UNIVERSITATEA POLITEHNIC BUCURETI

FACULTATEA: INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

MASTER: INGINERIA I MANAGEMENTUL SISTEMELOR BIOTEHNICE

2004

www.ro-referate.ro

1. INTRODUCERE
n contextul preocuprilor actuale de implementare a unor sisteme
ale calitii, potrivit standardelor din familia ISO, auditul este considerat
un instrument esenial pentru realizarea obiectivelor intreprinderii, in acest
domeniu.
Scopul principal al auditului calitii este de a evalua aciunile
corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de
mbuntire

a sistemului calitii intreprinderii, a proceselor sale, a

produselor si serviciilor pe care le ofer.

Pe de alt parte, certificarea sistemelor calitii, a crei importan a
crescut in ultimii ani, presupune efectuarea unor audituri ale acestor
sisteme, in raport cu Standardele Internationale si Europene, aplicabile in
domeniu.
n domeniul managementului calitii, termenul de audit este utilizat
n sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor unei
intreprinderi sau a sistemului calitii n ansamblu.
Standardul ISO 8402 defineste auditul calitii ca reprezentnd
o examinare sistematic i independent, efectuat pentru a
determina dac activitile si rezultatele lor, referitoare la
calitate, corespund dispozitiilor prestabilite, dac aceste
dispoziii sunt efectiv implementate si corespunztoare pentru
relizarea obiectivelor.
n prezent, aceast definiie este cea mai larg acceptat.
Un program de audit poate include unul sau mai multe audituri in
funcie de mrimea, natura i complexitatea organizaiei care urmeaz a fi
auditat. Aceste audituri pot avea o diversitate de obiective i pot de
asemenea s includ audituri comune sau combinate
Un program de audit include de asemenea toate activitile necesare
www.ro-referate.ro

pentru planificarea i organizarea tipurilor i numrului de audituri,

precum i pentru furnizarea resurselor pentru desfurarea eficace i
eficient a acestora n cadrul intervalului de timp specificat.
O organizaie poate stabili mai mult de un program de audit.

2. TERMINOLOGIE

www.ro-referate.ro

Produs,

este definit ca rezultat al unui proces.

Proces,

este definit ca ansamblu de activiti corelate sau

n interaciune care

transform elementele de

intrare n elemente de ieire.

Calitate,

msura n care un ansamblu de caracteristici

intrinseci ndeplinete cerinele.

Satisfacia
Clientului,

percepie a clientului despre msura n care

cerinele clientului au fost ndeplinite.

Sistem,

ansamblu de elemente corelate sau n interaciune

Sistem de
management,

prin care se stabilesc politica i obiectivele i prin

care se realizeaz acele obiective

Sistem de
management
al calitii,

prin care se orienteaz i se controleaz o

organizaie n ceea ce privete calitatea.

Politica
referitoare
la calitate,

intenii i orientri generale ale unei organizaii

referitoare la calitate aa cum sunt exprimate oficial
de managementul de la cel mai nalt nivel

Obiectiv al
calitii,

ceea ce se urmrete sau spre care se tinde,

referitor la calitate.

Managementul

www.ro-referate.ro

calitii,

activiti coordinate pentru a orienta i a controla o

organizaie n ceea ce privete calitatea

Controlul
calitii,

parte a managementului calitii concentrat pe

ndeplinirea cerinelor referitoare la calitate

Asigurarea
calitii,

concentrat pe furnizarea ncrederii c cerinele

referitoare la calitate vor fii ndeplinite

Organizaie,

grup de personae i facilitti cu un ansamblu de

responsabiliti, autoriti i relaii.

Client,

organizaie sau persoan care primete un produs.

Furnizor,

organizaie sau persoan care furnizeaz un produs.

Procedur,

mod specificat de efectuare a unei activiti sau a

unui process.

Caracteristic
a calitii,

caracteristic intrinsec a unui process sau sistem

referitoare la o cerin.

Conformitate,

ndeplinirea unei cerine.

Neconformitate,

nendeplinirea unei cerine.

Corecie,

aciunea de eliminare a unei neconformiti

detectate.

Document,

informaie mpreun cu mediul sau support.

Specificaie,

document care stabilete cerine.

Planul calitii,

document care specific ce proceduri i resurse

associate trebuie aplicate, de cine i cnd pentru un
anumit proiect, produs sau contract.

Inspecie,

www.ro-referate.ro

evaluare a conformitii prin observare i judecare

nsoite dup caz, de msurare, ncercare sau

comparare ca un calibru.
Verificare,

confirmare, prin furnizare de dovezi, c au fost

ndeplinite cerinele specificate.

Validare,

confirmare, prin furnizarea de dovezi obiective c

au
fost ndeplinite cerinele pentru o anumit
utilizaresau o aplicare intenionate.
Analiz,

activitate de a determina potrivirea, adecvarea, i

eficacitatea subiectului n cauz n ceea ce privete
ndeplinirea obiectivelor stabilite.

Audit,

proces sistematic, independent i documentat n

scopul obinerii de dovezi de audit i evaliuarea lor
cu obiectivitate pentru a determina msura n care
sunt ndeplinite criteriile de audit.

Program
de audit,

ansamblu de unul sau mai multe audituri planificate

pe un anumit interval de timp i orientate spre un
scop anume.

Criterii de audit,

ansamblu de politici, proceduri sau cerine utilizate

ca o referin.

Dovezi de audit,

nregistrri declaraii ale faptelor sau alte informaii

care sunt relevante n raport cu criteriile de audit i
verificabile.

Constatri ale
auditului,

rezultatele evalurii dovezilor de audit colectate, n

raport cu criteriile de audit.

www.ro-referate.ro

Concluzii ale
auditului,

rezultatele unui audit furnizate de echipa de audit,

dup luarea n considerare a obiectivelor auditului
i a atuturor constatrilor de audit.

Clientul auditului

organizaie sau persoan care solicit un audit.

Auditat,

organizaie care este auditat.

Auditor,

persoan care are competena de a efectua un audit.

Echip de audit,

unul sau mai muli auditori care efectueaz un

audit.

Expert tehnic,

<audit> persoan care furnizeaz cunotiine sau

experien profesional specific n legtur cu
subiectul auditat.

www.ro-referate.ro

3.CADRUL CONCEPTUAL SI METODOLOGIA

AUDITULUI
3.1.Elemente de definire a auditului calitii
n domeniul managementului calitii, termenul de audit este utilizat
in sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor unei
intreprinderi sau a sistemului calitii in ansamblu.
Standardul ISO 8402 defineste auditul calitii ca reprezentnd o
examinare sistematica i independent, efectuat pentru a
determina dac activitile si rezultatele lor, referitoare la
calitate,

corespund

dispozitiilor

prestabilite,

dac

aceste

dispoziii sunt efectiv implementate si corespunztoare pentru

relizarea obiectivelor. In prezent, aceast definiie este cea mai larg
acceptata.
Auditurile calitii reprezint, prin urmare, examinri "sistematice"
ale activitilor si rezultatele acestora, referitoare la calitate, fiind
planificate si programate in funcie de natura si importana activitilor
respective. Ele sunt, pe de alt parte, examinri "independente ", n sensul
c trebuie conduse persoane care nu au responsabilitati directe in
domeniile

auditate.

Prin auditurile calitii se evalueaz:

sistemul calitii intreprinderii in ansamblu sau elemente

ale
acestuia;

procesele intreprinderii;
rezultatele proceselor (produse, servicii).
Aceasta evaluare se realizeaz in raport cu "dispoziiile prestabilite
(standardele

aplicabile,

manualul

calitii,

proceduri,

instruciuni,

specificaii tehnice etc.), pentru a stabili in ce masur ele sunt respectate.

www.ro-referate.ro

Auditul calitii nu se rezuma, ins, numai la stabilirea acestei

corespondente, ci urmrete evaluarea eficacitii dispozitiilor in realizarea
obiectivelor propuse in domeniul calitii.
Pe baza rezultatelor auditului calitii vor fi definite aciunile
corective necesare. Aceste actiuni au in vedere identificarea si eliminarea
cauzelor neconformitatilor constatate, in scopul prevenirii repetarii lor.
Aciunile corective pot implica modificari in proceduri si in sistemul
calitii, astfel nct sa se asigure mbuntirea calitii in fiecare din
etapele traiectoriei produsului.
Nu trebuie confundat auditul cu activitile de supraveghere a
calitii, sau cu cele de inspecie, care au ca scop inerea sub control a unui
proces, respectiv acceptarea unui anumit produs.
Eficacitatea auditurilor calitii depinde foarte mult de competena si
experiena auditorilor. Prin auditor (in domeniul calitii) se nelege o
persoan care are calificarea necesar pentru a efectua audituri ale calitii.
El trebuie s fie autorizat pentru efectuarea unui anumit audit.

3.2. Obiectivele generale ale auditului calitii

Auditul calitii poate fi efectuat in urmtoarele scopuri principale:
evaluarea conformitii

proceselor si rezultatelor acestor procese

(produse, servicii) cu un anumit standard sau cu un alt document

normativ;
evaluarea conformitii unor elemente ale sistemului calitii, sau a
sistemului in ansamblu, cu cerinele specificate;

evaluarea

eficacitii

sistemului

calitii

intreprinderii

privind

realizarea obiectivelor stabilite;

identificarea punctelor critice, surse ale deficientelor, in desfurarea
activitilor din intreprindere;

www.ro-referate.ro

 iniierea msurilor corective si de mbuntire necesare, privind

procesele si rezultatele acestor procese (produse, servicii);
urmrirea aplicrii msurilor corective si de mbuntire stabilite.
O intreprindere poate hotr, prin urmare, efectuarea unor audituri
periodice pentru a stabili dac produsele in curs de fabricaie, sau cele noi,
corespund cerinelor specificate (in standarde sau in alte documente
normative) si pentru a evalua n ce masur procesele sunt inute sub
control.
Pe de alt parte, auditurile pot fi efectuate pentru evaluarea
sistemului calitii intreprinderii, n raport cu un anumit standard sau
pentru a verifica dac acest sistem este implementat si satisface n mod
constant cerinele prestabilite.

Prin

auditul

calitii

intreprinderea

urmrete, de asemenea, identificarea punctelor critice, in vederea

reducerii costurilor referitoare la calitate, ca i supravegherea aplicrii
msurilor corective stabilite.
Pe baza rezultatelor auditurilor pot fi mai bine fundamentate
aciunile de mbuntire a calitii proceselor, produselor si a sistemului
calitii mtreprinderii. n masura n care aceste audituri sunt corect
planificate i programate, innd seama de natura si importana
activitilor , i sunt efectuate de auditori calificai, se poate ajunge la
micorarea continu a abaterilor i implicit la cresterea gradului de
satisfacere a cerintelor.

www.ro-referate.ro

3.3. Tipuri de audituri ale calitii

Prin auditurile calitii pot fi evaluate produse, servicii, procese sau
sistemul calitii unei intreprinderi. In funcie de obiectul lor, auditurile
calitii sunt de trei tipuri fig. 3.3.1.):
auditul calitii produsului/serviciului;
auditul calitii procesului;
auditul sistemului calitii.

Fig. 3.3.1. Tipuri de audituri ale calitii, n funcie de obiectul

lor
Pe de alt parte, auditurile calitii pot fi efectuate n scopuri interne
sau externe. n mod corespunztor, deosebim audituri interne si externe ale
calitii (fig. 3.3.2.).

Fig.
3.3.2.
Tipuri
de

audituri ale calitii, n funcie de scopul lor

www.ro-referate.ro

Auditurile interne ale calitii au ca scop evaluarea actiunilor

corective sau de mbunatire necesare, n cadrul propriei organizaii. Ele
sunt efectuate de intreprinderea nsi, fiind denumite audituri "prima
parte" (first part audits).
De regul, aceste audituri reprezint o combinaie ntre auditul
calitii

produsului/serviciului,

procesului

si

sistemului

calitii

intreprinderii.
Auditurile externe ale calitii au ca scop principal obinerea unei
dovezi privind capacitatea furnizorului de a asigura obinerea calitii
cerute. Ele sunt efectuate si n vederea nregistrrii (certificrii) sistemului
calitii unei intreprinderi.
Auditurile externe, efectuate de beneficiari ai intreprinderii prin
auditori proprii, in scopul evalurii sistemului calitii acestuia, sunt
denumite audituri "secunda parte" (second-part audits).
Auditurile externe , efectuate de un organism neutru, la cererea
intreprinderii care dorete auditarea sistemului calitii sau la cererea unei
alte pri (beneficiar al intreprinderii sau un organism independent) sunt
denumite audituri "terta parte" (third-part audits).

www.ro-referate.ro

3.4. Metodologia auditului sistemelor calitii

Standardul international ISO 10011 stabileste principiile, criteriile,
practicile de baza si furnizeaza linii directoare pentru planificarea,
efectuarea si documentarea auditului sistemelor calitii.
De asemenea, prevede criteriile minime cerute pentru calificarea
auditorilor si liniile directoare pentru managementui programelor de audit.
Acest standard a fost adoptat si de ara noastr ca standard national.
Potrivit prevederilor sale, efectuarea unui audit al sistemului calitii
presupune parcurgerea urmtoarelor etape: declanarea, pregtirea si
realizarea

auditului,

elaborarea

documentelor

acestuia,

ncheierea auditului i urmrirea implementrii aciunilor

corective.
a) Declansarea auditului presupune stabilirea obiectului auditului,
frecventei acestuia si examinarea preliminar (prin auditul de
preevaluare).
Obiectul auditului este stabilit de client. Clientui stabileste, standardele
sau documentele de referinta pentru efectuarea auditului sistemului
calitii.
Frecventa auditurilor este stabilit tot de ctre
eventualele

modificri

importante

intervenite

client. n funcie de
in

managementul

intreprinderii, , de modificrile aduse n mod direct sistemului etc

Examinarea preliminar (auditul de preevaluare) consta in analiza
documentatiei referitoare la metodele utilizate de ctre cel auditat pentru
satisfacerea cerintelor sistemului calitii. Principalul document analizat
este manualul calitii, sau un document echivalent cu acesta.

