000 * 6/12 = 38.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 * 6/12 = 19.000 lei deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
2011
Amortizarea contabila: 76.000 lei cheltuiala nedeductibila
Amortizarea fiscala: 38.000 lei - deducere fiscala
Amortizarea contabila> Amortizarea fiscala cheltuieli nedeductibile in valoare de 19.000 lei
30.04.2012
28
29
411
"Clienti"
%
704
"Venituri din lucrari executate si
servicii prestate"
4427
"TVA colectata"
124.000 lei
100.000 lei
24.000 lei
Garantiile nu intra in baza de impozitare a TVA (pct. 45 alin. (11) din Normele
metodologice date in aplicarea art. 145 din Codul fiscal), iar beneficiarul lucrarilor are dreptul sa
achite constructorului valoarea facturii emise, diminuata cu valoarea garantiei stabilite prin
contract.
2678
411
5.000 lei
"Clienti"
6812
5121
1512
5.000 lei
411
"Conturi la banci
"Clienti"
30
119.000 lei
in lei"
5121
"Conturi la banci
2678
5.000 lei
in lei"
1512
"Provizioane pentru garantii
7812
5.000 lei
acordate clientilor"
Din punct de vedere fiscal, cheltuielile cu provizionul pentru garantia de buna executie
sunt cheltuieli deductibile trimestrial deoarece societatea a inregistrat la venituri valoarea
lucrarilor, iar veniturile reluate din inchiderea provizionului in sunt impozabile.
Creanta indeplineste cumulativ conditiile prevazute mai sus, ceea ce inseamna ca se poate deduce
un provizion in limita a 30% din valoarea creantei: 30% * 200.000 = 60.000 lei.
Astfel din provizionul total in valoare de 160.000 lei (80% * 200.000 lei) se iregistreaza
cheltuiala deductibila in suma de 60.000 lei, iar diferenta de 100.000 lei va fi reflectata in contabilitate
drept cheltuiala nedeductibila.
Ulterior, datorita neincasarii creantei, clientul este scos din evidenta prin evidentierea la cheltuieli
a intregii creante in valoare de 200.000 lei, iar pe venituri suma recunoscuta ca provizion in suma de
160.000 lei.
Din cheltuielile de 200.000 lei, numai suma de 60.000 lei a fost acoperita de un provizion
deductibil fiscal si, ca urmare, partea neacoperita de provizion, respectiv 140.000 lei (200.000 60.000)
este considerata nedeductibila.
Venitul de 160.000 va fi impozabil pentru suma de 60.000 lei si neimpozabil pentru 100.000 lei
corespunzator deductibilitatii provizionului.
32
6585
=
Alte cheltuieli din
exploatare-operatiide constituire a fiduciei
2677
=
Drepturi aferente
activelor nete aflate in fiducie
4111
Clienti
1.000 lei
7585
Venituri din exploatare
1.000 lei
6587
=
Alte cheltuieli din exploatare.
Operatii legate
de lichidarea fiduciei
7587
Venituri din exploatare.
1.000 lei
2677
1.000
Drepturi aferente
activelor nete aflate in fiducie
33
34