Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea de Transporturi

Schimbarile climatice si
poluarea in transporturi

Seria E, Grupa 8117

Marin Dan Alexandru
Mihai Sorin Florin

Profesor Indrumator : Laurentiu Fara

Nae Adrian

Bucuresti 2012

Cuprins

1.Evolutia transporturilor

-scurt istoric
-tipuri de transporturi

-rolul transporturilor
2.Transportul si calitatea aerului

-poluanti
-surse de poluare
-impact

3.Transportul si calitatea apei

-poluanti
-surse de poluare
-impact

4.Transportul si calitatea solului

-poluanti
-surse de poluare
-impact

.Schimbarile si efecte climatice

6. Poluarea fonica

7.Masuri de ameliorare

-reducerea noxelor
-inlocuirea carburantilor
2

-energii alternative

Schimbarile climatice si poluarea in transporturi

Traim intr-o era grabita. O epoca a vitezei. O vreme in care timpul nu mai are rabdare cu
oamenii si noi nu ne ingaduim adesea un ragaz unii altora si noua insine. Avem fiecare mereu
ceva de facut si undeva de mers. Si foarte adesea sub presiunea timpului. Deplasarea a devenit
pentru fiecare dintre noi de mare importanta. Ne e greu sa ne inchipuim lumea fara transport.
1. Evolutia transporturilor
1.1 Scurt istoric
Transportul s-a dezvoltat odata cu societatea omeneasca.Primele roti imaginate si construite
de om erau niste discuri de lemn, fixate pe o osie.Ele erau plasate la carutele trase de boi,cai sau
chiar de oameni.Tablitele de lut descoperite in Irak ne vorbesc despre existenta carelor inca din
anul 3500 I.HR.O data cu dezvoltarea drumurilor, pentru a mari confortul calatorilor se
construiesc trasuri, diligente ,calesti (trasuri elegante cu capota).
Primul vehicul cu motor a fost construit in anul 1769, in Franta.Se deplasa prin forta
aburului si a fost denumit "Diavolul pufaitor". Dupa 1800 "Zeul automobil" se impune repede in
lumea intreaga.
Romania s-a numarat printre primele 10 tari din lume posesoare de automobile. In anul 1898, in
Bucuresti circula un Oldsmobile si mai multe automobile cu abur. In 1904 erau inscrise in
circulatie mai mult de 60 de asemenea "carute fara cai".
In august 1968 a fost construit, la Pitesti ,primul automobil romanesc: Dacia. Au trecut de
atunci 44 ani timp in care s-au creat peste 2 milioane de automobile,cu diverse forme si
imbunatatiri. Spre a se putea transporta mai multi pasageri, era nevoie de vehicule mai mari.Asa
au fost construite primele autobuze. Ele au circulat in Londra si aveau o capacitate necesara
pentru... 10 calatori. Astazi, in Londra circula autobuze supraetajate, iar Romania are o fabrica de
autobuze in Bucuresti.
Cautandu-se solutii pentru realizarea unor mijloace de transport economice, a fost inventat
troleibuzul, vehicul pe roti care circula cu ajutorul curentului electric de la cabluri suspendate. In
1955 troleibuzele au inceput sa circule in Timisoara si in Bucuresti.
Primul tramvai a fost construit in 1775, era tras de doi cai, dar nu era folosit in oras. S-a
mutat aici dupa ce unui francez i-a venit ideea de a incastra sinele de tramvai in pavaj. Primul
oras din tara noastra in care s-a putut circula cu un asemenea mijloc de transport in comun a fost
Timisoara , in 1869. Trei ani mai tarziu, tramvaiul cu cai devine si atractia Bucurestiului. Nu
3

pentru multa vreme, deoarece in 1894 apar primele tramvaie electrice.

1.2 Rolul transporturilor.
Transporturile constituie o ramura importanta a economiei nationale, menita sa asigure
desfasurarea nestingherita a proceselor de productie si legatura ntre resursele de materii prime,
unitatile de prelucrare si de fabricatie si unitatile de distributie a bunurilor materiale pe teritoriul
tarii. Dezvoltarea transporturilor este rezultatul procesului de dezvoltare a ntregii noastre
societati.In concluzie transporturile reprezinta Coloana Vertebrala a tarii.

