Sisteme de telecomunicatii pentru transporturi CAPITOLUL 5 RECEPTIA SEMNALELOR MODULATE 5.1 MODELUL CANALULUI jn capitolul precedent, am descris céteva tipuri de metosle de modu- latie prin eare informasia digitala poate fi transmisé printr-un canal de comu- hicafic. Am yazut ¢& modulatoru] (ansforma un gir de simboluri digitale in forme de und, Scinalul de emisie, trecénd prin canal, sufera modificaci nedorite, intre altele, la cl aduniindu-se zgomot electric, care este un proces aleator (stochastic), ce nu poate fi descris decét cu ajutorul teorie’ probabi- Titdjii, Sarcina receptorului este ca, masurand formele de unda ce au parcurs canalul, s4 determine cu cea mai mare probabilitute care a fost informatia digital de cmisie, S& presupunem c& la emisie b biti consceutivi: sunt prupati intr-un multibit si fie M=2". Fiecdrui multibit diferit ii corespunde fo forma de unda {s,(, m=1,2..A/}. Fiecare forma de unda se tansmite intr-un interval de simbol (zis $i de sematizare) avand durata de 7 secunde osesr. Presupunem ca la sernnal se aduna zgomot Gaussian alb, aga cunt se aratdin figura 5.1 canal — semnal de emisie semnal receptionat ——+ Saft) HO = Sul) ~ 20) zyomot 2) Figura St Model pentru un semnal recepfionat ce a trecut prinu-on canal alvotat de 2gomot Gaussian alb aditivExprimam deci semoalul receppionat fn intervalul 0 $07 astfel HO =5,(0+20), OStST 6.1) unde cu z(f) am notat o funclie esantion a unui proces de zgomot Gaussian alb aditiv (7GAA) cu densitate spectral de putere (f) = tz [Wal] Dorim s& proiectiun un recepior optim fa sensul c&, barat. pe observarca lui r(Q) pe intervalul de semnalizare, s& minimizeze probabilitatea de a tace 0 eroare. Receptorul se compune dintr-un demodulator gi un detector, aga cum se arata in figura 5.2. semnal de recepfie - cecizie de Demodulator Detector iegire r() ——_l iru S.2— Structura reveptorului Funetia demodulatorului este. de a converti forma de unda [rotieosteh unde 8 receptionata (0) inir-un veetor \-dimensional este dimensiunea formelor de und conform reprezentérii gcometrice a semnalelor. Funefia detectorului este de a decide, pe baza vectorului r, eare din cele M/ forme de unda posibile a fost cea transmisa. Zgomotul Prin zgomat infelegem accle unde electrice sau electromagnetic nedorite care tind sé perturbe transmisia gi prelucrarea semnalelor de mesaj intr-un sisiem de comunicafic. Sussele zzomotului pot fi interne sau externe in raport cu sistemul, Zgomotele exterinare pot fi eliminate prin ecranare. Zyomorele interne sunt gencrate chiar de componcatele sistemului si cle pot fi reduse printr-o proiectare ingrijita, dar nu eliminate complet. Mai putem clasifica zgomotele in vgomote naturale (de ex., produse de radiatia cosmicd) gi Zgomote artificiale (le ex., generate de bujia unui moter cu ardere interna, de relee care comutd). Pentru a cuantifica efectul zgomotului, introducem —raportiul omot ca parametru de sistem, Daca novim eu 8 si Z puterea medica semnalului si puterea medic a zgomotului, respectiv, atume} putem cexprima logaritmic raporil semnalizgomot astlel: PSL = 11a aa Unitatea de masura uzuali este decibelul, cure este un submultiplu al helului. Belul nu sc utilizeazé in practica flinded este prea mare pentru valorile obignuite ale raportului S22. ‘Zgomatul intern apare cin cauza Nuctuatiilor spontane ale curentului sau tensiunii in circuitele electrice. HI reprevinté 0 limitare fundamentala a transmisici sau deteetic ic ce utilizeazé dispozitive clectronice. Doud exemple obignuite de zgomot intern sunt 2gomotul de alice gi zgomotul termic Zgomotul de alice apare in dispozitivele clectronice cum ar fi diodcle si tranzistoarele din cauza nuturii diserete a curgerii clectronilor gi golurilor prin aeeste dispositive. Fiinded electronii se emit in momente de timp aleatoare, zgomotul de alice este un proces stochastic pe care it putem presupune stafionar. Pentru descrierea sa statistica se aplic& distribufia Poisson, dar nu esie eazul sf inirém aiei in detalii Zgomotul termic este generat de migcarea aleatoare 2 electronilor intr-un conductor, La fizica am invafat ca tensiunea de zgomot termic depinde de temperatura absoluta, de revistenta clectrieé. de banda de frecvenja side constanta lui Boltzmann, Acest zgomot este natural, nut poate fi eliminat, dar poate fi cedus Ja un mimim prin proicetare (chnologicé ingrilita in practiva, la analiza $i proicctarea sistemelor de comunicatie se tutilizeazd un model idealizat de zzomot numit zgomoi ald. Densitates speeteald de putere a zgomotului alb este independent de freevenfa de lucru, Spre deesebire de vgomotul alb, zgomotul colorat are densitate speciralé de puter: care depinde de irceven{é. Adjectivul ath este intrebuinjat aici prin analogie cu lumina