Vous êtes sur la page 1sur 320

Revizia I (ian 2007).

CE MARK (1st Edition). Pub. No. 5261-E (LE32-113-R1a) Jan.2006

MASURI DE SIGURANTA
Unitatea CNC pe care sunt instalate functiile IGF este echipata cu diferite dispozitive de
siguranta care protejeaza personalul si masina de accidente in timpul operarii.
Oricum, exista posibilitatea ca utilizarea incorecta a acestor functii sa duca la accidente si
vatamari corporale. Pentru a preveni acest gen de situatii cititi cu atentie atat acest manual, cat
si pe cele care il insotesc pentru a putea utiliza corect functiile IGF. Informatiile care sunt
prezentate in continuare necesita o atentie sporita in functionarea IGF.
Cititi aceste informatii si urmati instructiunile pe care le contin. Situatiile prezentate in
continuare si semnele de avertizare atasate pe panourile exterioare ale masinii se refera doar la
situatiile potential periculoase care au putut fi prevazute.
ATENTIE! Ele nu acopera toate situatiile potential periculoase.

1. Precautii la citirea acestui manual


Acest manual nu ofera decat informatii referitoare la functiile IGF. De aceea pe langa acest
manual au fost oferite si manuale care ofera informatii despre functionarea masinii si a unitatii
CNC; a parametrilor; a alarmelor/erorilor, intretinere, etc. Cititi aceste manuale inainte sa utilizati
functiile IGF sau sa rulati programe CNC create folosind functiile IGF.

2. Precautii de folosire
2.1
Activarea functiilor IGF
Pentru detalii privind alimentarea cu energie electrica si selectarea modului de operare
premergatoare activarii functiilor IGF, cititi manualele care ofera informatii despre operarea
masinii si a unitatii de CN.
2.2
Operarea in timp ce se folosesc functiile IGF
Daca se declanseaza o alarma in timp ce se folosesc functiile IGF determinati natura exacta a
acesteia si luati masurile pentru corectarea situatiei care a declansat-o, prin consultarea acestui
manual si a celor alaturate.

2.3

Rularea programelor CNC create folosind functiile IGF

(1)

Folositi functia de simulare a functiilor IGF pentru a verifica operatia inainte de a rula
programul CNC creat folosind functiile IGF destinate prelucrarii.

(2)

Nu prelucrati niciodata un reper folosind un program CNC creat cu ajutorul functiilor


IGF fara sa verificati operarea sa. Rulati programul fara semifabricat si asigurati-va
ca nu exista interferente, apoi prelucrati semifabricatul in modul single block (linie
cu linie). Daca nu exista probleme, se poate trece la prelucrarea automata.

(3)

Verificati daca ati luat toate masurile de siguranta inainte de a desfasura activitati
care implica rotirea arborelui principal sau a partilor mobile ( turela, etc. )

(4)

Nu atingeti nicioadata partile in miscare, spanul sau semifabricatul in timpul masinarii.

(5)

Verificati valorile de decalaj ale sculei.

(6)

Verificati valorile de decalaj fata de punctul 0 masina.

(7)

Asigurati-va ca toate reglajele corective (avans, turatia arborelui principal, avans


rapid) sunt 100% sau o valoare mai redusa daca este necesar;

(8)

Daca folositi o masina cu incinta asigurati-va ca incinta este inchisa, nu operati o


masina daca usa de la incinta sau oricare alt element al incintei este deschis.

(9)

Verificati cu atentie ca viteza arborelui principal, vitezele de avans, viteza de avans


rapid, etc. specificate in program sunt in intervalul permis de specificatiile sculelor,
universalului, elementelor de prindere, etc. in timpul operatiilor de masinare.

3. La terminarea lucrului
(1)

La terminarea lucrului curatati spatiul din vecinatatea masinii.

(2)

Asezati toate dispozitivele in pozitia initiala de retragere.

(3)

Inchideti alimentarea cu energie electrica a masinii.

(4)

Dezactivati functiile IGF inainte de a opri alimentarea cu energie electrica a masinii.

(5)

Pentru a opri alimentarea cu energie electrica a masinii inchideti intrerupatorul


CONTROL ON (CONTROL PORNIT) apoi comutatorul principal de conectare.

4. CAND

SUNT
PROBLEME

(1)

NECESARE

INSPECTIILE

DE

INTRETINERE/

CAND

APAR

Pentru a executa o oprire de urgenta apasati butonul oprire de urgenta situat pe


panoul de comanda.

II

(2)

Consultati persoana insarcinata cu intretinerea pentru

a determina ce masuri

corective sunt necesare;


(3)

Inainte de a contacta centrul de service de care apartineti, dupa ce s-a


declansat o alarma sau o eroare, notati-va toate alarmele si mesajele de
eroare relevante care au fost afisate.

(4)

Cititi cu atentie acest manual cat si manualele care ofera informatii despre mesajele
de alarma si eroari, despre masina si unitatea de CN, parametri, etc. inainte de a
lua masuri corective in timpul inspectiilor de intretinere sau ca raspuns

la o

problema.

5. Simboluri Utilizate in Acest Manual


Indicatoarele de avertizare sint folosite in acest manual pentru a atrage atentia asupra
importantei informatiilor prezentate. Cititi instructiunile marcate cu aceste simboluri cu atentie .
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat va rezulta in deces
sau raniri serioase
Indica un pericol iminent care, daca nu este evitat poate rezulta in
deces sau raniri serioase
Indica pericole care, daca nu sint evitate, pot rezulta in raniri usoare
sau echipamente stricate
Precautii la operare sau manevrare

III

INTRODUCERE
Acest manual de operare descrie procedurile de operare pentru sistemul Advanced One-touch
IGF astfel incat sa puteti sa beneficiati de toate avantajele masinii si sa ii pastrati precizia
pentru o lunga perioada de timp. Sunteti incurajat sa cititi cu atentie acest manual si sa urmati
instructiunile date in manual.

Cititi si intelegeti acest manual de operare pentru a folosi pe deplin capacitatile sistemului
Advanced One-Touch IGF.

CUPRINS
CAPITOLUL 1 SETAREA DATELOR PENTRU GAURIREA
STANDARD
1. Rolul datelor standard de gaurire
2. Procedura de setare a datelor standard de gaurire

...
.......................
.......................

P.7
P.7
P.7

CAPITOLUL 2 SETAREA DATELOR SCULELOR


1. Rolul datelor sculelor
2. Procedura de setare a datelor sculelor
3. Detaliile datelor sculelor

.......................
...
...
...

P.13
P.13
P.13
P.14

CAPITOLUL 3 SETAREA DATELOR DE MATERIAL


1. Rolul datelor de material
2. Procedura de setare a datelor de material
3. Detaliile datelor de material

.......................
...
...
...

P.24
P.24
P.24
P.29

CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRILOR IGF


1. Rolul Parametrilor
2. Procedura de Setare a Parametrilor
3. Detaliile Parametrilor

.......................
...
.......................
.......................

P.35
P.35
P.36
P.38

.......................
.......................

P.71
P.71

.......................
........................

P.71
P.72

........................
........................

........................
........................

P.74
P.74
P.74
P.74
P.74

........................

P.76

........................
.
.........................

P.76
P.76
P.78

.
.
.

P.78
P.78
P.78

CAPITOLUL 5 SETAREA DATELOR METODEI DE


PRELUCRARE
1. Rolul Setarii Datelor Metodei de Prelucrare
2. Procedura de Setare a Datelor Metodei de
Prelucrare
3. Metoda Setarii Datelor Metodei de Prelucrar
CAPITOLUL 6 DEFINIREA FORMEI SEMIFABRICATULUI
1. Definirea Formei Semifabricatului
1-1. Rolul Definirii Formei Semifabricatului
1-2. Fereastra BLANK SHAPE
1-3. Stabilirea Datelor
2. Definirea Formei Semifabricatului cu Adaos
Uniform
2-1. Rolul Definirii Formei Semifabricatului cu
Adaos Uniform
2-2. Stabilirea Datelor
3. Definirea Formei Libere a Semifabricatului
3-1. Rolul Definirii Formei Libere a
Semifabricatului
3-2. Ecranul BLANK SHAPE
3-3. Introducerea Datelor

CAPITOLUL 7 DEFINIREA SECTIUNII PENTRU


PRELUCRARE
1. Definirii Sectiunii pentru Prelucrare
2. Definirea Sectiunii pentru Prelucrare (Strunjire)
2-1. Stabilirea Datelor
3. Definirea Sectiunii cu Prelucrari Multiple
3-1. Succesiunea Definirii Sectiunii pentru
Prelucrari Multiple
3-2. Succesiunea Stabilirii Datelor
3-3. Stabilirea Continutului Prelucrarii
3-4. Stabilirea Formei pentru Prelucrare
3-5. Stabilirea Modelului Formei
3-6. Editarea Prelucrarii Sectiunii
CAPITOLUL 8 INTRODUCEREA SETARILOR
1. Rolul Introducerii Setarilor
2. Introducerea Setarilor Mandrinei si Pinolei
2-1. Fereastra CHUCK
2-2. Fereastra CENTER
CAPITOLUL 9 DETERMINAREA AUTOMATA A
OPERATIILOR
1. Rolul Determinarii Automate a Operatiilor
2. Ecranul pentru Determinarea Automata a
Operatiilor
3. Determinarea Suprafetei de Prelucrat
4. Determinarea Metodei de Prelucrare
5. Rolul Stabilirii Conditiilor
6. Conditiile Stabilirii Elementelor
6-1. Desemnarea Sculelor Prioritare
6-2. Datele de Decizie privind Prelucrarile
Longitudinale/Frontale
6-3. Continutul Bibliotecii de Operatii
6-4. Biblioteca de Profile/Pozitii de Scule
6-5. Stabilirea Datelor pentru Sabloane
6-6. Conditia de Copiere
6-7. Stabilirea Ghidului
CAPITOLUL 10 TESTAREA OPERATIILOR
1. Ecranul de Prezentare a Testarii Operatiilor
2. Functiile de Testare a Operatiilor
2-1. START
2-2. Alegerea Metodei de Rulare
2-3. STOP
2-4. RESET

.........................
.........................
.
.
.

P.79
P.79
P.79
P.81
P.110

.
.
.
.
.
.

P.110
P.112
P.113
P.113
P.124
P.130

.........................
.........................
.........................
.........................
.........................

P.131
P.131
P.132
P.132
P.133

.........................
.....

P.134
P.134

.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................

P.135
P.135
P.139
P.143
P.144
P.144

.........................
.
.........................
.........................
.........................
.........................

P.146
P.150
P.153
P.155
P.157
P.157

..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................
..........................

P.158
P.158
P.158
P.158
P.158
P.159
P.159

2-5. Single Block


2-6. High Speed Drawing
2-7. Changing Shape Display
3. Nose R Compensation During Process Test
4. Alarms Related with Process Test

..........................
..........................
..........................
..........................
..........................

P.159
P.159
P.159
P.163
P.164

CAPITOLUL 11 EDITAREA UNITATII DE PRELUCRARE


1. Rolul Editarii Unitatii de Prelucrare
2. Editarea Schemei (Editarea in Unitati de Prelucrare)
3. Editarea Metodei de Prelucrare
3-1. Alegerea Unitatii de Prelucrare pentru
Editare
3-2. Definirea Datelor
4. Pagina de Operatii
4-1. Ecranul de Componente
4-2. Editare Date Posibile
4-3. Ecran pentru Prelucrari Multiple
5. Editarea Conturului de Prelucrare
5-1. Alegerea Operatiilor pentru Editare
5-2. Miscarile de la Punctul de Referinta al
Ciclului pana la Punctul de Inclinare
5-3. Miscarile la Punctul Final
5-4. Punctele de Inceput/Sfarsit ale
Degrosarii/Tesirii
6. Editarea Conturului de Prelucrare (Strunjire
Speciala)
6-1. Alegerea Operatiilor pentru Editare
6-2. Editarea datelor
7. Editarea Conturului de Prelucrare (Prelucrari
Multiple)
7-1. Alegerea Proceselor pentru Editare
7-2. Editarea Datelor
8. Editarea Profilului de Prelucrare Frontala a
Canalelor/Contur
8-1. Alegerea Proceselor pentru Editare
8-2. APPROACH/ESCAPE (Countouring)
9. Setarea Traseului Sculei
9-1. Apropierea si Retragerea Sculei
9-2. Setarea Traseului Sculei
10. Editarea Proceselor in Programul NC

.........................
.........................
.........................
.........................

P.165
P.165
P.166
P.166

.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................

P.166
P.167
P.175
P.176
P.176
P.178
P.178
P.179

.........................
.........................

P.181
P.182

.........................

P.183

.........................
.........................
.........................

P.185
P.185
P.185

.........................
.........................
.........................

P.193
P.193
P.193

.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................
.........................

P.195
P.195
P.195
P.199
P.199
P.200
P.201

CAPITOLUL 12 CREAREA PROGRAMELOR


1. Rolurile Crearii de Programe
2. Procedura de Operare pentru Crearea unor Parti de
Program
3. Secventa de Numere si Secventa de Nume
4. Scoatere Coduri Modale M

.........................
.........................

P.202
P.202

.........................
.........................
.........................

P.202
P.203
P.205

5. Generarea Automata a Stopului Optional (M01)


6. Controlul Arborelui Principal
7. Controlul Racirii
8. Controlul Schimbarii Sculei
CAPITOLUL 13. CARACTERISTICI ALIMENTATOR CU
BARA SI EXTRACTOR DE BARA (OPTIONAL)
1. Parametrii Alimentatorului cu Bara si ai
Extractorului de Bara
2. Setarea Datelor in Ecranul INTRODUCERE
SETARI pentru Alimentatorul cu Bara sau
Extractorul de Bara
CAPITOLUL 14 SPECIFICATIILE SISTEMULUI INPROCESS
GAUGING (OPTIONAL)
1. Parametri pentru Specificatiile In-Process Gauging
2. Crearea Procesului de Masurare prin Editarea
Operatiilor
2-1. Prelucrare Canale, Degrosare Canale,
Finisare Canale
3. Note asupra Masurarii in Timpul Operatiilor
CAPITOLUL 15 SPECIFICATIILE MODULUI LOAD
MONITOR (OPTIONAL)
CAPITOLUL 16 UNIVERSAL SECUNDAR SI DOUA
UNIVERSALE FRONTALE (OPTIONAL)
1. Definirea Sectiunii Prelucrarii
1-1. Setarea Semifabricatului
1-2. Definirea Sectiunii Prelucrarii (pentru
Strunjire si Prelucrari Multiple)
2. Introducerea Setarilor
2-1. Tipul si Dimensiunile Mandrina/Pinolei de
Centrare
2-2. Setarile pentru Transferul Piesei de
Prelucrat
3. Definirea Punctelor de Divizare
4. Determinarea Automata a Operatiilor si Definirea
Conditiilor
4-1. Determinarea Automata a Primei si celei dea doua Operatii
4-2. Determinarea Automata a Conditiilor de
Aschiere
5. Testarea Operatiilor
5-1. Alegerea Primei/celei de a Doua Operatii
6. Editarea Unitatii de Prelucrare
6-1. Adaugarea unei Unitati de Prelucrare

.........................
.........................
.........................
.........................

P.206
P.206
P.207
P.207

.........................

P.213

.........................

P.213

.........................

P.215

.........................

P.217

.........................

P.217

.........................

P.218

.........................
.........................

P.220
P.220

.........................

P.223

.........................
.........................
.........................

P.224
P.224
P.224

.........................
.........................

P.224
P.225

.........................

P.225

.
.

P.225
P.227

P.229

P.229

.
.
.
.
.

P.230
P.230
P.230
P.231
P.231

6-2. Editarea Metodei de Prelucrare


6-3. Editarea Conturului Prelucrarii
6-4. Editarea Operatiei de Transfer a Piesei de
Prelucrat
7. Crearea Programelor
7-1. Creare Date Animate
7-2. Programul de Transfer a Piesei de Prelucrat
CAPITOLUL 17 PRELUCRARILE DUPA AXA Y
(OPTIONAL)
1. Definirea conturului
1-1. Definirea Sectiunii Prelucrarilor Multiple
1-2. Setarea Conturului de Prelucrare
1-3. Definirea Conturului Canalului cu axa Y
2. Editarea Unitatii de Prelucrare
2-1. Editarea Metodei de Prelucrare (Prelucrari
Multiple dupa Axa Y) (Optiune: Specificatii
Prelucrarii Multiple, Specificatii Axa Y)
2-2. Editarea Conturului de Prelucrat
(Prelucrari Multiple dupa Axa Y) (Optiune:
Specificatii pentru Prelucrari Multiple,
Specificatii Axa Y)
3. Creare Programe CN
3-1. Pregatirea si Verificarea Modala pentru
Prelucrari Multiple dupa Axa Y
3-2. Programarea CN pentru Frezarea Canalelor
de Pana cu Axa Y
3-3. Exportul Programului CN pentru
Prelucrarea Canalelor cu Axa Y
CAPITOLUL 18 PRELUCRAREA CU AXA B (OPTIONAL)
1. Definirea Sectiunii de Prelucrare cu Axa B
1-1. Drilling
1-2. Keyway Cutting
1-3. Grooving
1-4. Contour Generation Machining
1-5. Pocketing
1-6. Face Milling
2. Setarea Punctelor de Referinta Inclinate
3. Editarea Unitatilor de Prelucrare
3-1. Conturul Prelucrarii cu Axa B
4. Programarea CN pentru Prelucrarea cu Axa B
4-1. Folosirea Comuna a Numarului de Setari de
Scule in Prelucrarile Multiple
5. Desemnarea Directiei de Indexare a Sculelor de
Strunjire
5-1. Stabilirea Datelor pentru Scule

.
.

P.231
P.231

.
.
.
.....

P.232
P.235
P.235
P.235

.
.
.
.
.........................
.

P.237
P.237
P.237
P.237
P.245
P.246

.........................

P.246

.
.

P.256
P.258

P.258

P.259

P.263

.........................
.....
.
.
.
.
.
.
.
.
.
.

P.264
P.264
P.264
P.267
P.267
P.268
P.268
P.269
P.270
P.271
P.271
P.272

P.275

.
.

P.276
P.277

.
.
.
.
.
.

P.276
P.276
P.276
P.276
P.277
P.277

CAPITOLUL 19 FILETARE ELICOIDALA (OPTIONAL)


1. Editarea Unitatii de Prelucrare pentru Filetarea
Elicoidala cu Tarod
1-1. Editarea Metodei de Prelucrare
1-2. Editarea Conturului de Prelucrare

.........................

P.278

.........................
.........................
.........................

P.279
P.279
P.282

CAPITOLUL 20 PRELUCRAREA GAURILOR ELICOIDALE

.........................

P.286

CAPITOLUL 21 STRUNJIREA CU SCULE UNIVERSALE


1. Descriere
2. Definirea Bibliotecii de Scule
3. Editarea Unitatii de Prelucrare
4. Exportul Programului CN

.........................
.........................
.........................
.........................
.........................

P.287
P.287
P.287
P.287
P.287

CAPITOLUL 22 MESAJELE DE ALARMA


1. Numerele Alarmelor si Mesajele Alarmelor
2. Continutul Mesajelor de Alarma

.........................
.
.........................

P.289
P.289
P.293

5-2. Editarea Unitatii de Prelucrare


5-3. Crearea Programului CN
6. L-tool Index Function (Optional)
6-1. of L-tool Index Function
6-2. Setting Tool Data
6-3. Editing Machining Unit

CAPITOLUL 1 SETAREA DATELOR PENTRU GAURIREA STANDARD.


1. Rolul datelor standard de gaurire
Datele standard de gaurire, cum ar fi pentru filetare, gaurire, alezare etc. sunt predefinite
pentru facilitarea procesului de setare a datelor pentru strunjire sau a altor operatii de
prelucrare.
In cazul operatiei de filetare, de exemplu, specificand un diametru nominal se
completeaza automat casutele de text pentru diametrul de gaurire la centru, diametrul
gaurii pregatitoare, marimea tesiturii, pasul, etc. de la datele standard predefinite.
Este de asemenea posibila schimbarea datelor standard predefinite dupa cum se doreste.
Urmatoarele date sunt incluse:
x

Diametrul si lungimea fiecarui burhiu

Marimea tesiturii pentru fiecare burghiu

Diametrul gaurii pregatitoare, pasul si marimea tesiturii pentru fiecare tarod.

2. Procedura de setare a datelor standard de gaurire


Procedura de setare a datelolor standard de gaurire este explicata.
Exemplu: Setati marimea tesiturii pentru o gaura facuta de o scula de frezare.
Procedura:
1. Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend.

2. Apasati tasta functionala [F5] (STD HOLD)

3. Alegeti tipul de gaura standard dorit


In acest exemplu, mutati cursorul in 2 CHAMFERING DATA ON M
DRILLING, si apasati tasta functionala [F2] (EDIT).

4. Introduceti datele dorite


Mutati cursorul pe obiect si introduceti datele.
In acest exemplu, valorile standard au fost deja introduse si nu necesita modificari
ulterioare.
Pentru punctele de introducere a datelor, verificati Capitolul 1, 3. Detaliile datelor
de gaurire standard
5. Dupa setarea datelor, apasati tasta functionala [F7](OK)

3. Detaliile datelor de gaurire standard


Punctele pentru datele de gaurire standard sunt listate mai jos:

Afisajul metric/inch de pe ecran depinde de unitatile de masura folosite in unitatea


de control a CN.
Deoarece toate datele numerice afisate pe ecran sunt complet diferite, verificati
corectitudinea unitatilor de masura folosite.
Pentru a schimba intre unitatile de masura metrice si inch, utilizati Manualul de
Operare pentru unitatea CN.
Detaliile datelor de gaurire standard

10

11

12

CAPITOLUL 2 SETAREA DATELOR SCULELOR


1. Rolul datelor sculelor
Cu sistemul One-Touch IGF , sculele pot fi determinate automat.
Definiti sculele pe care le aveti in tabelul datelor sculelor, si sistemul One-Touch IGF
selecteaza pe cele mai potrivite, o alta scula poate fi selectata cu usurinta folosind
setarile de conditii si functiile de editare proces.
Daca scula potrivita nu este declarata, sistemul One-Touch IGF creeaza automat datele
sculei (aceasta scula este numita o scula nedefinita non-registred tool)
2. Procedura de setare a datelor sculelor
Procedura de setare a detelor sculelor este descrisa mai jos:
Procedura:
1. Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend

2. Apasati tasta functionala [F1](TOOL REGIST)


Este afisat ecranul TOOL DATA.

13

3. Detaliile datelor sculelor


Urmatoarele date ale sculelor trebuie sa fie definite
1) Tool Data Number (Numarul datelor sculei)
Un numar maxim de 204 scule de la nr. 1 pana la nr. 204 pot fi definite.
Numarul datelor sculei este numarul sculei din tabelul datelor sculelor.
In cazul masinilor cu doua turele, numarul datelor sculelor de la nr. 1 la nr 204
pentru turela A si de la nr.1 la nr. 38 pentru turela B pot fi definite.
2) Clasificarea sculei
Un cod de scula trebuie selectat pentru fiecare scula din cele 38 de coduri presetate,
clasificate dupa tipul si directia prelucrarii.
3) Datele de comanda
a. TOOL NO.:TN
Numarul de index pentru scula al turelei poate fi specificat. Acesta este folosit
pentru codurile T in programul CN.
b. OFFSET NO.: ON
Numarul corectiei sculei poate fi specificat. Acesta este folosit pentru codurile
T in programul CN. Acesta este necesar cand sunt folosite scule la care este
specificat in special numarul lor de corectie.
[Completare]
Cand 19 GROOVE OD , 20 GROOVE ID sau 21 GROOVE FACE este
selectat, este afisat OFFSET NO. 1 si OFFSET NO. 2.
Acesta este afisat deoarece sunt folosite doua compensari de scule pentru a facilita
pozitionarea sculelor pentru scule pentru canele largi.
Forma canalului si OFFSET NO. 1/2 O1/O2 corespund una alteia dupa cum este
descris in urmatoarele doua pagini.

14

a. O singura scula pentru canal


Cand este folosita o singura scula pentru canal, corectia sculei pentru pozitionare
pentru referinta ciclului pentru prelucrare de exterior (OD), prelucrare la interior (ID)
si prelucrare frontala (FACE) ar trebui folosita dupa cum este aratat mai jos. Partea de
corectie este pozitionata la punctul de referinta, care determina pozitia canelurii.

15

b.Scula pentru canal larg


Cand este folosita o scula pentru canal larg, corectia sculei pentru pozitionare pentru
referinta ciclului pentru prelucrare de exterior (OD), prelucrare la interior (ID) si
prelucrare frontala (FACE) ar trebui folosita dupa cum este aratat mai jos.

Prima corectie de scula O1 muta scula la punctul de referinta al partii ciclului (A-B)
pentru a incepe prelucrarea.
A doua corectie de scula O2 muta scula la punctul de sfarsit al partii (C-D).
Pozitiile corectiilor de scule O1 si O2 pentru sculele de canal rotund sunt indentice cu
cele pentru canal drept.

16

4) Date grup (cand este prevazut cu functia tool life management (control al
duratei de viata a sculei)
a. TOOL GROUP: TG
Grup scula trebuie specificat pentru functia de control al vietii sculei.
Acesta este folosit pentru TG= coduri in programul CN.
b. OFFSET GROUP: OG
Numarul de Corecitie grup trebuie specificat pentru functia de control
al vietii sculei. Acesta este folosit pentru OG= coduri in programul
CN.
5) Date forma scula
a. FORM CODE: FC
Alegeti diagrama dorita din diagramele informative afisate pe ecran.
b. Setari pentru TOOL ANGLE, EDGE ANGLE, STINCKING OUT,
etc.
c. NOSE R
Se specifica raza varfului pentru sculele de strunjire sau pentru
sculele de canal.
6) Pozitia de schimbare scula
a. INDEX POSITION: ZT, XT
Pozitia pentru schimbare scula a turelei trebuie specificata.
TOOL ANGLE, ENDGE ANGLE, STICKING OUT, HOLDER
LENGHT si TOOL DIA. sunt descrise mai jos:
(1) Cu scule pentru prelucrat exterior, interior si frontal TOOL ANGLE,
EDGE ANGLE reprezinta urmatoarele unghiuri:
TOOL ANGLE (A1): Unghiul inclus la varful de taiere
EDGE ANGLE (A2): Unghiul capatului sculei facut cu linia verticala cu
directia de taiere (sunt cazuri cand acest unghi nu exista)
17

(2) Cu scule pentru prelucrari de interior, scule rotative, etc., TOOL DIA.,
TOOL WIDTH si STICKING OUT reprezinta urmatorele marimi:
STICKING OUT (L1): Lungimea de la varful sculei pana la prinderea sculei
HOLDER LENGTH (L2): Lungimea burghiului sau a sculei de prelucrare la
interior
TOOL DIA (D): Diametrul suportului
TOOL WIDTH (W): Grosimea varfului

18

Exempu: Scule de strunjire (degrosare, finisare)

19

Exempu: Scule drepte (degrosare, finisare)

Pentru ca sculele drepte sa fie selectate automat de procesul de determinare,


specificati-le ca scule prioritare.

20

Exempu: Scule semirotunde (degrosare, finisare)

21

Cifra din paranteze () este numarul codului formei.

Pentru a face ca sculele semirotunde sa fie selectate automat de procesul de


determinare, specificati-le ca scule prioritare.
22

Exempu: Scule pentru caneluri, scule de filetare si burghie

Pentru sculele pentru canale atribuiti orive valoare pentru TOOL ANGLE

Burghiele care au un diametru mai mare decat dimensiunea parametrului Nr. 37


DRILL MAXIMUM DIAMETER sau burghiele cu placute din carburi metalice
avand un diametru mai mic decat dimensiunea parametrului Nr.36 CARBIDE DRILL
MINIMUM DIAMETER nu pot fi selectate de procesul automat de determinare.
Setarile paramatrului trebuie schimbate.

Sculele pentru canale care au o grosime mai mare decat dimensiunea parametrului Nr.
25 GROOVING TOOL WIDTH MAX. VALUE nu pot fi selectate de procesul
automat de determinare.

Codul de forma Nr.2 al GROOVE OD , GROOVE ID si GROOVE FACE


si codul de forma Nr.3 al GROOVE OD nu poate fi selectat prin procesul
automat de determinare.

23

Capitolul 3 SETAREA DATELOR DE MATERIAL


1. Rolul datelor de material
Conditiile de prelucrare potrivite pentru fiecare tip de material pot fi definite.
Cu sistemul One-Touch IGF, regimurile de aschiere sunt determinate automat conform
materialului. Poate fi inregistrat un maxim de 16 materiale, si sunt deja definite in
masina inainte de livrare 8 tipuri standard de materiale.
2. Procedura de setare a datelor de material
Este descrisa procedura de setare a datelor de material. Cand inregistrati un material
nou, copiati datele de la un material existent si modificati datele dorite.
Procedura:
1 Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend

24

2 Apasati tasta functionala [F6] (MAT. DATA SETTING)


Apare fereastra MATERIAL DATA SETTING.

3 Mutati cursorul la 9

25

4 Apasati tasta functionala [F2] (COPY)


Apare fereastra COPY MATL DATA.

5 Mutati cursorul la materialul care urmeaza a fi copiat, si apasati tasta functionala


[F7] (OK).
In acest caz, selectati 2 S45C.

6 Apasati tasta functionala [F1] (EDIT)

26

7 Introduceti numele materialului.


In acest caz, tastati: [S][5][5][C]WRITE

8 Stabiliti regimurile de aschiere.


In acest caz, editati datele de material copiate.
Defilati fereastra in sus sau in jos cu tastele funtie [F7] (OK), mutati cursorul la
obiectul dorit cu tastele de control al cursorului, si setati conditiile de prelucrare.

27

Ecranul de mai jos este deschis atunci cand cursorul este pozitionat pe ROUGHING &
COPYING si este apasata tasta functionala [F1] (EDIT).

Pentru setarea datelor obiectelor, consultati capitolul 3, 3. Detaliile datelor de


material.
[Completare]
Pentru a sterge date de material, mutati cursorul pe data de material dorita si apasati tasta
functionala [F3] (DELETE)
[Completare]
Pentru a edita date de material deja inregistrate, mutati cursorul pe data de material dorita
si apasati tasta functionala [F1] (EDIT)
Procedura de editare este la fel ca la inregistrare.

28

3. Detaliile datelor de material


Tabelul datelor de material

29

30

31

32

33

34

CAPITOLUL 4 SETAREA PARAMETRILOR IGF


1. Rolul Parametrilor
Sistemul One-Touch IGF poate determina sculele, regimurile si operatiile din forma
de prelucrare si setarile specificate ale setarilor datelor masinii si poate creea un
program CN automat; in orice caz, depinzand de circumstante, pot fi cazuri cand se va
dori schimbarea unor conditii pentru determinarea automata.
In acest caz, schimband datele parametrilor IGF, determinarea automata a regimurilor
poate fi schimbata dupa cum doriti.
De asemenea, parametri IGF sunt folositi pentru post procesarea datelor intr-un
program CN care include coduri M speciale pentru caracteristici optionale.
Parametrii IGF includ:
x
x
x
x
x
x
x

Parametrul de dimensiuni
Parametrul intreg
Parametrul procentual
Parametrul fiecarui proces (controlul axului/schimbarea sculelor)
Parametrul de prelucrare al fiecarui material (parametrul de gaurire, parametrul
de frezare capat)
Parametrul de operare cu material tip bara
Parametrul de secventa de prelucrare

35

2. Procedura de setare a parametrilor


Procedura de setare a parametrilor este descrisa mai jos.
Exemplu: Schimbati parametrul intreg Nr 81 SEQUENCE NO. INCREMENT IN
PROCESS la un numar serial.
Procedura:
1 Afisati ecranul initial One-Touch IGF si apasati tasta extend

2 Apasati tasta functionala [F7] (PARAMETER)

36

3 Alegeti tipul parametrului


In acest caz, mutati cursorul la 2 INTEGER PARAMETER si apasati tasta functionala [F7]
(ORDER ). Ecranul parametrului intreg este afisat.

4 Setati datele dorite


In acest caz mutati cursorul la 81 SEQUENCE NO. INCREMENT IN PROCESS, tasta in
[0] si apasati tasta WRITE.

Pentru detaliile parametrilor consuntari capitolul 3, 3. Detaliile parametrilor


5 Dupa setarea datelor, apasati tasta functionala [F7] (OK)

37

3. Detaliile parametrilor
1) Sistemul de unitati de masura folosit in parametri de dimensionare din acest tabel
este in milimetri (mm).
Cand folositi sistemul One-Touch IGF in inch, valorile implicite sunt convertite
automat.
2) Parametrii indicati cu (Multiple machining), (contour generation) or (in-press
gauging) sunt accesibili doar cand caracteristicile optionale corescpunzatoare sunt
prevazute masinii.
Parametrii dimensionali
Nume
1. OD CLEARANCE
2. ID CLEARANCE
3. FACE CLEARANCE
4. PRESET VALUE OF BLANK
INSIDE LENGTH IL
5. PRESET VALUE OF BLANK
INSIDE DIA. ID
6. PRESET VALUE OF
DIMENSION ZERO SHIFT
7. PRESET VALUE OF
PROGRAM ZERO SHIFT
8. NOSE-R CANCEL TRAVEL

9. PRESET VALUE OF CENTER


LENGTH L2
10.PRESET VALUE OF CENTER
DIA. D2
11.PRESET VALUE OF CENTER
HOLE DIA. D3
12. FINISHING GROOVING
CLEARANCE

13. PRESET VALUE OF


CHAMFERING
14. ROUGHING X-AXIS
CLEARANCE
15. ROUGHING Z-AXIS
CLEARANCE
16. FINISHING X-AXIS
CLEARANCE

Implicit
8
8
4
0

Explicatie
Observatii
Specifica un interstitiu la Consultati Capitolul 12, 8.
forma semifabricatului
Controlul
schimbarii
sculei
Seteaza forma semifabricatului implicita

0
0
0
0

Specifica valorile I si K
pentru G40 (nose R cancel).
Acest parametru este folosit
pentru a executa conicitatea
sau prelucrare circulara fara
zona neprelucrata
Consultati Capitolul
Introducere setari

0.05

0.2
8
4

Specifica interstitiul pentru


iesire a sculei pentru canal la
sfarsitul prelucrarii canalelor
largi. Aceasta valoare trebuie
sa fie mai mare decat la
canalul standard.
Seteaza marimea implicita a
tesiturii
Specifica interstitiul pentru Parametrul dimensional
calcularea
punctului
de Nr. 69, 70
referinta pentru ciclu

38

Nume
17. FINISHING Z-AXIS
CLEARANCE
18. GROOVING CLEARANCE
19. THREADING CLEARANCE
20. RECESSING CLEARANCE
21. DRILLING CLEARANCE
22. TAPPING CLEARANCE
23. LONGITUDINAL LENGTH
FOR ROUGH/FIN. FACE
Example:

Implicit
2

24. MAX. WIDTH OF CUTTING


AREA FOR ROUGH FACE

20

25. GROOVING TOOL WIDTH


MAX. VALUE

26. GROOVING WIDTH MAX.


VALUE
27. CUT DOWN DIA. FOR
CUTTING OFF

2
5
2
3
10
10

Explicatie

Observatii

Selecteaza strunjirea frontala


cand urmatoarea inegalitate
este satisfacuta cu un
element de forma conectat la
capatul unei fete ca si cum ar
fi recunoscut ca strunjire din
parametri intregi Nr.62, 63 si
64, parametrul procentual
Nr. 35, si parametrul
dimensional Nr. 24:
L<valoarea parametrului
(L=lungimea
formei
semifabricatului pe axa Z)
Selecteaza strunjirea frontala
cand urmatoarea inegalitate
este
satisfacuta
pentru
degrosare
L<valoarea parametrului
(L=lungimea
formei
semifabricatului pe axa Z)

Parametrul intreg Nr. 62


Parametrul intreg Nr. 63
Parametrul intreg Nr. 64
Parametrul procentual
Nr. 35
Parametrul dimensional
Nr. 24

Parametrul intreg Nr. 62


Parametrul intreg Nr. 63
Parametrul procentual
Nr. 35
Parametrul dimensional
Nr. 24

Specifica grosimea maxima


a sculei pentru caneluri la
autodeterminare
Specifica grosimea maxima
pentru caneluri
Specifica diametrul la care
viteza
de
avans
este
decelerata miscandu-se spre
sfarsitul prelucrarii piesei

39

Nume
28. BLIND HOLE MIN. DIA.
VALUE

29. DRILL & END MILL


ALLOWANCE WIDTH
(CUTTING)

Implicit
20

30. END MILL ALLOWANCE


WIDTH (NON-CUTTING)

0,5

31. THRU HOLE EXCESS


DEPTH
32.
TAPPING
INCMP
THREADS
PITCH

33. TAPPING PRE-DRILL


EXCESS PITCH

Explicatie
Specifica diametrul minim al
gaurii infundate cand este folosita
o scula de strunjire de interior.
Pentru aceste gaurii se aplica
jumatate din valoarea parametrului. Pentru gauri mai mici,
trebuie folosite scule de frezare
pentru degrosare si finisare.
Selecteaza un burghiu al carui
diametru D satisface urmatoare
innegalitate:
Dm D Dmx(parametrul
procentual Nr.29) in ceea ce
priveste diametrul burghiului care
este obtinut din urmatoarea
egalitate ca ideal
Dm(diam sculei) = (diametrul
pentru strunjire la interior definit
ca forma de prelucrare)-(valoarea
parametrului)
(Cu prelucrare de interior a unui
diametru mai mare decat cel
specificat in parametrul Nr.28,
este necesara frezare pentru a
elimina bavura ramasa la capat).
Selectati o freza al carei diametru
satisface urmatoarea inegalitate:
Dm D Dmx(parametrul
procentual Nr.32) in ceea ce
priveste freza de finisare care este
obtinuta din urmatoarea egalitate
ca ideal
Dm(diam sculei) = (diam
burghiului)

(valoarea
parametrului)
Specifica adancimea intre capatul
burghiului si gaura
Specifica numarul de spire pe tol
incomplete
pentru
filetare.
Filetarea in plus este executata
dupa
{(pas)X(valoarea
parametrului)}
Specifica numarul de spire pe tol
pentru gaura pregatitoare pentru
filetare creeata prin determinare
automata. Gaurirea in exces este
executata dupa {(pas)X(valoarea
parametrului)}

Observatii

Parametrul
Nr.29

procentual

Parametrul
Nr.32

procentual

40

Nume
35. DRILLING
HOLE
DEPTH

MINIMUM

Implicit
10

Explicatie
Observatii
Specifica adancimea minima de
gaurire pentru o gaura infundata
frontala

36.
CARBIDE
DRILL
MINIMUM
DIAMETER
37.
DRILL
MAXIMUM
DIAMETER
38. TOOL HOLDER DIA.
(TURNING INTERF. CHECK)

18

39. COEFFICIENT OF CAL.


INCMP THREADS PITCH
40. TOOL INDEX POSITION
XAXIS
41. TOOL INDEX POSITION
ZAXIS
42. REAR MACHINING ZAXIS CLEARANCE

25

Seteaza elementele de calcul


pentru filete incomplete
Specifica pozitia de indexare
scula implicita pentru setarea
datelor sculei.

43. THRU-HOLE CUTTING


DEPTH

Specifica zona libera pentru


calculul punctului de referinta al
ciclului pentru strunjire pe stanga
Specifica adancimea care este Consultati Capitolul 11,
prelucrata la o viteza de avans 3-2 Setarea datelor
mica pentru gaurire patrunsa.
Specifica raza maxima a varfului
care deplaseara punctul de start si
sfarsit prelucrare pentru a elimina
zona neprelucrata de raza varfului

44. ROUGHING NOSE-R


MAXIMUM VALUE
45. FINISHING NOSE-R
MAXIMUM VALUE
46. MAX. AIRCUT DISTANCE
FOR RECESSED SHAPE
48.
GAUGE
PT
TO
APPROACH
PT1 DISTANCE (APP)
49. 1ST GAUGE PT TO
APPROACH PT2 DIST (APPS)
50.
GAUGE
PT
TO
IMAGINARY
PT DISTANCE (IMP)
51. NG LIMIT (DNG)
52. OK LIMIT (DOK)
53. M MACHINING. OD
CLEARANCE
54. M MACHINING FACE
CLEARANCE
55.
M
MACHINING
CLEARANCE

35

25

1,2
0,8

Specifica diametrul minim sau


maxim al burghiului din carburi
metalice care este folosit in
procesul
de
determinare
automata.
Specifica distanta minima de
apropiere cu o scula pe stanga
intr-o degajare.

10
2

1
2

0,04
0,02
60

Consultati Capitolul 13,


Specificatiile
alimentatorului de bare
si extractorului de bare
(optional)
(in proces de masurare)

(Prelucrare multipla)

70
3

Specifica zona libera pentru (Prelucrare multipla)


calculul punctului de referinta al
ciclului de prelucrare

41

56. M MACHINING
DRILL
ALLOWA. WIDTH

PRE-

57.
M
MACHINING
REAMING PR-DRL ALLOWA.
DEPTH

58. M MACHINING BORING


PRDRL ALLOWA. DEPTH

59. M MILLING CLEARANCE

60.
M
MACHINING
DRILLING THRU-HOLE CUT.
DEPTH
61.
M
MACHINING
CHAMFERING
ALLOWA.
DIA

62. M MACHINING THRU


HOLE EXCESS DEPTH

63. B-AXIS MACHINING


CLEARANCE

30

64. B-AXIS MACHINING


RETRACT AMOUNT
65. MAX. DIA. ON CENT.
PROCESS WITH CHAMF.

10

30

Selecteaza un burghiu al carui


diametru D satisface urmatoarea
inegalitate:
Dm D
DmX(parametrul procentual Nr.
53)
in timp ce diametrul gaurii
intermediare pentru gaurire sau
alezarea gaurii este obtinut din
urmatoarea egalitate ca ideal:
Dm(diam
sculei)=(diametrul
gaurii definita pentru prelucrare)(valoarea parametrului)
Specifica excesul de adancime al
gaurii
intermediare
pentru
alezare. Gaura intermediara este
prelucrata
dupa
valoarea
parametrului mai mult decat
adancimea definita in prelucrare.
Specifica excesul de adancime al
gaurii
intermediare
pentru
alezare. Gaura intermediara este
prelucrata
dupa
valoarea
parametrului mai mult decat
adancimea definita in prelucrare
Specifica zona libera pentru
calculul punctului de referinta al
ciclului pentru frezare
Specifica adancimea de taiere
unde este folosit un avans mic la
prelucrarea gaurilor patrunse.
Specifica un diametru care
trebuie adaugat la diametrul
gaurii si marimea tesiturii (care
sunt definite in prelucrare pentru
tesire.)
Specifica excesul de adancime
pentru alezare, finisare si
patrundere gauri. Prelucrarea este
executata
de
valoarea
parametrului mai mult decat este
definita in prelucrare.
Specifica zona libera pentru
inceputul procesului de prelucrare
in axa B

Parametrul procentual
Nr.53
(Prelucrare
multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

Consultati Capitolul 11,


3-2 Setarea datelor

(Prelucrare multipla)

(functie de control a
axei B)

(functie de control a
axei B)
Daca diametrul minim de gaurire (Prelucrare multipla)
necesar pentru frezarea tesiturii.
(diametrul gaurii DI+ marimea
tesiturii CX2) este mai mare decat
valoarea parametrului, procesul
de centrare folosit in mod uzual
pentru tesire nu este generat.

42

66.
STICKING
OUT
CLEARANCE ALONG X AXIS
67.
STICKING
OUT
CLEARANCE ALONG Z-AXIS
68.
ID
PROCESS
ID
CLEARANCE

10
10

Specifica zona libera pentru


lungimea sculei care permite
miscarea libera.

69. ID ROUGHING X-AXIS


CLEARANCE

70. ID FINISHING X-AXIS


CLEARANCE

Specifica zona libera care


determina coordonatele pe X ale
punctului de start al procesului de
strunjire interioara.
Specifica zona libera care
determina coordonatele pe X ale
punctului de referinta pentru
ciclul de degrosare interioara
Specifica zona libera care
determina coordonatele pe X ale
punctului de referinta pentru
ciclul de finisare interioara
Specifica viteza de avans(avans (Model
cu
arbore
pe minut) pentru transferul de secundar sau cu doi
piesa.
arbori)
Specifica pozitia de iesire pe X si
Z a turelelor A si B la timpul
transferului piesei.
In cazul LT10, setati limita
variabilei
negative
pentru
parametrul dimensional Nr. 73
WORK TRANS. A-TURRET
ESCAPE Z (implicit-800)
Specifica zona libera de la partea
dreapta a piesei de care se apropie
arborele din dreapta inainte de
transfer
Specifica distanta dintre punctul
de apropiere din fata pana la
pozitia de transfer
Specifica distanta dintre punctul
de apropiere din spatele imaginar
pana la pozitia de transfer
Specifica zona libera a lungimiii (Prelucrare multipla)
de apropiere in conturul de
prelucrare.
Lungimea
de
apropiere initiala (relief) este
raza
sculei+(setarea
parametrului)
Scula se deplaseaza la pozitia
determinata
de
baza
cavitatii+(setarea parametrului),
in finisarea unei cavitati, la
avansul de mers in gol.

71. WORK TRANS. F (MILLING


FEED)

72. WORK TRANS A-TURRET


ESCAPE X
73. WORK TRANS A-TURRET
ESCAPE Z
74. WORK TRANS B-TURRET
ESCAPE X
75. WORK TRANS A-TURRET
ESCAPE Z
76.
WORK
TRANS.
CLEARANCE

250.0

30,0

77. G22 DISTANCE GOAL TO


APP

5,0

78. G22 DISTANCE GOAL TO


IMP

2,0

79. CONTOUR CUTTING /


APPROACH / RETRACT
CLEARANCE

80. POCKET FINISHING


CLEARANCE

43

81. FIN. CUT. DIR. DECISION


DEPTH(RD. INS.)

30

Cand o scula cu cap semirotund


pentru un canal rotund este
folosita si adancimea canalului
este mai mare decat valoarea
parametrului, IGF-ul imparte
finisare canalului in doua procese.
In
fiecare
proces,
scula
prelucreaza canelura de sus in jos.

82. ROUGHING EXT. AT END


PT. (ROUND INSERT)

83. FIN. EXT. AT START/END


PT.(ROUND INSERT)

84. FIN. CLEARANCE AT


END PT.(RD. INS./GRV.)

85. FIN. GROOVING EXT.


(ROUND GRV. TOOL)

Cand o scula cu cap semirotund


este folosita, acest parametru
seteza
marimea
extinderii
punctului de sfarsit in degrosarea
canelurilor create prin proces de
determinare.
Cand o scula cu cap semirotund
este folosita, acest parametru
seteza
marimea
extinderii
punctului de inceput si sfarsit in
finisarea canalelor create prin
proces de determinare.
Cand este creat un program CN
pentru canal cu scula tip cap
semirotund, acest parametru
seteaza marimea retragerii pentru
a
obtine
pozitia
anularii
compensarii de raza a varfului
dupa finisarea canelurii.
Cand o scula rotunda pentru
canale este folosita pentru
finisare, acest parametru seteaza
marimea alungirii (extension)
formei catre capetele canelurii din
dreapta si stanga, in directie
tangentiala.

86. FIN. OVERLAP AT A


BOTTOM(RD. GRV. TOOL)

87.
DEFAULT
NOSE-R
VALUE (ROUGHING)

0,800

Cand o scula rotunda este


folosita, acest parametru seteaza
marimea
alungirii
si
a
suprapunerii a formelor din
stanga si din dreapta de la baza
canelurii.
Cand o scula lipsa sau o scula a
carei raza la varf nu a fost
introdusa este selectata de
procesul de determinare, raza
varfului sculei de degrosare este
setata conform parametrului.

44

88.
DEFAULT
VALUE
(FINISHING)

NOSE-R

0,400

89. ROUGHING CLEARANCE


AT START PT. (ROUND INS.)

90. FIN. CLEARANCE AT


END
PT. (STRAIGHT TOOL)

91. M HELICL HOLING


CLEARANCE

92. RETRACTING AMOUNT


FOR
FINISH TURNING

0,100

Cand o scula lipsa sau o scula a


carei raza la varf nu a fost
introdusa este selectata de
procesul de determinare, raza
varfului sculei de finisare este
setata conform parametrului.
La folosirea unei pastile rotunde,
acest parametru seteaza marimea
alungirii punctului de start a
formei de degrosare, creata in
deciderea procesului.
In crearea unui program CN
pentru prelucrare cu o scula
dreapta, acest parametru seteaza
marimea retragerii pentru a
asigura pozitia pentru anularea
compensarii razei varfului dupa
finisare
In prelucrarile elicoidale, scula se (functie de prelucrare
deplaseaza la punctul de start elicoidala)
(valoarea setata a parametrului)
cu avans de mers in gol.
In crearea programului CN la
sfarsitul strunjirii de finisare,
scula se retrage cu marimea
(valoarea
setata
a
parametrului)+(parametrul
dimensional Nr.45)+(finisare in
directie radiala sau in directie
longitudinala oricare ar avea
marimea mai mare)

45

Parametrul intreg
Nume
1. MAXIMUM SPINDLE SPEED

2.
GEAR
1:
MINIMUM
SPINDLE SPEED
3.
GEAR
2:
MINIMUM
SPINDLE SPEED
4.
GEAR
3:
MINIMUM
SPINDLE SPEED
5.
GEAR
4:
MINIMUM
SPINDLE SPEED
6. GEAR 1: MAXIMUM
SPINDLE SPEED
7. GEAR 2: MAXIMUM
SPINDLE SPEED
8. GEAR 3: MAXIMUM
SPINDLE SPEED
9. GEAR 4: MAXIMUM
SPINDLE SPEED
11. GEAR 1: MINIMUM
MSPINDLE SPEED
12. GEAR 2: MINIMUM
MSPINDLE SPEED
13. GEAR 1: MAXIMUM
MSPINDLE SPEED
14. GEAR 2: MAXIMUM
MSPINDLE SPEED
15. GEAR 1: B-TURRET
MINIMUM M-SPINDLE SPEED
16. GEAR 2: B-TURRET
MINIMUM M-SPINDLE SPEED
17. GEAR 3: B-TURRET
MAXIMUM
M-SPINDLE
SPEED
18. GEAR 4: B-TURRET
MAXIMUM
M-SPINDLE
SPEED
21. R-SPINDLE MAX SPEED

Implicit

Explicatie
Observatii
Seteaza viteza maxima a
arborelui principal care este
impusa depinzand de setari,
cum ar fi prinderea. Viteza
specificata arborelui este data
in program impreuna cu G50.
*Implicit depinde de modelul
masinii.
Specifica viteza minima a
arborelui pentru fiecare treapta
de viteza.
*Implicit depinde de modelul
masinii.