1.3 Tipuri de transporturi.

1.3 a. Transporturile aeriene
Transportul aerian a revolutionat transportul global, reducnd dramatic timpul necesar
cltoriei pe mari distante. Cltoriile peste oceane, care ar fi putut dura sptmni sau chiar ani,
acum pot fi fcute n cteva ore.
Avioanele.
Primul zbor pilotat al unui avion a avut loc n 1903, fiind realizat de fratii Wright la Kitty
Hawk, n Carolina de Nord. Odat cu mbunttirea tehnologiei, zborurile mai lungi au devenit
posibile. Zborul aviatorului american Charles Lindbergh peste Atlantic, n 1927, a ajutat la
trezirea interesului public pentru cltoriile aeriene intercontinentale.
Dezvoltarea tehnologic a produs avioane mai mari, mai rapide si mai durabile.
Introducerea motorului cu reactie n 1941 a ajutat la inaugurarea avioanelor cu reactie n
zborurile comerciale de dup cel de-al doilea rzboi mondial. Primul zbor al unui avion
comercial cu reactie n S.U.A. a avut loc n 1958 si a fost fcut de ctre un Boeing 707. Boeingul 747 Jumbo Jet, care are o capacitate de peste 300 de locuri, a intrat n serviciu n 1970.
Supersonicul frantuzesc Concorde si-a nceput serviciul n 1972.
Elicopterele.
Prima ridicare a unui elicopter de la sol a avut loc n 1907, cnd un elicopter francez s-a
ridicat de la sol timp de cteva secunde. Totusi, mai era nevoie de multe ajustri pn cnd
elicopterele s poat deveni practice. Germania a produs primul elicopter practic n 1936, iar
Armata S.U.A. a produs primul elicopter echipat pentru lupt n 1942. Elicopterle au fost folosite
prima dat n scopuri militare n timpul celui de-al doilea Rzboi Mondial.
Vehiculele mai usoare dect aerul.
Baloanele si dirijabilele sunt vehicule mai usoare dect aerul, care se bazeaz pe aer cald sau
gaze mai usoare dect aerul.

Dirijabilele erau folosite odinioar pentru transportul de pasageri si promiteau mult ca

mijloc de transport. Totusi, popularitatea lor a sczut dup cteva accidente majore, incluznd
catrastrofa dirijabilului german Hindenburg, n New Jersey, n 1937. Astzi, mici zeppeline care
folosesc heliu sunt folosite pentru scopuri publicitare.

1.3 b. Transporturile navale

Transportul naval ca unul din cele mai vechi sisteme de transport, a aparut si s-a dezvoltat
vertiginos datorita avantajelor pe care le are in raport cu celelalte categorii de transport, respectiv
posibilitate de comunicare cu toate continentele.
Astfel, dezoltarea navelor pe plan mondiala cunoscut realizari remarcabile,aparand unele
nave de mare capacitate,cum sunt cele de peste 300.000 tdw , in perspectiva apropiata
preconizandu-se aparitia unor nave gigant cu un tonaj pana la 1.000.000 tdw.
1.3 c. Transporturile rutiere.
Transportul rutier este principalul mod de transport n Uniunea European, att pentru pasageri,
ct i pentru mrfuri. n prezent, n Uniunea European exist aproape un vehicul la fiecare doi
locuitori, iar transportul rutier de mrfuri reprezint peste dou treimi din tonajul total.
Dezvoltarea transporturilor trebuie s respecte cerinele de siguran i cele de protecie a
mediului.
1.3 d. Transporturile feroviare
Transportul feroviar este o modalitate eficient si economic din punct de vedere energetic de
transport terestru cu mijloace mecanizate. Calea ferat asigur o cale de rulare foarte dur si in
acelai timp neted, pe care roile trenului pot rula cu minimum de friciune. Ca exemplu, un
vagon obinuit poate transporta pn la 125 tone de ncrctur. Comparativ cu alte modaliti
de transport terestru, unui tren i este necesar cu 50-70% mai puin energie pentru a transporta
o ton de marf dect mijloacelor de transport rutier. Un alt avantaj fa de transportul rutier:
calea ferat distribuie greutatea trenului uniform pe calea de rulare, fapt ce duce la posibilitatea
de a ncrca greuti substanial mai mari pe axe.
Utiliznd transportul feroviar se face o important economie de spaiu: o linie ferat dubl poate
duce mai muli pasageri, n acelai interval de timp, dect o autostrad cu patru benzi.
Ca rezultat, transportul feroviar este o form major a transportului public n multe ri. n Asia,
de exemplu, mai multe milioane de oameni folosesc trenul ca mijloc regular de transport.
Sistemul feroviar este de asemenea larg raspndit i n Europa.

