Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Note de Curs Sociologie Juridica PDF

    Transféré par

    WingsAngel
    16 vues63 pages

    Titre original

    NOTE DE CURS SOCIOLOGIE JURIDICA.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    16 vues63 pages

    Note de Curs Sociologie Juridica PDF

    Transféré par

    WingsAngel

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 63
    Note curs SOCIOLOGIE/SOCIOLOGIE JURIDICA, Cursul I- Introdueere in sociologie Jn_mod absolut evident, a nivelul simfului comun, studiul societiqii debuteazi cu studiul individualitati, Ne dam seama cé vecina de la etajul trei continua sa conviejuiasca cu sotul ei, chiar ‘daca acesta se comporta violent sau ca veeinul de Ia parter a reusit sa se lase de baut numai dupa ce s-a imbolnavit grav. Dacd vecina sau vecinul nostru ar reprezenta un caz singular, am putea spune ca acest comportament al lor 2 fost determinat de o anumita structuré de personalitate proprie, dar eum aceste situati le tntinim 1a mii sau milioane de persoane, este greu de presupus ca toate au aceeasi structura de personalitate. Pentru a injelege asemenea comportamente, trebuie s4 le plasam intr-un context mai larg, pe care-| denumim context social, sis examinim ce forfe actioneaz asupra acestor persoane, ce ‘mecanisme le determina si se comporte In aga fel, Ce inseamna studiul societatit inainte de a putea vorbi de insisi conceptul de sociologic, este absolut necesar si introducem dou’ cconcepte fundamental noi: conceptul de rol si conceptul de structurd sociala, Prin rol infelegem performanfa pe care o asteptim de la eineva care ocup o anumiti po ‘Orice individ intr-o societate are un rol. Vorbim de rolul de profesor, rotul de student, rolul de sojie, de ‘mama, de jubita sau de cersetor. Fiecare dintre aceste pozifi sociale au o anumita reprezentare care sugereazA un anumit set de comportamente, gesturi, atitudini si relajii pe care le stabilesc cu alfi. Tema major’ a sociologiei este si descopere ce seturi de roluri pune societatea la dispozitia membrilor si si de ce anumite persoane joaca un anumit rol Pornind de Ja rol, purem acum aborda cel de-al doilea concept fundamental in sociologie si anume cel de structura sociala, definits e ansamblul contextului in eare apar rolurile. Asifel,rolul de mama vvazut din aceasta perspectiva poarta denumirea de structura sociala a familii, rolul de student creeaza structura socialé a educatiei si aga mai departe. Sociologia este o disciplina care studiaz4 oamenii si regulile de comportament in baza carora acestia interacjioneaza. De accea, sociologia are relaqii cu alte stiinfe precum stiinjele politce, stiinjele economice, psihologia si antropologia Elementul de studiu al sociologiei in reprezinta regularitayile sociale, fenomenele sociale ce se repeta in conditii similare. Totus, acest obiect de studiu il puter intalni si la alte discipline. Asifel, economia se crienteazi cétre modelele de productie, distributie si consum a bunurilor si servicitlor, distribuyia resurselor $i comportamentul consumatorului. $tiinfele politice investigheaz4 modul in care oamenii se ‘guvemeazi sau sunt guvernaji, modelele de distribufie a puteri si participarea In organizatile formare, in special birocratia public’. Desi sociologia analizeaza si ca distributia puterii, nu putem si nu remarcam o mai mare diversitate a interactiunilor sociale ~ intre sot si sote, prieteni, grupuri organizate ete. Psihologia se ocupa de modele ale invajarii, motivatiei ori patologiei mintale. Antropologia pe de alta parte vizeazi aspecte legate de cultura si sisteme culturale, orientinducse catre societati specifice, in ‘general de mici dimensiuni Sociologia este asadar o stiinfi social axati pe studiul sistematic al interacfiunilor sociale ‘umane. Ea presupune analiza modelelor sociale care apar la interactiunea dintre indivizii unei societayi —modul In care aceste modele se dezvolui, cum sunt Intreginute, cum se modified Evolutia sociotogiei Sociologia a apdrut ea stiin{4 in urma schimbarilor sociale survenite intre secolele XVIII si XIX. Rovolujia Franceza (1789) si industrializarea au fost poate cele mai importante evenimente care au orientat comunitatea stinjfica in directia infelegerii si explicdri societati. in orice caz, cei care au fondat sociologia nu s-au nurnit... sociologi. Principalele personalitati care s-au orientat cétre studil societaii au fost filosofi, economist, teoreticieni care au dezvoltat noi idei, punind bazele noii discipline Auguste Comte (1789 ~ 1887) a fost, in mod cert, fondatorul sociologiei, de numele acestuia legindu- se insugitermenul, propus in anul 1839. Filosof francez, Comte a fost primul care a sustinut e& metode stiimjfica poate fi folositi in studiul evenimentelor sociale, Aceasta filozofie a pozitivismului Gezvoltata de el sugereazs ca lumea socialé poate fi studiatd cu aceeasi precizic cu care putem analiza fenomenele naturale, El eredea c& in momentul in care reusim sa surprindem legile comportamentului social, vom putea prezice si chiar controla evenimentele sociale. Desi, in mod cert, Iucrurile nu sta chiar aga, A. Comte a fost primul care a fundamentat practic sociologia ca stint © alté contributia a lui Comte a fost recunoasterea c4 analiza societaii necesita 0 sursa a ordinii si 0 sursia schimbili, Acest concept a determinat divizarea teorilor sale in teoria staticii si teoria dinamicii sociale, idee care se pastreaza pana in prezent, intro