alba ce contine deopotriva ireevente din inireaga banda vizibild a radiagiei electromagnetic. Subliniem c& zgomotul alb este un model convenabil pentru zeomorcle reale din sistemele de comunicagie. LI nu exist in realitate, dar poate fi descris matematic relativ simplu: densitatea spectralé de putere a zgomotului semnalelor in sistemele de comuni alb se serie Z, Z=°S(W i He 3! J ‘Accgsti valoare este constant pentru fivevenpele de la 7 la hr Consccinta directa esie c& puterea medie ¥ 7gomotului alb intr-o banda de freevena de argime Af are valoarea4.2, DEMODULATORUL DE CORELATIE Semnalul recepionat (1) este trecut printr-un bane de A’ corelae toate, aga cum se arala in figura 5 SA ne reamintim ca, prin reprezentarea geometried a semnalelar, fiecare din cele 4 forme de unda de emisiv {3, (0), m=120- Hf) este 0 0.0. Spunem cA cele V funefii de bazd gencreaza spatiul semnale- combinafic liniara de cele N funetii ostonormale ce formeaza o buy n=l,2, lor, Acesie fumeyii nu genereazé ins si spafiul zgomotului, care are 0 dimensiune infinita. Totusi. termenii de zgomot ce cad in afara spatiului semnalelor nu au importanjé pentru detectia semnalului. Un corelator efectuewza succesiv doug operatii: mai inti inmuljeste semnalul de recepyie P(t) cu o funetie de bazd ¢,(0), iar revultatul este apoi integrat pe durata unui simbol 7. Avem deci Jrewd (ode =[ls,(0+ 20014 (0dr 62) Notam ew fy = fou (Op, (Ode (53) gicu Jetoe,coa (54) iarD0) semnal de receptic Ja detector nD ; ly I—.G)—4 Joa —o%—6 a0) spectre ta ¢=T 253. Demodulator de corelatic. Scmnalul este reprezentat acum de vectorul §,, =[s,)sS,a5°"Suu Componentele avestui vector depind de care dintre cele M forme de unda de semnal este cea emis. Componentele {z,} sunt variabile aleatoare ce dau seama de prezenja zgomotului aditiv in semnalul recepyionat.Se demonstreaza ca iesirile corelatoarelor (7 1) sunt statistici suficiente pe baza cfirora se poate lua © decizic ou privire la care din ecle Mf forme de unda este cea care a fost emisa. inainte de a vedea cum este format aceast decizie de cdtre detecior, vom stabili o forma echivalenta de demodulator care utilizcazé filtwe adaptate in lee de corelatoare 5.3 FILTRU ADAPTAT Corelaioral detecieuza una din Iormele de unda de semnal care este posibil sa fi fost emise si care ajunge lx receptor corupté de zgomot aditiv Adoptdm un alt punet de vedere gi incercim sai proiectm un filtru liniar gi invariabil in Linyp care s& dea un semnal mace la iegire numai atunei eénd La intrare se aplicd forma de unda ce trebuie detectata. Schema unui receptor liniar este dat in figura 5.4, Filtrul liniar gi invariabil in timp are raspunsul a impuls A(e), Intrarea filtuuluix(¢) const dintro forma de unda s(t) corupia de 7gomot aditiv din eanal a(1) x(a s() bal), 02127 unde 7’ este un interval de observatic arbitiar, dar pe care-{ ludim egal ew durata unui simbol. Zgomotul a(7) este modelat ca o Funetic egention a unui proces de zzomet alb de medie zero gi cu densitate spectrala de putere Z, 42. Presupunem c& receptorul cunoaste forma de unda s() Incertitudinea igi are sursa in zgomatul a(2). Dat fiind semnalul recepjionat. Filta liniar invariabilintimp eu 0 Ke raspuns la impuls. | 0 » wi ae { Mo equntionare la — 1-7 zgomotalb semnal yd wl ay Figura 5.4 Receptor liniar.2(1), funcqia reveptorului este de a detecta forma de unda s(1). fn acest seop, vom optimiza proigctarea filtrului estfe] incat sii minimizeze eleectele zgomouului a ivgire inte-un sens statistic. Fie s,(Q) gi 2(¢) réspunsul filuului liniar la intrarile s(¢) gi a(#), respectiv, Iegirea fillrului vs) este atunei Wi) = (0+ 200) 6.2) fie mult mai mare Componenta de semnal a iesirii 5,(¢) vrem decit componenta de zgomot 2(¢). Vom exprima aceasta cerin[& cu ajutorul puterii instantanee |.s,(T)|" gi al puterli medi a zgomotului de iegire Etz'(n}, unde cu F no im operatorul de medic. statistied (expectatie, speranta matematica), Formam raportul s(T)I BZ} Fie S(/) trensfomata Fourier a formei de unda de semnal s() gi H(f) r¥spunsul in freevenfé al liltrului, ransformata Fourier a semnalului 68) de iegire s,(/) este atunci egal cu H(/ISCA), iar s,(1) este transformata Fourier inversi y(t f HCP S( her ar (5.9) Dacd se eyantioncaza iesirea filtrului la timpul ¢=7 (in ipoweza absen{ei zzomotului), avem In ]'= Jus wep (6.10) Sa consideram si efvetul zgomoutlui alb a(e) asupra iegitii filtrului Rensitatea spectral de putere @_(/) a zgomotului de iegire (1) este egal cu produsul dintre densitatea spectral de putere a zgomotului de intrare a(r) si raspunsul de magnitudine la patral [MC 9)!". Fiinded a(t) este alb cu densitate spectrabai de putere constant. Z, /2, urmeazii ca oc mpe Gay Puterea medic a zgomotului de iegite este deciLEW} = fia ~ . (6.12) ~2 Fimptey Putem rescric raportul n ast: Jrnscne'*ar finnry Pentru un Sf) dat, problema noasira este de @ determina acel réspuns in fiveventi al filtrului //(/) care maximizeazi 1. Aplicdim incgalitatea lui Cauchy-Schwarz la numardtorul fractiei din (5.13), Pentru comoditatca expunerii, reamintim eum sund aceastd incgalitate, Dacd avem oud funetii complexe HC/) gi Mf) de variabila reala f, satisfacand coniiiiile fiscorar ) @2(T-t) oe s semnal de reeeptic la detector ri Pager oO, egantionare la (HT Figura 85 Demodulator cu filtre adaptate:ul 5.4 DETECTORUL OPTIM Am vazut ca, pentru un semnal uansinis pe un canal afectat numai de yeomot Gaussian alb aditiv, atit demodulatorul de corelatic cét si demodulatorul cu filtre adaptate produc un. vector v] care confine toaté informatia relevant din forma de und receptionata. Vrem s& siabilim o reguld de decizie optima pe baza observarii vectorului r, in ipoteza cé semnalele transmise in intervale succesive de semnalizare nu au memoric, Definim un numir M de probabiliteqi a posteriori asttel: P(s,, |r) este probabilitatea ca, recepfiondind e, semnalul emis sf fi fost s,. Criteriul de decizie se bazcaza pe selectarea semnalului corespunzaior valorii maxime din setul de probabilitéfi a posteriori | P(s, 1) } Utilizénd regula lui Bayes, pe care am invafat-o la cursul de ,,Peoria informatiei gia codavii™, putem exprima proabilitatile a posteriori astlel P(s,, ry LOND PO a) 6.22) pir) unde p(r|s,.) este functia densitate de probabilitate a vectorului obscrvat conditionata de emisia lui s,,. iar P(s,,) este probabilizatea a priori de ase {i emis semnalul s,,. Observam ea p(r) este Independent de ee semnal s- cmis. in ipoteza c€ toate cole M semmale se emit cu aceeasi probabilitate P(s,,) = lM, constakim ca maximizarea lui P(s,,|1) este echivalenté eu gasirea acelui semnal care maximizeaza p(r|s,,) Punefia densitate de probabilitate conditionati p(r|s,,) sau orice functie monotond de ca se numeste de obicei fimefie de plauzibilivate. Criteriul de decizie bazat pe maximul lui pir|s,,) peste cele Af forme de unda de semnal se numeste criteriul de plauzibilitate maxima. intrucat componentele de Zgomot {2,3 sunt variabile aleatoare Gaussiene necorelate, cle sunt gi statistic independente, Drept urmare, iesirile corelatoarelor si ale filtrelor adaptate {r,} condigionate de emisia formei de unda s,, sunt variabile alcatoare Gaussiene independente statistic. Deci, functiile de densitate de probabilitate conditionata ale variabilelor aleatoare [rates JS 6 sunt pris, )=[ [eis m=al2y-M (5.23)unde 28 6.24) mle PS, Pent simplificarea caleulelor, s& luerm cu logaritmul natural al lui p(r|s,,), care este 0 Tunetie monotona. Deci (5.26) In pr 8.) =-5 NIn@rZ,) eee Se vede od In pir|s,) este maxim atunei eind distant Eueliciand la patrat dinire vectorii r sis, 6.27) Pirs,) den este minimé, Agadar, pentru un canal afectat numai de zgomot Gaussian elb allitiv, regula de decizic bazatd pe criteriul de plauzibilitate maxima se reduce la qisirea semnalului s,, cel mai apropiat ca distanfa Euclidiana de yectorul de semnal receptionat r. Sa desfacem parantezcle in (5. 7), Ave Der, sy si, Fermenul | r]° este comun tuturor metticilor distanja D(r,s, deci, poate fi ignoral. Rezultatul este un set de metrici distanta modificate (5.29) rs, reprezinté proiecjia veclorului de semnal receptionat pe rela fiecare din eci Mv dintre aceste proiectii esie © més ctori de semnal de emisie posibili, Valoarca fie 4 a corelafici dintre vectorul receptional $113 forma de unda de semnal s,,, Din acest motiv, introducem merricile de corelupe Cir.s,), m=1,2.+,M. definite astfel Crs, )= 20s, 18, | (5.30) (&SINTERFERENTA INTERSIMBOLURI Pana acum, am considerat transmisiumea informatie: digitale prin canale afectate numai de zgomot Gaussian aditiv. fri si ne preocupam de efectul largimii finite a benzii de freevenia. in realitate, rspunsul la impuls: al canelului modifica forma semnalului, Rieénd gi mai dificil sarcina receplorului, Astfel, daci la intrarca canalului aplic&m un semnal care du- reazi numai 7 sceunde, constatam ca semnalul de ieyire dureazd mai mult decat atat, de {upt. considerabil mai mult Fie un sistem de iransmnisiune biner 5.6, Sursa de informatie genereaza un gir de biti {8}, ficcare bit in banda de bazai, reprezentat in figur avand o durata de 7,. Sirul de bifi se aplica fa intrarea unui modulator de transforma intr-un all gir, de pulsuri scurte avand ampli- amplitudine care tudinea d, dupa cum urmeaza: pentru h, =I d, 630) pentru b, =0 Sirul de pulsuri seurte produse astfel se aplic#t la intarea unui fll de omisie avand raspunsul la impuls (A), reczulténd un semnal de emisie s(t) = Yod.e-iT). ¢ Seminalul de emisie s()) este transmis