2. Transporturile si calitatea aerului

2.1 Poluanti
Arderea carbunelui si a gazului metan a dus la formarea unor cantitati enorme de dioxid de
carbon si alte gaze, mai ales dupa ce la sfrsitul secolului trecut a aparut automobilul.
Dezvoltarea agriculturii a determinat acumularea unor cantitati mari de metan si oxizi de azot n
atmosfera.
Poluarea atmosferica implica emanarea de substante daunatoare n atmosfera. Poluanti
precum oxizii de sulf si dioxidul de carbon, monoxidul de carbon, si funinginea(carbunele) sunt
pricipalii contribuitori la poluarea atmosferica.
Monoxidul de carbon si oxizii de azot sunt principalii poluanti emisi de arderile de
combustibil. Funinginea si dioxidul de sulf sunt poluantii primari produsi in principal prin
arderile de combustibili. In fiecare an peste 1 miliard de tone de astfel de materiale intra in
compozitia atmosferei prin aceste procese.
2.2 Surse de poluare
O semnificanta parte a industriei si a transporturilor se bazeaza pe combustibili fosili. Pe
masura ce acesti combustibili sunt consumati, in atmosfera sunt eliminate particule chimicale de
materii poluante. Cu toate ca un mare numar de astfel de chimicale contribuie la poluarea
atmosferica, cele mai multe dintre ele contin carbon, sulf si azot.
Combustia carbonului, a petrolului si a benzinei este raspunzatoare pentru majoritatea
poluantilor atmosferici. Mai mult de 80% din dioxidul de sulf, 50% din oxidul de azot, si intre 30
si 40% din materia poluanta emanata in atmosfera de catre SUA, sunt produse de combustibili
fosili ; 80% din monoxidul de carbon si 40% din oxidul de azot si hidrocarburi rezulta din
arderea gazului si a combustibililor diesel.
Reducerea emisiilor de gaze din arderea combustibililor folositi de catre automobile este
posibila si prin realizarea unei combustii cat mai complete a carburantului sau prin recircularea
gazelor provenite de la rezervor, carburator si motor, dar si prin descompunerea gazelor in
elemente putin poluante cu ajutorul proceselor catalitice.
3.1 Impactul poluarii atmosferice
Actiunea mediului poluant asupra organismului uman este foarte variata si complexa. Poate
merge de la simple incomoditati ca, fenomenele iritante oculare si respiratorii, produse de
poluarea fotochimica oxidanta, rezultata din interactiunea radiatiilor solare cu oxizii de azot si
hidrocarburile si intoxicatii acute in activitatea omului, disconfortul ajungand pana la perturbari
6

puternice ale starii de sanatate si chiar pierderea de vieti omenesti. Aceste efecte au fost sesizate
de multa vreme, insa omul a ramas tot iresponsabil fata de natura.

3. Transporturile si calitatea apei

3.1 Poluanti

Poluarea apelor afecteaza calitatea vietii la scara planetara. Apa reprezinta sursa de viata pentru
organismele din toate mediile. Fara apa nu poate exista viata. Calitatea ei a inceput din ce in ce
mai mult sa se degradeze ca urmare a modificarilor de ordin fizic, chimic si bacteriologic.
Desigur, n strnsa legatura cu formele de poluare a apei se afla poluantii acesteia care pot fi
grupati n:
A) Poluanti organici si biologici
Poluarea prin materii organice (compusi de hidrati de carbon, materii proteice, lipide)
degradabile este datorata mai ales motoarelor si a reziduurilor provenite in urma arderii
diversilor tipuri de carburanti.
B) Poluanti chimici
Continutul ridicat al azotului din apa (sub forma compusilor nitrati, nitriti, azotul organic,
amoniacul) antreneaza o crestere excesiva a algelor si plantelor pe fundul rurilor. Sarurile
nutritive (compusii sulfati, fosfati, cloruri) accelereaza fenomenul de eutrofizare a rurilor,
proliferarea masiva a anumitor alge n detrimentul altor specii.
3.2 Surse de poluare
Poluantii apei sunt produsele de orice natura care contin substante in stare solida, lichida sau
gazoasa, in conditii si in concentratii ce pot schimba caracteristicile apei, facand-o daunatoare
sanatatii.
Din consumul mondial de apa, 69% este repartizat agricultirii, 23% industriei si numai 8% in
domeniul casnic.
Principala surse de poluare din industria auto este plumbul, provenit din gazele de esapament
ale autovehiculelor si manipularea gresita a tetraetilplumbului folosit ca activ antidetonant la
benzina.
3.3 Impactul asupra mediului

In timp omul a transformat natura in folosul su. Consumul mare de apa in diverse activitati
si eliminarea apelor uzate la intamplare la ncarcarea acesteia cu diverse substante daunatoare .
Efectele poluarii apelor au efecte foarte nociva atat asupra vietii umane cat si a celorlalte
organisme datorita dependentei vietii de apa. Contaminarea bacteriologica sau poluarea chimica
si radioactiva a legumelor, fructelor sau a zarzavaturilor pune in fiecare zi in pericol viata umana.
De asemena, in fiecare moment ecosistemele acvatice sun amenintate cu extintia sau sufera
mutatii dezastroase.
4. Transporturile si calitatea solului
4.1.