Specifica viteza maxima a


arborelui pentru fiecare treapta
de viteza.
*Implicit depinde de modelul
masinii

Specifica viteza minima sau (Prelucrare multipla)


maxima pentru sculele rotative
de prelucrare.
*Implicit depinde de modelul
masinii

Seteaza vitezele minime si (Masina cu turela B


maxime pentru sculele rotative si arbore cu scule de
in turela B.
frezare)
*Valorile initiale depind de
modelul masinii

Seteaza viteza maxima a


arborelui care este impusa
depinzand de se setari, cum ar
fi prinderea. Viteza specificata
arborelui este data in program
impreuna cu G50.
*Implicit depinde de modelul
masinii

46

22. R-SPINDLE GEAR 1 MIN


SPEED
23. R-SPINDLE GEAR 2 MIN
SPEED
24. R-SPINDLE GEAR 3 MIN
SPEED
25. R-SPINDLE GEAR 4 MIN
SPEED
26. R-SPINDLE GEAR 1 MAX
SPEED
27. R-SPINDLE GEAR 2 MAX
SPEED
28. R-SPINDLE GEAR 3 MAX
SPEED
29. R-SPINDLE GEAR 4 MAX
SPEED
31. R-SPINDLE CHUCK CLOSE
DWELL
32. L-SPINDLE CHUCK OPEN
DWELL

Specifica viteza minima a


arborelui pentru fiecare treapta
de viteza.
*Implicit depinde de modelul
masinii

Specifica viteza maxima a


arborelui pentru fiecare treapta
de viteza.
*Implicit depinde de modelul
masinii

1
1

34. AIR BLOW CODE TO DO


WORK TRANSFER

OUTPUT

35. BLANK SHAPE OF 2OP.

AFTER 1OP

42. PRESET VALUE OF


MATERIAL CODE
43. PRESET VALUE OF SUR.
RGH.

44. PRESET VALUE OF


THREADS PER INCH. J
45. PRESET VALUE OF
THREAD LEADS NO. NT
46. PRESET VALUE OF
GROOVES NO. NG
47. FORMATION ANGLE OF
CHAMFERING

Ra6.3

Specifica timpul de asteptare


pentru inchiderea/deschiderea
mandrinei la transferul piesei.
In crearea programului CN
pentru procesul de transfer,
specifica printr-un cod M daca
se sufla cu aer comprimat de
care ambele mandrine.
OUTPUT
NOT OUTPUT
Specifica
forma
semifabricatului in a doua
operatie(a doua prindere) in
procesul de test si creearea
programului CN
AFTER 1OP
BEFORE PROCESS
Seteaza
codul implicit al
materialului pentru definirea
formei
Seteaza rugozitatea implicita a
suprafetei fiecarei forme.
(Selectarea
finisarii
suprafetelor)
Seteaza obiectele implicite la
definirea formei.

(Model cu arbore
secundar sau cu doi
arbori)

(Model cu arbore
secundar sau cu doi
arbori)

1
1
130

Specifica unghiul maxim intre


doua elemente de forma
pentru a creea tesitura. Cand
unghiul dintre doua elemente
de forma nu este mai mare
decat acest unghi, tesitura este
creata automat.

47

61. ROUGH SHAPE OUTPUT


(OFFSET, SHIFT)

62. MAX. ANGLE OF


INCLINATION FOR
(angle with the X-axis)

OFFSET

20
FACE

63. FACE LENGTH DECIDE


ON LONG ROUGH MACHIN.
(x depth of cut)

Determina daca sa deplaseze


forma de prelucrat, cu adaosul
de finisare, cand se determina
automat procesul de degrosare
[OFFSET]
Forma de prelucrat este
deplasata cu adaosul de
finisare. Atunci codurile U si
W nu sunt incluse in program
[SHIFT]
Forma de prelucrare nu este
deplasata cu adaosul de
finisare. Atunci, codurile U si
W trebuie sa fie specificate in
program.
Specifica unghiul maxim cu Parametrul intreg
axa X pentru alegerea formei Nr 63
care se prelucreaza prin Parametrul intreg
Nr 64
strunjire frontala.
Parametrul
dimensional Nr 24
Parametrul
dimensional Nr 23
Parametrul
procentual Nr.35

Determina distanta in lungul


axei X pentru elementul de
forma care a fost evaluat ca
strunjire
frontala
din
parametrul intreg Nr 62. Daca
urmatoarea inegalitate este
satisfacuta, este recunoscut ca
strunjire. Distanta in lungul
axei X <(adancimea de
prelucrare)X(valoarea
parametrului). Adancimea de
prelucrare pentru degrosare
obtinuta din datele de material

Parametrul
intreg
Nr.62
Parametrul
dimensional Nr.24
Parametrul
dimensional Nr.23
Parametrul
procentual Nr.35

48

64. FACE LENGTH DECIDE


ON LONG FIN. MACHIN.
( depth of cut)

65. EDGE FACING (NO,


ROUGH,
FINISH, ROUGH/FINISH)

NO

66. TOOL EDGE


DATA
CHECK MARGIN (ANGLE)

Determina distanta in lungul


axei X pentru elementrul de
forma care a fost evaluat ca
strunjire
frontala
din
parametrul intreg Nr 62. Daca
urmatoarea inegalitate este
satisfacuta, este recunoscut ca
strunjire: Distanta in lungul
axei
X<(adancimea
de
prelucrare)X(valoarea
parametrului). Adancimea de
prelucrare pentru degrosare
obtinuta din datele de material
Determina
procesul
de
prelucrare pentru suprafata
frontala a piesei.
[NO]: Determina automat
oricare dintre strunjire sau
strunjire frontala si prentru
degrosare si pentru finisare
bazate
pe
parametri
corespunzatori.
[ROUGH]:
Selecteaza
strunjirea pentru degrosare, si
determina automat oricare
dintre strunjire sau strunjire
frontala pentru finisare bazare
pe parametri corespunzatori
[FINISH]:
Selecteaza
strunjirea pentru, finisare si
determina automat oricare
dintre strunjire sau strunjire
frontala pentru degrosare
bazare
pe
parametri
corespunzatori
[ROUGH/FINISH]:
Selecteaza strunjirea atat
pentru degrosare cat si pentru
finisare
Specifica o margine a
unghiului capatului de scula (0
la 360) pentru verificarea
capatului de scula.

Parametrul
intreg
Nr.62
Parametrul
dimensional Nr.23

Parametrul
intreg
Nr.62
Parametrul
intreg
Nr.63
Parametrul
intreg
Nr.64
Parametrul
dimensional Nr.24
Parametrul
procentual Nr.35

49

67. TURNING INTERF. CHECK


PATTERN (NOT GEN. PROC.,
NO CHECK, GEN. PROC.)
Example:

NOT
GEN.PROC

Selecteaza
procesul
de
prelucrare pentru degajare.
[NOT GEN. PROC]:
O
verificare de interferenta este
transmisa, si daca vreo scula
interfereaza,
procesul
de
prelucrare nu este generat.
[NO CHECK]: Nu este
transmisa
verificarea
de
interferenta.
[GEN. PROC]: Este transmisa
verificarea de interferenta si
procesul de prelucrare este
generat chiar daca scula
interfereaza.

68. CENTERING TOOL


SELECTION (CENTER DRILL,
DRILL)

DRILL

69. CONTINUOUS GROOVING


DIR. (, )

Selecteaza
scula
pentru
gaurire la centru.
[CENTER DRILL] Foloseste
burghiu centruitor
[DRILL]: Foloseste burghiu
obisnuit.
Selecteaza ordinea pentru
executia continua de canale
pentru
procesul
de
determinare automata.
[]: Canalele sunt realizate
de la mandrina catre centru,
sau de la interior catre exterior
[]: Canalele sunt realizate
de la centru catre mandrina,
sau de la exterior spre interior.

70. TOOL SHIFT DIRECTION


IN ROUGH GROOVING

Z+, X+
DIRECTION

Acest
parametru
devine
setarea initiala pentru directia
de extindere a unui canal larg
sau tip V in introducerea
procesului.
Z+, X+ DIRECTION:
Cand se largeste un canal
interior sau exterior, scula se
indeparteaza de mandrina.
Cand se largeste un canal
frontal de sfarsit, scula se
misca in directie radiala.

50

71. AUTO COMBINED 4-AXIS


PROGRAMMING (A + B)
(COMBINED,
NOT
COMBINED)

72. BALANCED CUTTING


(NOT
EXECUTED,
TOOL,
TOOL & ROUGH, ANY CASE,
ROUGH ANY CASE)

75.DELETION/REPLACEMENT
OF TOO SMALL ELEM.

Z-, X-DIRECTION: Cand se


largeste un canal interior sau
exterior, scula se apropie de
mandrina. Cand se largeste un
canal frontal de sfarsit, scula
se misca inspre centru (axa X)
COMBINED Determina daca sa combine
simultan
procese
de
prelucrare.
[NOT COMBINED]
Nu sunt folosite procese
simultane de prelucrare.
[COMBINED]
Sunt
folosite
procese
simultane de prelucrare.
ANY CASE Determina cand se executa
TOOL &
prelucrare in tandem
ROUGH
[NOT EXECUTED]:
Prelucrarea in tandem nu este
executata.
[TOOL]:
Prelucrarea
in
tandem este executata cand o
scula este inregistrata in
tabelul datelor sculelor.
[TOOL
&
ROUGH]:
Prelucrarea in tandem este
executata pentru degrosare
exceptand canalele) cand o
scula este inregistrata in
tabelul datelor sculelor.
[ANY CASE]: Prelucrarea in
tandem este executata.
[ROUGH ANY CASES]
Prelucrarea in tandem este
executata pentru degrosare
(exceptand canalele).
ROUGHINIG In procesele de strunjire cu
ONLY
scule de strunjire, scule drepte
sau cu cap semirotund,
elementele minuscule, care nu
pot fi prelucrate cu capete de
scula, razele sunt sterse sau
arcele sunt inlocuite cu linii
drepte.
DOES NOT:
Asemenea elemente minuscule
sunt indicate ca erori (cu
numarul procesului si valorile
coordonatelor)
ROUGH/FINISH
Elementele minuscule sunt
sterse sau inlocuite cu linii
drepte atat in procesele de
degrosare cat si in finisare.

51

76.
USABLE
TURRET(2SADDLE MACHINE)

NORMAL

77. 2SP-2SADDLE MACHINE:


PROCESS DECISION

78. CENTERING (NEW DRILL


STEP)

81. SEQUENCE NO.


INCREMENT IN PROCESS

EXIST

10

ROUGHING ONLY:
Elementele minuscule sunt
sterse sau inlocuite cu linii
drepte numai in procesul de
degrosare.
Pentru strunguri cu 2 turele, (masina cu 2 turele)
modificati acest parametru
atunci cand turela B nu este
folosita pentru prelucrare.
[NORMAL]:
Operare normala
[B-TR USE IMPOS]:
Acest ecran, care este acelasi
cu cel care apare pentru o
masina cu o singura turela.
Este necesar sa reporniti
masina.
[DECIDE
FOR
A-TR]:
Procesul de prelucrare este
creeat numai pentru turela A
in mod automat.
cu
2
In procesul de decidere la (Masini
masinile cu 2 universale si 2 universale)
turele, specificati care turela
este folosita in fiecare proces
de prelucrare.
1OP-B, 2OP-A:
Turela B pentru primul proces
Turela A pentru al doilea
proces
1OP-A, 2OP-B:
Turela A pentru primul proces
Turela B pentru al doilea
proces
1OP-A, 2OP-A:
Turela A atat pentru primul
proces cat si pentru al doilea
proces
1OP-B, 2OP-B:
Turela B atat pentru primul
proces cat si pentru al doilea
proces
Cand se creeaza un nou proces
de gaurire in procesul de
editare, setati acest parametru
daca centruirea este realizata
sau nu.
EXIST
NONE
Specifica majorarea numarului
secventei pentru fiecare proces
de prelucrare. Setati 1/10 din
majoarea dorita pentru acest
parametru. Cand este setat 0,

52

sunt
atribuite
numere
consecutive secventelor.
De exemplu: Daca este setat 5,
numarul secventei de sus
pentru fiecare proces de
prelucrare va fi:
N0000 #1 proces
N0050 #2 proces
N0100 #3 proces
N0150 #4 proces
..
..

82. SPACE DELETION IN


PROGRAM (SPACES OUTPUT,
NOT OUTPUT, ONE SPACE
OUTPUT)

ONE SPACE
OUTPUT

83. TOOL OFFSET CANCEL


OUTPUT (YES, NO)

YES

84. ROUGH CYCLE SELECT


(ROUND BAR, COPYING)

ROUND
BAR

85. M01 OUTPUT OR NOT


(EACH PROCESS)
(NOT OUTPUT, OUTPUT)

NOT
OUTPUT

86. MODAL M CODE FORCED


OUTPUT (EACH PROCESS)
(NOT OUTPUT, OUTPUT)

NOT
OUTPUT

Selecteaza
introducerea
spatiilor pentru post procesare
intr-un program NC
[SPACES OUTPUT]
Spatiile sunt introduse.
[NOT OUTPUT]
Spatiile sunt sterse.
[ONE SPACE OUTPUT]
Este introdus un spatiu.
Determina daca sa se anuleze
corectia de scula cand se
retrage turela in pozitia de
schimbare scula
[YES]:
Codul de anulare (T0100 sau
TG= 1. OG=0) este introdus
[NO]:
Codul de anulare nu este
introdus.
Selecteaza ciclul automat
pentru post procesare intr-un
program CN
[ROUND BAR]:
Ciclu de strunjire bara la
viteza ridicata.
[COPYING]
Ciclu de copiere.
Determina daca sa introduca
un stop optional pentru fiecare
proces.
[NOT OUPUT]:
M01 nu este introdus
[OUTPUT]
M01 este introdus la sfarsitul
fiecarui proces.
Determina daca sa introduca
un stop optional pentru fiecare
proces.
[NOT OUPUT]:
M01 nu este introdus
[OUTPUT]
M01 este introdus la sfarsitul
fiecarui proces.

53

87. TAILSTOCK BARRIER


CHECK M-CODE OUTPUT
(NOT OUTPUT, OUTPUT)

NOT
OUTPUT

88. CHUCK BARRIER CHECK


MCODE OUTPUT OR NOT
(NOT OUTPUT, OUTPUT)

NOT
OUTPUT

89. TOOL INTERF. CHECK


MCODE OUTPUT OR NOT
(NOT OUTPUT, OUTPUT)

NOT
OUTPUT

90. ROUND BAR/COPYING


M85 OUTPUT OR NOT (NOT
OUTPUT, OUTPUT)

OUTPUT

91. THREAD, TAPPING CYCLE


OUTPUT OR NOT (NOT
OUTPUT, OUTPUT)

OUTPUT

92.
THREAD
INFEED
PATTERN (M CODE) (M73,
M74, M75)
93. THREAD CUTTING MODE
(M CODE) (M32 (STRGHT),
M33 (ZIGZAG), M34 (REV. ST)
94. KEY WAY CUT. DEPTH
PATTERN (M CODE) (M213
DESGNTD., M214 EQUAL)

M73

Determina daca sa introduca


codul M pentru verificarea
limitei papusii mobile.
[NOT OUPUT]:
Codul M nu este introdus.
[OUTPUT]
Codul M este introdus.
Determina daca sa introduca
codul M pentru verificarea
limitei mandinei.
[NOT OUPUT]:
Codul M nu este introdus.
[OUTPUT]
Codul M este introdus
Determina daca sa introduca
codul M pentru verificarea
interferentei sculei
[NOT OUPUT]:
Codul M nu este introdus.
[OUTPUT]
Codul M este introdus
Determina daca sa introduca
codul M85(sa nu se intoarca la
punctul de referinta al ciclului)
pentru cicluri de mare viteza
sau cicluri de copiere
[NOT OUPUT]:
Codul M85 nu este introdus.
[OUTPUT]
Codul M85 este introdus
Determina daca sa introduca
ciclu inchis pentru filetare.
[NOT OUTPUT]
Ciclul de filetare (strunjire)
este intrerupt
[OUTPUT]
Ciclul de filetare este introdus
ca G77
Selecteaza
modelul
de
prelucrare pentru filetare.

Consultati Manualul
de Programare

Consultati Capitolul
7, 2-19. Filetare

Consultati manualul
de programare

(M32
(STRGHT)

Selecteaza
modul
prelucrare pentru filetare.

de Consultati manualul
de programare

M213
DESGNTD

Selecteaza
modelul
de Consultati manualul
prelucrare pentru mortezare de programare
canal de pana
[M213 DESGNTD]
Codul M213 in adancimea de
prelucrare specificata
[M213 EQUAL]
Codul M213 in aqdancimea de
prelucrare egala

54

95. KEY WAY CUTTING


MODE (M CODE) (M211 ONE
DIR., M212 RECIPRO.)

M211
ONE DIR

96. CUTTER RADIUS COMP.


IN KEY WAY MACHIN.
(OUTPUT G CODE, OUTPUT
OFS. PATH)

OUTPUT
G CODE

97. PARTS CATCHER GONE


AHEAD (NOT USED, M77
ADVANCE)

NOT USED

98. PARTS CATCHER GONE


BACK (NOT USED, M76
RETRACT)

NOT USED

99. M TAP MACHINING


METHOD (FLOATING TAP,
SYNCHRO TAP)
100. PROCESS OF THRU
TAPPING (2OP, 1OP)

FLOATING
TAP

101. SPINDLE ROT CODE


OUTPUT
(EACH
GEAR
CHANG)

2OP

NOT
OUTPUT

Selecteaza
directia
de
prelucrare pentru prelucrare
canal de pana.
[M211 ONE DIR]
M211 intr-o singura directie
[M212 RECIPRO]
M212 in ambele directii
Selecteaza
raza
cutitului
pentru prelucrare canal de
pana.
[OUTPUT G CODE]
Codul G este indrodus
[OUTPUT OFS.PATH]
Introducerea compensarii caii.
Determina daca sa avanseze
dispozitivul de prindere piesa
cand se debiteaza o piesa.
[NOT USED]
Dispozitivul de prindere piese
nu se foloseste
[M77 ADVANCE]
Dispozitivul de prindere piesa
este avansat
Determina daca sa retraga
dispozitivul de prindere piesa
dupa ce se debiteaza o piesa.
[NOT USED]
Dispozitivul de prindere piese
nu se foloseste.
[M76 RETRACT]
Dispozitivul de prindere piesa
este retras
Selecteaza metoda de filetare
pentru prelucrare multipla.

Consultati manualul
de programare

(specificatii
dispozitivului
prindere piese)

de

(specificatii
dispozitivului
prindere piese)

de

Determina care proces este (prelucrare multipla)


folosit pentru filetare frontala,
procesul 1 sau procesul 2
[2OP]
Cand tesirea este necesara pe
cealalta fata.
-filetare in procesul 1
Cand tesirea nu este necesara
pe cealalta fata
-filetare in procesul 2
[1OP]
Filetare in procesul 1
Specifica
daca
comanda
pentru viteza arborelui este
introdusa sau nu in timpul
schimbarii treptei de viteza
NOT OUTPUT
OUTPUT

55

102. THE ORDER TO REDUCE


WORK TRANSFER TIME

NOT
OUTPUT

103. BT COMMAND OUTPUT

NOT
OUTPUT
(M)

104. CALC. TOOL OFFSET AT


B-AX POS (G52)

OUTPUT

105. CENTER ANGLE OF


APPROACH
ARC
HELICAL)

45
(M

In programul CN pentru
retragere in timpul executarii
unei comenzi de rotatie
sincrona intre arborele din
stanga si cel din dreapta, este
creat in procesul de transfer.
Unitatea CN trebuie sa fie
compatibila cu aceasta metoda
de comanda.
NOT OUTPUT
Deplasarea axelor apare dupa
ce este executata comanda de
sincronizare
a
arborilor.
(metoda de comanda standard)
OUTPUT
Comanda de deplasare a
axelor este introdusa dupa
dupa executarea comenzii de
sincronizare
a
arborilor.
(reducere a timpului)
[OUTPUT]
BT=1 este introdus pentru
indexarea unei fete laterale
pentru strunjire sau prelucrare
multifuntitonala.
[NOT OUTPUT (M)]
BT=1 este introdus pentru
indexarea unei fete laterale si
BA=90 este introdus pentru
indexarea unei fete laterale
pentru
prelucrare
multifunctionala
[NOT OUTPUT]
BA=90 este introdus pentru
indexarea unei fete laterale
pentru strunjire sau prelucrare
multifuncitonala
Specifica daca comanda de
calcularea
a
compensarii
varfului sculei (G52) este
introdusa
sau
nu
in
pozitionarea axei B pentru
prelucrare multifunctionala.
[OUTPUT]
[NOT OUTPUT]
Specifica unghiul la centru al
arcului apropiat pentru filetare
elicoidala. Aceasta valoare
este de asemenea folosita
pentru unghiul la centru pentru
arcul de retragere dupa filetare

(Functia de control a
axei B)

(Functia de control a
axei B)

(Specificatiile
prelucrarii
elicoidale)

56

106. TRUE CIRCLE


M
MACHINING.
APPROACH
ARC ANGLE (M CIRCLE)

45

107. CENTER
APPR/
RET
CONTOUR)

45

ANGLE
ARC

OF
(M

108.
OPTICAL
SENSOR
ON/OFF CODE OUTPUT
110. UGC OUTPUT OF ROUND
INSERT/GROOVING TOOL

NOT
OUTPUT
OUTPUT

111. COORDINATE SYSTEM


TYPE (X-C, X-Y)

X-C

112.
M
ARC
DEFINE
DIRECTION (CCW, CW)

CCW

113. M MACHINING HOLE


PROCESS WAY (CENTRNG.
PRC., CENTRNG. MOTION,
CENTRNG PRC (CHF))

CENTRNG.
PRC(CHF)

114. Y/B-AXIS MACHINING


VIEW

TOOL SIDE

Specifica unghiul la centru al


arcului
apropiat
pentru
prelucrare circulara reala.
Aceast parametru este de
asemenea
folosit
pentru
unghiul la centru pentru arcul
de asezare.
Specifica unghiul la centru al
arcului de apropiere sau
retragere pentru prelucrarea
conturului
Specifica ON/OFF pentru
senzorul optic
Acest parametru determina
daca datele UGC pentru scula
de canal cu cap rotund sau
semirotund sunt introduse sau
nu in programul CN
OUTPUT
Datele UGC sunt introduse
pentru toate sculele
NOT OUTPUT
Numai datele UGC pentru
scule de canal cu cap
semirotund sau rotund nu sunt
introduse.
Seteaza coordonatele implicite
ale sistemului pentru definirea
prelucrarii formei.
[X-C]
[X-Y]
Seteaza directiile implicite
pentru definirea gaurilor in
prelucrare multipla
Selecteaza
medoda
de
prelucrare a gaurii pentru
prelucrare multipla.
[CENTRNG. PRC]
Cu proces de centruire
[CENTRNG. MOTION]
Cu miscare de centruire
[CENTRNG. PRC(CHF)]
Cu proces de centruire pentru
tesire.
Selecteaza punctul de vedere
al planului X-Z si al planului
XR-Y
(inclinatie)
din
urmatoarele:
SEE TROUGH
TOOL SIDE

(Prelucrare multipla)

Consultati Capitolul
7,
3
Prelucrare
multipla
pentru
definirea formei

57

121. PRESET SURFACE


ROUGHNESS FOR M MILLING
(Ra25, Ra6.3, Ra1.6, Ra0.2)

Ra6.3

122. M GRV / CONT. ROUGH


SHAPE

OFFSET

123. M GRV / CONT. CUTTER


RADIUS COMP. (NOT COMP.,
OUTPUT G CODE, OUTPUT
OFS. PATH)

OUTPUT
G CODE

Selecteaza
rugozitatea (prelucrare multipla)
suprafetei
aplicata
pe
elementele de forma pentru
frezare. (Selectarea finisarii
suprafetei)
[Ra25]
[Ra6.3]
[Ra1.6]
[Ra0.2]
Determina
daca
sa (generarea
compenseze
sau
nu conturului)
prelucrarea formei cu adaosul
de finisare cand se determina
automat
toleranta
pentru
frezarea de degrosare
[OFFSET]
Prelucrarea
formei
este
compensata cu adaosul de
finisare
[SHIFT]
Prelucrarea formei nu este
compensata cu adaosul de
finisare. Atunci, degrosarea
formei este generata cu
adaosul ramas pentru finisare
Selecteaza compensarea razei
cutilului pentru executia de
canale
prin
frezare
/
specificatiile
prelucrarii
conturului
[NOT COMP]
Compensarea CN a razei
sculei nu este folosita.
Sistemul
One-touch
IGF
introduce forma de prelucrare
a traiectoriei centrului sculei
in editarea procesului.
[OUTPUT G CODE]
Compensarea CN a razei
sculei este folosita. Sistemul
One-touch IGF introduce
traiectoria de prelucrare a
formei si un cod G pentru
compensarea razei sculei
[OUTPUT OFS. PATH]
Compensarea CN a razei
sculei nu este folosita.
Sistemul
One-touch
IGF
introduce forma de prelucrare
a traiectoriei centrului sculei
care este compensata cu raza
sculei din prelucrarea formei
in procesul de editare.

58

124. M GRV ROUGH


RECIPROC. (ONE DIR. RGH.,
RECIPRO. DIR. RGH.)

ONE DIR.
RGH.

125. M GROOVE / CONTOUR


(GENERAT) C-AXIS CLAMP
CODE ON RAPID FEED (NOT
OUTPUT, OUTPUT)

OUTPUT

131. TN CODE LOCATION IN


PROGRAM (for ATC) (DURING
PRE. PRC., AFTER PRE. PRC.)

DURING
PRE. PRC.

132. ATC SHUTTER M-CODE


OUTPUT

NOT
OUTPUT

Selecteaza metoda de frezare


pentru degrosare.
[ONE DIR.RGH]
Degrosare intr-o directie
[RECIPRO. DIR. RGH]
Degrosare in doua directii.
Determina daca sa introduca
cuplarea axei C in timpul
avansului rapid pentru frezare
sau prelucrarea conturului.
[NOT OUTPUT]
Comanda de cuplare a axei C
(M147) nu este introdusa cand
se retrage scula cu avans rapid
[OUTPUT]
Comanda de prindere a axei C
(M147) este introdusa in
timpul avansului rapid
Selecteaza
pozitia
sculei
urmatoare pentru ATC
[DURING PRE. PRC]
Scula urmatoare este indexata
in
timpul
prelucrarii
procesului anterior
[AFTER PRE.PRC]
Scula urmatoare este indexata
cand prelucrarea procesului
anterior este completata
Determina daca sa introduca
codurile M pentru deshiderea/
inchiderea ATC

(generarea
conturului)

(prelucrare multipla)

Consultati Capitolul
12
Crearea
programului
(cu
ATC)

59

Parametrul procentual
Nume
1. ROUND BAR CYCLE
DIRECTION
2. ROUND BAR CYCLE
DIRECTION
3. ROUND BAR CYCLE
DIRECTION
4. COPYING CYCLE
DIRECTION
5. COPYING CYCLE
DIRECTION

Implicit
150
100
100
150

Explicatie
Observatii
Specifica coeficientul (%) care
determina avansul in lungul
formei pentru copiere sau strunjire
bara rotunda.
Coeficientii de avans trebuie sa
fie specificati pentru 3 directii,
(
, m ,
) pentru directia
primara de prelucrare.

100

6. COPYING CYCLE
DIRECTION

100

7. GROOVING SHIFT
(X GROOV. TOOL WIDTH)

90

8.
GROOVING
MID
RETRACT (X GROOV. TOOL
WIDTH)

200

9. GROOVING END DWELL

200

10.
DRILLING
MID
RETRACT (X DRILL DIA.)

200

11. CUT DOWN FEEDRATE


FOR CUTTING OFF

50

Specifica coeficientul (%) de


deplasare al sculei pentru canal.
Marimea deplasari este obtinuta
prin multiplicarea latimii sculei cu
acest coeficient
Specifica coeficientul (%) care
determina distanta de retragere a
sculei
in
timpul
executiei
canalului. Distanta de retragere
este obtinuta prin multiplicarea
latimii sculei cu acest coeficient
(%)
Specifica coeficientul (%) care
determina lungimea duratei de
temporizare la capatul canalului
(timpul pentru o rotatie a
arborelui X valoarea parametrului
Specifica coeficientul (%) care
determina distanta de retragere a
sculei in timpul gauririi. Distanta
de
retragere
este
obtinuta
multiplicand diametrul burghiului
cu acest coeficient.
Specifica
coeficientul
care Parametrul
determina avansul cand se dimensional Nr.27
debiteaza piesa. Acest avans se
obtine multiplicand avansul de
debitare cu acest coeficient.

60

12. DRILLING THRU-HOLE


FEEDRATE

50

16. THREAD CHAMFERING


DISTANCE (X PITCH)

17. HEIGHT OF SCREW


THREAD (EXTERNAL) (X
PITCH)
18. HEIGHT OF SCREW
THREAD (INTERNAL) (X
PITCH)
19. HEIGHT OF SCREW
THREAD (END FACE) (X
PITCH)

65

87

Specifica
coeficientul
care
determina avansul cand se
gaureste o piesa. Acest avans este
obtinut multiplicand avansul de
gaurire cu acest coeficient.
Specifica
coeficientul
care
determina lungimea intarzierii de
timp la capat in timpul gauririi.
Specifica
coeficientul
care
determina lungimea intarzierii de
timp la capat in timpul gauririi cu
centrare.
Specifica
coeficientul
care
determina lungimea intarzierii de
timp la capat in timpul frezarii.
Specifica
coeficientul
care
determina distanta tesiturii pentru
filetare.
Specifica
coeficientul
care
determina inaltimea implicita a
filetului. Inaltimea implicita a
filetului este determinata din
urmatoarea expresie:
Pasul filetului(Nr filetelor X Nr
inceputurilor) X coeficientul/100

13. DRILLING END DWELL

200

14.
CENTERING
DWELL

END

200

15.
RECESSING
DWELL

END

200

20. 4-AXIS CUTTING


CONDITIONS (RPM)
21. 4-AXIS CUTTING
CONDITIONS (CUT DEPTH)
22. 4-AXIS CUTTING
CONDITIONS (DRILL FEED)
23. 4-AXIS CUTTING
CONDITIONS
(GROOVE
FEED)
26. POSSIBLE CUT DEPTH
(X GROOVE TOOL WIDTH)

120

Domeniul de setare: 0 la 200%

50

Domeniul de setare: 0 la 100%

70

Domeniul de setare: 0 la 100%

80

Domeniul de setare: 0 la 100%

300

27. BALANCED CUTTING


DEPTH

50

28. BALANCED CUTTING


FEEDRATE
29.
DRILL
SELECTION
LOWER LIMIT

200

Domeniul de setare: 0 la 1000%


Specifica
coeficientul
care
determina adancimea maxima la
care poate sa lucreze o scula de
canal. (latimea sculei de canelare)
X (valoarea parametrului)
Domeniul de setare: 0 la 300%
Specifica
coeficientul
care
determina adancimea de aschiere
pentru prelucrare echilibrata.
Domeniul de setare: 0 la 300%

50

20

Specifica coeficientul (%) care Parametrul


determina diametrul minim al dimensional Nr 29
burghiului
selectabil
pentru
gaurire.

61

30. HS. DRILL POSSIBLE


CUT.
DEPTH/DRILL DIA

31.
SHAPE
CENTERING

NEEDS

250

50

32. END MILL SELECTION


LOWER LIMIT

20

33.
END
MILL
RETRACT
(X END MILL DIA.)

200

MID

Specifica
procentul
maxim
(adancime/diametru)
care
selecteaza burghiu din carburi
metalice cand se creeaza proces
de gaurire cu selectare automata a
sculei.

Parametrul
dimensional Nr 36
Pentru
diametrul
burghiului:
Parametrul
dimensional Nr 29
Parametrul
procentula Nr 29

Oricum, urmatoarea inegalitate


trebuie satisfacuta:
(diametrul
burghiului)(dimensiunea
parametrului Nr. 36)
Specifica
procentul
maxim Parametrul
(adancime/diametru)
care Nr. 68
selecteaza burghiu centruitor cand
se creeaza un proces cu gaurire la
mare viteza cu selectare automata
a sculei.

intreg

Metoda de gaurire cu centruire


este determinata de parametrul
intreg Nr 68
Specifica coeficientul (%) care
determina diametrul minim al
sfarsitului sculei de frezare
selectabil pentru degrosare in
procesul de frezare.
Acesta este aplicat la capatul
frezei, care are un diametru mai
mare decat unul specificat in
parametrul dimensional Nr. 28
Specifica coeficientul (%) care
determina distanta de retragere
scula in timpul frezarii. Distanta
de retragere este obtinuta prin
multiplicarea diametrului frezei
cu acest coeficient (%).

62

34. SMALL-DIA. END MILL


SELECT. LOWER LIMIT

100

35. FACE
AREA
RATIO L:B

300

ROUGH

CUT.

36. FACE DECISION CUT.


INSIDE SHAPE

Parametrul
intreg
Nr. 62
Parametrul
intreg
Nr. 63
Parametrul
dimensional Nr 24
Parametrul
dimensional Nr 23

1.000

40. M DRILLING MID


RETRACT(X END MILL DIA)

200

42. M DRILLING
HOLE FEEDRATE

50

THRU-

(Cu strunjirea interioara a unei


gauri infundate in diametru mai
mic decat cel specificat in
parametrul dimensional Nr.28 atat
degrosarea cat si finisarea sunt
executate prin frezare.)
Specifica coeficientul (%) care
determina diametrul minim al
frezei selectabila pentru aceste
operatii de prelucrare.
Selecteaza
strunjire
frontala
pentru degrosare cand raportul
ariei de adaos (D/L) satisface
urmatoarea innegalitate:
D/Lvaloarea parametrului(%) si
lungimea axei Z este mai mica
decat cea specificata in parametrul
dimensional Nr. 24

Selecteaza strunjire interioara


pentru forma de mai sus cand
urmatoarea
inegalitate
este
satisfacuta:
D/Lvaloarea parametrului (%)
Nu este folosit nici un burghiu,
oricum daca L este mare si
exista posibilitatea ca sa mai
ramana adaos neindepartat, un
burghiu poate fi de asemenea
folosit.
Specifica coeficientul (%) pentru (Prelucrare multipla)
distanta de retragere scula in
timpul gauriri. Distanta de
retragere
este
obtinuta
multiplicand diametrul burghiului
cu acest coeficient (%).
Specifica
coeficientul
care (Prelucrare multipla)
determina viteza de avans pentru
gaurire prin piesa. Acest avans
este obtinut multiplicand avansul
de gaurire cu acest coeficient (%).

63

43. M
DWELL

DRILLING

44. M CENTERING
DWELL

END

200

END

200

45. M KEY WAY CUTTING


FEEDRATE

50

46. M GROOVE CUTTING


FEEDRATE

50

47. M POCKET CUTTING


FEEDRATE

50

48. M TAPPING END DWELL

50

49. M END MILL MID


RETRACT (X END MILL
DIA.)

200

50. M DRILLING CENTER


SELECTION UPPER LIMIT
51. M DRILLING CENTER
SELECTION LOWER LIMIT

110
50

Specifica coeficientul (%) care


determina lungimea intarzierii la
capat in timpul gauririi
(timpul pentru o rotatie a
burghiului)X(valoarea
parametrului (%))
Specifica coeficientul (%) care
determina lungimea intarzierii la
capat in timpul gauririi cu
centruire (timpul pentru o rotatie a
burghiului la centru)X(valoarea
parametrului (%))
Specifica
coeficientul
care
determina avansul in punctul de
referinta al ciclului pana la
punctul de pornire al procesului
de mortezare a canalului.
Acest
avans
este
obtinut
multiplicand avansul de mortezare
cu acest coeficient (%).
Specifica
coeficientul
care
determina avansul in punctul de
referinta al ciclului pana la
punctul de pornire al procesului
de prelucrare al canalului.
Acest
avans
este
obtinut
multiplicand avansul de canelare
cu acest coeficient (%).
Specifica
coeficientul
care
determina avansul in punctul de
referinta al ciclului pana la
punctul de pornire al procesului
de prelucrare al cavitatii.
Acest
avans
este
obtinut
multiplicand
avansul
de
prelucrare al cavitatii cu acest
coeficient (%).
Specifica coeficientul (%) care
determina lungimea intarzierii la
capat pentru filetare. (timpul
pentru o rotatie a filetului)
(valoarea parametrului)
Specifica coeficientul pentru
distanta de retragere scula in
timpul frezarii la capat. Distanta
de
retragere
este
obtinuta
multiplicand diametrul de frezare
la capat cu acest coeficient (%).
Specifica
coeficientul
(%)
diametrul maxim sau minim al
burghiului
centruitor
pentru
selectarea sculei.

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

64

52. M DRILLING CHAMFER


SELECTION UPPER LIMIT

300

53. M DRILLING PRE-DRILL


SELECT. LOWER LIMIT

90

54. M BORING SELECTION


LOWER LIMIT

95

55.
M
END
MILL
SELECTION LOWER LIMIT

95

56. KEY WAY TOOL (END


MILL) SELECT. LOWER
LIMIT
57. FEEDRATE FOR
APPROACH (M HELICAL)

95

500

58. FEEDRATE FOR


APPROACH (M CIRCLE)

50

59. FEEDRATE FOR AIR


CUT (M MILLING)
60. FEEDRATE FOR HEAVY
CUT (M POCKET)

500
70

61. S-SPINDLE FEED RATE


62. S-SPINDLE CUT DEPTH
RATE

63. TORQUE LIMIT1

30

64. TORQUE LIMIT2

25

65. TORQUE LIMIT3

Specifica coeficientul (%) care


determina diametrul maxim al
burghiului pentru tesire.
Specifica coeficientul (%) care
determina diametrul minim al
burghiului
pentru
gauri
pregatitoare.
Specifica coeficientul (%) care
determina
diametrul
minim
selectabil pentru alezare.
Specifica coeficientul (%) care
determina diametrul minim pentru
capul de frezare selectabil pentru
frezare ca procesul de alezare.
Specifica coeficientul (%) care
determina marimea minima a
sculei pentru degrosare canal.
Specifica avansurile implicite
pentru prelucrare si apropiere
pentru procesul de filetare.
Specifica avansurile implicite
pentru prelucrare si apropiere
pentru procesul de prelucrare
circulara reala.
Specifica avansul de taiere in gol
pentru frezare.
Specifica avansul implicit (large
load)
pentru
procesul
de
prelucrare cavitati.
Folosit pentru procesul de
determinare
automata
a
regimurilor de prelucrare pentru al
doilea proces (prelucrare la
arborele din dreapta). Aceasta
valoare a parametrului este
multiplicata cu valoarea avansului
si adancimea de prelucrare care
sunt incluse in parametrii
materialului.
Limiteaza cuplul maxim pe axa W
cand arborele din dreapta se
apropie de arborele din stanga
pentru transfer de piesa.
Limiteaza cuplul maxim pe axa W
cand arborele din dreapta face
contact cu arborele din stanga
pentru transfer de piesa.
Limiteaza cuplul maxim pe axa W
dupa ce arborele din dreapta face
contact cu arborele din stanga
pentru transfer de piesa.

(Prelucrare multipla)

Parametrul
dimensional Nr. 56
(Prelucrare multipla)
(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare multipla)

(Prelucrare
elicoidala)

Setarea trasferului
de piesa pentru
introducerea
setarilor,
introducerea
procesului crearea
programului.

65

66. M POCKET CUTTING


WIDTH RATE

70

67. M FACE MILL WIDTH


RATE

70

72. CUTTING DEPTH


COEFFICIENT (ROUND
INSERT)

100

73. RD. GRV. TOOL SHIFT


COEFFICIENT(* WIDTH)

50%

Latimea de prelucrare implicita


pentru prelucrare cavitati este
diametrul sculei multiplicat cu
acest parametru.
Latimea de prelucrare implicita
pentru frezare este diametrul
sculei multiplicat cu acest
parametru.
Coeficient pentru determinarea
limitei superioare a marimii
adancimii sculei cu cap rotund.
(raza varfului sculei) X (acest
coeficient)
Coeficient pentru determinarea
marimii deplasarii sculei cu cap
rotund in timpul degrosarii
canalului.
(latimea
sculei)
X
(acest
coeficient)

Parametrul pentru orice proces


Nume
- SPINDLE ROT.

- CONST SPEED

- RETRACT
- APPROACH

Implicit

Explicatie
Observatii
Seteaza directia implicita de
rotire a arborelui pentru fiecare
proces de prelucrare.
[F2]: CCW, cutit de stanga
[F3]: CW, cutit de dreapta
Seteaza
controlul
vitezei
constante
implicite
pe
suprafata pentru fiecare proces
de prelucrare
[F2]:
Controlul
vitezei
constante pe suprafata oprit
(OFF)
[F3]:
Controlul
vitezei
constante pe suprafata pornit
(ON)
Selecteaza metoda de retragere
in pozitia de schimbare scula
sau de apropiere de punctul de
referinta al ciclului in timpul
ciclului de aschiere in gol a
controlului de schimbare scula.
[F2]: o axa (o fata)
[F3]: doua axe (ambele fete)
[F4]: tip de scule multiple.
Sunt necesare aceleasi selectii
ca pentru sculele rotative
pentru prelucrare multipla.
66

Parametrul pentru prelucrarea fiecarui material


Nume
- DRILLING
HSS
- GROOVING

Implicit
CARBIDE

- COOLANT

- END MILL ROUGH


FINISH

- M DRILL

- M END MILL

Explicatie
Observatii
Determina daca sa execute
prelucrare
treptata
pentru
fiecare material.
[F2]: Fara prelucrare treptata
(OFF)
[F3]: Cu prelucrare treptata
(ON)
(Specifica datele numerice ale
materialului)
Determina daca sa porneasca/
opreasca emulsia pentru fiecare
material
[F2]: OFF
[F3]: ON
(Specifica datele numerice ale
materialului)
Determina daca sa execute
prelucrare
treptata
pentru
fiecare material.
[F2]: Fara prelucrare treptata
(OFF)
[F3]: Cu prelucrare treptata
(ON)
(Specifica datele numerice ale
materialului)
Determina daca sa execute
prelucrare
treptata
pentru
fiecare material.
[F2]: Fara prelucrare treptata
(OFF)
[F3]: Cu prelucrare treptata
(ON)
(Specifica datele numerice ale
materialului)
Determina daca sa execute (Prelucrare
prelucrare
treptata
pentru multipla)
fiecare material.
[F2]: Fara prelucrare treptata
(OFF)
[F3]: Cu prelucrare treptata
(ON)
(Specifica datele numerice ale
materialului)
67

Parametrul de pregatire a materialului bara


Nume
1. BAR FEEDER/PULLER
OPERATION PATTERN

Implicit
NO BAR
FD. / PL.

2. BAR FEEDER/PULLER
PROGRAM (OFF, ON)

OFF

3. TOP CUTTING SPEED

80

4.
TOP
CUTTING
FEEDRATE
5.
TOP
CUTTING
SPINDLE
(CCW, CW)
6.
TOP
CUTTING
COOLANT
(OFF, ON)
7.
WORK
STOPPER
START
POSITION FOR TOP CUT
8.
WORK
STOPPER
START
POSIT. BEFORE OPERAT.
9. WORK STOPPER
INTERLOCK FEED
10. INITIAL BAR STOCKOUT LENGTH (FL)
11.
BAR
PULLER
STARTING
POSITION (PS)
12.
BAR
PULLER
GRIPPING
DISTANCE (D)
13.
BAR
PULLER
CATCHING SPEED
14.
BAR
PULLER
DRAWING
SPEED
15.
WORK
STOPPER
ESCAPE (FRONT EJECT)
16. WORK STOPPER
PLUNGING FEED

0.1
CW

ON

Explicatie
Observatii
Selecteaza alimentatorul de
bara (extractor de bara) sa fie
folosit
Determina daca sa introduca
codul M pentru controlul
alimentatorului de bara cand se
postproceseaza intr-un program
CN
Domeniul de setare: 1 la
3200(mm/rot)
Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm/min)
Selecteaza directia de rotatie a
arborelui pentru prelucrare la
suprafata.
Selecteaza
pornirea/oprirea
emulsiei pentru prelucrare la
suprafata
Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)

Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)

2000

Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)
Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)
Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)

15
20

10

Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)

1000

Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)
Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)

2000

50
500

Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)
Domeniul de setare: 1 la
9999.999 (mm)

68

17. PARTS CATCHER

NONE

18. TOP CUTTING TOOL


INDEX

0-DIR

19.
WORK
TOOL
INDEX

STOPPER

0-DIR

20. BAR PULLER TOOL


INDEX

0-DIR

Determina daca sa introduca


codul M pentru controlul
colectorului de piese in cazul
evacuarii prin fata.
Specifica unghiul de indexare
pentru prelucrarea la suprafata
0-DIR
180-DIR
Specifica unghiul de indexare
pentru opritorul de calibrare.
0-DIR
180-DIR
Specifica unghiul de indexare a
extractorului de bara.
0-DIR
180-DIR

(functia
de
indexare a sculei
de strunjire)
(functia
de
indexare a sculei
de strunjire)
(functia
de
indexare a sculei
de strunjire)

Parametrul secventiei de prelucrare


Nume
Implicit
1
1. DRILLING
2
2. OD FACE ROUGHING
3
3. OD LONGITUDINAL
ROUGHING
4
4. ID FACE ROUGHING
5
5.
ID
LONGITUDINAL
ROUGHING
6
6. OD FACE FINISHING
7
7.
OD
LONGITUDINAL
FINISHING
8
8. ID FACE FINISHING
9
9.
ID
LONGITUDINAL
FINISHING
10
10. FACE GROOVING
11
11. OD GROOVING
12
12. ID GROOVING
13
13. OD THREADING
14
14. FACE THREADING
15
15. ID THREADING
16
16. OD RECESSING
17
17. ID RECESSING
18
18. TAPPING
1
1. M FACEMILL (RGH)
2
2. M POCKET / CONTOUR
(RGH)
3
3. M GROOVE / KEYWAY
(RGH)
4. M FACEMILL (FIN)
4
5. M POCKET / CONTOUR
5
(FIN)
6. M GROOVE / KEYWAY
6
(FIN)
7
7. M HOLING

Explicatie
Observatii
Determina secventa de prelucrare.
Secventa procesului de prelucrare
poate sa nu fie modificata daca
sunt
schimbate
valorile
parametrului.
Daca doriti sa executati strunjire
frontala inainte de gaurire, setati
2 pentru DRILING si 1
pentru OD FACE ROUGHING

Determina secventa de prelucrare.

(Prelucrare multipla)

69

Parametrul macro initial


Nume
Initial position

Implicit

Explicatie
Observatii
In pregatirea operatiei unitatii de
prelucrare, setati pozitia de
retragere a turelei in sistemul de
coordonate al masinii.

70

CAPITOLUL 5 SETAREA DATELOR METODEI DE PRELUCRARE


1. Rolul setarii datelor metodei de prelucrare
Sistemul IGF permite inregistrarea diferitelor date pentru metoda de prelucrare.
2. Procedura de setare a datelor metodei de prelucrare
1. La ecranul initial de One-Touch IGF se apasa butonul Extend.

2. Apasati tasta functionala [F4] (MAC METHOD SETTING)

71

3. Alegeti metoda de prelucrare dorita.


In acest exemplu, pozitionati cursorul pe RECESS 1 si apasati tasta functionala
[F2] (EDIT).

4. Setati datele metodei de prelucrare


5. Apasati tasta functional [F7] (OK).

3. Metoda setarii datelor metodei de prelucrare


Toate datele care trebuie setate ca date ale metodei de prelucrare sunt dupa cum urmeaza:
Date ale metodei de prelucrare in totalitate
Obiect
Descriere
RECESS 1 pana Seteaza valorile initiale a formei.
la 4
Pot fi inregistrate pana la 4 setari. Valorile initiale pentru RECESS
(canal/degajare) pot fi setate in patru pasi cu coordonata X a pozitiei
degajarii (care este punctul de referinta pentru definirea pozitiei degajarii).
(Forma degajarii poate fi specificata in concordanta cu coordonata X a
pozitiei degajarii)
Latimea W1:
Latimea W2:
Unghiul A1:
Unghiul A2:
Adancimea D1:
Adancimea D2:
Coltul R:

Latimea pe orizontala a degajarii


Latimea pe verticala a degajarii
Unghiul de aschiere in directie radiala
Unghul de degajare pe ultima suprafata
Adancimea in directie radiala
Adancimea in directie frontala
Raza degajarii

72

73

CAPITOLUL 6 DEFINIREA FORMEI SEMIFABRICATULUI

1. Definirea Formei Semifabricatului


1-1.

Rolul Definirii Formei Semifabricatului

Pentru definirea formei semifabricatului, trebuiesc definite materialul, conturul si forma


piesei.
1-2.

Fereastra BLANK SHAPE (forma semifabricat)

Apasand tasta functionala [F1] (BLANK SETTING) din ecranul PROCESS SHEET sau din
ecranul MACHINE SELECTION SHEET, este afisata fereastra BLANK SHAPE.
Cand este creat un nou document PDA, apare fereastra BLANK SHAPE.

1-3.

Stabilirea datelor

MATL NAME
Stabilirea materialului piesei

Type of blank shape


Specificati tipul formei semifabricatului. Alegeti una din urmatoarele trei optiuni.
a. Round bar (bara rotunda) Form a de baza a semifabricatului
b. Average blank Form a semifabricatului cum sunt piesele turnate care au adaos
uniform in jurul formei piesei finite.
c. Free blank for ma libera a semifabricatului

1st programming zero 1 ZO1 Sta bilirea punctului de zero program pentru procesul
#1.
74

Urmatoarele optiuni sunt pentru alegerea round bar ca tip de semifabricat.


x

OUT DIA. OD stabilirea diam etrului maxim a semifabricatului.

OUT LENG. OL stabilirea lungim ii maxime a semifabricatului.

IN DIA. ID stabiles te diametrul interor maxim al semifabricatului.

IN LENG. IL stabileste lungim ea maxima la interior a semifabricatului.

OFFSET OF stabileste punctu l Z=0, care este folosit ca punct de referinta pentru
datele de intrare ale formei de prelucrat.
Pe baza desenului piesei, OFFSET OF trebuie stabilit ca mai jos:
a) cand cotele sunt date fata de pozitia cea mai din stanga:
0 pentru OFFSET OF
b) cand cotele sunt date fata de pozitia cea mai din dreapta:
100 pentru OFFSET OF

Stabiliti 1st programming zero ZO1 in concordanta cu punctul stabilit in


OFFSET OF.
Pentru a seta zero program pe cea mai din dreapta pozitie in desenul de mai sus,
atribuiti 0 pentru 1st programming zero ZO1.
Directia radiala este localizata intotdeauna la punctul X=0, centrul diametrului.
Terminare setup
Cand toate datele au fist stabilite, apasati tasta functionala [F8] (OK). Datele sunt verificate,
iar daca sunt corecte atunci se afiseaza ecranul PROCESS LIST (lista conditii de prelucrare).
Daca datele sunt insuficiente sau contradictorii se afiseaza mesajul Undefined basic blank
shape.

75

2. Definirea formei semifabricatului cu adaos uniform


2-1.

Rolul definirii formei semifabricatului cu adaos uniform

Definirea formei semifabricatului cu adaos uniform trebuie folosita pentru piese de tipul
pieselor turnate care au adaos uniform in jurul piesei finite. Cu sitemul One-touch IGF,
asemenea forme de semifabricat pot fi definite prin simpla precizare a adaosului de prelucrare
si a razelor de racordare dorite.
2-2.

