Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Curs 2 STT

    Transféré par

    Adrian Nae
    9 vues22 pages
    stt curs

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    stt curs

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    9 vues22 pages

    Curs 2 STT

    Transféré par

    Adrian Nae
    stt curs

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 22
    Sisteme de telecomunicatii pentru transporturi CAPITOLUL 2 SEMNALE, SPECTRE SI SISTEME 1.1, SEMNALE iN TIMP CONTINUU SI SEMNALE IN TIMP DISCRET Un semnal poate fi definit drept o funetie ce poarté informatie, in ‘general despre starea sau comportamentul unui sistem fizic. Semnalul este, deci, 0 manifestare sub forma unei mérimi fizice observabile a unui fenomen, cel mai adesea electric, acust ic. Modelul matematic al unui semnal este 0 funotie real sau complex, avand una sau mai multe dimensiuni, de una sau de mai multe variabile care pot fi numere reale sau intregi. Deoarece in general mérimea fizicd observata si obiectul matematic ce o modeleaz& se identificd in mintea noastrd, aceasta funcfie se numeste $1 ea tot semnal, Semnalele se vizualizeazA de obicei pe ecranul unui oseiloscop, pe care pulem examina echivalentul graficului unei funeyii de timp trasat pe hartie milimetricd. Imaginea pe care 0 vedem pe ecran se numeste forma de unda, pe care o asociem mental cu semnalul pe care reprezinta la fel cum identificdm semnalul cu funcfia matematicd respectiva. De aceea, nu rareori ne referim la nofiunea de semnal cu termenul de forma de unda. Variabila independenta a reprezentarii matematice a unui semnal poate fi continud sau diseretd, Un semnal s(1)se spune ci este un semnal in timp contimun daca este 0 functie definité pentru orice timp f care ia valori pe un interval continuu, Un semnal in timp diseret s(n] este definit numai la momente disorete de timp. Deci, variabila independenta » nu ia decat valori discrete, care de obicei sunt egal distanjate, Asadar, semnalele in timp diseret se reprezinti ca giruri numerice. Daca se esantioneazé un semnal in timp continuu cu o freevenfé de esantionare constant, rezulta un semnal in timp discret. Fie 7, perioada de esantionare gi si notim cu un numér intreg ce poate Iua valori negative si pozitive. Esantionénd un semnal in imp continu s(t) la momentul de timp =n, prelevim un esantion avand valoarea de s(n7,). Aceasta se serie: s(n] = s(nT,), = 0,21,42,-—, ad 2 Se utilizeazd urmatoarea convenfie. Funefiile de timp se seriu cu litera mica, pentru cele de timp continuu variabila independent se scrie fntre paranteze rotunde, iar pentru cele de timp discret, care sunt de fapt siruri numerice, parantezele sunt drepte. in afara de faptul e& variabilele independente pot fi continue sau discrete, amplitudinea unui semnal poate fi si ea continua sau discreté. Semnalele digitale sunt cele pentru care atét timpul cét si amplitudinea sunt discrete. Semnalele in timp continuu si cu amplitudine continua se mai numese si semnale analogice. Un semnal in timp continu s(f) se spune c& este par dact s(~t) = s(f) pentru orice ¢ (1.2) Semnalul s(0) se spune cd este impar dacd s(-t) ==s() pentru orice ¢ (13) Un semnal oarecare s(¢) se poate descompune intr-o suma dintre un semnal par s,(0) siun semnal impar s(t) s()=5, (+50. (ay intr-adevar, conform definitiei, avem s,(-1)=5,(€) si 5, (1). Deci sD =5, (+51) =5,()-50. (1.5) Explicitind s(t) gi s,(¢), obtinem: s,0=p+s-N] (6 si )-s(-1)]. (72) Daca un semnal s() ia valori complexe, notém cu s*(1) conjugatul complex al lui s(¢): s()= alt + jo (1.8) s*()= al) - jb. a9) Un semnal s(P) se spune c& este conjugat simetric dact: 3 sN=st(). (1.10) PROBLEME REZOLVATE 1. Fie semnalul at mM) -retsT siy=f*(7} 0, in rest. Semnalul s(?) este o functie para sau impara de timpul /? Rezolvare: inlocuind # cu ~t, obinem , -Pstst wo-l(-F) in rest 4), -TsisT = T in rest ==s(t) pentru orice ¢. Rezulta conform definifiei c& s(0) este un semnal impar. 2. Gasiji componentele para si impard ale semnalului s(t)=e™ cost. Rezolvare: inlocuind ¢ cu + in expresia lui s(#), objinem s(-1) =e” cos(-t) =e" cost. ‘Aplicand formulele corespunzétoare, avem: cost =cosh (2/)eose si s(Q=ale" cost—e cost) cost sinh (2r)cost. 3. Gasifipartea para si partea_impard. a semnalului s(t) =c0s(1) +sin (1) +sin(¢)eos(*). Rezolvare: s( cos(-r)+sin (-1)+sin(-1)cos(-1) =cos(t)-sin (1) -sin(r)eos() Apoi ; (y= Sleds sing col 05) —sin()—sin ost) Z 2 =cos(V) * a Oe) in) sin) os) on) sn() +n ost) tee 2 =sin(t)+sin (1) cos(¢) =sin(1)(1+c0s(r)). PROBLEME PROPUSE 1. Gasifi partea pard si partea impara ale urmatoarelor semnale: a) s(t)=146430 +51) +90" b) s(t) =1+¢005(r) +l sin(t)+# sin(r)cos(1). c) s(t) =(148° )cos® (107). 