Poluanti

Solul este locul de intalnire al poluantilor. Pulberile din aer si gazele toxice dizolvate de ploaie in
atmosfera se intorc pe sol. Apele de infiltratie impregneaza solul cu poluanti antrenandu-i spre
adancimi, iar raurile poluate infecteaza suprafetele inundate sau irigate. Aproape toate deseurile
solide sunt depozitate prin aglomerare sau aruncate la intamplare pe sol. De la mucul de tigara
sau biletul de autobuz pana la autoturismul abandonat, de la picatura de ulei scursa din tractorul
care ara campul pana la groapa de gunoi cu diverse deseuri, toate sunt poluari directe ale solului.
4.2

Surse de poluare

Solul poate fi contaminat si n mod natural, prin prezenta excesiva a unor microelemente (ex.
seleniu), care dau intoxicatii n regnul animal sau prin prezenta unor plante direct otravitoare
care, introduse n lantul alimentar, au efecte vatamatoare.
Principala sursa de poluare a solului o constituie aerosolii, pesticidele si ingrasamintele folosite in
agricultura.Nivelul contaminarii solului depinde si de regimul ploilor. Acestea spala in general
atmosfera de agentii poluanti si ii depun pe sol, dar in acelasi timp spala si solul, ajutand la
vehicularea agentilor poluanti spre emisari. Trebuie totusi amintit ca ploile favorizeaza si
contaminarea in adancime a solului.

4.3

Impactul poluarii

Depozitarea si incarcarea organismului cu anumiti poluanti cunoscuti un alt aspect

important al influentei poluarii mediului asupra sanatatii. Este vorba, in special, de plumb, de
cadmiu, de pesticide organo - clorurate, de unele substante radioactive si alti poluanti care intra
in aceasta categorie.

Efectele indirecte ale poluarii constau insa si din influentele asupra faunei si florei, care
uneori sunt mult mai sensibile decat organismul uman la actiunea diversilor poluanti. Se stie
astfel ca animalele, pasarile, insectele, unele organisme acvative, ca si plantele sufera influenta
poluantilor pana la disparitia sau distrugerea lor.
In concluzie, se pare ca poluarea mediului inconjurator dauneaza foarte mult sanatatii
omului si de aceea ar trebui sa ne indreptam cu totii atentia asupra acestei consecinte a poluarii.

5.Schimbarile si efecte climatice

Probleme de mediu generate prin transporturi
Mediul are o alcatuire sistemica, ceea ce inseamna ca orice modificare indusa uneia dintre
componentele sale atrage la randul sau modificari in celelalte componente.Transporturile induc
modificari in sistemul resurselor (hidrice, aer, materii prime, de recreere). Aceste modificari
afecteaza la randul lor alte activitati umane.
Prin cresterea concentratiei de gaze poluante in atmosfera se ajunge la modificarile
climatice care afecteaza sistemul terestru in prezent (modificarea compozitiei atmosferei nu este
datorata numai transporturilor; acestea impreuna cu alte activitati umane conjugate au determinat
probleme actuale cu care se confrunta omenirea), cu impact direct asupra modelarii naturale a
reliefului, utilizarii terenurilor, biodiversitatii si sanatatii umane.
Transporturile au o contributie importanta la producerea schimbarilor climatice. Relatia
de baza dintre transporturi si schimbarile climatice este una simpla. Transporturile sunt aproape
in intregime dependente de petrol. Petrolul, alaturi de alti combustibili fosili (carbune, gaze
naturale), sunt principalele surse de dioxid de carbon, care impreuna cu alte gaze cu efect de
sera determina modificari fara precedent in sistemul climatic.
Cele mai recente evaluari ale Comitetului Interguvernamental pentru Schimbari Climatice
(IPCC) dovedesc o crestere a temperaturii cu aproximativ 3 C in secolul XX. Conform aceeasi
surse in ultimii 100 ani, Pamantul a suferit o incalzire de 0.71C, cresterea fiind mai pronuntata
in ultimii 50 ani; temperaturile arctice au crescut de doua ori mai mult.
Problema impactului transporturilor asupra mediului si a sanatatii populatiei este foarte
complexa.Poluarea datorata transporturilor nu este intotdeauna una locala, aceasta influentand
prin componentele dinamice ale mediului (aer, apa) zone mult mai extinse, efectele resimtindu-se
la nivel global.
Toate tipurile de transport se caracterizeaza prin poluarea complexa a mediului datorita
alcatuirii sistemice a acestuia si propagarii modificarilor de la o componenta la alta. Cu toate ca
s-au facut progrese tehnologice si de carburanti, totusi poluarea prin transporturi a ramas la cote
ridicate : pana in 2005 a crescut cu aproximativ 20%.

Aria de dispersie a poluantilor depinde de factorii geografici, de localizare. Un relief plat

caracterizat de prezenta permanenta a curentilor de aer faciliteaza dispersia substantelor
poluante; in schimb depresiunile si vaile favorizeaza acumularea si persistenta poluantilor.
Expunerea la agenti poluanti favorizeaza : o stare de disconfort pentru populatie, aparitia unor
boli specifice, boli cronice si chiar deces.
Asupra celorlalte componente ale mediului modificarile sunt induse indirect, din cauza
modificarilor din sistemul climatic: intensificarea desertificarii (in zonele afectate de secete),
accelerarea eroziunii torentiale (in regiunile afectate de cantitati mari de precipitatii),