Stabilirea datelor
1. In ecranul de definire a semifabricatului, alegeti indepartare uniforma a
adaosului (uniform stock removal) ca tip de forma.
2. STCK RMV H: Precizeaza adaosul de finisa re care trebuie indepartat de pe
semifabricat.
-CORNER R: Precizeaza raza de racordare R a semifabricatului.
3. Apasati Q
UIT pentru a iesi din fereas tra de setare a semifabricatului
4. Porniti fereastra de alegere a metodei de prelucrare
5. Apasati tasta functionala [F2] (NEW/EDIT) si definiti forma sectiunii de
rotatie.
6. Apasati tasta functionala [F6] (AVE. BLANK GENERATE)
Se genereaza un semifabricat cu adaos uniform

Urmatoarele reguli se aplica atunci cand se genereaza forma unui semifabricat.


1) Adaosul de finisare nu este creat pe suprafata cu o rugozitate de ~ si suprafata
definita prin salt la ultimul punct al setarii
2) Adaosul de prelucrare este creat indiferent de forma de baza a semifabricatului
3) Cea mai potrivita raza de racordare R este creata, considerand valoarea specificata ca
valoare maxima a razei.

76

1) Daca doriti modificarea partiala a formei generate a semifabricatului cu adaos


uniform, folositi free blank shape setup (definirea formei libere a semifabricatului).
Alegeti FREE STICK pentru BLANK SIZE (marimea semifabricatului) in
fereastra BASIC BLANK SHAPE si modificati forma semifabricatului in ecranul
BLANK SHAPE.
Vedeti capitolul 6, 3. Definirea formei libere a semifabricatului.
2) Forma definita a semifabricatului cu adaos uniform este colorata cu galben in etapele
de testare si editare a procesului.
3) Daca forma de prelucrat a fost modificata dupa definirea formei semifabricatului cu
adaos uniform, precizati datele pentru STCK RMV si CORNER si generati iar
forma semifabricatului.

77

3. Definirea formei libere a semifabricatului


3-1.

Rolul definirii formei libere a semifabricatului

In definirea formei liberea a semifabricatului se poate defini un contur de forma oarecare,


altceva decat bara rotunda.
3-2.

Ecranul BLANK SHAPE


1. In ecranul de definire a semifabricatului, alegeti FREE BLANK ca tip de
forma.
2. Apasati tasta functionala [F1].
3. Definiti semifabricatul de forma oarecare

3-3.

Introducerea datelor

3-3-1. Punctul de pornire


Specificati coordonatele (axa X: SX, axa Z: SZ) si directia.
(1) START PT SX,SZ
Precizati coordonata pe x (SX) si pe Z (SZ) si directia.
(2) DEFINE DIR.
Precizati directia pentru definirea formei semifabricatului. Alegeti directia (CCW-sens
antiorar sau CW- sens orar)
In definirea formei semifabricatului la o forma oarecare, stabiliti mai intai punctul de pornire.
De la acel punct, definiti forma in ordinea fireasca. In acest caz asigurati-va ca a fost precizat
punctul de pornire SX, SZ si directia definita. Definirea senifabricatului este dezactivata fara
aceste date.
3-3-2. Sfarsitul definirii formei libere a semifabricatului
Cand forma semifabricatului a fost definita de la punctul de pornire inapoi la punctul de
pornire, apasati tasta functionala [F7] (OK). Ecranul BLANK SHAPE este inchis.

78

CAPITOLUL 7 DEFINIREA SECTIUNII PENTRU PRELUCRARE (DEFINIREA


FORMEI)

1. Rolul definirii sectiunii pentru prelucrare


Aceast capitol furnizeaza informatii asupra definirii sectiunii pentru prelucrare cu sistemul
One-Touch IGF. Definiti doar forma de prelucrare si forma semifabricatului. One-Touch IGF
creaza si determina operatiile de prelucrare automat. Nu este nevoie sa va preocupe procesele
de prelucrare respective. Definiti forma pentru prelucrare (forma finita) necesara.
Definirea sectiunii pentru prelucrare include urmatoarele optiuni:
(1) Definirea sectiunii pentru prelucrare (strunjire)
(2) Definirea sectiunii pentru prelucrari multiple (optiune)
2. Definirea sectiunii pentru prelucrare (strunjire)
Definirea sectiunii pentru operatii de strunjire se prezinta astfel.
Se pot folosi 256 de elemente de forma intr-o forma pentru prelucrare.
Chiar si cand se specifica prelucrari multiple (optiune), numarul de elemente nu poate
depasi 256 pentu amandoua operatii: strunjire sau prelucrari multiple.
1. Apasati tasta functionala [F1] (MAC. SECT. SHEET)

2. Apasati tasta functionala [F2] (NEW/EDIT)


Apasati tasta functionala [F1] (TURN)

79

3. Definiti forma pentru strunjire


Definiti fiecare element de forma dupa stabilirea punctului de pornire.

4. Apasati tasta functionala [F7] (OK)


Ecranul se scimba in machining section sheet

80

2-1.

Stabilirea datelor

2-1-1. Definirea punctului de pornire


Specificati coordonatele punctului de pornire, directia, marimea tesiturii si rugozitatea
suprafetei pentru definirea formei pentru strunjire.
Definirea elementelor
x

START PT SX, SZ
Specifica coordonata pe X (SX) si coordonata pe Z (SZ) a punctului de pornire a
formei pentru strunjit
Punctul de pornire poate fi pozitionat oriunde pe contur sau inaintul formei de baza
(partea ecranului colorata cu galben)

DEFINE DIR.
Specifica directia de definire a formei pentru strunjire.
Apasati tasta functionala si alegeti directia (CCW sau CW)

CHAMFERING
Sistemul One-Touch IGF poate sa creeze automat tesiturile. Specificati marimea dorita
a tesiturii. Cand 0 este specificat pentru CHAMFERING, nu se creaza nici o
tesitura. Marimea tesiturii specificata pentru parametrul dimensional nr. 13 PRESET
VALUE OF CHAMFERING este folosita ca valoare implicita.

CHF TYPE
Se alege tipul tesiturii.
Apasati tasta functionala si selectati tesire sau rotunjire (C-CHF sau R-CHF).

SUR RGH SR
Se alege rugozitatea suprafetei daca este necesar. Daca nu este selectata, se determina
automat.
Apasati tasta functionala si alegeti rugozitatea dorita a suprafetei.
81

(1) Tesirea nu poate fi creata automat in urmatoarele cazuri:


inainte si dupa un salt (vedeti capitolul 7, 2-1-11. Saltul).
caneluri deja tesite
Totusi daca datele pentru tesirea sau rotunjirea canelurilor nu au fost stabilite, se
creaza automat tesitura (Vedeti capitolul 7, 2-1-8. Canelarea).
Pentru informatii suplimentare , vedeti capitolul 7, 2-1-12. Crearea automata a
tesiturii).
(2) Pentru definirea formei pentru strunjire, forma ar trebui definita incepand cu
punctul de pornire de-a lungul directiei definite; de aceea START PT SX, SZ
si DEFINE DIR. trebuie specificate. Fara acestea nu este posibil de avansat
la urmatorul pas.

2-1-2. Elemente de forma a suprafetei


Se defineste un element de forma a suprafetei.
Apasati tasta funcionala [F1] (FACE)
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Se alegeti rugozitatea suprafetei.
o Daca un alt element de forma este deja definit, se foloseste aceeasi rugozitate a
suprafetei implicit.
o Daca elementul de forma este primul si este definit imediat dupa punctul de
pornire, rugozitatea suprafetei stabilita in parametrul de tip intreg nr. 43
PRESET VALUE OF SUR. RGH este folosita ca valoare implicita pentru
urmatorul element de forma definit.

END PT X, Z
Specifica coordonatuele punctului final (X, Z). Coordonata X trebuie sa fie exprimata
in diametru.

NEXT TAN TN
Se stabileste daca ultima suprafata este tangenta la suprafata specificata ulterior.

82

Cerinte pentru determinarea formei


Pentru a defini un element, datele elementului de forma trebuie stabilite si determinate.
In unele cazuri nu este necesara introducerea tuturor informatiilor ci doar cele necesare
pentru definirea formei. In acelasi mod, stabilirea de informatii care nu sunt necesare nu duce
la o problema; sistemul One-Touch IGF recunoaste datele necesare pentru definirea formei.
1) Cand sunt doua intersectii intre un arc si elemente de forma a suprafetei cazul de mai jos,
se afisaza fereastra SELECTING START PT.

2) Directia elementului de forma


Cand se creaza un element de forma a suprafetei, nu este necesar sa aveti grija la directia
n , p in cele mai multe cazuri. Totsi, daca directia (daca linia ar trebui extinsa in sus sau
in jos) nu poate fi determinata din datele introduse se afisaza o fereastra in care trebiue
aleasa directia. Alegeti n U pentru a extinde linia in sus sau p D pentru a o extinde in
jos.
3) Cand datele introduse nu sunt suficiente sau compatibile apare o eroare si nu se poate
trece la urmatorul element.
Daca sunt introduse date gresite, o foma neobisnuita va aparea pe ecran.
In acest caz apasati tasta [ m ], urmati definirea inapoi pana la eroare si corectati.
Cand datele au fost corectate, apasati tasta [ o ] si intoarceti-va la pozitia anterioara.

83

2-1-3. Element de forma conica


Se defineste un element de forma conica pentru strunjire.
Apasati tasta functionala [F2] (TAPER)
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Se alegete rugozitatea suprafetei conice

END PT X, Z
Specifica coordonatele punctului final (X, Z). Coordonata X trebuie sa fie exprimata
in diametru.

NEXT TAN TN
Se stabileste daca suprafata conica este tangenta la suprafata specificata ulterior.

Z ANGLE A
Specifica unghiul dintre elementul conic si axa Z (in grade)

Cerinte pentru determinarea formei


Pentru a defini un element de forma conicadatele elementului de forma trebuie stabilite si
determinate.
In unele cazuri nu este necesara introducerea tuturor informatiilor ci doar cele necesare
pentru definirea formei. In acelasi mod, stabilirea de informatii care nu sunt necesare nu duce
la o problema; sistemul One-Touch IGF recunoaste datele necesare pentru definirea formei.
1) Alegerea punctului de pornire
Cand sunt doua intersectii intre un arc si elemente de forma conica a suprafetei, cazul de
mai jos, se afisaza fereastra SELECTING START PT. Alegeti m L pentru punctul din
stanga, o R pentru punctul din dreapta, n U pentru punctul de sus sau p D pentru
punctul de jos.

2) Directia elementului de forma


Cand se creaza un element de forma conica a suprafetei, nu este necesar sa aveti grija la
directia conica in cele mai multe cazuri. Totsi, daca directia (daca linia ar trebui extinsa)
nu poate fi determinata din datele introduse se afisaza o fereastra in care trebiue aleasa
directia. Alegeti LU pentru a extinde linia spre stanga sus, LD pentru a o extinde
spre stanga jos, RD spre dreapt jos sau RU spre dreapta sus.
84

2-1-4. Element de forma longitudinal


Se defineste un element de forma longitudinal a formei pentru strunjit.
Apasati tasta functionala [F3] (LONG).
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea suprafetei pe portiunea longitudinala.

END PT X, Z
Specifica coordonatele punctului final (X, Z). Coordonata X trebuie sa fie exprimata
in diametru.

NEXT TAN TN
Se stabileste daca elementul de forma longitudinal este tangenta la suprafata
specificata ulterior.

Cerinte pentru determinarea formei


Pentru a defini un element de forma longitudinal, datele elementului de forma trebuie
stabilite si determinate.
In unele cazuri nu este necesara introducerea tuturor informatiilor ci doar cele necesare
pentru definirea formei. In acelasi mod, stabilirea de informatii care nu sunt necesare nu duce
la o problema; sistemul One-Touch IGF recunoaste datele necesare pentru definirea formei.
1) Alegerea punctului de pornire
Cand sunt doua intersectii intre un arc si elemente de forma longitudinal, cazul de mai jos,
se afisaza fereastra SELECTING START PT. Alegeti m L pentru punctul din stanga,
o R pentru punctul din dreapta, n U pentru punctul de sus sau p D pentru punctul
de jos.
Aceasta este alegerea punctului de pornire pentru element de forma conic.

2) Directia elementului de forma


Cand se creaza un element de forma conica a suprafetei, nu este necesar sa aveti grija la
directie m , o in cele mai multe cazuri. Totsi, daca directia (daca linia ar trebui extinsa
la stanga sau la dreapta) nu poate fi determinata din datele introduse se afisaza o fereastra
in care trebiue aleasa directia. Alegeti m L pentru a extinde linia spre stanga sau o R
spre dreapta.
85

2-1-5. Element de forma de tip arc


Se defineste un element de forma de tip arc.
Apasati tasta functionala [F4] (ARC
) sau [F5] (ARC
ARC
ARC
ARC

).

si ARC trebuie sa fie selectate in functie de forma semifabricatului.


: Arc convex pe semifabricat
: Arc concav pe semifabricat

Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea suprafetei arcului.

END PT X, Z
Specifica coordonatele punctului final (X, Z). Coordonata X trebuie sa fie exprimata
in diametru.

NEXT TAN TN
Se stabileste daca arcul este tangent la suprafata specificata ulterior.

RADIUS R
Specifica raza arcului de cerc

CENTER CX, CZ
Specifica coordonatele centrului arcului (CX, CZ). CX trebuie sa fie exprimata in
diametru.

86

Cerinte pentru determinarea formei


Pentru a defini un element de tip arc, datele elementului de forma trebuie stabilite si
determinate.
In unele cazuri nu este necesara introducerea tuturor informatiilor ci doar cele necesare
pentru definirea formei. In acelasi mod, stabilirea de informatii care nu sunt necesare nu duce
la o problema; sistemul One-Touch IGF recunoaste datele necesare pentru definirea formei.
Alegerea punctului de pornire
1) Element de forma tip arc de cerc intersectat cu un element de forma liniar (suprafata,
conic sau longitudinal)
2) Element de forma liniar intersectat cu un element de tip arc
3) Element de tip arc de cerc intersectat cu un element de tip arc.
Cand sunt doua intersectii intre doua elemente de forma, cazul de mai jos, se afisaza fereastra
SELECTING START PT. Alegeti m L pentru punctul din stanga, o R pentru punctul
din dreapta, n U pentru punctul de sus sau p D pentru punctul de jos.

87

2-1-6. Racordarea
Se defineste racordarea formei pentru strunjit.
Apasati tasta functionala [F6] (R-CH)
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea suprafetei rotunjite.

RADIUS R
Specifica raza racordarii.

Cerinte pentru determinarea formei


Pentru a defini racordarea, datele elementului de forma trebuie stabilite si determinate.
Raza de racordare este desenata pe ecran cand amandoua elementele cel dinainte si cel de
dupa racordare au fost definite. Cand sunt doua intersectii intre racordare si elementul
precedent sau elementul urmator, se afisaza fereastra SELECTING START PT. Racordarea se
creaza la intersectia selectata.

{ portiunea este afisata cand este specificat punctul final al elementului de forma precedent.
1) Urmatoarele elemente de forma nu se pot racorda.
- Salt
- Racordare
- Tesitura
- Degajare
- Canale (racordarea poate fi stabilita ca o parte a datelor elementului de forma de tip
canelura).
De asemenea racordarea nu poate fi folosita pentru primul element de forma care se
uneste cu punctul de pornire. Daca doriti sa creati racordare la punctul de pornire, definiti
forma pentru prelucrare pana la sfarsit (pana cand forma este inchisa), si apoi adaugati
racordarea la punctul de pronire (final) al formei pentru prelucrare.
2) Cand se creaza o raza de racordare inainte sau dupa un salt , vedeti urmatorul exemplu:

88

2-1-7. Tesirea
Se defineste tesirea formei pentru strunjire.
Apasati tasta functionala [F7] (C-CHF).
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea suprafetei tesite.

CHF SIZE C
Specifica marimea tesiturii.

Cerinte pentru determinarea formei


Pentru a defini tesirea, datele elementului de forma trebuie stabilite si determinate.
Tesitura este desenata pe ecran cand amandoua elementele cel dinainte si cel de dupa
racordare au fost definite. Cand sunt doua intersectii intre tesitura si elementul precedent sau
elementul urmator, se afisaza fereastra SELECTING START PT. Tesirea se creaza la
intersectia selectata.

{ portiunea este afisata cand este specificat punctul final al elementului de forma precedent.
1) Urmatoarele elemente de forma nu se pot tesi.
- Salt
- Racordare
- Tesitura
- Degajare
- Cananle (tesirea poate fi stabilita ca o parte a datelor elementului de forma de tip
canelura).
De asemenea tesirea nu poate fi folosita pentru primul element de forma care se uneste cu
punctul de pornire. Daca doriti sa creati tesitura la punctul de pornire, definiti forma
pentru prelucrare pana la sfarsit (pana cand forma este inchisa), si apoi adaugati tesitura
la punctul de pronire (final) al formei pentru prelucrare.
2) Cand se creaza o tesitura inainte sau dupa un salt , vedeti urmatorul exemplu:

89

2-1-8. Executia canalelor


Se creaza canalul unei forme pentru strunjire.
Apasati tasta functionala [F8] (OTHERS) si apoi apasati tasta functionala [F1] (GROOVE).
Alegeti directia dorita a canalului pentru GRV DIR. DG.
In functie de directia definirii formei, pozitia punctelor A, B, C, D variaza.
(1) GRV DIR. DG=OD, ID, <, >
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea suprafetei canalului.

DRV DIR. DG
Alege directia canalului.

START PT XA, ZA
Specifica coordonatele punctului de pornire (XA, ZA) a elementului de forma tip
canal (punctul A in diagrama informativa). XA trebuie exprimat in diametru.

END PT XD, ZD
Specifica coordonatele punctului final (XD, ZD) a elementului de forma tip canal
(punctul D in diagrama informativa). XD trebuie exprimat in diametru.

WIDTH WD
Specifica latimea canalului. Cand se alege < sau > pentru GRV DIR , WD
trebuie specificati in raza.

DEPTH DT
Specifica adancimea canalului. In cazul in care canalul este in trepte (figura) se
specifica adancimea cea mai apropiata de fundul canalului.
Cand se selecteaza OD sau ID pentru GRV DIR., DT trebuie exprimat in raza.

BOTTOM XB (ZB)
Specifica coordanatele fundului de canal.
Cand se selecteaza OD sau ID pentru GRV DIR., specificati coordonata pe X a
fundului de canal (XB). Cand se selecteaza < sau > pentru GRV DIR., speficati
coorfonata pe Z a fundului de canal (ZB). XB trebuie exprimat in diametru.

90

V.GR BTM KB (IB), AB, KC (IC), AC


Specifica urmatoarele date pentru definirea unui canal in forma de V.
o KB: Diferenta pe Z intre punctele A si B (nu este necesar daca se specifica
AB)
o IB: Diferenta pe X intre punctele A si B ( nu este necesar daca se specifica
AB). IB trebuie exprimat in raza.
o AB: Inclinatia canalului V intre punctele A si B (nu este necesar cand se
specifica KB (IB))
o KC: Diferenta pe Z intre punctele C si D (nu este necesar daca se specifica
AC)
o IC: Diferenta pe X intre punctele C si D (nu este necesar daca se specifica
AC). IC trebuie exprimat in raza.
o AC: Inclionatia a canalului V intre punctele C si D ( nu este necesar cand se
specifica KC (IC))
o Cand se specifica KB (IB) sau KC (IC), AB sau AC se ignora.

GROOVES NG
Specifica numarul de canale cand se executa canale in mod continuu. Se foloseste ca
implicita valoarea parametrului nr. 46 PRESET VALUE OF GROOVES NO. NG.

SHIFT K (I)
Specifica distanta dintre canale cand se executa canale in mod continuu. Acesta
trebuie sa die distanta (K in figura de mai jos) dintre punctele de pornire ale canalelor.

91

o Ordinea executarii canalelor este determinata de parametrul intreg nr. 69


CONTINUOUS GROOVING DIR.
o Cand se executa canale in mod continuu pentru un canal in trepte, canalele
sunt formate ca mai jos:

POINT A AK, AS
Specifica tipul si dimensiunea tesiturii pentru punctul A.

POINT B BK, BS
Specifica tipul si dimensiunea tesiturii pentru punctul B.

POINT C CK, CS
Specifica tipul si dimensiunea tesiturii pentru punctul C.

POINT D DK, DS
Specifica tipul si dimensiunea tesiturii pentru punctul D.

92

Canal rotund
Pentru One-Touch IGF, executarea unui canal rotund inseamna executarea unui canal cu un
cutit pentru canal rotund sau aschierea unui canal la care latimea plata a fundului este mai
mica decat latimea sculei.
Pentru a crea un program pentru un canal rotund prin determinarea procesului, inregistrati
scula care trebuie folosita in tool data(date despre scule) in avans.
Forma rotunda a canalului se creaza prin crearea unei raze pe fund. Este de asementea posibil
de aschiat canalul a carui fund este complet rotund (nu exista nici o portiune dreapta Wa) daca
forma canalului se poate crea.

Canal oarecare
Sistemul poate crea un program pentru a aschia un canal de forma concava compus din cateva
elemente de forma (suprafata, con, elemente longitudinale si liniare, tesire, arc concav, arc
convex si racordare ca element de arc de cerc).
Pentru detalii cum ar fi metida de stabilire a datelor, vedeti capitolul 7, 2-1-9. Modificarea
elementelor de forma.

93

(2) GRV DIR. DG=CUTOFF


In functie de directia definirii formei, pozitiile punctelor A si D pot varia.
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea suprafetei canalului.

DRV DIR. DG
Alege directia canalului.

START PT XA, ZA
Specifica coordonatele punctului de pornire (XA, ZA) a elementului de forma tip
canal (punctul A in diagrama informativa). XA trebuie exprimat in diametru.

END PT XD, ZD
Specifica coordonatele punctului final (XD, ZD) a elementului de forma tip canal
(punctul D in diagrama informativa). Daca se specifica WIDTH WD nu este
necesara stabilirea acestui element. Totusi, daca elementul de forma precedent nu a
fost definit, specificati datele pentru amandoua END PT XD, ZD si WIDTH WD.
XD trebuie exprimat in diametru.

WIDTH WD
Specifica latimea canalului. WIDTH WD trebuie sa fie egal cu latimea sculei. In
consecinta, daca END PT XD, ZD sunt specificate, nu este necesara stabilirea
acestui element. Totusi, daca elementul de forma precedent nu a fost definit,
specificati datele pentru amandoua END PT XD, ZD si WIDTH WD.

DEPTH DT
Specifica adancimea canalului. Cand se specifica BOTTOM XB, nu este necesara
stabilirea acestui element.

BOTTOM XB
Specifica coordonata pe X a fundului canalului de aschiat. XB trebuie exprimat in
diametru. Cand se specifica DEPTH DT, nu este necesara stabilirea acestui element.

POINT A AK, AS
Specifica tipul si dimensiunea tesiturii pentru punctul A.

POINT D DK, DS
Specifica tipul si dimensiunea tesiturii pentru punctul D.

94

2-1-9. Filetarea
Se defineste filetarea unei forme pentru strunjire.
Apasati tasta functionala [F8] (OTHERS), si apoi apasati tasta functionala [F2] (THREAD).
Alegeti tipul dorit al filetului pentru KIND KT.
In functie de directia definirii formei, pozitiile punctului de pornire A si a punctului final B
pot fi inversate.
Cu sistemul One-Touch IGF, filetarea pe stanga sau pe dreapta este determinata de parametrul
de proces SPINDLE ROT
Filetarea pe dreapta este aleasa implicit cand sunt selectate oricare dintre OD m sau
OD o pentru KIND KT. Pentru a alege filetare pe stanga, schimbati parametrul sau
corectati sensul rotatiei in editarera procesului.
(1) KIND KT = OD BBB, ID BBB, OD FACE, OD BBB!, ID BBB!, ID FACE
Definirea elementelor
x

KIND KT
Alege tipul filetului.
Apasati tasta functionala si alegeti tipul filetului pentru KIND KT

PITCH P
Specifica pasul filetului.

START PT XA, ZA
Specifica coordonatele punctului de pornire (XA, ZA) a filetului (punctul A in
diagrama informativa). XA trebuie exprimat in diametru.

END PT XB, ZB
Specifica coordonatele punctului final (XB, ZB) a filetului (punctul B in diagrama
informativa). XB trebuie exprimat in diametru

Z ANGLE A
Specifica unghiul Z pe care il face filetul cu aza Z.

95

TPI J
Specifica numarul de spire de filet pe inch.
Valoarea implicita este determinata de parametrul intreg nr. 44 PRESET VALUE OF
THREADS PER INCH. J.
Schiband setarile pentru PITCH P si TPI J, este posibila scimbarea intre filete
metrice si cele in inch.
Exemplu:
Filet metric
Filet in inch

P=2 (PITCH)
J=1 (TPI)
P25.4 (PITCH)
J=8 (TPI)

o filet metric cu pasul de 2mm


o filet in inch de 8 TPI

Totusi cand se specifica forma filetului, alegeti ca mai jos:


P=[PITCH]/[TPI]
J=1
x

LEAD NO. NT
Specifica numarul de inceputuri la un filet cu mai multe inceputuri.
Valoarea implicita este determinata de parametrul intreg nr. 45 PRESET OF
THREAD LEADS NO. NT

HIGHT H
Specifica inaltimea filetului.
Valorile implicite sunt calculate din PITCH P, TPI J si LEAD NO. NT ca mai
jos. H trebuie exprimat in diametru.
Inaltimea
filetului
de
exterior
P
H
( J u NT ) u (coeficient de inaltime a filetului exterior )
Inaltimea
filetului
de
interior
P
H
( J u NT ) u (coeficient de inaltime a filetului interior )
P
Inaltimea filetului frontal H
( J u NT ) u (coeficient de inaltime a filetului frontal )
Fiecare coeficient este determinat de:
- parametru de tip procent nr. 17 HEIGHT OF SCREW THREAD (EXTERNAL)
- parametru de tip procent nr. 18 HEIGHT OF SCREW THREAD (INTERNAL)
- parametru de tip procent nr. 19 HEIGHT OF SCREW THREAD (END FACE)
x

CHAMFER L
Specifica distanta L din diagrama informativa.
Valoarea implicita este calculata din parametrul de tip procent nr. 16 THREAD
CHAMFERING DISTANCE ca mai jos:
P
CHAMFER F
u ( parametrul tip procent nr 16)
J

96

ST. CLR. SC
Specifica lungimea filetului incomplet la inceputul filetarii. Daca nu se specifica, se
calculeaza din conditiile de aschiere pentru datele de material prin automatic process
determination (determinarea automata a procesului).

END. CLR. EC
Specifica lungimea filetului incomplet la sfarsitul filetarii. Daca nu se specifica, se
calculeaza din conditiile de aschiere pentru datele de material prin automatic process
determination
o Daca valoarea specificata pentru ST. CLR. SC sau END. CLR. EC este
mai mica decat distanta obtinuta din conditiile de aschiere, o viteza de aschiere
mai mica decat cea inclusa in tabelul cu date despre material este aleasa prin
determinarea automata a procesului pentru a permite aschierea cu distanta
specificata.
o Specificati ST. CLR. SC si END. CLR. EC pe baza directiei de aschiere.
A nu se confunda cu directia formei definite (CW sau CCW)
o Daca valoarea specificata pentu CHAMFER L este mai mare decat END.
CLR. EC specificata sau obtinuta de determinarea automata a procesului,
portiunea de filet complet va fi scurtata cu diferenta dintre aceste valori.

Cand se specifica datele pentru START PT XA, ZA si END PT XB, ZB, se folosesc
diametrele nominale. De asemenea, punctele de pornire si cele finale trebuie sa fie acelea ale
portiunii complete a filetului.

Pentru filetare exterioara (OD) diametrul nominal este diametrul muchiei. Specificati
punctul de pornire A si punctul final B pentru acest diametru.
Pentru filetarea interioara (ID) diametrul nominal este diametrul interior. Specificati
punctul de pornire A si punctul final B pentru acest diametru. Se introduce inaltimea filetului,
si distanta dintre diametrul interior si diametrul gaurii.
Pentru filetarea frontala, specificati punctul de pornire A si punctul final B pe muchie.

97

Asigurati-va ca ati luat in considerare filetul incomplet dinaintea si dupa elementul de


forma pentru filetare.

Tipul filetului si modul de aschiere a filetului sunt determinate de parametrul de tip intreg nr.
92 THREAD INFEED PATTERN si respectiv parametrul intreg nr. 93 THREAD
CUTTING MODE.
(2) KIND KT=TAP <, TAP >
Filetarea aici inseamna filetarea care se executa la centrul arborelui principal rotind piesa si
fara a folosi scule rotative.
In functie de directia definirii formei, pozitiilor punctului de pornire A si a punctului final B pot fi
inversate.

Definirea elementelor
x

KIND KT
Alege tipul filetului.

TAP KIND KP
Alege tipul filetului.
Apasati tasta functionala si alegeti tipul filetului pentru TAP KIND KT (2=filet
metric, 3=filet nedefinit, 4=PF, 5=PT, 6=PS, 7=NPT, 8NPS, 9NPTF, 10=NPSF,
11=altele).

NOMNL DI
Alege marimea nominala a filetului.
Cand se selecteaza OTHERS pentru TAP KIND KT, specificati diametrul sculei
de filetare pentru NOMNL DI

98

PITCH P
Specifica pasul. Cand se alege un filet standardizat pentu TAP KIND KP si
NOMNL DI, PITCH P este introdus automat din tabel standard.

PR-DRL PD
Specifica diametrul gaurii pregatitoare pentru filet.
Cand se selecteaza un tip standardizat pentru TAP KIND KP si NOMNL DI, PRDLR PD este introdus automat din tabel standard.

START PT ZA
Specifica coordonata punctului de pornire (ZA) al filetului (punctul A din diagrama
informativa).

END PT ZB
Specifica coordonata punctului final (ZB) al filetului (punctul B din diagrama
informativa). Cand se specifica DEPTH DT nu este necesara introducerea de date
pentru END PT ZB

DEPTH DT
Specifica distanta (adancimea) de la punctul de pornire al filetului. Cand se specifica
END PT ZB nu este necesara introducerea de date pentru DEPTH DT.

99

1) Formatul programului CN pentru filetare poate fi schimbat de setarea parametrilor.


a) Cand se alege OUTPUT pentru parametrul intreg nr. 91 THREAD, TAPPING
CYCLE OUTPUT OR NOT (aceasta este implicita), rezulta un ciclu de filetare ca
mai jos:
G77 X Z F
b) Cand se alege NOT OUTPUT pentru parametrul nr. 91 THREAD, TAPPING
CYCLE OUTPUT OR NOT, rezulta urmatorul program:
Rotatia CW (sensul acelor de ceas) a arborelui principal M03
Pozitionare G00
Avans pe axa Z pana la pozitia tinta G01
Oprire arbore principal M05
Rotatie CCW (invers acelor de ceas) a arnorelui principal M04
Avans pe axa Z catre punctul de pornire G01
Oprire arbore principal M05
In acest caz, M164/M165 (single block ignore) si M48/M49, M160/M161 (override
ignore) rezulta de asemenea.
2) Punctul de pornire, punctul final si adancimea trebuie sa fie acelea ale unei portiuni
complete a filetului. Din aceasta cauza, in practica, filetarea este executata pana la o
pozitie mai adanca decat forma definita.

Filetarea este executata la o adancime care include portiunea filetata incomplet.


Daca se selecteaza ~ pentru rugozitatea suprafetei a fundului gaurii infindate gaurirea
pregatitoare este de asemenea executata mai adanc decat DT

100

2-1-10. Degajarea
Se defineste elementul de forma de tip degajare.
Apasati tasta functionala [F8] (OTHERS), si apoi apasati tasta functionala [F3] (RECESS).
Tipul de degajare KT
Alegeti tipul de degajare dintre degajarile predefinite si degajarile de la 1 la 4 specificate intro forma determinata conform dimensiunilor dorite ale degajarii. Cu degajarile 1 la 4, valorile
initiale inregistrate in datele degajarii sunt automat specificate in concordanta cu coordonata
X a coltului (recess position) a formei pentru strunjire unde va fi introdusa degajarea. Fiecare
din dimensiunile degajarii pot fi schimbate mai tarziu.
Apasati tasta functionala [F4] (GUIDE ON/OFF) pentru a afisa diagrama informativa
conform cu tipurile de degajari.
(1). Formed recess (degajare in forma varfului sculei)
(2). Recess 1
(3). Recess 2
(4). Recess 3
(5). Recess 4
Valorile initiale au fost specificate pentru recess 1 (degajarea numai in directie diametrala) si
pentru recess 2.
Degajare cu o scula profilata
x

END PT XB, ZB
Specifica coordonatele punctului final (XB, ZB) al degajarii (XB este exprimat in
diametru). Se poate specifica de asemenea directia degajarii.

DEPTH DT
Specifica adancimea degajarii (DT este exprimat in raza). Cand se defineste o forma
de tip degajare specificand DEPTH DT, directia degajarii este determinata automat
din elementele de forma precedent si urmator, si degajarea va fi executata la 450 in
directiile axelor X si Y. De aceea, adancimea reala va fi 2 u DT .

Datele de intrare pentru recess 1 la 4


Cand se determina o forma de tip degajare prin introducerea dimensiunilor pentru fiecare
rubrica, procesul de creare a degajarii este introdus in pozitia degajarii formei pentru strunjire.
Aici, pozitia degajarii inseamna punctul final al elementului de forma aflat imediat inaintea
degajarii.
In aceasta procedura, executia de degajare la exterior sau la interior este evaluata in functie de
elementele de forma precedent si urmator pozitiei degajarii.
Pentru degajarile la care forma a fost determinata independent, sistemul IGF schimba directia
degajarii si o introduce in forma de prelucrat.

101

Forma degajarii este orientata conform directiei si introdusa.

Introdus conform pozitiei degajarii


Width W1: Latimea degajarii in directie orizontala
Width W2: Latimea degajarii in directie verticala
Angle A1: Unghiul de aschiere in material
Angle A2: Unghil de retragere de la suprafata frontala
Depth D1: Adancimea pe diametru
Depth D2: Adancimea pana la suprafata frontala
Corner R: Raza degajarii.
1) Latimile W1 si W2 si adancimile D1 si D2 sunt exprimate in raza.
2) Asigurati-va ca ati introdus latimea W1, adancimea D1 si D2, si raza de
racordare R
3) Daca adancimea D1 este 0, unghiul A1 nu este necesar sa fie introdus (D1=0
are prioritate)
4) Cand se determina forma degajarii, valorile introduse pentru adancime D2 si unghi
A2 au prioritate fata de latimea W2.
5) Daca adancimea D2 este 0 (fara degajare pe suprafata frontala finala), unghiul
A2 si latimea W2 nu este necesar sa fie introduse.

102

Metoda de prelucrare
La metoda de prelucrare se specifica o prelucrare independenta a degajarii introduse sau
prelucrarea inclusa in procesul de prelucrare de finisare alaturat.
x

Prelucrare independenta
Determinarea procesului creaza procesul unde portiunea degajarii este prelucrata
independent.

Integrarea in procesul de finisare


Determinarea procesului integreaza portiunea degajarii in procesul de prelucrare
alaturat. In acest caz nu se face degrosarea pentru portiunea degajarii.
Totusi, cand forma pentru strunjire legata de degajare nu este perpendiculara chiar si
dupa procesul de finisare, se executa prelucrari independente.

Cand se alege o scula prin determinarea procesului, verificarea de interferenta nu se


face intre forma degajarii si varful sculei.
Forma de degrosare pentru determinarea procesului este creata dupa forma pentru
strunjit inaintea adaugarii degajarii.

1) Cand se specifica END PT XB, ZB, se ignora DEPTH DT


2) Urmatoarele elemente de forma nu pot fi legate cu o degajare
x Salt
x Rotunjire
x Canal
x Filetare
x Conicitate
x Degajare
3) Degajarea nu poate fi folosita pentru primul element de forma care se uneste cu
punctul de pornire sau pentru ultimul element de forma care se uneste cu punctul final.

103

2-1-11. Saltul
Sunt definite elemente de forma care nu necesita aschiere.
Apasati tasta functionala [F8] (OTHERS) si apasati tasta functionala [F4] (JUMP).
Definirea elementelor
x

END PT X,Z
Specifica coordonatele punctului final al saltului (X, Z). X trebuie exprimat in
diametru.
De la punctul curent pana la punctul final, forma de baza a semifabricatului este
folosita pentru strunjire.

Cerinte pentru determinarea formei


Pentru a defini un salt, amandoua END PT X si END PT Z trebuie stabilite.
Pentru a folosi functia de salt la punctul final, capatul formei create trebuie sa fie pe conturul
semifabricatului (pe conturul suprafetei colorate de pe ecran). Adica, inceputul saltului si
punctul final trebuie sa fie intotdeauna pe forma semifabricatului.

104

2-1-12. Crearea automata a tesiturii


Sistemul One-Touch IGF creaza automat tesituri. Cand se defineste o forma pentru strunjit
specificati dimensiunea dorita a tesiturii, tipul tesiturii si rugozitatea in fereastra START PT.
Tesirea este creata automat la terminarea definirii formei.
Totusi la muchiile urmatoare nu se poate creea tesitura.
x

Inainte si dupa salt

Muchii tesite sau racordate ale canalelor

Muchii cu un unghi mai mare decat valoarea specificata pentru parametrul intreg nr.
47 FORMED ANGLE OF CHAMFERING

Tesituri create automat


Procedura de creare automata a tesiturilor este descrisa folosind un exemplu.
Sunt descrisi pe scurt pasii cu exceptia celor pentru crearea automata a tesuturilor.
1. Introduceti date in fereastra START PT.
x

Tipul tesiturii
Alegeti tipul tesiturii
C-CHF
R-CHF

Rugozitatea suprafetei
Alegeti rugozitatea suprafetei
Daca nu se specifica, rugozitatea suprafetei este determinata automata din
elementele de forma precedent si urmator.
Cand se doreste scaderea vitezei de avans pentru tesire, specificati o rugozitate
mai mare a suprafetei decat a celei precedente si urmatoare.

2. Definiti elementul de forma


Apasati tasta functionala [F8] (OTHERS).
3. Apasati tasta functionala [F6] (CHAMFER GENERATE)
Se creaza automat tesiturile.

105

1) Pentru a corecta marimea tesiturii care este creata automat, apasati tatele cursor
m L , o R, si specificati marimea dorita la fereastra corespunzatoare.
2) Cand s-a definit o forma pentru strunjire (contur inchis), apasarea tastei functionale
[F6] (CHAMFER GENERATE) creaza automat tesiturile.
3) Muchiile in trepte foarte mici si muchiile interioare ale unui diametru mai mic decat
valoarea specificata pentru parametrul dimensional nr. 28 BLIND HOLE MIN. DIA.
VALUE (aceeasi valoare ca BLIND HOLE MIN. DIA. VALUE din datele de
aschiere la interior pentru setarile procesului de aschiere) nu sunt tesite.
2-1-13. Inserarea unui element de forma
Un element de forma poate fi inserat intre acelea care au fost definite.
Exemplu: Inserati un element de forma conic intre suprafata frontala si elementul de forma
de tip longitudinal.

1. Mutati cursorul la elementul de forma precedent (frontal) unde ar trebui inserat


un element de forma conic.
2. Apasati tasta functionala [F2] (TAPER)
3. Definiti elementul de forma
4. Apasati tasta functionala [F7] (OK)
Elementul de forma este definit.
Exista cazuri cand intreaga forma nu poate fi determinata din cauza inserarii unui element de
forma. In astfel de cazuri, apasati tastele cursor pentru a gasi elementul de forma de la care
porneste eroarea si corectati datele.

106

2-1-14. Stergerea elementului de forma


Elementul de forma poate fi sters.
1. Mutati cursorul pe elementul de forma care trebuie sters.
2. Apasati tasta EXTEND.
3. Apasati tasta functionala [F2] (DELETE).
Elementul de forma selectat este sters.
2-1-15. Modificarea unui element de forma
Elementul de forma definit poate fi modificat.
1. Mutati cursorul pe elementul de forma ce treebuie modificat.
2. Apasati tasta EXTEND.
3. Apasati tasta functionala [F1] (MODIFY)
4. Corectati datele.
5. Apasati tasta functionala [F7] (OK).
Elementul de forma este modificat.
2-1-16. Schimbarea unui element de forma
Exemplul 1: Schimbarea unei forme concave de mai jos intr-un canal oarecare.

1. Mutati cursorul pe primul element al formei concave


2. Apasati tasta EXTEND.
3. Apasati tasta functionala [F6] (G/T CHANGE).
4. Apasati tasta functionala [F3] (FREE GRV).
5. Stabiliti directia canalului DG la GRV DIR. DG.
107

6. Mutati cursorul pe ultimul element al formei concave.


7. Apasati tasta functionala [F7] (OK).
1) Numai o forma concava poate fi specificata ca un canal oarecare.
x O forma concava avand o portiune convexa nu poate fi specificata.

O forma concava avand alta forma concava a carei directii difera de directia
canalului nu poate fi specificata.

Exemplul 2: Intoarcerea elementului de forma specificat drept canal oarecare in forma initiala.
1. Mutati cursorul pe oricare dintre elementele ce formeaza forma concava.
2. Apasati tasta EXTEND.
3. Apasati tasta functionala [F6] (G/T CHANGE).
4. Apasati tasta functionala [F3] (FREE GRV CANCEL).
2-1-17. Sistemul de referinta al formei
Este posibil de a afisa coordonatele unui punct care este determinat prin stabilirea punctului
final sau a calcularii intersectiei.
1. Apasati tasta EXTEND.
2. Apasati tasta functionala [F3] (REFER).
Se afisaza fereastra corespunzatoare a elementului de forma unde este plasat cursorul
3. Mutati cursorul
Se afisaza fereatra corespunzatoare elemntului de forma unde este plasat cursorul.
4. Apasati tasta functionala [F8] (OK).
Se anuleaza modul de lucru cu sistemul de referinta.

108

2-1-18. Zoom
Exista posibilitatea de a mari imaginea de pe afisaj.
1. Apasati tasta EXTEND.
2. Apasati tasta [F4] (ZOOM +/- MOVE)
3. Pentru a misca zona de afisaj apasati tastele cursor.
4. Pentru a mari sau micsora zona de afisaj apasati tastele PAGE n sau p .
Pentru a anula comanda ZOOM, apasati tasta functionala [F5] (AUTO SCALE) in
pasul 2.
2-1-19. Terminarea definirii formei pentru strunjire
Cand forma pentru strunjire a fost definita de la punctul de pornire pana la punctul final
(care este identic cu punctul de pornire) apasati tasta functionala [F7] (OK). Ecranul
TURNING MACH SHAPE este inchis.
Cand se defineste ultimul element de forma, punctul final al acestui element de forma trebuie
sa fie identic cu punctul de pornire a formei pentru strunjire. Puteti specifica coordonatele
punctului de pornire sau mai simplu apasati tasta E pentru a termina definirii formei pentru
strunjire.
1. Activati fereastra JUMP END PT.
2. Mutati cursorul pe END PT X= sau END PT Z=.
3. Apasati E, si apoi WRITE.
Coordonatele punctului final sunt introduse autmomar si ecranul TURNING MACH
SHAPE este inchis.

109

3. Definirea sectiunii cu prelucrari multiple (Optiune: Multiple Machining)


Este definita sectiunea de prelucrare pentru prelucrari multiple.
3-1.

Succesiunea definirii sectuinii pentru prelucrari multiple

Formele pentru prelucrari multiple deja definite sunt afisate in tabelul MACHINING
SECTION. Fiecare forma este afisata grafic cand se selecteaza cu cursorul .
x

Forma pentru prelucrari multiple este afisata in coloana formei pentru


prelucrari multiple in ordinea introducerii

Fiecare forma pentru prelucrari multiple poate fi modificata, stearsa sau


copiata.

Cursorul se misca la alta forma forma cand sunt apasate tastele n sau p .

Apasati tastele PAGE pentru a trece la alta pagina.

Exemplu:

Vedere din lateral a sistemului de coordonate X-C-Z

110

Vedere frontala a sistemului de coordonate X-C-Z

Vederea laterala in ecranul M MACHINING SHAPE este prezentata mai jos:


Vederea laterala in ecranul M MACHINING SHAPE este ceadezvoltata pe coordonata X a
punctului de pornire a prelucrarii.
C=1800 este folosit ca linie de referinta a vederii.

Cand sunt elemente de forma multiple in forma de prelucrat, vederile dezvoltate sunt afisate
pe ecran ca mai sus.

111

3-2.

Succesiunea stabilirii datelor

Succesiunea stabilirea datelor pentru definirea formei pentru prelucrari multiple este aratata
mai jos.

112

3-3.

Stabilirea continutului prelucrarii

In acest ecran sunt introduse fata pentru prelucrare si metoda de prelucrare. Alegeti o
metoda concreta de prelucrare ca gaurire, alezare si prelucrare de contur la MACH.
METHOD. Elementele de definire se schimba automat in functie de metoda de prelucrare.
Afisati ecranul MACHINING SECTION. Apasati [F2] (NEW/EDIT) si apoi [F2] (MULTI
MACH.). Apare ecranul de stabilire a continutului prelucrarii.
3-3-1. Stabilirea continutului prelucrarii
Alegeti continutului prelucrarii apasand tastele functionale.
HOLE:
LINE:
AREA:

Gaurire
Aschiere liniara
Prelucrare a suprafetei (Optiune: functie pentru axa Y)

3-3-2. Stabilirea metodei de prelucrare


Alegeti o metoda concreta de prelucrare cum ar fi gaurire, alezare si prelucrare de contur.
Apasati tasta functionala corespunzatoare.
3-3-3. Stabilirea prelucrarii frontale
Alegeti suprafata pentru prelucrare.
Apasati tasta functionala dorita pentru a alege.
RIGHT FACE:
SIDE:
LEFT SIDE:

3-4.

Se prelucreaza suprafata frontala a semifabricatului


Se prelucreaza lateralul semifabricatului
Se prelucreaza suprafata frontala de la spatele piesei in al doilea
proces. (Optiune: functie pentru axa W).

Stabilirea formei pentru prelucrare

Specificati modelul gaurilor, forma simpla, canal dupa o traiectorie oarecare si alte forme de
prelucrare.
Pentru canale si prelucrare de contur, specificati punctul de pornire si traiectoria.
3-4-1. Gaurirea (burghiu)
Specificati forma gaurii pentru forma pentru prelucrari multiple.
Cand se defineste forma pentru gaurire, sistemul One-touch IGF creaza automat procesele
preliminare, alege sculele si determina regimurile de aschiere.
In cazul gauririi, pot fi create urmatoarele trei modele de operatii preliminare si operatii de
gaurire:

113

1) Gaurire
- centruire
- executia unei gauri infundate sau strapunse
- tesire
2) Gaurire
- executia unei gauri infundate sau strapunse (cu miscare de centrare)
- tesire
3) Gaurire
- tesire (si centruire)
- executia unei gauri infundate sau strapunse
Operatiile preliminare 1), 2) sau 3) pot fi alese prin intermediul parametrului intreg nr. 113
M MACHINING HOLE PROCESS WAY
Parametrul intreg nr. 113 M MACHINING HOLE PROCESS WAY
[CENTRNG. PRC.]: Model 1)
[CENTRNG. MOTION]: Model 2)
[CENTRNG. PRC (CHF)]: Model 3)
Definirea elementelor
x

COR SYS CK
Specifica sistemul de coordonate in care sunt specificate pozitiile pentru gaurire.
Cu o suprafata frontala, apasati tasta functionala [F2] (NEXT) pentru a alege sistemul
de coordonate (X-Y-Z sau X-Z-C). Sau apasati tasta functionala [F1] (MENU) si
folositi tasta functionala pentru a alege.

Cand se prelucreaza suprafata laterala, poate fi ales numai sistemul de coordonate X-C-Z
x

DESIGNAT M
Alege metoda de desemnare a adancimii gaurii.
Apasati tasta functionala, si selectati metoda dorita (TOOL POINT, EFFE. DEPTH).

Alegeti TOOL POINT cand specificati punctil final in A.


Alegeti EFFE. DEPTH cand specificati punctul final in B.

114

HOLE DIA. DI
Specifica diametrul gaurii

CHF SIZE C
Marimea tesiturii este stabilita automat din tabelui standard cu date despre gauri cand
se specifica diametrul gaurii.

BACK CHF CB (Optiune: functie pentru axa W)


Aceeasi marime ca la CHF SIZE C este atribuita automat. Cand BACK CHD CB>0
si HOLE SHP HF=THRU HOLE, se creaza operatia de tesire pe suprafata din spate.

HOLE SHP HF
Alege tipul gaurii: infundata sau strapunsa.
Apasati tasta functionala si alegeti tipul dorit al gaurii (BLIND HOLE, THRU HOLE)

ROT ANG C0
Specifica unghiul de referinta pentru sistemul de coordonate X-Y-Z.
Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie a sistemului de coordonate X-Y spre
sistemul de coordonate X-C.

START PT SX, SY, SZ, SC


Introduceti punctul de pornire (punctul A din diagrama informativa) al prelucrarii.
Specificati SX in diametru pentru sistemul de coordonate X-C-Z sau in raza pentru
sistemul de coordonate X-Y-Z.

115

END PT EX (side), EZ (right/left face)


Introduceti punctul final (punctul B in diagrama informativa) al prelucrarii. Totusi, nu
trebuie specificata nici o informatie daca DEPTH DT este specificat. Specificati EX in
diametru pentru sistemul de coordonate X-C-Z sau in raza pentru sistemul de
coordonate X-Y-Z.

DEPTH DT
Introduceti adancimea gaurii. Totusi, nu trebuie specificata daca este introdus punctul
final. (Prioritatea este acordat punctului final)

3-4-2. Gaurire+alezare
Specifica forma pentru alezare pentru prelucrare multipla.
Cand se defineste o forma pentru alezare, sistemul One-touch IGF creaza automat operatiile
preliminare, alege sculele si determina regimurile de aschiere.
In cazul alezarii, se pot crea urmatoarele trei modele de operatii preliminare.
1) Alezare
- centruire
- executare gaura infundata
- tesire
- degrosare
- finisare
2) Alezare
- executarea gaurii infundate (cu miscare de centrare)
- tesire
- degrosare
- finisare
3) Alezare
- tesire (si centrare)
- executare gaura infundata
Modelele 1), 2) sau 3) operatiilor preliminare pot fi selectate prin parametrul inreg nr. 113
M MACHINING HOLE PROCESS WAY.
Parametrul inreg nr. 113 M MACHINING HOLE PROCESS WAY
[CENTRNG. PRC.]: Modelul 1)
[CENTRNG. MOTION]: Modelul 2)
[CENTRNG. PRC (CHF)]: Modelul 3)
De asemenea operatia de alezare poate fi editat prin editarea operatiilor.
Pentru informatii suplimentare despre editarea procesului, vedeti cap 11 EDITAREA
OPERATIILOR.