form oarecum modificata. Sociologii actuali continual sii denumeased structurile sociale ca structuri statice si procesele sociale ca provese dinamice. Herbert Spencer (1820 - 1903) a fost un alt pionier al sociologiei. Filosof si om de stint de origine cengleza, Spencer a susfinut c& evolujia si dezvoltarea societii se face similar cu evolutia si dezvoltarea naturii, Din punetul stu de vedere, societatea este un imens organism. Aga cum in organism inima si plamanii lucreaza improuna pentru a sustine viata, tot aga si diferitele parti ale societatit interactioneaza ‘yederea intretineri soviet Unul dine principle fandamentale ale lui Spencer a fost acela cd societateatrebuie infeleast ca 0 adapiare la mediu, Acest principiu implic& o abordare dinamica in infelegerea societafii, un proces de evolutie si schimbare, Spencer nu credea ca poate exista o anumité cale, un drum corect de evolutie si organizare a unei societafi; mai curind societatea se schimbi in momentul in care de modifica conditile din mediu. © alté contribufie importanta a lui Spencer a fost introducerea metodei stiimtfice. El milita pentru obiectivitate si neutralitate morala in investigatia stiintificl, avertizdnd savanfii vremii sale cd rezultatele cercetirilor lor tind si reprezinte mai mult opiniile acestora decat faptele pe care dorese si le studieze in societate Karl Marx (1818— 1883) filosof, economist si activist social, s-a nascut in Germania, din péringi evrei, flidind parte din clasa mijlocie. Si-a luat doctoratul in filozofie la 23 de ani, insa din cauza viziunilor sale radicale nu a reusit obfinerea unei catedre universitare, flind obligat si-si petreaca intreaga viata ‘adult in exil Marx a militat n special impotriva inegalitgit sociale. Spre deosebire de Spencer, Marx nu considera inegalitatea ca un produs natural al evolutiei societatii ci o vedea ca pe un produs social. El a considerat 8 proprietatea privata si capitalismul reprezinta cauzele inegalitiii $i inechitayii sociale. Filosoful german a elaborat doud teorii pentru care a ramas bine ancorat in istoria stinfelor sociale: te determinismului economic si dialectica. Conform teoriei determinismului economic, sarcinile de bazi ale oriedrei sovietati umane sunt reprezentate de colectarea de alimente si bunuri fn vederea auto-intretinerii. Modul in care 0 societate realizeaza acest lucru~ modul de producfie — furnizeaza principiile dupa care se structureazi toate celelalte elemente sociale. El considera cA structura familie, legile, religia, toate de dezvolta si se adapteaza strueturilor economice, cu alte cuvinte sunt determinate de relatile economice. Dialectica reprezinta o teorie care vede schimbarea ca produs al contradietilor si conflictelor dintre pirtile societajii. Accasté modalitate de gindire a fost influenfata de catre Hegel, care sugera e@ pentru orice idee existé 0 contra-idee dezvoltata in conflict cu ideea prineipald, Dupa un timp, cele doua idei produc o idee now (sinteza). Modificarea ideologiea apare la repetijainfinita a acest pattern Acest ‘model a fost folosit de citre Mare fn previziunea aparitiei comunismului. In urma conflictului dintre teza (clasa avuti, conducatoare) si antiteza (clasa muncitoare, siract) se va genera un now sistem economic, o noua sintez~ comunismmul, Emile Durkheim (1859 — 1917) avea aceiasi origine evreiasca, similara cu a lui Mars, renegindu-si ‘mai apoi credinfa religioasd si declardndu-se ateu. Spre deosebire de Marx, care a trait toata viaja in cxil, Durkheim a avut o cariera strilucita la Sorbona, Ideile lui Durkheim s-au orientata catre injelegerea stabilittii unei societati si a importanjei participarit sociale in realizarea fericirii si a cconfortului individual. Desi anumite opinii ale sale sunt considerate astizi deplasate (de exemplu opinia conform céreia barbatii ar fi mai inteligenti decit femeile deoarece au capul mai mare), ideile sale teoretice au ined o contributie majors. Una dintre teoriile sale postuleaza balanfa dintre constrangere i libertate. Standardele morale ale ccomunitafii (constiinga colectiva) nu doar regleaza comportamentul indivizilor ci ti dau insagi sensul eexistenjei si integrarea. In studiul sau clasic despre sinucidere, Durkheim identific& tipurile de sinueidere care deriva din ruptura acestui echilibru, Sinuciderea fatalist& apare atunci cénd socictatea devine supra-coercitiva si last prea putind liberate individuala. (de exemplu uo tinar cAsitorit care devine supra saturat de responsabilitatile legate de familie, inrefinere, profesionale etc). Sinuciderea ‘anomicé apare atunei existé prea multi libertate si prea pulind constrangere din partea societatit — influensa societati nu reuseste si controleze pornirile individuale. Max Weber (1864 - 1920) a fost un economist, istori si filosof german, de origine evreiased. Datorita caracterului sau agresiv si a unei sinatiji subrede nu a avut 0 pozitie academica permanent Activitatea sa teoretica a furnizat insa extrem de multe lucrari legate de relige, birocratie, metodologie si politics. Max Weber este in general cunoscut pentru trei luerari de o relevanta deosebita pentru bazele sociologici: verstehen sociology (sociologia infelegerii), eauzalitate socialé versus cauzalitate material si nevoia de obiectivitat in studiul problemelor sociale. Weber considera ed pentru a injelege comporiamentul unui individ trebuie s& infelegem semnificayia atributelor individuale ale acelui comportament. Astfel 3 