printr-un canal cu raspuns la impuls c(r) care este afectal de 2gomot Gaussian, Semnalul ygomotos x(t) pie cu rispuns lz impuls Als). lesirea pie) eve apoi prinu-un filtru de a acesiui filiru este esantionalé sincron cu emifétorul, momentele de egantionare fiind determinate de un tact, sau semnal dle ceas, ce se extraxe din iegirca filtrului de reeeptie aga cum vom vedea in capitolul urmator.i4 Sirul de cgantioane astiel obginute esie utilizat pentru a reconstrui girul original al bitilor cu ajutorul unui bloc de decivie, comparind ampiitadinea fiecérui egantion cu un prag &. Dacd amplitudinca semnalului depageste pragul 2, receptorul ia o decizie in favoarea lui 1. Decd insi amplitudinea semnalului este sub pragal 4, receprorul is © decizie in favoured Tui 0. Exists gi 0 a ireia eventualitate, mai mult teoretica decat practic: daca amy tudinea semnalului este egalé exact eu pragul, receptorul ia o deci aleatoare, adic, decide Ia intimplare e@ bitul este 0 sau 1 Filurul de emisie, canalul si filtrul de receptic, avand functiile de transfer Gif), CCP) si HCP), respectiv, sunt conectate in cascada, astfel {net raspunsul la impuls echivalent al ansamblului lor este convolutia ras- punsurilor la impuls, iar funetia de transfer echivalentd este produsul celor trei lune}ii de transfer. Definim un puls p(¢) norma astfel inedt ie pO) G34) Bifi de intrare 0 Modulator de | gg} | Filtra de el amptidine emisio fee | x thy | & pulsurilon wo | Le yi) vit), ——— la S Filtru de |» Tdacd y() > P+] reoepiic |e Bien ho) / > Odacd y(tk) <2 / t Zgomot alb p Pray Gaussian a(t) Figura $6 Sistem de ransmisiune binard in banda de bavigi introducem un factor de scald ju care s& dea seama de schimbarea amplitudinii semnalului pe lanjul de tansmisiune, Avem astfel Hp(D) = Belt) *A() 6.35) BPP) = GPCI). 6.36) Cu aceasta notatie, iesirea filtrului de receptic se serie Hd= uD apt 6.37) unde 4, este imarzicrea daloritd propa, semnalului pe langul de transmisiune, iar 201) este zgomotul produs la iegires [iltrului de receptic datorité zgomotului din. canal a(t}, Pentru descricrea interferenjei irclevanta, ays incdit 0 intarzicrca f, est intersimboluri, care ne intereseaz: lugim egal cu zero. Lesires filtrului de recuptie y(e) se exantioneazd la timpul f, = 47}, unde & este un numae intreg yt = dd pik | + 2le,) _ 6.38) = ad, + wD di, pith in couatia (5.38), primul termen reprezinia contributia bitului de emisie 2, Col de al doilea termen reprezinta efectul rezidual al tuturor celorlalfi big cmigi asupra decodarii bitului #,. Acesi efect rezidual cauzat de aparitia pulsurilor dinainte yi de dup& momental de egantionare f, se numeste interferenfa intersimboluri (IIS). Ulimul termen represinta egantionul de zgomot la timpul ¢, Daca mu ar exista IIS gi zgomot, am avea yf, cA, in aceste conslitii ideale, bitul transmis este decodat corect. Prezenfa IIS ia zeomotului in sistem este couza pentru cae blocul de decizie de la iesirea receptorului poate face erori, Pentru a minimiza efectcle zgomotulul si ale US, fornizand la destinatic datele cu cea mai mica rata a erorilor posibild, trebuie sa proicctim filtral de emisie gi pe eel de receptie in mod corespunzator. ped, . cows ce arill6 Daca raportul semnal/zgomot este ridical, aga cum este cazul de exemplu pentru © linie telefonicé, interferenfa intersimboluri conteaz mult mai mult deeat zgomotul. De accea, vom considera in continuare zeomorul neglijabil, concentrandu-ne atenfia supra eliminarii US. (3.6.CRITERIUL LUL NYQUIST Din ecuatia (5.38), se vede ca, pentru eliminares ITS, trebuie ca ksi pet, ~iT,) a Bs kei (5.39) unde p(0)=1 prin normare. Sa considerdm gitul de egantioane {p(nf,)}. unde n= 0,142, Dar dup cum stim egantionarea in domeniul timp produce periodicitate in domeniul freevenja, Fie Ry = 1/7, debitul binar, sau viteza de bit, in bifi pe secund’, Atunei SY Pif-nk,) unde P,(f) este iransformata Fourier a unui gir periodic infinit de funeyii delta de perioadé 7, ale cAror ariiindividuale sunt ponderate de egantioanele respective ale lui pC) P= JY Lali, ou-mr je "de (41) Notim m=k=i, Prin urmare, E=7 corespunde lui m = 0, iar bei, hui m0. Impundnd condijille din ecuagia (5.39) egantioanclor lui g(e) din (5.41), objinem Pif)= J pMsw@e ay = p) Ayand in vedere e& (0) zero este satislieutd daca condifia pentru interferenta intersimboluri7 (5.43) 3 Pink, Enungam acum criteriul lui Nyquist pentru transmisiune in banda de basa fra distorsiuni in absenja ygomotului: lune{ia de transfer in freeventa Pf) climind interferenfa intersimboluri pentea egantioane [uate la intervale 7, cu conditia ca cn sf satisfacd couatia (5.43). Filtru Nyquist Fie filtrul trece-jos ideal avand raspunsul de magnitudine wratat in figura 5.7. 