www.ro-referate.ro

b)Pregtirea auditului presupune elaborarea unui plan de audit,

organizarea echipei de audit si stabilirea documentelor de lucru, care vor fi
utilizate pe parcursul desfur rii auditului.
Planul de audit trebuie aprobat de client si comunicat auditorilor i celui
auditat.
Organizarea echipei de audit. Responsabilitatea generala a auditului
revine responsabilului de audit ("lead auditor").Responsabilul de audit
stabilete atribuiile fiecrui auditor din cadrul echipei de audit, pe
elemente ale sistemului calitii, sau pe comparimentele intreprinderii.
Echipa de audit poate cuprinde i experti, specialiti in domeniul respectiv,
auditori in curs de formare sau observatori.
Stabilirea documentelor de lucru. Pentru facilitarea desfaurrii
auditului i pentru consemnarea si raportarea concluziilor pot fi utilizate
urmtoarele

tipuri de documente: liste de verificare, pentru evaluarea

fiecrui element al sistemului calitii (elaborate, de regul, de auditorul

desemnat pentru auditarea acestor elemente); formulare pentru raportarea
observatiilor auditorului; formulare pentru documentarea dovezilor care
vor servi la fundamentarea concluziilor finale ale auditorilor etc.
c) Efectuarea auditului presupune parcurgerea a trei etape: reuniunea
de deschidere, examinarea propriu-zis a elementelor sistemului calitii
si reuniunea de incheiere a auditului,
Reuniunea de deschidere are loc in urmtoarele scopuri: prezentarea
membrilor echipei de audit conducerii intreprinderii auditate, discutarea
obiectivelor si domeniului de aplicare al auditului, prezentarea succint a
metodelor si procedurilor care vor fi utilizate pentru efectuarea auditului,
determinarea sistemului oficial de comunicare ntre echipa de audit si cel
auditat, confirmarea asigurrii mijioacelor si facilitilor necesare efecturii
auditului, confirmarea datei la care va avea loc reuniunea de ncheiere,
www.ro-referate.ro

precum si reuniunile intermediare ale echipei de audit cu conducerea

intreprinderii, clarificarea detaliilor planului de audit.
Examinarea sistemului calitii, sau a unor elemente ale acestuia,
presupune culegerea dovezilor si formularea observatiilor auditorilor.

Culegerea

dovezilor

se

realizeaza

prin

analiza

documentelor,

chestionarea personalului implicat n domeniul auditat si prin observarea

direct a desfaurrii activitilor in domeniul respectiv.
Observaiile auditorilor, formulate dup auditarea tuturor activitilor ,
sunt analizate de echipa de audit, pentru a se stabili care din ele vor fi
raportate ca neconformiti. Aceste neconformiti trebuie sa fie
documentate clar si concis i demonstrate pe baza unor dovezi
corespunztoare. Identificarea neconformitilor se realizeaz n raport cu
cerinele specificate n standard sau n alte documente de referint ale
auditului.

3.5. Stabilirea documentelor de lucru ale auditului sistemelor

calitii
Pentru desfurarea corespunztoare a auditului sistemelor calitii
se recomand utilizarea unor documente de lucru.
Totui, nu trebuie czut in capcana utilizrii unui numr prea mare
de asemenea documente, care ncetinesc auditul.
Auditorul ef poate avea documente de lucru ntr-un format standard,
pentru a controla cadrul general al desfurrii auditului. Forma acestor
documente de lucru nu este importan . Conteaz mai mult ca ele s fie
eficiente i subordonate procesului de audit.
Pentru facilitarea desfurrii auditului i pentru consemnarea si
raportarea concluziilor pot fi utilizate urmtoarele tipuri de documente:

www.ro-referate.ro

 liste de verificare / chestionare de audit, utilizate pentru evaluarea

sistemului calitii / zonei auditate;
formulare pentru raportarea observaiilor auditului;
formulare pentru documentarea dovezilor de susinere a concluziilor la
care au ajuns auditorii.
Documentele de lucru trebuie astfel concepute nct

sa nu limiteze

activitile sau investigatiile suplimentare, care pot deveni necesare pe

parcursul desfurrii auditului.

3.6. Liste de verificare

Dintre documentele de lucru o atenie deosebit trebuie acordat elaborrii
listelor de verificare / chestionarelor de audit.
Prin lista de verificare se nelege un chestionar detaliat pe care l
folosete auditorul n zona auditata. Acest document cuprinde toate
ntrebrile posibile, referitoare la zona respectiv.
Chestionarul rezolva o parte din obiectivele auditului, dar i poate
reduce eficiena. O list de verificare prea detaliat poate deveni o piedic
in desfur-area corespunzatoare a auditului.
Listele de verificare / chestionarele de audit se pot intocmi luand in
considerare:
standardul de referin;
rezultatele auditurilor anterioare;
deficienele constatate in ceea ce priveste calitatea;
prioriti stabilite de conducere;
documentele sistemului calitii;
alte documente ale organizaiei;
consideratii ale auditorilor, bazate pe propriile cunotine, experien,
evaluri preliminare etc.
www.ro-referate.ro

Un ghid bun pentru pregatirea listelor de verificare / chestionarelor

de audit const n a gndi n termeni ca: "ce s vd?" "ce s caut?".
ntrebrile fundamentale sunt: ce?, cum?, unde?, cnd?, cine?, de ce?
Nu trebuie s se piard din vedere c, prin utilizarea listelor de
verificare, trebuie s se obtin dovezi obiective.
Un alt aspect, care trebuie avut n vedere la elaborarea listelor de
verificare / chestionarelor de audit, const n aceea c prin ntrebrile
formulate, auditorul trebuie sa afle cum vor proceda comparimentele
atunci cnd n sistemul calitii apar disfuncionalitti pentru a menine
cursul normal al activitilor .
Listele de verificare bine intocmite au urmtoarele avantaje:
permit auditorilor s fie bine informai cu privire la obiectivele si
cerinele zonei auditate;
permit auditorului ef s evalueze activitatea de pregtire a auditului,
desfurat de ceilali membri ai echipei;
ajut auditorii s mentin sub control "ritmul" auditului;
sunt utile n cazul redistribuirii sarcinilor ntre membrii echipei de
audit;
asigur o nregistrare corespunztoare a domeniilor i activitilor
specifice, investigate in timpul auditului.
3.7. Aide memoires
S presupunem c se auditeaz sistemul calitii unei organizatii,
urmrindu-se implementarea i eficiena acestui sistem.
De regul, sistemul calitii este definit prin manualul calitii. Acest
document este folosit de auditor pentru evaluarea sistemului calitii. Cel
mai eficient "aide-memoires" pe care l poate utiliza auditorul este, prin
urmare, chiar cuprinsul manualului calitii.

www.ro-referate.ro

Se recomand ca, in faza pregatirii auditului, auditorul sa se asigure

ca sistemul definit in manual este complet si apt sa permita realizarea
obiectivelor organizatiei in domeniul calitii.
Atunci cand se evalueaza conformitatea sistemului calitii cu
standardul de referinta, acest standard va constitui "lista de verificare"
utilizata de auditor.
Auditorul poate, insa, sa-si elaboreze propriul "aide-memoire", dar care nu
trebuie sa fie foarte detaliat, ci sa cuprinda numai aspectele importante.
Un auditor, cand isi planifica auditarea unei zone si isi intocmeste
lista de verificare sau aide-memoire-ul, trebuie sa aiba in vedere faptul ca
fiecare interviu ar trebui sa cuprinda mtrebari cu privire la urmtoarele
patru aspecte de baza:
persoane - responsabilitati si autoritate, cerinte de instruire;
proceduri - sunt disponibile, acopera activitatea auditata, se aplica in
practica;
echipamente - sunt cele specificate in proceduri, necesita manuale de
utilizare, sunt acestea disponibile;
produse fi materiale - sunt cele specificate in proceduri, corespunzator
identificate si cu stadiul inspectiilor identificat corespunzator.
In zonele cheie trebuie sa se aiba in vedere urmarirea feedback-ul, adica sa
se verifice dac initiatorul unei actiuni primeste un raspuns.
n continuare, sunt prezentate cateva exemple de intrebri de baza si
documente care ar putea fi analizate pentru a obtine dovezi obiective prin
care sa se verifice raspunsul dat cu ajutorul auditului sistemului calitii.
Seful unui compartiment
ce activitati desfaoar comprimentul al carui ef sunteti?
care sunt responsabilitile dumneavoastr?

www.ro-referate.ro

Pentru a verifica rspunsurile, auditorul trebuie sa examineze

sectiunea din manualul calitii care prezint responsabilitile si s verifice
procedurile compartimentale.
Compartimentul aprovizionare cum comandati produsele?
Pentru a verifica raspunsurile auditorul trebuie sa examineze:
procedurile compri mentului aprovizionare;
cateva referate de aprovizionare si comenzi de aprovizionare;
specificaii le de aprovizionare corespunzatoare;
lista subcontractantilor acceptati;
modul in care este trecut pe lista un nou subcontractant.
Operatorii Puteti sa prezentai activitatea pe care o desfurai?
Pentru a verifica raspunsurile auditorul trebuie sa verifice:
instructiunea de lucru, planul calitii sau desenul, aplicabile;
disponibilitatea si stadiul confirmarii metrologice pentru fiecare
echipament de inspectie, masurare si incercare utilizat;
materialele necesare pentru activitatea auditata, fisa de post a
operatorului.
Inspectorii CTC cum verificati conformitatea produselor?
Pentru a verifica raspunsurile, auditorul trebuie sa verifice:
planul calitii, instructiunea de inspectie a produsului respectiv sau
tehnologia corespunzatoare;

disponibilitatea si stadiul confirmarii metrologice pentru fiecare

echipament de inspectie, masurare si incercare utilizat;

cum selectioneaza inspectorul numarul de produse inspectate si dac
acest mod corespunde cu ceea ce se cere.
Controlul documentelor Pe baza documentelor identificate, auditorul
trebuie sa verifice:
www.ro-referate.ro

 desenul / procedura originala, impreuna cu inregistrarile referitoare la

analiza si aprobarea;
modificarile / amendamentele care au fost mregistrate;
listele de distribuire si modalitatea de editare a documentelor amendate
si/sau anulate;
lista documentelor in vigoare;
dac formatui si modul de identificare a documentelor, cat si al editiei
lor sunt in conformitate cu cele precizate In procedurile referitoare la
controlul documentelor si al datelor.

3.8. Diagrama de flux a procesului de audit

Diagrama de flux ajuta auditorul sa observe ca auditul se desfasoara
sis-tematic si ca nu au fost omise etape importante. n fig. 3.8.1 se prezinta,
exem-plificativ, diagrama de flux pentru un audit, prin care se evalueaza
implementarea si eficienta sistemului calitii.
Din figura rezulta etapele procesului de audit de la colectarea datelor,
analiza si evaluarea lor pana la raportarea rezultatelor auditului.
Diagrama prezentata poate fi modificata pentru a se adapta la
cerin{ele clientului si ale auditului.

www.ro-referate.ro

Fig. 3.8.1. Diagrama de flux pentru un audit

www.ro-referate.ro

3.9. Alte documente de lucru

Fiecare echipa de audit isi poate stabili propriile documente de lucru.
consideram, totusi, ca cel putin urmtoarele documente de lucru ar trebui
luate n considerare:
la sosirea echipei de audit:
autorizarea auditului;
standardele sau alte specificaii de baza pentm audit;
planul de audit;
documente de lucru tipizate, care se folosesc in timpul auditului;
"aide-memoires", liste de verificare, diagrame de flux etc.
la edina de deschidere a auditului:
planul de audit;
once materiale de prezentare.
in timpul colectrii informaiilor:
standarde sau/si specificaii ;
"aide-memoires" sau liste de verificare;
fise de observatii;
in faza de analiz i evaluare:
fise de observatii (completate);
formulare pentru consemnarea neconformitatilor;
nregistrri, note de lucru;
la sedina de incheiere a auditului:
materiale de prezentare;
materiale care sustin afirmatiile echipei de audit;

www.ro-referate.ro

3.10. Tehnici de evaluare utilizate pe parcursul desfaurrii

auditului sistemelor calitii
Tehnicile de evaluare sunt utilizate pentru a obtine informatiile
necesare privind conformitatea sistemului calitii organizatiei auditate, cu
standardul de referinta.
Urmarind un plan logic, procesul de obtinere a dovezilor obiective se
simplifica si nu exist pericolul sa se omite unele zone, functii sau operatii.
Un astfel de plan logic ar trebui sa contina :

analiza manualului calitii, care identific politica referitoare la

calitate, obiectivele, responsabilitile i autoritatea personalului cu rol

esential in asigurarea calitii, altfel spus, modul de implementare a
sistemului de management al calitafii, in general;
analiza procedurilor de sistem si a celor de lucru, care detaliaz ce este
de facut, cum fi de ctre cine;
examinarea zonelor de lucru, a operaiilor si proceselor;
examinarea produsului realizat pentru a stabili conformitatea cu
instruc-tiunile de lucru documentate si cu desenele;
analiza disponibilitii resurselor (personal, materiale si echipamente)
in fiecare zona;
analiza modului de pastrare a documentatiei, a rapoartelor si
inregistrrilor;
formularea de intrebri pentru obinerea informaiilor necesare;
examinarea documentelor care confirm declaratiile facute i
verificarea informatiei obinute , atunci cand este cazul pe baza unui alt
document.

www.ro-referate.ro

3.11. Ascultarea activa

Ascultarea activa este o tehnica pe care ar trebui s-o invete si s-o
aplice in mod constant toti auditorii, aceasta fiind cheia comunicarii
eficiente. Ascultarea activa implica atat ascultarea propriu-zisa, cat si
corecta nelege re a tuturor mesajelor/semnalelor transmise de vorbitor.
Ascultarea activa este o tehnica pe care multi o considera dificil de utilizat
pentru ca ei:
nu-l lasa pe vorbitor sa-si urmeze ritmul si aud numai ce vor sau ce
asteapta ei sa auda;
reactioneaza prematur si / sau emotional;
permit divagatiile, care afecteaza capacitatea de concentrare;
se "dezacordeaza, dac subiectul devine dificil, din punct de vedere
emotional;
vorbesc prea mult.
Pentru dezvoltarea iscusintei de a asculta activ, un auditor trebuie:
- sa puna intrebari scurte si sa nu vorbeasca mai mult de 20% din timp
nealocat.
El trebuie sa-si aminteasca mereu ca atunci cand vorbeste nu afla nimic
despre auditat;
- sa nu-i fie frica de tacere - "da timp persoanei sa se gandeasca si lasa
tacerea
sa transmita interesul si nevoia de a spune mai mult";
- sa evite divagatiile si sa ncerce sa stopeze interventiile inoportune ale
altor persoane;
- sa formuleze intrebari deschise;
- sa sprijine pe vorbitor in exprimarea ideilor.

www.ro-referate.ro

3.12. Tehnici generale de interviu

Principalul mod in care auditorii pot obtine informatii cu privire la
functio-narea sistemului calitii este prin a adresa intrebari persoanelor
care desfasoara activitati in zona auditata. Facand acest lucru, ei isi
completeaza informatiile obinute

din materialele sense si ofera celor

auditati prilejul de a explica sistemele si metodele de lucru utilizate.