Emisiile de gaze cu efect de sera din transporturi

Cotele emisiilor de gaze cu efect de sera se diferentiaza pe tipuri de transport, cele mai mari
cantitati de astfel de gaze fiind emise de transporturile: aerian, rutier si maritim. Aceste trei tipuri
de transporturi se constituie in factori de degradare a mediului natural nu numai prin emisiile de
gaze ci si prin alte elemente perturbatoare, cum ar fi: poluare fonica, cresterea numarului de
accidente si a victimelor acestora.
La nivelul Uniunii Europene circa 28% din emisiile de gaze cu efect de sera sunt datorate
transporturilor si 84% dintre acestea revin transportului rutier, cu mentiunea ca 10 % provin din
traficul rutier urban. In Uniunea Europeana 26% din emisiile de CO2 sunt realizate de
transporturi. Pana in 2015 se estimeaza ca emisiile de CO2 vor ajunge la o pondere de
35%.Emisiile de NO2 au o viata lunga, ramanand in atmosfera 150 de ani. Autoturismele si
autovehiculele grele, in special cele de transport marfa sunt responsabile pentru cele mai mari
emisii de NO2.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera este o prioritate in prezent, cautandu-se solutii de
inlocuire a combustibililor fosili cu surse de energie nepoluanta, sau scaderea emisiilor prin
imbunatatirii tehnologiilor. In acest sens s-au facut progrese semnificative pentru toate tipurile de
transport, dar rezultatele nu au fost cele scontate..
Ploile acide rezulta din spalarea bioxidului de sulf si oxizii de azot din aer, care revin pe
pamnt sub forma de acid sulfuric si acid azotic, substante extrem de corozive (uneori la fel de
acide ca si sucul de lamie). Ploile acide se manifesta n zone relativ ndepartate de locul unde sau emis agentii de poluare. Acestea apar mult mai intens n zonele reci ale globului deoarece aici
concentratia amoniacului din aer, care ar putea neutraliza acizii care se formeaza, este forte
scazuta (obtinut pe seama proceselor lente de descompunere ale materiei organice ). Aceste ploi
au efecte negative prin: dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu din sol, dizolvarea stratului de
ceara ce protejeaza frunzele si acele de conifere, atacnd membrana celulara. Astfel copacii
devin mult mai putin rezistenti la atacul diversilor daunatori.
Distrugerea stratului de ozon (ecran protector de gaze cu cca. 10 ppm O3) din
atmosfera, de o grosime de ctiva mm, intensifica proprietatile de absorbtie ale atmosferei,
lasnd sa treaca radiatiile solare n cantitati exagerate si implicit o mare parte din radiatiile
infrarosii. Emisiile de gaze poluante din activitatile umane, deterioreaza patura de ozon si
declanseaza efectul de sera, care la rndul sau provoaca efecte n lant: schimbari climatice,
cresterea nivelului marilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului punnd n pericol viata n
ansamblu.
10

6. Poluare fonica
Poluarea fonica reprezinta expunerea oamenilor sau a animalelor la sunete ale caror
intensitati sunt stresante sau care afecteaza sistemul auditiv. Desi sunetele puternice sau
inspaimantatoare fac parte din natura, in ultimele doua secole zonele urbane si industriale au
devenit extrem de zgomotoase.
Autovehiculele si in special autoturismele sunt principala sursa de poluare a aerului in
zonele urbane. Femeile insarcinate si copiii, tinerii si cei cu probleme respiratorii sunt supusi
celor mai mari riscuri de sanatate. In UE cca 28% din emisile de gaze au efect de sera, 84%
dintre acestea provenind din transportul rutier. Poluarea fonica, zgomotul, afecteaza indivizii in
mod diferit; disconfort si probleme de sanatate, ritm cardiac inalt, dereglari psihice si nivel mare
de stres, dereglari de somn, probleme cognitive, capacitate redusa de concentare, probleme
auditive.
Intensitatea sunetelor se masoara in decibel : in salbaticie, nivelul normal al sunetelor ar
fi de 35 de decibeli. Intensitatea cu care un om vorbeste este de 65 pana la 70 de decibeli si
traficul genereaza sunete de pana la 90 de decibeli. La intensitatea de 140 de decibeli, sunetul
devine dureros pentru urechea umana si poate chiar afecta sistemul auditiv.
Cea mai mare parte din poluarea fonica provine de la automobile, trenuri si
avioane.Echipamentele de constructie si masinariile din fabrici produc sunete care pot fi
asurzitoare.
Sunetele nedorite reprezinta cel mai larg raspandit tip de disconfort. Dar zgomotul este
mai mult decat un simplu disconfort. Reprezinta un pericol real si prezent pentru sanatatea
oamenilor. Supusa la 45 decibeli de zgomot o persoana normala nu poate dormi. La 120 decibeli
urechea inregistreaza durere, dar afectarea auzului incepe la un nivel mult mai mic, pe la 85
decibeli.
Cea mai grava boala produsa de poluare fonica este pierderea auzului. Expunerea
prelungita la sunete de intensitate de numai 85 de decibeli poate afecta temporar sau chiar
definitiv structura fragila a urechii interne. Sunetele putenice - cum ar fi sunetul armelor de foc
laun poligon - pot duce la pierderea imediata a auzului.
In Bucuresti, in special in zona centrala, sunt depasite frecvent normele maxime admise de
zgomot si vibratii, mai ales datorita geometriei strazilor (inguste, fronturi inchise), configuratia
terenului (strazi in panta), transportul greu, distantele mici intre intersectii, parcul mare de
masini.
7.