luat fiinjd conceptul de sociologia infelegerii ce presupune infelegerea semnificatiei subjective 2 actiunilor umane. Weber a fost mai degraba interesat de analiza semnificatia modelelor sociale in contextul cultural si istorie propriu decat de stabilirea legilor universale ale comportamentului uman, criticand astfel pozitivismul, curentul sociologie central in vremea sa. De asemenea, Weber a criticat putemic ideile Iui Marx conform carora factorii economic! determina ‘oti ceilalifactori sociali, in lucrarea .The protestant ethic and the Spirit of Capitalism” inceared 8 Sanefiuni civile: despigubiri, reparatii morale sau materiale, resttuiri de bunuris c= Sanefiuni contraventionale: sunt cele aplicate pentmu fapte ce se abat de la norma, fir a avea un ccaracter grav (sancjiunile din Codul Rute); 4d Sanejiuni procesuale; achitarea taxclor privind objinerea unor bunuti, achitarea taxelor de judecata, tc: ‘e~ Sanefiuni penale: sunt cele privative de viafi, de libertate, confiscarea de bunuri exilari, deportar, etc. le pe care norma le protejeaz4, In practic’ se fntalnese cinci CURS NR. 8 NOTIUNEA DE CONTROL SOCIAL. DIMENSIUNI SI SENSURL. Socilizarea aut le explicareafaptlu ene conformam, fn general. in generarea unui proicet peniru supavifuite, tivilzaia noastré furnizeaza setri de norme si valor care ne sruchreaza Eoniportamentul. Acestea ne spun in ce trebuie sf credem si ce tebuie si facem. Fiindcd suntem bla sl acceptim, in mare parte facem ceea ce trebuie sf facem gi gAndim cum webuies8 gindim, Dar numat in mare parte, pen cin unl dine noni urmeara toate repli tot pal La bazaorlcael socit stun model etlo-normatl cultural ce include + valor economice, morale 3 juice Some fin planal socal, nomiete sunt regal de condvitt adreste indviilr prin care Societatea preserie ce amume rolurtrebuie cate in raport cu acest mode); © objceiuri, cutume, zante. Principalele procese prin care valorile si normele sunt aduse la cunostinja indivizitor sunt socializarea, integrarea sociali si controlul social Socializarea reprezinta procesul de transmitere, interiorizare si invijare a normelor sociale (prin acestea, omul Invayd s4 inte In cultura societati in care traieste) Integrarea socialise realizeazd secvential, Tn urmétoarele etape: acomodare,_ajustare, asimilare, aculturatie $i adaptare prin care indivizii exteriorizeaza in act si fapte procesul socializarit Prin control social se confrunti rolurile prescrise prin norme cu rolurile jucate efectiv, fiind recompensatiindiviaii care le-au respectat si sanctionali cei care le-au inealeat. Realizarea sau nerealizarea celor (rel procese sociale conduce la conformitate sau deviant’, Ambele trebule, Ins, Infelese relativ deoarece, asa cum afirma Durkheim, in orice societate, devianfa este un fenomen relativ normal, daci nu depaseste un anumit prag de tolerangi. ‘Acceptarea si realizarea modelului conduce la organizare sociald. Aceasta implica: cconformitate, adaptare si integrare, in ultima’ instangd, legalitate. Legalitatea reprezint’ acceptarea si recunoasterea modelului de cétre majoritatea indivizilor Legitimitatea are ca substrat gradul de credibilitate fai de modelul etico-normativ si cultural (0 ingelegere a devianfei comportamentale si a neconformitatii cere s& luam in considerare mai intéi ceea ce se doreste a fi conformitaten. Forjele sociale si procesele sociale care incurajeaza ‘conformitatea sunt cunoscute rept control social. Acesta are loc pe tri nivele. Un prim nivel este cel, al auto-eontrolului: prin auto-control, ne disciplinam pe noi insine. Un al doilea nivel este cel al controlulul neofieial: prin intermediul su, prietenti i confidentii ne incurajeazé conformitatea, dat mu ne pedepsese pentru neconformitate. In sfigit,ultimul nivel este cel al eontrolutul social oficial: prin controlul oficial, statul sau alte autoritati descurajeaz nesupunerea, pedepsind neconformitatea. ‘Autocontrolul apare pentru ca fiecare dintre noi interiorizam normele si valorile arupului de apartenen{i, Astfel, cei mai mulfi dintre noi nu omorém, violam sau furém pentru simplul motiv c& nu ne trece niciodata prin minte s& facem aceste lucruri si nicidecum pentru cd ne-at fi fried de faptul ci polijia ne va prinde, {in sprijinul autocontrolului vine controlul social neoficial, autoimpus, indus de fica de ceca ce vor erede cella despre noi. Astfel, chiar daca proprile noastre valori nu ne impiedica s& copiem la tun examen, s-ar putea si fim Impiedicati de gndul de cat de jenant ar fi sa fim prinsi. Prietenii_ s-ar putea si ne zimbeascd disprefuitor. Ne-am dezamégi familia, iar profesorul s-ar putea si ne facd de ris in public, denungindusne intregului corp profesional si celorlalfistudenti. Daca nici una dintre aceste considerente nu este o piedies, sar putea si fim speriati de gindul unui control social oficial, al unor sancjiuni administrative cum sunt amenzile, exilul sau inchisoarea sau, in cazul celor care copiaza, cu. ppierderea anului universtar sau chiar cu exmatricularea din facultate. CChiar daca vorbim despre cei care copiaza la examene sau despre alte comportamente deviante ‘mult mai grave, ca, de exemplu, omuciderea, controlul social trebuie si alba ea fundament autocontrol si controlul social neoficial. Nofiunea de control social estc definiti ca fiind un “ansamblu de institut, reguli, norme, miisuri, acfiuni, mijloace de influentare, care au rolul de a face respectate modelele recunoscute si permise de conduit in imprejuriri