Totodata, se obtin informatii asupra modului in care cei auditati
inteleg si sustin sistemul calitii.
In fiecare zona auditata, auditorul formuleaza intrebari referitoare la
activitatea desfasurata, procedurile, documentatia utilizata, echipamentele
folosite si care este stadiul activitatii desfasurate.
In general, nu este posibil sa se analizeze totul, auditorul selectand un
numar de dovezi pentru a fi analizate.
La inceput, auditorii vor discuta despre sistemul calitii cu
responsabilul zonei auditate, dar nu se vor limita la acesta, ci vor contacta si
aiti angajati din zona respective.
Dac reprezentantul conducerii apreciaza ca intrebarile nu sunt bine
intelese, sau persoana intervievata nu este cea potrivita, atunci auditorul ii
poate solicita ajutorul pentru a gasi o formulare mai clara a intrebarii sau
pentru a identifica persoana autorizata sa raspunda.
Se recomanda folosirea intrebarilor deschise, la care nu se poate
raspunde cu "da" sau "nu" (de ex: "cum procedati cand se intampla acest
lucm?"). Trebuie avut grija in formularea acestor intrebari, pentru a obtine
exact

informatia

dorita,

deoarece

intrebarile

deschise

sunt

mari

consumatoare de timp.
Intrebarile inchise, adica acelea la care se poate raspunde cu "da" sau
"nu", ar trebui folosite mai rar si numai atunci cand trebuie clarificata o
neinte-legere, pentru ca raspunsul la asemenea intrebari poate ascunde

www.ro-referate.ro

unele informatii importante. intotdeauna, insa, trebuie sa se acorde atentie

tonului cu care se formuleaza intrebarea, astfel nct

sa nu para un

interogatoriu.
Folosind cele sase intrebari: ce?, de ce?, cand?, cum?, unde?, cine?
combinate cu altcineva" si dac "(de ex: "cum procedati dac ?";"cine
altcineva?") se obtin informatii esentiale pentru un auditor.
Alte doua formulari de baza sunt: "presupunnd c atunci ce?" "va
rog, aratai-mi".
Prezentam, in continuare, cateva recomandari privind utilizarea
acestor intrebari in timpul auditului.
"Ce?"
Este prima intrebare care se pune in procesul de colectare a
informatiilor. intrebarea "ce ?" permite compararea activitatii pe care
auditatui o descrie cu ceea ce se intampla in realitate, acest lucru ducand la
alte intrebari. Abia dupa ce s-a folosit "ce?" se va pune intrebarea "de ce?".
.

"De ce?"
Formularea acestei intrebari permite auditorului sa evalueze in ce

masura auditatui nelege

si isi indeplineste atributiile care-i revin.

Auditorul poate nelege ce activitati se desfasoara si care sunt obiectivele

activitilor respective.
"Cnd?"
Este usor de observat ca, dupa ce se afla "ce" si "de ce", se desfasoara
o anumita activitate, se simte nevoia de a sti cand si in cat timp se
indeplineste sarcina respective. Aceasta ordonare a intrebarilor in timpul
auditului poate fi omisa, de aceea chiar si un auditor experimentat trebuie
sa consulte lista sa de intrebari. De exemplu, este simplu sa se verifice ca o
anumita atributie a fost inteleasa si indeplinita, dar se poate uita sa se
intrebe dac ea a fost indeplinita la timp.
"Cum?"
www.ro-referate.ro

De obicei oamenii stiu ce fac, de ce si cand, dar sunt situatii in care nu

se acorda suficienta atentie si modului in care se face acest lucru. De
exemplu, este simplu sa se spuna "le-am spus sa faca asa", dar poate ei nu
au fost atenti sau nu au inteles ce au de facut. Este necesar sa se stabileasca
"cum" s-a facut, pentru a se observa dac cei care trebuiau sa faca un
anumit lucru nu au inteles (datele de intrare fiind incorecte) sau incomplete
sau nu au realizat ceva in mod intentional
Intrebarea "cum?" il va duce pe auditor la verificarea practica a
informatiilor aflate prin celelalte intrebari.
"Unde?"
Este important sa se determine unde se desfasoara activitile care
fac obiectui auditului. Aceasta intrebare poate sa-l conduca pe auditor intro zona care nu a fost luata in considerare sau care nu era cunoscuta.
"Cine?"
Auditorul trebuie sa identifice persoana care se ocupa de zona sau
activitatea care se auditeaza. Nu se fac presupuneri, ci se pun intrebari.

3.13. Recomandri privind desfaurarea auditului

Nu se recomanda utilizarea intrebarilor "capcana". Raspunsul la
aceste ntrebri este in detrimental auditorului. De aceea trebuie sa se
formuleze intrebari "oneste".
Trebuie evitate intrebarile:
de tipul "evident, fact analize periodice, nu-i asa?";
care contin observatii ascunse, astfel nct vorbitorul se simte pus la colt
(de

ex:

"sunteti

de

acord

ca

aceasta

este

responsabilitatea

dumneavoastra?". dac trebuie facuta o astfel de observatie, este bine sa fie

facuta impersonal);

www.ro-referate.ro

 care contin declaratii de opinie de felul "dac as fi fost in locul dumneavoastra, ......"sau "v-am spus ca voi gasi acest ...... "
Asemenea intrebari due la distrugerea oricarui raport de incredere
intre auditor si auditat. Telul auditorilor este de a obtine dovezi obiective
privind eficacitatea si eficienta sistemului intr-un mod politicos, amical dar
totusi profesional, si nu de a gasi greseli.
a) nelegerea intrebarii
In primul rand, auditorul trebuie sa formuleze intrebarea in mod clar,
astfel nct sa poata fi inteleasa de auditat. n al doilea rand, raspunsul
trebuie inteles de auditor.
Auditorul trebuie sa formuleze intrebarile avand in vedere
caracteristicile, activitatea si personalitatea celui chestionat. Confuziile pot
sa apara din neinte-legerea termenilor tehnici sau din exprimarea neclara.
De aceea auditorul trebuie sa formuleze intrebarea in mai multe feluri,
pentru a obtine un raspuns clar si consistent.
Unii auditori folosesc urmatoarea regula: pun intrebarea in trei feluri
si accepta ca raspuns adevarat pe acela care da aceeasi informatie in doua
din cele trei raspunsuri.
Acest procedeu pare simplu, dar auditorul trebuie sa fie foarte atent
la raspunsul primit pentru a sesiza orice element care indica nelege rea
necorespunzatoare a intrebarii. n acest caz auditorul trebuie sa
reformuleze ntrebarea.
b) Formularea intrebarilor
Modul in care se formuleaza ntrebarea trebuie luat in considerare
pentru obtinerea unui raspuns corespunzator.
ntrebrile nu trebuie formulate pentru raspunsuri cu "da" si "nu". n
primul rand; aceste raspunsuri ofera putine informatii si, n al doilea rand,

www.ro-referate.ro

oamenilor le place sa-si etaleze cunostintele si insusirile, explicand

aciunile si motivele lor in domeniile care sunt analizate.
Auditorul trebuie sa formuleze intrebarea astfel nct raspunsul sa
permita un anumit nivel de explicare, in masura sa genereze celui intrebat
un sentiment de multumire.
Auditorul trebuie sa foloseasca intotdeauna lista de verificare pentru
a se asigura ca toate aspectele au fost acoperite.
Dac n timpul chestionarii se trece de la un subiect la altul, exist
riscul sa se piard informatii si auditul sa devin ineficient.
c) Intrebarea "concluzie"
Cnd auditorul a ajuns sa inteleaga desfasurarea activitatii pe care o
analizeaza, el poate pune o intrebare "concluzie" la sfrsitul secventei de
intrebari.
Aceasta nseamn, de fapt, ca auditorul sa spuna de ex: "Ati putea sami dati cateva exemple referitoare la....? " sau "S vd dac am inteles
corect, vreti sa spuneti ca......?", ceea ce asigura rezolvarea unor ambiguitati
si il incurajeaza pe vorbitor sa dea mai multe informatii. Acest tip de
intrebari stabilete un mecanism de autoverificare, pentru a vedea daca
auditorul a inteles informatia.
Trebuie, insa, evitata tentatia de a folosi aceste intrebari ca o capcana
pentru vorbitor. De asemenea, folosirea prea frecventa a unor asemenea
intrebari poate lasa impresia ca auditorul este incompetent, neatent ori
neinteresat.

www.ro-referate.ro

d) Intrebarea "pot fi stupid, dar........?"

Exist doua cazuri in care se poate pune aceasta intrebare.
n primul rand, daca auditorul dorete sa clarifice raspunsul pe care l-a
primit. De obicei, faptul ca auditorul nu a inteles ceva sau ca dorete n
continuare informatii, va destinde relatia dintre auditor i auditat,
imbunatatind contactul dintre ei.
A doua situatie in care se pune aceasta intrebare este atunci cand
raspunsul pare evident, dar auditorul nu trebuie sa considere nimic
evident, punand mtrebari i pentru elementele cele mai evidente. Deviza pe
care orice auditor trebuie sa o aiba este "sa nu iei nimic drept bun".
Urmatorul exemplu este foarte elocvent: n cadrul unui audit la o
intreprindere, n care controlul verificarilor metrologice a calibrelor,
sculelor i acesoriilor se facea cu ajutorul calculatorului, situatia parea
foarte buna. Pe ecranul calculatorului aparea fiecare instrument utilizat,
indicandu-se cand este planificata verificarea, emitandu-se automat o lista
de urmarire catre departamentele i managerii raspunzatori de unele
mtarzieri. Totui parea in ordine, dar s-a pus acea mtrebare stupida "Ce se
intampla daca instrumentui nu este trimis la verificare?". Raspunsul a fast:
"Se schimba automat data de programare pentru urmatoarea perioada de
verificare"
Deci, in mtreprinderea respectiva exista un sistem de evidenta complex,
care va fi total lipsit de valoare daca oamenii il vor ignora, deoarece
inregistrarile vor fi ntotdeauna bune, chiar daca verificarile nu vor fi
efectuate la termenele stabilite.
Prin urmare, nu va temeti niciodata de intrebarile stupide, raspunsul poate
fi mai stupid in felul cum este prezentat.

www.ro-referate.ro

e) Pauzele
Auditui poate apela in mod deliberat la pauze, in timpul intervalului.
Simtindu-se incomod pentru ca auditorul nu reactioneaza la ceea ce
spune, auditatul va furniza informatii care pot fi importante, informatii pe
care nu le-ar fi comunicat in alte situatii.
Totui, aceasta tehnica trebuie folosita cu atentie, pentru ca ar putea
crea o ruptura in raportul dintre auditor i auditat.
f) Intervievarea intrare contra iesire
Toate activitile dm intreprindere au "intrari" si "iesiri'. De aceea
echipa de audit trebuie sa aiba in vedere ca cele sase intrebari se folosesc
atat in ceea ce private intrarile, cat si iesirile. Exista o tendinta naturala de a
acorda atentie, in formularea intrebarilor, elementelor de iesire ale
activitilor , uitandu-se ca, de obicei, intrarile au un efect mai mare asupra
performantelor.
Cand se dorete identificarea informatiilor referitoare la intrari se
pune urmatoarea intrebare: "ce informatie, ce serviciu sau ajutor ati
primit?". Totusi, scopul final al auditului calitii este de a descoperi dac
sistemul implementat este eficient. Din acest motiv, se recomanda sa se
puna Intrebari suplimentare, cum ar fi: "Primiti toate informatiile pe care
Ie solicitati?".
g) Intervievarea aplicativa
Sa presupunem ca cele sase intrebari de baza sunt adresate intr-un
mediu deschis, onest, prietenos unde oamenii sunt multumiti de munca si
functiile lor. Dar nu intotdeauna se intampla astfel. Adesea auditorul
intalneste o echipa a auditatului, care nu este multumita ca este auditata si
nici nu este incantata de statutui si autoritatea sa. Auditorul trebuie sa fie
atent la sentimentele acestor persoane si sa fie pregatit la tonul interogarii.
www.ro-referate.ro

Pentru a te apropia de oamenii care se simt marginalizati se prefera

intrebarea: "Ce v-ar place sa vedeti facut?" mai degraba decat intrebarea
"Ce faceti?".
Obiectivul auditorului este de a obtine intotdeauna maximum de
informaii din orice intrebare formulata, de aceea o intrebare simpla,
exprimata in termeni obisnuiti, pusa unui auditat nemultumit, va obtine de
obicei o replica minima. ntrebnd asemenea persoane dac primesc tot
sprijinul de care au nevoie, auditorul va deschide poarta plangerilor si,
astfel, el va observa cum funcioneaza sistemul de comunicare in realitate,
decat cum ar trebui sa functioneze sau cum este planificat.
Prin urmare, auditorul trebuie sa aiba abilitatea sa-l faca pe auditat sa
comunice in mod firesc, avand in vedere scopul interogarii. De asemenea, el
trebuie sa fie capabil sa-si schimbe modul de exprimare pentru a obtine
datele de care are nevoie in vedere atingerii obiectelor auditului.