Masuri de ameliorare a calitatii mediului

7.1 Reducerea noxelor

11

Liderii Uniunii Europene vor vota pentru noi tinte in vederea reducerii cu 20 la
suta a emisiilor de dioxid de carbon, pana in anul 2020. Liderii UE au promis sa mearga mai
departe cu reducerile, daca si alte regiuni ale lumii se vor alatura UE in acest demers.
Chiar daca intre statele europene nu exista peste tot acelasi entuziasm in vederea reducerii
emisiilor de dioxid de carbon, "nici o tara nu se va opune diminuarii", a precizat Barroso. Europa
ar putea crea noi locuri de munca prin aceste reduceri ale noxelor, prin crearea unei piete pentru
energia regenerabila.
Ministrii UE s-au aratat dispusi sa reduca chiar pana la 30 la suta emisiile, daca si alte tari
puternic industrializate vor face acelasi lucru.

7.2 Inlocuirea carburantilor.

Pricipalele statii care inlocuiesc carburantii sunt Rompetrol si Petrom.
Noua gama de combustibili include benzine fara plumb cu cifra octanica 99 si 95, care
se incadreaza in standardul Euro 5, precum si benzina Eco Premium 95, pentru masinile mai
vechi, fara catalizator, care contine un aditiv inlocuitor al plumbului. In cazul motorinei, au fost
lansate doua noi sortimente care respecta standardul Euro 4. Primii carburanti cu un continut
redus de sulf, Top Premium 99+ si Top Nordic Diesel, au fost lansati de curand.

Dupa conferinta de la Rio de Janeiro (1994), aproape 120 de state au ratificat conventia
"Constitutia privind clima pe Terra". Principalul obiectiv al acestui acord este reducerea emisiilor
de gaze ce genereaza efectul de sera, pna n anul 2002, la nivelul cantitatilor emise n anul 1990
si mentinerea acestor nivele si dupa anul 2000. Pentru aceasta s-au stabilit masuri concrete care
urmaresc:
mbunatatirea randamentelor de ardere;
scaderea consumului de carburanti la autoturisme (de 5l /100 km pna n anul 2005);
cresterea ponderii surselor neconventionale de energie de la 5% la 15-16%;
limitarea despaduririlor;
rempadurirea zonelor puternic defrisate.
La toate acestea se mai pot avea n vedere urmatoarele directii importante:
amplasamentului ntreprinderilor puternic poluante trebuie sa fie ales n afara zonelor
urbane;
supravegherea permanenta a instalatiilor aflate n regim de lucru pentru evitarea
scaparilor, accidentelor si pierderilor de diverse substante n mediu;
reducerea emisiilor de gaze la autoturisme;
utilizarea rationala a pesticidelor si combaterea ct mai mult a daunatorilor prin metode
biologice;
12

 reducerea consumului casnic de combustibili inferiori prin extinderea sistemelor

centralizate de producere a caldurii si curentului electric;
alegerea unor tehnologii noi nepoluante n industria chimica si metalurgica;
extinderea automatizarii si calificarea fortei de munca;
introducerea de sisteme tehnice si organizatorice pentru combaterea poluarii.
7.3 Energii neconventionale
7.3 a. Energia eoliana si a valurilor
Multe ruri au un flux de apa destul de eficient si continuu pentru a actiona turbine si a genera
electricitate. Vntul, valurile, si mareele contin si ele energie, dar valorificarea ei este mai
greoaie.
Primele mori de vnt din Europa erau de tipul moara stlp. Velele se roteau pe un plan
aproape vertical, iar corpul morii de vnt era montat pe un stlp central. O prghie lunga, numita
maneta de ntoarcere, se prelungea n spate. Cnd directia vntului se schimba, morarul apasa pe
maneta de ntoarcere pentru a roti din nou moara cu fata spre vnt.
Cu timpul, morarii ingeniosi au gasit cai de a folosi moara si n alte scopuri, precum ridicarea
sacilor de cereale. Olandezii au nceput sa foloseasca morile de vnt pentru a drena apa de pe
cmp. Un sistem consta dintr-o moara de vnt ce actiona un mecanism asemanator cu o roata de
apa, care scotea apa. Principalul dezavantaj al morilor de vnt este ca, spre deosebire de rotile de
apa, ele nu pot fi folosite daca este necesara energia continua; daca vntul nceteaza, se opreste si
mecanismul.