116

Definirea elementelor
Definirea elementelor pentru alezare, cu exceptia urmatoarelor elemente, sunt aceleasi ca la
gaurire. Vedeti Capitolul 7, 3-4-1. Gaurirea.
x

SUR RHG SR
Alege rugozitatea suprafetei gaurii.
Cand se selecteaza Ra25, alezarea (procesul de finisare) nu este creata prin
determinarea automata a procesului.

In PROCESS SHEET, diferenta intre alezare (degrosare) si procesul (de finisare) nu este
indicata.
.
.
.
.
12 M-boring
13 M-boring
.
.
.
.
Cum este aratat mai sus, acelasi nume este afisat pentru aceste doua procese.

117

3-4-3. Filetarea
Specifica forma filetului pentru prelucrarea multipla.
Cand este definita forma filetului, sistemul One-touch IGF creaza automat operatiile
preliminare, alege sculele si determina regimurile de aschiere.
In cazul filetarii pot fi create urmatoarele trei modele de operatii preliminare si operatii de
filetare:
1) Filetare
- centruire
- executare gaura infundata
- tesire
- filetare
2) Filetare
- executare gaura infundata
- tesire
- filetare
3) Filetare
- tesire (si centrare)
- executare gaura infundata
- filetare
Modelele operatiilor preliminare 1), 2) sau 3) pot fi alese prin intermediul parametrului
intreg nr. 113 M MACHINING HOLE PROCESS WAY.
Parametrului intreg nr. 113 M MACHINING HOLE PROCESS WAY
[CENTRNG. PRC.]: Model 1)
[CENTRNG MOTION]: Model 2)
[CENTRNG PRC (CHF)]: Model 3)
De asemenea operatia de filetare poate fi editat prin editarea operatiilor.
Pentru informatii suplimentare despre editarea procesului, vedeti cap 11 EDITAREA
OPERATIILOR.

118

Definirea elementelor
Definirea elementelor pentru filetare, cu exceptia urmatoarelor elemente, sunt aceleasi ca la
gaurire. Vedeti Capitolul 7, 3-4-1. Gaurirea.
x

TAP KIND KP
Alege tipul filetului.
Apasati tasta functionala si alegeti tipul filetului pentru TAP KIND KT (2=filet
mentric, 3=filet nedefinit, 4=PF, 5=PT, 6=PS, 7=NPT, 8=NPS, 9=NPTF, 10=NPSF,
11=altele)

NOMNL SZ DI
Alege marimea nominala a filetului.
Apasati tasta functionala si alegeti marimea dorita a filetului.
Cand se alege OTHERS (altele) este aleasa pentru TAP KIND KP, specificati
diametrul sculei pentru NOMNL DI.

PITCH F
Specifica pasul.
Cand se selecteaza un tip de filet standardizat pentru TAP KIND KP si NOMNL
SZ DI, PITCH F este introdus automat din tabelul standard.

PR-DRL PD
Specifica diametrul gaurii pregatitoare pentru filet.
Cand se selecteaza un tip de filet standardizat pentru TAP KIND KP si NOMNL
SZ DI, PR-DRL PD este introdus automat din tabelul standard.

CHF SIZE C
Specifica marimea tesiturii.
Cand se selecteaza un tip de filet standardizat pentru TAP KIND KP si NOMNL
SZ DI, CHF SIZE C este introdus automat din tabelul standard.

119

3-4-4. Alezarea
Specifica forma pentru alezare pentru prelucrare multipla.
Dupa ce s-a ales REAMING (alezare) penru metoda de prelucrare, se afiseaza ecranul de
mai jos.
Cand se defineste o forma pentru alezae, sistemul One-touch IGF creaza automat operatiile
preliminare, alege sculele si determina regimurile de aschiere.
In cazul alezarii, se pot crea urmatoarele trei modele de operatii preliminare.
1) Alezare
- centruire
- executare gaura infundata
- tesire
- frezare
- alezare
2) Alezare
- executarea gaurii infundate (cu miscare de centrare)
- tesire
- frezare
- alezare
3) Alezare
- tesire (si centrare)
- executare gaura infundata
- frezare
- alezare
Modelele 1), 2) sau 3) operatiilor preliminare pot fi selectate prin parametrul inreg nr. 113
M MACHINING HOLE PROCESS WAY.
Parametrul inreg nr. 113 M MACHINING HOLE PROCESS WAY
[CENTRNG. PRC.]: Modelul 1)
[CENTRNG. MOTION]: Modelul 2)
[CENTRNG. PRC (CHF)]: Modelul 3)
De asemenea operatia de alezare poate fi editat prin editarea operatiilor.
Pentru informatii suplimentare despre editarea procesului, vedeti cap 11 EDITAREA
OPERATIILOR.
Definirea elementelor
Definirea elementelor pentru alezare este aceeasi ca la gaurire. Vedeti Capitolul 7, 3-4-1.
Gaurirea.

120

3-4-5. Frezarea canalelor de pana


Specifica forma de prelucrare a canalului de pana pentru prelucrari multiple.
Cand forma pentru frezare canal de pana este definita, sistemul One-touch IGF creaza
automat operatiile de frezare de degrosare si finisare a canalului de pana si determina
regimurile de aschiere.
CANAL DE PANA FRONTAL
CANAL DE PANA SPATE
- frezare frontala a canalului de pana (degrosare)
- frezare frontala a canalului de pana (finisare)
CANAL DE PANA LATERAL
- frezare canal de pana lateral (degrosare)
- frezare canal de pana lateral (finisare)
In PROCESS SHEET, numai M-FACE KEY W sau M SIDE KEY M sunt indicate fara
distinctia dintre operatia frezarea canalului de pana de degrosare si cea de finisare.
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea suprefetei canalului de pana.
Daca se alege Ra6.3 sau mai mult pentru rugozitatea suprafetei, operatiile de aschiere
de degrosare si finisare sunt generate in procedura de determinare automata.

R. TOOL D RD
Specifica diametrul frezei care este folosita pentru degrosare.
Deoarece operatiile de degrosare si finisare sunt generate in cazul unui singur canal de
pana, specificati un diametru mai mic pentru scula de degrosare decat pentru cea de
finisare.

F. TOOL D FD
Specifica diametrul frezei folosite pentru finisare.
Nu pot fi introduse pentru rugozitatea suprafetei s.

Specificati coordonatele centrului sculei pentru punctele de pornire si cel final.


x

START PT XA, CA, ZA


Specifica coordonaltele pe X(XA), C(CA) si pe Z(ZA) ale punctului de pornire
(punctul A din diagrama informativa) a aschierii canalului de pana. Specificati XA in
diametru.

END PT XB, ZB
Specifica coodronatele pe X(XB) si pe Z(ZB) punctului final (punctul B din diagrama
informativa). Specificati XB in diametru.
Totusi, daca adancimea DT a fost specificata, ZB pentru frontal dreapta sau stanga sau
XB pentru lateral nu trebuie specificate.
121

DEPTH DT
Specifica adancimea DT a canalului de pana.
Totusi, daca se specifica ZB pentru canal de pana frontal stanga sau dreapta sau XB
pentru lateral, adancimea DT nu trebuie specificata.

3-4-6. Prelucrarea canalelor (cu traiectorie oarecare)


Specifica forma canalului pentru prelucrare multupla.
Folositi prelucrarea canalelor pentru a aschia un canal oarecare in semifabricat.
Definirea elementelor
x

SUR RGH SR
Alege rugozitatea implicita a suprefetei elementului de forma pentru prelucrarea
canalului.
Daca se alege Ra6.3 pentru elementul de forma desi s-a specificat Ra25 in ecranul de
mai sus, operatiile de aschiere de degrosare si finisare sunt generate in procedura de
determinare automata.

R. TOOL D RD
Specifica diametrul frezei care este folosita pentru degrosare.

F. TOOL D FD
Specifica diametrul frezei folosite pentru finisare.
Nu pot fi introduse pentru rugozitatea suprafetei Ra25.

Dupa stabilirea elementelor de mai sus, apasati tasta functionala [F6] (NEXT) si introduceti
introduceti urmatorul element de forma de ti canal in ordine de la punctul de pornire.
Canalul se executa ca in figura de mai jos. Introduceti X in diametru.

122

Alegeti elementul de forma de tip arc dorit dintre ( ) si ( ) presupunand ca semifabricatul


exista pe o parte determinata de compensarea directiei introdusa cand a fost ales punctul de
pornire si evaluand daca portiunea respectiva este convexa sau concava.
In mod normal semifabricatul se presupune a fi pe cealalta parte a compensarii directiei.
Daca, totusi, centrul este specificat ca directia de compensare, semifabricatul este presupus a
fi pe stanga definirii directiei formei.
Arc ( ): Arc convex.
Arc ( ): Arc concav.

Cand se defineste un arc care depaseste un semicerc, impartiti arcul in mai multe elemente de
forma.
Nici elementul de forma de tip racordare, nici cel de tip tesitura nu pot fi folosite ca primul
sau ca ultimul element de forma care se uneste cu punctul de pornire.
3-4-7. Prelucrarea conturului (numai pe suprafata frontala stanga sau dreapta)
Specifica conturul formei de prelucrat pentru prelucrari multiple.
Folositi prelucrarea conturului pentru a porni prelucrarea de la exteriorul semifabricatului.
Definirea elementelor
Elementele care trebuiesc specificate pentru prelucrarea conturului sunt aceleasi ca cele
pentru prelucrarea canalelor. (Vedeti CAPITOUL 7, 3-4-6 Prelucrarea canalelor.)

123

3-5. Stabilirea modelului formei


3-5-1. Gaurire (modelul formei)
Dupa ce forma de prelucrare este specificata si tasta functie [F6] (NEXT) este apasata,
ecranul modelului formei este afisat.
Modelul formei include urmatoarele variatii.
FREE POSIT: Executa o gaura la o pozitie arbitrara.
ARC:
Executa mai multe gauri la un interval exact pe un arc (directia axei C)
LINE:
Executa gauri pe o linie.
RECT:
Executa gauri pe o forma dreptunghiulara.
CIRCLE:
Executa mai multe gauri la un interval exact pe un cerc (directia axei C).
Free Position
Pozitiile gaurilor pot fi specificate una cate una. Oricum diametrul si adancimea
gaurilor trebuie sa fie la fel.
Definirea elementelor
x

HOLE PT Z (fata), X (fata dreapta/stanga), C (sistemul de coordonate X-C-Z).


Specifica pozitia gaurii.
Specifica X intr-un diametru pentru sistemul de coordonate X-C-Z sau intr-o
raza pentru sistemul de coordonate X-Y-Z.

124

ARC
Specifica pozitiile gaurilor pe un arc (directia axei C) la un interval egal.
Definirea elementelor
x

NO. HOLES NH
Specifica numarul gaurilor.

a. Sistemul de coordonate X-C-Z


x

START ANG SPA


Specifica unghiul pentru prima gaura.

END ANG SPA


Specifica unghiul pentru ultima gaura.
Daca nu este introdusa nici o data, unghiul pentru ultima gaura este considerat
a fi la fel cu unghiul pentru prima gaura.

DEF. DIR. DC
Specifica directia prelucrarii gaurilor, unghiul de start pentru prima gaura.

125

b.

Fata dreapta/stanga a sistemului de coordonate X-Y-Z


x

START PT SX, SY
Specifica unghiul primei gauri cu SX si SY

END PT EX, EY
Specifica unghiul ultimei gauri cu EX si EY. Daca nu sunt introduse date,
unghiul ultimei gauri este considerat sa fie identic cu cel al primei gauri.

HOLE REF. DS
Specifica pozitia gauri in diametru. Diametrul implicit de referinta DS este
aratat, bazat pe pozitia de start XS si YS. Specificati DS intr-un diametru.

DEF. DIR. DC
Specificati directia gaurilor prelucrate, incepand cu pozitia de start.

LINE
Specifica un model al gaurilor aranjate pe o linie.
Gaurile pe fata dreapta sau stanga pot fi specificate numai in sistemul de coordonate
X-Y-Z.
Definirea elementelor
x

DESIGNAT M
Specifica metoda de introducere a modelului liniar de gauri.
Apasati tasta functie si selectati metoda dorita (marimea unghiului sau a
deplasarii)
ANGLE: Specifica modelul liniar, folosind unghiul AF si deplasarea SV.
SHIFT: Specifica modelul liniar, folosind componentele X si Y ale
intervelului gaurilor. (marimea deplasarii SVX si SVY)

NO. HOLES NH
Specifica numarul gaurilor.
126

a. Elemente care sa fie introduse pentru specificatiile unghiului.


x

REV. ANG AF
Specifica unghiul la un model liniar de gauri la axa X (Cu unghiul pozitiv
in sens contrar acelor de ceasornic).
Centrul rotatiei in modul specificarii unghiului este punctul de start a
modelului liniar al gaurilor. (prima gaura A)
Directia deplasarii este directia de referinta a deplasarii modelului liniar al
gaurilor in modul de specificare al unghiului. Directia pozitiva X este
referinta rotatiei cu o deplasare pozitiva, in timp directia negativa X este
referinta cu o deplasare negativa

SHIFT SV
Specifica intervalul intre gauri adiacente. Deplasarea poate sa fie pozitiva
sau negativa.

b. Elemente care sa fie introduse pentru specificatiile deplasarii.


x

SHIFT SVX, SVY


Specifica componentele X si Y ale intervalului gaurilor in SVX, SVY.
Marimea deplasarii poate fi pozitiva sau negativa

127

RECT
Specifica un model de gauri aranjate intr-o forma dreptunghiulara. Modelul
dreptunghiular al gaurilor pentru axa C poate fi specificat numai pentru fata stanga sau
dreapta in sistemul de coordonate X-Y-Z.
Definirea elementelor
x

SHIFT SVX
Specifica intervalul gaurilor in directia X. Marimea deplasarii poate fi pozitiva
sau negativa.

NO. HOLES NX
Specifica numarul de gauri aranjate in directia X.

SHIFT SVY
Specifica intervalul gaurilor in directia Y. Marimea deplasarii poate fi pozitiva
sau negativa

NO. HOLES NY
Specifica numarul de gauri aranjate in directia Y.

DEF DIR DC
Selecteaza directia modelului dreptunghiular cand este vazut din primul
punct(prima gaura A). Apasati tasta functie pentru a selecta metoda de
definire(directia X sau directia Y).

Angle of rotation AF
Specifica unghiul modelului dreptunghiular la aza X (cu unghiul pozitiv in
directia contrara acelor de ceasornic).
Directia de rotatie in modul de specificare a unghiului este punctul de start
(prima gaura A) a modelului dreptunghiular.
Modelul dreptunghiular este rotit in referinta la directia deplasarii. Cu marimea
deplasarii pozitive, directia de referinta a rotatiei modelului dreptunghiulareste
pozitiva in directia X.

128

CIRCLE
Specifica un model de gauri aranjate intr-un cerc. Modelul circular al gaurilor pentru
axa C pot fi specificate numai pentru fata stanta sau dreapta in sistemul de coordonate X-Y-Z.
Definirea elementelor
x

ARC CENT CX, CY


Specifica coordonatele X si Y ale centrului modelului circular al gaurilor.

ARC RAD AR
Specifica raza modelului circular al gaurilor.

STRT ANG SA
Specifica unghiul pentru prima gaura a modelului gaurilor (valoarea pozitiva fiind
in directia contrara acelor de ceasornic).
Unghiul de start al referintei este pozitiv in directia X.

NO. HOLES NH
Specifica numarul gaurilor.

HOLE INTERVAL
Specifica intervalul gaurilor intr-un unghi.

DEF DIR DC
Specifica directia de definire a referintei unghiului de start A.\
Apasati tasta functie pentru a selecta directia de definire.(directia acelor de
ceasornic sau contrar acelor de ceasornic).

129

3-5-2. Prelucrarea canalelor de pana


Definirea elementelor
x

NO. KEY NK
Specifica numarul canalelor care trebuie prelucrate.
Proiectarea canalului, incepand la coordonatele CA ale punctului de start, in
timp ce circumferinta se divite in mod egal.

3-5-3. Prelucrarea canalelor


Definirea elementelor
x

No. of repetition NM

C-axis angle pitch AC


Canelarea este executata repetat in jurul axei C.

3-5-4. Prelucrarea conturului


Definirea elementelor
x

No. of repetition

C-axis angle pitch


Prelucrarea conturului este executata repetat in jurul axei C.

3-6. Editarea prelucrarii sectiunii


Editati prelucrarea sectiunii stabilita prin procedura urmatoare:
Procedura:
1. Afisati foaia sectiunii de prelucrare.
2. Apasati tasta functie [F8] (SHEET EDIT)
3. Pentru a sterge sectiunea de prelucrare selectata de cursor, apasati tasta
functie [F6](DELETE)
4. Pentru a copia sectiunea de prelucrare selectata de cursor, apasati tasta
functie [F5](COPY)

130

CAPITOLUL 8
1.

INTRODUCEREA SETARILOR

Rolul introducerii setarilor


Urmatoarele setari pot fi realizate prin intermediul ecranului SETUP INPUT
(1)

(2)

setarile mandrinei de prindere


setarea tipului capului mandrinei de prindere a piesei, specificatiile falcilor de
strangere, etc.
setarile pinolei
setarea prezentei sau absentei pinolei, dimensiunile, etc.

131

2.

Introducerea Setarilor Mandrinei si Pinolei


Setarea tipului capului mandrinei de prindere a piesei, specificatiile falcilor de
strangere, prezenta sau absenta pinolei, dimensiuni, etc.

2-1.

Fereastra CHUCK (PRINDEREA)


Apasati tasta de functii [F2] (SETUP). Va apare urmatoarea fereastra de SETUP.

Definire procese
x

CHUCKING OI (Prinderea OI)


Apasati tasta de functii, si selectati directia de prindere (OUTSIDE, INSIDE)
[EXTERIOR, INTERIOR].
OUTSIDE este selectata in mod prestabilit. Cand este utilizata prinderea OD, nu
este necesara schimbarea setarilor.

JAW SIZE (Z DIR.) L1 (Dimensiunile falcii dupa axa Z)


Specificati lungimea falcii de prindere (L1 in diagrama de ghidare).

JAW SIZE (X DIR) D1 (Dimensiunile falcii dupa axa X)


Specificati raza falcii de prindere (D1 in diagrama de ghidare)

CHUCKING DIA. CX (Diametrul mandrinei de prindere dupa axa X)


Valoarea OUT DIA. OD din fereastra de setare goala este presetata pentru
CHUCKING DIA. CX. Aceasta se aplica la prinderea exterioara; prin urmare,
daca este selectat INSIDE [INTERIOR] pentru CHUCKING [PRINDERE],
trebuie setata o valoare corespunzatoare.
132

2-2.

JAW POSITION CZ (pozitia falcii dupa axa Z)


O valoare presetata este introdusa automat pe baza valorii OFFSET OF determinata
in fereastra de setare goala.
Fereastra CENTER
Pozitionati cursorul pe CENTER si va apare urmatorul ecran.

Definire procese
x

CENTER C
Apasati tasta de functii si selectati prezenta sau absenta pinolei (EXIST, NONE).
Valoarea NONE este valoare prestabilita. Daca pinola nu este utilizata, nu este
necesar sa schimbati setarea.

CENTER LENGTH L2 (Lungimea de centrat L2)


Valoarea specifica pentru parametrul dimensional Nr.9 PRESET VALUE OF
CENTER LENGTH L2 este folosita ca valoare prestabilita.

CENTER DIA. D2 (Diametrul de centrare D2)


Valoarea specifica pentrua parametrul dimensional Nr.10 PRESET VALUE OF
CENTER DIA. D2 este folosita ca valoare prestabilita.

CENTER HOLE DIA D3 (Diametrul gaurii de centrare D3)


Valoarea specifica pentru parametrul dimensional Nr.11 PRESET VALUE OF
CENTER HOLE DIA.D3 este folosita ca valoare prestabilita.

133

CAPITOLUL 9
DETERMINAREA AUTOMATA A OPERATIILOR SI
SETAREA CONDITIILOR
1.

Rolul Determinarii Automate a Operatiilor

Operatiile de prelucrare (regimurile de lucru si sculele) sunt determinate automat din datele
conturului de prelucrat, datele privind standardele gaurilor, datele de scule si materiale,
urmand regulile prezentate mai jos :
Determinarea automata a proceselor de prelucrare
Determinarea suprafetei de prelucrat
Suprafetele de prelucrat sunt determinate prin divizarea urmelor de prelucrare si urmelor semifabricatului
in Ext, Int, etc.

Date privind urma prelucrarii


Arata urma finala care trebuie realizata in urma procesului de prelucrare
Date privind profilul semifabricatului

Folosita la degrosare pentru indepartarea adaosului de prelucrare dintre conturul final si cel
initial.
Determinarea metodei de prelucrare
Metoda de prelucrare este determinata pentru fiecare proces
Tipul prelucrarii

Arata ciclul de prelucrare care trebuie folosit pentru fiecare suprafata prelucrata
Scule aschietoare
Arata sculele aschietoare care trebuiesc utilizate
Conditii de prelucrare
Prezinta conditiile de prelucrare, cum ar fi viteza de lucru, avansul sau adancimea de taiere

Determinarea secventei de prelucrare

134

2.

Ecranul pentru Determinarea Automata a Operatiilor

Procedura:
1.
Apasati tasta de functii [F6] (AUTO DECIDE) de pe ecranul ce cuprinde
SECTIUNEA DE PRELUCRARE.
Ecranul AUTO PROCESS DETERMINATION este afisat pe ecran.

2.
Apasati tasta de functii [F7] (EXECUTE).
Operatiile de prelucrare sunt determinate automat.

3.

Determinarea Suprafetei de Prelucrat

Piesa poate fi impartita in mai multe suprafete de prelucrat pe baza contului piesei finite si al
conturului semifabricatului, luand in considerare metoda de prelucrare si secventa de
prelucrare.
Daca rugozitatea suprafetei este Ra 6,3 pana la Ra 0,2, suprafata de prelucrat pentru
degrosare va fi de 0,2 mm (poate fi setata prin intermediul datelor despre material) mai mare
decat conturul piesei finite. Pentru operatia de degrosare, conturul piesei finite la fel ca si
conturul initial al semifabricatului trebuie definit pentru indepartarea suprafetei dintre aceste
contururi. Pentru finisare, suprafata prelucrata este identica cu cea a piesei finite, iar scula se
misca in lungul conturului piesei finite ; de aceea, conturul initial al semifabricatului nu este
cerut, ci numai conturul piesei finite. Urmatoarea imagine arata cele doua situatii cu
rugozitati ale suprafetei de Ra25 si Ra6,3.
In cazul Ra25, nu este necesara finisare, de aceea folositi [ROUGH OD ] (DEGROSARE
EXTERIOARA ) pentru obtinerea conturului piesei prelucrate. In cazul unei rugozitati
Ra6,3, sunt create doua procese de [ROUGH OD ] (DEGROSARE EXTERIOARA )
si [FIN OD] (FINISARE EXTERIOARA).

135

(1)
Prelucrari Multiple
a.
Impartirea gaurii frontale, canalului de pana frontal, generarea conturului (fetei)
prelucrat in procesele 1 si 2.
Fata conturului este inclusa in procesul 1 cand se pozitioneaza in partea dreapta
(partea pinolei) a punctului de divizare exterior (OD division point) ; aceasta este inclusa in
procesul 2 cand se pozitioneaza in partea stanga (partea universalului) a punctului de
divizare exterior (OD division point).

136

b.
Daca este necesara o tesire in spate pentru o gaura filetata ( ) frontal, primul
process realizeaza numai tesirea, iar gaurirea necesara si filetarea sunt executate in al doilea
process.

(2)
Adaosul de Material pentru Degrosare
Sistemul One-touch IGF furnizeaza doua metode pentru introducerea adaosului de material
la conturul de degrosat.
Puteti alege oricare dintre metode prin selectarea datei No.1 shape/tool (contur/scula)
ROUGH SHAPE OUTPUT (OFFSET, SHIFT) (CONTURUL FINAL DE DEGROSAT
DEVIATIE, DEPLASARE).
a.
OFFSET (Deviatie): insumarea de adaos de material prin determinarea
automata a procesului.
b.
SHIFT (Deplasare): insumarea de adaos de material prin ciclul LAP.

a.
Metoda offset (CONTURUL FINAL DE DEGROSAT = OFFSET)
Conturul de degrosat este creat prin introducerea unui adaos uniform de material la conturul
de prelucrare definit prin determinarea automata a operatiilor
Adaosul de material LX sau LZ obtinut din datele despre material este utilizat in functie de
directia de prelucrat.
Pentru procesele de strunjire de degrosare ( ROUGH OD , ROUGH ID , ETC),
jumatate din datele despre material LX sunt insumate ca adaos de material. Fiecare element
de contur din conturul piesei finale este deviat cu LX/2 dupa cum se arata in figura 8-3.
Pentru procesele de frezare frontala de degrosare (ROUGH O. FACE , ROUGH I. FACE
, etc.), datele despre material LZ sunt insumate ca adaos de material dupa cum se arata in
figura 8-4.
Metoda offset prezinta avantajul insumarii unui adaos uniform de material la orice contur de
prelucrare.

137

b.
Metoda shift ( CONTURUL FINAL DE DEGROSAT)
Conturul final definit al piesei este folosit ca si contur de degrosare si un adaos de finisare
este asigurat prin deplasarea punctelor de taiere prin combinarea datelor despre material LX
si LZ in cadrul ciclului LAP.
Aceasta metoda prezinta avantajul setarii de adaosuri de material diferite intre strunjire si
frezare. Figura 8-5 arata conturul de degrosat cu deplasarea punctelor de taiere P1 la P5 unde
raportul dintre LX si LZ este 2 :1 (LX = 0,4 ; LZ = 0,1).

(3)

Stergerea sau Inlocuirea Elementelor foarte mici (Minute elements)

Daca conturul prelucrarii include elemente foarte mici, sunt cazuri in care sculele aschiaza
materialul excesiv in functie de raza varfului sculei (sau raza de taiere).
Functia de determinare automata a operatiilor verifica raza la varful sculei alese si profilul
piesei, si sterge elementele problema sau inlocuieste arcele de cerc foarte mici cu linii drepte
daca asemenea elemente sunt depistate.
In acest caz, este posibil de determinat daca IGF a indicat pur si simplu elementele cu
probleme sau a schimbat conturul piesei prin setarea parametrului intreg Nr.109. Deleting
or Replacing Minute Elements (Stergerea sau inlocuirea elementelor problema)
Deoarece conturul piesei este schimbat, asigurati-va ca semifabricatul este prelucrat
corespunzator atunci cand sculele sunt alese prin determinarea automata a proceselor si
difera de sculele folosite in mod curent pentru aschierea razelor.

138

4.

Determinarea Metodei de Prelucrare

Metodele de prelucrare pentru determinarea automata a suprafetelor de prelucrat sunt


determinate. Initial sunt determinate trei caracteristici: tipul prelucrarii, sculele aschietoare si
conditiile de aschiere.
(1) Tipul prelucrarii
Tipul prelucrarii indica ciclul operatiilor de prelucrare ce trebuie utilizat pentru aschierea
unei suprafete de prelucrat.
Sunt posibile tipurile prelucrarilor prezentate in tabelul de mai jos Automatically
Determinable Machining Type (Tipurile de Prelucrari ce pot fi Determinate Automat).
Fiecare tip de prelucrare este compus din urmatoarele informatii :
1)
ROUGH : LAP round bar cycle (DEGROSARE : ciclu LAP de rotatie
bara)
2)
OD: outside diameter (EXTERIOR: diametru exterior)
3)
: from right to left ( de la dreapta la stanga) (in sens negativ pe
directia axei Z)
Figura 8.6 Screen Display for Condition Settings prezinta evolutia ciclului.
De asemenea, FIN. OD realizeaza miscarea asa cum este aratat in Fig. 8-7 Cutting
Path of FIN. OD

139

140

141

(2) Sculele aschietoare


Este necesar sa se determine ce scule aschietoare trebuiesc folosite pentru aschierea
suprafetei determinate pentru prelucrare.
Sculele aschietoare care trebuiesc folosite sunt determinate automat in conformitate cu
suprafata de prelucrat si cu tipul lor. Ele sunt selectate din biblioteca de scule atunci cand
sculele necesare sunt inregistrate. Daca sculele necesare nu sunt inregistrate, atunci sunt
generate automat datele celor mai potrivite scule (ca si caracteristici) ca date de scule neinregistate, reprezentand unele dintre sculele standard utilizate in general. De aceea, atunci
cand se aschiaza o portiune folosind o parte de program creat cu sistemul One-touch IGF,
aceeasi scula care este generata ca si scula ne-inregistrata trebuie montata in pozitia
corespunzatoare de pe turela.
(3) Conditiile de aschiere
Este necesar sa se determine conditiile de aschiere care trebuiesc aplicate pentru aschierea
suprafetei determinate de prelucrat.
Conditiile de aschiere includ viteza, avans, adancime de aschiere, etc., si sunt determinate in
conformitate cu materialul piesei si tipul prelucrarii. Aceste conditii de aschiere sunt
inregistrate ca date despre material si se poate face ca sistemul One-touch IGF sa aleaga
conditiile de aschiere dorite prin schimbarea datelor despre material.

142

5. Rolul Stabilirii Conditiilor


Sistemul One-Touch IGF determina automat procesele de prelucrare pe baza datelor despre
conturul piesei finite, datelor despre semifabricat, datele standard despre gauri, datele despre
scule, despre materiale si parametrii One-touch IGF. Reglarea conditiilor va permite sa fie
create diferite sabloane pentru determinarea automata a operatiilor prin schimbarea datelor
despre scule sau a parametrilor One-Touch IGF.
Pentru mai multe informatii despre functia de fixare conditiilor, vedeti OPERATION
GUIDE care include exemple de folosire ale acestei functii.
(1) Numirea sculei prioritare
Este posibil sa decideti prioritatile in selectarea sculelor aschietoare pentru anumite tipuri de
prelucrari din cele inregistrate in biblioteca de scule.
(2) Schimbarea setarilor privind conditiile de determinare a operatiilor
Conditiile pentru determinarea automata pot fi schimbate prin modificarea datelor pentru
decizia prelucrarii frontale/longitudinale, in interiorul prelucrarii sau schimbarea pozitiei
conturului /sculei.
(3) Fixarea datelor pentru modelul determinarii operatiilor
Este posibila inregistrarea a patru modele (BASIC TP, TYPE 1, TYPE 2 si TYPE 3) pentru
alocarea prioritatii la scule si modificarea conditiilor pentru determinarea operatiilor pentru
prima si respectiv a doua operatie. Inregistrarea modelelor in conformitate cu aplicatiile de
aschiere dorite. Determinarea automata a operatiilor poate fi realizata prin selectarea
modelului inregistrat (selectia conditiilor).

1) Inainte de a stabili sculele prioritare, inregistrati scula in biblioteca de scule.


2) Cand datele pentru BASIC TP sunt modificate pentru conditia de selectare, parametrii
One-touch IGF corespunzatori sunt modificati automat. In acelasi fel, cand parametrii
One-touch IGF corespunzatori sunt modificati, datele pentru BASIC TP este in mod
automat schimbata.

143

6. Conditiile Stabilirii Elementelor


6-1.
Desemnarea Sculelor Prioritare
Setarea sculelor prioritare poate desemna o scula cu o prioritate mai mare (scula prioritara)
dintre cele inregistrate in biblioteca de scule. In particular, cand sunt inregistrate mai multe
scule de acelasi tip, trebuie sa va asigurati ca ati desemnat scula prioritara.
Exemplu : Un exemplu de determinare automata a operatiilor prin desemnarea sculelor
prioritare este prezentat mai jos :
1. Inregistrarea sculei in biblioteca de scule
prelucrare

2. Definirea urmei de

Daca se incearca determinarea automata a operatiilor fara desemnarea sculelor prioritare,


apare eroarea remained uncut area (a ramas o suprafata neprelucrata)

Cand No.2 ROUGH OD este desemnata ca scula prioritara, atunci se executa


procesul de determinare automata a operatiilor.
144

1)
2)

Inainte de executarea operatiei de desemnare a sculei prioritare, inregistrati scula


in biblioteca de scule.
Urmatoarele scule nu pot fi desemnate ca scule prioritare. Specificati scula ce va fi
utilizata prin editarea unitatilor de prelucrat.

3)
Daca operatiile determinate automat nu utilizeaza tipul de scule desemnate ca scule
prioritare,
scula prioritara nu este selectata.
4) Cand se foloseste determinarea automata a operatiilor pentru crearea operatiilor unde
sunt utilizate sculele potrivite si butonul de scule, specificati-le pe acestea drept scule
prioritare.

145

6-2.

Datele de decizie privind prelucrarile Longitudinale/Frontale

Datele pentru decizia privind prelucrarile longitudinale/frontale pot fi setate pe ecranul


FACE/LONG DECIDING DATA
Procedura:

1. Pozitionati cursorul pe PATTERN in ecranul de determinare automata a operatiilor


2. Apasati tasta de functii [F1] (FACE/LONG)
Este afisat ecranul FACE/LONG DECIDING DATA.
3. Setati articolele urmatoare.

6-2-1
1

Definirea Elementelor

Dimensiunea longitudinala pentru


frezarea de degrosarea/finisare
Unghiul maxim de inclinare al frezarii

Corespunzatoare parametrului dimensional


Nr.23
Corespunzator parametrului intreg Nr.62

Rata suprafetei de frezare degrosare L :B

Latimea maxima a suprafetei de


prelucrat pentru frezarea de degrosare
Decizia lungimii frezarii la prelucrarea
de degrosare longitudinala
Decizia lungimii frezarii la prelucrarea
de finisare longitudinala
Frezare muchii (NO, R, F, R/F)

Corespunzator parametrului procentual


Nr.35
Corespunzatoare parametrului dimensional
Nr.24
Corespunzatoare parametrului intreg Nr.63

5
6
7

Corespunzatoare parametrului intreg Nr.64


Corespunzatoare parametrului intreg Nr.65

Decizia privind prelucrarile Longitudinale/Frontale este data pentru determinarea automata a


operatiilor pe baza celor sapte setari descrise anterior.

146

6-2-2

Decizia prelucrarilor Longitudinale/Frontale

Decizia prelucrarilor longitudinale/frontale este realizata precum se arata in Fig 8-8 si Fig 89. Numerele datelor din figura corespund urmatoarelor definiri de elemente :

Data
Nr.1
Data
Nr.2
Data
Nr.3
Data
Nr.4
Data
Nr.5
Data
Nr.6
Data
Nr.7

Dimensiunea longitudinala pentru frezarea de degrosarea/finisare


Unghiul maxim de inclinare al frezarii
Rata suprafetei de frezare degrosare L :B
Latimea maxima a suprafetei de prelucrat pentru frezarea de degrosare
Decizia lungimii frezarii la prelucrarea de degrosare longitudinala
Decizia lungimii frezarii la prelucrarea de finisare longitudinala
Frezare muchii (NO, R, F, R/F)

Datele pentru CUT DEPTH (Adancimea tarierii) din ROUGHING & COPYING OD
TURNING (Degrosare si copiere strunjire exterioara )sunt folosite pentru
adancimea taierii.
Fata frezata din dreapta poate fi determinata fortat ca prelucrare frontala prin folosirea
datelor Nr.7 (EDGE FACING) asa cum sunt descrise mai jos:
(1) Selectati R cand folositi frezari de Degrosare (Roughing)
(2) Selectati L cand folositi frezari de Finisare (Finishing)
(3) Selectati R/L cand folositi atat frezari de Degrosare, cat si de Finisare.

147

Frezare

Strunjire

148

149

6-3.

Continutul bibliotecii de operatii

Continutul bibliotecii de prelucrari (strunjire) poate fi setat in ecranul INSIDE


MACHINING DATA.

6-3-1

Afisarea ecranului continutului bibliotecii de prelucrari

Procedura :
1. Pozitionati cursorul pe PATTERN (SABLON) in ecranul de determinare automata a
operatiilor.
2. Apasati tasta de functii [F2] (INSIDE MACH).
Va fi afisat ECRANUL CU BIBLIOTECA DE PRELUCRARI
3. Setati operatiile de mai sus

6-3-2

Stabilirea operatiilor

(1) DRILLING MINIMUM HOLE DEPTH. (ADANCIMEA MINIMA DE GAURIRE) :


Corespunzatoare parametrului dimensional Nr.35.
Specifica adancimea minima de aschiere a unei gauri infundate care este prelucrata pe
suprafata frontala.
Cand adancimea de aschiere este mai mica decat aceasta valoare, ea este privita ca o frezare
frontala (END MILLING)

(2) BLIND HOLE MIN.DIA.VALUE (VALOAREA MINIMA A DIAMETRULUI


GAURII INFUNDATE) : Corespunzatoare parametrului dimensional Nr.28
Precizeaza diametrul minim al gaurii infundate care foloseste o scula de strunjire interioara
(ID turning tool). Stabiliti diametrului minim al sculelor de strunjire interioara, cum ar fi
barele de alezat.

150

(3) FACE DECISION CUT. INSIDE SHAPE . (DECIZIE DE ASCHIERE FRONTALA.


Interiorul conturului) : Corespunzatoare parametrului procentual Nr.36

Cand D/Lvaloarea de setare (%), strunjirea interioara este executata ca strunjire frontala
fara folosirea unui burghiu.
Oricum, daca L este prea mare si orice suprafata este lasata netaiata, se foloseste un burghiu
sau o bara de alezat. Valoarea setarii in procente trebuie sa fie numar intreg.

151

(4) CENTERING TOOL SELECTION. (ALEGEREA SCULELOR DE CENTRARE) :


Corespunzatoare parametrului intreg Nr.68
Precizeaza scula de aschiere folosita pentru gaurire centrala.
a) CENTER DRILL (GAURIRE CENTRALA)
Este creata o operatie de gaurire centrata folosind un burghiu de centru.
b) DRILL (GAURIRE)
Gaurirea centrata este executata printr-o operatie de gaurire de mare viteza in otel (HSS-high
speed steel)
(5) SHAPE NEEDS CENTERING (PROFILELE CARE NECESITA CENTRARE):
Corespunzatoare parametrului procentual Nr.31
Gaurirea centrata este executata atunci cand urma care trebuie aschiata prin operatia creata
de gaurire HSS este lunga si mai ingusta decat urma definita prin determinarea automata a
operatiilor.

Calculeaza Lm/Dm al conturului definit pentru valoarea setarii. Cand este indeplinita
urmatoarea inegalitate, se executa gaurirea centrata.
(dept of cutL)/(hole diameter D)setting value (%)
(adancimea de aschiereL)/(diametrul gaurii D) valoarea setarii (%)
Valoarea setarii in procente trebuie sa fie numar intreg.
(6) HS. DRILL POSSIBILE CUT.DEPTH/DRILL DIA (BURGHIUL HS.POSIBIL
PENTRU ADANCIMEA DE ASCHIERE/DIAMETRUL GAURII): Corespunzatoare
parametrului procentual Nr30
Un burgiul din carbura este selectat prin determinarea automata a operatiilor, pentru conturul
unde poate fi utilizat un burghiu din carbura pentru aschiere.
Cand [(adancimea de aschiere)/(diametrul gaurii)] este mai mica decat valoarea setarii (%),
este folosit un burghiu din carbura pentru aschiere.

152

(7) DRILL &END MILL ALLOWANCE WIDTH (CUTTING) {(TOLERANTA LATIMII


LA GAURIRE &FREZARE FRONTALA (ASCHIERE)}: Corespunzatoare parametrului
procentual Nr.29
Trebuie setata toleranta pentru abateri a gauririi:
Exemplu :

Un burghiu 38 (*38=40-2)[1,49(*1,49= 1,57- 0,08)] sau mai mic


este folosit pentru realizarea unei gauri, iar o bara de alezat este folosita pentru
degrosare si finisare.

6-4.

Biblioteca de profile/pozitii de scule

Selectarea adaosului de finisare pentru strunjirea de degrosare si datele pentru schimbarea


pozitiei sculelor pot fi setate in ecranul SHAPE/TOOL POSITION DATA.
6-4-1 Afisarea ecranului pentru setarea Conturului/Indexul pozitiei sculei
Procedura :
1. Pozitionati cursorul pe PATTERN (Sablon) in ecranul pentru determinarea automata a
operatiilor.
2. Apasati tasta de functii [F3] (Shape/T-Posit)
3. Setati operatiile de mai sus.

153

6-4-2 Definire Elemente


(1) Marimea Conturului Degrosarii (OFFSET/SHIFT) : Corespunzatoare parametrului
dimensional Nr.61. Aceasta operatie determina daca datele pentru FINISHING STOCK XAXIS LX (Adaosul de Finisare pe Axa X, Lx) si FINISHING STOCK Z-AXIS LZ
(Adaosul de Finisare pe Axa Z, Lz) din biblioteca de materiale pot fi luate in consideratie
pentru conturul prelucrarii de degrosare.

Exemplu: Conturul prelucrarii de degrosare.

Conturul prelucrarii de degrosare e


determinat automat prin compensarea
conturului de finisare cum se arata cu
lunie subtire. u si w nu sunt scoase
pentru programul generat

Conturul prelucrarii de degrosare este


determinat automat fara compensarea
conturului de finisare cum se arata cu
linie subtire. u siw sunt scoase
pentru programul generat, iar operatia
de finisare este creata chiar si pentru
suprafetele rugoase

x Cand este selectat SHIFT pentru determinarea automata a operatiilor, rotunjirea si


tesirea setate prin definirea conturului sunt reflectate in conturul prelucrarii de degrosare asa
cum sunt. Oricum, daca rotunjirea si tesirea reprezinta elementul de start sau final pentru
conturul strunjirii de degrosare, rotunjirea este schimbata intr-un element de contur tip arc,
iar tesirea este schimbata intr-un element de contur tip conic. Acest lucru este necesar pentru
a preveni lasarea oricarui adaos netaiat.

154

(2) TOOL INDEX POSITION X-AXIS (POZITIA DE INDEXARE A SCULEI PE AXA


X) : Corespunzatoare parametrului dimensional Nr.40. Precizeaza schimbarea pozitiei sculei
(X).
(3) TOOL INDEX POSITION Z-AXIS (POZITIA DE INDEXARE A SCULEI PE AXA
Z) :
Corespunzatoare parametrului dimensional Nr.41. Precizeaza schimbarea pozitiei sculei (Z).

6-5.
Stabilirea Datelor pentru Sabloanele pentru Determinarea Automata a
Operatiilor
Desemnarea sculelor prioritare, decizia tipului longitudinal/frontal, prelucrarea interioara, si
datele pentru contur/pozitionarea sculelor pot fi inregistrate in urmatoarele patru sabloane:
Standard, Aschiere longitudinala in principal, Aschiere frontala in principal,
Degrosare/Finisare longitudinala Standard.
(Standard, Longitudinal cutting in the main, End face in the main, Standard
roughing/Longitudinal finishing)
Inregistrati datele sablonului in conformitate cu aplicatia de aschiere pe care o doriti.
Determinarea automata a operatiilor poate fi inregistrata prin selectarea sablonului inregistrat.

155

Procedura:
1. Apasati tasta de functii [F6] (AUTO DECIDE) in ecranul MACHINING SECTION
SHEET.
Este afisat ecranul cu DETERMINAREA AUTOMATA A OPERATIILOR
2. Apasati tasta de functii si selectati sablonul necesar din standard, aschiere longitudinala
in principal, aschiere frontala in principal, degrosare/finisare longitudinala standard.
(Standard, Longitudinal cutting in the main, End face in the main, Standard roughing
and Longitudinal finishing)
3. Stabiliti datele pentru definirea prelucrarii longitudinale/frontale, prelucrare interioara si
pentru pozitia conturului/sculei. Datele de mai sus sunt utilizate pentru determinarea automata
a conditiilor selectate in pasul 2.
Vedeti Subcapitolul 9.6 Condition Setting Items .

156

6-6.

Conditia de Copiere

Cand stabiliti datele pentru un sablon de conditii pentru determinarea automata a operatiilor,
este posibil sa copiati datele de setare ale unui sablon deja existent.
Procedura :

1. Plasati cursorul pe PATTERN (SABLOANE) in ecranul pentru determinarea automata a


operatiilor
2. Apasati tasta de functii [F5] (Cond.Copy). Va fi afisata fereastra cu Conditia de copiere
(Condition Copy)
3. Selectati sursa de copiat si destinatia sablonului ales
4. Apasati tasta de functi [F7] (OK)

6-7.

Stabilirea ghidului

Cand stabiliti datele pentru un sablon de conditii pentru determinarea automata a operatiilor,
este posibil sa introduceti un ghid de informatii sablon.
Procedura :
1. Afisati ecranul cu determinarea automata a operatiilor, si plasati cursorul pe PATTERN
(SABLOANE). Apoi, apasati tasta de functii [F4] (CONDITION GUIDE)
Este afisata fereastra TYPE GUIDE
2. Introduceti informatiile dorite pentru ghid.
Tastati :[R][O][U][G][H][<][L][>] WRITE
3. Apasati tasta de functii [F7] (OK)

Pana la 16 caractere alfanumerice pot fi utilizate pentru introducerea ghidului

157

CAPITOLUL 10

TESTAREA OPERATIILOR

Testarea operatiilor va permite sa verificati portiunea de program pe care ati creat-o


prin vizualizarea animata a modului in care vor decurge prelucrarile.

1. Ecranul de Prezentare a Testarii Operatiilor


Apasati tasta de functii [F7] (PROCESS TEST) de pe ecranul cu PAGINA DE OPERATII
Va apare ecranul de prezentare a testarii.

2.
2-1.

Functiile de Testare a Operatiilor


Start

Apasati tasta de functii [F1] (START) pentru inceperea procesului de testare.


2-2.

Alegerea Metodei de Rulare

Apasati tasta de functii [F2] (EXECUTION MODE).


x Cand tasta de functii [F1] (PROCESS) este apasata, sistemul executa procesul
de testare operatie cu operatie cu o pauza intre ele.
x Cand tasta de functii [F2] (TOOL UNIT) este apasata, sistemul executa
procesul de testare prin oprirea temporara de fiecare data cand prelucrarea cu o
scula s-a incheiat.

Pentru a reincepe procesul de testare dupa o oprire temporara in modul Machining unit, sau
Tool unit, apasati tasta de functii [F1] (START). IGF incepe testarea operatiei urmatoarei
unitati de prelucrare sau prelucrarea folosind urmatoarea scula.

158

2-3.

Stop

Pentru a opri procesul de testare, apasati tasta de functii [F3] (STOP). Procesul de testare
este temporar suspendat. Daca tasta de functii [F1] (START) este apasata din nou, procesul
de testare reincepe de la secventa care a fost intrerupta.
2-4.

Moldova

Cand tasta de functii [F4] (RESET) este apasata, ecranul testarii operatiilor se intoarce la
starea initiala. Folositi aceasta tasta atunci cand doriti sa readuceti testarea operatiilor la
starea lor initiala.
2-5.

Single Block

Cand tasta de functii [F6] (SINGLE BLOCK) este apasata, sistemul executa procesul de
testare bloc cu bloc cu o pauza intre acestea.
2-6.

High Speed Drawing

Cand tasta de functi [F7] (HIGH DRAW ON) este apasata, atunci este stabilit modul de
desenare cu viteza mare. Atunci cand tasta este apasata din nou, modul de desenare cu
viteza mare este intrerupt.

Daca se doreste desenarea cu viteza mare la aschiere in forma circulara prin operatii de
strunjire, scula nu este afisata (cu toate ca este afisat conturul sculei)

2-7.

Changing Shape Display

Atunci cand tasta de functii [F8] (SHAPE DISP.CHANGE) este apasata, vor apare tastele
de functii utilizate pentru schimbarea afisarii conturului.
2-7-1.

Enlarging, Reducing, Moving Graphic Display Area

Prin dezactivarea tastei de functii [F4] (DISP MOVE), tastele si pot fi utilizate pentru
schimbarea dimensiunii suprafetei de afisare grafica, iar cursorul poate fi folosit pentru
miscarea suprafetei de afisare grafica.
2-7-2.

Auto Scale

Cand tasta de functii [F3] (AUTO SCALE) este apasata, sistemul ajusteaza in mod automat
afisarea pe baza dimensiunii semifabricatului.

159

2-7-3.

Setting Angle

Cand tasta de functii [F4] (ANGLE CHANGE) este apasata, vor apare tastele de functii
utilizate pentru definirea unghiului. Apasati oricare dintre aceste taste pentru a defini
unghiul dorit.
Cand apasati cele doua puncte din stanga si dreapta din gama afisata animat in vreme ce
functiile urmatoare sunt afisate, axa Z a semifabricatului se roteste spre dreapta sau stanga.
Daca apasati cele doua puncte superior si inferior semifabricatul se roteste in jurul axei C.

2-7-4.

Section Display ON/OFF

Cand se apasa tasta de functii [F5] (SECTION DISPLAY ON/OFF), semifabricatul este afisat
in modul sectiune. Atunci cand tasta este apasata din nou, modul sectiune este anulat.
2-7-5.

Trnsprnt ON/OFF

Cand se apasa tasta de functii [F6] (TRNSPRNT ON/OFF), semifabricatul este afisat in
modul transparent. Atunci cand tasta este apasata din nou, modul transparent este anulat.

2-7-6.

Setting Graphic Data

Cand se apasa tasta de functii [F1] (GRAPHIC SETTING), se deschide fereastra Graphic
Data Setting (Definirea datelor grafice)
(1) Definirea culorilor
Selectati culoarea elementului, sectiunii si altele.

160

(2) Definirea luminozitatii


Definirea directiei sursei de lumina si intensitatea. Intensitatea luminoasa creste atata timp
cat valoarea ei devine mai mare.

(3) Adancimea aschierii


Definirea adancimii de taiere pentru aschierea semifabricatului in forma grafica.

161

(4) Altele

x Modificarea pasului de rotatie.


Nu este folosita in mod frecvent
x Modificarea pasului pozitiei sectiunii
Pasul defini este folosit pentru miscari ale sectiunii utilizant datele [+] si [-]
x Rata Suprafetei Incaperii in Auto Scale
Daca aceasta valoare este 100%
, functia Auto Sc ale se potriveste cu semifabricatul in
desen.
Cu cat aceasta valoare este mai mare, cu atat se da mai mult spatiu in jurul
semifabricatului.
x Draw Speed Override (Corectia vitezei de desenare)
Aceasta corectie este folosita pentru cresterea sau descresterea vitezei de desenare a
animatiei. Daca o mare incarcare a CPU produce desene nepotrivite, scadeti rata corectiei.

2-7-7.

Tool Paths/Blank

Atunci cand este apasata tasta de functii [F2] (SABLON ON/SEMIFABRICAT),


semifabricatul este ascuns. Atunci cand tasta este apasata din nou, se ascund sabloanele de
scule.

162

2-7-8.

Drawing Blank

Atunci cand tasta de functii [F3] (BLANK DRAW) este apasata, sistemul incepe desenarea
semifabricatului din nou.
2-7-9.

Clear

Atunci cand tasta de functii [F4] (CLEAR) este apasata, sistemul sterge semifabricatul si
sabloanele de scule.
2-7-10.

Setting Section

Atunci cand este apasata tasta de functii [F8] (SECTION CHANGE), vor apare tastele de
functii pentru definirea sectiunii.
Alegeti sectiunea dorita din [F1] (X), [F2] (Y) si [F3] (Z). Pentru a misca pozitia sectiunii,
apasati [F4] (+) sau [F5] (-). Sectiunea se misca cu pasul definit la Modificarea pasului
pozitiei sectiunii in definirea datelor grafice descrise anterior.