2. Semnalele x(t) si (A) reprezentate mai jos constituie partea reala $i partea imaginara, respectiv, ale unui semnal complex s(). Ce forma de simetrie are s(t)? x()) wd) A 72 0 12 5 Un semnal periodic s(¢) este 0 funcjie de timp care satisface condigia s(t) =5(¢+T) pentru orice 4, qui) unde Teste o constanté pozitiva, Cea mai mica valoare a lui T care satisface (1.11) se numeste perioada fundamentald a lui s(f). Perioada fundamental T defineste durata unui ciclu complet al lui s(¢). Inversa perioadei fundamentale 7 se numeste frecvenfa fundamentala a semnalului periodic s(: 1 fez (1.12) Frecvenfa se mésoara in herfi (H1z); un hert este egal cu un ciclu pe secunda, Definim gi frecvenja unghiulard, masuraté in radiani pe secunda: Qn o=2nf=Z. 1.13) fa (13) Orice semnal s(#) in timp continua pentru care nici o valoare a lui T nu satisface condifia (1.11) se numeste semnal aperiodic. Un semnal in timp discret sfv2] se spune cd este periodic dacé stn] =s[n-+N] pentru n intreg (14) unde N este un numér natural diferit de zero. Cel mai mic N pentru care conditia (1.14) este satisfticuté se numeste perioada fundamentala a semnalului in timp discret s{n]. Definim i freevenfa unghiulara fundamentala a lui s{/a} astfel: 2x Q=—. 1.15) W (1.15) Aceasta se masoard in radiani. AHO PROBLEMA REZLVATA. {in figura de mai jos se aratd o unda triunghiulara. Care este freeventa fundamentala a acestei unde? Exprimafi frecvenfa fundamentala in unitaji de Hz si rad/s Rezolvare. Perioada fundamentala este 1’ = 0,3 — 0,1 = 0,2 s. Freevenja fundamentala este f= 1/7'= 1/0,2 = 5 Hz. Freevenfa unghiulara este @ = 2af = 10z rad/s. PROBLEME PROPUSE Pentru fiecare din semnalele urmatoare, determinaji daca el este periodic, iar daca da, gasifi perioada fundamentala. s(t) =c0s" (2nt) . 9(t) = sin’ (2r) 3. s(t)=e cos(2nt) 4. s[n]=(-1)" 5. sfa]=(-1)" 6. s{n]=cos(22n) in sistemele electrice, semnalul este o tensiune sau un curent. Fie un rezistor R cu rezistenfa masurata tn ohmi [Q] prin care trece un curent (1) determinand o cadere de tensiune u(t). Prin definifie, puterea instantanee disipata in acest rezistor este pt) xo. (1.16) Aplicand legea lui Ohm u(t) = Ri(f) , objinem si forma echivalenta: p= RPO. (1.17) 7 Observam c&, in ambele formuliri, puterea instantanee p(t) este proportionala cu patratul amplitudinii semnalului. De aceea, in teoria semnalelor, definim puterea pentru o rezistenfa de 1 ohm, ceea ce face sa fie indiferent dac& semnalul s(¢) reprezinta o tensiune sau un curent. PO=S(0. (1.18) Prin definitie, operatorul de mediere in timp este dat de 12 (s(t) = lim — s(t)at. 19) (0) Hin J st (19) Se vede cA acesta este un operator liniar cdci, pentru orice doud semnale s;(t) $i s,(f) si orice constante ¢, si c,, avem: (sO) +e,(8,(0). (1.20) Valoarea medie, sau valoarea de curent continu (cc) a unui semnal s(f) este data de expresia (1.19). Fie circuitul cu dowd terminale de acces reprezentat in fig. 1 48,0 +6,8;(0) = () ue) CIRCUIT Figura 1.1 Convenjia de polaritate utilizata pentru tensiune si curent. Puterea instantanee asociata eu acest circuit este data de PO =U, (2) Ea se scurge in circuit daca p(¢) este pozitiva gi se scurge afar din circuit daca p(0) este negativa, Puterea medie este data de P= (pt) =u(Hi(d). (1.22) 8 Valoarea de rddlicing medie pdtrata (rmp) a semnalului s(¢) este data de vio) 023) Daca presupunem ci rezistenta R este egal cu 1 Q, objinem puterea normata. Se vede cd rédacina patratd a puterii normate este valoarea rmp. Puterea normatd medie este data de re P=(8(0) = im Jewa (1.24) Energia normaté total este data de E=lim Sdt= | (dt. (1.25) in cazul unui semnal in timp discret s[¢], integralele din ecuatiile de definigie se inlocuiese cu sumele corespunzatoare. Astfel, energia totala a lui s{f] se defineste ca find E=> s(n, (1.26) iar puterea medie se defineste drept Potin © Yb. (27) Un semnal este considerat drept un semnal de energie daca si numai daca energia sa totala satisface conditia 0 < E

    Vous aimerez peut-être aussi