3.14. Verificarea rspunsurilor primite de auditor

Auditorul nu-si poate permite sa ia cuvantui cuiva drept garanie. De
aceea, auditorul trebuie sa spuna din cand in cand, auditatului: "Bine, cred
ca am ineles toate acestea, acum, va rog, aratati-mi".
"Aratati-mi" trebuie sa fie permanent in atentia auditorului. Fara aceasta
faza de verificare nici o forma de audit nu are valoare.
Auditorul trebuie sa verifice toate faptele, dac tot ceea ce i s-a spus
se si aplica in practica. Dar, trebuie avut grija ca ceea ce i se arata
auditorului sa fie modul obisnuit de desfasurare a unei activitati si nu o
demonstratie speciala.

www.ro-referate.ro

Informatiile obinute pe baza de interviuri ar trebui verificate prin

confruntarea lor cu informatii din alte surse independente, cum ar fi
rezultatele unor inspectii.
Dubla verificare a unei informatii obinute ar fi ideala. Este, totusi,
impo-sibil ca auditorul sa verifice de doua ori fiecare informatie, document
sau declaratie obtinuta. De aceea auditorul trebuie sa decida asupra
numarului de documente pe care sa Ie analizeze si asupra amplitudinii
investigatiei in orice zona auditata. Auditorul nu trebuie sa insiste in
analiza unei singure zone, in speranta ca va gasi ceva gresit, dac la prima
vedere lucrurile merg bine. El trebuie sa treaca la urmatorul punct al
planului de audit, dac se descopera o problema, atunci auditorul trebuie
sa insiste pentru a afla dac este un incident izolat sau un aspect al unei
probleme cu o extindere mai mare.
Dovezile obinute trebuie sa fie semnificative si numai auditorul va
decide cate sunt necesare, pentru formularea unei concluzii. Exemplele
incep sa fie semnificative, dac se repeta in doua, trei cazuri.

3.15. Probleme care apar in timpul auditului sistemelor

calitii
Problemele care apar in timpul auditului pot fi intentionate sau
neintentionate. Intentionate sunt cele care apar datorita auditatului, care se
opune desfasurarii normale a auditului. Problemele neintentionate apar
tocmai pentru ca cel auditat vrea sa fie cat mai ospitalier si util in
desfasurarea auditului.

www.ro-referate.ro

3.15.1. Probleme posibile in faza de pregatire a auditului

La prima vedere, un audit intern se desfasoar si se controleaza mai
usor decat un audit extern. Dar nu este asa. Motivul il reprezint faptul ca o
echipa din afara intreprinderii este mai bine primita decat o echipa
intreaga. Aceasta deoarece statutul auditurilor interne nu este dintre cele
mai importante in structura managementului.
Managerii din zonele auditate nu vor asculta pe auditorii interni,
considerand ca le sunt superiori. Ei nu inteleg ca auditorii interni sunt o
autoritate delegata, superioara managerilor de zona. De asemenea, cei
auditati au impresia ca problemele lor zilnice au prioritate fata de audit.
Este un mod de gandire care nu trebuie sa afecteze obiectivele si
scopurile auditului, asa cum au fost stabilite in planul de audit.
Cu cat intreprinderea are rezultate mai bune in domeniul asigurarii
calitii, cu atat auditurile interne vor fi tratate cu mai multa seriozitate,
atat la nivelul conducerii de varf, cat si al zonelor auditate.
Problemele specifice, care ar putea sa apara in faza de planificare a
auditului, sunt prezentate in continuare.
a) Programarea auditului
Dupa cum se stie, stabilirea datei pentru audit se face de comun acord
cu auditatul. Dar, auditorul sef poate primi de la conducatorul sectiei
auditate o cerere de amanare, pe motiv ca sectia are foarte mult de lucru la
data respective (de exemplu, se lanseaza un produs nou in perioada in care
s-a prevazut auditul).
In acest caz auditorul sef trebuie sa analizeze situatia si sa-si dea
seama dac

auditatul chiar are un motiv intemeiat pentru amanarea

auditului. Pentru aceasta el poate propune ca scopul auditului sa fie

www.ro-referate.ro

verificarea modului de lansare a unui nou produs. Raspunsul la aceasta

propunere indica adevaratui scop al amanarii.
Un alt raspuns al auditorului sef la cererea de amanare ar putea fi
acela ca unul dintre obiectivele auditului este sa verifice eficienta
sistemului, iar dac

"problema" ridicata de auditat face parte din

activitile normale, atunci nu este nici un motiv de amanare a auditului.

Auditorul sef trebuie sa analizeze toti factorii. In orice caz
programarea auditurilor interne trebuie riguros controlata. Cel auditat
impreuna cu auditorul sef trebuie sa stabileasca de comun acord datele
pentru efectuarea auditurilor.
b) Persoana care lipseste
Un alt motiv de amanare a auditului este acela ca la data auditului
unele persoane lipsesc din intreprindere. Trebuie reamintit auditatului ca
unul din obiectivele auditului este de a verifica cum functioneaza sistemul
calitii in astfel de situatii cand cineva cu anumite responsabilitati lipseste.

3.16. Probleme posibile in desfasurarea auditului

Atunci cand echipa de audit incepe auditul, pot aparea o serie de
probleme intentionate sau nu.
Dac

auditatui percepe auditul ca o "batalie" in care trebuie sa

"marchezi puncte in poarta auditorului", atunci el va incerca prin orice

mijioace sa-l distraga pe auditor de la programul prevazut. Cea mai
obisnuita problema a auditului va fi pierderea de timp, fie deliberat, fie
pentru ca auditatul este prea zeios.

www.ro-referate.ro

a) Pierderea de timp la sedinta de deschidere

Presupunand ca auditul a fost corect planificat, atunci vor fi sanse
mici sa se piarda timpul in sedinte intamplatoare, sau ca persoanele
importante pentru desfasurarea auditului sa lipseasca.
Dac planificarea sedintei de deschidere a fost corect facuta si agenda
de lucru a fost intocmita suficient de detaliat pentru fiecare element, atunci
nu se va pierde timpul. Auditatul poate pregati o prezentare foarte lunga si
detaliata a activitilor si subiectului auditului. Auditorul sef trebuie sa
asigure controlul sedintei, astfel nct sa se dea numai informatiile cerute
de echipa de audit si acestea cu cat mai putine detalii. Un auditat care vrea
sa obstructioneze auditul poate adopta aceasta prezentare lunga, dar cu
fermitate si politete auditorul sefil poate aduce pe auditat la subiectui in
cauza.
O alta tactica care poate fi adoptata de auditat o reprezint abordarea
"anticamera subiectului "(a nu intra in subiect). Aceasta se ncearca, uneori,
in timpul auditului de selectare a fumizorilor, undo, aparent, fiecare
informatie ceruta este data auditorului in sedinta initiala, fara sa se
paraseasca sala in care are loc sedinta.
O

asemenea

abordare

poate

avea

succes

la

un

auditor

neexperimentat, atunci cand are de-a face cu un manager care "cunoaste

foarte bine" sistemul calitii. ntreprinderea are, adesea, o prezentare
impresionanta a activitilor sale, cu inregistrari video, desene, dischete
etc. Desigur, multe din aceste informatii pot fi bune pentru scopul
auditului, dar nu trebuie sa inlocuiasca niciodata faza "aratati-mi", cand
lucrurile bine descrise trebuie demonstrate.
Aceasta tactica se poate aplica si intr-o sectie mica sau departament,
unde explicatiile si toate informatiile cerute sunt date de managerul sectiei
in biroul lui. Auditorul are responsabilitatea de a se asigura ca teoria se
aplica in practica si de aceea trebuie sa verifice ce se intampla in realitate.
www.ro-referate.ro

b) "Vorbreul"
Aceasta este abordarea prezentarilor lungi care nu spun nimic, facute
pentru a distrage atentia de la lucruri care pot fi dezavantajoase pentru
auditat. In asemenea situatii, auditorul trebuie sa formuleze intrebarile
intr-un mod strict, la care se poate raspunde cu "da" sau "nu", sau dac tot
primeste raspunsuri lungi trebuie sa adreseze intrebarile altei persoane mai
putin vorbarete. Dac o asemenea persoana nu exista sau nu e disponibila,
atunci auditorul va prelungi timpul de audit, astfel nct auditatui sa-si dea
seama ca este implicat pentru mai mult timp, decat se astepta, in audit.
c) Managerul foarte ocupat
Aceasta se poate mtampla atunci cand managerul sectorului auditat
nu este informat de catre conducere ca auditul are loc in sectorul respectiv.
In acest caz managerul poate pretinde ca are alte activitati, neputandu-se
implica in desfasurarea auditului. 0 asemenea problema este, de obicei,
simplu de evitat prin afisarea anuntului cu data auditului la intrarea sectiei.
Echipa de audit trebuie sa indice managerului sectiei auditate ora la care
ajunge in sectie. Sau se poate spune: "Dac nu va putem vedea acum
pentru ca sunteti ocupati, putem discuta dupa orele de program".
d) Abateri de la programul auditului
Aceasta poate fi o problema neintentionata sau poate fi deliberata,
pentru a incetini si pentru a dezorganiza auditul. Asemenea abateri sunt, de
obicei, intarzierea la intalnirea stabilita sau abordarea "sunt prea ocupat
acum", sau chiar un telefon neasteptat pentru care persoana paraseste
sedinta sau vorbeste la telefon.
Auditorul trebuie sa detecteze intentiile deliberate de intrerupere a
auditului si sa Ie ia in considerare. Poate sa cheme pe reprezentantul
www.ro-referate.ro

auditatului, dac el nu este de fata, pentru a tine locul persoanei care

lipseste. Dac

se repeta intreruperile, auditorul sef ia legatura cu

conducerea pentru clariflcarile necesare.

Numai in cazurile severe se atentioneaza clientui auditului. De regula,
aceste intreruperi se rezolva prin prelungirea perioadei de audit sau prin
reprogramarea lui.
Acolo unde este posibil, dac

aceasta tactica de intarziere se

foloseste, auditorii trebuie sa-si continue auditul in sectie, pana cand

managerul sectiei se elibereaza de problema ivita. Gndul ca auditorul
vorbeste cu altii si vede pri le negative ale "imperiului", il va aduce pe
managerul sectiei inapoi mai repede decat se astepta auditorul.
e) Distragerea atentiei auditorului
Bine intentionat sau nu auditatui poate oferi explicatii/demonstratii
privind unele elemente sau procese, care sunt nerelevante pentru audit, dar
care potrivit opiniei auditatului,

l-ar interesa pe auditor. Depinde de

auditor sa nu se lase atras intr-un domeniu care il intereseaza, dar care il

face sa piarda timpul necesar auditului. Numai printr-o disciplina
riguroasa, auditorul poate evita o asemenea cursa.
f) Obstructionarea auditului
Influentarea auditorului prin anumite exemple
In timpul auditului, auditatui poate incerca deliberat sa-1 ghideze pe
auditor catre o operatic specifica, un anumit operator sau un document
caracteristic. Auditorul trebuie sa fie atent la acest lucru si sa spun: "Bine
ales acest exemplu, acum e rndul meu s-l aleg pe acesta". Un auditat de
buna credinta va ruga pe auditor sa selectioneze activitile pe care dorete
sa le examineze.
www.ro-referate.ro

 Variatiile in sistem
Adesea, cand se descoper o diferena intre procedura si practica,
auditorului i se poate spune ca este un caz special. De fapt, dac auditorul
descoper mai multe neconcordante, isi pune problema dac procedura a
fost implementata corespunzator in zona auditata. De obicei, pentru ca
procedurile sunt corect documentate, cel auditat incearca sa scuze o serie
de diferente care apar in desfasurarea activitilor , prin circumstante
"speciale".
Punerea la ncercare a auditorului
Aceasta se ntmpl acolo unde cel auditat i testeaz pe auditori ntrun fel sau altul, punndu-le la ncercare calmul sau probndu-le
cunotinele i nsuirile. Auditorul trebuie s evite o discuie care poate
devenii necontrolat, de la probleme tehnice la probleme personale.

www.ro-referate.ro

4.PREGATIREA ACTIVITATII DE AUDIT

Managementul de la cel mai nalt nivel al organizaiei ar trebui s
acorde

autoritatea pentru conducerea programului de audit.

Cei

responsabili de conducerea programului de audit ar trebui:

a) s stabileasc, s implementeze, s monitorizeze, s analizeze i s
mbunteasc programul de audit i
b) s identifice resursele necesare i s se asigure c sunt furnizate;
Fig. 4.1 Ilustreaz fluxul procesului pentru managementul unui program de audit.

Dac o organizaie care urmeaz a fi auditat utilizeaz ambele

sisteme de management, al calitii i de mediu poate decide ca programul
de audit s includ audituri combinate. n astfel de cazuri ar trebui acordat

www.ro-referate.ro

o atenie sporit competenei echipei de audit.

Dou sau mai multe organizaii pot coopera, ca parte a programelor
lor de audit, pentru a desfura un audit comun. n acest caz o atenie
sporit ar trebui acordat mpririi responsabilitilor, prevederii unor
resurse suplimentare, competenei echipei de audit i procedurilor
corespunztoare. Acordul asupra acestor aspecte ar trebui obinut nainte
de nceperea auditului.
ndrumri practice - Exemple de programe de audit
Exemplele de programe de audit includ urmtoarele:
a) O serie de audituri interne care acoper ntregul sistem de management
al calitii al organizaiei pentru anul n curs;
b) Audituri de secund parte ale sistemului de management ale
potenialilor furnizori de produse critice, care urmeaz a fi desfurate n
urmtoarele 6 luni;
c) Auditurile de certificare/nregistrare i supraveghere desfurate de un
organism de certificare/nregistrare de ter parte pentru un sistem de
management de mediu n cadrul perioadei de timp, convenit prin contract
ntre organismul de certificare i client
Un

program

de

audit

include

de

asemenea

planificarea

corespunztoare, fumizarea resurselor i stabilirea procedurilor de

desfurare a auditurilor n cadrul programului.