Atunci cand apasati un punct in gama de afisare a animatiei in vreme ce urmatoarele taste de
functii sunt afisate, sectiunea se misca in pozitia apasata
3.

Nose R Compensation during Process Test

One-Touch IGF determina directia centrului razei la varful universalului in procesul de


strunjire pe baza tipului de prelucrare (directiei de aschiere) asa cum se arata in tabelul
urmator:
(1) Atunci cand este folosit un cutit de strung sau o scula semirotunda

(2) Atunci cand se foloseste scula dreapta

163

4. Alarms Related with Process Test


Pentru alarmele care pot apare in timpul testarii operatiilor, verificati OSP-P200L Alarm &
Error List.
(Lista de Alarme&
Erori de la OSP-P200L).

164

CAPITOLUL 11

EDITAREA UNITATII DE PRELUCRARE

1. Rolul Editarii Unitatii de Prelucrare


Editarea unitatii de prelucrare va permite sa modificati, adaugati, stergeti, etc., operatii de
prelucrare care au fost in mod automat determinate, si sa le utilizati pe cele pe care
dumneavoastra le cunoasteti (your own know-how ) in aplicatiile de prelucrare pe care le
aveti.
(1) Verificarea Continutului Operatiilor (PROCESS SHEET)
a) Datele (datele despre scule si conditiile de aschiere) ale operatiilor determinate in mod
automat pot fi verificate si corectate.

b) Capitolul de prelucrat poate fi verificata.


(2) Editarea Unitatii de Prelucrare (Machining Unit Editing)
a. Unitatile de prelucrare pot fi inserate, sterse, schimbate sau copiate in unitati de
prelucrare determinate in mod automat.
b. Editarea Unitatii de Prelucrare
Este posibil sa modificati conturul de prelucrare determinat sau metoda (schimbati
strunjirea in ascutire, schimbati latimea canelurii, mariti avansul, etc.). De asemenea
este posibil sa creati o noua Unitate de Prelucrare.
Fereastra setarilor corespunzatoare pentru editarea care se doreste este afisata in mod
automat.

165

2. Editarea Schemei (Editarea in Unitati de Prelucrare


Acest subcapitol descrie metode de editare a fiecarei unitati de prelucrare, cum ar fi
schimbarea secventei de prelucrare, copierea sau stergerea unitatii de prelucrare.
Procedura :

1. Apasati [F8] (SHEET EDIT).


x [F3] (LINE INSERT)
Folosita pentru inserarea unei linii goale
x [F5] (COPY)
Folosita pentru a copia o unitate de prelucrare
x [F6] (DELETE)
Folosita pentru a sterge o unitate de prelucrare
x [F7] (MOVE)
Folosita pentru a misca o unitate de prelucrare.

3. Editarea Metodei de Prelucrare


Dintre metodele de editare a unitatilor de prelucrare, aceasta subsectiune descrie modul in
care se pot edita metodele de editare a prelucrarii, cum ar fi tipurile de prelucrari, date despre
sculele de aschiere ce vor fi folosite si conditiile de prelucrare pentru fiecare unitate de
prelucrare.

3-1

Alegerea Unitatii de Prelucrare pentru Editare

Procedura :
1. Mutati cursorul catre unitatea de Prelucrare pe care doriti sa o editati.
Atunci cand creati o noua unitate de Prelucrare, mutati cursorul catre un semifabricat. Daca
acolo nu exista nici un semifabricat, inserati o noua operatie pentru semifabricat.
2. Apasati tasta de functii [F2] (NEW/EDIT)

166

3. Cand creati o noua unitate de prelucrare, apasati o tasta de functii pentru a selecta tipul
de prelucrare cerut.
3-2

Definirea Datelor

Tipul prelucrarii, datele despre sculele aschietoare si conditiile pot fi editate in ecranul
pentru Introducerea Operatiilor ---PROCESS INPUT (MACH. METHOD editing)

3-2-1 Datele despre Sculele Aschietoare


Datele despre scule (numarul sculelor, numarul compensarilor, formularul cu date despre
scule, etc.) pot fi editate pentru fiecare operatie.
Setarea specificatiilor
x TOOL DATA
x Command data
TOOL No. OFFSET NO.1 (sau1,2)
x TOOL ANGLE A1, EDGE ANGLE A2, DRILL DIA.D, etc.
Procedura:
1.
2.

Mutati cursorul pe specificatia pe care doriti sa o editati


Definiti data pe care o doriti

167

Cu ajutorul sistemului One-touch IGF, unitatile de prelucrare sunt determinate in mod


automat la fel ca si sculele aschietoare care trebuiesc folosite.
Atunci cand datele despre scule sunt inregistrate, sistemul One-touch IGF cauta si determina
in mod automat sculele de care este nevoie. Datele despre sculele care sunt folosite pentru
fiecare operatie sunt afisate pe ecran.
Cand sculele necesare nu sunt inregistrate, One-touch IGF creaza in mod automat sculele
necesare. In acest caz, INPUT VALUE este aratata pentru TOOL DATA NO. care indica
faptul ca aceasta nu este o scula inregistrata.
Daca orice data despre scule, cum ar fi TOOL NO., OFFSET NO., STICKING OUT
sau HOLDER LENGTH din formularul pentru date de scule, nu au fost inregistrate,
sistemul One-touch IGF creaza in mod automat datele optime pentru scule. Urmatoarele
specificatii ale datelor pot fi create in mod automat.
x TOOL NO. TN
x OFFSET NO.ON
x NOSE RADIUS offset number (acesta nu este indicat pe ecran; oricum, acelasi numar
ca si OFFSET NO. ON este setata automat)
x STICKING OUT, HOLDER LENGTH, DRILL LENGTH L
x HOLDER DIA D. (pentru scule de strunjire interioara ID)
Dimpotriva daca aceste specificatii au fost setate in datele despre scule, datele setate sunt
folosite pentru sculele aschietoare atunci cand sistemul One-touch IGF determina operatiile.
Prin urmare, este util daca numerele corespunzatoare sculelor si numarul corectiilor pentru
sculele cele mai frecvent utilizate sunt inregistrate in avans in datele despre scule. Retineti
faptul ca daca datele pentru STICKING OUT si HOLDER LENGTH sunt inregistrate,
pot apare interferente la scule in timpul testarii operatiilor.

Pozitionati cursorul pe TOOL DATA si apasati [F1] (REGISTER TOOL). In acest mod vor fi
afisate datele despre scule.

Daca numarul sculelor, numarul corectiilor si numarul turelelor nu au fost setate in datele
despre scule, sistemul One-touch IGF va aloca in mod automat numerele corespunzatoare.
Oricum, in functie de masina, poate fi dat un numar care depaseste capacitatea de
inmagazinare scule. De aceea, trebuie sa verificati numarul de scule si numarul corectiilor si
sa le corectati daca acest lucru este necesar.

Pentru mai multe informatii despre specificatiile datelor despre scule, vedeti Capitolul 2
TOOL DATA SETTING

168

3-2-2 Regimurile de aschiere


Regimurile de aschiere pentru fiecare proces (viteza de aschiere, avans, adancime de aschiere,
etc.) pot fi editate.
Regimurile de aschiere
Vedeti Tabelul 10-1 Setting Items of Cutting Conditions
Procedura:
1. Miscati cursorul pe specificatia pe care doriti sa o editati
2. Setati datele dorite

169

170

Atunci cand setati conditiile de aschiere, notati urmatoarele informatii.


1.
Conditiile de aschiere pentru canelare si degrosare caneluri
x DEPTH (STEP)
Indica adancimea de taiere pentru fiecare pas atunci cand se executa pas cu pas.
x DEPTH (RETRACT)
Indica adancimea de taiere atunci cand scula se retrage
x PERM. DEPTH
Indica adancimea permisa ce poate fi aschiata pe traseul unei scule.
Urmatoarea valoare este introdusa ca presetare (default) :
(tool width) x (percent parameter No.26)
x SHIFT
Indica deplasarea sculei pentru o canelare larga
Urmatoarea valoare este introdusa ca presetare (default)
(tool width) x (percent parameter No.7)
x SHIFT DIRECTION
Indica directia de miscare a sculei (directia de deplasare) in operatia de canelare lata.
Directia de latire este determinata de datele presetate la parametrul intreg No.70

x FIN. STOCK XZ
Indica adaosul de finisare (X,Z) care va fi lasat dupa canelarea de degrosare
x F. RATE (CUT OFF)
Indica avansul pentru detasarea unei portiuni de material. FEEDRATE este folosit pentru
adancimea lasata CUT OFF DIA, nedetasata, iar F. RATE (CUT OFF) este folosit din
aceasta pozitie pentru detasarea portiunii.
Urmatoarea valoare este introdusa ca presetare (default)
FEEDRATE x (percent parameter No.11)

171

2. Conditiile de aschiere pentru gaurire


x DEPTH (STEP)
Acelasi lucru ca si la canelare si degrosare canelura
x DEPTH (RETRACT)
Acelasi lucru ca si la canelare si degrosare canelura
x DEPTH (THRU)
Pentru through-drilling [gaurire totala], gaurirea obisnuita este executata spre o pozitie
inainte de gaurirea totala a portiunii, iar scula este retrasa odata. Apoi, scula se misca inapoi in
apropierea pozitiei in avans rapid, iar gaureste total portiunea la avansul stabilit pentru
gaurirea totala.

* Gaurirea este in mod obisnuit executata dupa gaurirea de centrare. Atunci cand gaurirea de
centrare nu este necesara, specificati 0 pentru DEPTH (CENTER).
* Este posibil sa alegeti daca se executa gaurire de centrare prin parametrul intreg No.68
CENTERING TOOL SELECTION .
*DRILL :
Este creata o operatie de gaurire de centrare, aceasta insa nu este executata in timpul gauririi.
CENTER DRILL
Nu este creata o operatie de gaurire de centrare, ci aceasta este executata in timpul gauririi.

172

173

174

Atunci cand setati conditiile de aschiere, retineti urmatoarele informatii.


Conditii de aschiere pentru gaurirea cu scula rotativa (M-drilling)
1) DEPTH (STEP)
Indica adancimea de aschiere pentru fiecare pas atunci cand se executa in trepte.
2) DEPTH (RETRACT)
Indica adancimea de aschiere atunci cand scula se retrage
3) DEPTH (THRU)
sau gaurire totala, se executa la o pozitie inainte de a gauri intreaga portiune, iar scula este
retrasa odata. Apoi, scula se misca inapoi in apropierea acestei pozitii cu un avans rapid si
gaureste intreaga portiune la avansul specificat pentru gaurire totala.

4. Pagina de Operatii
Datele despre scule si conditiile de aschiere pot fi modificate in ecranul cu lista de scule.
Nu este necesar sa deschideti ecranul pentru editarea metodelor de prelucrare pentru fiecare
unitate de Prelucrare atunci cand editati numarul de scule, numarul de corectii, turatia si
viteza de aschiere.
Pe baza datelor specificate in acest ecran, testul de prelucrare este executat si este creata o
parte de program.

175

4-1. Ecranul de Componente

4-2. Editare Date Posibile


Mutati cursorul pe caracteristica dorita folosind tastele de pagina sau tastele cu sageti de pe
tastatura si setati datele dorite.
Vor fi editate urmatoarele articole :
(1) Numerele sculelor (TOOL NUMBERS)
Atunci cand TN este prezentat pentru tipul numarului de scula, atunci trebuie setat numarul
sculei : atunci cand TG este prezentat, numarul grupului de scule trebuie setat. Specificati
care numar de scule trebuie utilizat.
176

(2) Numere de corectii (primul/al doilea numar de corectii)


Atunci cand TN este prezentat pentru tipul numarului de scula, numarul de corectii ale
sculei ce trebuie folosite trebuie sa fie setat : atunci cand TG este prezentat, numarul de
corectii ale grupului trebuie setat. Pentru degrosare sau finisare de canal, precizati primul si al
doilea numar de corectii.
(3) Spindle Speed (rpm) [Turatia arborelui principal]
Aceasta caracteristica poate fi editata atunci cand este selectat OFF pentru CCS
(Constant cutting speed control )---(Controlul vitezei constante de aschiere)
(4) Cutting Speed (mm/min) [Viteza de aschiere]
Aceasta caracteristica poate fi editata atunci cand este selectat ON pentru CCS
(5) Feedrate [Avans]
Avansul pentru fiecare operatie de prelucrare poate fi setat. Pentru operatiile de finisare, este
setat avansul pentru cea mai fina suprafata.
(6) Depth of Cut [Adancimea de achiere]
Adancimea de aschiere pentru fiecare operatie de prelucrare poate fi setata. Atunci cand este
selectat ON pentru PECKING [PAS CU PAS], trebuie specificata adancimea de
aschiere pentru un pas.

1)

Lampile de la SELECTED FROM TOOL DATA [ALESE DIN DATELE DE


SCULE] sunt aprinse sau stinse pentru respectivele scule.
Lampile de la SELECTED FROM TOOL DATA
x OFF
Este folosita o scula inregistrata in biblioteca de scule
x ON
Este folosita o scula cu exceptia celor de mai sus (scule generate automat prin determinare
automata).
2)

Directia de rotatie a universalului, controlul vitezei constante ON/OFF, pas cu pas


ON/OFF, etc.
3)
Nu este posibila setarea sau editarea de date pentru celule goale sau celule cu
fundal gri in ecranul cu Lista de Conditii de Prelucrare/Scule [TOOL/MACH
COND LIST], nici nu este posibila stergerea datelor existente.
4)
Viteza universalului care depaseste viteza maxima a acestuia este prezentata in
culoarea rosie.
Fundalul datelor despre viteza universalului :
x Alb
Este posibila setarea de date
x Gri
Nu este posibila setarea de date

177

4-3. Ecran pentru Prelucrari Multiple/ Specificatii pentru Generarea Conturului


Avansul pentru gaurire a specificatiilor pentru prelucrari multiple (M-drill, etc.) trebuie sa fie
setate in unitati de mm/trecere, in vreme ce specificatiile pentru generarea conturului trebuie
sa fie setate in unitati de mm/dinte.

5. Editarea Conturului de Prelucrare (Strunjire de Degrosare, Copiere,


Strunjire de Finisare)
Procedurile de editare a conturului de prelucrare pentru strunjire de degrosare, copiere si
strunjirea de finisare sunt explicate.
Urmatoarele caracteristici sunt furnizate pentru editarea conturului de prelucrare si a
conturului semifabricatului.
(1)
(2)
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)
(13)
(14)
(15)

Setarea punctului de start


Element contur frontal
Element contur conic
Element contur longitudinal
Element contur arc
Element contur arc
Rotunjire
Tesire (Chamfering)
Selectie contur prelucrare/semifabricat
Inserare element de contur
Stergere element de contur
Modificare element de contur
Referinta de contur
Marire (ZOOM)
Selectie element de contur

178

5-1. Alegerea Operatilor pentru Editare


Procedura:
1. Mutati cursorul pe unitatea de Prelucrare pe care doriti sa o editati.

2. Apasati tasta de functii [F2] (PROCESS SHAPE)-[CONTUR OPERATII]

Cand editati strunjirea de degrosare sau copiere, conturul de prelucrare la fel ca si


conturul semifabricatului trebuie sa fie editat. (Pentru operatiile de finisare, este
necesara doar editarea conturului de prelucrare ). Ferestrele MACH. SHAPE
(Conturul prelucrarii) si BLANK SHAPE (Conturul semifabricatului) pot fi
modificate prin apasarea tastei de functii [F8] (MACH./BLANK)

179

Traseul sculei pentru strunjire este determinat pentru a indeparta adaosul de material dintre
conturul de prelucrat si conturul semifabricatului. Daca conturul definit al semifabricatului
este mai mare decat portiunea actuala, pot fi create miscarile inutile ale sculei, iar daca
conturul definit al semifabricatului este mai mic decat portiunea actuala, scula ar putea
interfera cu respectiva portiune. De aceea, conturul semifabricatului trebuie sa fie definit cu
precizie. Din acest motiv, editarea conturului semifabricatului trebuie sa fie inclusa in editarea
conturului de prelucrat pentru strunjirea de degrosare si copiere.
Adaosul care trebuie indepartat este impartit in sectiuni pentru fiecare operatie.

In exemplul de mai sus, au fost create trei operatii. Daca doriti sa realizati diametrul interior al
conturului semifabricatului mic, operatiile A si C vor fi influentate; conturul semifabricatului
pentru ROUGH O. FACE si ROUGH ID trebuie editate operatiile.

ARC
Arc (

si ARC
trebuie sa fie selectate in functie de conturul portiunii de semifabricat.
): Arc convex pe semifabricat

Arc (

): Arc concav pe semifabricat

Pozitia portiunii este determinate in esenta determinat din directia de aschiere.

180

5-2. Miscarile de la Punctul de Referinta al Ciclului pana la Punctul de Inclinare


Strunjirea de degrosare este executata de LAP high-speed round bar cycle (or round bar
roughing cycle),[ciclu LAP bara de rotatie de viteza mare] copierea este executata de LAP
blank copying cycle [ciclul LAP de copiere a semifabricatului]
In consecinta, scula se misca de la punctul de referinta al ciclului pana la primul punct de
inclinare dupa cum este descris mai jos :
(1) Atunci cand conturul semifabricatului este definit :

(2) Atunci cand conturul semifabricatului nu este definit :


a. Niciuna dintre coordonatele punctului de referinta al ciclului pe axele X si Z nu este
identic cu cel al punctului de incepere a aschierii.

b. Oricare dintre coordonatele punctului de referinta al ciclului pe axele X si Z este


identic cu cel al punctului de incepere a aschierii

181

Pentru mai multe informatii despre miscarile de la Punctul de referinta al ciclului si pana la
punctul de inclinare, vedeti si Manualul de Programare pentru LAP-4

5-3. Miscarile la Punctul Final


(1) Atunci cand aschierea este incheiata la jumatatea distantei in operatia de
strunjire de finisare care este creata prin editarea unitatii de Prelucrare, scula
poate scobi portiunea datorita functiei de compensare a Razei varfului. Cu
sistemul One-touch IGF, comenzile I si K pot fi obtinute pentru G40 (raza la
varf anulata) ca specificatie pentru parametrul dimensional No.8 NOSE-R
CANCEL TRAVEL (Cursa razei la varf anulata)

Comenzile corespunzatoare I si K sunt obtinute luand in considerare directia de aschiere,


punctul ciclului de referinta si punctul de incepere a aschierii.
(2) Pentru strunjirea de finisare, varful sculei este fie in contact cu portiunea sau
localizat foarte aproape de portiune atunci cand strunjirea de finisare este
completa. Pentru evitarea interferentei, scula se indeparteaza de portiune dupa
o mica miscare de retragere cu avansul de aschiere.
Exemplu : FIN. OD

182

5-4. Punctele de Inceput/Sfarsit ale Degrosarii/Tesirii


Atunci cand degrosarea si tesirea sunt definite in apropiere de punctul de inceput sau sfarsit,
ea este determinata automat de directia de aschiere sau de conturul prelucrarii.
Exemple :

183

La fel se aplica si pentru racordare.

Atunci cand se defineste un element de forma longitudinal, tesire si element de contur frontal
cu OD asa cum se arata in imaginea A, tesirea este temporar afisata asa cum se arata in
imaginea B si este corectata ca in figura A atunci cand urmatorul element de forma frontal
este definit.
184

6. Editarea Conturului de Prelucrare (Strunjire Speciala)


Acest subcapitol descrie procedurile pentru editarea unitatilor de prelucrare, cum ar fi filetarea
cu cutit, filetare cu tarod, canale, gaurire, frezare de finisare si degajare.
6-1. Alegerea Operatiilor pentru Editare
Procedura de selectare este aceeasi ca si pentru strunjirea de degrosare, copiere si strunjire de
finisare.
Vedeti CAPITOLUL 11, 5-1 Selectarea Operatiilor pentru Editare
6-2. Editarea Datelor
6-2-1. Threading [Filetarea cu cutit]
Conturul pentru filetare poate fi editat.

185

Definirea elementelor:
Editati conturul filetarii pe baza diagramei de comanda de pe ecran.
Vedeti CAPITOLUL 7, 2-1-9 Filetarea [Threading]

Atunci cand modificati conturul pentru filetare prin procesul de editare, luati in consideratie
portiunea de filetare incompleta pentru START PT A si END PT B.

6-2-2. Tapping [Filetarea cu tarod]


Conturul filetarii cu tarod poate fi editat.

Definirea elementelor:
Editati conturul filetarii cu tarod pe baza diagramei de comanda de pe ecran.
Vedeti CAPITOLUL 7, 2-1-9 Filetarea [Threading]

1)

2)

Atunci cand este definit conturul pentru filetare cu tarod, o serie de operatii
(gaurire, frezare degrosare si filetare cu tarod) sunt create prin determinare
automata a operatiilor. Atunci cand conturul pentru filetare cu tarod este modificat
prin editarea operatiilor, datele pentru conturul gauririi, frezarii de degrosare si
cele pentru frezarea de finisare trebuie de asemenea modificate. Aceasta este o
problema perturbatoare, de aceea este recomandat sa redefiniti conturul pentru
filetarea cu cutit.
Luati in consideratie portiunea de filetare incompleta atunci cand setati punctul
final de filetare cu tarodul [tap end point]

186

6-2-3. Grooving [Prelucrare canale]


(1) Prelucrarea canalelor, retezarea, prelucrarea canalelor late, prelucrarea canalelor in V
si conturul finisarii canalelor pot fi editate.

Atunci cand este folosita o scula profilata pentru canale [formed grooving tool] , canalul
trebuie sa aiba un singur contur.
Definirea elementelor :
Editati conturul canalului pe baza diagramei de comanda de pe ecran.
(2) Conturul finisarii canalului in trepte poate fi editat.
Definirea elementelor :
Editati conturul canalului pe baza diagramei de comanda de pe ecran.
Vedeti CAPITOLUL 7, 2-1-8 Prelucrarea canalelor [Grooving]
(3) Editarea conturului pentru strunjiri ale canalelor libere
Elementele pentru canalele libere pot fi setate prin aceeasi metoda ca la definirea conturului la
strunjire.
Vedeti CAPITOLUL 7, 2 Definirea Conturului la Strunjire [Turning Shape Definition]

187

1) Definiti canalul liber in directie Z+ pentru metoda de prelucrare a suprafetelor


Exterioare [OD] si Interioarea [ID] si definiti in directia X+ pentru metoda de
prelucrare Frontala [FACE ]

188

2)

Doar o singura forma concava poate fi precizata ca si canal liber


x Formele concave ce au o parte convexa nu pot fi specificate

Formele concave ce au alte forme concave dar a caror directie este diferita de
directia canalului nu pot fi specificate.

Pentru prelucrarile de degrosare, inaltimea punctului de inceput trebuie sa fie


aceeasi ca si inaltimea punctului de sfarsit a ultimului element de contur
(coordonata X in cazul prelucrarilor Exterioare [OD ] si Interioare [ID ], si
coordonatele Z in cazul prelucrarilor Frontale [FACE ]

189

6-2-4. Drilling [Gaurirea]


Conturul pentru operatia de gaurire poate fi editat

Definirea elementelor :
Editati conturul prelucrarii gaurilor pe baza diagramei de comanda de pe ecran.
Vedeti CAPITOLUL 7, 3-4-1. Gaurirea [Drill]

1)
2)
3)

TOOL POINT sau EFFE. DEPTH pot fi selectate pentru DESIGNAT M


(desemnarea punctului de sfarsit).
Definirea elementelor si metoda pentru BLIND [Infundate], THRU
[Strapunse], CENTRNG [Centrare] sunt aceleasi ca si mai sus.
Un burghiu ce are un diametru mai mare decat valoarea specificata pentru
parametrul dimensional No.37 DRILL MAXIMUM DIAMETER sau burghiul
cu carbura ce are diametrul mai mic decat valoarea specificata pentru parametrul
dimensional No/36 CARBIDE DRILL MINIMUM DIAMETER nu pot fi
determinate automat daca sunt inregistrate in biblioteca de scule.

190

6-2-5. End Milling [Frezarea de contur]


Forma frezarii de contur poate fi editata.

Definire elemente:
Editati forma frezarii de contur pe baza diagramei de comanda de pe ecran.

6-2-6. Recessing [Prelucrarea degajarilor]


Formele degajarii pot fi editate

191

Definire elemente:
Editati forma prelucrarii degajarii pe baza diagramei de comanda de pe ecran.
Atunci cand operatia de degajare este desenata prin introducerea operatiilor, metoda de
introducere de baza este aceeasi cu cea a definirii conturului.

192

7. Editarea Conturului de Prelucrare (Prelucrari Multiple) (optiune:


specificatia prelucrarilor multiple)
Procedurile de editare a conturului de prelucrare pentru Gaurire-cu scula antrenata,
Alezare cu scula antrenata, Filetare cu scula antrenata, Canelare prin frezare si
Frezare de contur sunt explicate.
7-1.
Alegerea Proceselor pentru Editare
Procedura de selectie este aceeasi ca pentru strunjirea de degrosare, copiere si strunjire de
finisare.
Vedeti CAPITOLUL 11, 5-1 Selectarea Operatiilor pentru Editare
7-2.

Editarea Datelor

7-2-1. M-drilling (Blind, Through, Centering, Chamfering) and M-endmilling


[Gaurirea cu scula antrenata (Infundata, Strapunsa, Centrare si Tesire) si frezarea de
contur]
Conturul pentru gaurirea cu scula antrenata si frezarea de contur pot fi editate.
Definire elemente:
Editati gaurirea cu scula antrenata si frezarea de contur pe baza diagramei de comanda de pe
ecran.
Pentru mai multe informatii referitoare la setarea datelor, vedeti CAPITOLUL 7, 3 Multiple
Machining Shape Definition (option : multiple machining specification)

1) Conturul pentru gaurirea cu scule antrenate (tesirea) este indicat de diametrul de


gaurire.
2) Cu definirea conturului pentru prelucrari multiple, operatiile preliminare sunt create
automat doar prin definirea conturului pentru gaurirea cu scule antrenate. Oricum, cu
editarea operatiilor, o operatie de gaurire cu scula antrenata poate fi creata fara o
operatie preliminara.
De asemenea, daca o operatie de gaurire cu scula antrenata a fost editata, operatia
preliminara corespunzatoare trebuie modificata.
De aceea, atunci cand se creeaza conturul pentru o noua gaurire cu scula antrenata,
este recomandat sa va intoarceti la stadiul definirii conturului si sa refaceti
determinarea automata a operatiilor.

193

7-2-2. M-boring, M-tapping and M-reaming


[Alezarea, Filetarea si Largirea gaurilor cu scule antrenate]
Contururile pentru alezare, filetare si largirea gaurilor cu scule antrenate pot fi editate.
Procedura de editare este aceeasi ca si pentru gaurirea cu scule antrenate.
Vedeti CAPITOLUL 11, 7-2-1 M-drilling (Blind, Through, Centering, Chamfering) and Mendmilling

Cu definirea conturului pentru prelucrari multiple, operatiile preliminare ca si operatiile de


degrosare si finisare sunt create in mod automat doar prin definirea contururilor de mai sus.
Oricum, cu editarea operatiilor, operatiile preliminare, de finisare si degrosare nu sunt create
in mod automat.
De asemenea, daca o operatie a fost editata, cele preliminare corespunzatoare, degrosarea si
finisarea trebuie sa fie modificate.
De aceea, cand se creeaza contururi noi ca mai sus, este recomandat sa va intoarceti la
stadiul definirii conturului si sa refaceti determinarea automata a operatiilor.

7-2-3. M-keyway Milling


[Conturul pentru M-keyway milling poate fi editat.]
Definirea elementelor
Editati conturul pentru M-keyway milling pe baza diagramei de comanda de pe ecran.
Pentru mai multe informatii referitoare la setarea datelor, vedeti CAPITOLUL 7,3 Multiple
Machining Shape Definition (option : multiple machining specification)

Cu definirea conturului pentru prelucrari multiple, operatiile de degrosare si finisare sunt in


mod automat create doar prin definirea conturului pentru M-keyway. Oricum, cu editarea
operatiilor, aceasta prelucrare cu M-keyway milling poate fi creata fara operatiile de
degrosare si finisare.
De asemenea, daca o operatie de frezare M-keyway a fost editata, operatiile corespunzatoare
de degrosare si finisare trebuie si ele modificate.
De aceea, atunci cand creati un nou contur pentru M-keyway, este recomandat sa va intoarceti
la stadiul definirii conturului si sa refaceti determinarea automata a operatiilor.

194

8. Editing Groove/Contour Face Machining Shape (Optional)


[Editarea profilului de Prelucrare Frontala a Canalelor/Contur ]

Aceasta subsectiune descrie metode de editare a formei pentru prelucrarea frontala a


canalelor/contur.
8-1. Alegerea Proceselor pentru Editare
Procedura de alegerea este aceeasi ca cea pentru strunjirea de degrosare, copiere si finisare.
Vedeti CAPITOLUL 11, 5-1 Process Selection for Editing
Urmatoarele caracteristici sunt furnizate pentru editarea profilului prelucrarii.
(1)
(2)
(3)
(4)

Definirea punctului de start


Element profil frontal
Element profil conic
Element profil longitudinal

(5) Element profil arc


(6)
(7)
(8)
(9)
(10)
(11)
(12)

Element profil arc


Rotunjire
Tesire
Inserare element de profil
Stergere element de profil
Modificare element de profil
Profil de referinta

8-2. APPROACH/ESCAPE (Countouring)


[Aproximarea/Retragere (Prelucrarea conturului)]
Pentru operatie de prelucrare a conturului, este posibil sa adaugati in plus trasee de apropiere
si de retragere prin editarea setarilor traseelor pentru scule.
In ecranul MACH.SHAPE, apasati tasta de functii [F4] (APPROACH/ESCAPE). Se va afisa
ecranul cu setarile APPRT/RET
8-2-1. Aproximarea
Sablonul de apropiere poate fi selectat din sabloanele de arcuri si sabloanele de linii
Daca selectati o apropiere tip arc, traiectoria pentru centrarea sculei (COMP OF= CENTER)
nu poate fi generata deoarece directia arcului de rotatie este determinate din setarile pentru
COMP OF.
Pentru a schimba fereastra de setari din APPRCH in ESCAPE, folositi tasta de functii [F3]
(ESCAPE).
x Miscarea AM
Selectati sablonul pentru apropiere din NONE, ARC si LINE
x NONE
Nu este generat nici un traseu de apropiere
195

x ARC
Traseul de apropiere este generat ca un arc ce se afla in contact cu punctul de start al
prelucrarii conturului.
x LINE
Este generat un traseu in forma de linie dreapta.
Sabloane de Aproximare ARC

x DEGN MTH AD
In sabloanele arc escape, elementul este fixat la RADIUS (desemnarea traseului escape prin
aproximarea unghiului arcului si a razei)
x APPR RAD AR
Setarea razei arcului aproximat
x APPR ANG AA
Setarea unghiului arcului din pozitia de start a aproximarii unghiului arcului pana la punctul
de start al prelucrarii.
x CUT POS.
Specificati pozitia in care scula este incarcata in directia adancimii
Dupa miscarea in piesa de lucru in aceasta pozitie, scula se misca spre punctul aproximat de
start in vreme ce se seteaza compensarea diametrului sculei in mode on
Aproximarea Sabloanelor Liniare

x DEGN MTH
Specifica metoda desemnata pentru aproximarea sablonului linear.
o LENGTH
Desemnarea aproximarii prin lungimea liniei (aproximarea in linia de contact)
o COORD
Desemnarea pozitiei de start a aproximarii prin valori de coordonate.
x APPR LEN AL (desemnata de lungime)
Setati lungimea din pozitia de start a aproximarii miscarii pana la punctul de start al
prelucrarii.
196

x APPR PT A (desemnata prin valori ale coordonatelor)


Specificati punctul aproximativ de start prin valori de coordonate. Traseul aproximarii este
linia care uneste punctul aproximativ de start si punctul de start al formei.

x CUT POS AP
Specificati pozitia unde scula este incarcata in directia adancimii.

8-2-2. Retragerea
Sablonul de retragere poate fi selectat din sabloanele tip arc si cele tip liniar
Daca selectati retragere tip arc, traseul pentru centrul sculei (COMP OF=CENTER) nu poate
fi generat deoarece directia arcului de rotatie este determinata din setarile pentru COMP
OF .
Pentru a schimba fereastra de setari pentru ESCAPE in APPRCH, folositi tasta de functii [F3]
(APPRCH).
x MOTION RM
Alegeti sablonul de retragere din NONE , ARC si LINE
o NONE
Nu este generat nici un traseu de retragere
o ARC
Traseul de retragere este generat ca un arc ce se afla in contact cu punctul de final al
prelucrarii conturului.
197

o LINE
Este generat traseul de retragere ca o linie dreapta.
Sablon Retragere in Arc
x DEGN MTH RD
In sablonul tip arc pentru retragere, elementul este fixat la RADIUS (desemnarea traseului de
retragere prin aproximarea unghiului arcului si a razei)
x RET RAD RR
Setati raza arcului de retragere
x RET ANG RA
Setati unghiul arcului din punctul de final al prelucrari de contur (punctul de inceput al
miscarii de retragere) pana la punctul de sfarsit al sablonului arcului de retragere
x RET POS.RP
Specifica pozitia unde scula se retrage din piesa de prelucrat.
Dupa completa miscare de retragere pentru prelucrarea conturului, scula se misca in pozitia
specificata in vreme ce se anuleaza modul de compensare a diametrului sculei.

Sablon Retragere Liniara


x DEGN MTH
Specifica metoda desemnata pentru aproximarea sablonului linear de retragere.
o LENGTH
Desemnarea retragerii prin lungimea liniei (retragere in linia de contact)
o COORD
Desemnarea pozitiei de final a retragerii prin valori de coordonate.
x RET LEN RL (desemnata de lungime)
Seteaza lungimea de la punctul de sfarsit al prelucrarii de contur (pozitia de start a miscarii de
retragere) pana la punctul de sfarsit al retragerii.
x RET PT R (desemnat de valorile coordonatelor)
Specifica punctul final al retragerii prin valori de coordonate. Traseul de retragere este o linie
care uneste punctul final al prelucrarii de contur de punctul final al retragerii.
x RET POS. RP
Specifica pozitia in care scula se retrage din piesa de prelucrat.

198

9. Setarea Traseului Sculei


9-1. Apropierea si Retragerea Sculei
Cu sistemul One-touch IGF, traseul sculei este generat dupa urmatoarea regula:

Traseul de
apropiere
al sculei
inainte de operatii
sculei
in timpul
operatiilor
Scula se misca
apropiedin
depunctul
punctulde
destart
incepere
a operatiilor
al operatiilor
catrein
cursa rapida.
Controlul
pentru
sau doua
fi selectat
punctul
inceputului
ciclului
de una
referinta,
si deaxe
la poate
punctul
sfarsitului
de
parametri.
In functie
pozitiade
desfarsit
aschiere
in timpul prin
ciclului
de referinta
catredepunctul
al operatiilor
operatiilor,
traseul
apropierii
determinat.
controlul
a doua
axe
in cursa este
rapida.
La strunjirea de finisare
(ciclul de finisare) sau prelucrarile multiple, scula se misca de la
punctul de final al ciclului pana la punctul de final al operatiilor in
cursa rapida.

Traseul de retragere a sculei dupa operatii


Retragerea sculei din punctul de sfarsit al operatiilor in
cursa rapida. Controlul pentru una sau doua axe poate fi selectat
prin parametri. In functie de pozitia de taiere din timpul operatiei,
traseul de apropiere este determinat.

Scula se misca spre urmatorul punct de start al operatiilor in cursa


rapida.
Controlul pentru una sau doua axe este determinat de pozitia de
aschiere a operatiilor curente si a celor viitoare.

Pentru mai multe informatii referitoare la apropierea si retragerea sculei, vedeti CAPITOLUL
12,8. Tool Change Control

Scula se misca catre punctul de start al urmatoarei operatii la o cursa rapida.


Fie una sau doua axe sunt controlate si determinate de pozitiile de aschiere ale operatiilor
curente si viitoare.

199

9-2. Setarea Traseului Sculei


Prin editarea unitatii de prelucrare in sistemul One-Touch IGF, punctul de start al operatiilor
(APR.PT), punctul de sfarsit al operatiilor (RTN.PT) si pozitia in aschiere (CUT POS.) pot fi
specificate pentru fiecare unitate de prelucrare in ecranul pentru Setarea Traseului Sculei
(TOOL PATH SETTING)
Definirea elementelor:
x CUT POS
Aici sunt cinci pozitii selectabile. Pentru determinarea automata a unitatilor de prelucrare,
sistemul One-touch IGF a determinat pozitia de aschiere; oricum, pentru unitatea de
prelucrare modificata prin editarea unitatii de prelucrare sau cea nou create, pozitia de
aschiere trebuie sa fie specificata.
[F3] (OUTSIDE)OD turning [Strunjire Exterioara]
[F4] (OUTSIDE (BACK))OD backfacing (facing) [Strunjire exterioara posterioara]
[F5] (FRONT)Facing [Strunjire frontala]
[F6] (INSIDE)ID turning [Strunjire Interioara]
[F7] (INSIDE (BACK))ID backfacing (facing) [Strunjire interioara posterioara]

PROC. START PT, PROC.END PT (* in operatiile de Militating


[Activare] setati una dintre ele).
Setati PROC.START PT si respective PROC.END PT. Pentru determinarea automata a
unitatilor de prelucrare, sistemul One-touch IGF creeaza date pentru aceste puncte; oricum,
daca este necesara modificarea traseului sculei dupa o testare a operatiilor, datele despre punct
trebuie sa fie setate.
Pentru strunjirea de degrosare, copiere si strunjirea de finisare, PROC.START PT si
PROC.END PT. Sunt afisate grafic in ecranul cu listele de operatii [PROCESS LIST
(MACH SHAPE editing)].

200

Pentru mai multe informatii despre PROC.START PT./PROC. END PT., pozitia de aschiere,
si traseul sculei pentru apropiere/retragere, vedeti CAPITOLUL 12,8. Tool Change
Control .
10. Editarea Proceselor in Programul NC
Cand este selectat NC Program in ecranul NEW/EDIT, blocurile de coduri G, coduri M,
comenzile CALL, etc. pot fi inserate intre operatiile existente. In aceasta sectiune, este
explicata procedura de editare a operatilor, prin adaugarea directa de blocuri de program.
(1) De fiecare data cand este apasata tasta WRITE dupa introducerea unui bloc, cursorul
se misca la urmatoarea linie. Atunci cand se insereaza blocuri multiple, repetati pasii.
(2) Pentru editarea programului NC pot fi introduse maximum 1024 caractere
Nota: Un spatiu sau revenire (apasare tasta KEY) sunt de asemenea interpretate ca si un
caracter.
Secventele de numere sunt automat date de sistemul One-touch IGF. Nu este necesara nici o
intrare.
(3) Racirea este oprita si turela este retrasa in pozitia de schimbare scula inainte ca
operatia de prelucrare (programul NC) sa inceapa.

201

CAPITOLUL 12
1.

CREAREA PROGRAMELOR

Rolurile Crearii de Programe

Atunci cand definirea conturului a fost realizata, executati determinarea automata a operatiilor,
editati operatiile create (daca este necesar) si efectuati testarea operatiilor. Apoi, create o parte
de program. Cu sistemul One-touch IGF, o parte de program este creata din documente PDA,
dandu-le un nume si stocandu-le in fisier.

2.

Procedura de Operare pentru Crearea unor Parti de Program

Procedura de operare pentru crearea unor parti de program este explicata mai jos.
Procedura :
1. Apasati tasta de functii [F7] (PROGRAM CREATE) din ecranul
Va fi afisata fereastra PROGRAM CREATION

PROCESS SHEET

2. Definiti urmatoarele elemente


Definire elemente
x FILE NAME
Dati un nume documentului pentru partea de program
Pot fi utilizate maximum 16 caractere alfa-numerice pentru un nume de document.
202

x ANIMATION DATA
Selectati YES sau NO prin apasarea tastei de functii.
Animation data sunt utilizate pentru afisarea formei sculelor sau a conturului semifabricatului
in mod graphic, pentru testarile de operatii, si este inclusa in datele partii de program. Atunci
cand este selectat YES pentru ANIMATION DATA pentru crearea unei portiuni de
program, sunt adaugate date animate la acea parte de program.
x PROGRAM NAME
Dai un nume partii de program
Un nume de program trebuie sa aiba patru (sau mai putine) caractere alfa-numerice, dupa
adresa O . Exemplu> O1234, etc.
x SUB PROGRAM OUTPUT
Selectati YES sau NO prin apasarea tastelor de functii.
x KIND
Selectati SUB (sub-program) sau SSB (system sub-program) prin apasarea tastei de
functii.
3. Apasati tasta de functii [F7] (EXEC)
Astfel a fost creata o portiune de program.

Daca spatial pentru memoria interna nu este sufficient, portiunea de program s-ar putea sa nu
fie create prin alocarea unui nume de document. In acest caz este afisat un mesaj de eroare ce
indica o capacitate redusa de memorie. Intrerupeti crearea de parti de program si luati una din
urmatoarele masuri :
(1) Reduceti numarul de operatii prin editarea unitatii de prelucrare
(2) Parasiti sistemul One-touch IGF, selectati modul de operare programme de pe
unitatea de control NC, si stergeti documentele care nu va sunt necesare din memoria
interna. Apoi, reporniti sistemul One-touch IGF, deschideti document PDA si creati
parti de program.

3.

Secventa de Numere si Secventa de Nume

(1) Secventa de numere


O secventa de numere este data ca specificatie pentru parametrul intreg No. 81 SEQUENCE
NO. INCREMENT IN PROCESS
Vedeti SECTIUNEA 6 Setarea Conturului Semifabricatului (SHAPE DEFINITION)

203

(2) Secventa de nume


Urmatoarele secvente de nume sunt scoase ca blocuri independente pentru identificarea
inceptului pentru fiecare operatie si scula care este folosita in fiecare operatie.
Exemplu :

Cand un grup de scule este specificat pentru managementul duratei de folosire sculelor (tool
life management)
Exemplu :

Aceste nume sunt scoase la intreruperea dintre operatii pentru specificatiile cu o singura sanie.
In cazul specificatiilor pentru doua sanii sau pentru turela de frezare plana, acestea sunt scoase
in apropierea blocurilor G13/G14 cu schimbare turela, sau la intreruperea dintre operatii fara
schimbare de turela.

Retineti ca sunt scoase nume identice pentru secvente atunci cand se foloseste aceeasi scula
pentru operatii multiple.

204

4.

Scoatere Coduri Modale M

In general, cu sistemul One-touch IGF, codurile modale M nu sunt scoase pentru fiecare
operatie. (De exemplu, cand arborele principal trebuie sa se roteasca in sensul acelor de
ceasornic pentru prima si a doua operatie, M03 nu este scoasa pentru operatia a doua)
Oricum, atunci cand se editeaza portiuni de program, cum ar fi datele pentru operatia de
copiere, omiterea codurilor M nu poate fi de dorit.
In acest caz, selectati OUTPUT pentru parametrul intreg No.86 MODAL M CODE
FORCED OUTPUT (EACH PROCESS) pentru scoaterea de coduri modale M pentru
fiecare operatie, ceea ce determina o procesare completa a datelor (in mod independent pentru
o mai usoara manevrare).
Codurile M aplicabile:
(1) Spindle rotation (M03/M04/M05)
Cand axa C nu este angrenata, rotatia arborelui principal incepe cu M03/M04 si se termina cu
M05.
(2) Coolant (M08/M09)
Atunci cand racirea este selectata, descarcarea racirii incepe cu M08 si se termina cu M09.
Atunci cand racirea nu este selectata, aceste coduri M nu sunt scoase.
(3) Tailstock barrier check (M20/M21)*
Verificarea barierei pinolei incepe cu M21 si se termina cu M20.
(4) Chuck barrier check (M24/M25)*
Verificarea strangerii mandrinei incepe cu M25 si se termina cu M24
(5) Tool interference check (M28/M29)*
Verificarea interferentei sculelor incepe cu M29 si se termina cu M28
(6) Rapid traverse neglect for the load monitor specification (M215/M216)
Omiterea cursei rapide incepe cu M216 (omitere) si se termina cu M215 (anulare omitere)
(7) C-axis engage (M109/M110)
Pentru prelucrari multiple, angrenarea axei C incepe cu M110 (Angrenare axa C) si se termina
cu M109 (fara axa C)
(8) Rotating tool rotation (M12/M13/M14)
Atunci cand sunt folosite scule rotative, rotatia sculelor incepe cu M13/M14 si se termina cu
M12.
(9) Spindle gear (M41,M42, M43, M44)
M41,M42,M43 sau M44 sunt scoase pentru operatiile de strunjire. Oricum, daca acolo nu sunt
date setate pentru parametrul intreg corespunzator, aceste coduri M nu sunt scoase.
(10) Rotating tool gear (M241, M242)
M241 sau M242 sunt scoase pentru operatiile unde sunt folosite scule rotative. Oricum, daca
acolo nu sunt date de setare pentru parametrul intreg corespunzator, aceste coduri M nu sunt
scoase.
(11) Turret selection (G13, G14)
G13 si G14 sunt scoase pentru twin saddle sau pentru specificatiile turelei pentru frezare.
Chiar daca aceeasi turela este folosita pentru operatiile de prelucrare adiacente, G13 sau G14
nu sunt omise.
(12) Feed per minute (G94, G95)
Pentru operatiile unde sunt folosite avansuri pe minute, acest avans incepe cu G94 si se
termina cu G95.

205

*-codurile M marcate sunt scoase doar atunci cand OUTPUT este selectat pentru
parametrii intregi corespunzatori.
5.
Generarea Automata a Stopului Optional (M01)
Cand se prelucreaza o parte pentru prima data sau parti de prelucrare in loturi mici, ar putea fi
necesar sa opriti masina si sa verificati componentele dimensionale dupa fiecare operatie.
In asemenea cazuri, selectati OUTPUT pentru parametrul intreg No.85 M01 OUTPUT
OR NOT (EACH PROCESS) . M01 este scoasa in mod automat la sfarsitul fiecarei operatii.
M01 este scoasa imediat cand turela este retrasa in pozitia pentru schimbarea sculei dupa
completarea fiecarei prelucrari. De asemenea, codurile P sunt scoase pentru sincronizare
pentru operatii de prelucrare simultane pentru specificatiile cu doua sanii.
6.
Controlul arborelui principal
Controlul sensului de rotatie al arborelui principal
x Sensul de rotatie al arborelui principal este determinat asa cum este
precizat pentru fiecare operatie de prelucrare
x Atunci cand sensul de rotatie al arborelui principal trebuie schimbat,
arborele principal este oprit odata si sensul este schimbat.
x Atunci cand sensul de rotatie al arborelui principal nu este schimbat,
arborele principal nu este oprit chiar la intreruperea operatiilor de
prelucrare.

Cand actualul sens de rotatie trebuie schimbat, arborele principal este oprit odata, iar apoi
sensul de rotatie este modificat.

Controlul vitezei arborelui principal


Controlul vitezei constante a arborelui principal
Procedura :
1. Arborele principal incepe sa se roteasca sub un control al vitezei
constante. Viteza arborelui principal este determinata pornind
de la ideea potrivit careia controlul vitezei constante de aschiere
este exercitat la punctul de referinta al ciclului.
2. Atunci cand scula este pozitionata in punctul de referinta al
ciclului, controlul vitezei constante de aschiere este demarat.
3. Dupa ce prelucrarea s-a realizat, viteza arborelui principal de la
1 este stabilita sub control al vitezei constante de aschiere.
Altceva decat Constant Cutting Speed Control
Viteza arborelui principal este in asa fel determinata incat viteza specificata de aschiere poate
fi obtinuta pentru diametrul maxim de strunjire.

206

Controlul vitezei constante de aschiere poate fi selectat de parametrii IGF.


Oricum, pentru filetare si gaurire, controlul vitezei constante de aschiere nu este exercitat cu
privire la setarea parametrilor.

Controlul angrenajului arborelui principal


xAngrenajul arborelui principal este in mod automat selectat din viteza arborelui principal
calculata pentru o valoare medie a diametrului de strunjit.
xDaca sunt selectabile angrenaje multiple, este selectat cel mai mic angrenaj.

Daca gama de lucru a angrenajului setat prin intermediul parametrilor IGF nu este valida,
comanda de schimbare a angrenajului nu este executata.
Daca viteza maxima viteza minima cu un angrenaj, acel angrenaj este ignorat.

7.

Controlul Racirii
(1) Comanda Coolant on/off poate fi data pentru fiecare operatie de
prelucrare
(2) Racirea este oprita la completarea operatiei de prelucrare pentru
fiecare operatie.

8.

Controlul Schimbarii Sculei

Tool change control include controlul ciclului de prelucrare in gol si controlul comenzilor
T. Controlul comenzilor T este executat de numarul sculelor si numarul de abateri pentru a
preciza o anumita scula. In aceasta sectiune, este explicat controlul ciclului de aschiere in gol.
Controlul ciclului de aschiere in gol include urmatoarele miscari :
(1) Retragerea in pozitia initiala de schimbare a sculei
(2) Aproximarea punctului de incepere a operatiei
(3) Miscarea din punctul de incepere a operatiei pana la punctul de referinta al ciclului
(start point)
(4) Miscarea de la punctul de final de ciclu pana la punctul de final al operatiei
(5) Retragere de la punctul de final de operatie si pana la pozitia de schimbare scula
(6) Miscarea pana la punctul de incepere a urmatoarei operatii daca nu exista o
schimbare de scula
(7) Retragere de final

207

Urmatoarele trei tipuri de date sunt folosite pentru controlul ciclului de aschiere in gol :
1) Degajare [Clearance]
2) Suprafata pozitiei de schimbare a sculei
3) Pozitia de aschiere
Degajare [Clearance]
a. Degajare Exterioara [OD clearance]--- a
b. Degajare Interioara [ID clearance]--- b
c. Degajare frontala [Face clearance]--- c
d. Degajare Exterioara la prelucrari multiple [Multiple machining OD clearance]---a
e. Degajare frontala la prelucrari multipole [Multiple machining face clearance]---c
Aceste cinci valori pot fi setate de parametrii intregi. Aceste valori sunt prezentate in
diagrama de mai jos.

Atunci cand gaurirea s-a realizat complet, degajarea interioara este miscata de diametrul
burghiului

208

Suprafata Pozitiei de Schimbare a Sculei


Suprafata pozitiei de schimbare a sculei este divizata in trei suprafete prin degajari limitate

Atunci cand pozitia pentru schimbarea sculei este (ZT, XT), suprafetele pot fi exprimate asa
cum se poate vedea mai jos :
a. Suprafata A
Pozitia pentru schimbarea sculei ZT Fata degajata marginita [Face clearance boundary]
Pozitia pentru schimbarea sculei XT> degajare exterioara marginita [OD clearance
boundary]
b. Suprafata B
Pozitia pentru schimbarea sculei ZT> Fata degajata marginita [Face clearance boundary]
Pozitia pentru schimbarea sculei XT> degajare exterioara marginita [OD clearance
boundary]
c. Suprafata C
Pozitia pentru schimbarea sculei ZT> Fata degajata marginita [Face clearance boundary]
Pozitia pentru schimbarea sculei XTdegajare exterioara marginita [OD clearance
boundary]
Pozitia de aschiere
In functie de localizarea aschierii partii, sunt posibile urmatoarele cinci pozitii de aschiere :
1= OUTSIDE <OD turning> [strunjire exterioara]
2= OUTSIDE (BACK) <OD backfacing (facing)> [strunjire exterioara in spate]
3= FRONT <Facing> [strunjire frontala]
4= INSIDE <ID turning> [strunjire interioara]
5= INSIDE (BACK) <ID backfacing (facing)> [strunjire interioara in spate]
a.