2BPU) | a | so, OB 1 a igura 5.7 Raspuns de magnitudine ideal Notam cu rect(f) fimefia rectanguloré de amoplitudine egald cu unu si cu suport egal cu unu central pe f= 0. Definim banda sistemului # astfel: a (5.44) 2 2f, Functia de transfer in freeventai a filtrului trece-jos ideal se serie[1 . -neper P= 4 IR Lo, lfPB aren F). Din aceasta ecuatie, se vede c4 nu avem nevoie de Ireevenele care in valoare absolut depagese jumatate din viteza de bit. Transformata Fourier inversé p(1) se calouleaza astiel pay= J Peer = ferrar Lee, © 2B jaa" G46) Lene ~ abr _ sin 2a Be ~ InBt =sine(2B), Viteva particulart R,=2B se numeste viteza Nvquist, iar B se numeste fargimea de banda Nyquist Raspunsul Ja impuls p(/) este reprezental grafic in figura 4.8 Jia p(t) are valoarea maxima in origine gi eee prin zero Ja multipli inte . Este evident ed, daca forma de undi recepfionati (0) 0,27, 227.0, pulsurile definite O.#1,22,--+ mu vor de durata unui bit # se egantioneaza Ja momentele de timp de yp(sK7,) cu ampliludine arbitrara pL st indice k interfera unele cu altele. Filtrul Nyquist ideal necesita banda minima pentru interierenga inter- simboluri zero. Desi foarte util in teorie, el prezinté urmétoarele incon- veniente practice:Figura 4,8 Forma pulsului ideal, 1, Este nerealizabil fizie, edci nu putem construi un filtra cu magnitudine constanta de la -B la +B gi zero in rest, cu o tranzigie brused de la banda de treeere la cea de oprire,20 2. Punctia p(O) desereste ca I¥|/ pentru |4| mare, adied, foarte lent; orice abatere de la ideal a momentelpr de cyantionare produce interfercnf& inter- simboluri yi, deci, posibile erori la receplie. Spectru in cosinus ridieat Pentru a depagi dificultatile practice legate de filtrul Nyquist ideal, suntem nevoiti si extindem largimea de banda de la valoarea minima B=R!2 lao valoare cuprinsé intre B si 28. In ccuatia (4.43), refinem numai trei termeni 1 BS fee, 447 ap Pee ean PP) + PUP ~2B) + PF 2B) Purem imagina mai multe funetii de banda limitatd care si satisfaca (4.47), Una din cele mai freevent intcbuinjate este spectrul tn cosinus ri- dicat, Raspunsul in demeniul lrecvenfé const inte-o portiune plaid wo sinusoidalé, dupa eum porfiune de sefidere gmadati a zero care are form wimeaza: Il > 05| /\< BU ~. (4.53) Avaind in vedere c& H(/) este o funofic reali nenegativé, putem serie cat G.D=) GPG, P= $I) (4.54) in practic’, astiel se procedeaza, repartizaind in mod egal funefia de uansfer venerala inue filtrul de emisie gi cel de receptie. O conseci diata a acesici practici este ci, pentro minimizarea interferenfei intersimbo- luri, filtrul de emisic are un raspuns la impuls in cosinus Gnjeles ca radical din cosinus ridicat). Aceasta se poate vedea seriind (4.48) in forma echi- valent 1 Of 0 OO 0, f+f,<030 Curba din partea de jos a figueii 4.14 ilustreaza faptul c& C,,(/) nu este mimic altceva deat eonginutul de frecvenfe pozitive al lui CCP) deplasat in jos cu Freeventa purtitorului Facem schimbarea de variabil v =-(/ + f,) veo 4.68 2C(-v), ¥<0 ¢ J inlocuim acum v cu simbolul /si Ludi conjugata complexa: . { 0., feo Cte, =4 4.69) Cf-f) j2e* f<0 Gs) Dar pentru orice canal real e(/), avem ca C#(— 1) =CL/). Deci 0, f>0 ote 4.70) WET Iy ict peo on) in (4.68), inlocuim v cu fi obtinem ca 2C), f>0 2a : 471 OU =f) { a hed a7) Din (4.70) 9i (4.71), rezulté ct 1 Cy) = LOAF hGMeP =f) (a7) unde primul termen din (4.72) exista numai pentru f> 0, iar eel de al doilea, numai pentru f= 0. Noldm wansformata Fourier inversé a lui Cy(f) eu &,). Luan transtormata Fourier inversi in (4.72) om rat 1, c= 6,(Ne +—&, "(Ne 2" 2 (4.73) =Re[ ene" J. Functia complexa EQ) =e (1+ je) (474) este canalul in banda de baza echivalent,31 Notam semnalul de receptie cu r(¢). Definim semnalul complex analitic de reeepjic F(0) gi semunalul de recepjie echivatent in banda de baza F,(0) astiel incdt P(t) =F (ye (4.75) Cu referire la uca4.12, putem serie e rl) =styee( +200). (4.16) Utilizand (4,66), avem Re[siy rete] =Re ffs + sO] fein + fe)]} AO rel) -8)4E) (4.77) = 2s(1)¥e()). Din (4.61) $i (4.73), avem va Fay eet) = J Beye yd ae Dini ee (0) ray=nele aah in (4.79), 2,()) este un zgomot echivalent in banda de baza. Din (4.75) $i (4.79), obtinem c& 78) Dei HE) C (OE, ol G79) Rina) mee? o. 4.80) Aceastd relafie defineste sistemul de transmisiune (complex) echivalent in banda de bazé din figura 4.15, pand la intrarea filtrului de recepjic. in modulafiile bidimensionale (2-D), sirul de bii generat de sursa de informatie 43} wenereavé doud giruri de simboluri multinivel {x,} si Lv.) Notam cu d, simbolul complex =x, + yy, (481) Forma de unda complexa din (4.60) se serie:‘ RIL IRL Figura 4.15 Sistem de transmisiune complex tn banda de baza echivalent cu sistemul real trece-banda, mi(t) = Ade’ = Y d,gt-nT) (4.82) unde g() este