Bab Diana-Gabriela

clasa a XII-a E
Colegiul Naional Gheorghe Lazr Sibiu
Prof. Marinescu Ana

Introducere ................................................................................................................................................................................ 3
Numr i evoluia numeric a populaiei ...................................................................................................................... 4
Structura pe sectoare de activiti.................................................................................................................................... 5
Densitatea populaiei ............................................................................................................................................................. 8
Spor natural ............................................................................................................................................................................... 8
Migraii......................................................................................................................................................................................... 8
Structura rasial....................................................................................................................................................................... 9
Structura lingvistic ............................................................................................................................................................... 9
Structura confesional........................................................................................................................................................... 9
Structura pe sexe i pe vrst ............................................................................................................................................. 9

Introducere
Convenional, Europa este unul dintre cele apte continente. Cuprinznd peninsula
Eurasiei, Europa este separat de Asia prin Munii Ural, rul Ural i Marea Caspic la Est, i
de Munii Caucaz la Sud-est. Europa are deschidere n nord la Oceanul Arctic, n vest la
Oceanul Atlantic, n sud la Marea Mediteran, iar n sud-est la Marea Neagr i la cile ei de
legtur spre Marea Mediteran. Totui, graniele Europei un concept ce dateaz nc
din Antichitate sunt arbitrare, deoarece termenul de continent poate face referire la
diferenele de ordin cultural i politic sau cele de ordin fizico-geografic.
Dup suprafa, Europa este al doilea cel mai mic continent, acoperind 10 180 000 de
kilometri ptrai sau 2% din suprafaa Pmntului, respectiv 6,8% din suprafaa terestr.
Din cele 50 de state ale Europei, Rusia este cel mai mare (att ca suprafa, ct i ca
populaie), n timp ce Vaticanul este cel mai mic.
Europa este al treilea cel mai populat continent dup Asia i Africa, cu o populaie de 731
de milioane de locuitori, reprezentnd 11% din populaia lumii; totui, potrivit estimrilor
Organizaiei Naiunilor Unite, ponderea Europei va scdea la 7% pn n 2050.
Europa, n particular Grecia Antic, este locul de natere al culturii vestice. Naiunile
europene au jucat, ncepnd cu secolul al XVI-lea, un rol predominant n politica mondial,
n special dup nceputurile colonialismului. ntre secolele al XVII-lea i al XX-lea, rile
europene au controlat Americile, cea mai mare parte din Africa, Australia i poriuni ntinse
din Asia.
n 1900, cota populaiei Europei din populaia lumii a fost de 25%. Schimbrile
demografice i cele dou rzboaie mondiale au condus la declinul dominaiei europene n
politica mondial, la mijlocul secolului al XX-lea, pe msur ce Statele Unite i Uniunea
Sovietic i sporeau influena. n timpul Rzboiului Rece, Europa a fost divizat de-a lungul
Cortinei de Fier ntre NATO, n partea de vest, i Pactul de la Varovia, n est. Integrarea
european a condus la fondarea Consiliului Europei i Uniunii Europene n Europa de Vest,
amndou extinzndu-i graniele spre est, dupa dezmembrarea Uniunii Sovietice, n 1991.

Numr i evoluia numeric a populaiei

nc de la Renatere, Europa a avut o influen major n cultura, economia i micrile sociale din
ntreaga lume. Cele mai importante invenii i au originea, n principal, n Europa i Statele Unite.
Demografia Europei e important nu numai din punct de vedere istoric, ct mai ales din cel al
nelegerii actualelor relaii internaionale i probleme de ordin social-economic.
n 2005 populaia Europei a fost estimat la 731 de milioane de locuitori de ctre Naiunile Unite,
care reprezint puin peste a noua parte din populaia lumii. Cu un secol n urm, Europa adpostea
aproape un sfert din populaia lumii. Populaia Europei a crescut n ultimul secol, dar n alte zone
ale lumii (n special n Africa i Asia) populaia lumii a crescut ntr-un ritm mult mai alert. Potrivit
proieciei populaiei realizat de ONU, populaia Europei va suferi un declin pn la 7% din
populaia planetei n 2050, sau 653 de milioane de locuitori (varianta medie, variantele cele mai
ridicate i sczute fiind de 777 de milioane, respectiv, 556 de milioane). n acest context,
discordane importante exist ntre regiuni privind rata fertilitii.