Pompe de vnt
Morile de vnt se mai folosesc si acum n unele tari pentru macinarea cerealelor. Pompele cu
palete multiple, actionate de vnt, sunt folosite pentru a obtine apa din puturi n regiunile mai
izolate, n special n Australia si Africa de Sud. Apa pompata este depozitata ntr-un turn din
apropiere. Desi n mod obisnuit se numesc mori de vnt, aceste mecanisme sunt numite masini
de vnt si pompe de vnt. O pompa de vnt tipica are o roata cu diametrul ntre 3-4 m, cu circa
20 de palete de otel presate. Roata este montata pe un stlp metalic avnd naltimea de
aproximativ 8 m. Forta vntului pe o deriva verticala din spate mentine roata cu fata spre vnt.
nsa deriva este conceputa sa ntoarca roata cnd vntul devine extrem de puternic, pentru a
preveni vatamarea organismului.

Generatoare de vnt
Multa lume prefera generarea electricitatii din energie eoliana deoarece este un proces curat si
nu foloseste combustibil. n unele regiuni din ara Galilor si Scotia si n America de Nord
13

functioneaza turbine de vnt experimentale conectate la generatoare de electricitate. Este nevoie

de un diametru al rotorului de circa 50 m pentru a genera un MW (1.000.000 de Watt) de energie,
deci 1.000 de astfel de generatoare de vnt ar putea egala capacitatea unei centrale electrice
uzuale. n unele tari s-au construit "ferme de vnt", care constau din cmpuri de generatoare de
vnt, nsa publicul ar putea obiecta daca aspectul peisajelor ar avea de suferit.Din acest motiv,
viitorul energiei eoliene la scara larga este nesigur. Generatoarele de vnt mici asigura nsa o cale
ieftina de rencarcare a bateriilor electrice n zonele izolate, fara alimentare de la retea.
Roti de apa
Rotile de apa, care dateaza din secolul I e.n., se foloseau initial pentru macinarea cerealelor.
Fluxul apei actiona roata si aceasta miscare era folosita pentru a macina cerealele ntre doua
pietre de moara. Cu aproximativ 1.000 de ani mai trziu, oamenii au nceput sa exploateze
energia apei pentru alte procese, ducnd la dezvoltarea industriilor, de-a lungul vailor.
Energia maremotrica
n unele locuri unde rurile cu flux lent nu sunt potrivite pentru proiectele hidroelectrice,
marea poate fi o sursa alternativa de energie.
Energia mareelor poate fi folosita pentru a actiona turbine conectate la generatoare de
electricitate. Locul n care costul unor asemenea proiecte este justificat sunt nsa putine, deoarece
cstigul din electricitatea produsa n acest fel este relativ mic. La reteaua de hidrocentrale
maremotrice de pe Rul Rance din Franta, fluxul din estuar genereaza o energie medie de numai
100 MW - o zecime din energia generata de o centrala electrica obisnuita.

Energia valurilor
Valurile imense ale oceanelor poarta cantitati masive de energie, dar aceasta energie este greu
de exploatat eficient si ieftin. Se testeaza diferite scheme experimentale. ntr-o schema, niste
plute numite "ratuste" urca si coboara o data cu trecerea valurilor. Aceasta miscare actioneaza o
pompa, care mpinge apadintr-o turbina ce actioneaza un generator.
O noua schema experimentala de energie a valurilor pentru Insula Islay, n dreptul coastei de
vest a Scotiei, a fost conceputa pentru a genera 180 kW de electricitate. Ea functioneaza pe
principiul coloanei de apa oscilanta. O camera scufundata, deschisa n partea inferioara, contine
o coloana de apa cu aer deasupra. O data cu trecerea valurilor, coloana de apa se ridica si
coboara, mpingnd si scotnd aerul dintr-o turbina conectata la un generator de electricitate.
7.3 b. Energia solara
Soarele este una din miliardele de stele, dar este sursa de energie a tuturor fiintelor vii de pe
ntregul Pamnt. Energia solara care ajunge pe pamnt in 40 de minute ar fi ajuns pentru acoperi
nevoia de energie pe un an ntreg a ntregii omenirii.
14

Omul utilizeaza ntr-o asa masura combustibilul pe baza de materie fosilizata-petrolul si