elspunsul la impuls al filtrului treee-jos de emisie, proieciat pentru elininarea incerferenjei intersimboluri, Intoducdind (4.81) tn (4.82), avem cd WE) = Yo, + jy gd -r?). (4.83) R= > (x, buy, gu atye* (4.84) Pentru modulayii cu dubld banda laterela si purtator suprimar, ca PSK si QAM, g(/) este o funefie reals, astfel ineata(t) = Res(t) (4.85) D xg a2 eos 2a fr— DT vgtt-aPysin2n fs, Semnalul real de emisie poate fi generat thtraun modulator in cua- dratura, asa cum se arata in figura 4.16. Figura 4.16 Generarea unui semnal bidimensional modulat linia. Modelul de figura 4.17. em complex al unui lang de transmisiune este ardtat in34 Ty . mel Se) ; ar ____! Rida troa-bouds Ait comple Figura 4.17 Reprezentarea complend analitica unui sistem de transmisiune linia.35 Sistemul in banda de baza echivalent este aratat in figura 4.18. ‘ Le, &) Figura 4.18 Reprezentare in banda de bavi echivalenta, Sirurile de simboluri multinivel (neliniarey {x,} si {51,} sunt inde- pendente gi necorelate intre ele, astfel ineat forma spectrului lui s(1) este identicd cu cea a lui git), deplasata insa cu +f. intr-adevar, | Fg nT) cos2a fl] Panty L100 —Lt F449) Ler GO — LOU + LI) (4.86) WGP =F FIG + FIL gimea de banda a sistemului trece-bands este dublé in comparatie eu a celui cchivalent in banda de baz, dar existé doud semnale trece-banda, unul cu purtator cosinus gi altul cu purtator sinus, astfel ineat eficienga de utilizare a benzii este aceeasi Deteefia unui semnal bidimensional tnt-un receptor liniar pretinde crearea unei aproximalii a semnalului complex in banda de baz m(1) gi36 esantionarea la intervale de simbol 7’ pentru a recupera d, =x, + jv, Un receptor real, repreentat in figura 4.18, incorporeazé un defazor la intrare pentru a genera scmnelul complex analitic de receptic F(s), Filtral complex fi(2) genereaza un semnal de iesire complex Gt) = F(t) ALL), (4.87) Dupa cum se vede din figura, sunt pattu filtre reale ale earor ivgiri se combind pentru a da partea reala gi partea imaginara a Jui g(¢). In receptor, se generewzi o replied local a scmnalului purtator de fivevenfa_f,. lesirea demoxlulatorului este Base! Ge), 4.88) Decizia corespunde gasirii acelui punct de semnal emis (x,y) care are distanja Euclidian coa mai mica fagd de ieyirea egentionata a7’) Fie constelatia 16QAM reprezentata in figura 4.19, e 6 ° ° o a. - . L =H @ en ® ° — a ai ey ° . Figura 419 Constelajie 16QAM cu regiunile de decizie ale punelor de seme37 Din cauza zgomotului si a interferenyei intersimboluri, un_punct recoptionat difera de eel corespunzator de Ia emisie, Pentru fieeare punet din constelafia de semnale de la cmisie, se defineste 0 regiune de decizie (regiuea Voronoi) constituita din toate punctele care sunt mai apropiate ca distanta Euelidiand de punctul respectiv decat de orieare alt punct din constelajie, Pentru constelafia reciangular’ ardtald cu titlu de excmplu i figura 4.19, regiunca de decizie @ unui punet interior este un patra cu latura egal cu clistanfa minima (= 2), pairat ale c&rui diagonale se taie in punctul respcetiy. Pentru punetcle exterioare, situate ka marginea constelayiei, reglu- nile de decizie sunt deschise spre exterior. receptorul decide c& punctul de emisie cel mai probabil este june de decizie cade punctul de recepfie (de la iegirea Deei cel in a carui rey demodulatorului). 4.0. TRANSMISIUNI CU RASPUNS PARTIAL Interferenta intersimboluri este un fenomen nedorit care contribuie la reducerea perlormantei unui sistem de transmisiune, Totusi, introducénd in sod controlat interferenya intre simboluri la emisic si tinand scama de aceasta la receptic, este posihil sa realizam o vitez& de semnalizare cgald cu vitezu Nyquist de 22 simboluri pe secunda intr-un canal avand Largimea de banda de & Hz, O schema ca aceasta se numegte cu raspuns partial sau cu codare coretaiiva de nivel. Ideca pe care se bazeaz’ o asemenea schema este aceeu ed, dacd interferenta intersimboluri introdusa la semnalul de emisie se cunouste, efectul ci poate fi interpretal determinist la receptie. © Semnalizare duobinara Sistemele de comunicatie utilizind acest tip de codare corclativa a nivelelor se mai numese gi sisreme cu rdspuny paral de clase 1 Consideram un sic de biji necorelayi {h, }, durata unui bit find noteta cu, Se aplicd acest semnal Ja intrarea unui modulator de amplitudine a pulsurilor, la a c&rui icsire se produce prin aceasta un sir de pulsuri seurte, aproximdnd impulsuri de arie egald cu unu ~ cu doud nivele, de amplitudine . el a, (i : (4.89) L46038 $inul de simboluri cu doua nivele fa, } We trecut mai Ai printr-un Filtra digital simplu constind intr-un element de intdeziere 7) si un sumator, aga cum se aratt in figura 4.20. oe he ee egpheterare 5 tate ies Figura 4.20 Codor