PLAN DE AUDIT

Nr.
Pag

www.ro-referate.ro

/ data:

Organizatia aditata
(denumire, adresa)
Obiectivele auditului

Reprezentatul conducerii:
Ocumente de referina

Perioada de audit

Standard

Raport de audit
Data estimata pentru predare

Manual

Difuzare
Ex.1

Data sedintei de deshidere cu

Ex.2

conducerea

si

sefii

compatimenteor

implicate:

..locul:

Data
si ora

www.ro-referate.ro

PLAN DE AUDIT

Nr.

(continuare)

Pag

Compartiment/element SQ auditat

Auditor

/ data:
Reprezentant
auditat

PLAN DE AUDIT DE CERTIFICARE 4.2

Dosar Sistemul de Management al Calitii

nr.:
Data de ncepere a auditului:
Data de finalizare a auditului:
Tipul auditului: de certificare

SOLICITANT:
AUDITAT:
SMC/SMM/SMI:
OBIECTIVELE AUDITULUI:
DOMENIUL AUDITULUI
DOCUMENTE DE REFERIN
LOCUL DESFURRII AUDITULUI:
REPREZENTANTUL AUDITATULUI:
ECHIPA DE AUDIT: - AUDITOR EF:
- Membri:
Membrii echipei de audit asigur confidenialitatea informaiilor obinute n perioada auditului.
LIMBA N CARE SE DESFOAR AUDITUL:
PLANUL DE AUDIT DE CERTIFICARE: - se difuzeaz la:

la data de:

www.ro-referate.ro

Nr.
Crt.

A. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
B. Cerinele SR EN
ISO 140011997
C. Cerine din
documente de
reglementare

Activitatea
auditat

Audit la sediul

Data / ora
de
desfura
re

A. 4.2

1
edina
deschidere

www.ro-referate.ro

Verificarea
implementrii
aciunilor
corective ca
urmare a
abaterilor
identificate n
Raportul de
analiza
documentaiei
nr.4.1 din
28.11.2002

de

Locul de
desfurare

Auditai

Auditori

Realiza
t
DA /

-Preedinte
Asociaie
Vicepreedi
ni
-Trezorier
Responsabil
i lucrri
-Secretar
General
-Respons.
AQ
-Secretar
general
-Respons.
AQ

Obs
.

Nr.
Crt.

Activitatea
auditat

A. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
Data / ora
B. Cerinele SR EN
de
ISO 140011997
desfura
C. Cerine din
re
documente de
reglementare
A. 5.1, 5.3, 5.5.1,
/
5.5.2, 5.6, 6.1, 6.3,
6.4

Management de
vrf

Resurse umane

A. 6.2

Controlul
documentelor i
nregistrrilor

A. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3,

4.2.4

www.ro-referate.ro

Locul de
desfurare

Auditai

Auditori

Realiza
t
DA /

-Preedinte
Asociaie
Vicepreedi
ni
-Trezorier
-Secretar
general
Vicepreedi
ni
-Secretar
general
-Resp.AQ/
Secretariat
tehnic
-Secretar
general
-Colective
de lucru
-Respons.
AQ/
Secretariat
tehnic

Obs
.

Nr.
Crt.

Activitatea
auditat

A. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
B. Cerinele SR EN
ISO 140011997
C. Cerine din
documente de
reglementare
A. 5.2, 5.4, 7.1, 7.3.1

Data / ora
de
desfura
re

Planificare i
contractare

Date de intrare

A. 7.2.1, 7.2.2, 7.3.2

Aprovizionare

A. 7.4

Comunicare

A. 5.5.3, 7.2.3

10

Pauza de mas

www.ro-referate.ro

Locul de
desfurare

Auditai

Auditori

Realiza
t
DA /

-CTE
Responsabil
i lucrri
-Secretar
General
Sectretariat
tehnic
-CTE
Responsabil
i lucrri
-Trezorier
- Comisie de
recepie
-Secretar
General
-Secretar
General
Responsabil
i lucrri
-Secretariat
tehnic

Obs
.

Nr.
Crt.

11

Activitatea
auditat

Realizarea,
analizarea,
verificarea,
avizarea/ validarea
lucrrilor

A. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
Data / ora
B. Cerinele SR EN
de
ISO 140011997
desfura
C. Cerine din
re
documente de
reglementare
A. 7.3.3, 7.3.4, 7.3.5,
/
7.3.6, 7.3.7, 7.5.1,
7.5.2, 7.6, 8.2.3, 8.2.4

12

Identificare,
trasabilitate,
proprietatea
clientului, pstrare
produse

A. 7.5.3, 7.5.4, 7.5.5

13

Controlul
produsului
neconform

A. 8.3

www.ro-referate.ro

Locul de
desfurare

Auditai

Auditori

Realiza
t
DA /

-Preedinte
Asociaie
-CTE

Responsabil
i lucrari
-Resp.AQ
-Comisie de
recepie
-Gestionar
mijl. Fixe i
obiecte de
inventar
-Colective
de lucru
-Secretar
General
- Resp.AQ/
Secretariat
tehnic
-Colective
de lucru
-CTE
-Comisie de
recepie a
prod.
aproviziona
te

Obs
.

Nr.
Crt.

A. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
B. Cerinele SR EN
ISO 140011997
C. Cerine din
documente de
reglementare
A. 8.2.2

Activitatea
auditat

Data / ora
de
desfura
re

14

Auditul intern

15

Aciuni corective i A. 8.5.2, 8.5.3

preventive

16

Monitorizarea i
msurarea
satisfaciei
clientului,
mbuntire
continu

A. 8.1, 8.2.1, 8.2.3,

8.2.4, 8.4, 8.5

17

Reuniunea

aud
itor
ilor

www.ro-referate.ro

Locul de
desfurare

Auditai

Auditori

Realiza
t
DA /

-Auditori
interni
-Secretar
General
-Resp.AQ
-Preedinte
Asociaie
- Comisie
tratare
neconf.
-Resp.
lucrri
-Resp. AQ
-Preedinte
Asociaie
-Trezorier
-Resp.
lucrri
-Secretar
General

Obs
.

Nr.
Crt.

18

www.ro-referate.ro

Activitatea
auditat

edina
nchidere

A. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
B. Cerinele SR EN
ISO 140011997
C. Cerine din
documente de
reglementare
de -

Data / ora
de
desfura
re
/

Locul de
desfurare

Auditai

Auditori

Realiza
t
DA /

-Preedinte
Asociaie
Vicepreedi
ni
Responsabil
i lucrri
-Trezorier
-Respons.
AQ

Obs
.

A SR EN ISO 9001:2001
4.1
4.2
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
5.6
6.1

Cerine generale
Cerine referitoare la documentaie
Angajamentul managementului
Orientare ctre client
Politica n domeniul calitii
Planificare
Responsabilitate, autoritate i comunicare
Analiza efectuat de management
Asigurarea resurselor

7.1
7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
8.1
8.2
8.3

Planificarea realizrii produsului

Procese referitoare la relaia cu clientul
Proiectare i dezvoltare
Aprovizionare
Producie i furnizare de servicii
Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare
Generaliti
Monitorizare i msurare
Controlul produsului neconform

6.2
6.3
6.4

Resurse umane
Infrastructur
Mediul de lucru

8.4
8.5

Analiza datelor
mbuntire

B SR EN ISO 14001:1997
4.1

Cerine generale

4.4

Implementare i funcionare

4.2

Politica de mediu

4.5

Verificare i aciune corectiv

4.3

Planificare

4.6

Analiza efectuat de conducere

C. Cerine din documentele de reglementare

www.ro-referate.ro

NTOCMIT

APROBAT

AUDITOR EF,

DIRECTOR EXECUTIV,

www.ro-referate.ro

AUDIT EXTERN
din
edina de deschidere/nchidere
1. Tipul auditului:
2. edina de deschidere:
2.1 Locul de desfurare:
2.2 Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de nchidere):
2.3 Membrii echipei de audit:
Auditor ef ...
Membru ....
2.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea
auditatului:
2.5

Observaii

3. edina de nchidere:
3.1 Locul de desfurare:
3.2 Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de nchidere)
3.3 Membrii echipei de audit:
Auditor ef.
Membru .
3.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea auditatului:

3.5 Observaii:

Data:
ntocmit,

Auditor ef

CENTRALIZATOR DE
NECONFORMITI
AUDIT INTERN / AUDIT ORGANIZAIE
COMPARTIMENT / TIP AUDIT:
TOATE COMPARTIMENTELE/ AUDIT DE
CERTIFICARE
NECONFORMITI MAJORE: SIMBOL M
NECONFORMITI MINORE: SIMBOL m
OBSERVAII: SIMBOL o
Nr.
crt

Neconformitate/
activitatea
auditat

Documentul de
referin fa de
care se justific/
paragraf

Dosar audit nr.:

Dosar SMC nr
Data:

Tip
Neconfor
mi tate

Semnturi
Auditor
Auditat

REPREZENTANTUL AUDITATULUI,

AUDITOR EF,

LISTA DE VERIFICRI
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Dosarul SMC nr.:

Solicitant:
Auditat:
SMC supus certificrii:
Documente de referin:
Tip audit:
Rspuns

Nr.
crt.

Documentul
de
referin *

Paragraful din
docume
n-taia
de
referin

0
1.

1
SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

2
4
4.1

Cerina documentaiei
de
referin

3
management

Sistem de
calitii
Cerine generale

al

Organizaia
stabilete,
documenteaz,
implementeaz, menine i
mbuntete continuu un
sistem de management al
calitii n conformitate cu
cerinele
SR
EN
ISO
9001:2001?
- n vederea implementrii
sistemului de management al
calitii organizaia:
-

identific procesele
necesare sistemului de
management al calitii?
identific aplicarea proceselor n
ntreaga organizaie?

DA

NU

PARIA
L

NEAPLICABI
L

NECESAR
E
COM
PLETR
I

Obs.

3
determin succesiunea i
interaciunea
acestor
procese?
- determin criteriile i
metodele necesare pentru
a se asigura operarea i
controlul eficace ale
acestor procese?
- asigur disponibilitatea
resurselor i informaiilor
necesare pentru operarea
i monitorizarea acestor
procese?
- monitorizeaz, msoar
i
analizeaz
aceste
procese?
- implementeaz aciunile
necesare pentru a realiza
rezultatele planificate i
mbuntirea continu?
- Organizaia conduce aceste
procese n conformitate cu
cerinele
SR
EN
ISO
9001:2001?
- Organizaia se asigur de
controlul asupra proceselor
atunci cnd aceasta alege s
utilizeze orice proces din afara
ei, proces care influeneaz
conformitatea produsului cu
cerinele?
Controlul
asupra
unor
asemenea procese externe este
identificat n cadrul sistemului
de management al calitii?
-

1
SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

2
4.2
4.2.1

3
Cerine referitoare la
documentaie
Generaliti
- Documentaia sistemului de
management al calitii include:
-

declaraii documentate
ale politicii n domeniul
calitii si ale
obiectivelor calitii ?
un manual al calitii ?
procedurile documentate
cerute in SR EN ISO
9001:2001 ?
documentele
necesare
organizaiei pentru a se
asigura de planificarea,
operarea si controlul
eficace ale proceselor
sale?
nregistrri cerute de SR
EN ISO 9001 :2001 ?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
4.2.2

SR EN ISO
9001:2001

4.2.3

3
Manualul calitii
- Organizaia stabilete i
menine un manual al calitii
care include :
- domeniul sistemului de
management al calitii,
inclusiv
detalii
i
justificri ale oricror
excluderi ?
- proceduri documentate
stabilite pentru sistemul
de
management
al
calitii sau o referire la
acestea ?
- o descriere a interaciunii
dintre procesele
sistemului de
management al calitii ?
Controlul documentelor
- Sunt controlate documentele
cerute

de

sistemul

de

management al calitii ?
- Sunt controlate nregistrrile
conform cerinelor de la
4.2.4 ?
- Este stabilit o procedur
documentat
care
s
defineasc
controalele
necesare pentru:

2
-

3
a aproba documentele,
nainte de emitere, n
ceea ce privete
adecvarea acestora ?
a analiza, a actualiza
daca este cazul, i a
reaproba documentele?
a se asigura ca sunt
identificate modificrile
si
stadiul
revizuirii
curente
ale
documentelor?
a se asigura c versiunile
relevante
ale
documentelor aplicabile
sunt
disponibile
la
punctele de utilizare ?
a
se
asigura
c
documentele
ramn
lizibile i identificabile
cu uurin ?
a
se
asigura
c
documentele
de
provenien extern sunt
identificate si distributia
lor controlat ?
a preveni utilizarea
neintenionat a
documentelor perimate si
a le aplica o identificare
adecvat dac sunt
pstrate pentru orice alt
scop?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
4.2.4

3
Controlul nregistrrilor
- Sunt stabilite i meninute
nregistrrile pentru a furniza
dovezi ale conformitii cu
cerinele i a funcionrii eficace
a sistemului de management al
calitii?
- nregistrrile sunt lizibile?
nregistrrile
sunt
identificabile?
- nregistrrile sunt regsibile cu
uurin?
- Este stabilit o procedur
documentat care s defineasc
controlul necesar pentru:
-

SR EN ISO
9001:2001

identificarea?
depozitarea?
protejarea?
regsirea?
durata de pstrare ?
eliminarea
nregistrrilor ?
Responsabilitatea
managementului

1
SR EN ISO
9001:2001

SR EN ISO
9001:2001

2
5.1

5.2

3
Angajamentul
managementului
- Managementul la cel mai
nalt nivel prezint dovezi
obiective
privind
angajamentul su pentru
dezvoltarea si implementarea
sistemului de management al
calitii
i
mbuntirea
continu a eficacitii sale
prin:
- comunicarea n cadrul
organizaiei a importanei
satisfacerii
cerinelor
clienilor, a cerinelor
legale i a celor de
reglementare?
- stabilirea politicii n
domeniul calitii?
- asigurarea faptului c
sunt stabilite obiectivele
calitii ?
- conducerea analizelor
efectuate de
management?
- asigurarea
disponibilitilor
resurselor?
Orientare ctre client
- Managementul de vrf se
asigur c cerinele clientului
sunt:
- identificate ?
- satisfcute ?
n scopul creterii satisfaciei
acestuia ?