specifice, potrivit cu statusul si rolurile fiecdrui individ” (LDragan, 1980), “un mijloc de realizare a respectirit sistemului de valori sociale, 2 ordi soeietatii” (V.Popa, [.Drigan, L-Lepadat, 1999). ‘Numerosi autori strini si romani au definit notiunea de control social in formulari deopotriva relevante sub raportstiintific. ulturale prin infermediul ciror: ~ sunt impuse individulul o serie de interdict respectirii normelor si valorilor dezirabile; = sunt permise anumite actiuni, fiind apreciate si reeompensate conduitele care sunt conforme cu modelul normatiy si cultural. (D.Banciu, 1992) ‘Aceste interdicfii si constrangeri, folesniri si recompensari sunt de natura exterioard si interioard, astfel c@ indivizii se supun prin adeziunea lor (care li se pare normala) la modelele de comportament valorizate pozitiv in societate Ca urmare, controlul social este un factor principal de organizare si ordonare a conduitelor individuale si a raporturilor sociale, asigura consistenta, coeziunea, continuitatea si stabilitatea intern’ a societijii, orientarea si reglarea comportamentului social, integrarea individului in societate. Prin {ntermediul stu, societatea formeaza si impune indivizilor motivatia asimilaii si respectarii valorilor si si constrangeri referitoare Ia necesitatea 21 normelor sociale dezirabile, recompensind conduitele conforme cu modelul sau etico-juridic si respingand pe cele care se abat de la acest model. ‘Notiunea de control social cuprinde, deci, doui dimensiuni Dimensiunea cu caracter extern, care s¢ refers la conformarea indivizilor fa de totalitatea presiunilor si influentelor sociale care se exercita asupra lor ; = Dimensiunea cu caracter intern, care implica acceptarea normelor grupului ca gi cum ar fi propriile lor norme. ‘in mod firese, individul va respecta unele norme si va Tnedleaaltele, deoarece nici o persoana mu este capabili si se conformeze pe deplin tuturor exigenfelor normative impuse de 0 societate, Pentru a preveni aceste incalel face i fie afirmate conduitele dorite, permise rreprimate cele nedorite, nepermise, societatea are Ia indemni un ansamblu de institugi, reguli, norme si mijloace de influentare, care au rolul de a face si fie respectate, atit ea necesitate externi, cit si ea motivatie interna, modelele recunoscute $i permise de conduits, in imprejurari specifice, potrivit cu statusurile si rolurile fieciirui individ. Acest ansamblu reprezinté sistemul controlului social dintr-o anumiti societate. E SI MIJLOACE DE REALIZARE A CONTROLULUI SOCIAL. in orice societate exista un sistem de instanfe, modalititi si mijloace de influentare si conformare a membrilor, de apirare si promovare a normelor si valorilor proprii, de orientare si dirijare a indivizilor spre indeplinirea asteptirilor si necesitifilor sociale ale colectivitatii si de respingere si sanctionare a conduitelor nonconformiste sau deviant. Functia principal a controlului social o reprezintl asigurares ord cu ajutorul unor mijloace de natura etict, juridic’ si culturalé care emana de la diferite instange sau agenfi, Efieacitatea lor depinde de felul in care reusesc, sau nu, st impund indivizilor exigentele morale si normative ale societatii. Incerednd sa identifice modalitatile prin care orice societate isi creeszi propriul sau sistem de control social, gi felul in care acesta contribuie la protejarea ordinii sociale si normative, diferitele concepfii si puncte de vedere sociologice, juridice si politologice au supralicitat ‘sau minimalizat, unul sau altul dintre mijloacele cele mai des folosite de societate pentru asigurarea ccoeziunii sale interne. ‘Controlul social impune indivizilor o serie de constrangeri, reguli si interdict, dar le acords gi recompense si inlesniri pentru a-i determina sa se conformeze si sa adopte comportamentele conforme ‘cu exigentele normative. Indivizii nu se supun automat si mecanie prescriptilor grupului. Bi asimileaza prescriptile normative in mod organic, in cadrul personalititii si constinfei lor, ca membrii ai erupulul {in orice societate controlul social poate fi © pozitiv sau negatiy * formal sau informal, direct sau indirect. A): Formele controlului social 1 Controlul social stimulativ, pozitiv se fundamenteaza, in principal, pe cunoasterea si intemalizarea de catre indivizi, a valorilor, normelor si regulilor de conviefuire sociala si pe motivatia acestora de a le respecta din convingere. Aceasti motivatie poate fi realizata prin sugestii, aprobar, recompense si stimulente cu caracter moral si material, mergand pand la aproberea si recunoasterea sociala a actiunilor si comportamentelor dezirabile. Ca efect al acestor mijloace, indivizit sunt condusi spre recunoasterea si respectarea normelor si modelelor sociale ca si cum ar fi propriile lor norme si modele de acjiume si reusit socialé, Socializarea, impreuni cu procesul complementar al internalizarii normelor si valorilor sociale, reprezint’s o sursi esenjiali de control social pozitiv, ppermitind promovarea si aprobarea de cdtre indivizii ingisi a modelelor dezirabile de conduita. Ca lurmare a acestui control social pozitiv, care consté in identitatea dintre motivariile sau asteptérile indivizilor $i exigenjele normative, individul crede in normele sociale, participa la respectarea lor si manifesta un comportament autoreglat, motivat intern, Acest comportament nu este static, conservator, este evoluti, in consens cu tendinfele progresul 2)- Controlul social coercitiv, negatlv se bazeazs, in special, pe temerile individului ca va fi sancfionat fn cazul nerespectarii sau incdledrii normelor si regulilor sociale, El include 0 serie de tabuuri si interdict de natura juridicd, moralé, cultural, religioass, edministrativa, dezaprobarea si respingerea comportamentelor indezirabile dintr-0 comunitate, prin utilizarea unot mijloace variate ca : ironizare, ridiculizare, izolare, marginalizare, exilare, detentie ete. Indivizi se vor conforma fafa de normele si regulile de conduit de teama sancjiunilor pentru actele lor deviante sau antisociale si nu din convingere. 