Din secolul III pn n 1759 a avut loc o cretere lent; Europa avea 40 de milioane de locuitori n
secolul al III-lea, 80 de milioane de locuitori n 1500 i 140 de milioane de locuitori n 1759.
Creterea lent a fost cauzat de epidemii, invazii ale popoarelor migratoare, rzboaie, lipsa
resurselor alimentare datorit recoltelor sczute.
Creterea evident a populaiei n condiiile exploziei demografice a fost declanat de Revoluia
Industrial din Anglia, Frana, Germania i rile de Jos, de progresele n domeniul medical, de
creterea nivelului de trai: n secolele al XIX-lea i al XX-lea, populaia Europei a crescut de la 203
milioane de locuitori la 408 de milioane de locuitori, pentru ca n 2011 s se nregistreze 738 271
800 de locuitori. Dup 1950, ritmul de cretere al populaiei s-a redus, apropiindu-se de valoarea 0
n ultimii ani. Din populaia total a Europei actuale, circa 500 729 000 de locuitori aparin Uniunii
Europene, care include n prezent 28 de state membre.

Structura pe sectoare de activiti

Populatia activa cuprinde totalitatea persoanelor care executa in mod obisnuit o activitate
profesionala. In consecinta, populatia activa cuprinde toate persoanele care desfasoara o activitate
economica retribuita dar si populatia aflata in cautarea unui loc de munca. Include salariatii,
muncitorii independenti, somerii inregistrati la ultimul recensamant, tinerii in cautarea primului
loc de munca, muncitorii sezonieri si persoanele cu activitate temporara. Nu intra in categoria
persoanelor active: studentii, menajerele, pensionarii si persoanele intretinute in intregime de altii.
In cadrul populatiei active se disting doua categorii: populatia activa ocupata si populatia activa
neocupata.
a. Populatia activa ocupata populatia de 16 ani si peste care are un loc de munca,
producatoare de bunuri sau servicii, in scopul obtinerii unor venituri (populatia angajata
efectiv intr-o activitate productiva);
b. Populatia activa neocupata persoanele care nu au un loc de munca, sunt fara ocupatie,
someri, aflate in cautarea unui loc de munca.

Populatia inactiva populatia care nu exercita o activitate aducatoare de venituri si care se afla sub
sau peste varsta de munca. Configuratia structurii demografice determina ponderea populatiei
active din cea totala. Rolul activilor in societate este esential pentru ca acestia sustin economic si
populatia inactiva (elevi, studenti, pensionari etc.).
O populatie imbatranita reduce numarul activilor, influentand negativ dezvoltarea economica, in
timp ce o populatie tanara constituie un rezervor de forta de munca, care impulsioneaza cresterea
economiei. De exemplu, in tarile in curs de dezvoltare, intre anii 1950-1990, numarul activilor a
crescut cu 1 miliard de persoane, tendinta ce va continua si in viitor.

In general, populatia activa este implicata in trei sectoare de activitate (C. Clark, 1964):

primar grupeaza activii din agricultura, piscicultura, silvicultura;

secundar industrie si constructii;

tertiar servicii (comert, transport, administratie, finante-banci, educatie, ocrotirea sanatatii).

Ponderea activilor pe cele trei sectoare sugereaza nivelul de dezvoltare economica:

tarile subdezvoltate sunt caracterizate de dominanta activitatii agricole,

tarile dezvoltate sunt caracterizate de tertializarea economiei.

5

Contrastele sunt evidente: activii din agricultura concentreaza in unele tari africane sau asiatice
peste 75% din populatie; in schimb in tarile dezvoltate (ex.: SUA, Marea Britanie) sub 5%; in
compensatie, activitate de servicii antreneaza peste 10% din activii tarilor subdezvoltate si peste
60% in cele dezvoltate.

populatia in varsta de munca, se considera populatia cuprinsa intre anumite limite de

varsta, considerate de legislatia diferitelor tari, cand omul prin statutul varstei sale, poate fi
apt pentru munca;
populatia apta de munca, se considera acea populatie in varsta de munca si care dispune de
aptitudini fizice si mentale respective. In mod practic pentru obtinerea acestui indicator din
numarul populatiei in varsta de munca, se scade populatia inapta, adica invalizii de gradul I
si II;
populatia activa disponibila, se considera populatia apta de munca care lucreaza efectiv,
este cuprinsa in formele institutionale de pregatire a unei profesii sau a satisfacerii unor
obligatii sociale sau in somaj temporar, in mod practic din populatia apta de munca se scade
populatia care din diferite motive nu solicita prestarea unei anumite activitati sociale in
cadrul unui loc de munca;
populatia activa reprezinta efectiv populatia ocupata precum si populatia neocupata,
somerii. Din punctul de vedere al calculului economic, acest indicator se obtine prin
scaderea din populatia activa disponibila, a somerilor;
populatia ocupata, este populatia angajata in unul din sectoarele economiei nationale. Acest
indicator se poate obtine prin calcul, deducand din populatia activa, numarul somerilor;
populatia ocupata in ramurile productiei si a serviciilor civile, cuprinde populatia ocupata,
mai putin acea parte a populatiei care lucreaza in domeniul militar sau al ordinii publice;
populatia inactiva, care cuprinde populatia care nu participa, din diferite motive la vreun fel
activitate din sectoarele sociale (elevii si studentii de la cursurile de zi, casnice, pensionari).