1
SR EN ISO
9001:2001

SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

5.3

3
Politica n domeniul calitii

5.4

- Managementul de la cel mai

nalt nivel se asigur c
politica din domeniul calitii:
- este adecvat fa de
scopul organizaiei?
- include angajamentul
pentru
satisfacerea
cerinelor
i
pentru
mbuntirea continu a
eficacittii sistemului de
management al calitii?
- asigur un cadru pentru
stabilirea i analizarea
obiectivelor calitii?
- este comunicat i
nteleas la nivelurile
corespunzatoare
ale
organizaiei?
- este analizat pentru
adecvarea ei continu?
Planificare

5.4.1

Obiectivele calitii
- Managementul de la cel mai
nalt nivel se asigur c
obiectivele calitii, inclusiv
acelea necesare pentru
ndeplinirea cerinelor
referitoare la produs, sunt
stabilite pentru funciile
relevante i la nivelurile
relevante ale organizaiei?
- Obiectivele calitii sunt
msurabile i n concordan cu
politica din domeniul calitii?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
5.4.2

SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

5.5
5.5.1

3
Planificarea sistemului de
management al calitii
- Managementul de la cel mai
nalt nivel se asigur c :
a) planificarea
sistemului de
management al calitii
este efectuat n
scopul ndeplinirii
cerinelor prevzute n
4.1 precum i a
obiectivelor?
b) integralitatea
sistemului de
management al calitii
este meninut atunci
cnd schimbrile
sistemului de
management al calitii
sunt planificate i
implementate?
Responsabilitate, autoritate i
comunicare
Responsabilitate i autoritate
- Managementul de la cel mai
nalt nivel se asigur c
responsabilitile i autoritile
sunt definite i comunicate n
cadrul organizaiei?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
5.5.2

3
Reprezentantul
managementului
- Managementul de la cel mai
nalt nivel numete un membru
din management care, n afara
altor
responsabiliti,
are
responsabilitatea i autoritatea
pentru :
a) a se asigura c
procesele
necesare
sistemului
de
management al calitii
sunt
stabilite,
implementate
i
meninute?
b)
a
raporta
managementului de la cel
mai nalt nivel despre
funcionarea sistemului
de
management
al
calitii i despre orice
necesitate
de
mbuntire?
c) a se asigura c este
promovat n cadrul
organizaiei
contientizarea
referitoare la cerinele
clientului ?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
5.5.3

SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

5.6
5.6.1

3
Comunicarea intern
- Managementul de la cel mai
nalt nivel se asigur c, n
cadrul organizaiei, sunt
stabilite procese adecvate
de comunicare i c
aceast comunicare se
refera la eficacitatea
sistemului de management
al calitii ?
Analiza efectuat de
management
Generaliti
- Managementul de la cel mai
nalt nivel analizeaz la intervale
planificate sistemul de
management al calitii din
organizaie, pentru a se asigura
c este n continuare
corespunztor, adecvat i
eficace?
- Aceast analiz include
evaluarea oportunitilor pentru
mbuntire?
- Aceast analiz include
necesitatea schimbrilor n
sistemul de management al
calitii, incluznd politica n
domeniul
calitii
i
obiectivele calitii ?
- Sunt meninute nregistrri ale
analizelor efectuate de
management ? ( a se vedea
4.2.1)

1
SR EN ISO
9001:2001

SR EN ISO
9001:2001

2
5.6.2

3
Datele de intrare ale analizei
- Datele se intrare ale analizei
efectuate de management
includ informaii referitoare
la :
a) rezultatele auditurilor?
b) feedback-ul de la
client?
c) funcionarea
proceselor i
conformitatea
produsului?
d) stadiul aciunilor
corective i preventive ?
e) aciuni de urmrire de
la analizele de
management anterioare?

5.6.3

f) schimbri care ar
putea s influeneze
sistemul de
management al calitii
g) recomandri pentru
mbuntire?
Datele de ieire ale analizei
- Datele de ieire ale analizei
efectuate de management
includ orice decizii i aciuni
referitoare la :
- mbuntirea
eficacitii sistemului de
management al calitii i
a proceselor sale?
- mbuntirea
produsului n raport cu
cerinele clientului?
- nevoile de resurse?

1
SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

2
6
6.1

6.2
6.2.1

3
Managementul resurselor
Asigurarea resurselor
- Organizaia determin i
asigur resursele necesare:
- pentru a implementa i
menine sistemul de
management al calitii
n scopul mbuntirii
continue a eficacitii
lui?
- pentru a creste satisfactia
clientului prin
indeplinirea cerintelor
sale?
Resurse umane
Generaliti
- Personalul care efectueaza
activitati care influenteaza
calitatea produsului este
competent din punct de vedere
al:
- studiilor?
- instruirii?
- abilitii?
- experienei adecvate?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
6.2.2

3
Competen, contientizare i
instruire
- Organizaia:
- identific
competena
necesar
pentru
personalul
care
desfoar activiti care
influeneaz
calitatea
produsului?
- asigura instruirea sau
intreprinde alte actiuni
pentru a satisface aceste
necesitati ?
- evalueaza eficacitatea
actiunilor intreprinse ?
- se asigura ca personalul
sau este constient de
relevanta si importanta
activitatilor sale si de
modul in care el
contribuie la realizarea
obiectivelor calitatii ?
- menine nregistrri
adecvate referitoare la:
- studii?
- instruire?
- abilitati?
- experienta? (a se
vedea 4.2.4)

1
SR EN ISO
9001:2001

2
6.3

SR EN ISO
9001:2001

6.4

SR EN ISO
9001:2001

3
Infrastructur
Organizaia
identific,
asigur
i
menine
infrastructura de care are
nevoie pentru a realiza
conformitatea cu cerinele
produsului?
infrastructura include:
- cladiri, spatiul de lucru si
utilitati sociale?
- echipament pentru
procese (att hardware
ct i software)?
- servicii suport (cum sunt
cele de transport sau de
comunicare)?
Mediu de lucru
- Organizaia determin i
conduce mediul de lucru necesar
pentru a realiza conformitatea cu
cerinele produsului ?
Realizarea produsului

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.1

3
Planificarea realizrii
produsului
- Organizaia planific i
dezvolt procesele necesare
pentru realizarea produsului?
Planificarea
realizrii
produsului
concord
cu
cerinele
pentru
celelalte
procese ale sistemului de
management al calitii? (a se
vedea 4.1)
- n cazul planificrii realizrii
produsului, organizaia identific
urmtoarele, dup caz:
- obiectivele calitii i
cerinele pentru produs?
- necesitatea de a stabili
procesele, documentele i
de a aloca resurse
specifice produsului?
- activitile pentru
verificarea, validarea,
monitorizarea, inspecia
i ncercarea produsului
precum i criteriile de
acceptare ale produsului?
- nregistrrile necesare
pentru a furniza dovezi
c procesele de realizare
i produsul rezultat
satisfac cerinele? (a se
vedea 4.2.4)
- Datele de ieire ale acestei
planificri sunt ntr-o form
adecvat cu metoda de
operare a organizaiei?

1
SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

SR EN ISO
9001:2001

2
7.2
7.2.1

7.2.2

3
Procese referitoare la relaia
cu clientul
Determinarea cerinelor
referitoare la produs
- Organizaia identific:
- cerinele specificate de
ctre client, inclusiv
cerinele referitoare la
activitile de livrare i
post-livrare?
- cerinele nespecificate de
ctre client dar necesare
pentru utilizarea
specificat sau
intenionat, atunci cnd
este cunoscut?
- cerinele legale i de
reglementare referitoare
la produs?
- orice alte cerine
suplimentare identificate
de ctre organizaie?
Analiza cerinelor referitoare
la produs
- Organizaia analizeaz
cerinele referitoare la produs?
- Aceast analiza este efectuat
nainte de angajamentul
organizaiei de a livra un produs
clientului (de exemplu
transmiterea de oferte,
acceptarea unor contracte sau a
unor comenzi, acceptarea unor
modificri ale contractelor sau
comenzilor)?

3
- Organizaia se asigur c:
- cerinele referitoare la
produs sunt definite?
- cerinele din contract sau
comand care difer de
cele exprimate anterior
sunt rezolvate?
- organizaia are
capabilitatea s
ndeplineasc cerinele
definite?
- Sunt meninute nregistrri
ale rezultatelor analizei i ale
aciunilor aprute n urma
analizei? (vezi 4.2.4)
- Cerinele clientului sunt
confirmate de organizaie
naintea acceptrii lor,
atunci cnd clientul nu
furnizeaz nici o declaraie
documentat a cerinelor ?
- Organizatia se asigura ca
documentele relevante sunt
modificate si ca personalul
implicat este constientizat cu
privire la modificarea cerintelor
atunci cand cerintele referitoare
la produs sunt modificate ?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.2.3

3
Comunicarea cu clientul
- Organizatia identifica si
implementeaza modalitati
eficace pentru comunicarea
cu clientii in legatura cu:
- informatiile despre
produs?
- tratarea cererilor de
oferta, a contractelor sau
comenzilor, inclusiv
amendamentele la
acestea?
- feedback-ul de la client,
inclusiv

SR EN ISO
9001:2001

7.3

reclamatiile acestuia?
Proiectare i dezvoltare

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.3.1

3
Planificarea proiectrii i
dezvoltrii
- Organizatia planifica
dezvoltarea produsului?
- Organizatia controleaza
proiectarea produsului si
dezvoltarea acestuia?
- Pe durata planificarii
proiectarii i dezvoltarii,
organizatia identifica:
- etapele proiectarii si
dezvoltarii?
- analiza, verificarea si
validarea care sunt
adecvate fiecarei etape de
proiectare si dezvoltare?
- responsabilitatile si
autoritatea pentru
proiectare si dezvoltare?

- Organizatia tine sub control

interfetele dintre diferite
grupuri implicate in
proiectare si dezvoltare
pentru a se asigura o
comunicare eficace si o
desemnare clara a
responsabilitatilor ?
- Sunt actualizate datele de iesire
ale planificarii, dupa cum este
cazul, pe masura ce proiectarea
si dezvoltarea evolueaza ?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.3.2

3
Date de intrare ale proiectrii
i dezvoltrii
- Sunt determinate si mentinute
inregistrari referitoare la datele
de intrare legate de cerintele
referitoare la produs?
- Datele de intrare includ:
- cerinte de functionare si
performanta ?
- cerintele legale si de
reglementare aplicabile ?
-

informatii derivate din

proiecte similare
anterioare, atunci cand
este aplicabil?
- alte cerinte esentiale
pentru proiectare si
dezvoltare ?
- Datele de intrare sunt analizate
pentru a stabili daca sunt
adecvate ?
- Cerintele sunt complete, fara
ambiguitati si necontradictorii?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.3.3

3
Date de ieire ale proiectrii i
dezvoltrii
- Datele de iesire ale
proiectarii si dezvoltarii sunt
furnizate intr-o forma care sa
permita verificarea in raport
cu datele de intrare ale
proiectarii si dezvoltarii ?
- Datele de iesire ale proiectarii
si dezvoltarii sunt aprobate
inainte de emitere ?
- Datele de iesire ale proiectarii
si dezvoltarii :
- indeplinesc
cerintele
cuprinse in datele de
intrare ale proiectarii si
dezvoltarii ?
- furnizeaza
informatii
corespunzatoare
referitoare
la
aprovizionare, productie
si service ?
- contin sau fac referire la
criterii de acceptare a
produsului ?
- definesc
caracteristicile
produsului care sunt
esentiale
pentru
utilizarea sigura si
corecta a acestuia?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.3.4

SR EN ISO
9001:2001

7.3.5

3
Analiza proiectarii si
dezvoltarii
- Analizele sistematice ale
proiectarii si dezvoltarii sunt
efectuate in conformitate cu
modalitatile planificate (a se
vedea 7.3.1) in etape adecvate
pentru:
- a evalua capabilitatea
rezultatelor proiectarii si
dezvoltarii de a satisface
cerintele ?
- a
identifica
orice
probleme si a propune
actiuni necesare?
- Participantii la astfel de analize
includ reprezentanti ai functiilor
implicate in etapele proiectarii si
dezvoltarii care sunt analizate?
- Sunt meninute nregistrrile
rezultatetelor analizelor i ale
oricror aciuni necesare? (a se
vedea 4.2.4)
Verificarea proiectrii i
dezvoltrii
- Verificarea este efectuat n
conformitate cu modalitile
planificate pentru a se asigura c
datele de ieire ale proiectrii i
dezvoltrii au satisfcut cerinele
cuprinse n date de intrare ale
proiectrii i dezvoltrii?
- Sunt meninute nregistrrile
rezultatelor verificrii i ale
oricror aciuni necesare?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.3.6

3
Validarea proiectrii i
dezvoltrii
- Validarea proiectrii i
dezvoltrii este efectuat n
conformitate cu modalitile
planificate (a se vedea 7.3.1)
pentru a se asigura c produsul
rezultat este capabil s satisfac
cerinele pentru aplicri
specificate sau utilizri
intenionate, atunci cnd sunt
cunoscute?
- Validarea este finalizata inainte
de livrarea sau implementarea
produsului, ori de cate ori este
practicabil?
- Sunt meninute nregistrrile
rezultatelor validrii i ale
oricror aciuni necesare? (a se
vedea 4.2.4)

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.3.7

SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

7.4
7.4.1

3
Controlul modificrilor n
proiectare i dezvoltare
- Sunt identificate i meninute
nregistrri pentru modificrile
proiectrii sau dezvoltrii ?
- Modificrile sunt :
- analizate ?
- verificate?
- validate dupa caz?
- aprobate?
inainte de implementarea lor?
- Analiza modificarilor
proiectarii si dezvoltarii include
evaluarea efectului modificarilor
asupra partilor componente si a
produsului deja livrat ?
- Sunt meninute nregistrrile
rezultatelor analizei
modificrilor i ale oricror
aciuni necesare? (a se vedea
4.2.4)
Aprovizionare
Procesul de aprovizionare
- Organizaia se asigur c
produsul aprovizionat este
conform cu cerinele de
aprovizionare specificate?