22 in fancy de instangele de Ia care emand, comtotul social poste fi: organtzat (institutionalizat), exercitat de societate in ansamblul ei prin intermediul unor organisme si organizagii specinlizte, stale si sociale gi neorganicat (ncinstituionalizat), realizat de anumite grupuri de apartenenf (de preter, vecini, carter, ete). Din acceasiperspectvg, controll social poate fi: formal, realizat prin inermedial anor legis presrpft de naturdjurdiea, moral, administrativa, cte. 3 informal, intemeiat pe aprobare dfuza si spontand, Societe contemporane tnd spre eresere lu control informa, care apare fot mai prepnantca un autocontrol, 0 reglemenare rina de ete indivi, prin autoefortur content i voluntare de contol personal asupra propilorcomportamete gi acini Forme de control social edifrengiaz8 5 se consitue 51 dup alte exter = in raport de natura idellor, idealuilor, valrlor si modelelor sociale, exists contol moral, juridic, politic, administrativ, financiar-contabil, etc MGupa ‘cum se raporteact la individ sau grupul social exist forme de contol dlrecte {stimulente, recompense, sanctiuni explicite) si forme de control indireete (sugestii, zvonuri, tanipulri mediatice) George Gurvitch considera l,i orice socetate, controlul socal are numeroase implica etic, juridiee i eulturale mal ales dari formelor, mecanismelor 3 nsituilr de la care emand sau prin Care se exert, supinnd in mare masur, defcienele i lipsuril soca integra sociale Factoril sau instanele (agent) de la care eimana contolal social pot fi clasificat in: malizai (organiza), reprezentai de fra coeritva a statu si dept, care exe Cont direc prevs si organiatasupra conduielorindivzlor si nensitafionalizi(neoreaiza, reprezentaji de anumite grupur sau chiar de indivi, care realizear8 un contol social indirect, spontan sai. B)- Milloacel controlulul soca Miloacele contolului socal sunt o serie de instrumente de presiune si persuasiune,orgaizate si neorganizate, implicit si explicit, diecte si indirect, formale i informate,constiete $1 diuze, Incnite si influentece pe indvici 58 adopte conduite dezrbile si st se conformeze normelor prescrpfiorgrapului, comunitii sau societi. Mijloacele controll social pot fi rupat i I)- mijloace pslhosociale, prin care se inceareérealizarea conformiitacfionindu-se asupra reprezentrilor,attudiile, sentimestelor, opinillor,ideilor si comportamentelorindivizilo, asl Inedt se realizeze o inemalizae morala io respecare din convingere a normelor gt valoilor Soetle in acest fe, indivzt ered in viata gi leptimitatea modsuli etco-normaty i cultural al soci 2)- mijlonce insusionalizae, prin care se exerci presiunen socials i este impust ordinea sociata ijuriies, prin infervenia oreaniaté ifertelor organisme stale, jurdiee, police, administrative et 3)-miloace ninstitujionalizate,reprezentat de obiceiu, radii, moravut, wzanfe,cutume et. care, datorittevoluiel cultural-istorice gi recunoagerit de care majoritea memblorunel societA devin adevarate modal (etaloane") de conduit pe cae indivi tebuie 38 Te adopte In diferte contexte socio,juridice etice si culturale in orice socetate, eficacitatea mecanismelor controlului social depinde, in mare masura, de complementaritatea reciproctdinire nome si valle iteriorzate prin intcrmedial mijloaeclor prihosociae siecle. transmise. sav” impwse indvizilor prin mijloncele nsitionlizate 3 heinstnbonalizate. rin intermediul acestor, socieate poate eunoase, modifica sau divja difertle Comportamenie. individual, impundnd regul prohibitive yi coereive conductor deviante 3 Fecompensand pe cele compatible cu normele si valoril sociale deziabile Lectura Forme, modaliti(i si mijloace de realizare a controlului social. ‘Avand ea finaliate menginerea si apararea ordinii sociale si normative, controlul social include ‘un ansamblu de modalitat si mijloace de presiune de natura etica, psihologica, cultural si juridiea, dar si de sanefionare si premiere, care au rolul de a face cunoscute si respectate modelel permise de cconduité si actiune. in funeyie de caracterul pemisiv sau prohibitiv al mijloacelor utilizate de sociatate controlul social poate fi a). pozitiv, fundamentat pe cunoasterea i internalizarea de cétre indivizi a valorilor si normelor de ‘comportament dezirabile, ca si pe motivasia interna a acestora de a le respecta din convingere. Individul asimileaza si crode in norme si reguli, participand la aplicarea si respectarea lor. '). negativ, fundamentat pe temerea si vinovitia individului cé va fi pedepsit in cazul nerespectatit normelor si regulilor de conviefuire sociala. Aceasta pedcapsd se concretizeazi, de cele mai multe ori, 23 in aplicarea unor sanctiuni organizate (juridice, administrative, disciptinare) dar sin dezaprobarea sau respingerea comportamentului su de cate comunitae(izolare,evitere, marginalizae) In functi de instanfle sociale de Ia care emang, contolul