carbunele-nct rezervele se vor epuiza n a doua parte a secolului viitor. Mai demult s-a crezut
ca centrala atomica este o solutie alternativa, dar gradul sau de periculozitate este demonstrat de
catastrofa de la Cernobl, din 1986. S-a demonstrat ca dintre sursele de energie care ar putea
nlocui combustibilul fosil, energia solara ofera siguranta si acuratetea ce mai mare.
Radiatia solara
Atmosfera reflecta aproximativ 30% si absoarbe 20% din radiatia solara; astfel pe suprafata
solului ajung doar 50 % din ea. Chiar si asa nsa aceasta cantitate este de 170 de milioane de ori
mai mare dect productivitatea celor mai mari centrale.
n zonele tropicale aceasta cauzeaza arderea tufisiurilor, focul izbucnind datorita focalizarii
razelor solare prin picaturile de roua, care se conporta ca niste lentile optice. Grecii au utilizat
energia solara nca din 400 .e.n. pentru aprinderea focului, folosind globuri de sticla pline cu
apa. n 200 .e.n. ei si chinezii foloseau oglinzi concave n acest scop.
ntr-o oarecare masura orice casa este ncalzita de soare, dar unele dintre ele sunt proiectate
pentru a folosi ct mai bine aceasta sursa de energie gratuita. Aceste case au ferestre mari n
partea unde cad razele soarelui la amiaza, iar pe partea mai racoroasa, mai mici. n multe locuri
se monteaza obloane sau jaluzele confectionate din material izolat termic care se nchid noaptea,
astfel sa se pastreze caldura primita n timpul zilei. Aceasta se numeste folosirea pasiva a
energiei solare.
n multe gospodarii, energia solara se foloseste la ncalzirea apei. Lumina soarelui ncalzeste
apa rece care curge prin panourile plate si nchise, numite colectoare. De obicei se monteaza pe
acoperisul caselor, sub un unghi care sa permita absorbtia unei cantitati ct mai mari de energie.
Bateriile solare
Bateriile solare sunt niste instrumente electronice, care utilizeaza fenomenul fotoelectric,
pentru producerea energiei electrice. ntr-o fotocelula de genereaza o tensiune mica, de aceea
trebuie legate mai multe astfel de celule in serie, pentru ca bateria solara sa se poata folosi ca
sursa de energie. Fotocelulele sunt niste placi subtiri din materiale semiconductoare, de obicei
siliciu. Unele sunt facute din galiu, arseniu, care sunt tot semiconductoare. Astfel de celule au
randament mai scazut, dar sunt functionale si la temperaturi mult mai ridicate. De ceea se
folosesc pentru alimentare cu energie a satelitilor, mai expusi radiatiei solare. Cei mai multi
sateliti artificiali functioneaza cu ajutorul panourilor solare, asemenea calculatoarelor si a
majoritatii ceasurilor cu quartz.
Avionul solar Challenger a zburat peste Canalul Mnecii avnd ca singura sursa de energie
lumina soarelui. Panourile solare care i acopereau aripile generau suficient curent pentru a roti
cu o turatie corespunzatoare elicea.

15

Concluzii
In ciuda progreselor inregistrate de-a lungul timpului, transporturile continua sa fie o povara, mai
ales prin prisma emisiilor de gaze cu efect de sera, studiile au aratat ca imbunatatirea
tehnologiilor nu poate rezolva problemele prevazute pentru viitor, fiind necesara intensificarea
eforturilor pentru imbunatatirea sa, si nu in ultimul rand reducerea contributiei acestui sector la
schimbarile
climatice.
Emisiile de gaze cu efect de sera din sectorul transport sunt evident in crestere, imbunatatirea
eficientei energetice a diferitelor sectoare din transport si introducerea biocombustibililor nu sunt
suficiente pentru reducerea cresterea emisiilor de gaze cu efect de sera din transporturi.

Bibliografie
1. Ursu P., Frosin D., Tatu I., Popa D,. Frosin D., Protejarea aerului atmosferic,Indrumtor
practic, Bucureti, Editura Tehnic,1978
2. Brown L., Probleme globale ale omenirii, Editura Tehnic, Bucureti 1988
3. http://en.wikipedia.org/wiki/Global_warmingT
4. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Vostok-ice-core-petit.png
5. Wilmoth Lerner B.,Lerner L., Climate Change,Gale Change Learning, vol. 1&2,2008
ISBN1414436149
6. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Instrumental_Temperature_Record.png
7. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Mauna_Loa_Carbon_Dioxide.png
8. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Climate_Change_Attribution.png
9.http://en.wikipedia.org/wiki/File:BAMS_climate_assess_boulder_water_vapor_2002.png
10.http://en.wikipedia.org/wiki/File:Global_Carbon_Emission_by_Type_to_Y2004. Png
11. http://en.wikipedia.org/wiki/File:160658main2_OZONE_large_350.png
12. http://asd-www.larc.nasa.gov/erbe/erbs.html
13. http://en.wikipedia.org/wiki/File:Orbital_variation.svg
14. http://en.wikipedia.org/wiki/European_Climate_Change_Programme
15. http://en.wikipedia.org/wiki/Kyoto_Protocol
16. http://www.calitateaer.ro/index.php
16

17. http://www.mediu.ro/acte_normative.html
18. http://www.mediu.ro/proiecte_europene_directive.html
19. Dumescu F., Legii acte normative privind protecia mediului nconjurtor,Editura Servo-Sat
Arad, 1999, ISBN 973-9429-06-8
20. *** Air pollution engeneering manual, Van Nostrand Reinhold, NewYork,1992, ISBN 0-44200843-0

17