3
- Tipul i amploarea controlului
aplicat asupra furnizorului i
asupra produsului aprovizionat
depind de efectul produsului
aprovizionat asupra realizrii
ulterioare a produsului sau
asupra produsului final?
- Sunt evaluai i selectai
furnizorii de ctre organizaie pe
baza abilitii acestora de a
furniza un produs n concordan
cu cerinele organizaiei?
- Sunt stabilite criteriile de:
- selecie?
- evaluare?
- reevaluare?
- Sunt meninute nregistrari ale
rezultatelor evalurilor i ale
oricror aciuni necesare aprute
n urma evalurii? (a se vedea
4.2.4)

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.4.2

SR EN ISO
9001:2001

7.4.3

3
Informaii referitoare la
aprovizionare
- Informaiile referitoare la
aprovizionare descriu
produsul de aprovizionat,
inclusiv atunci cnd este
cazul:
- cerine pentru aprobarea
produsului, procedurilor,
proceselor i
echipamentelor?
- cerine pentru calificarea
personalului?
- cerine pentru sistemul de
management al calitii?
- Organizaia se asigur c
cerinele de aprovizionare
specificate sunt adecvate, nainte
de comunicarea acestora ctre
furnizor?
Verificarea produsului
aprovizionat
- Organizaia stabilete i
implementeaz inspecia sau alte
activiti necesare pentru a se
asigura c produsul aprovizionat
satisface cerinele de
aprovizionare specificate?
- Organizaia specific, n
informaiile referitoare la
aprovizionare, nelegerile
referitoare la verificarea i
metoda de eliberare a
produsului, atunci cnd
organizaia sau clientul acesteia
intenioneaz s desfoare
verificarea la furnizor?

1
SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

2
7.5
7.5.1

3
Producie i furnizare de
servicii
Controlul produciei i al
furnizrii serviciului
- Organizaia planific producia
n condiii controlate?
- Organizaia realizeaz
producia n condiii
controlate?
- Organizaia furnizeaz servicii
n condiii controlate?
- Condiiile controlate includ,
dup caz:
- disponibilitatea
informaiilor care descriu
caracteristicile
produsului?
- disponibilitatea
instruciunilor de lucru,
dac sunt necesare?
- utilizarea echipamentului
adecvat?
- disponibilitatea i
utilizarea dispozitivelor
de msurare i
monitorizare?
- implementarea
monitorizrii i
msurrii?
- implementarea
activitilor de eliberare,
livrare i post-livrare?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.5.2

3
Validarea proceselor de
producie i de furnizare
de servicii
- Organizaia valideaz orice
procese de producie i furnizare
de servicii, atunci cnd datele de
ieire rezultate nu pot fi
verificate prin msurare sau
monitorizare ulterioare?
- Aceasta include orice
procese n care deficienele
devin evidente numai dup ce
produsul se afl n exploatare
sau dup ce serviciul a fost
furnizat?

SR EN ISO
9001:2001

7.5.3

3
Validarea
demonstreaz
capabilitatea acestor procese de
a obine rezultatele planificate?
- Organizaia stabilete msuri
preliminare
pentru
aceste
procese inclusiv, dup caz:
- criterii definite pentru
analiza i aprobarea
proceselor?
- aprobarea
echipamentului i
calificarea personalului?
- utilizarea de metode i
proceduri specifice?
- cerinele referitoare la
nregistrri? ( a se vedea
4.2.4)
- revalidarea?
Identificare i trasabilitate
- Organizaia identific produsul
folosind mijloace adecvate pe
durata

realizrii

produsului,

atunci cnd este cazul?

- Este identificat de organizaie
stadiul produsului n raport cu
cerinele
de
msurare
i
monitorizare?
- Organizaia ine sub control i
nregistreaz identificarea unic
a produsului, atunci cnd
trasabilitatea este o cerin? (a se
vedea 4.2.4)

1
SR EN ISO
9001:2001

SR EN ISO
9001:2001

2
7.5.4

7.5.5

3
Proprietatea clientului
- Organizaia trateaz cu grij
proprietatea
clientului,
pe
perioada n care aceasta se afl
sub controlul organizaiei sau
este utilizat de organizaie?
- Organizaia:
- identific?
- verific?
- protejeaz?
- pune n siguran?
proprietatea clientului, pus la
dispoziie pentru a fi utilizat
sau ncorporat n produs?
- Este raportat clientului
apariia oricrei situaii n care
proprietatea
clientului
este
pierdut, deteriorat sau inapt
pentru utilizare?
- Inregistrrile sunt meninute?
Pstrarea produsului
Organizaia
pstreaz
conformitatea produsului pe
parcursul procesrii interne i al
livrrii la destinaia intenionat?
- Aceasta include?
- identificarea?
- manipularea?
- ambalarea?
- depozitarea?
- protejarea?
Este aplicat acest lucru prilor
componente ale produsului?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
7.6

3
Controlul dispozitivelor de
msurare i monitorizare
- Sunt determinate de organizaie
monitorizrile i msurrile care
sunt fcute i dispozitivele de
msurare i monitorizare
necesare pentru a furniza dovezi
ale conformitii produsului cu
cerinele determinate?
- Organizaia stabilete procesele
prin care se asigur c
monitorizrile i msurrile pot
fi efectuate i c sunt efectuate
ntr-un mod care este n
concordan cu cerinele de
monitorizare i msurare?
- Atunci cnd este necesar s se
asigure rezultate valide,
dispozitivele de msurare
sunt:
- etalonate sau
verificate la intervale
specificate, sau
nainte de
ntrebuinare, fa de
etaloane de msur
trasabile pn la
etaloane
internaionale sau
naionale?

3
ajustate sau reajustate
dup cum este necesar?
- identificate pentru a
permite
determinarea
stadiului de etalonare
- protejate
mpotriva
ajustrilor care ar putea
invalida
rezultatul
msurrii?
- protejate
mpotriva
degradrilor
i
deteriorrilor n timpul
manipulrii, ntreinerii i
depozitrii?
- Atunci cnd etaloanele nu
exist, baza utilizat pentru
etalonare sau verificare este
nregistrat?
- Organizaia evalueaz i
nregistreaz validitatea
rezultatelor msurrilor
anterioare atunci cnd
echipamentul este gsit
neconform cu cerinele?
-

- Organizaia acioneaz n
mod corespunztor asupra
echipamentului i a
produsului afectat?
- Sunt meninute nregistrri
referitoare la rezultatele
etalonrii i verificrii? (a se
vedea 4.2.4)
- Este confirmat abilitatea
softwareului pentru computer
de a satisface utilizarea
intenionat atunci cnd este
utilizat pentru monitorizarea i
msurarea cerinelor

1
SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

SR EN ISO
9001:2001

2
8
8.1

8.2

3
Msurare, analiz i
mbuntire
Msurare, analiz i
mbuntire
- Sunt planificate i
implementate de organizaie
procesele necesare de:
- monitorizare?
- msurare?
- analiz?
- mbuntire?
pentru:
- a demonstra
conformitatea
produsului?
- a se asigura
conformitatea sistemului
de management al
calitii?
- a mbunti continuu
eficacitatea sistemului de
management al calitii?
- Aceasta include determinarea
metodelor aplicabile, inclusiv a
tehnicilor statistice precum i
amploarea utilizrii lor?
Monitorizare i msurare

1
SR EN ISO
9001:2001

2
8.2.1

3
Satisfacia clientului
- Sunt monitorizate de
organizaie informaiile
referitoare la percepia clientului
asupra satisfacerii de ctre
aceasta a cerinelor sale, ca una
dintre modalitile de msurare a
performanei sistemului de
management al calitii?

SR EN ISO
9001:2001

8.2.2

- Sunt determinate metodele

pentru obinerea i folosirea
acestor informaii?
Auditul intern
- Organizaia efectueaz audituri
interne la intervale
planificate pentru a
determina
dac
sistemul
de
management
al
calitii:
- este conform cu msurile
planificate, referitoare la
cerinele SR EN ISO
9001:2001 i la cerinele
sistemului de management al
calitii stabilit de ctre
organizaie?
- este implementat i
meninut eficace?

3
- Organizaia planific
programul de audit lund n
considerare statutul i
importana proceselor i
zonelor care trebuie auditate?
- Organizaia planific
programul de audit lund n
considerare rezultatele
auditurilor precedente?
- Sunt definite:
- criteriile auditului?
- domeniul de aplicare?
- frecvena auditurilor?
- metodele auditurilor?
- Selectarea auditorilor i
modul de efectuare al
auditurilor asigur
obiectivitatea i
imparialitatea procesului de
audit?
- Auditorii i auditeaz propria
lor activitate?
- Sunt definite ntr-o procedur
documentat:
- responsabilitile?
- cerinele pentru
planificarea auditurilor?
- auditurilor?
cerinele pentru raportarea
rezultatelor?

3
cerinele pentru
efectuarea auditurilor?
- cerinele pentru
raportarea rezultatelor?
- cerinele pentru
meninerea
nregistrrilor?
- Managementul responsabil
pentru zona auditat se asigur
c aciunile sunt ntreprinse fr
ntrziere pentru eliminarea
neconformitilor detectate i a
cauzelor acestora?
- Activitile de urmrire includ
verificarea aciunilor ntreprinse
i raportarea rezultatelor
acestora?
-

1
SR EN ISO
9001:2001

2
8.2.3

3
Monitorizarea i msurarea
proceselor
- Organizaia aplic metode
adecvate pentru:
- monitorizare?
- msurarea proceselor
sistemului de
management al calitii,
acolo unde este aplicabil?
- Aceste metode demonstreaz
abilitatea proceselor de a obine
rezultatele planificate?
- Sunt ntreprinse:
- corecii?
- aciuni corective?
atunci cnd rezultatele
planificate nu sunt obinute,
dup cum este adecvat, pentru a
se asigura conformitatea
produsului?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
8.2.4

3
Monitorizarea i msurarea
produsului
- Sunt monitorizate i msurate
de organizaie caracteristicile
produsului pentru a verifica dac
sunt satisfcute cerinele
referitoare la produs?
- Este fcut acest lucru n etapele
corespunztoare ale procesului
de realizare a produsului n
conformitate cu msurile
planificate?

8.3

- Sunt meninute dovezile

conformittii cu criteriile de
acceptabilitate?
- nregistrrile indic persoana
(persoanele) care autorizeaz
eliberarea produsului?
- Eliberarea produsului i
livrarea serviciului se produce
atunci cnd msurile planificate
au fost finalizate n mod
corespunztor, cu excepia
cazurilor n care s-a aprobat de
ctre o autoritate relevant sau,
acolo unde este aplicabil, de
ctre client?
Controlul produsului

1
SR EN ISO
9001:2001

3
neconform
- Organizaia se asigur c
produsul care nu este
conform cu cerinele
produsului este identificat
i inut sub control pentru
a preveni utilizarea sau
livrarea neintenionat?
- Aceste metode de control i
responsabilitile i autoritile
asociate pentru tratarea
produsului neconform sunt
definite ntr-o procedur
documentat?
- Produsul neconform este tratat
prin una sau mai multe dintre
urmtoarele metode:
- prin ntreprinderea unor
aciuni de eliminare a
neconformitilor
detectate?
- prin autorizarea utilizrii
lui, a eliberrii sau
acceptrii cu derogare
dup fabricaie dat de o
autoritate relevant i,
acolo unde este aplicabil,
de ctre client?
- prin ntreprinderea unei
aciuni care s mpiedice
destinarea sau utilizarea
lui intenionat iniial?
- Sunt meninute nregistrrile
referitoare
la
natura
neconformitilor i la orice
aciuni ntreprinse, inclusiv
derogrile obinute?
- Cnd produsul neconform este

SR EN ISO
9001:2001

8.4

3
- Organizaia ntreprinde aciuni
corespunztoare consecinelor,
sau potenialelor consecine ale
neconformitii, atunci cnd
produsul neconform este detectat
dup livrare sau dup ce
utilizarea sa a nceput?
Analiza datelor
- Organizaia determin,
colecteaz i analizeaz
datele corespunztoare
pentru a demonstra
adecvarea i eficacitatea
sistemului de management
al calitii i pentru a
evalua unde se poate
aplica mbuntirea
continu a eficacitii
sistemului de management al
calittii?
- Acest lucru include datele
generate de activitile de
msurare i monitorizare sau din
alte surse relevante?
- Analiza datelor furnizeaz
informaii despre:
- satisfacia clientului?
- conformitatea cu
cerinele produsului?
caracteristicile
proceselor i produselor?
- tendinele proceselor i
produselor?
- oportuniti pentru aciuni
preventive?
- furnizori?

1
SR EN ISO
9001:2001
SR EN ISO
9001:2001

8.5

mbuntire

8.5.1

mbuntire continu
Organizaia i mbuntete
continuu eficacitatea sistemului
de management al calitii prin:
-

utilizarea politicii
referitoare la calitate?
utilizarea obiectivelor
calitii?
utilizarea rezultatelor
auditurilor?
utilizarea analizelor
datelor?
utilizarea aciunilor
corective i preventive?
utilizarea analizei
efectuate de
management?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
8.5.2

3
Aciune corectiv
- Organizaia acioneaz pentru a
elimina cauza neconformitilor,
n scopul de a preveni reapariia
acestora?
- Aciunile corective sunt
adecvate consecinelor
neconformitilor aprute?
- Este stabilit o procedur
documentat pentru a defini
cerinele pentru:
- analiza neconformitilor
(inclusiv a reclamaiilor
clienilor)?
- determinarea cauzelor
neconformitilor?
- evaluarea necesitii de
aciuni pentru a se
asigura c
neconformitile nu
reapar?
- determinarea
i
implementarea aciunii
necesare?
- nregistrrile rezultatelor
aciunii ntreprinse?
- analiza aciunii corective
ntreprinse?

1
SR EN ISO
9001:2001

2
8.5.3

3
Aciune preventiv
- Organizaia acioneaz
pentru a elimina cauzele
neconformitilor poteniale n
vederea prevenirii apariiei
acestora?
- Aciunile preventive sunt
adecvate consecinelor
problemelor poteniale?
- Este stabilit o procedur
documentat pentru a defini
cerinele pentru:
- determinarea
neconformitilor
poteniale i a cauzelor
acestora?
- evaluarea necesitii de
aciuni pentru a preveni
apariia
neconformitilor?
- determinarea i
implementarea aciunii
necesare?
- nregistrrile rezultatelor
aciunii ntreprinse? (a se
vedea 4.2.4)
- analiza aciunii
preventive ntreprinse?