social imbracé doua forme: 2). insttuionalizat (organizat) realizat de societate in ansamblu ei, prin intermediul unor instante, organisme si organizati specalizate (polite, justte,ermata,biseric8, administra, penitenciare); »). neinstitusionalizat (ncorganizat)realizat de grupurile de epartenengs (coleetvitates Toeala, grup de prieteni, grup profesional) in acceasi perspectiva, controlul social mai poate f: 2). formal, ntemeiat pe intervenfa unor legi sau presripit de natura juried sau adminstrativas +). informal, fundamentat pe aprobare sau respingere spontand si difuz8 din pate difeitelor grupuri si indivi Mijloacele controului social sunt reprezentate de acele elemente de presiune gi persuasiune, pozitive sau negative, formale sau informale, constiente sau spontane care au rolul st influenfeze pe indivizi sh adopte conduite deirabile si permise in dferite contexte acionele tn care sunt antrenai, Ele includ o gama extrem de divers, mergind de la recompense, premii,elogi,incurajari, pnd la blamar, Jronizari, respingeri sau pedepse Indiferent de varietatea si diversitatea lor, mijlacele controlutui social pot fi grupate in tei eategori 2), psihosociale, prin eare se incearea realizarea conformitii,actiondndu-se asupra reprezentivilor, aXitudinilr, entimentelor,ieilor i opinillorindividulu,astfel init acesta st realizeze o internalizare ‘moral si o respectare din convingere a normelor si regulilor de conduits; '). instituionalizate, realizate prin intermediul diferitelor organisme si institutt de stat, juriice, politie, administrative, ntemeiate pe mijloace de presiune si constrangere; ©), neinsttuionalizate,reprezentate de obiceiuri, cutume, tradi, moravuri, senimente, opinit care ‘vind o indelungaté evolufe cultural-istorieg, devin adevarate modele de conduita pe care trebuie se _urmeze indivizii in diferite contexte sociale In eare sunt antrenat Controlul social in societifile deschise (democratice) si inchise (totalitare).. ‘Acceptiind ideea caracterului evolutiv, politic si chiar ideologic al conceptului de control social, majoritatea specialistlor sunt de acord ca aproape in toate societajile, controtul social urmareste pastrarea echilibrului, a ordinii normative si institutionale, actiondind ca un factor de stabilitate social. Controful social are fotodata importante implicatii etice, juridice si culturale, intrucat se exercita prin intermediul unor mecanisme., forme si instituti variate, care pot corecta in mare parte deficientele gi lipsurile socializarii morale si integririi sociale. Cu toate acestea, in pofida eforturilor diferitelor instinji si organisme specializatecare utilizeaz4 0 gama variata de mijloace si tehnici de adaptare a indivizilor la normele si structurile social, in multe societifi continua si prolifereze forme de deviant, inadaptare ¢i marginalizare a anumitor indivizi i grupuri Pentru realizarea conformititii indivizilor si prevenirea conflictelor gi tensiunilor sociale, dreptul si legislatia sunt utilizate ca forme de control social, menite si conduca la micyorarea decalajului si discrepanfelor sociale, la asanarea surselor potentiale de inegalitate si saracie, la asigurarea dreprului social al individului de a tri o viafé eivilizata, in concordanfa cu standardele unei societiji modeme, Pentru acest motiv, multe fari democratice elaboreazi programe de politic social, feconomiea gi culturala care, dobéndind valoare Iegislativa, urmaresc prioritar adaptarea individului la ‘modelul societal sintetizat in conceptul de , establishment” situatie diferita a cunoscut-o dreptul (5iIegislatia) fo regimurite totalitare (comuniste), unde ‘fost utilizat ca principal mijloc de construire, modelare si perfecjionare a ,omului nou” prin promovatea .obedienfei” totale fafi de valorile socialismului, uniformizarea si ,standardizarea” conduitelor gi comportamentelor si convergenja” intereselor si aspirafilor individuale cu cele enerale. Consaerdnd formal principiul democratiei legii (si implicit nerecunoasterea cutumei si precedentului judiciar ca izvoare ale dreptului), dreptul socialist definit ca ,voinga intregului popor ridicaté la rang de lege” & reprezentat un mijloe eficace de control al actiunilor tuturor indivizilor si de restringere a drepturilor si libertfilor fimdamentale. El s-a concretizat printo adevarati ,inflajie” penala, dusa dincolo de limitele normale ale unei protecti si aparari sociale ce exist in orice sociatate civilizata (cum ar fi de pilda sancjionarea extrem de severé a delictelor indreptate contra securitafii statului si ordinii sovialiste, a celor care prejudiciaza societatea socialista). in domeniul vieyi famille si intime a individului, controlal social era atoteuprinzitor, concretizandu-se intr-o serie de prescriptii si acte normative pronataliste (interzicerea si sanctionarea severd a intreruperii de sarcina) i 24 profamilsta (legislajia refertoare Ia divor). A fost sensibil dezmembrat si diminuat dreptul de propriotate individual de contractae i transmitere @ unor bunur imobile {in special terenur s lai), prin lei de sistomatizaretertoriala si de modernizare rural sau urband. Renegind ideea de dreptate si juste, dreptl socialist a reprezentat un mijloe eficace de aplicare difereniaté 2 recompenselor si sanc{iunilor sociale, in funefe de criteiipolitce 5 ideologce, coca ce @ generat inegalitfi sociale ale cdror efeete devin anomice in perioada de tranztie spre economia de pata (este cazul si Romaniei postdecembrist). Definitd