duobinar. La iegirea sumatorului, apare un sir de simboluri fa, +a, J cu wei nivele: -2, 0 si #2. Deci, pentru ficeare impuls unitate aplicat la intrarea file trului digital, obtinem la iesirea sa dowd impulsuri unitate separate printr-un interval de timp de 7, sceunde: =a, ta, (4.90) Este evident din (4.90) e@ unul din eleciele transformarii este de a schimba girul de intrare 4a, } dle pulsuri necorelate pe doud nivele intr-un sit {e,} de pulsuri corelate pe trei nivele, Putem interpreta accasti corelatie dintre doud pulsuri succesive ca introducdnd artilicial interferena intre sim- boluri, corclafis eare este, ub controkal proiectantuly Raspunsul in frecvenfa al unui clement de intacziere se obtine apli- cand la intrare un impuls Dirac 6(0) si caleulind transformata Fourier a iesitii d(t-7,) Fls-T.il= J e-Tye "df =e (491)39 Prin urmare, raspunsul in freevenfa al filtrului digital este Jbexp(—j2f7,). Dupa cum se vede in figura 4.20, iegirea filtrului digital se aplicd la intrarea unui filtru Nyquist ideal. Raspunsul in freeven{é al celor doud filtre concetate in cascada este HAA) = Hay (fire = soul De He" Je (4.92) =U ie PIC cose fT, Indicele Fal ui HC) indica raspuns parjial de clasa 2 Pentru un canal Nyquist ideal avand lérgimea de band& B=1/27, gi ignorand factorul de scala T, , avem: l/lsi27, Beye f) |, Lf van, (4.93) Rezuli ca rispunsul in frecvenya al unei scheme de semnalizare duobinara este dat de: [ cosa fl, | fis 12T, | 0. fp 127, A(D= 4.94) Raspunsul magnitudinii gi fazei in freevenyi sunt reprezentate grafic arg [4.4 in figura 4.21 WAG deer ae ee Figura 421 Raspunsul in freevenfa al filtrului de conversie duobinara. (3) Raspunsul magnitudinii (b) Réspunsul faze.40 Un avantaj al ecestui raspuns in freevenid este e& poate fi aproximat cu usuriniz in practica, tranvitia dintre banda de trecete gi cea de oprite find continua. Raspunsul la impuls corespunzator raspunsului in freeventa. 17,(/) const tn doua pulsuri sine decalate in timp cu 7, secunde: sinatiT, | sinz(@-T,)/T, Aw= aiT, mur yt _sinat/T, — sinat/t, (4.95) aT, wit-7,)F, _ 7, sin wt iT, al, =i) Acest raspuns la impuls este reprezentat grafic in figura 4.22. RO ure 4.22 Raspunsul la impuls al filtrului de conversic duobinari,4l Se vede ca, in fecare moment de egantionare, nu sunt posibile decat doua valori ditferite de zero, Raspunsul la un puls de intrate se intinde pe mai mult deeal un singur interval de simbol, ceca ec justificd denumirca de sparjial“. Lobii laterali descrese la fel ca 1/It]’, mai repede decét 1 an care este azul cu un canal Nyquist ideal Fie @ estimatia pulsului de emisie a, realizaté de receptor la timpul Ave / (4.96) Ducd se recepfioncazd c, fra eroure iar estimagia precedemta efectuati la timpul =(k-1)1; corespunde unei decizii corecte, estimatia curenta @ va fi si ea corectd. Un neajuns major al acestei proceduri de deteotic este ef, o data ce sai cut erori, cle tind sé se propage. Un mijloc practic de a evita tenomenul de propagare a erorilor este acela de a utiliza precodarea inainte de codarea duobineré, O schema duobinard precodata este repreventata in figura 4.23, ~--------4 ‘SumiepoR MakvLe 2 Figura423 Schema duobinard precodata. Deialiile codorului duobinar sunt date in figura 4.20.42 Sa notam cu simbolul © adunarea modulo doi (poarta logicd SAU EXCLUSIV). Operatia de precodare aplicata girului de bifi {B,} produce un al sir de biti definit prin d=h, Od, 97) Sirul bifilor preeodati {di} se aplied la intrarea unui modulator de amplitudine a pulsurilor, care produce un sir eorespunzaior de pulsuri scurte pe dou nivele fa,}, unde a, <1, ca mai inainte. Acest sir de pulsuri scurte se aplica a intrarea codorului duobinar, rezulténd girul fe,}, unde Fimdne valabili relafia (4.90). Se vede 4, daca 6, =(, avem d,=08d,,=d,.. Dacd, insi, 6 =1 avem d,=10d,, Din aceasta gi avand in vedere (4.90), rezultd ed: 0, b=L 4.98 GV 4, =0 28) Din (4.98), deducem urmatoarea reguli pentru detectia sirului de bifi de la emisie {2,} dim e,}: Dae& |e, |<1. decidem cd A, =I. Daca insé |e, [> 1, decidem ca b, =0. Daca | ¢, =1, ceca ce este pujin probabil practic, receplorul decide aleator in un redresor a carui iegire se fayoarea lui 1 sau 0, Detectorul eonsté i compari cu pragul de 1, aga cum se aratd in figura 4.24 byrt dad \alLA yet dock Vel Pragah Figura 4.24 Detector pentru recuperarea girului original de biti de la iesirea codorului duobinar preccdat.Pxemplul 4.1 Fie sirul de biti 0010110. In vederea precodarii, trebuie sé considerim un bit suplimentar, existent la iegirea precodorului inainte de tansmisia in sine. Arbitrar, alegem acest bit egal cu 1, Utilizand (4.97), avem succesiv d.