Retragerea in pozitia initiala de schimbare a sculei


x Turela se retrage catre pozitia de schimbare a sculei din primua operatie de
prelucrare printr-un control pe doua axe inainte de a incepe operatia de
prelucrare
x Cu specificatiile celor doua sanii, turela A se misca prima, iar apoi se misca
turela B.

209

b.

c.

Cu specificatiile imaginii in oglinda [mirror image specification], se


realizeaza pozitia de schimbare a sculei de pe turela care este comandata
prima.
Aproximarea punctului de incepere a operatiei
x In conformitate cu numarul sculei si cu numarul de abateri care sunt in mod
automat determinate sau specificate de catre editarea operatiilor, o comanda T
este scoasa, iar scula corespunzatoare aproximeaza punctul de incepere a
operatiei.
x Traseul de aproximare este determinat de catre suprafata pozitiei de schimbare
a sculei si de pozitia de aschiere
x Traseul de aproximare poate fi executat fie prin controlul uneia, sau a doua axe,
asa cum se precizeaza de catre parametrul de schimbare a sculei din Fiecare
Parametru de Proces [Each Process Parameter]
x In cazul controlului pe doua axe, exista doua sabloane pentru aproximarea
traseului in functie de pozitia de schimbare a sculei si de pozitia de aschiere

Miscarea de la punctul de incepere a operatiilor pana la punctul ciclului de


referinta (start point)

210

Turela se misca in cursa rapida cu control pe doua axe. Daca fie coordonatele axelor X sau
Z sunt identice intre punctul de incepere a operatiilor si punctul ciclului de referinta, axele
nu se misca.
d. Miscarea de la punctul sfarsitului de ciclu si pana la punctul de sfarsire operatii.
Acesta este asemenator ca la Miscarea de la punctul de incepere a operatiilor pana la
punctul ciclului de referinta
e.

Retragerea de la punctul de sfarsit de operatii si pana la pozitia de schimbare a


sculei
x
x
x

f.
x
x

g.

Atunci cand operatia de prelucrare a fost completa si scula ce trebuie folosita


pentru urmatoarea operatie nu este aceeasi cu scula curenta, turela se retrage de la
punctul final al sculei si pana la pozitia de schimbare a sculei.
Traseul de retragere este determinat de suprafata pozitiei de schimbare a sculei si
de pozitia de aschiere.
In practica, este traseul invers de la b. Aproximarea punctului de incepere a
operatiei
Miscarea catre punctul de incepere a urmatoarei operatii
Cand pozitia de schimbare a sculei a urmatoarei scule nu este intemeiata cu cea a
sculei actuale, turela se misca catre cea anterioara (pozitia urmatoarei scule)
Traseul miscarii este determinat de suprafata pozitiei de schimbare a sculei actuale si
a celei urmatoare. De aceea, atunci cand amandoua pozitiile sunt localizate in aceeasi
suprafata, se foloseste controlul dupa doua axe ; cand sunt in suprafete diferite, se
foloseste controlul unei singure axe.

Miscarea catre punctul de incepere a urmatoarei operatii daca nu exista


schimbare de scula
x
x

Cand operatia de prelucrare a fost realizata si scula urmatoare care va fi


folosita este aceeasi cu scula actuala, turela se misca catre punctul de
inceput al urmatoarei operatii.
Traseul de miscare este determinat de pozitiile de aschiere ale
operatiilor curente si cele urmatoare.

211

Miscarea este executata in lungul marginii degajarii prin controlul unei


axe. Daca amandoua pozitiile de aschiere sunt identice, se foloseste
controlul dupa doua axe.
Setarea corectiei sculei poate fi schimbata in timpul miscarii.

f. Retragerea finala
x
x

Cand toate operatiile de prelucrare au fost realizate, turela se retrage catre


pozitia de schimbare a sculei din operatia finala.
Traseul de retragere este inversul de la b. Aproximarea punctului de incepere
a operatiei

Traseul sculei care este explicat pentru controlul ciclului de aschiere in gol la controlul
schimbarii sculei este, strict vorbind, traseul in lungul caruia se misca varful sculei. Prin
urmare, sculele aschietoare care au un portcutit cu diametru mare, cu varf aschietor lat, etc.,
poate interfera cu materialul. Pentru evitarea interferentei, cresteti datele degajarii pentru
parametrii dimensionali No.1 si 3, si executati din nou determinarea automata a operatiilor.

212

CAPITOLUL 13
CARACTERISTICI ALIMENTATOR CU BARA SI
EXTRACTOR DE BARA (OPTIONAL)
Atunci cand masina este echipata cu alimentator cu bara si extractor de bara, este posibil sa
creati un program care sa controleze alimentatorul cu bara si extractorul de bara folosind
sistemul One-touch IGF.
1.

Parametrii Alimentatorului cu Bara si ai Extractorului de Bara

Parametrii pregatitori ai materialului din bara sunt inclusi in parametrii IGF asa cum se vede
si mai jos. Vedeti SECTIUNEA 4 IGF PARAMETER SETTING si setati acesti parametri.
Parametrii Alimentatorului cu Bara si ai Extractorului de Bara :
(1)

Sablonul Operarii Alimentatorului/Extractorului cu bara


x NO BAR FD./PL.
Masina nu este echipata cu alimentator cu bara sau cu extractor de bara
x BAR FD. M93
Masina este echipata cu alimentator cu bara care este avansata sau retrasa de comanda M93
x BAR FD. M93&
M92
Masina este echipata cu alimentator cu bara care este avansata de comanda M93 si retrasa de
comanda M92
x BAR FD. M84&
M83
Masina este echipata cu alimentator cu bara care este avansata de comanda M84 si retrasa de
M83 in acelasi timp cu miscarea de deschidere/inchidere a mandrinei.
x BAR PL.
Masina este echipata cu extractor de bara (spring collet type) (tip mandrina cu bucsa
elastica)
(2)

Programul Alimentatorului/Extractorului de Bara


x NO
Codurile de control ale Alimentatorului/Extractorul de bara nu sunt scoase din program
x YES
Codurile de control ale Alimentatorului/Extractorului cu bara sunt scoase din program
(3)
(4)
(5)
(6)
(7)

Top cutting speed (mm/rev) [Viteza maxima de aschiere]


Top cutting federate (mm/min) [Avansul maxim de aschiere]
Top cutting spindle (cw
/ccw
)
[Rotatia maxima la aschiere]
Top cutting coolant (ON/OFF) [Racirea maxima la aschiere]
Work stopper start position for top cut [Pozitia de incepere a blocarii prelucrarii
pentru aschierea maxima] ---specifica pozitia de blocare a lucrului pentru
aschiere maxima in cazul unui opritor sincronizat al piesei de prelucrat.
(8)
Work stopper start posit. Before operat [Pozitia de incepere a blocarii prelucrarii
dupa operatie]
Specifica pozitia de blocare a piesei de prelucrat pana la inceperea prelucrarii, in cazul
unui opritor sincronizat al piesei de prelucrat.

213

(9)

Work stopper interlock feed (mm/min) [Avansul de sincronizare a opririi


lucrului]
Specifica rata avansului pentru avansarea opritorului piesei impreuna cu piesa de lucru.
(10) INITIAL BAR STOCK-OUT LENGTH (FL) [Lungimea initiala a adaosului de
bara]
Specifica distanta de impingere (sticking-out) pentru o noua bara.
(11) BAR PULLER STARTING POSITION (PS) [Pozitia de incepere a extractiei de
bara]
Specifica pozitia de start pentru extractorul de bara. (Vedeti figura prezentata mai jos)

(12)

BAR PULLER GRIPPING DISTANCE (D) [Distanta de prindere a


extractorului]
Specifica lungimea de prindere a extractorului. (Vedeti figura de mai jos)

(13) Viteza de prindere a extractorului de bara (mm/min)


Specifica rata avansului pentru prinderea piesei
214

(14) Viteza de tragere a extractorului de bara (mm/min)


Specifica rata avansului pentru tragerea piesei
(15) FRONT EJECT (ED) [Retragerea opritorului pentru piesa]
Specifica distanta de retragere de la pozitia initiala a opritorului fata de piesa de prelucrat
cand aceasta este evacuata prin fata.
Cand este setat 0 , rezulta un program NC pentru evacuarea piesei prin spate.

(16) Avansul de retragere a tamponului opritor al piesei


Precizeaza rata avansului pentru tragerea materialului din bara pana la tamponul opritor
dupa evacuarea frontala.
(17) Colector de piese
x NO
Codurile de control ale colectorului de piese (M76 si M77) nu sunt introduse in program in
cazul evacuarii frontale.
x YES
Codurile de control ale colectorului de piese (M76 si M77) sunt introduse in program in cazul
evacuarii frontale.
2.

Setarea Datelor in Ecranul de INTRODUCERE SETARI


pentru Alimentatorul cu Bara sau Extractorului de Bara

Programul de control pentru pregatirea materialului tip bara pentru alimentatorul cu bara
sau extractorul de bara poate fi adaugat prin editarea parametrilor IGF. Setarea datelor
pentru alimentatorul cu bara sau extractorul de bara se face in ecranul de Introducere
Setari (SETUP INPUT).
In functie de parametrii No.1 si 2, de pregatire a materialului din bara, fereastra pentru
setarea datelor pentru alimentatorul cu bara/extractorul de bara difera dupa cum urmeaza :

215

Nota :
Operatia de retezare trebuie privita ca o operatie de prelucrare independenta.
Fereastra cu datele pentru setarile alimentatorului cu bara/extractorului de bara si
elementele setarilor sunt explicate mai jos.
Fereastra TOP CUT/STOPPER
x

TOP CUT TURRET CAB (pentru caracteristicile cu doua sanii sau imagine in
oglinda)
Alegeti turela unde se afla montata scula top-cut
x TOOL NO. CTN
x T-OFFSET CON
x T-GROUP CTG (pentru managementul duratei de viata a sculelor)
Specifica numarul grupului de scule pentru managementul duratei de viata a sculelor.
x OFST GRP COG (Pentru managementul duratei de viata a sculelor)
Specifica numarul decalajelor grupului de scule pentru managementul duratei de viata a
sculelor .
x T-POSIT. CXT,CZT
x STOPPER TURRET SAB (pentru caracteristicile cu doua sanii sau imagine in
oglinda)
Alegeti turela unde se afla montat opritorul de piesa.
x TOOL NO.STN
x T-OFFSET SON
x T-POSIT.SXT, SZT
x BEFORE BAR STOP BSP
x TOP CUT POSIT.TP
x TOP CUT START PT XA
x TOP CUT END PT XB
x AFTER BAR STOP ASP
x STOPPER LINK FEED M
Fereastra BAR PULLER
x TURRET PAB (pentru caracteristicile cu doua sanii sau imagine in oglinda)
Alegeti turela unde se afla montat extractorul de bara
x TOOL NO.PTN
x T-OFFSET PON
x T-POSIT. PXT, PZT
x BAR OUT FL
Va loarea setata pentru INITIAL BAR STOCK-OUT LENGTH in parametri de pregatire
a materialului din bara este folosita ca implicita (default)
x START PS
Valoarea setata pentru BAR PULLER STARTING POSITION in parametri de pregatire
a materialului din bara este folosita ca implicita (default)
x GRIP DISTANCE D
Valoarea setata pentru BAR PULLER GRIPPING DISTANCE in parametri de pregatire a
materialului din bara este folosita ca implicita (default)
216

CAPITOLUL 14
(OPTIONAL)

SPECIFICATIILE SISTEMULUI IN-PROCESS GAUGING

Atunci cand masina este echipata cu sistemul in-process gauging (de masurare piesa in timpul
operarii masinii), poate fi creat un ciclu de program intr-un mod simplu, prin precizarea unui
punct de capat pentru procesul de masurare prin editarea operatiilor.
1.

Parametri pentru Specificatiile In-process Gauging

Urmatorii parametri sunt inclusi in parametrii sistemului One-touch IGF. Acesti parametri
determina argumentele care vor fi folosite pentru chemarea subprogramului de masurare intro portiune de program. Schimbati valorile dupa cum este necesar.

217

2.

Crearea Procesului de Masurare prin Editarea Operatiilor

Ciclul de masurare este creat pentru o operatie de masurare. Atunci cand se masoara puncte
multiple, sunt create atat de multe operatii de masurare cate puncte sunt.
(1)

Urmatoarele miscari sunt create si includ un ciclu de masurare

(2)

Daca directia de aschiere (directia masurarii) nu este compatibila cu ciclul


corespunzator, atunci apare o eroare.
Daca nu exista nici o suprafata prelucrata care sa poata fi masurata in directia
precizata, atunci apare o eroare.
Posibila combinatie de operatii si directii de aschiere (directii de masurare) sunt
listate mai jos.

(3)
(4)

218

NG LIMIT determina limita in diferenta dintre valoarea tinta (valoarea data) si


valoarea masurata. Daca aceasta este depasita, atunci este data o alarma.
OK LIMIT determina limita in diferenta dintre valoarea tinta (valoarea data) si
valoarea masurata. Daca aceasta este depasita, atunci se executa o compensare.
NG LIMIT si OK LIMIT sunt prestabilite cu valorile precizate in parametri
dimensionali.

1) Daca nu exista nici o suprafata verticala la directia de masurare in intervalul dintre


operatiile alese, atunci nu este afisat nici un punct activ.
2) Stabiliti punctul de referinta si punctul de masurare pentru o operatie de masurare. Punctul
de incepere a operatiei de masurare este determinat automat din punctele de referinta si
cele de masurare, asa cum se vede si mai jos.

Punctul de incepere a masurarii este determinat asa cum se arata mai jos :
x O RAD, I RAD, O DIA :
Start point (X,Z) = (reference point X, gauging point Z) [punctul de referinta X, punctul de
masurare Z]
x I DIA
Start point (X,Z) = (program coordinate 0, gauging point Z) [coordonata programului 0, punctul
de masurare Z]
x O FACE, I FACE:
Start point (X,Z) = (gauging point X, reference point Z) [punctul de masurare X, punctul de
referinta Z]
3) In functie de conturul portiunii (blank), masurarea la punctul de referinta prestabilit poate
determina interferenta senzorului cu portiunea. In asemenea situatie, redefiniti punctul de
referinta intr-o pozitie corespunzatoare.

219

2-1.

Prelucrare canale, Degrosare Canale, Finisare Canale

Pentru canale obisnuite si canale largi, adancimea si largimea pot fi masurate. Pentru canale-V,
poate fi masurata doar adancimea.
Relatia dintre directia canalului, directia de masurare si locatia punctului activ este prezentata
in continuare.
Sagetile ,, arata directia masurarii. : Locatia punctului activ.
(1)

Groove [Canal]

(2)

Wide Groove [Canal lat]

(3)

V groove [Canal in V]

3.

Note asupra Masurarii in Timpul Operatiilor

Masurarile sunt efectuate pentu testarea operatiilor dupa cum sunt descrise mai jos:
a.
Doar traseul sculei este afisat pentru operatia de masurare pe ecranul
PROCESS TEST
b.
Blocuri de afirmatii IF care sunt create ca si conditiile ON pentru ciclul de
masurare nu sunt executate si ignorate.
c.
Miscarea de la punctul de aproximare pana la punctul de masurare este afisata
ca si o cursa rapida. (Masurarea actuala este executata la avansul de lucru)
(2)
Operatia de masurare este scoasa in urmatorul program NC :
(1)

220

221

222

CAPITOLUL 15

SPECIFICATIILE MODULUI LOAD MONITOR (OPTIONAL)

Atunci cand masina este echipata cu modulul load monitor, sistemul One-touch IGF poate
crea parti de program pentru monitorizarea incarcarilor prin simpla introducere de operatii.
Prin selectarea unei axe monitorizate pentru fiecare scula, programul pentru monitorizarea
incarcarilor pe axele alese in timp ce scula este folosita este automat creat.
Miscarile in cursa rapida sunt ignorate (M216 este scoasa).

223

CAPITOLUL 16
(OPTIONAL)

UNIVERSAL SECUNDAR SI DOUA UNIVERSALE FRONTALE

Acest capitol descrie functiile disponibile cu masina echipata cu universal secundar sau cu
doua universale frontale.
1.

Definirea Sectiunii Prelucrarii

In etapa definirii sectiunii prelucrarii, precizati conturul semifabricatului si definiti forma


prelucrarii pentru a permite determinarea automata a operatiilor pentru prima operatie care
este executata la universalul din stanga si a doua operatie care este executata la universalul din
dreapta.
1-1.

Setarea semifabricatului

Este necesar sa precizati PZ SFT. ZO1 pentru prima operatie la universalul din stanga si
PZ SFT O2 pentru a doua operatie la universalul din dreapta.
Sistemele de coordonate pentru prima si a doua operatie difera fiecare dupa cum se arata mai
jos :

1-2.

Definirea Sectiunii Prelucrarii (pentru Strunjire si Prelucrari Multiple)

Defineste conturul prelucrarii pentru prima operatie de la universalul din stanga si a doua
operatie de la universalul din dreapta deodata asa cum se arata mai jos .
Partea dreapta a suprafetei de prelucrat, care este marginita de forma semifabricatului si de
conturul prelucrarii, este aschiata in prima operatie, iar partea stanga a suprafetei de prelucrat
este aschiata in a doua operatie.

224

2.

Introducerea Setarilor

In stadiul introducerii setarilor, impartiti suprafata de prelucrat in prima operatie si a doua


operatie, setati datele pentru mandrina de prindere pentru amandoua operatiile, si faceti
setarile pentru transferul piesei de prelucrat.
2-1.

Tipul si Dimensiunile Mandrina/Pinolei de Centrare

Definiti tipul si dimensiunile mandrinei/pinolei de centrare pentru prima si a doua operatie.


Pentru procedura de setare, vedeti SUBCAPITOLUL 8.2. Introducerea Setarilor Mandrinei si
Pinolei
2-2.

Setarile pentru Transferul Piesei de Prelucrat

Stabiliti datele pentru transferul piesei de prelucrat de la universalul din stanga la cel din
dreapta, care este executat atunci cand prima operatie a fost executata.
Atunci cand aceasta setare a fost realizata, o operatie de transfer a piesei de prelucrat va fi
creata automat si va fi scoasa in portiunea de program.
De asemenea este posibila editarea operatiei create automat pentru transferul piesei de
prelucrat sau crearea unei noi operatii de transfer a piesei de prelucrat folosind functia de
editare a unitatii de prelucrare.
Definirea elementelor
x REV.TRANS.ROT
Se alege daca are loc sau nu transferul piesei de prelucrat in timpul rotirii arborelui
principal. Atunci cand se alege EXIST, piesa de prelucrat este transferata in timpul
rotirii arborelui principal. Setarea implicita este NONE

225

x TORQUE SKIP SKP


Se alege daca are loc sau nu transferul piesei de prelucrat folosind torque skip (cuplare in
salturi). Atunci cand YES este selectata, piesa de prelucrat este transferata folosind
functia de cuplare in salturi a motorului. Setarea implicita este YES.
x TORQUE LIMIT1 TL1 (unit : %)
Precizeaza limita maxima a cuplului motor, limita impusa atunci cand universalul din
dreapta se apropie de universalul din stanga. Setarea implicita este determinata de
parametrul procentual No.63
x TORQUE LIMIT TL2 ( unit : %)
Precizeaza cuplul motor utilizat atunci cand mandrina de la universalul din dreapta apasa
impotriva fetei piesei de prelucrat. Setarea implicita este determinata de parametrul
procentual No.64.
x TORQUE LIMIT TL3 (unit : %)
Specifica cuplul motor ce trebuie redus dupa ce mandrina universalului din dreapta a
apasat fata piesei de prelucrat. Setarea implicita este determinata de parametrul procentual
No.65
x CHK CLS DWL DWC (unit : sec)
Precizeaza timpul pentru inchiderea mandrinei universalului din dreapta. Setarea implicita
este determinata de parametrul intreg No.31
x CHK OPN DWL DWO (unit : sec)
Precizeaza timpul pentru deschiderea mandrinei universalului din stanga. Setarea implicita
este determinate de parametrul intreg No.32.
x TRANS. P WTP
Precizeaza pozitia axei W unde piesa de prelucrat este transferata din universalul din
stanga in cel din dreapta prin miscarea universalului dreapta in apropierea celui din stanga.
De exemplu, setati 60 atunci cand punctual zero al axei W este stabilit asa cum se arata
mai jos.
Daca nu este definita nici o data pentru TRANS P. , atunci nici o operatie de transfer a
piesei de prelucrat nu este creata prin determinare automata.
x TRANS. F WTF (unit : mm/min)
Precizeaza marimea avansului care trebuie folosit atunci cand se misca universalul din
dreapta catre cel din stanga. Valoarea implicita a setarii este determinata de catre
parametrul dimensional No.71.
x W ESCAPE P WEP
Precizeaza pozitia de retragere in care universalul din dreapta trebuie sa se retraga dupa
transferul piesei de prelucrat. Daca nu este setata nici o data pentru W ESCAPE P ,
atunci nici o operatie de transfer a piesei de prelucrat nu este creata prin determinare
automata.

226

A-t ESCAPE P XA, ZA

x B-t ESCAPE P XB, ZB


Precizeaza pozitia de retragere in care turelele ar trebuie sa se retraga in timpul
transferului piesei de prelucrat. Setarea implicita este determinata de parametri
dimensionali de la No. 72 la 75.

3.

Definirea Punctelor de Divizare

Trebuie definit un punct de divizare care imparte suprafata de prelucrat pentru prima si a doua
operatie.
Definirea elementelor
x OD DIV. P OX, OZ
Coordonatele punctului de divizare OD sunt indicate.
Nu este posibil sa precizati direct aceste coordonate
x OD DIV. ANGL OA
Precizeaza unghiul liniei de divizare OD
Daca linia de divizare scade sub conturul de prelucrare, atunci este data o eroare
x ID DIV. P IX, IZ
Sunt indicate coordonatele punctului de divizare ID
Nu este posibila precizarea directa a acestor coordonate
x ID DIV. ANGL IA
Precizeaza unghiul liniei de divizare ID
Daca linia de divizare scade sub conturul de prelucrare, atunci este data o eroare.
227

x DRILL DP
Alege daca gaurirea se face prin sau catre punctul de divizare ID, daca linia de divizare ID
este terminata in interiorul portiunii.
o BLIND :
Gaurirea catre punctul de diviziune ID este inclusa in prima si a doua operatie.
o THRU :
Gaurirea completa este inclusa in prima operatie.

x REF. PT X, Z
Punctul de divizare sugerat (punctul de referinta) este prezentat ca un punct violet pe
ecran. Punctul poate fi miscat de tastele cursor. Coordonarea punctului ales in mod curent
este indicata pentru REF. PT
Procedura :
1. Apasati tasta de functii [F5] (DIV. P SET) in foaia cu sectiunea prelucrarii.
Este afisata fereastra DIV.P.SET
2. Mutati cursorul catre OD DIV. ANGL OA sau ID DIV. ANGLA IA.
3. Apasati tastele cursor si miscati punctual de referinta catre punctul de diviziune dorit.
228

Punctul de referinta poate fi mutat in interiorul suprafetei definite de punctele de divizare


ID si OD asa cum se arata mai jos :

Urmatoarele puncte pot fi puncte de referinta :


x Intersectiile elementelor de contur
x Punctele care impart un arc in sferturi de arcuri
4. Apasati tasta de functii [F3] (DIV.P SET).
Punctul de referinta este setat ca punct de divizare
Punctul de divizare este prezentat in rosu.
5. Precizati unghiul de divizare
Partea din dreapta (partea pinolei) a punctului de divizare este aschiata in prima operatie, iar
partea din stanga (partea mandrinei) a punctului de divizare este aschiata in a doua operatie.

4.

Determinarea Automata a Operatiilor si Definirea Conditiilor

Atunci cand sunt definite datele pentru PZ SFT. ZO2 in etapa de definire a conturului
semifabricatului de baza, prima operatie din stanga arborelui principal si a doua operatie de la
universalul din dreapta sunt determinate in mod automat.
(Daca nu este definita nici o data, atunci este determinata doar prima operatie)
De asemenea, atunci cand datele pentru transferul piesei de prelucrat au fost definite in
fereastra WORK TRANS. SET, este creata automat operatia de transfer a piesei de prelucrat.
4-1.
(1)

(2)

Determinarea Automata a Primei si celei de-a doua Operatii


Masina cu universal secundar si cu o singura turela (specificatii pentru o sanie)
x Prima si a doua operatie sunt determinate automat pentru turela A
x Operatia de transfer a unei piese de prelucrat este creata automat intre prima si
a doua operatie.
Masina cu universal secundar si doua turele (specificatii pentru doua sanii)
x IGF determina in mod automat operatiile de prelucrare in conformitate cu
definirea parametrilor intregi la No.77 2SP-SADDLE MACHINE: PROCESS
DECISION
229

Este creata automat procedura de transfer a piesei, intre prima si a doua


operatie, in cadrul procesului tehnologic executat de turela A.

1) Atunci cand datele despre scule au fost inregistrate, operatiile determinate in mod
automat ar putea sa nu fie aceleasi cu cele prezentate mai jos deoarece sculele
inregistrate au prioritate in alegerea sculelor.
2) Daca combinatia de operatii precizate cu parametrul intreg No.77 difera de
specificatiile masinii, atunci sistemul ignora comanda operatiilor.

4-2. Determinarea Automata a Conditiilor de Aschiere


Adancimea de aschiere si rata avansului printre conditiile de aschiere pentru strunjirea de
degrosare, degrosarea canalelor, gaurire si frezare de degrosare in operatia a doua sunt
determinate automat prin multiplicarea valorilor setate pentru parametri de material si
valoarea setata pentru parametrii procentuali No.61 si respectiv No.62.
5.
5-1.

Testarea Operatiilor
Alegerea Primei/ celei de a Doua Operatii

Operatiile pe care doriti sa le testati pot fi selectate dintre prima si a doua operatie.
Apasati [F8] (DISPLAY CHANGE). Apoi, de fiecare data cand tasta de functii [F7]
(OP1/OP2 SPINDLE CHANGE) este apasata, se modifica selectia asa cum se arata si mai
jos:

a. First Operation
Este executata testarea primei operatii.
Portiunea de program pentru a doua operatie este sarita.
b. Second Operation
Este executata testarea celei de-a doua operatii.
Portiunea de program pentru prima operatie este sarita.
Atunci cand se executa testarea operatiilor pentru a doua operatie, este afisat conturul
semifabricatului dupa prima operatie; oricum, retineti ca acest contur care este aschiat prin
prelucrari multiple nu poate fi indicat.

230

6.

Editarea Unitatii de Prelucrare

Folosind functia de editare a operatiilor, este posibil sa editati operatiile de prelucrare


determinate in mod automat, procesele de schimbare dintre turelele A si B, sau sa adaugati
noi operatii de prelucrare asa cum doriti.
Afisarea primei/celei de-a doua operatii in ecranul PROCESS SHEET
In cazul universalului secundar sau specificatiilor pentru doua universale frontale, prima si a
doua operatie sunt mixate in cadrul listei de operatii din ecranul PROCESS SHEET, si sunt
folosite coduri de culoare.
x Culoarea operatiei numarul
Prima operatieNegru
A doua operatie..Verde
6-1.

Adaugarea unei Unitati de Prelucrare

Pentru a crea o noua unitate de prelucrare, miscati cursorul intr-un spatiu gol din pagina de
operatii, si apasati tasta de functii [F2] (NEW/EDIT).

6-2.

Editarea Metodei de Prelucrare

Adancimea de aschiere si marimea avansului dintre conditiile de aschiere pentru strunjirea de


degrosare, degrosarea canalelor, gaurire si frezare de degrosare in a doua operatie sunt
determinate automat prin multiplicarea valorilor setate pentru parametri de material si
valoarea setata pentru parametri procentuali No.61 si respectiv 62.

6-3.

Editarea Conturului Prelucrarii

Sistemul de coordonate pentru a doua operatie este schimbat fata de cel de la prima operatie
asa cum se arata si mai jos.

231

6-4.
(1)

Editarea Operatiei de Transfer a Piesei de Prelucrat


Crearea Operatiei de Transfer a Piesei de Prelucrat.
(a)

(b)
(c)
(d)

Mutati cursorul catre un loc gol din pagina de operatii pentru turela A, si
apasati tasta de functii [F2] (NEW/EDIT). (Operatia de transfer a piesei de
prelucrat trebuie setata pentru turela A)
Selectati 1OP. (Operatia de transfer a piesei de prelucrat trebuie sa fie
setata in prima operatie)
Dupa ce selectati OPTIONS, alegeti TRANSFER pentru a determina
directia transferului piesei.
Setati datele (Detaliile despre date sunt prezentate mai jos)
232

Definirea elementelor
x REV. TRANS.
Precizeaza daca se face sau nu transferul piesei de prelucrat in timpul rotirii arborelui
principal.
Acest parametru nu poate fi definit atunci cand directia de transfer este de la dreapta la
stanga (R TO L)
x TORQUE SKIP
Precizeaza daca se face sau nu transferul piesei de prelucrat prin folosirea functiei
TORQUE SKIP
x CUT OFF NO.
Atunci cand operatia de retezare este executata inainte de transferul piesei de prelucrat,
operatia de retezare trebuie definita folosind functia de editare a operatiilor. Introduceti
aici numarului acestei operatii. Daca operatia de retezare nu este executata, lasati acest
element gol.
x TORQUE LIMIT1 (unit : %)
Precizeaza limita maxima a cuplului motor atunci cand universalul din dreapta se apropie
de universalul din stanga.
x TORQUE LIMIT2 (unit : %)
Precizeaza cuplul motor atunci cand universalul din dreapta apasa fata piesei de prelucrat
x TORQUE LIMIT3 (unit : %)
Precizeaza cuplul motor care trebuie redus dupa ce mandrina din universalul dreapta a
apasat fata piesei de prelucrat.
x CHK CLS DWL (unit : sec)
Precizeaza timpul pentru inchiderea mandrinei din universalul dreapta.
x CHK OPN DWL (unit : sec)
Precizeaza timpul pentru deschiderea mandrinei din universalul stanga.
x TRANS. START P
Precizeaza pozitia axei W unde universalul din dreapta se apropie de universalul din
stanga pentru transferul piesei de prelucrat
x TRANS. P
Precizeaza pozitia axei W in care piesa de prelucrat este transferata
x TRANS. F (unit : mm/min)
Precizeaza avansul care trebuie folosit atunci cand se misca universalul din dreapta in
apropierea celui din stanga.

233

x W ESCAPE P
Precizeaza pozitia de retragere de unde universalul din dreapta trebuie sa se retraga dupa
transferal piesei de prelucrat.
x APP. DISTANCE
Precizeaza distanta de apropiere de la pozitia de transfer atunci cand functia torque skip
este folosita pentru transferul piesei de prelucrat.
x IMP. DISTANCE
Precizeaza distanta dintre punctul imaginar si pozitia de transfer atunci cand se foloseste
functia torque skip pentru transferul piesei de prelucrat.
x A-t ESCAPE P
Precizeaza pozitia de retragere in care turela trebuie sa se retraga in timpul transferului
piesei de prelucrat.
x B-t ESCAPE P
Precizeaza pozitia de retragere in care ar trebui sa se retraga turela in timpul transferului
piesei de prelucrat.
(2)
Operatia de Transfer a Piesei de Prelucrat incluzand si Operatia de Retezare
Atunci cand se realizeaza transferul piesei de prelucrat cu includerea operatiei de retezare,
definiti operatia de retezare folosind functia de editare a operatiilor, si introduceti numarul
operatiei de retezare atunci cand definiti CUT OFF NO. pentru operatia de transfer a
piesei de prelucrat.
Exemplu :
a) Definiti operatia de retezare
b) Precizati numarul operatiei de retezare pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat
x Mutati cursorul pe CUT OFF PROCESS si apasati tasta de functii [F1] (CUT
OFF SELECT). Atunci cand este afisata fereastra PROCESS LIST, mutati
cursorul catre operatia de retezare si apasati tasta de functii [F7] (SELECT)

La inceputul si la sfarsitul operatiei de retezare in timpul transferului piesei de prelucrat, este


scoasa o secventa de retragere a turelei A. In acelasi timp, setarea pentru A-t ESCAPE P ZA
este scoasa ca pozitie de retragere pe axa Z.

234

7. Crearea Programelor
7-1.

Creare Date Animate

a. Contur Semifabricat
Comenzile grafice ale conturului semifabricatului pentru prima operatie sunt scoase asa cum
se vede si mai jos.
DEF WORK [M]
Defineste declararea vederii conturului laturii semifabricatului pentru
prima operatie.
DEF WORKF [ M] Defineste declararea vederii conturului fetei semifabricatului pentru
prima operatie.
Comenzile grafice ale conturului semifabricatului pentru a doua operatie sunt scoase asa cum
se vede mai jos.
DEF WORK [S]
Defineste declararea vederii conturului semifabricatului pentru a doua
operatie.
DEF WORKF [S]
Defineste declararea vederii conturului fetei semifabricatului pentru a
doua operatie.
b. Tipul Mandrinei de prindere
Variabila de sistem a tipului de prindere pentru prima operatie este scoasa in modul G140
(selectarea universalului din stanga), si cea pentru a doua operatie este scoasa in modul G141
(selectarea universalului din dreapta).

7-2.

Programul de Transfer a Piesei de Prelucrat

Atunci cand este definita operatia de transfer a piesei, in mod automat este creata o portiune
de program care include un program de transfer a piesei de prelucrat.
Exemplu :
N0721 G14
N0800 G140
N0801 P0070
N0802 G00 X500Z500 [Turela B este miscata catre pozitia de retragere]
N0803 G13
N0804 G140
N0805 P0070
N0806 G00 X500Z500W800
[Turela A, universalul din stanga si cel din dreapta sunt miscate catre pozitiile lor de
retragere]
N0807 M247 [Blocarea mandrinei de la universalul opus (universalul din dreapta) este
eliberata]
N0808 M249 [Universalul opus (universalul din dreapta) este deschis]
N0809 M151 [Universalul din stanga si cel din dreapta sunt sincronizate in rotatie]

235

N0810 G00 Z0W90


[Universalul din stanga (dupa axa Z) si universalul din dreapta
(dupa axa W) sunt pozitionate]
[TRANS. START P WS definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa
ca si comanda W]
[0 este scoasa ca si comanda Z]
N0811 G29 PW=30
[Cuplul motor maxim pentru axa W este definit]
[TORQUE LIMIT 1TL1 definit pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa
ca si comanda PW]
N0812 G94 G00W60D5L2F250PW=25
[Universalul din dreapta apasa fata semifabricatului folosind functia torque skip]
[TRANS.P WTP definita pentru operatia de transfer a semifabricatului este scoasa ca si
comanda W]
[Parametrul intreg No.77 este scos ca si comanda D]
[Parametrul intreg No.78 este scos ca si comanda L]
[TRANS. FWTF pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa ca si comanda
F]
[TORQUE LIMIT2 TL2 definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa
ca o comanda PW]
N0813 G29 PW=5 [Cuplul maxim pentru axa W este setat]
[TORQUE LIMIT3 TL3 definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat scoasa ca o
comanda PW]
N0814 M248 [Universalul opus (universalul din dreapta) este inchis]
N0815 G04 F1
[DWELL (durata de inchidere) este executata pentru a astepta
inchiderea mandrinei]
[CHK CLS DWL DWC definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa
pentru o comanda F]
N0816 G28 [Limita cuplului motor a axei W este anulata]
N0900 M246 [Se aplica blocarea mandrinei universalului opus (universalului din dreapta)]
N0901 M185 [Blocarea mandrinei universalului din stanga este eliberata]
N0902 M84 [Mandrina universalului din stanga este deschisa]
N0903 G04 F1
[DWELL este executata pentru a astepta ca mandrina sa se deschida]
[CHK OPN DWL DWO definita pentru operatia de transfer a piesei de prelucrat este scoasa
pentru o comanda F]
N0904 G95 G00 W800 [Universalul din dreapta este miscat catre pozitia de retragere]
N0905 M150 [Rotatia sincronizata a universalului din stanga si dreapta este anulata]
N0906 M184 [Este aplicata blocarea mandrinei universalului din stanga]

Atunci cand un semifabricat este transferat dupa operatia de retezare, mandrina universalului
din dreapta este inchisa si piesa de prelucrat este retezata in timp ce este prinsa. Dupa operatia
de retezare, universalul din dreapta se retrage. Cand se executa transferul piesei de prelucrat,
universalul din dreapta ar putea interfera cu turela, in functie de pozitia turelei indexabile. In
asemenea situatie, rezulta o comanda de indexare a turelei imediat inainte de operatia de
transfer a piesei de prelucrat pentru a evita interferenta sculei folosind functia de editare de
operatii.

236

CAPITOLUL 17

PRELUCRARILE DUPA AXA Y (OPTIONAL)

1.
1-1.

Definirea conturului
Definirea Sectiunii Prelucrarilor Multiple (optiune: specificatii prelucrari
multiple, specificatii axa Y)
1-2.
Setarea Conturului de Prelucrare
Precizeaza conturul de prelucrare cum ar fi traseul gauririi, contur simplu si traseu prelucrari
canale libere.
1-2-1. Drilling (sablonul conturului)
Sablonul conturului include urmatoarele optiuni.
x FREE POSIT
Efectueaza o gaura intr-o pozitie arbitrara (pana la cinci gauri)
x ARC
Efectueaza gauri la acelasi interval intr-o circumferinta (pe directia axei C)
x LINE
Efectueaza gauri in linie
x RECT
Efectueaza gauri pozitionate in forma rectangulara
x CIRCLE
Efectueaza gauri pozitionate in forma de arc
Definirea elementelor
Vedeti definirea elementelor pentru sistemul de coordonate X-Y-Z in CAPITOLUL 7, 3-5-1.
Drilling for the setting data of Y-axis drilling.
1-2-2. Key Way (side only)
Sablonul conturului include urmatoarele optiuni.
x Canal de pana [canal de pana]
Diametrul sculei este acelasi ca latimea canalului de pana
x Canale de pana late
Latimea canalului de pana este mai mare decat diametrul sculei.
Canalul de pana

Definirea elementelor
x ROT ANGL CO
Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z.
Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie ale sistemului de coordonate X-Y catre sistemul
de coordonate X-C. Precizati unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360

237

x Start point SX, SY, SZ


Precizeaza coordonata X pentru SX, coordonata Y pentru SY si coordonata Z pentru SZ a
punctului de inceput (punctul S in diagrama de ghidare) pentru aschierea canalului de pana.
Precizeaza SX in raza.
x End point EX, EZ
Precizeaza coordonata X pentru EX si coordonata Z pentru EZ pentru punctul de sfarsit
(punctul E in diagrama de ghidare) pentru aschierea canalului de pana. Precizeaza EX in raza.
x Depth DT
Precizeaza adancimea canalului de pana DT.
x NO. KEY NK
Precizeaza numarul de canale de pana ce trebuiesc prelucrate.
Canalele de pana sunt aschiate la intervale egale pe circumferinta, pornind de la coordonata C
de la punctul de incepere.
Canale de pana late

Definirea elementelor
Definirea elementelor canalelor de pana late sunt similare cu cele de la canalul de pana.
Vedeti CAPITOLUL 17, 1-2-2. Key Way.
x Latimea canalului de pana WD
Precizeaza latimea canalului de pana.
1-2-3. Prelucrarea canalelor
Folositi prelucrarea canalelor pentru aschierea unui traseu liber al canalului intr-o suprafata
densa a semifabricatului.
Definirea elementelor
x ROT ANGL CO
Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z.
Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie a sistemului de coordonate X-Y catre sistemul
de coordonate X-C.
Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360 .
x Start point SX, SY, SZ
Precizeaza coordonata X pentru SX, coordonata Y pentru SY si coordonata Z pentru SZ a
punctului de inceput pentru canal. Precizeaza SX in raza.
x Cutting end point EX
Precizeaza punctul de final al prelucrarii canalului. Precizeaza EX in raza.

238

1-2-4. Prelucrarea Conturului


Foloseste prelucrarea de contur pentru inceperea prelucrarii de la exteriorul semifabricatului.

Definirea elementelor
x ROT ANGL CO
Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z.
Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie al sistemului de coordonate X-Y catre sistemul
de rotatie X-C.
Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360 .
x Start point X,Y,Z
Precizeaza coordonata X pentru SX, coordonata Y pentru SY si coordonata Z pentru SZ a
punctului de incepere a prelucrarii canalelor. Precizeaza SZ in raza.
x Cutting end point EX
Precizeaza punctual final al aschierii canalului. Precizeaza EX in raza.
1-2-5. Pocket Machining [Prelucrarea locaselor]
Traseul prelucrarii unui dreptunghi sau cerc simplu este generata automat in operatia de
prelucrare a locaselor.
Sabloanele de contur includ urmatoarele optiuni.
x Simple rectangle
Precizeaza un dreptunghi pentru suprafata locasului de prelucrat.
x Simple circle
Precizeaza un cerc pentru suprafata locasului de prelucrat.

Simple Rectangle

Definirea elementelor.
x ROT ANGL CO
Precizeaza unghiul de referinta (prelucrarea fetei) in sistemul de coordonate X-Y-Z.
Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie al sistemului de coordonate X-Y catre sistemul
de rotatie X-C.
Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360 .

239

x Start point X,Y,Z


Precizeaza coordonatele punctului de start.
Aveti grija la pozitia punctului de start deoarece numai valori pozitive pot fi precizate pentru
cresterea dreptunghiulara.
x Increment VH, HW
Precizeaza cresterea de la punctul de start in lateral si valorile transversale (doar valori
pozitive)
x Unghiul de rotatie AF
Precizeaza unghiul de rotatie a dreptunghiului in jurul punctului de start (cu valorile pozitive
fiind in rotatie anteorara).
x Depth DT [Adancimea]
Precizeaza adancimea de prelucrare de la punctul de start.
x Cutting method [Metoda de aschiere]
Selectati dintre spiral, directie singulara si zigzag.
a)
Spiral Cutting
[Aschiere in spirala]
Cu metoda de aschiere in spirala, aschierea incepe in centrul dreptunghiului. Directia spiralei
este aceea specificata pentru directia de aschiere (in sens invers acelor de ceasornic, sau in
acelasi sens cu acele de ceasornic). Spirala incepe intotdeauna de la centru si se deplaseaza
catre exterior.

240

b)
Single Direction Cutting [Aschiere dupa o singura directie]
Cu ajutorul metodei de aschiere dupa o singura directie, aschierea de deruleaza in directia de
aschiere precizata (in directie laterala sau transversala). Cu metoda aschierii dupa o singura
directie, scula se misca pe traseul din conturul de prelucrat de-a lungul conturului intern al
ultimului pas pentru a indeparta adaosul de material ramas.

c)
Zigzag Cutting [Aschierea in zigzag]
Cu metoda aschierii in zigzag, aschierea se deruleaza de la punctul de inceput A sau B in
directia de aschiere precizata (in directie laterala sau transversala).
Cu metoda de aschiere in zigzag, scula se misca intr-un traseu de prelucrare de-a lungul
conturului intern al ultimului pas pentru a indeparta adaosul de material ramas. Directia
prelucrarii de contur este doar in jos (in sens anteorar).

x Cutting direction (spiral cutting)


Alege directia aschierii in spirala intre sens anteorar si in sens orar.
x Cutting start point (single direction, zigzag)
Alege punctul de incepere a aschierii dintre doua puncte (A,B) de pe dreptunghiul simplu.
x Repetition frequency NM
Precizeaza numarul de forme de referinta adancite, forme prelucrate in mod continu in
directia de rotatie a axei C.
x C PITCH AC
Precizeaza unghiul de rotatie a intervalului dintre adancituri adiacente.

241

Simple Circle
Definirea elementelor
x ROT ANGL CO
Precizeaza unghiul de referinta (fata prelucrata) in sistemul de coordonate X-Y-Z
Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie a sistemului de coordonate X-Y catre sistemul
de coordonate X-C.
Precizeaza unghiul de referinta CO in gama dintre -360 si +360.
x Center position SX, SY (fata stanga/dreapta), SY,SZ (latura)
Precizeaza coordonatele centrului cercului.
x Start point SZ (fata stanga/dreapta), SY (latura)
Precizeaza inaltimea punctului de start.
x Radius R
Precizeaza raza cercului.
x Depth DT
Precizeaza adancimea de prelucrare de la punctual de start.
x Cutting method
Metoda de aschiere a unui simplu cerc este doar pentru aschierea in spirala.
x Cutting direction
Alege directia aschierii in spirala din rotatia anteorara si rotatia orara.
x Repetition frequency NM
Precizeaza numarul de forme de referinta adancite, forme prelucrate in mod continu in
directia axei de rotatie C.
x C PITCH AC
Precizeaza unghiul de rotatie dintre adancituri adiacente.

242

1-2-6. Frezare frontala


In operatia de frezare frontala, un traseu pentru prelucrarea suprafetei definita pentru un
dreptunghi este generat automat.
Definirea elementelor
x ROT ANGL CO
Precizeaza unghiul de referinta (fata de prelucrat) in sistem de coordonate X-Y-Z.
Unghiul de referinta indica unghiul de rotatie de la sistemul de coordonate X-Y la sistemul de
coordonate X-C.
Precizeaza unghiul de referinta in gama dintre -360 si +360.
x Start point XA, YA (fata stanga/dreapta), YA, ZA (latura)
Precizeaza coordonatele punctului de start (punctual A) de la dreptunghi.
Aveti grija la pozitia punctului de start deoarece doar o valoare pozitiva este permisa pentru
cresterea dreptunghiului.
x Unghiul de rotatie AN
Precizeaza unghiul de rotatie al traseului dreptunghiular in jurul punctului de referinta (cu
valori positive in directie anteorara)
x Increment X,Y (fata stanga/dreapta), Y, Z (latura)
Precizeaza componentele laterale si transversale ale cresterii de la punctul de referinta in
fiecare directie (in valori pozitive).
x Inaltimea fetei de finisat EZ (fata stanga/dreapta), EX (latura).
Precizeaza inaltimea fetei de finisat.
x Stock removal CH
Precizeaza adaosul de prelucrat in directia inaltimii. Operatia de prelucrare este de la
[inaltimea fetei finisate ZA + adaosul de prelucrare H] la [ inaltimea fetei finisate ZA]

243

x Cutting method
Alegeti metoda de aschiere dintre directia singulara si cea in zigzag
a.
Single direction cutting
Cu metoda de aschiere in directie singulara, aschierea se deruleaza in directia de aschiere
precizata (in directie laterala sau transversala). In operatia de frezare frontala, scula este
pozitionata in exteriorul semifabricatului. Scula se misca dupa capetele din stanga si dreapta
in jurul directiei de avans a sculei (pentru a evita lasarea de resturi)

b.
Zigzag cutting
Cu ajutorul metodei de aschiere in zigzag, aschierea se deruleaza de la punctul de start A sau
B in directia precizata de aschiere (in directie laterala sau transversala).
Scula se misca in exteriorul semifabricatului cand se muta la urmatoarea linie de aschiere.
Scula se misca dupa capetele din stanga si dreapta in jurul directiei de avans a sculei.

x Cutting start point


Alegeti punctul de incepere a aschierii dintre doua puncte (A, B) ale dreptunghiului simplu.
x Cutting direction
Alegeti directia de aschiere pentru o singura directie de aschiere
Prelucrarea fetei stanga/dreapta---------[directia axei Y] [directia axei X]
Prelucrarea laterala------------------------[directia axei Y] [directia axei Z]

x Repetition frequency NM
Precizeaza numarul de referinta al conturului santurilor prelucrate continuu in directia de
rotatie a axei C.
x C PITCH AC
Precizeaza unghiul de rotatie dintre santurile adiacente care sunt definite in mod continuu.
244

1-3. Definirea Conturului Canalului cu axa Y (optiune: specificatii pentru prelucrari


multiple, specificatiile axei Y)

Metoda definirii conturului canalului cu axa Y este descrisa in acest paragraf.


O metoda similara este folosita pentru prelucrarea de contur dupa axa Y.
Sunt asigurate urmatoarele functii pentru definirea conturului canalului cu axa Y.
(1)
Start point setting
(2)
Face shape element
(3)
Taper shape element
(4)
Longitudinal shape element
(5)
Arc shape element
(6)
Arc shape element
(7)
Rounding
(8)
Chamfering
(9)
Shape element deletion
(10) Shape element modification
(11) Shape reference
Precizati punctul de start si setati elementele de contur de la (1) la (6) in lungul conturului de
prelucrat. In acest paragraf este explicat punctul de start al setarii (1).
1-3-1. Start Point Setting
Este definit punctul de start al conturului canalului cu axa Y
Definirea elementelor
x START PT SX, SY, SZ
Precizeaza coordonata X (SX) , coordonata Y (SY) si coordonata Z (SZ) a punctului de start a
generarii conturului (lateral) dupa axa Y. SX trebuie sa fie raza.
x CUT. END EX
Precizeaza punctul de sfarsit a generarii conturului (lateral) dupa axa Y. EX trebuie sa fie
raza.
x COMP DIR. OF
Alegeti directia de compensare a sculei, aceasta este partea care trebuie aschiata in lungul
traiectoriei sculei.

245

sau
trebuie sa fie ales
Atunci cand este selectat CENTER, elementul de contur tip arc
presupunand ca semifabricatul exista in stanga directiei compensate si judecand daca
portiunea presupusa a semifabricatului este convexa sau concava.

x Repetition frequency NM
Precizeaza numarul de referinta al conturului canalului definit continuu in directia de rotatie a
axei C.
x Unghiul de rotatie AR
Precizeaza unghiul de rotatie a conturului canalului adiacent care este definit in mod continuu.
Conturul canalului dupa axa Y trebuie sa fie definit de la punctul de start. De aceea, orice
element din fereastra START PT trebuie sa fie setat.

2.

Editing Machining Unit [Editarea Unitatii de Prelucrare]

2-1. Editarea Metodei de Prelucrare ( Prelucrari Multiple dupa axa Y) (optiune:


specificatii prelucrari multiple, specificatii axa Y)
2-1-1. Conditii de Aschiere
Definirea elementelor a conditiilor de aschiere cu exceptia celor pentru canal cu M, locasuri
M si frezari frontale M sunt aceleasi ca cele de la prelucrarea cu axa C.