Sectorul primar
Ponderea populatiei si importanta acestui sector variaza la nivel mondial in functie de gradul de
dezvoltare economica. In tarile subdezvoltate, populatia ocupata in agricultura reprezinta peste
50% (ex.: Mali 90%, Afganistan 80%, Indonezia 77% etc.).In tarile in curs de dezvoltare, ponderea
scade pana la sub 50% in America Latina si Orientul Apropiat sau sub 25% in unele tari din sudul si
estul Europei. In tarile dezvoltate ponderea populatiei din sectorul primar scade sub 12%, in
America de Nord si Europa Occidentala (Suedia 6%, Belgia 5%, SUA si Marea Britanie 4%).
Ponderea populatiei ocupate in agricultura este un important indicator al gradului de dezvoltare
economica, in corelatie cu PIB/loc. In consecinta, tarile dezvoltate au o pondere scazuta spre
deosebire de tarile lumii a III-a, care au o pondere ridicata. Scaderea numarului persoanelor din
sectorul primar se datoreaza atat cresterii productivitatii prin mecanizarea agriculturii cat si
veniturilor mai mari obtinute in celelalte sectoare de activitate.
6

Sectorul secundar cuprinde populatia ocupata in industrie si constructii.

In tarile dezvoltate, acest sector depaseste 30% din populatia activa. In ultimele decenii insa,
ponderea populatiei din sectorul secundar a scazut, datorita predominantei activitatii industriale ce
necesita importurile de capital, activitatii de cercetare, adica o forta de munca redusa numeric, dar
cu o inalta calificare si tehnologie avansata. In consecinta, ponderea populatiei in sectorul secundar
nu constituie un indicator al nivelului de dezvoltare. In tarile subdezvoltate, ponderea populatiei
ocupate in acest sector este redusa, desi procesul de industrializare a inceput sa se manifeste si aici;
aceasta variaza intre 1% in Asia de Sud si Sud-Est (Mali 1%, Camerun 2%, India si Thailanda
7%) si peste 30% in Hong Kong si Republica Africa de Sud 39%, Singapore 30%.

Sectorul tertiar este cel mai eterogen, cuprinzand atat activitati simple (ex: casnice) cat si
moderne si complexe sau de cercetare. Forta de munca poate fi fara calificare sau analfabeta
(pentru muncile fizice), sau de cea mai inalta calificare si nivel de educatie. Trasatura fundamentala
a acestui sector: NU furnizeaza bunuri ci SERVICII, rolul lui fiind de a gestiona, a educa, a
ingriji, a distra, a informa. Ponderea populatiei in sectorul tertiar a fost influentata de gradul de
dezvoltare economica, sociala si politica a statelor. In tarile dezvoltate, bogate (ex.: Suedia, Franta,
SUA), ponderea populatiei in acest sector depaseste 60%. In statele in tranzitie economica din
Europa, conducerea comunista considera acest sector neproductiv si in consecinta, a mentinut
ponderile scazute. Dupa 1989, s-au inregistrat cresteri semnificative: 35% in Ungaria, 33% in Rusia,
30% in Polonia.
Divizarea populatiei in trei sectoare de activitate, i-a permis lui P. Claval (1974), evidentierea a trei
stadii de evolutie socio-economica a populatiei:
a. Stadiul primar (traditional) caracteristic statelor subdezvoltate din Africa Centrala,
Magreb. Orientul Apropiat, Asia de Sud si Sud-Est si America Latina.
b. Stadiul secundar (industrial) caracteristic statelor in tranzitie economica din Europa
Centrala si Estica, Sud-Estul Asiei si America de Sud.
c. Stadiul tertiar (post industrial) caracteristic tarilor dezvoltate din Europa de Nord si de
Vest, SUA si Canada.

Tendintele actuale de dezvoltare a oraselor si satelor, demonstreaza clar ca impartirea actuala a

activitatilor in cele trei sectoare nu mai corespunde pe deplin cerintelor, realitatilor. In prezent, in
tarile dezvoltate se manifesta o tendinta noua, si anume cresterea considerabila a sectoruluin
tertiar, acesta plasandu-se pe locul I, precum si o puternica diversificare a lui: sectorul Quaternar;
apare astfel o noua geografie geografia serviciilor. De aici necesitatea redefinirii populatiei pe
sectoare de activitate si introducerea unor metode adecvate noilor tendinte.