=l a,=41 d=), Od,=00 d, =), Od =0® d,=b, Od, =1®1=0 4, d, =, Bd, =080 d, =, Bd, =100 d,=6, Bd. =101=0 d, =b, Bd, =080=0 ©)sisteme eu rspuns partial de clasa LV in tehnica de semnalizare duobinara, raspunsul in Irecventa si prin urmare densitatea spectralé de putere a pulsului transmis: sunt dilerite de zero in origine, Acest semnal trebuie tunsmis pe un canal de tip trece-jos, coneeidnd ieyirea emiyétorului direct Ja canal (eu contact galvanic), Din diverse motive, se doreste cel mai sdesca separaren galvanic’ intre emifator i canal (gi fntre receptor gi canal}, evea ce se face de regula cu un iransfor= mator zis separator evand raportul de transformare | : |, Prin transformator, insd. desigur, componentele de joasa freeven| © alenuare conside- rabild, iar componenta de cusent continuu este eprité, Putem remedia acest neajurs al semmnalizérii duobinare adoptind tehnica duobinara modificata sau cu raspuns partial de class IV, care presupune un interval de corelatie de 21;,. Schema-bloc a unui astfel de sistem este data in figura 4.25. suler Relatia dintre iegirea Gilului 2, (/) si girul de inteare eu dowd nivele fa, } este (4.99) tl ¢ Casi mai inainte, d » ja trei valori Raspunsul general in freevenfa al filerului digital in cascada cu un canal Nyquist ideal este dat de44 Wa, five" ] 4.100; Pe sin2x ff, ath) = yl ‘: _ Ste Modulator es | h 1 Canal hebrare \ i ti wey | 1 ete die “ merry 1 F Hae bres Sack ' 1 | potsredler H 7 ory onlede m1 oh I ! Amey f 1 ; | saubioae i ! ; lateet L ee ee : Figura 4.25 Sistem de comunicajie cu raspuns partial de clasa LV. Daci H,,,,..(/) este definit ea in (4.93), aver Jairo sin2asr, | f)sl/2%, l 6. [fury Hf) (4.101) Raspunsul in frecvenfé a acestui filru este reprevental grafic in figura 4.26, Se vede c& semnalul de iesire nu are componenté de curent continu,a aTb @) Figura 4.26 Raspunsul in freeventi al filtrului de conversie de clasa IV. (a) [pom magn (Rasp Réaspunsul la impuls consia in doua pulsuri sine decalate in timp cu 27, secunde: sin wifi, sina—20)T, mit, h, (4.102) 21; sin wt? T, OF) Raspunsul la impuls A,.() este reprezentat grafic in figura 4.27.46 Rylt gura 4.27 Ravpunsul la impals al unui sistem cu codare corelativé a nivelelor Se vede e&, in momentele de egantionare la multiplu de 7. rspun- sul la impuls ia trei valori distincte ale nivelului. Ca gi in cazul semnalizaril duobinare, lobii laterali scad ca 1 ||) Pentru a exclude posibilitales propagarii erorilor in sistemul duobi- nar modificat, se utilizeai 0 procedurd de precodare similar cu cea Ulilizaté pentru cazul duobinar, Se efectueazat operatia: d, 26, 8d, (4.103) Sirul precodat {d,} se aplicd la intrarea unui modulator de amplitudine @ pulsurilor, a cdrui iegire fa,} se aplica Ta intarew filulul Hf). Nedem of, duct A, =0, d)=d,.;, iar dack b, =I, a, dy.47 ‘Tinind seama de (4,103), ¢, este egal cu -2. 0 sau +2, Regula de decizie care rezulta este: Daca ¢, >I, se decide cf h, Dac \¢, |e, sedecide ca b, =0. Daca Je, [=1, receptorul decide aleator e& a fast un O sau un | Observam cA, dutorita ecuiei (4.103), avem nevoie de doi bigi suplimentari 4, si a,. Valorile particulare date acestor biti n-au important ANEXA © FILTRU iN COSINUS RIDICAT Magnitudinea filtrului in cosinus ridicat este constanté (plata) pentru [fle BA a) si scade gradat la vero la | f= BU +a). Alegem banda de uranzitie de forma: P/)=allssinbf +o) BOOS fISBI+a) — (A4-D) unde a, 6 gi € sunt parametri pe care-i vom: determina punand conditia de continuitate Pentru f= Bile), ave 2a= (A4.2) 2B gi (A43) Pentru f= B, avem (Ady bB+e=a. Rezolvand listemul liniar format din ecuafile (A4.3) §1(A4.5), objinem: b=*_ gicaa-= ah 2aag Rezulta c& - =) BU-a) S f [S B0+a).(A46) 2a Verifiedim continuitatea in | f = BC+) 1 A piad+a)}=]1+sin2 |~o. B 2 De la trigonometrie, stim 4 sin(@+ formula, objinem (4.48), Sa calculm vranslormata Fourier inverst a lui P(/). Pentru o funeyic para, aceasta se serie: sin. Aplicand aceasta pl) =2| Peo fod (at) Avand in vedere domeniul de definitie finit al lui Pf), caleulul urmeaza astfel: mea] J PUP eosa map + J Pi protant (A4.8) inlocuim in (A4.8) expresiile lui PLA) si obtinem: sin 2£ = Josoxmner| \2ah 2a nin 1 hen J cust NY 45 f \ costaa fare fF coston fis a 2 B suai % 1 (2 c - si i _ leas(2a fic an!) eB a oa MA | " (A4.9) Notim cu J primal termen al sumei, eaze se serie suecesiv: 1. sin2a fi jie = I ae oat (A410) sin 2x81 a Abt49 Notam cu /, termenul al doilea al sume, care se serie suecesiv (Ad 11) (A4,12) = sin 27 Br cos 2m Bat. dBi Notam cu /, termenul al treilea cost 2a ft)df AB yp ay xa) = si f| 2t+— —t (Ad.13; Ball aabep | oe +— sin} af} -27+— — df 8B J [ M 2aB) 2a Utilizdnd faptul e& primitiva lui sine este -cosx, dupa céteva mani- puldri elementare, obtinem ea: 4a’ Bo = — 4. sin 2a Bt -cus 2a Bt (4.14) a =16a ) Introducand /,,. si /, in (A4.9), obtinem (4.50).