Data:
Numele persoanei care efectueaz verificarea:
Semntura persoanei care efectueaz verificarea:

5.ASPECTE PRACTICE PRIVIND AUDITUL

SC CERT SQ
PLAN DE AUDIT DE CERTIFICARE 4.2

Dosar Sistemul de Management al Calitii nr.: 4

Data de ncepere a auditului: 5.07.2004
Data de finalizare a auditului: 5.07.2004
Tipul auditului: de certificare

SOLICITANT: SC ALPHA SA
AUDITAT: SC ALPHA SA
SMC/SMM/SMI: SC ALPHA SA BUCURETI
OBIECTIVELE AUDITULUI: Auditarea conformitii sistemului de management al calitii
SC ALPHA SA BUCURETI cu cerinele documentelor de referin
DOMENIUL AUDITULUI: Activitile prevzute n STATUTUL SC ALPHA SA art.4, literele a, b, c, e
(cu excepia art.4 litera d) i ncadrate n clasele 7310, 7420, 7487 Ord. Preedintelui INS
nr.601/26.11.2002
DOCUMENTE DE REFERIN: SR EN ISO 9001:2001, documentatia SISTEMULUI DE
MANAGEMENT AL CALITATII SC ALPHA SA in vigoare (ed.1, rev.0, rev.1)
LOCUL DESFURRII AUDITULUI: sediul SC ALPHA SA
REPREZENTANTUL AUDITATULUI: Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru
ECHIPA DE AUDIT: - AUDITOR EF: Dr. ing. Oscar Csizmas
- Membri: Dr. ing. Ardeleanu Mirel
Membrii echipei de audit asigur confidenialitatea informaiilor obinute n perioada auditului.
LIMBA N CARE SE DESFOAR AUDITUL: romn
PLANUL DE AUDIT DE CERTIFICARE: - se difuzeaz la: SC ALPHA SA
la data de: 14.04.2003

Nr.
Crt.

D. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
E. Cerinele SR EN
ISO 140011997
F. Cerine din
documente de
reglementare

Activitatea
auditat

Audit la sediul
SC ALPHA SA
edina
deschidere

Data / ora
de
desfurar
e

Locul de
desfurare

15.05.200
3/
900-930

SC ALPHA
SA

A. 4.2

15.05.200
3/
30 45
9 -9

SC ALPHA
SA

A. 5.1, 5.3, 5.5.1,

5.5.2, 5.6, 6.1, 6.3, 6.4

15.05.200
3/
945-1015

SC ALPHA
SA

de

Verificarea
implementrii
aciunilor corective
ca urmare a
abaterilor
identificate n
Raportul de analiza
documentaiei
nr.4.1 din
28.11.2002
Management de
vrf

Auditai

Auditori

Realizat Obs.
DA /

-Preedinte
Asociaie
Vicepreedin
i
-Trezorier
Responsabili
lucrri
-Secretar
General
-Respons.
AQ
-Secretar
general
-Respons.
AQ

-Preedinte
Asociaie
Vicepreedin
i
-Trezorier
-Secretar
general

-Dr.
ing.
Oscar
Csizmas
-Dr. ing.
Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

Nr.
Crt.

Activitatea
auditat

D. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
E. Cerinele SR EN
ISO 140011997
F. Cerine din
documente de
reglementare
A. 6.2

Data / ora
de
desfurar
e

Locul de
desfurare

15.05.200
3/
15
10 -1030

SC ALPHA
SA

Auditai

Auditori

Realizat Obs.
DA /

Resurse umane

Controlul
documentelor i
nregistrrilor

A. 4.2.1, 4.2.2, 4.2.3,

4.2.4

15.05.200
3/
1030-1100

SC ALPHA
SA

Planificare i
contractare

A. 5.2, 5.4, 7.1, 7.3.1

15.05.200
3/
00
11 -1130

SC ALPHA
SA

Date de intrare

A. 7.2.1, 7.2.2, 7.3.2

15.05.200
3/
1130-1200

SC ALPHA
SA

Vicepreedin
i
-Secretar
general
-Resp.AQ/
Secretariat
tehnic
-Secretar
general
-Colective de
lucru
-Respons.
AQ/
Secretariat
tehnic
-CTE
Responsabili
lucrri
-Secretar
General
- Sectretariat
tehnic
-CTE
Responsabili
lucrri

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

Aprovizionare

D. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
E. Cerinele SR EN
ISO 140011997
F. Cerine din
documente de
reglementare
A. 7.4

Comunicare

A. 5.5.3, 7.2.3

15.05.200
3/
1215-1230

SC ALPHA
SA

-Secretar
General
Responsabili
lucrri
-Secretariat
tehnic

10

Pauza de mas

SC ALPHA
SA

11

Realizarea,
analizarea,
verificarea,
avizarea/ validarea
lucrrilor

A. 7.3.3, 7.3.4, 7.3.5,

7.3.6, 7.3.7, 7.5.1,
7.5.2, 7.6, 8.2.3, 8.2.4

15.05.200
3/
30
12 -1300
15.05.200
3/
1300-1445

SC ALPHA
SA

-Preedinte
Asociaie
-CTE

Nr.
Crt.

Activitatea
auditat

Data / ora
de
desfurar
e

Locul de
desfurare

Auditai

15.05.200
3/
00
12 -1215

SC ALPHA
SA

-Trezorier
- Comisie de
recepie
-Secretar
General

Auditori

Realizat Obs.
DA /

Responsabili
lucrari
-Resp.AQ

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel
- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

Nr.
Crt.

Activitatea
auditat

D. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
E. Cerinele SR EN
ISO 140011997
F. Cerine din
documente de
reglementare
A. 7.5.3, 7.5.4, 7.5.5

Data / ora
de
desfurar
e

Locul de
desfurare

15.05.200
3/
45
14 -1515

SC ALPHA
SA

Auditai

Auditori

Realizat Obs.
DA /

12

Identificare,
trasabilitate,
proprietatea
clientului, pstrare
produse

13

Controlul produsului
neconform

A. 8.3

15.05.200
3/
1515-1530

SC ALPHA
SA

14

Auditul intern

A. 8.2.2

15.05.200
3/
30
15 -1600

SC ALPHA
SA

-Comisie de
recepie
-Gestionar
mijl. Fixe i
obiecte
de
inventar
-Colective de
lucru
-Secretar
General
- Resp.AQ/
Secretariat
tehnic
-Colective de
lucru
-CTE
-Comisie de
recepie a
prod.
aprovizionat
e
-Auditori
interni
-Secretar
General
-Resp.AQ

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

Nr.
Crt.

Activitatea
auditat

D. Cerinele SR EN
ISO 9001:2001
E. Cerinele SR EN
ISO 140011997
F. Cerine din
documente de
reglementare
A. 8.5.2, 8.5.3

Data / ora
de
desfurar
e

Locul de
desfurare

15.05.200
3/
00
16 -1615

SC ALPHA
SA

Auditai

-Preedinte
Asociaie
- Comisie
tratare
neconf.
-Resp.
lucrri
-Resp. AQ
-Preedinte
Asociaie
-Trezorier
-Resp.
lucrri
-Secretar
General

Aciuni corective i
preventive

16

Monitorizarea i
msurarea
satisfaciei
clientului,
mbuntire
continu

A. 8.1, 8.2.1, 8.2.3,

8.2.4, 8.4, 8.5

15.05.200
3/
1615-1630

SC ALPHA
SA

17

Reuniunea

15.05.200
3/
1630-1645

SC ALPHA
SA

de -

15.05.200
3/
1645-1700

SC ALPHA
SA

-Preedinte
Asociaie
Vicepreedin
i
Responsabili
lucrri
-Trezorier
-Respons.
AQ

18

edina
nchidere

Realizat Obs.
DA /

15

audi
toril
or

Auditori

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

- Oscar
Csizmas
- Ardeleanu
Mirel

SC CERT SQ SA
A SR EN ISO 9001:2001
4.1
4.2
5.1
5.2
5.3
5.4
5.5
5.6
6.1

Cerine generale
Cerine referitoare la documentaie
Angajamentul managementului
Orientare ctre client
Politica n domeniul calitii
Planificare
Responsabilitate, autoritate i comunicare
Analiza efectuat de management
Asigurarea resurselor

7.1
7.2
7.3
7.4
7.5
7.6
8.1
8.2
8.3

Planificarea realizrii produsului

Procese referitoare la relaia cu clientul
Proiectare i dezvoltare
Aprovizionare
Producie i furnizare de servicii
Controlul dispozitivelor de msurare i monitorizare
Generaliti
Monitorizare i msurare
Controlul produsului neconform

6.2
6.3
6.4

Resurse umane
Infrastructur
Mediul de lucru

8.4
8.5

Analiza datelor
mbuntire

B SR EN ISO 14001:1997
4.1

Cerine generale

4.4

Implementare i funcionare

4.2

Politica de mediu

4.5

Verificare i aciune corectiv

4.3

Planificare

4.6

Analiza efectuat de conducere

C. Cerine din documentele de reglementare

NTOCMIT
AUDITOR EF,
Dr. ing. Oscar Csizmas

APROBAT
DIRECTOR EXECUTIV,
Dr. ing. Ardeleanu Mirel

SC CERT SQ
AUDIT EXTERN
din 5.07.2004
edina de deschidere/nchidere
4. Tipul auditului: de certificare
5. edina de deschidere: 4.2
5.1 Locul de desfurare: SC ALPHA SA BUCURESTI
5.2

Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de

nchidere):
5.07.2004/09.00-17.00
5.3

Membrii echipei de audit:

Auditor

ef

...Dr. ing.

Oscar Csizmas
Membru

....Dr.

ing.

Ardeleanu Mirel
5.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea
auditatului:
Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru
5.5Observaii

6. edina de nchidere:4.3
6.1Locul de desfurare: SC ALPHA SA BUCURESTI
6.2 Perioada de desfurare (data/ora de ncepere-ora de
nchidere)
3.3 Membrii echipei de audit:
Auditor ef.Dr. ing. Oscar Csizmas
Membru . Dr. ing. Ardeleanu
Mirel
3.4 Numele, prenumele i funcia participanilor din partea
auditatului:
Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru

3.5 Observaii:

ntocmit,
Auditor ef
Dr. ing. Oscar Csizmas

Data:

5.07.2004

SC CERT SQ
CENTRALIZATOR DE NECONFORMITI
AUDIT INTERN / AUDIT ORGANIZAIE
COMPARTIMENT / TIP AUDIT:
TOATE COMPARTIMENTELE/ AUDIT DE
CERTIFICARE

Dosar audit nr.:4.2

Dosar SMC/ SMM/ SMI nr.
4
Data:5.07.2004

NECONFORMITI MAJORE: SIMBOL M

NECONFORMITI MINORE: SIMBOL m
OBSERVAII: SIMBOL o
Nr.
crt

Neconformitate/
activitatea
auditat

Documentul de
referin fa de
care se justific/
paragraf
SR EN ISO
9001:2001
4.2.3

Tip
Neconform
i tate

Unele inregistrari nu sunt

in regim contract
Pe formularul
F-PO-02.1 cod HE.05.240
nu sunt identificate in
totalitate persoa-nele
participante la activitatile
respect.

2.

Nu se asigura in totalitate
inregistrari adecvate
referitoare la procesul de
instruire intera in domeniul
asigurarii calitatii (ex.
Procesul verbal de Instruire
Personal din 12.03.2003

SR EN ISO
9001:2001
6.2.2. e)

3.
4

Exista inregistrari ale

procesului de audit intern
care nu respecta in
totalitate prevederile
procedurii PSC-03
Raport de neconformitate
Actiuni corective si
preventive nr. 3 din
12.03.2003
Inregistrari incomplete la
rubrica 6)

SR EN ISO
9001:2001
8.2.2.

REPREZENTANTUL AUDITATULUI,
Prof. univ. Dr. ing. Mihai Alexandru

Semnturi
Auditor
Auditat

AUDITOR EF,
Dr. ing. Oscar Csizmas

6.CONCLUZII
Scopul principal al auditului calitii este de a evalua aciunile
corective necesare pentru eliminarea deficientelor si posibilitatile de
mbuntire

a stemului calitii intreprinderii, a proceselor sale, a

produselor si serviciilor pe care le ofera.

n domeniul managementului calitii, termenul de audit este
utilizat n sensul de examinare a calitii produselor, serviciilor, proceselor
unei intreprinderi sau a sistemului calitii n ansamblu.
Prin auditurile calitii se evalueaz:

sistemul calitii intreprinderii in ansamblu sau elemente ale

acestuia;

procesele intreprinderii;
rezultatele proceselor (produse, servicii).

BIBLIOGRAFIE
Ciobanu E,Constantinescu D, Auditul Calitatii, OID, ICM, Bucuresti, 1995
Grren D.,

ISO 9000 Quality System Auditing, Gower

Publishing Group, 1977

Marti M,

Audit Qualit, Les Editions dOrganisations, Paris,

1986

Mills D.,

Quality Auditing , Chapman & Hall,1993

Olaru M.,

Managmentul calitatii, ed. A II-a revizuita si

adaugita, Ed. Economica, Bucuresti 1999

Olaru M.,

Managmentul calitatii. Tehnici si Instrumente, Ed.

ASE, Bucuresti 1999

SR ISO 8402:1995

Managementul calitatii si asigurarea calitatii

. Vocabular

SR EN ISO 9001:1995,

Sistemele calitatii model pentruasigurarea calitatii

in proiectare, dezvoltare, productie monaj si
service

***ISO 9000-2:1997,

Qality Management and Quality Assurance

Standards Part2, Generic guidelines for the
appliction of ISO 9001, 9002 and ISO 9003

SR EN ISO 9004-1:1998,

Managementl calitatii si elemente ale sistemului

calitatii parteaI ghid

SR EN ISO 19011:2003