ca o stare in care normele de baza isi suspend temporar functionalitatea aceasta anomie socialé poate fi consideraté pind la un anumit punct 0 nofiune adecvata socitajior post te, dar prelungirea sau perpetuarea aceste stiri anomice poate conduce Ja scdderea sau chiar dispurjia controlului comunitar si familia, la dereglarea ordini sociale, sila eparifa unor medi sociale sulbeulturale bazate pe deviana si criminalitate ‘Acest fenomen se manifests din plin in Romania anului 2004, cind aproape zinic avem stiri despre bandele de criminali i mafiofi, drozati si proxenefi, prostiuate si traficani iar lege statulut romén sunt mult prea blinde pentru acesia. Cursar.9 Dreptul ca instrument de control social. Disfunctii si distorsiuni. Gasion Richard postula c& reconcilierea contradictiei dintre scopurile sociale generale si cele individuale se consttuie in rolul capital al dreptului si al sistemului legislativ, cu atét mai important cu cet societatea prin insisi esenfa ef umani este imperfect’, limitat& si contradictoric, crednd condisii pentru acte deviante si criminale care fi pun in pericol chiar existent Organizarea social, intemeiata pe norme si sanctiuni, constituie premisa esenfiala a existent gi perpetuitii societatii, iar rolul rezervat dreptului inci de Emile Durkheim, consta in generarea gi exercitarea constringerilor cu valoare sancfionard, Rolul social al dreptului consté in a veghea permanent asupra raporturilor sociale si reglarea comportamentelor umane in cadrul interrelajiilor sociale. Indiferent de criticile si rezervele exprimate de exegetii operei durkheimiene, contributia sa teoretics in definirea rolului de control social al dreptului este de necontestat ‘1. Carbonnier scria ca alaturi de procesele de socializare morala si integrare normativa prin care indivizi invafi, interiorizeaza si apoi exteriorizeaz’ in comportamente si conduit, regulile si normele sociale deziderabile, societatea exercitt asupra acestora un proces “sui-generis” de juridizare apropiat si distinct, totodati, de celelalte procese mai generale prin care acestia sunt socializati, Aceasta “socializare juridiea” nu se desfisoara doar prin intermediul organismelor specializate de control social (administratie, polite, justje), i si cu ajutorul unor instange sociale, cum ar fi familia, scoala, mass> media etc, eficienfa ei depinzind de o serie de variabile sociale, culturale si individuale, care trebuie luate in considerare in definirea si evaluarea regulilor de drept. Contribusii importante in abordarca ) dimensiunea juridica, evidenjiaza tipul normelor juridice violate prin acte si fapte antisociale, periculozitatea sociala a acestora, gravitatea prejudicilor produse, intensitatea si felul sancfiunilor adoptate, modalitafile de resocializare a persoanelor delincvente: ©) dimensiunea sociologic8, centrata pe identificarea, explicarea si prevenirea sociald’ a delictelor 5 crimelor, in raport cu muitiplele aspecte de inadaptare, dezorganizare si deviant existente 1n societate gi cu formele de reactie sociala faja de difertele deticte; ‘d) dimensiunea psihologica, care evidenjiaza structura personalitati individului delinevent gi individului normal, motivafia $1 mobilurile comiterii detictului, atitudinea delineventului faja de fapta ‘comisd (rispunderea, discerimantul ete); «) dimensiunea economicé, sau costul crimei, evidentiaza consccintele directe si indirecte ale crimei din punct de vedere material si moral (costurile financiare acordate victimelor, martorilor, reparatiei bunurilor, polifelor de asigurare etc.); £) dimensiunea prospectiva, care evidentiaza tendinjele de evolutie in vitor a detinevenfei si ppropensiunea spre delincventa a anumitor indivizi si erupuri sociale. Evidenticrea acestor dimensiuni atest caracterul interdisciplinar al fenomenului de delinevenga, dificultayile abordacii si studierii ansamblului de delicte si crime care se produe intr-o 35 societate, Pentru revelarea diferitelor caracteristici si trisituri ale delineventei, cele mai importante aspecte sunt sunt cele de natura juridica (legal) sociologica si psihologica. Orice societate se confrunta cu aspecte de crima si infractioalitate, iniuctt nosiunea de delineventa este implicata in insisi ideea de societate, intrueat nu poate exista o societate “In care indiviaii si nu se abata mai mult sau mai putin de la tipul colectiv, este inevitabil ea printre aceste abateri si fic unele care prezinti caracter criminal”. (E.Durkheim) De altfel, E. Durkheim considera crima ca un “fenomen normal”, eu condi ca ea si nu dlepageasea anumite limite care fac imposibila funcfionarea societait si conviejurea indivizilor. Find legata de “conditile fundamentale ale oricdrei vieti socile”, delineventa include acele abateri si inealedri ale normelor de conduits care “ofenseaza unele sentimente colective", necesitind adoptarea ‘nor masuri de apdrare social side reprimare a conduitelorpericuloase ‘Actal delineveot, a atare, reprezinta expresia unui sir de acfumi si conduite care contrasteaza pputemic cu normele de convieluire existente in cadrul familiei, instituilor, societafi. Desi Tecunoasterea si sanctionarea diferitelor delicte reprezint3o “universalitate culturala", exist diferenje sensibile, din punet de vedere cultural, in definires anumitor acte ca perieuloase gi In diseemerea intonsitti si gravtiit acestora. Gradul pnd la care un comportament antisocial sau imoral devine periculos pentru ordinea sociala depinde, in