Densitatea populaiei

66 de loc/km este media densitii europene, cu variaii pe ntinsul su;

peste 300 loc/km n partea nord-vestic a marilor aglomeraii urbane din Olanda, Belgia,
regiunea Rhin Ruhr, regiunea Middlands i Londra, nordul Italiei;
peste 100 loc/km n preajma metropolelor;
ntre 50 i 100 loc/km n Europa Central i Europa de Vest;
sub 50 loc/km n Europa de Sud, Europa de Nord i Europa de Est.

Spor natural
Diferena dintre natalitate i mortalitate compune sporul natural, care n Europa se apropie de
valoarea 0, plasnd continentul ntr-o situaie de dramatism demografic.
Rata natalitii prezint valori ridicate n anumite rii ale Europei de Vest i Sudice: Islanda,
Irlanda, Albania, i valori sczute n ri ale Europei de Est i Centrale: Ucraina, Rusia, Ungaria,
Austria, Germania.
Astfel, bilanul natural (sporul natural) nregistreaz:
valori negative n Europa de Est i Central: Letonia (- 7), Ucraina (- 6,2), Rusia,
Belarus, Ungaria, Romnia etc.
valori constante n jurul valorii de 0, n Europa de Vest i de Nord
valori pozitive n Islanda, Irlanda, Albania, Andorra, Liechtenstein.
Sperana de via are o medie european ce depete 70 de ani, cu un maxim n Islanda de 83 de
ani, pentru femei i 79 de ani pentru brbai, i cu un minim n Rusia pentru populaia masculin de
56 de ani.
Micarea natural poate fi urmrit n timp prin evoluia populaiei.
sec. III sec. XVI, cretere lent a populaiei, de la 40 mil. la 80 mil.
la mijlocul sec. XVIII populaia atinge 140 mil. (ca urmare a debutului Revoluiei
Industriale)
sfritul sec. XIX, populaia atinge 400 mil. (mpreun cu mbuntirea condiiilor de trai)
2004, 725 de milioane, valoare ce anun stagnarea creterii demografice

Migraii

Factorul economic; Europa de Vest prezint condiii foarte bune de via

Factorul sanitar i educaional, stabilete traseul populaiei specializate ctre centrele
universitare i medicale dinspre Europa de Est i Central, ctre Europa de Vest
Factorul politic; n Uniunea European exist libera circulaie a populaiei ca principiu de
baz al acestei structuri politice

Se poate concluziona direcia mobilitii populaiei: de la E la V.

Structura rasial
Europa are o populaie care aparine rasei europene (europoid), ce prezint trei subgrupuri:
subgrupa scandinav, cu talie nalt, fa alungit, pr blond, ochi albatri
subgrupa mediteranean, cu talie medie, pr de culoare nchis, ten msliniu, ochi negri sau
cprui
subgrupa alpin, cu talie mic, pr nchis la culoare, fa rotunjit i ochi cprui.
Exist i enclave rasiale, precum laponii, evreii, africanii, romii i grupuri ale Asiei.

Structura lingvistic
Majoritatea limbilor vorbite pe ntinsul continental aparin limbilor din familia indo european,
care prezint urmtoarele grupe:
grupa romanic (latin): italian, spaniol, francez, portughez, romn
grupa germanic: germana, daneza, suedeza, norvegiana, islandeza, flamanda (olandeza),
engleza
grupa slav: polona, rusa, ucraineana, slovaca, ceha, srba, slovena, macedoneana, croata,
bulgara
grupa celtic: irlandeza, scoiana, galeza (welsh)
Alte limbi vorbite sunt din familia uralo altaic cu grupele:
grupa finic: finlandeza, estona, laponeza
grupa ungric: ungara
grupa altaic: vorbit de ttarii de pe Volga i gguzii din rep. Moldova

Structura confesional
Europa aparine religios cretinismului, cu cele patru ramuri:
cretinismul catolic, n Europa de Vest i de Sud
cretinismul ortodox, n Europa de Est
protestani, n Europa Central i de Nord
neoprotestani (baptiti i adventiti)
Alte religii au caracter local, precum islamul i cultul mozaic.

Structura pe sexe i pe vrst

Se observ o ponderea mai mare a persoanelor de sex feminin i un proces de mbtrnire a
populaiei prin creterea ponderii populaiei vrstnice (peste 61 de ani) n detrimentul populaiei
tinere (0 20 de ani). Aceasta face ca piramida vrstelor s prind form de fus sau, n anumite
situaii, s se ntoarc.