246

M key Groove

Process Type
SINGLE
RGH. WIDE

FIN. WIDE

Setting Items
Similar canal de pana M (lateral)
CUTTING SPEED
COOLANT (ON/OFF)
DEPTH
FIN. STOCK (DIA)
FIN. STOCK (DEP)
FINISH SPEED
COOLANT (ON/OFF)
FINISH Ra25 FEEDRATE
Ra6.3 FEEDRATE
Ra1.6 FEEDRATE
Ra0.2 FEEDRATE
FEEDRATE

Pocket Machining

Process Type
M POCKET ROUGH

M POCKET FINISH

Setting Items
CUTTING SPEED
FEEDRATE
FEEDRATE (CUTTING)
FEEDRATE (AIR CUT)
COOLANT (ON/OFF)
CUTTING DEPTH
CUTTING WIDTH
CUTTING METHOD
1
CONTOUR STOCK REMOVAL *
FINISH STOCK DIAMETER
FINISH STOCK DEPTH
FINISH CUTTING SPEED
COOLANT (ON/OFF)
FINISH Ra25 FEEDRATE
FINISH Ra6.3 FEEDRATE
FINISH Ra1.6 FEEDRATE
FINISH Ra0.2 FEEDRATE
FEEDRATE SELECTION
FEEDRATE (CUTTING)
FEEDRATE (AIR CUT)
CUTTING WIDTH
CUTTING METHOD
CONTOUR STOCK REMOVAL *1
FINISH STOCK DIAMETER
FINISH STOCK DEPTH

*1 : Precizata doar pentru directie singulara sau metoda de aschiere zigzag.

247

(1)

Aschiere Singulara in Dreptunghi/Spirala

Cu aschierea in spirala, aschierea incepe de la centrul dreptunghiului, actionand intr-o forma


de spirala (cu o crestere a distantei in exterior de la centrul fiecarui cerc). Directia pentru
spirala este una specifica pentru CUTTING DIRECTION. Scula coboara intotdeauna atunci
cand spirala se largeste.
La ultimul cerc, scula se apropie de traseul unui arc si aschiaza fata interioara, apoi se retrage
in forma de arc.

x CUTTING WIDTH
Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului.
x FEEDRATE (CUTTING)
Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS
(ASCHIERE).
x FEEDRATE (HIGH LOAD)
Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare (pentru aschierea primei urme a spiralei
sau pentru mutarea spre exterior a sculei), ca AVANS (INCARCARE MARE).
x FEEDRATE (AIR CUT)
Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat.

248

(2)

Aschierea Dreptunghiulara Simpla si in Directie Singulara

Un dreptunghi este aschiat in directia precizata a axei din punctul A sau B. Dupa finalizarea
aschierii urmei, scula se intoarce in punctul de start cu avans rapid si reia aschierea in aceeasi
directie pe o linie mutata. Procedura se repeta si, in ciclul final, fata interioara este indepartata
intr-un ciclu de prelucrare de contur pentru indepartarea adaosului de prelucrare ramas.

x CUTTING WIDTH
Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului.
x FEEDRATE (CUTTING)
Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS
(ASCHIERE).
x FEEDRATE (HIGH LOAD)
Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare la AVANS (INCARCARE MARE).
Avansul pentru incarcare mare FP este obtinut pentru primul contur prelucrat (de la P1 la P2)
si pentru o mutare la urmatoarea linie de aschiere (de la P3 la P4).
x FEEDRATE (AIR CUT)
Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat.
x CONTOUR STOCK REMOVAL
Precizeaza adaosul ce trebuie indepartat la ultimul contur de prelucrat al fetei interioare.

249

(3)
Dreptunghi simplu si aschiere zigzag
Un dreptunghi este aschiat in directia axelor precizate de la punctul A sau B. Dupa ce primul
dreptunghi este aschiat, aschierea este realizata in directie inversa pe o linie mutata. Procedura
se repeta si, in ciclul final, fata interioara este aschiata in urma de prelucrare a conturului
pentru indepartarea adaosului de prelucrare.

x CUTTING WIDTH
Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului.
x FEEDRATE (CUTTING)
Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS
(ASCHIERE).
x FEEDRATE (HIGH LOAD)
Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare la AVANS (INCARCARE MARE).
Avansul pentru incarcare mare FP este obtinut pentru primul contur prelucrat (de la P1 la P2)
si pentru o mutare la urmatoarea linie de aschiere (de la P2 la P3).
x FEEDRATE (AIR CUT)
Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat.
x CONTOUR STOCK REMOVAL
Precizeaza adaosul ce trebuie indepartat la ultimul contur de prelucrat al fetei interioare.

250

(4)
Cerc simplu si aschiere spirala
Aschierea se desfasoara dupa un sablon in spirala, incepand de la centrul cercului. (Scula se
muta spre exterior la sfarsitul fiecarei treceri pentru a aschia un cerc mai mare in urmatoarea
trecere). Directia spiralei este aceea precizata pentru CUTTING DIRECTION. Scula incepe
intotdeauna de la centru si se misca spre exterior. In ultima trecere, scula aproximeaza traseul
unui arc si aschiaza fata interioara, apoi se retrage pe traseul unui arc.

x CUTTING WIDTH
Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului.
x FEEDRATE (CUTTING)
Precizeaza avansul la care piesa de prelucrat este aschiata in directia adancimii, ca AVANS
(ASCHIERE).
x FEEDRATE (HIGH LOAD)
Precizeaza avansul pentru aschierea la incarcare mare (pentru miscarea traseului de aschiat
spre exterior), ca AVANS (INCARCARE MARE).
x FEEDRATE (AIR CUT)
Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat.

251

Frezarea Frontala
Elementele conditiilor de aschiere care sa fie precizate pentru frezarea frontala sunt aratate
mai jos.

Process Type
M FACE MILL ROUGH

M FACE MILL FINISH

Setting Items
CUTTING SPEED
FEEDRATE
FEEDRATE (AIR CUT)
COOLANT (ON/OFF)
MAX. CUTTING WIDTH
CUTTING METHOD
TOOL CLEARANCE
FACE MARGIN
FINISH STOCK DEPTH
FINISH CUTTING SPEED
COOLANT (ON/OFF)
FINISH Ra25 FEEDRATE
FINISH Ra6.3 FEEDRATE
FINISH Ra1.6 FEEDRATE
FINISH Ra0.2 FEEDRATE
FEEDRATE SELECT
FEEDRATE (AIR CUT)
MAX. CUTTING WIDTH
CUTTING METHOD
TOOL CLEARANCE
FACE MARGIN

252

(1)

Single Direction Cutting

Este aschiat un dreptunghi in directia precizata de la punctul A la B. Dupa aschierea primului


contur, scula se misca la punctul de start al urmatoarei linii in avans rapid, si aschieaza in
aceeasi directie. Procesul se repeta pentru aschierea intregii suprafete.

x CUTTING WIDTH
Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului.
x FEEDRATE (AIR CUT)
Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat. Scula se misca
la avansul de aschiere in gol atunci cand este pozitionata in directia adancimii.
x TOOL CLEARANCE (margin)
Frezarea frontala incepe la o pozitie deviata de eliberarea sculei de la suprafata precizata.
Scula aschiaza o distanta de prelucrare in plus pentru eliberarea sculei.
x FACE MARGIN
Scula iese in afara prin frezarea frontala pe partea opusa punctului de incepere a aschierii.

253

(2)
Zigzag cutting
Un dreptunghi este aschiat in directia precizata din punctul A sau B. Dupa ce primul contur
este aschiat, scula se misca la urmatoarea linie de aschiere la avans de mers in gol si aschiaza
in directie opusa. Operatia se repeta pentru aschierea intregii suprafete.

x CUTTING WIDTH
Este aschiata cu o inaltime egala H in interiorul conturului.
x FEEDRATE (AIR CUT)
Precizeaza avansul la care scula traverseaza fara sa aschieze piesa de prelucrat. Scula se misca
la avansul de aschiere in gol atunci cand este pozitionata in directia adancimii sau atunci cand
se misca spre urmatoarea linie de aschiere.
x TOOL CLEARANCE (margin)
Frezarea frontala incepe la o pozitie deviata de eliberarea sculei de la suprafata precizata.
Scula aschiaza o distanta de prelucrare in plus pentru eliberarea sculei.
x FACE MARGIN
Scula iese in afara prin frezarea frontala pe partea opusa punctului de incepere a aschierii.

254

True Circle Machining

Conditiile de aschiere ce trebuiesc precizate pentru aschierea circulara sunt prezentate in cele
ce urmeaza.

Process Type

Setting Items

M TRUE CIRCLE ROUGH CUTTING SPEED


FEEDRATE
FEEDRATE (CUTTING)
FEEDRATE (APPROACH)
CUTTING DIRECTION
COOLANT (ON/OFF)
FINISH STOCK DIAMETER
FINISH STOCK DEPTH
M TRUE CIRCLE FINISH FINISH CUTTING SPEED
COOLANT (ON/OFF)
FINISH Ra25 FEEDRATE
FINISH Ra6.3 FEEDRATE
FINISH Ra1.6 FEEDRATE
FINISH Ra0.2 FEEDRATE
FEEDRATE SELECTION
FEEDRATE (CUTTING)
FEEDRATE (APPROACH)

x FEEDRATE FR
Precizeaza avansul pentru fiecare scula pentru aschierea circulara reala
Valoarea implicita este avansul inregistrat in biblioteca de materiale pentru prelucrarea prin
frezare frontala M de degrosare.
x FEEDRATE (CUTTING) FD
Precizeaza avansul pentru fiecare scula in timpul cursei de la punctul de referinta pana la
punctul de apropiere. Valoarea implicita este valoarea AVANSULUI FR multiplicata cu
parametrul procentual No.58.
FEEDRATE (CUTTING) = FEEDRATE FR x coeficientul avansului pentru aproximarea
aschierii circulare reale M (%)
Daca nici o data nu este introdusa pentru FEEDRATE (CUTTING) FD, rata avansului rapid
este folosita pentru cursa pe axe.
x FEEDRATE (APPROACH) FA
Precizeaza avansul pentru fiecare scula in timpul cursei de la punctul de aproximare (punctul
final al aschierii) si estimarea punctului de start a arcului si cea din timpul cursei catre centrul
gaurii de la finalul operatiei. Valoarea implicita este aceeasi ca pentru FEEDRATE
(CUTTING).
FEEDRATE (APPROACH)=FEEDRATE x coeficientul avansului pentru aschierea circulara
reala M (%)

255

2-2.

Editarea Conturului de Prelucrat (Prelucrari Multiple dupa axa Y) (optiune :


Specificatii pentru prelucrari multiple, specificatii axa Y)

Setting Method.
Modificati conturul aschierii in timp ce urmariti diagrama de ghidare afisata pe ecran. Pentru
mai multe informatii despre setarea datelor, vedeti CAPITOLUL 17, 1-1 Definirea
Conturului pentru Prelucrari Multiple (optiune : specificatii pentru prelucrari multiple,
specificatii axa Y)

256

In cazul frezarii de finisare locaselor, intervalul dintre punctul de start SX (SZ) si adancime
DT este prelucrat, pe baza (punctului de start SX (SZ) Adancimea DT + Valoarea Aschierii
CV).
Valoarea implicita este parametrul dimensional No.80 [M POCKET FINISHING
CLEARANCE]

Vedeti CAPITOLUL 17, 1. Definirea Conturului pentru definirea altor elemente.

257

3.
NC Program Creation (Crearea de Programe NC)
3-1. Pregatirea si Verificarea Modala pentru Prelucrari Multiple dupa axa Y
Acest subcapitol descrie procedura de control a axei Y (M110, G138 etc.) pentru prelucrari
multiple dupa axa Y.
G00

G94
G00
X
Z
(00
X
Z)
G138
C
G00
Y
Ciclul conservat multiplu axa Y
G00
X
G136
G95
G00

M110
M146
T()

M15

... (1)
M08
SB=M241(2)
..(3)
..(4)

M12
M109
T00

M146

..(5)
..(6)
M09
..(7)
..

(1)
M110
Angajarea axei C este similara cu prelucrarile multiple obisnuite.
Atunci cand operatiile anterioare si cele viitoare sunt prelucrari multiple sau
prelucrari multiple dupa axa Y, verificarea modala este executata si acest cod nu
este scos.
(2)
G00 X ZT ()SB== M241
Comenzile pentru scule pot fi scoase fie in sase cifre, fie in patru cifre.
x 6 digits output
Comanda sculei in 6 cifre este scoasa atunci cand este selectat OUTPUT G CODE pentru
parametrul intreg No.96 CUTTING RADIUS COMP.IN KEY WAY MACHIN. si M SIDE
KEY RHG. WIDE sau M SIDE KEY FIN. WIDE care este ales pentru operatie.
x 4 digits output
Pentru cazuri diferite decat cele de mai sus.
Verificarea Modala a Comenzilor Sculelor
Atunci cand o comanda de scula in sase sau patru cifre este aceeasi cu cea anterioara,
verificarea modala este executata iar acest bloc nu este scos.
(3)
G138 C
Modul cu axa Y este setat G138
Unghiul de rotatie precizat in operatie este scos pentru o comanda C.
De la G138 incolo, valoarea X trebuie sa fie precizata ca raza pana cand rezulta
G136.
258

Verificarea modala este executata intre valorile X inainte si dupa selectarea modului
cu axa Y luand in considerare diferenta dintre raza si diametru, iar acest bloc nu este scos.
(4) G00 Y
APR. PT Y este scos.
Atunci cand APR. PT. Y nu este precizat, REF. PT Y este scos in loc.
Imediat ce G138 este scoasa, pozitia curenta a axei Y este 0. In acest caz, verificarea modala
este executata si acest bloc nu este scos.
(5) G00 X
RTN PT X este scos.
Atunci cand RTN PT X nu este precizat, apare in loc REF. PT X.
(6) G136
Modul Y este resetat de G136
Atunci cand scula se retrage in pozitia pentru schimbarea sculei, modul cu axa Y trebuie
resetat.
Atunci cand urmatoarea operatie este operatie de prelucrare multipla dupa axa Y, verificarea
modala este executata la comanda sculelor, acest bloc nu este scos iar scula se misca spre
urmatoarea operatie in modul cu axa Y.
Scula rotativa nu se opreste ca in cazul operatiilor de prelucrari multiple.
(7) M109
Neantrenarea axei C este la fel cu prelucrarile multiple obisnuite.
Atunci cand operatiile anterioare si cele viitoare sunt prelucrari multiple sau prelucrari
multiple cu axa Y, verificarea modala este executata si acest cod nu este scos.

3-2.

Programarea NC pentru Frezarea Canalelor de Pana cu axa Y

(1)
Canned Cycle of Y-axis Side Keyway Milling Process
G190 X Y Z C I D U E Q F M M
Adresele sunt explicate
x X:
Punctul tinta X
END PT XB sau START PT XA DEPTH DT
x Y:
Punctul tinta Y
END PT YB
x Z:
END PT ZB

Punctul tinta Z

x C:
Unghiul de Indexare C
ROT ANGL C0
259

x I: G00 Shift amount [Valoarea miscarii]


Unitatea NC decide directia de aschiere prin G190 de la I (directia X).
Calcularea lui I
I=REF. PT XS START PT XA
-parametrul dimensional No.55 M MACHINING CLEARANCE
Daca I<0, I0 este scoasa
(Daca I este negative, atunci nu este scoasa)
x Depth of cut [Adancimea de aschiere]
Adancimea de aschiere pentru o trecere (exprimata ca raza)
x

U : Finishing stock in the tool lengthwise direction [Adaosul de finisare in directia


sculei]
Adaosul de finisare L (scos ca si raza)
x

E : Feed rate for cutting in the tool lengthwise direction [Avansul de aschiere in
directia sculei]
Avansul F (vedeti mai jos) X parametrul procentual No.47 KEY WAY CUTTING
FEEDRATE.
x Q: Number of keyways [Numarul de canale]
Atunci cand NH 1, numarul de canale este scos.
x F : Feed rate [Avans]
Avansul F x numarul de caneluri x viteza de rotatie a sculei SB
x

M : Keyway milling pattern M code (M213/M214) [codul sablonului pentru frezarea


M a canalelor de pana ]
Valoarea stabilita pentru parametrul intreg No.94 KEY WAY CUT. DEPTH PATTERN
este scoasa.
x

M: Keyway milling mode M code (M211/M212) [codul sablonului modului de


frezare M a canalelor de pana]
Valoarea stabilita pentru parametrul intreg No.95 KEY WAY CUTTING MODE este
scoasa.
(2)

Programul NC pentru Frezarea de Degrosare Laterala a Canalelor de Pana late cu


axa Y.

260

a.

Traseul Prelucrarii pentru Frezarea de Degrosare Laterala a Canelor de Pana cu Axa Y

x
x
x

Scula aschiaza catre adancimea precizata (D) in directia axei X.


Scula se misca de la punctul de start (YA, ZA) catre punctul final (YB, ZB)
Scula se misca in lungul conturului care se muta in interior cu LD (adaosul de finisare
al canalului de pana) (012340)
x Scula se misca catre punctul de incepere a prelucrarii cu avans rapid.
x Seriile de miscari de mai sus se repeta pana cand LX (adaosul de finisare) este lasat
netaiat in punctul de sfarsit (XB).
x Scula se misca inapoi la punctul de referinta al ciclului cu avans rapid.
Atunci cand numarul de canale de pana este doi sau mai mare, acestea sunt impartite egal
intre punctele de inceput si de sfarsit.

c.

Exportul compensarii razei de aschiere


x
x

G19 este scoasa pentru selectarea planului compensat Y-Z


Centrul sculei este pozitionat in partea stanga a traseului sculei pentru contur.
De aceea G41 este scoasa.
(Stanga sau dreapta sunt determinate pe baza directiei X pozitive. De aceea este
judecata pe partea stanga (G41).)

261

(3)

Programarea NC pentru Finisarea prin frezare cu axa Y a canalelor de pana late

a. Traseul Prelucrarii la Frezarea cu axa Y pentru Finisare a Canalelor de Pana Late

Scula aschiaza in directia axei X dintr-o data indiferent de adancimea de aschiere


precizata (D) si adaosul de finisare (L).
x Scula se misca in lungul conturului care se muta spre interior.
x Scula se misca spre punctul de start cu avans rapid.
Atunci cand numarul de canale de pana este doi sau mai mult, acestea sunt impartite in
mode gal intre punctele de inceput si de sfarsit.
*1.
Atunci cand OUTPUT OFS PATH este selectata pentru CUTTER RADIUS COMP.
IN KEY WAY MACHIN., diametrul sculei (D) este scazut din valoarea WD si raza sculei
este luata in considerare pentru compensare.
*2.
Atunci cand OUTPUT G CODE este selectata pentru CUTTER RADIUS COMP.
IN KEY WAY MACHIN, G41 sau G40 sunt scoase.

262

3-3.

Exportul Programului NC pentru Prelucrarea Canalelor cu axa Y

Prelucrarea cu axa Y este similara cu prelucrarea canalelor cu axa C exceptand comenzile


pentru axa de coordonate Y in vederea programarii NC.
Interpolarea arcului pentru prelucrarea canalelor cu axa Y
G02 Y Z J K L F
G03 Y Z J K L F
x
x
x
x
x
x
x
x

G02 : Interpolare circulara CW (in sens orar)


G03 : Interpolare circulara CCW (in sens anteorar)
Y:
Punctul de final al arcului dupa axa Y
Z:
Punctul de final al arcului dupa axa Z
J:
Componenta pentru axa Y a segmentului care uneste centrul cercului cu
punctul de start al arcului.
K:
Componenta pentru axa Z a segmentului care uneste centrul cercului si punctul
de start al arcului
L:
Raza de la centrul cercului
F:
Avansul (Acesta nu este scos cand J si K sunt 0)

*1.
G02/G03 trebuie sa fie inversate cu respectarea directiei pozitive a axei X
*2.
Folositi L pentru canalele de pana prelucrate cu axa Y ; folositi J si K pentru
generarea fetei conturului cu axa Y.

263

CAPITOLUL 18
1.

PRELUCRAREA CU AXA B (OPTIONAL)

Definirea Sectiuni de Prelucrare cu axa B

Atunci cand se defineste o sectiune care sa fie prelucrata cu axa B, alegeti SLANT ca si plan
de prelucrare.
In modelul cu universal secundar, sectiunea de prelucrat cu axa B poate fi definita prin
impartirea sa in prelucrari in partea primei operatii (SLANT 1) si partea celei de-a doua
operatii (SLANT 2).
1-1.

Drilling [Gaurirea]

La prelucrarea cu axa B, pot fi definite urmatoarele sabloane de gauri.


(1)
(2)
(3)
(4)
(5)

FREE POSIT
ARC
LINE
RECT
CIRCLE

Datele pot fi introduse in aceeasi maniera precum definirea operatiilor de gaurire frontala cu
axa C excluzand desemnarea sistemului de coordonate (vedeti definirea conturului prelucrarii
cu axa C). Metoda de introducere a datelor de baza sunt explicate mai jos folosind ca exemplu
gaurile in pozitii oarecare.
(1)
FREE POSIT
Gauri care au acelasi diametru si adancime pot fi precizate cu pana la cinci pozitii arbitrare in
aceiasi fata inclinata. Retineti ca doar pozitia unei singure gauri poate fi definita in cazul
NORMAL COR.
x COS SYS CK
Alege sistemul de coordonate folosit pentru definirea pozitiei gaurii dintre NORMAL COR
si SLANT COR.
NORMAL COR poate fi mai convenabil de folosit atunci cand pozitiile gaurii pot fi direct
recunoscute.
Alege SLANT COR daca valorile coordonatelor din fata inclinata de referinta sunt cunoscute
si daca sabloanele gaurilor sunt definite.
a. Pentru NORMAL COR
x Z ANGLE B
Precizeaza unghiul gaurii in planul X-Z.
Unghiul este masurat in directie inversa acelor de ceasornic cu referire la directia +Z.
Daca masina are 1-pitch index specification [specificatia inclinarii indexate cu 1] pentru
functia de control a axei B, introduceti o valoare intreaga.
Retineti ca intrarea pentru acest element poate fi sarita daca data este setata pentru END PT
EX si EZ.
264

x START PT SX, SY, SZ


Introduceti valoarea coordonatei Y a punctului de start.
Doar pozitia unei gauri poate fi definita.
x END PT EX, EZ
Introduceti punctul de sfarsit a gaurii inclinate.
Pentru EX, folositi o valoare radiala. Intrarea pentru acest element nu este necesara atunci
cand Z ANGLE B [Z unghiul B ] si DEPTH DT [adancimea DT] sunt precizate.
x DEPTH DT
Introduceti adancimea unei gauri de la punctul de start a gaurii inclinate.
Intrarea pentru acest element poate fi sarita daca data este definita pentru END PT EX si EZ.
b. Pentru SLANT COR
Atunci cand este selectat un sistem de coordonate modificat, apare ecranul pentru setarea
punctului de referinta inclinat. In acest ecran, adaugati sau alegeti un plan inclinat.
x SLNT REF X, Z (SLANT COORD. SETTING)
Precizeaza originea fetei inclinate de referinta.
x

B-AXIS ANGLE (SLANT COORD SETTING)

x START PT SZ
Introduceti distanta de la fata inclinata de referinta la START PT.
x

DEPTH DT

x PATTERN EDITING
(1)
Gaura arbitrara.
Gaura avand acelasi diametru si adancime poate fi precizata in cateva pozitii.

265

(2)
ARC
Pentru sistemul de coordonate pentru introducerea pozitiei gaurii fie NORMAL COR sau
SLANT COR pot fi alese
(3)

LINE

(4)

RECT

(5)
CIRCLE
Pentru aceste sabloane, poate fi utilizat doar SLANT COR.
Pentru detalii despre datele introduse, vedeti metoda de introducere prelucrarea frontala de
capat stanga/dreapta dupa axa C.
Retineti ca doar numele axelor trebuie sa fie schimbate.

266

1-2.

Keyway Cutting [Aschierea canalelor de pana]

Pentru aschierea canalelor de pana cu axa B, planul de referinta pentru definirea conturului
este determinat prin ridicarea fetei inclinate inclusiv punctul inclinat de referinta prin START
PT Z.
Adancimea DT a canalului de pana este masurata de la planul de referinta.

1-3.

Grooving [Prelucrarea canalelor]

Operatia de prelucrare a canalelor este folosita pentru prelucrarea conturului unui canal
oarecare in suprafata solida.
De aceea, prelucrarea incepe de la punctul de unde scula aschiaza piesa de prelucrat in
adancime.
La operatia de prelucrare cu axa B a canalelor, fata definita prin adaugarea OFFSET Z la ROT
CENTER (referinta fetei inclinate) este luata ca fata de referinta. Daca prelucrarea canalului
este facuta spre fata de referinta, precizati STCK RMV H, iar pentru prelucrarea canalului de
la fata de referinta, precizati DEPTH DT.

267

1-4.

Contour Generation Machining [Prelucrarea pentru Generarea Conturului]

Prelucrarea pentru generarea conturului este folosita atunci cand se incepe prelucrarea dinspre
exteriorul piesei de prelucrat. De aceea, avansul transversal de la punctul de start este executat
in operare cu avans de aschiere in gol.
In operatia de prelucrare pentru generarea conturului cu axa B, fata definita prin adaugarea
OFFSET Z la ROT CENTER (referitor la fata inclinata) S este luata ca fata de finisare.
Prelucrarea este executata de la inaltimea STCK RMV H deasupra fetei de finisare pana la
fata definite de OFFSET Z.

Folositi avans de lucru in gol atunci cand aschiati din punctul de start

1-5.

Pocketing [Prelucrare cavitati]

Prelucrarea cavitatilor genereaza automat traseele sculei care prelucreaza interiorul suprafetei
definite de un dreptunghi sau un cerc in contur simplificat.

268

In esenta, definirea conturului poate fi facuta in aceeasi maniera ca pentru conturul prelucrat
cu axa Y.
1-6.

Face Milling [Frezare Frontala]

Functia de frezare frontala generaza in mod automat traiectoria sculei pentru prelucrarea
suprafetei definite ca dreptunghi al conturului simplificat.

In esenta, definirea conturului poate fi facuta in aceeasi maniera ca pentru conturul prelucrat
cu axa Y.

269

2.

Setting Slant Refference Points [Setarea Punctelor de Referinta Inclinate]

Cand se foloseste un sistem de coordinate convertit pentru prelucrarea cu axa B, puteti seta in
avans punctele de referinta inclinate.
Procedura:

1.
2.

Tastati [F3] (SLANT COR. SETTING) in foaia sectiunii de prelucrare sau foaia
operatiilor de prelucrare.
Adaugati, editat sau stergeti puncte de referinta inclinate.

Definirea elementelor
x

SLANT REF. X, Z

Precizeaza pozitia zero in planul de referinta inclinat.


x

B ANGLE

Precizeaza unghiul B in planul de referinta inclinat.

270

3.
3-1.

Editarea Unitatilor de Prelucrare


Conturul Prelucrarii cu axa B

a.
Definirea elementelor
Editati conturul aschierii in prelucrarea cu axa B prin studierea desenului de ghidare afisat
pe ecran.
x CLEARANC CL
Punctul de referinta al ciclului (punctual de start al aschierii) este setat in pozitia obtinuta prin
adaugarea CLEARANC CL la START PT

x SKIP DIS EV
Precizeaza distanta de la punctul de referinta al ciclului la punctul PC. Scula se misca de
la punctul de incepere a operatiilor la punctul de start al ciclului via punctul PC cu avans
rapid. Valoarea 0 este alocata daca nici o valoare nu este setata pentru acest element.

Pentru definirea altor elemente, vedeti 1. Defining B-axis Machining Section.


271

4.

Programarea NC pentru Prelucrarea cu axa B

(1)
Sistemul de coordonate
Programul NC pentru prelucrarea cu axa B trebuie sa fie facut astfel incat prelucrarea sa fie
intotdeauna executata folosind sistemul inclinat de coordonate.
(2)
Sabloanele principale
Sabloanele scoase pentru programul principal la M MACHINING B [Frezari dupa axa B]
sunt aratate mai jos.

G94

M146

N15/M16

Z08

Indiferent daca G52 este scoasa este determinata prin setarea parametrilor pentru One-touch
IGF (parametrul intreg No.104 CALC TOOL OFFSET AT B-AX POS (G52).
NOT OUTPUT.Nu scoate G52
OUTPUT..Scoate G52
Pentru detalii, vedeti Capitolul 4, 3 Integer Parameters
272

G00

Comenzile precizeaza punctul de start a operatiilor. Valoarea coordonatei X este precizata in


diametru.
Comenzile nu sunt scoase daca nici o data nu este setata pentru punctul de start a operatiilor.
G138

Modul cu axa Y este stabilit. In acest punct, ROT ANGLE C0 este intotdeauna scos.
Dupa intrarea in modul cu axa Y, valorile coordonatei X sunt privite ca valori de raze pana ce
modul este anulat de G136
G174

SX=

SZ=

Comanda misca punctul zero pana la punctul de zero program a sistemului de coordonate
inclinat.
Valoarea SX este interpretata ca valoare de raza de cand comanda este executata in modul
G138
G127

Modul de prelucrare inclinata este stabilit.


Sistemul de coordonate este inclinat cu valoarea unghiului B precizat.
G00

Comanda precizeaza inceputul prelucrarii gaurii, canalului si prelucrarea fetei inclinate in


sistemul de coordonate inclinat.
Valoarea coordonatei dupa axa Y este valoarea setata pentru APPR. PT. Daca nici o valoare
nu este setata pentru acest element, valoarea coordonatei dupa axa Y setata pentru START
PT este scoasa.
G00

Aceasta seteaza punctul PC, determinat prin adaugarea SKIP DIS ES la punctul de referinta
al ciclului.
Pentru gauri si canale Z : CLEARANC CL + SKIP DIS ES
Pentru prelucrare fata inclinata
Z : STCK RMV H + CLEARANC CL + SKIP DIS ESA
G00

Dupa sfarsitul prelucrarii, axa Z se intoarce la punctul PC


Valoarea care trebuie scoasa aici este aceeasi cu cea explicata in (7)
273

G00

Axele X si Y urmeaza sa se intoarca de la punctul PC catre punctul de intoarcere. In aceasta


miscare, de cand axele sunt miscate in sistemul de coordonate inclinat, valorile coordonatelor
stabilite pentru RTN. PT RTX, RTY sunt convertite in acelea din sistemul de coordonate
inclinat.
Comanda nu este scoasa daca nici o valoare nu este definita pentru RTN. PT RTX, RTY.
G126
Comanda anuleaza modul prelucrarii inclinate
G175
Comanda anuleaza marimea mutarii punctului de zero ales la 0 pentru alegerea sistemului de
coordonate de baza.
G136
Comanda anuleaza modul cu axa Y
Axa Y se muta automat in Y=0.

274

4-1.

Folosirea Comuna a Numarului de Setari de Scule in Prelucrarile Multiple

Functia One-touch IGF poate scoate programul NC care sa foloseasca acelasi numar de setari
de scule pentru toate procesele transmise de aceeasi scula, prin precizarea tuturor comenzilor
pentru scula in format de TL= BA=__G52
4-1-1. Parametri One-touch IGF
Folosind parametrul intreg No.103. este posibil de determinat daca acelasi numar de setari de
scule este folosit pentru toate frezarile frontale, frezarile laturilor si operatiile prelucrarilor
prin frezare inclinata atat timp cat aceeasi scula este folosita sau un numar diferit de setari de
scule sunt folosite pentru frezarile frontale si respectiv pentru operatiile de prelucrare prin
frezare a laturilor.
x Parametrul intreg No. 103 : BT COMMAND OUTPUT
OUTPUT: Numere diferite de setari de scule sunt atribuite pentru frezarile frontale si
frezarile M ale laturilor
Un numar de setari de scule este atribuit pentru o scula.
NOT OUTPUT (M) :
NOT OUTPUT :
Nici o comanda BT nu este precizata chiar pentru operatii de
strunjire.

Integer
Turning
Turning
Side
Slope
Parameter No. (Indexed to
(Indexed to a machining by machining by
103
the end face) side)
M-tool
M-tool
OUTPUT

TL=

TL=

TL=

TL=

BT=1

BT=1

BA=__G52

NOT OUTPUT (M)

TL=

TL=
BT=1

TL=
BA=90 G52

TL=
BA=__G52

NOT OUTPUT

TL=

TL=
BA=90

TL=
BA=90 G52

TL=
BA=__G52

Nota:
1)
2)

BA=0 este omisa pentru prelucrarea frontala


Daca G52 este scoasa sau nu in operatia de prelucrare multipla este
determinata de setarea la parametrul intreg No.104.

In determinarea automata, scule diferite sunt alocate pentru frezarea frontala (inclinata) si
frezarea laturilor chiar daca poate fi utilizata aceeasi scula. Pentru a aloca aceeasi scula pentru
frezarea frontala, frezarea laturilor si pentru frezari inclinate in determinare automata,
inregistrati aceeasi scula pentru frezarea frontala si frezarea laturilor din biblioteca de scule.

275

5.

Desemnarea Directiei de Indexare a Sculelor de Strunjire

Desemnarea directiei de indexare (Z,X, sau 45 ) pentru sculele de strunjire.


5-1.

Stabilirea Datelor pentru Scule

Atunci cand se precizeaza codul numeric al conturului sculei de strunjire ca parfte a setarilor
datelor despre scule, se specifica de asemenea unghiul de indexare al turelei.
5-2.

Editarea Unitatii de Prelucrare

Precizeaza TURRET DIR in ecranul de setare a sculei de strunjire in conformitate cu unghiul


de indexare al turelei.
5-3.

Crearea Programului NC

Atunci cand desemnati numarul sculei, directia de indexare a sculei precizate este in mod
automat scoasa in program in blocul care include comanda TL.
- Z DIR
- X DIR
- 45 DIR

:
:
:

TL=OO
TL=OO BT=1
TL=OO BA=45

La programarea pentru operatia de strunjire, G52 (comanda de compensare a rotatiei) nu este


scoasa.
6.
6-1.

L-tool Index Function (Optional)

Outline of L-tool Index Function

MacTurn cu turela H1 va permite sa alegeti functia de indexare a sculelor de strunjire, care


permite rotirea cu 180 a unei scule de strunjire de catre universalul cu scule de frezare.

276

6-2.

Setting Tool Data [

Prin alegerea Functiei de indexare a sculelor de strunjire, definirea urmatoarelor elemente este
adaugata in biblioteca de scule de strunjire.
Definirea elementelor
TOOL INDEX
Alege pozitia indexarii sculei dintre A si B
6-3.

Editing Machining Unit

6-3-1. Tool Setting


Prin alegerea functiei de indexare a sculelor de strunjire, definirea urmatoarelor elemente este
adaugata la definirea sculelor in operatia de strunjire.
Definire elemente
INDEX
Alege pozitia indexarii sculei dintre A si B.

277

CAPITOLUL 19

FILETARE ELICOIDALA (OPTIONAL)

Daca masina prezinta caracteristici de prelucrari elicoidale (interpolare circulara in control


simultan pentru 3 axe), operatiile M HELICL [frezare elicoidala] pot fi generate pentru
prelucrare filete cu diferite diametre nominale cu acelasi pas folosind o singura scula de
filetare.

278

1.

Editarea Unitatii de Prelucrare pentru Filetarea Elicoidala cu Tarod

Functia One-touch IGF poate face operatii de filetare elicoidala prin care prelucreaza
fata/latura filetului (cu tarod) in operatia de editare a unitatii de prelucrare.
In operatia de filetare elicoidala cu tarodul, stabilirea directiei de aschiere si filetarea
stanga/dreapta pot fi facute usor. In plus, sistemul genereaza in mod automat un traseu
aproximativ de apropiere/retragere catre/de la punctul de incepere a filetarii cu tarodul,
ceea ce reprezinta o operatie complicata in programarea conventionala.
Retineti ca operatia de pregatire a executiei gaurilor poate fi creata separat.
1.1.

Editarea Metodei de Prelucrare

(1) Tipul Operatiilor


x Metoda de Prelucrare:
Alegeti filetarea elicoidala prin frezare cu tarodul (M HELICL)
x Metoda:
Alegeti Filet Stanga sau Dreapta.
Directia sculei sculei de filetare (CW/CCW) [Sens orar/Sens antiorar] este determinata de
combinatia directiei de aschiere si de filetarea stanga/dreapta.

PROCESS KIND

CUTTING
DIR.
SIDE

M MACHINING Y
FACE

METHOD
RIGHT THRD
RIGHT THRD
LEFT THRD
LEFT THRD
RIGHT THRD
RIGHT THRD
LEFT THRD
LEFT THRD

Prelucreaza latura dreapta a filetului spre fund


Prelucreaza latura dreapta a filetului dinspre fund
Prelucreaza latura stanga a filetului spre fund
Prelucreaza latura stanga a filetului dinspre fund
Prelucreaza fata dreapta a filetului spre fund
Prelucreaza fata dreapta a filetului dinspre fund
Prelucreaza fata stanga a filetului spre fund
Prelucreaza fata stanga a filetului dinspre fund

279

(2) Biblioteca de scule pentru scule aschietoare

Functie
:
Folosita pentru stabilirea bibliotecii de scule ce vor fi folosite in
operatia de filetare elicoidala cu tarodul.
Definire elemente :
Tool data [Biblioteca de scule]
Command data [Biblioteca de comenzi]
Tool No., Offset No.[Scula Nr., Corectia Nr.]
Form data
[Biblioteca de modele de scule]
No. of teeth N, Tap length L, Tap dia. TD [Nr. Dinti N,
Lungime tarod L, Diametru tarod TD]
Stabilirea metodei :
Miscati cursorul catre elementul pe care doriti sa il stabiliti folosind
tastele pentru miscarea cursorului si stabiliti datele corespunzatoare.
x TOOL DATA
Pentru operatia de filetare elicoidala cu tarodul, sculele de filetare sunt alese ca scule
utilizabile
Sculele de filetat ce pot fi alese sunt determinate ca mai jos, in conformitate cu directia de
aschiere.

La inregistrarea in biblioteca de scule, functia de inregistrare a sculei nu permire sculele de


filetare sa fie folosite pentru aschiere elicoidala sa fie inregistrate separat de sculele generale
de filetare.
x FORM DATA
Precizeaza modelul sculelor de filetat care vor fi folosite pentru filetarea elicoidala.
Atunci cand se prelucreaza filetarea unei gauri folosind functia de aschiere elicoidala, nu
exista nici o legatura intre nom inal diameter si tapping diam eter. De aceea, daca o scula ce
va fi utilizata pentru aschiere elicoidala este aleasa dintre sculele de filetare inregistrate, si
daca nominal diameter ca M8 este inregistrat pentru scula aleasa, valoarea
transformata in diameterul sculei este stabilita pentru tapping diameter .
(3) Conditiile de Aschiere
Functie
filetare elicoidala
Definire elemente

Folosita pentru precizarea conditiilor de aschiere pentru operatia de

Cutting speed V
Feedrate F
Feedrate (DEPTH) FD
Feedrate F.RATE (APPRCH)
Coolant ON/OFF

[Viteza de aschiere]
[Avans]
[Avans (adancime)]
[Avans (apropiere)]

280

Stabilirea metodei :
Miscati cursorul catre elementul pe care doriti sa il stabiliti folosind
tastele pentru miscarea cursorului si stabiliti datele corespunzatoare.
x CUTTING SPEED V
Datele despre viteza de aschiere, date inregistrate in cazul prelucrarii de degrosare pentru
generarea conturului din biblioteca de materiale, sunt stabilite ca date initiale.
x FEEDRATE F
Precizeaza valoarea avansului pe dinte, avans ce trebuie aplicat pentru filetare folosind functia
de aschiere elicoidala.
Datele despre avans inregistrate in cazul prelucrarii de degrosare pentru generarea conturului
din biblioteca de materiale, sunt stabilite ca date initiale.
x FEEDRATE (DEPTH) FD
Precizeaza avansul pe dinte pentru scula de aschiat, avans ce va fi aplicat pentru miscarea
acestei scule de la punctul de referinta la punctul de apropiere.
Pentru valoarea initiala, valoarea obtinuta de FEEDRATE FR X Coeficientul stabilit pentru
parametrul procentual No.57 este stabilita.
F. RATE (DEPTH) = FEEDRATE FOR APPROACH (HELICAL)
Daca nu este stabilita nici o valoare pentru F.RATE (DEPTH) FD , avansul pe axe este
executat la cursa rapida.
x SUB SP POS SP (doar pentru operatiile executate la nivelul universalului secundar) :
Alegeti pozitia universalului secundar pentru executarea filetarii elicoidale intr-o operatie a
universalului secundar.
x F. RATE (APPRCH)
Precizeaza avansul pe dinte pentru scula de aschiat, avans ce va fi aplicat pentru miscarea
acestei scule de la punctul de apropiere (punctul de sfarsit de aschiere) pana la punctul de
inceput al apropierii circulare si de asemenea pana la miscarile sculei catre centrul cercului
filetarii elicoidale dupa sfarsitul aschierii.
Pentru valoarea initiala, valoarea obtinuta intr-o asemenea maniera ca si F
.RATE (DEPTH)
FD este stabilita.
F. RATE (APPRCH) = FEEDRATE FOR APPROACH (HELICAL)

281

1.2.

Editarea Conturului de Prelucrare

Procedura pentru intreoducerea conturului de prelucrare a operatiei de filetare elicoidala este


descris mai jos.
Stabilirea Metodei

:
Introduceti conturul prelucrarii pentru operatia de filetare
elicoidala urmarind desenul de ghidare afisat pe ecran.
Valorile dintre paranteze ( ) sunt pentru filetarea elicoidala pe fata
laterala.
Valorile coordonatei X sunt introduse toate in valori radiale

x ROT ANGL. CO
Pentru filetarea elicoidala laterala, fata de prelucrat este indexata in conformitate cu definirea
acestui element. Pentru filetarea elicoidala frontala, definirea acestui element determina
unghiul facut intre sistemul de coordonate X-Y care trebuie definit si sistemul de coordonate
X-C (C=0)
Definire gama :
-360 +360

282

x PITCH F
Precizeaza pasul filetului
Valoarea stabilita pentru acest element defineste valoarea deplasarii axelor pe rotatie in
directie transversala.
x REPEAT NM
Precizeaza numarul de repetitii pe care trebuie sa le faca aschierea elicoidala. De retinut ca
este permisa doar stabilirea unui numar intreg. Fractiile zecimale sunt rotunjite.
Pentru o operare eficienta, este recomandata folosirea unei scule care poate finaliza filetarea
elicoidala dintr-o singura trecere.
x CLEARANCE CL
Precizeaza punctul de start a ciclului de filetare elicoidala cu distanta de la punctul de start al
operarii elicoidale S. (Vedeti diagrama de ghidare de pe ecran).
x NMNL SZ ND
Precizeaza diametrul (diametrul nominal) al gaurii filetate elicoidal.
x APRCH PT SZ (SX)
Scula se misca de la punctul de intoarcere la punctul de apropiere la avans rapid sau a avans
de aschiere.
Atunci cand se executa filetari elicoidale prin miscarea sculei de jos in sus (CUT DIR. = /),
de exemplu, fundul filetului este precizat ca punct de apropiere.
x TAP CENT X, Y (Y,Z)
Precizeaza valorile coordonatei centrului gaurii filetate elicoidal. Punctul precizat este luat ca
centrul arcului de cerc al prelucrarii elicoidale.
x Operation Sequence of Hellical Tapping Process

283

Miscarea sculelor la filetarea elicoidala


x
:
Miscarea catre R
EF. PT S cu avans rapi d prin punctul de start al operatiilor.
x
~ :
Miscarea in directia adancimii in lungul axei centrale a unei gauri filetate elicoidal pana la
APRC PT A la avans rapi d sau la avans de lucru.
x
~ :
Miscarea catre punctul de start al apropierii la avans de lucru. In timpul acestei miscari,
NC introduce modul de compensare a diametrului sculei.
284

~ :
x
Miscarea catre punctul de start al filetarii in modul de apropiere dupa sablonul arc in timp
ce executa aschierea elicoidala.
Raza si unghiul la centru al arcului de apropiere sunt obtinute in modul indicat mai jos.
(Raza si unghiul la centru al retragerii sunt calculate in acelasi mod).
Approach/escape arc radius = (Radius of helical tapping Tool radi us)/2 +Tool radius
unde,
Radius of helical tapping = Nominal diameter/2
nominal/2]
Tool radius = Tap diameter/2

[Raza filetului elicoidal = Diametrul

[Raza sculei = Diametrul tarodului/2]

Center angle of approach/escape arc = CENTER ANGLE OF APPROACH ARC (M


HELICAL)
(Parametrul intreg No.83)
x
~ :
Achiere elicoidala la 360
x
~ :
Dupa filetarea completa, scula se misca in lungul traseului de retragere in timp ce executa
aschiere elicoidala.
Raza si unghiul la centru al arcului de retragere sunt similare cu cele de la arcul de
apropiere.
~ :
x
Miscarea catre centrul axei gaurii filetate elicoidal la avans de lucru. In timpul acestei
miscari, NC anuleaza modul de compensare a diametrului sculei.
x
:
Miscare in sus catre punctul de sfarsit de proces cu avans rapid.
Acesta finalizeaza seriile de operatii de filetare elicoidala.

285

CAPITOLUL 20

PRELUCRAREA GAURILOR ELICOIDALE

Masina echipata cu functia de prelucrare elicoidala (comanda de interpolare circulara


simultana dupa 3 axe) poate executa prelucrarea gaurilor prin miscarea in spirala a unei freze
frontale. Operatia de prelucrare a unei gauri elicoidale poate fi creata prin editarea operatiei.

286

CAPITOLUL 21

STRUNJIREA CU SCULE UNIVERSALE

1. Descriere
Acest capitol explica operatia de prelucrare folosind scule numite scule universale care sunt
similare sculelor pentru prelucrarea canalelor dar capabile sa prelucreze atat in directie
verticala, cat si in directie orizontala.
Daca este selectata o scula universala pentru strunjirea de degrosare, profilare sau pentru
operatia de strunjire de finisare, sistemul scoate traiectoria sculei prin mutarea pozitiei sculei
pe latimea W in aschiere descendenta.

2.

Definirea Bibliotecii de Scule

Alegeti codul clasificat pentru strunjirea de degrosare sau strunjirea de finisare pentru
stabilirea conditiilor sculei universale.
Definire elemente
Afiseaza desenele de ghidare si stabileste un numar de desene pentru scula care arata ca o
scula pentru prelucrare de canale.
3.

Editarea Unitatii de Prelucrare

Alege o scula universala in ecran pentru editarea metodei de prelucrare a strunjirii de


degrosare, profilare, sau strunjire de finisare.
Definire element
Afiseaza desenele de ghidare si stabileste un numar de desene pentru scula care arata ca o
scula pentru prelucrare de canale.
4.

Exportul Programului NC

Cand o scula universala este selectata pentru strunjirea de degrosare, profilare sau pentru
operatia de strunjire de finisare, sistemul exporta traiectoria sculei prin mutarea pozitiei sculei
pe latimea W in aschiere descendenta.

287

1) Cand o scula universala este selectata pentru strunjirea de degrosare, profilare sau
strunjirea de finisare, datele programului sunt exportate in format de LAP3.
2) Valoarea mutarii in portiunea de aschiere descendenta este corectata in conformitate
cu definirea razei la varf.
Valoarea mutarii= Latimea sculei W S X Raza la varf
3) Chiar daca o scula universala este inregistrata in biblioteca de scule pentru strunjirea
de degrosare sau strunjirea de finisare, scula nu este aleasa la decizia operatiilor.

288

CAPITOLUL 22.

MESAJELE DE ALARMA

1.
Numerele Alarmelor si Mesajele Alarmelor
Alarm Numbers/Messages List

A la rm N o .

A la rm M e s s a g e

M e s a ju l A la r m e i

6001
6002
6003
6004
6005
6006
6007
6008
6009
6010

p ro c e s s n u m b e r d e s ig n a te
p ro c e s s n u m b e r o v e r
a u to d e c id in g n o u s e
1 /2 c h a n g e im p o s s ib le
n o d a ta s e ttin g
IG F file re a d
in p u t d a ta o v e rflo w (+ /-)
m a te ria l n a m e in p u t
n u m e ric a l d a ta
n u m e ric a l d ig it

D e s e m n a re a n u m a ru lu i d e o p e ra tii
N u m a ru l d e o p e ra tii te rm in a te
N u s e fo lo s e s te d e c iz ia a u to m a ta
S c h im b a re 1 /2 im p o s ib ila
d a te n e -d e fin ite
c ite s te d o c u m e n t IG F
In tro d u c e ti d a te le d e s u p ra in c a rc a re (+ /-)
In tro d u c e ti n u m e le m a te ria lu lu i
D a te n u m e ric e
U n ita ti n u m e ric a

6012
6013
6014
6015
6016

2 O P b la n k s h a p e e le m e n t o v e r
s h a p e lin e e le m e n t o v e r
d iv is io n p o in t
d iv is io n lin e
file & m a c h in e u n it s ys te m u n c o n fo rm a b le

2 O P e le m e n t d e c o n tu r s e m ifa b ric a t d e p a s it
E le m e n t lin ia r d e c o n tu r d e p a s it
p u n c t d e d iv iz a re
L in ie d e d iv iz a re
D o c u m e n t & S is te m d e m a s in a

6017
6019
6020
6021
6022
6023
6024
6025
6026
6027
6028
6033
6034

s id e k e y w a y Y s h a p e in c o rre c t
c u ttin g s ta rt p o in t
IG F p ro g ra m o v e rflo w
p ro g ra m n a m e
file n a m e
p ro g ra m re a d b u ffe r
1 O P /2 O P u n m a tc h
s p in d le ro ta te d ire c tio n u n c o n fo rm a b le
p ro c e s s c o m b in a tio n im p o s s ib le
d a ta s e t
p ro c e s s c h a n g e
P -Z O 2 is n o t in p u t
p ro g ra m c re a tin g c a lc u la tio n

c o n tu ru l la tu rii c a n a lu lu i d e p a n a Y in c o re c t
P u n c t d e s ta rt a s c h ie re
D e p a s ire p ro g ra m IG F
N u m e p ro g ra m
N um e docum ent
L im ita to r c itire p ro g ra m
N e p o triv ire 1 O P /2 O P
D ire c tia d e ro tire u n iv e rs a l
C o m b in a tia im p o s ib ila d e o p e ra tii
D e fin ire d a te
M o d ific a re o p e ra tii
P -Z O 2 n u e s te in tro d u s a
C a lc u la re p ro g ra m c re a t

6035
6036

fa c e g e n e ra tin g s h a p e d a ta
V -g ro o v e a n g le d a ta

D a te le d e c o n tu r p e n tru g e n e ra re fro n ta la
D a te u n g h i c a n a l-V

6037

IG F file v e rs io n n o . u n c o n fo rm a b le

6038

IG F file m a c h in e c o d e u n c o n fo rm a b le

6039
6040
6041
6042
6043
6044
6045
6046
6047
6048
6049
6050
6051

IG F file s p e c . c o d e u n c o n fo rm a b le
re fe re n c e p o in t u n d e r c u ttin g e n d p o in t
u n d e fin e d g a u g in g o b je c t p ro c e s s
g a u g in g o b je c t p ro c e s s u n c o n fo rm a b le
o p e ra tio n e x p re s s io n
s id e g e n e ra tin g Y s h a p e in c o rre c t
tu rre t N O .
in c o rre c t in p u t d a ta ite m
s h a p e d e fin itio n im p o s s ib le
R -C H F /C -C H F /re c e s s in d e fin ite
c u t o ff p ro c e s s n u m b e r
copy com m and
c o n tin u o u s d e s ig n a tio n

V e rs iu n e n e c o re s p u n z a to a re d o c u m e n t IG F
C o d n e c o re s p u n z a to r p re lu c ra re d o c u m e n t
IG F
C o d n e c o re s p u n z a to r s p e c ific a tii d o c u m e n t
IG F
P u n c t d e re fe rin ta s u b c a p a tu l a s c h ie rii
O p e ra tie d e m a s u ra re o b ie c t n e d e fin ita
O p e ra tie d e m a s u ra re o b ie c t
E x p re s ia o p e ra tie i
L a tu ra a g e n e ra t c o n tu r Y in c o re c t
T u re la N O .
D a te e le m e n t in tro d u s e in c o re c t
D e fin ire a c o n tu ru lu i im p o s ib ila
R -C H F /C -C H F /d e g a ja re n e d e fin ita
N u m a ru l o p e ra tie i d e re te z a re
C o m a n d a d e c o p ie re
D e s e m n a re c o n tin u a

289

Alarm
No.