mare misuri, de caracterul coeretiv sau, dimpotriva, permisiv al normelor sociale. De aceea, legea penalé nu urmareste eliminarea total a delictelor seu ‘timelor dintr-o societate, ei mentinerea lor la un “nivel tolerabit", orice depasire a acest nivel putind fi interpretata ca un semn de tensiune in sistemul social respect, ca un avertisment al unei posible crize a principalelorinsttui sociale Din punct de vedere sociologic, delincventa reprezinid problemi sociali, deourece presupune o diseropanta semnificativa inte sistemele de referinta valorce si normative ale societti si asteptrile indivizilor. Ea implicé inedlearea flagrant a modelelor si schemelor valorice si normative asteptate 51 dorte, o dislocate a tparelor 5i relatilor taditionale dint-o socictate (RMerton, 1966) precum si o abatere sensibils de la eeea ce societatea defineste ca fiind moral, decent, cit si corect. Generind consecinte negative, directe sau indirece, asupra structurit si stabilitii grupurilor sociale, delinevenja conduce la cresterea tensiunilor sociale gi a nesigurangei in soeietate. Ca tending general se considera cf, cu cat actele delinevente se acumuleaza si se agraveaza intr-o comunitate, cu atit rmembri acesteia sunt supusi unor forme de alienare, stress, nesiguranta si demoralizare. In plus, © parte importants a celor implicaji in asemenea acte antisociale mu Tsi pereep propria situate, mu fi {ntereseazA opiniaceloeali si se retrag inr-o “subcultura” specifica Marea varictate cultural si social8 a diverselor societati, structura lor economics, politica si juridica diferta se refleetd in multiplele variagii in definirea delineventei si a legii, in sistemul sanctiunilor si chiar in formele de manifestae a atitudinilor opiniei publice faa de acest fenomen. De exemplu, nu i toate societaile omorul este considerat dreptcrima deliberati,existind sisteme penale in care, chiar daca el nu este justitieat, este sensibil “dezincriminat" (cazul omerulu in Iegtima aparare sau a omorului savarsit “in stare de rizboi” sau de “necesitate”). in alte sisteme legislative, dimpotriva, comorul sAvérsit asupra unor anumite persoane este considerat 0 crimat odioasd si sanetionat extrem de sever (omorui asupra unui print, unui copil, unei femei gravide, omorul comis impotriva unui preot, sef militar, conducator politic etc.) in alte legislatii penale, evaluarea intensiajii si gravitaiiactelor delinevente se face att in fanetie de anumiteeriteri normative (a valoarea obiectului prejudiciat, modul de comitere a deictwhu, nijloacele utilizate, vinovatiafaptutorului etc), eat si de unele cu caracter social si cultural. Astfel, in multe iri se face dstineyia inte furtul obiectelor de mare valoare (furt major) si cele asupra unora de rica valoare (fur minor), dar si inte furtel din patsimoniul public si cel din proprietatea privata sau Inte furtul de la rude, prieteni si cel comis asupra unui strain. Incriminarea si sancfionarea unordelicte (fart, talharie, vatamare corporala etc.) se face in funeyie de staurul social al delineventului si vietimet de relate dintre acestiainainte de comiterea delictlu Ca ummare, numerosi sociologi si criminologi, considera ch criteriul normativului penal de define si evaluare a ansamblului de delict si crime webuie completat cu cele de naturd sociologica, ‘moral, culturala si psihologica, singurele in masura si evidentieze evolu si tendinfele fenomemulu de delinevenga in diferite comunitag! si perioade de timp. Sociologia si dreptulofera astel mpreun’, repere teoretice si operationale mai adeovate, capabile s& puna’ la indemina legislatorilor si judecatorilor o serie de indicator-standard de apreciere, define si sanctionare a diferitelor tpuri de elite si crime. Coiteriul normativului penal care priveste aspectul sovialmente perieulos al delictului si responsabiltatea, vinovatia delineventului, trebuie completat cu criteriol sociologie care vizeaz 36 semnificasia socialA si reactia sociala a incalcarii normelor juridice si cu criteriul psihologic, care Incearcé s& evidentieze si si explice rolul personalittii individului delinevent si nondelinevent, Asa ‘cum pentru a evalua sau judeca un delict trebuie sil infelegi, “pentru a-] injelege trebuie si cunosti antecedentele situasiei si valoarea tuturor factorilor determinanyi ai reacsiei personale”. (Mira Y. Lopez, 1959) Perspectiva psihologica a delincvenfei Incearca s8 explice in ce masura individul dispune de 0 capacitate inteletiv, afectiva si volitiv, capabilé sé menfind un echilibru inte interesele, nevole si aspiratile sal si mijloacele legitime de realizar a acestora, Din aceastiperspectiva,delineventl apare ca un individ cu o insuieienta maturizare socials, cu deficiente de integrare social, care int In conflict cu cerinjele sistemului valorico-normatiy gi cultural al socitafii in care waite, Pe aceasta ‘baz, punerea in evidensd a personalitaii delineventului, a mecanismelor interne (mobiuri, motivati, scopuri) care declanseazitrecerea In actul delinevent ca stare, Dimensiunga si formele delinevente ‘Abordarea sociologica a delineventei impune delimitarea acesteia la ansamblul actelor si faptelor antisociale svargite in mod real si concret intr-o anumit’ socictae, fri considerarea $i includerea acelor acte si fapte care, desi sunt incriminate de normele penale, nv au fost comise tn realitate. Aceasta este dificil deoarece sfera si volumul actelor delinevente nu cunose granite perfect

    Vous aimerez peut-être aussi