Alarm Message

Mesajul Alarmei

6056
6057
6058
6059
6060
6061
6064
6065

Slant shape incorrect


process sequence table are full
IGF buffer capacity shortage
process kinds and cutting dirrection
unconform able
B TURRET im possible
auto process decision
shape table overflow
shape elem ent designate
shape elem ent num ber over
undefined start point data
start point blank envelope outside

Profil inclinat incorect


Tabloul secventelor de operatii este plin
Deficit capacitate memorie intermediara IGF
Tipuri de operatii si directii de aschiere
neconcordante
Turela B imposibila
Decizie automata a operatiilor
Conturul mesei depasit
Elementul de contur desemnat
Numarul elementelor de contur depasit
Date punct de start nedefinite

6066
6068
6069
6070

shape acceptance im possible


undefined shape
face generating selection im possible
side generating arc selection im possible

6071
6073
6074

cham fering can not be created


shape change im possible
start point under end point

6075
6076
6077
6078
6079
6080
6081
6088
6090
6092
6093
6094
6095
6096

start point under cutting end point


USP file read
illegal process data
Tool No. no setting
Sim ultaneous m achining
IGF-CPU error
IGF PBU file not found
ATC tool change
device nam e
file nam e
com m and syntax
option
cham fering direction incorrect
balance cutting process unconform able

6098
6500
6501
6502

Bar stock designate data no com plete


autom atic Process Decision
chucking im possible
illegal com bining inform ation: turning shape

6503
6504
6505

6508

free blank or average blank undefined


shape undefined: turning m achining
a num ber of shape elem ent: turning package
m achining
a num ber of process: m achining sequence
determ in
data set incorrect: m achining sequence
param eter
m achining sequence table setting area overflow

6509

a num ber of process, balance cut. Not created

6052
6053
6055

6506
6507

Punctul de start al semifabricatului iese in afara


Acceptarea conturului este imposibila
Contur nedefinit
Selectarea generarii fetei imposibila
Selectarea arcului pentru generarea laturii
imposibila
Tesirea nu poate fi creata
M odificarea conturului imposibila
Punctul de start sub punctul de sfarsit
Punctul de start sub punctul de sfarsit aschiere
Citire document USP
Date incorecte de operatii
Numarul sculelor nu este definit
Prelucrare simultana
Eroare IGF-CPU
Document IGF PBU negasit
Schimbare scula ATC
Nume dispozitiv
Nume document
Descriere comanda
Optiune
Directie tesire incorecta
Operatii de aschiere echilibrate necorespunzator
Date incomplete adaosul de bara desemnat
Decizie automata a operatiilor
Strangere imposibila
Combinatie incorecta de informatii: contur
strunjire
forma semifabricatului nedefinita
contur nedefinit: prelucrare prin strunjire
un numar de elemente de contur: strunjiri
Un numar de operatii: determinare secvente
prelucrare
Date stabilite incorect: parametri secvente de
prelucrare
Suprafata depasita a tabelului definirii
secventelor de prelucrare
nr. de operatii, aschieri echilibrate. Necreat

290

Alarm
No.
6510
6511
6512
6513
6514
6515
6516
6517
6518
6519
6520
6521
6522
6523
6524
6525

Alarm Message

Mesajul Alarmei

process data overflow, balance


cut. Not read
a number of process: turning and
special machining
process data area overflow:
turning and special
generating shape offset cross
point cal. Impossible
a number of process: M
machining
a number of shape element a
process of M machining
process data area overflow: M
machining
M machining assignable tool area
overflow
shape undefined: M machining
temporary storage area overflow:
M machining process
machining/blank shape X minus
area enter
a number of shape element a
process of turning
temporary storage area overflow:
F endmill process
a number of concave shape
element: turning machining
a number of process: turning
machining
a number of shape element: each
turning buffer

datele operatiilor depasite, echilibrare aschieri.


Necitit
un numar de operatii: strunjire si prelucrare speciala
aria datelor operatiilor depasita: strunjire si speciala
generare corectie traiectorie scula puncte de
intersectare cal. Imposibila
un numar de operatii: prelucrari M
numar de elemente de contur pentru o operatie cu
prelucrari M
suprafata datelor operatiilor depasita: prelucrari M
Suprafata depasita scule desemnate prelucrari M
Contur nedefinit: prelucrari M
Capacitate de stocare temporar depasita: Operatii de
prelucrari M
Contur prelucrare/semifabricat X minus suprafata
un numar de elemente de contur la operatia de
strunjire
Suprafata de stocare temporar depasita: operatii
frezare de capat F
un numar de elemente de contur concave: prelucrari
prin strunjire
un numar de operatii: prelucrare prin strunjire
un numar de elemente de contur: fiecare tampon de
strunjire

6526

arc shape incorrect: turning offset contur arc incorect: corectie strunjire

6527

remained uncut area


illegal setting parameter: Mmachining sequence
Tool No. and Tool offset No.
overflow
decision impossible: M-machining
predrill
decision impossible: grooving tool
width
a number of groove, thread,
recess and tap element
rev. face and thread, groove
decision impossible

6528
6529
6530
6531
6532
6533

suprafata ramasa neaschiata


parametru definit incorect: secventa prelucrare M
Numarul sculei si numarul corectiilor sculei depasit
decizie imposibila: prelucrare centruire M
decizie imposibila: latime scula prelucrare canale
un numar de canale, filete, degajari si elemente de
tarozi
fata opusa si filetarea, prelucrare canale decizie
imposibila

6534

turning machining tool interference interferenta sculelor de strunjire

6535
6536

turning machining area


machining shape overlapped

suprafata prelucrarii prin strunjire


contururi de prelucrare suprapuse

291

A la rm M e s s a g e

M e s a ju l A la rm e i

6540
6701
6702
6703

finis hing proc es s dec is ion: s tart and


end point
R -C H F c an not be c ut
prior tool is never us ed by auto
dec iding
N O S E -R interferenc e
IG F P B U file read
IG F P B U file w rite
IG F P B U file w rite protec t

D e ciz ie o p e ra tie fin isa re : p u n ct d e


sta rt si d e sfa rsit
R -C H F n u p o a te fi a sch ia t
scu la p rio rita ra n u a fo st fo lo sita p rin
d e ciz ie a u to m a ta
In te rfe re n ta ra z a la va rf
C itire d o cu m e n t IG F P B U
S crie re d o cu m e n t IG F P B U
D o cu m e n t IG F P B U p ro te ja t la scrie re

6704

no tool s hape default file

6705
6706
6707
6708

tool s hape default file read


illegal tool s hape default data form at
illegal tool s hape default data
tool s hape default file w rite

6709

tool s hape default file w rite protec t

6710
6711
6712

s hape undefined: turning m ac hining


s hape dis c ontinuous
no c utting elem ent s elec tion
im pos s ible
3D anim e P B U file not found
3D anim e P B U file read
3D anim e P B U file w rite
3D anim e P B U file protec t
F ile (devic e) bus y
F ile (devic e) bus y
D irec tory (devic e) bus y
G roove c utting im pos s ible
G rooving s hape elem ent des ignate
G rooving s hape definition
M ac hining im pos s ible w ith the
des ignate tool

N ici u n d o cu m e n t co n tu r im p licit
scu la
C itire d o cu m e n t co n tu r im p licit scu la
F o rm a t in co re ct co n tu r im p licit scu la
D a ta in co re cta co n tu r im p licit scu la
S crie re d o cu m e n t co n tu r im p licit
scu la
D o cu m e n t scrie re co n tu r im p licit
scu la p ro te ja t
C o n tu r n e d e fin it: stru n jire
C o n tu r d isco n tin u u
S e le ctie e le m e n t n e a sch ie to r
im p o sib ila
D o cu m e n t P B U a n im a t 3D n e g a sit
D o cu m e n t P B U a n im a t 3D citire
D o cu m e n t P B U a n im a t 3D scrie re
D o cu m e n t P B U a n im a t 3D p ro te ja t
D o cu m e n t (d isp o z itiv) o cu p a t
D o cu m e n t (d isp o z itiv) o cu p a t
D ire cto r (d isp o z itiv) o cu p a t
A sch ie re ca n a l im p o sib ila
D e se m n a re e le m e n t co n tu r ca n a l
D e fin ire co n tu r p re lu cra re ca n a l
P re lu cra re im p o sib ila cu scu la
d e se m n a ta

A la rm
No.
6537
6538
6539

6713
6714
6715
6716
6717
6718
6719
6721
6722
6723
6724

292

2.

Continutul Mesajelor de Alarma

6001. process number designate


Atunci cand operatia (creare, copiere, stergere, etc.) este executata prin editare, numarul operatiei
precizate nu este valabil.
6002. process number over
Atunci cand se executa operatii (creare, inserare, creare operatii de aschiere echilibrata, etc.) prin
editare, numarul operatiilor a depasit numarul maxim posibil (pot fi inregistrate 96 de operatii)
6003. auto deciding no use
Se incearca verificarea casetei pentru o scula neinregistrata sau o scula care nu poate fi selectata
pentru determinarea automata a operatiilor cand se precizeaza o scula prioritara pentru definirea
conditiilor.
Daca este data aceasta eroare, scula nu poate fi desemnata ca scula prioritara.
6004. 1/2 change impossible
Se incearca schimbarea operatiilor 1 si 2 pentru operatii de prelucrare unde nu se permite
asemenea schimbare
6005. no data setting
Se incearca trecerea la urmatorul pas atunci cand introducerea datelor pentru definirea conturului
nu a fost finalizata.
6006. IGF file read
Documentul IGF selectat nu poate fi citit
[Coduri]
1:
Caracteristicile sau marimea documentului IGF sau USP nu sunt corespunzatoare.
2:
O versiunea mai veche a unui document IGF este citita, dar apare o eroare privind
depasirea capacitatii memoriei intermediare pentru editarea IGF.
6007. input data overflow (+/-)
Datele introduse depasesc gama de date admisibile.
6008. material name input
Numele dat pentru material este invalid pentru datele definite pentru material.
6009. numerical data
Acolo sunt doua sau mai multe zecimale in datele numerice.
6010. numerical digit
Datele introduse depasesc 9 cifre.
6012. 2OP blank shape element over
Numarul de elemente de contur din operatia a doua depaseste valoarea maxima permisa. Sau acolo
se afla o sectiune unde conturul prelucrarii si conturul semifabricatului se intersecteaza in a doua
operatie.
293

[Remedieri]
x Reduceti numarul de elemente de contur prin definirea conturului.
x Mutati punctul de divizare ale operatiilor 1 si 2 pentru a reduce numarul
elementelor de contur din a doua operatie.
x Corectati definirea conturului semifabricatului sau a prelucrarii pentru a elimina
intersectarile.
6013. shape line element over
Numarul de prelucrari si/sau elemente de contur pentru semifabricat a depasit 256.
[Coduri]
1:
Numarul elementelor de contur pentru semifabricat a depasit 256
2:
Numarul elementelor de contur pentru prelucrare a depasit 256
3:
Numarul elementelor de contur pentru prelucrare si elementele de contur pentru
semifabricat au depasit 256.
6014. division point
Punctul de divizare exterioara (OD) si punctul de divizare interioara (ID) sunt identice cand impart
conturul in operatia 1 si operatia 2.
6015. division line
Linia de divizare care imparte suprafata prelucrarii pentru operatiile 1 si 2 se afla pe conturul
prelucrarii.
[Remedieri]
Schimbati unghiul de divizare sau punctul astfel incat linia de divizare sa nu ramana pe conturul
prelucrarii.
6016. file & machine unit system unconformable
Sistemul de unitati de masura folosit pentru definirea conturului sau la documentul IGF creat nu
este compatibil cu sistemul de unitati folosit pe masina.
Sistemul de unitati de masura folosit pentru accesarea documentului USP nu este compatibil cu
sistemul de unitati folosit pentru documentul IGF.
6017. side key way Y shape incorrect
Latimea canalului este mai ingusta decat diametrul sculei.
6019. cutting start point
Punctul de incepere a aschierii pentru strunjirea de degrosare, copiere sau ciclul de finisare este
identic cu punctul de referinta al ciclului din programul creat.
6020. IGF program overflow
Nu este posibila crearea unei parti de program datorita dimensiunii.

294

6021. program name


Numele programului nu satisface urmatoarele conditii :
x
x
x
x

Fiecare nume de program trebuie sa inceapa cu O si nu trebuie sa depaseasca cinci


caractere.
Nu trebuie sa fie nici un spatiu intre caractere.
Atunci cand caracterul aflat langa O este o litera, urmatoarele patru caractere pot sa fie
litere sau numere.
Atunci cand caracterul aflat langa O este un numar, urmatoarele patru caractere trebuie sa
fie numere.

6022. file name


Numele documentului nu satisface urmatoarele conditii :
x
x
x

Extensia documentului trebuie sa fie IGF, MIN (poate fi omis), SUB sau SSB.
Atunci cand extensia documentului este SUB sau SSB, trebuie dat un nume de program.
Extensia documentului pentru document USP care este inregistrat sau accesat, trebuie sa fie
USP

6023. program read buffer


Marimea programului NC depaseste memoria intermediara (buffer) in timpul crearii programului
NC.
Numarul de caractere din operatiile programului NC depaseste 1024.
6024. 1OP/2OP unmatch
Documentul USP creat de operatia 1 este accesat pentru a crea operatia 2 sau invers.
6025. spindle rotate direction unconformable
Cand se executa simultan prelucrare cu doua sanii, directiile de rotatie ale universalului pentru
sania A si B nu sunt compatibile.
[Coduri]
Distinctie intre operatiile 1 si 2.
6026. process combination impossible
Cu specificatiile pentru doua sanii, se incerca executarea prelucrarii simultane in acelasi timp ca o
operatie de program NC sau ca operatii de prelucrari multiple.
[Coduri]
Distinctie intre operatiile 1 si 2.
6027. data set
O data nevalabila este stabilita pentru definirea conturului sau pentru editarea operatiilor.
Exemplu:
x Contur semifabricat interior (ID) contur semifabricat exterior (OD) sau lungimea
interioara a conturului semifabricatului lungimea exterioara a conturului semifabricatului
cu definirea conturului semifabricatului.
295

x
x

Se incearca o intrare de E la un element la care E nu poate fi introdus.


O valoare mai mare decat 38 este introdusa pentru datele numarului sculei pentru sania B.

6028. process change


Pentru schimbarea operatiei din editare, cursorul este pozitionat la C. Sau este aleasa o prelucrare
multipla sau operatie de masurare pentru schimbarea de operatii.
6033. P-ZO2 is not input
Se incearca schimbarea operatiei prin tasta de functii 1OP/2OP CHANGE atunci cand punctul zero
program pentru a doua operatie PZ SFT. Z02 nu este definit pentru conturul semifabricatului.
Daca este ceruta a doua operatie, definiti datele pentru PZ SFT. Z02
6034. program creation calculation
A aparut o eroare de calcul in timpul crearii unui program.
6035. face generating shape data
Traseul prelucrarii pentru generarea conturului (fata) este compensat de adaosul de finisare in
directie radiala, dar acolo nu este nici o intersectie.
6036. V-groove angle data
Exista o contradictie intre datele privind unghiul conturului canalului, iar partea de program nu
poate fi creata.

x
x

x
x

6037. IGF file version no. unconformable


Versiunea documentului IGF nu este compatibila cu versiunea actuala.
Versiunea documentului numit USP nu este identica cu cea de la versiunea documentului
IGF.
6038. IGF machine code unconformable
Modelul masinii definit pentru documentul IGF nu se potriveste cu modelul actual al
masinii.
Modelul masinii definit pentru documentul numit USP nu este compatibil cu cel al
documentului IGF.

Error Code
1000000
2000000
4000000
8000000
10000000
20000000
40000000
80000000

Model Name
LC10
LC20
LC30
LC40
LC50
LC30
LH30
LH55

Error Code
10000
20000
40000
80000
100000
200000
400000
800000

Model Name
LB6
LB8
LB10
LB15
LP15
LR15
LR25
LR45

296

x
x

6039. IGF file spec. code unconformable


Specificatiile documentului IGF nu sunt compatibile cu specificatiile actuale
Specificatiile documentului numit USP nu se potrivesc cu cele ale documentului IGF

[Coduri] XXX
XXX bit 0 :
XXX bit 1 :
XXX bit 2 :
XXX bit 3 :
XXX bit 4 :
XXX bit 5:
XXX bit 6 :
XXX bit 7:
XXX bit 8:
XXX bit 9:
XXX bit 10:
XXX bit 11:

Doua sanii
Turela frontala (imagine in oglinda)
Prelucrari multiple
LC40M-ATC
Management durata sculei
LR15M-ATC
Senzor de atingere
Nu este folosit
Load monitor A
Load monitor B
Nu este folosit
Nu este folosit

6040. reference point under cutting end position


In fereastra START PT a traseului pentru generarea conturului, coordonata punctului de referinta
este mai mica decat coordonata punctului de sfarsit de aschiere.
6041. undefined gauging objet process
Masurarea obiectului nu este definita in lista de operatii.
(Atunci cand se creaza o operatie de masurare, operatiile acestuia trebuie sa fie create dinainte.
6042. gauging object process unconformable
Operatia aleasa nu poate fi folosita ca operatie obiect pentru masurare, sau operatia aleasa nu are
nici o fata care sa se potriveasca directiei de masurare (OD, ID, frontal).
Error Code
1
2

Contents
Operatia aleasa nu poate fi folosita ca operatie piese pentru masurare
Alege o alta operatie
Operatia aleasa nu are nici o fata care sa se potriveasca directiei de masurare.
Alege o alta operatie, sau schimba directia de masurare

6043. operation expression


Exista o eroare in expresia operatiei, sau o eroare a aparut in timpul calculelor.
Error Code
100
200
300
400
500
600

Contents
Folosire improprie a unui operator
Operatie precedenta necorespunzatoare
Numar prea mare de operatii
Nu exista ] corespunzatoare pentru [
Nu exista [ corespunzatoare pentru ]
Contradictie intre marimile de calcul
297

700
800
9XX

AXX

Prea multe cifre introduse


Doua sau mai multe puncte zecimale in data introdusa
Eroare XX operatii cu numere reale : informatie de stare
XX bit 0 : Depasire la conversia in numar intreg
XX bit 1 : Exponent insuficient
XX bit 2 : Exponent prea mare
XX bit 3 : Radacina patrata a unui numar negativ
XX bit 4 : Divizare la 0
XX bit 5 : Unghi prea mare
Eroare XX la operatii reale : informatie de stare
XX bit 0 : Depasire in adunare
XX bit 1 : Scadere sub nivelul minim
XX bit 2 : Depasire la multiplicare
XX bit 3 : Multiplicare sub nivelul minim
XX bit 4 : Depasire la divizare
XX bit 5 : Divizare sub nivelul minim

6044. side generating Y shape incorrect


Traseul prelucrarii pentru generarea conturului (latura Y) este compensat de adaosul de finisare in
directie radiala, dar acolo nu exista nici o intersectie.
6045. turret NO
Cu specificatia LR 15M-ATC, L/M [Strunjire/Frezare] de la turela selectata nu se potriveste cu
L/M pentru numarul sculei din biblioteca.
6046. incorrect input data item
Calculele nu pot fi executate cu datele introduse
6047. shape definition impossible
Nici un contur nu poate fi determinat pe baza datelor introduse pentru definirea conturului.
6048. R-CHF/C-CHF/recess indefinite
x Acolo se afla un element de contur care nu poate fi utilizat in apropierea arcuirii,
tesirii sau adancirii.
x Arcul sau marimea tesirii sunt prea mari si nu pot fi conectate la elementul de
contur vecin. Sau, calculele nu pot fi executate deoarece 0 este precizata
pentru marimea arcuirii, tesirii sau adancirii.
x Calculele nu pot fi executate deoarece unghiul dintre elementele de contur unde
ar trebui inserat arcul este 0
6049. cut off process number
Un numar de operatie, alta decat operatia de retezare pentru procesul 1, este precizat pentru
operatia de transfer a unei piese.
6050. copy command
Exista urmatoarele conditii atunci cand se incearca copierea pentru editarea operatiilor.

298

[Coduri]
1:
Cursorul nu este pozitionat intr-o caseta de operatii goala, sau sunt folosite numere de
operatii de la 1 pana la 96.
2:
Se incearca copierea unei operatii de masurare sau de prelucrari multiple la turela B.
6051. continuous designation
Desemnarea de operatii continue nu poate fi executata prin editarea operatiilor din urmatoarele
motive :
[Coduri]
1:
x
x
x
x
x
x
x
x
2:

Sistem One-touch IGF pentru specificatiile cu o singura sanie.


Operatia la cealalta turela este goala sau deja desemnata ca operatie continua.
Desemnarea de operatii continue este executata la inceputul listei de operatii.
Operatia anterioara este goala.
Operatia anterioara de la cealalta turela este goala.
Operatia de la cealalta turela este filetare, prelucrare cu tarodul, program NC, prelucrare
multipla sau masurare.
Desemnarea operatiilor continue este executata in pozitie gresita
Tasta de functii [MODIFY] este apasata atunci cand cursorul este pozitionat la C
Operatia precizata nu este goala

[Coduri]
Distinctie intre operatiile 1 si 2
6052. Slant shape incorrect
Cand se realizeaza un program NC, desi s-a incercat corectarea inclinarii conturului frontal
prelucrat prin diametrul sculei si valoarea adaosului de finisare, conturul nu a putut fi definit.
6053. process sequence table are full
Nu exista spatiu gol in lista de operatii pentru editarea operatiilor. Inserarea nu poate fi executata
deoarece este aleasa ultima pozitie din lista.
6055. IGF buffer capacity storage
Capacitatea de memorare temporara a IGF este depasita. Nu poate fi executat nici o operatie de
copiere, modificare sau chemare de document USP. Nici o alta operatie nu poate fi creata.
[Coduri]
2:
Se incearca operatia de copiere, dar capacitatea memoriei temporare IGF este depasita.
3:
Se incearca modificarea unei operatii, dar capacitatea memoriei temporare IGF este
depasita
4:
Se incearca chemarea unui program, dar capacitatea memoriei temporare IGF este depasita.

299

6056. process kinds and cutting direction unconformable


x Un numar al unei scule care nu a fost definit in biblioteca de scule din
documentul PBU este precizat in ecranul de PROCESS INPUT (MACH.
METHOD)pentru introducerea de operatii si stabilire metoda prelucrare.
x Numarul unei scule este precizat in ecranul de PROCESS INPUT (MACH
METHOD); oricum, tipul operatiei si directia de aschiere pentru aceasta scula
care este definita in documentul PBU nu se potrivesc cu cele din operatia care a
fost editata.
6057. B TURRET impossible
Este aleasa o masurare sau operatie de prelucrare multipla pentru turela B prin intermediul editarii
de operatii.
6058. auto process decision
[Coduri]
1:
Strangerea in mandrina sau strunjirea nu sunt posibile datorita unei erori in gama de
prelucrari.
2:
Elementele de contur definite se intersecteaza.
3:
Definirea conturului semifabricatului liber nu este completa
4:
Definirea conturului de strunjire nu este completa
E:
Acolo este un element de contur care trece peste linia de centru in prelucrarea definita sau
conturul semifabricatului.
6059. shape table overflow
Pentru modificarea elementelor de contur prin editarea operatiilor, numarul de elemente de contur
depaseste 48.

x
x

6060. shape element designate


Elementul de contur ales pentru definire (incluzand inserarea) nu poate fi conectat la
elementul de contur precedent sau cel urmator.
Prelucrarea canalelor, filetarea sau degajarile sunt alese pentru un element de contur
nedefinit.

6061. shape element number over


Numarul de elemente de contur selectate depaseste 48.
6064. undefined start point data
Exista date nedefinite pentru un punct de inceput pentru definirea conturului.
Tasta de functii (MACH./BLANK) este apasata atunci cand punctul de start nu este definit in
ecranul de PROCESS INPUT (MACH. SHAPE editing) pentru editarea de operatii.
6065. start point blank envelope outside
Punctul de start precizat pentru strunjire sau forma neregulata a semifabricatului este in afara
conturului principal al semifabricatului.
6066. shape acceptance impossible
Pentru definirea conturului prelucrarilor multiple, se incearca selectarea unui element de contur
inainte de definirea formei pentru generarea conturului.
300

6068. undefined shape


Tasta de functii (ORDER) sau (QUIT) sunt apasate cu toate ca acolo sunt elemente de contur
nedefinite sau date pentru definirea conturului.
6069. face generating selection impossible
Se incearca definirea formei pentru generarea conturului (fetei) cu sistemul One-touch IGF, fara
precizarea modului de generare a conturului.
6070. side generating arc selection impossible
Se incearca definirea unui contur in forma de arc sau rotunjire pentru generarea conturului (laturii)
cu sistemul One-touch IGF, fara a avea precizat modul de generare a conturului.
6071. chamfering can not be created
Exista un element de contur nedefinit atunci cand se creeaza tesirea automata pe un contur strunjit.
Sau, conturul strunjirii nu este inchis.
6073. shape change impossible
Tasta de functii (MACH./BLANK) este apasata in vreme ce traiectoria strunjirii de finisare este
aleasa pentru modificarea unui element de contur din editarea de operatii.
6074. start point under end point
Coordonata punctului de start a sablonului unei gauri pentru definirea conturului la prelucrari
multiple, este mai mica decat coordonata punctului de sfarsit.
6075. start point under cutting end point
Coordonata punctului de start pentru definirea generarii conturului este mai mica decat coordonata
punctului de sfarsit de aschiere.
6076. USP file read
Caracteristicile sau marimea documentului UPS care este citit prin editarea operatiilor nu sunt
corespunzatoare.
6077.
[Coduri]:
1:
x
x
x

2:

illegal process data (nu apare in mod frecvent)

Punctul de start este ilegal


Lungimea datelor este ilegala
O operatie care nu este inclusa in lista de operatii se afla in tabela cu secvente de
operatii.
x O operatie care este inclusa in lista de operatii nu se afla in tabela cu secvente de
operatii.
Alt numar decat cel precizat pentru elementele de contur, este prezent.

[Coduri]
Distinctie intre operatiile 1 si 2.

301

6078. Tool No. no setting


Numarul sculei sau numarul grupului de scule nu a fost definit atunci cand s-a incercat copierea
sau modificarea unei operatii.
6079. Simultaneous machining
Cu caracteristicile imaginii in oglinda, prelucrarile simultan pe turelele A si B vor fi definite la
sfarsitul editarii operatiilor. (Secventa operatiilor de prelucrare trebuie sa fie schimbata prin
inserare, etc.)
6080. IGF-CPU error
Apare eroare in timpul operatiilor pe sistemul One-touch IGF
[Coduri]
100: Pierdere timp la definirea conturului
101 : Pauza la introducerea reglajelor
102 : Pauza la determinarea automata a operatiilor
103: Pauza la editarea operatiilor
104: Pauza la testarea operatiilor
105: Pauza la crearea programelor
106: Pauza la inchiderea sistemului One-touch IGF
204: MC17 1-bit error
210: MC17 ECC error
240: MC17 eroare terminare ciclu
[Remedii]: Software-ul, parametri sau stabilirea datelor poate fi defectuoasa. Intrerupeti
alimentarea cu energie si reluati alimentarea, iar apoi reporniti sistemul One-touch IGF
6081. IGF PBU file not found
Documentul PBU pentru datele de parametri ale sistemului One-touch IGF nu sunt gasite
6088. ATC tool change
Se incearca prelucrarea din fata spre lateral (sau invers) in mod continuu, folosind aceeasi scula
pentru prelucrari multiple.
Se insereaza o operatie unde scula este intoarsa in magazie prin editarea operatiilor.

[Coduri] :

Numar de operatii.

6090. device name


Numele dispozitivului pentru un sector care nu este inregistrat, este precizat pentru un document
IGF, program NC sau document USP.

6092. file name


Un nume de document precizat pentru un document IGF, program NC sau document USP nu este
compatibil cu formatul OSP.
302

[Coduri] :
3:
Numele dispozitivului contine mai mult de trei caractere
5:
Numele documentului contine mai mult de 20 de caractere
6:
Este inclus un caracter care nu este permis pentru numele unui document OSP
7:
Numele documentului principal sau extensia documentului incepe cu un numar de la 0 la
9, sau -
6095. chamfering dirrection incorrect
Date incorecte se afla in punctul de start sau punctul de sfarsit al tesirii canalului in timpul
operatiei de testare sau creare program.
6096. balance cutting process unconformable
Se incearca oprirea editarii operatiilor sau executarea testarii unei operatii, desi operatiile de
corectare aschiere nu sunt aliniate datorita inserarii sau stergerii de operatii.
(Anulati corectarea aschierii sau mutati operatiile pentru a alinia operatiile de corectare aschiere)
[Coduri]:
Distinctie intre operatiile 1 si 2
6098. Bar stock designate data not complete
Cu programul de alimentare/extractie bara scos, se incearca crearea unui program atunci cand
datele despre material nu sunt definite.
6500. automatic process decision
Apare o eroare in timpul determinarii automate a operatiilor
6501. chucking impossible
Se incearca determinarea automata a operatiilor pentru contururi la care strangerea in universal nu
este posibila.
[Remedii]: Alegeti conturul pentru care strangerea in universal este posibila. Verificati directia
pentru definirea conturului.
6502. illegal combining information: turning shape
Se incearca determinarea automata a operatiilor pentru forme la care elementele de contur se
intersecteaza.
[Remedii]:

Modificati elementele de contur si eliminati intersectiile.

6503. free blank or average blank undefined


Forma semifabricatului nu a fost definita.
[Coduri]
1.
Forma semifabricatului nu este definita
2.
Forma semifabricatului cu adaos uniform de material nu este definita
3.
Forma libera a semifabricatului nu este definita
[Remedii]
Finalizati definirea formei semifabricatului.
6504. shape undefined : turning machining
Traseul strunjirii nu este definit

303

6505. a number of shape element: turning package machining


Cand se prelucreaza sau atunci cand elementele formei semifabricatului sunt create sau divizate
pentru determinarea automata a operatiilor, numarul de elemente de contur a devenit foarte mare.
[Remedii]: Reduceti numarul de elemente de contur
6506. a number of process : machining sequence determin.
Numarul de operatii de prelucrare generate depaseste limita pentru determinarea secventei de
prelucrari.
6507. data set incorrect : machining sequence parameter
Parametrul secventei de prelucrari are date inutile.
6508. machining sequence table setting area overflow
Se incearca scrierea de date de operatii ce depasesc gama secventelor de prelucrari a suprafetei
datelor de operatii din memoria tampon a IGF.
6509. a number of process, balance cut. not created
Se incearca determinarea automata a operatiilor la operatii de corectie aschiere, iar numarul de
operatii a devenit excesiv.
Fiecare operatie de corectie a aschierii este generata ca operatie de prelucrare independenta.
[Remedii]:
Simplificati conturul de prelucrat si reduceti numarul de operatii.
Stergeti operatiile care nu sunt necesare, din ecranul de editare operatii si creati operatiile necesare
pentru corectarea aschierii.
9510. process data overflow, balance cut, not created.
Se incearca determinarea automata a operatiilor pentru operatii de corectie aschiere, iar capacitatea
suprafetei datelor despre operatii din memoria tampon a IGF este depasita.
[Remedii]:
Simplificati conturul de prelucrat si reduceti numarul de operatii.
Stergeti operatiile care nu sunt necesare prin editarea operatiilor si creati operatia de corectie
aschiere necesara.
6511. a number of process: turning and special machining
Datele despre operatiile de strunjire depasesc numarul maxim de operatii disponibile cu
capacitatea suprafetei datelor despre operatii din memoria tampon a IGF.
6512. process data are overflow: turning and special
Datele despre operatiile de strunjire depasesc capacitatea stocarii de date pentru operatii din
memoria tampon a IGF.
[Remedii] :
Simplificati conturul de prelucrat si reduceti numarul de operatii.

304

6513. generating shape offset cross point cal. impossible


Traseul sculei nu poate fi determinat deoarece nu exista intersectie cu elementele de contur
precedente si viitoare atunci cand compensarea razei de aschiere sau corectia adaosului de finisare
este executata pentru determinarea automata a operatiilor la generarea conturului (fetei).
[Coduri]
1:
Nu exista nici o intersectie atunci cand se executa compensarea razei de
aschiere sau corectia adaosului de finisare.
2:
Acolo exista un element de contur a carui lungime este zero.
[Remedii]
Verificati traseul pentru generarea conturului (fetei)
6514. a number process : M machining
Incercarea de a crea operatii depaseste numarul maxim (de 96 de operatii) pentru operatii de
prelucrari multiple.
[Remedii]
Stergeti conturul prelucrarilor multiple
6515. a number of shape element a process of M machining
Datele despre operatii de prelucrari multiple depasesc capacitatea datelor despre operatii din
memoria tampon a IGF.
Operatiile sunt generate prin descarcarea de element de contur in exces (150 si mai mult)
[Remedii]
Stergeti elementele de contur inutile.
6516. process data are overflow : M machining
Datele despre operatiile de prelucrari multiple depasesc capacitatea de date pentru operatii din
memoria tampon a IGF.
[Remedii]
Simplificati conturul prelucrarii si reduceti numarul de operatii.
6517. M machining assignable tool area overflow
Numarul de scule de aschiere utilizabil depaseste 50 pentru operatiile de prelucrari multiple
generate.
[Remedii]
Stergeti sculele inutile din biblioteca de scule.
6518. shape undefined : M machining
Traseul prelucrarii multiple nu este definit.
6519. temporary storage area overflow : M machining process
Numarul de elemente de contur create pentru prelucrarile multiple depaseste 300, atat cat poate
tine memoria tampon.

305

[Remedii]
Reduceti numarul de elemente de contur pentru prelucrari multiple
6520. machining/blank shape X minus area enter
Exista un element de contur in traseul strunjirii sau conturul semifabricatului, care se afla sub linia
de centru.

[Coduri]
1:
Conturul semifabricatului are aceasta eroare.
2:
Traseul prelucrarii are aceasta eroare
[Remedii]
Verificati elementele de contur.
6521. a number of shape element a process of turning
Numarul de elemente de contur pentru conturul semifabricatului si traseul prelucrarii pe operatie
depaseste 150.
[Remedii]
Verificati care operatie are prea multe elemente de contur, folositi functia de modificare contur
prelucrare si corectati in mod corespunzator acest contur.
6522. temporary storage area overflow : F endmill process
Numarul de operatii frezare finisare depaseste limita de stocare a memoriei tampon.
[Remedii]
Reduceti numarul de pasi in ID.
6523. a number of concave shape element : turning machining
Numarul de elemente de contur micsorate la traseul strunjirii depaseste 20, atunci cand se executa
determinarea automata a operatiilor.
[Coduri]
1:
Conturul semifabricatului are aceasta eroare
2:
Traseul prelucrarii are aceasta eroare
[Remedii]
Reduceti numarul de elemente de contur micsorate.
6524. a number of process : turning machining
Numarul de operatii create prin determinarea automata a operatiilor la strunjirea conturului este
excesiv.
306

[Remedii]
Redefiniti conturul astfel incat numarul operatiilor sa poata fi redus.
6525. a number of shape element: each turning buffer
Ca rezultat al determinarii automate a operatiilor pentru strunjire, numarul de elemente de contur
de prelucrare incluse in memoria tampon pentru strunjire depaseste limita.
6526. arc shape incorrect: turning offset
Unghiul la centru al unui arc la conturul prelucrarii sau conturul semifabricatului depaseste 270 .
Daca distanta dintre punctele de inceput si sfarsit al arcului este mai mare de 150 m, operatiile
sunt create cu un arc eronat inclus.
Daca distanta dintre punctele de start si de sfarsit al arcului este mai mica de 150m, operatiile
sunt create prin inlocuirea arcului de cerc cu o linie dreapta.
[Remedii]
Verificati care operatie are un arc al carui unghi la centru depaseste 270 folosind functia de
modificare a conturului prelucrarii, si corectand in mod corespunzator conturul.
6527. remained uncut area
Ca rezultat al determinarii automate a operatiilor pentru strunjire, o suprafata neaschiata a ramas
prin folosirea sculei din biblioteca de scule sau scula generata automat.
[Coduri]
1:
O suprafata neaschiata a ramas cu un diametru mai mic decat valoarea precizata pentru
BLIND HOLE MIN. DIA. VALUE (parametru dimensional No.28)
2:
Scula interfereaza iar operatiile nu pot fi generate.
3:
Scula interfereaza, dar operatiile sunt generate. Aceasta eroare apare atunci cand
TURNING INTERF.CHECK PATTERN = 2 (parametrul intreg No.67) sau cand o scula dreapta
este desemnata ca scula prioritara. Daca se executa prelucrarea cu aceste setari, va apare
interferenta sculei; de aceea , modificati setarile parametrilor sau alegerea sculei.
6528. illegal setting parameter : M-machining sequence
Parametrul secventei de prelucrare multipla are date inutile.
6529. Tool No. and Tool offset No. overflow
Numarul sculei sau numarul corectiilor de scule care a fost stabilit prin determinarea automata a
operatiilor depaseste valoarea maxima disponibila. Valoarea maxima disponibila depinde de
modelul masinii.
[Coduri]
1:
Numarul de scule depaseste valoarea maxima disponibila.
2:
Numarul corectiilor de scule depaseste valoarea maxima disponibila
3:
Atat numarul de scule, cat si numarul corectiilor de scule depasesc valoarea maxima
disponibila.
[Remedii]
Editati operatiile astfel incat numarul de scule sau numarul corectiilor de scule sa nu depaseasca
valoarea maxima disponibila.
307

Atunci cand setati datele despre scule, modificati numarul sculelor si numarul corectiilor de scule.
6530. decision impossible : M-machining predrill
x Diametrul burghiului de centrare determinat automat este mai mare decat
diametrul gaurii precizate la definirea conturului.
x Diametrul precizat al gaurii este prea mic, iar diametrul sculei de centrare a
gaurii a devenit zero sau mai mic.
x Diametrul precizat al sculei pentru prelucrarea canalelor de pana sau pentru
generarea conturului este prea mic, iar diametrul sculei pentru degrosare a
devenit zero sau mai mic.
Fiecare diametru de gaura (sau diametru de scula) este recunoscut in principal a fi egal cu
diametrul pentru pre-gaurire (sau diametrul sculei pentru degrosare).
[Coduri] :
1:
Drill hole [Gaura cu burghiu]
2:
Boring hole [Gaura cu alezorul]
3:
Tapping hole [Gaura filetata]
4:
Reaming hole [Gaura largita]
5:
Keyway [Canelura]
6:
Contour generation [Generare de contur]
[Remedii]
Verificati operatiile create, si editati-le in mod corespunzator.
6531. decision impossible: grooving tool width
Latimea fundului canalului este prea ingusta, iar scula nu poate fi determinata.
[Remedii]
Daca apare aceasta eroare, operatia de prelucrare a canalelor nu poate fi determinata automat.
Editati operatiile in mod corespunzator.
6532. a number of groove, thread, recess and tap element
Numarul de elemente de contur pentru prelucrari speciale (prelucrari de canal, filetare, prelucrari
degajari) depasesc 20.
Operatiile sunt create prin reducerea elementelor de contur speciale in exces de 20.
[Remedii]
Reduceti numarul de elemente de contur pentru prelucrari canale, filetare sau degajari.
6533. rev. face and thread, groove decision impossible
Aceasta eroare apare atunci cand se incearca filetarea suprafetelor opuse sau la prelucrarea
canalelor.

308

[Remedii]
Filetarea pe fata opusa sau prelucrarea canalelor nu pot fi create.
6534. turning machining tool interference
O operatie de prelucrare interioara este creata in mod automat desi nu poate fi inserata o scula de
strunjire.
6535. turning machining area
6536. machining shape overlapped
Conturul prelucrarii sau al semifabricatului sunt inclinate sau se intersecteaza.
[Coduri]
1:
Conturul semifabricatului este inclinat sau se intersecteaza.
2:
Conturul prelucrarii este inclinat sau se intersecteaza.
[Remedii]
Eliminati inclinarea sau intersectia la definirea conturului.
6537. finishing process decision : start and end point
Este posibila producerea de scobituri sau neaschieri la punctul de inceput sau de sfarsit in operatia
de finisare.
[Coduri]
XXYY
x XX : Valoare hexazecimala pentru numarul operatiilor
x YY=01:
Eroarea apare la punctul de inceput al aschierii
x YY=02:
Eroarea apare la punctul de sfarsit al aschierii
Exemplu :
Cand 302 este afisat ca un cod :
Eroarea apare la punctul de sfarsit al aschierii in a 3-a operatie.
6538. R-CHF can not be cut
Rotunjirea nu poate fi executata corespunzator prin compensatia razei la varf.
Este posibila aparitia unei scobituri.
[Coduri]
XX
XX :

Valoarea hexazecimala pentru numarul operatiei unde a aparut eroarea.

[Remedii]
Aceasta eroare arata faptul ca rotunjirea nu poate fi executata in mod corespunzator atunci cand
scula aschietoare are raza la varf R precizata pentru ROUGHING NOSE-R MAXIMUM
VALUE [VALOAREA MAXIMA A RAZEI LA VARF R PENTRU DEGROSARE] (parametrul
dimensional No.44)
Reduceti valoarea pentru parametrul dimensional No.44 si refaceti determinarea automata a
operatiilor, sau corectati in mod corespunzator conturul prelucrarii prin editarea operatiilor.
309

6539. prior tool is never used by auto deciding


O scula care nu este selectabila pentru determinarea automata a operatiilor este desemnata drept
scula prioritara.
[Coduri]
Distinctie intre turelele A/B si numarul datelor sculelor
[Remedii]
Stergeti definirea sculelor prioritare pentru scula care nu este selectabila pentru determinarea
automata a operatiilor.
Stabiliti drept scula prioritara o scula care sa poate fi selectata in cazul determinarii automate a
operatiilor, din biblioteca de scule.
6540. NOSE-R interference
Exista posibilitatea sa ramana zone neaschiate sau scobituri la punctul de divizare a operatiilor 1 si
2 datorita razei la varf a sculei.
6542. Start point error (Round insert)
O scula cu insertie rotunda este aleasa la determinarea operatiilor. Aceasta scula, oricum, poate
interfera cu conturul vecin atunci cand se apropie de punctul de start al conturului prelucrarii. Din
acest motiv, sistemul IGF a creat operatiile de prelucrare prin mutarea punctului de start al
operatiilor relevante de pe conturul laturii prelucrate printr-o distanta de raza la varf.
[Cod]
XX
XX : Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea.
[Remedii]
Prin introducerea operatiilor, verificati conturul prelucrarii la punctul de start de pe latura a
operatiilor relevante, si corectati conturul daca acest lucru este necesar.
6543. End point error
(Round insert)
O scula cu insertie rotunda este aleasa la determinarea operatiilor. Aceasta scula, oricum, poate
interfera cu conturul vecin atunci cand se misca spre punctul de sfarsit al conturului prelucrarii.
Din acest motiv, sistemul IGF a creat operatiile de prelucrare prin micsorarea distantei la punctul
de sfarsit al operatiilor semnificative cu o valoare de raza la varf.
[Cod]
XX
XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea.
[Remedii]
Prin introducerea operatiilor, verificati conturul prelucrarii la punctul de sfarsit de pe latura a
operatiilor relevante si corectati conturul daca acest lucru este necesar.

310

6544. Remained uncut area (Round insert)


Conturul prelucrarii include o suprafata cu unghi ascutit care a ramas neprelucrata de o scula cu
insertie rotunda. Prin introducerea operatiilor, adaugati operatia necesara aschierii portiunii
neprelucrate.
[Cod]
XX
XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea.
[Linia de caractere]
nnY,nnY,nnY,nnY
nn-> Pozitia elementului care se afla cel mai aproape de punctul de start dintre contururile
unghiurilor ascutite care sunt lasate neprelucrate (cu punctul de start fiind 0)
Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur problema.
L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire
6545. Too small element (Replaced)
Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind
raza la varf a sculei selectata prin determinare automata (poate aparea un colt).
De aceeam sistemul IGF a creat conturul prelucrarii prin inlocuirea respectivelor arce foarte mici,
cu linii drepte.
[Cod]
XX
XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea
[Linia de caractere]
nnY,nnY,nnY,nnY
nn->Pozitia elementului inlocuit (cu punctul de start = cu 0)
Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme
L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire.
6546. Too small element

(Deleted)

Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind
raza la varf a sculei selectata prin determinare automata (poate aparea un colt).
De aceeam sistemul IGF a creat conturul prelucrarii prin stergerea respectivelor arce foarte mici.
Elementele care vor fi sterse sunt arce ale caror raze sunt mai mici decat razele la varf sau pasii
tarozilor mici.
[Cod]
XX
XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea
[Linia de caractere]
nnY,nnY,nnY,nnY
nn->Pozitia elementului din apropierea elementului sters (cu punctul de start = 0)
311

Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme


L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire.
6547. Too small element

(Not replaced)

Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind
raza la varf a sculei selectata prin determinare automata.
Daca piesa de prelucrat este aschiata cu scula aleasa prin determinarea automata a operatiilor, va
apare o alarma sau un colt. De aceea, corectati conturul problema din introducerea operatiilor.
[Cod]
XX
XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea
[Linia de caractere]
nnY,nnY,nnY,nnY
nn->Pozitia elementului problema (cu punctul de start = 0)
Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme
L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire.
6548. Too small element

(Not deleted)

Conturul prelucrarii include elemente foarte mici de arc, elemente care nu pot fi aschiate folosind
raza la varf a sculei selectata prin determinare automata .
Daca piesa de prelucrat este aschiata cu scula aleasa prin determinarea automata a operatiilor, va
apare o alarma sau un colt. De aceea, corectati conturul problema din introducerea operatiilor.
[Cod]
XX
XX: Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea
[Linia de caractere]
nnY,nnY,nnY,nnY
nn->Pozitia elementului problema (cu punctul de start = 0)
Y-> Simbol ce indica tipul elementului de contur cu probleme
L : Longitudinal, F : suprafata frontala, T : Tarod, R : Arc, rotunjire, C : Tesire.
6701. IGF PBU file read
Apare o eroare atunci cand este citit un document PBU (date despre parametri) al sistemului Onetouch IGF.
6702. IGF PBU file write
Apare o eroare atunci cand este scris un document PBU (date despre parametri) al sistemului Onetouch IGF
6703. IGF PBU file write protect
Documentul PBU (date despre parametri) al sistemului One-touch IGF este protejat la scriere.

312

6704. no tool shape default file


Nu a fost gasit nici un document PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF.
6705. tool shape default file read
Apare o eroare atunci cand se citeste documentul PBU (date implicite despre scule) al sistemului
One-touch IGF.
6706. illegal tool shape default data format
Conventia simbolica a documentului PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch
IGF este ilegala.
6707. illegal tool shape default data
Datele din documentul PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF sunt in
afara gamei de setari.
6708. tool shape default file write
Apare o eroare atunci cand se incearca sa se scrie un document PBU (date implicite despre scule)
al sistemului One-touch IGF.
6709. tool shape default file write protect
Documentul PBU (date implicite despre scule) al sistemului One-touch IGF este protejat la scriere.
6710. shape undefined : turning machining
Definirea traseului strunjirii nu este completa.
6711. shape discontinuous
Punctul de start al elementului de contur care a fost selectat primul nu se potriveste cu punctul de
sfarsit al elementului de contur inserat.
6712. no cutting element selection impossible
Este ales un element de contur neaschiat (element de contur cu rugozitatea suprafetei ~ sau jump)
6713. 3D anime PBU file not found
Nu a fost gasit nici un document PBU (date testare grafica a operatiilor) al sistemului One-touch
IGF.
6714. 3D anime PBU file read
Apare o eroare atunci cand se citeste un document PBU (date testare grafica a operatiilor) al
sistemului One-touch IGF.
6715. 3D anime PBU file write
Apare o eroare atunci cand se scrie un document PBU (date testare grafica a operatiilor) al
sistemului One-touch IGF.
6716. 3D anime PBU file protect
Documentul PBU (date testare grafica a operatiilor) al sistemului One-touch IGF este protejat la
scriere.

313

6717. File (device) busy


Documentul selectat este deja folosit (atunci cand se scrie un document)
6718. File (device) busy
Documentul selectat este deja folosit (atunci cand se face referire la un document)
6719. Directory (device) busy
Documentul selectat este deja folosit (atunci cand se face referire la un dispozitiv)
6721. Groove cutting imposible
Scula precizata pentru prelucrarea canalului nu este utilizabila pentru aschierea la fund a canalului.
x Raza sculei de aschiere a canalului este mai mare decat tesirea rotunda de pe fundul
canalului.
x Sectiunea plata a sculei de prelucrare canal [latime scula (raza la varf x 2)] este mai lunga
decat portiunea plata a fundului canalului.
[Cod]
XX
XX : Numarul operatiei unde a fost gasita aceasta eroare.
6722. Grooving shape element designate
Elementul de contur ales nu poate fi precizat pentru un canal liber.
[Cod]
1.
2.

Elementul precizat (cum ar fi punctul de start, canalul, filetul, degajarea sau saltul) nu
sunt selectabile.
Elementul precizat nu se refera la conturul prelucrarii.

6723. Grooving shape definition


Conturul selectat nu poate fi precizat pentru un canal liber
[Cod]
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Conturul are o portiune convexa


Conturul nu este concav
Acolo se afla o concavitate in directie diferita data de directia aschierii.
Inaltimea punctului de inceput nu se potriveste cu inaltimea punctului de sfarsit.
Oricare dintre elementele celor doua sfarsituri nu reprezinta fata interioara.
Conturul este format numai din elemente verticale sau orizontale.

6724. Machining impossible with the designate tool


Traiectoria sculei precizate are forma de bucla daca scula este deplasata cu marimea latimii sale
sau conturul prelucrarii este opus directiei de aschiere.
[Cod]
XX
XX : Numarul operatiei unde a fost gasita eroarea.

314

LIST OF PUBLICATIONS

Publication No.

Date

Edition

5261-E

January 2006

1st

This manual may be at variance with the actual product due to specification or
design changes.
Please also note that specifications are subject to change without notice.
If you require clarification or further explanation of any point in this manual, please
contact your OKUMA representative.

Vous aimerez peut-être aussi