Prof. univ. dr.

Ilie GAVRILA

Prof.

Dan NIT-ESCU

r-rniv. dr'.

univ. dr. paul TInase GHfTA

Prof. univ. dr. Constantin pOPESCU
Prof-.

ECONOME
Manuaf, psmtru clasa axr-a

Manualul a fost aprobat prin Ordinul mrnistrului trducatiei si Cerceterii N.4742 din 21.07.2006, in urma
evaluirii calitative organizate de cdtre Consiliul llationa! pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor gi este
realizat in conformitate cu programa analitice aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii
n(. 3252 din 1 3.02.2006.
Relurcn [i nretocl

ic

o-gtiintifi

i.

pro{ univ clr. Coralia ANGELESCU

gclC atcdrl [:.conomic ;i l)olitici E,conomice.
Acaclcmia dc Stutlii I;corronricc Bucurcsti
prol. srad i Vir;rica Elerra NIOCANti
i nsl-lector spocial i tatca [: conorn i c. I rispectoralul $ctr l.rr J ude geart Praho

Cuvint-inainte
v lr

tlr Nlihai NIILCA

Redact\)r:

i.

Alexan d ru ION
Rcr izie text. Daniela i\IARINESCU
'l
ehnoredactarc computerizatla Lum in ita DR,.\GOlVt IR
Copurl

Copyright O Etliture Economici Preuniversitaria, 2006

lSuN (10) e73-Bil8-71-8; ISBN (13) 978-973-1t318-71-7
Descrierea CIP a Bibliotccii Nationale
-[inase
Econornie: manual perrtru clasa a XI-a / Ilie Gavrilf,. Paul
GhitA,
Dan Nilescu. Constantin Popcscu - Iltrcurc;ti: liditura l]conomicf, Preuniversitaria, 2006
Bihliosr.

j(075.3 5)

iriE:
,T*
Editura Economici
PREUNIVERSITARIA
31 4. 1 0.

12: 319.64.96; 31 9.64.97;

telJfax: 317.67.68;
E-mail: edecon @ edecon.ro;
bff ice @

edeconomica.com

prezentate elevilor tn legdtura cu economia i^eald, urmdrind.u-se tntelegerea

tendintelor vietii econornico-socicile de la noi din yara si din lume, ctsigttrdndu-le
cuno;tinlele necesare pentru un conxportoment economic tn cuno;tinld cle cauzd.

irt procesul de elaborare a mcmuarurui, ant pornit cle la e.uperier{a preddrii

acestei discipline, precum qi de la dificulta;ile pe cure le tntdmpind elevii liceelor

.o{}ot

tel.:

putea.fi tnyeleasa.
Cwprinsul manualului prezintd, tntr-ct stntctur(f logicit, econoruia capitalistd
ca expresie a actiunilor promovate pe criterii de rctlionalitote ec:onomicd.

Conceptele, procesele economice, mecanismele si instntmentele.folosite sunt

ISIJN ( I 0) 973-l{3 I 8-7 l-ti: ISBN ( I 3) 978-973-83 t8-7 t-1

[. Gar rila. ilic: II. Ghit[, Paul Tiinarse;
III Ni[escu. Dan: [\r. Popcscu. Constantin
3

Acest ntanual este destinat elevilor dintnvdtdnthntul liceal clasa a XI-a, a

XII-tt, ruta SAM, dar ;i altor persoane dornice sa se inilieze in stutlittl economiei.
in elaborarea sa, autorii au avut tn ved.ere cd economict, ca activitate
fitncktmentald
in orice soc'ietote, poate $ trebuie sd primeasc.ri o explicatie adecvcttcl pentru a

http: //w'ww.edecon-ro;

din lara ruoastrd. De asemenea, au.fost awtte tn veclere observctliile si sttgestiile

altor cadre didactice ;i ale presei. Le murlumiru luturor rtitnanem deschi;i

;i

comunicdrii pentru irnbundtdtirea conlinutului aces tui marurul.

Arn mai considerat mil sa asigurdm eremente ajutdtoare scherne,
clicrgrame,
texte de comentat, probleme, miniglosare, urmdrind sti credm cad.rtil
cctre permite
c:a prin stucliul economiei in liceu sd se contureze nmi
bine personalitatea activa qi

motivalia implicdrii practice a elevilor in cunoa;terea lumii afacerilor si apoitn

www.edeconomica.com

ac

Editura Economica
Distributie
01 0553,

Bucuregti, sector

1,

Calea Dorobantilor nr. 33 A;

tel./fax: 21O.73.1 0; 21 0.63.07;
http: i/www. e-economicshop.com

Tiplrit
lpog

2006

; i uni s p e c

ific e ac e s te ia.

AvAnd tn vedere diferenyierea numdrului tle ore pentru stucliul economieitn

functrie de profilurile liceelor si posibilitatile reale exi.stente, rdmdne ca profesoii

sd udapteze gradual gi metodic aspectele consid,erate majore pentrtt

tnlelegerea $i
insu;irea acestei discipline la clasele cu o ord pe sdptdmdnd. pentrtt a
facilita o
e$emenea decizie, au maifost realizate, cu caracter oprional, casete,

;i aplicatrii care pot.fifolosite

texte tematice

de toyi elevii.

Bucure.yti,2006
Autorii

{, r'u,!tiiiiii

CuPrins
1" Activitatea economica
Capitolrll
'

A.
B
C
D"

l'levoi si bunuri 'r 6

Re:'r-lrse :;i rationalitate
Ager:iii scorrcrrticl
litiinta economica

Capitoiul.

A.

'lt

/ 5

12

16

Proprietatea.Ei initiativa economice I

Lpi.oprieiatea si icrrnele sale i?1
2.1

B.

Lrbera initiativa

G"o

I 25

i 28

consumatorului

Laoitclul;3.rComportamentul

20

econornica i 29
Ategerea consumalorului i 3i

A.. 'tltriitatea

B
C.

Qei'erea

'

C'lmbinarea factorilor de productie

C. ,.Oferta i

40

43

45

Caoitolu{ 5; Utilizarea factorilor de productie

' A. \'Prodt,clivitatea factoriior

ts. Costiii Productiei i 53

de productte

C ,' , irofitut ; 57
capitolirl oi eia1a. Mecanismul concurential
A.\-'sernnificatiile Pietei /

B"
C.
D.
F

Capitolirl
'

,\C'["T VTiilAT'}tA
ri{_:{}rut}&{ rt-'A

36

producatorului .t
Capitolulia.iComportamentul
--r' i Stoou.rtorui si factorii cje produclie / 41

48

49

rnLll. pentru a existe, e:;Lc

nevoit sa-si satistaca trcbuinteie
si, pentnr ca natura ii ofera de-ii gatir
numai cAte ccva din cele necesare. eJ
trebuie si qi le asigtrrc pe toate celeizrltc.
Activitltile de toate felurile prin care

i 63

64

Pretul I 66
lvlecanisrnul coi:curenfial I 70
Piata cu concurenti pertecta / 73
Fieie cu conci:renta impeifecta I 75

i.

A,L'

B.
C.
D

Piala monetari

i 80

Banit (moneda) / E1
Cererea si oferta de moneda / 85
Reglarea masei monetare i 87
Dobanda

oamenii rerrscsc sii-si reali zeze bunurile

necesare formeaza activitatea economica salr cconomia. Acestc'a presupun relalii
din ce in ce mai numeroase qi mai complcrc atit intre rtm si natura, cat si intre
oameni. Activitatea economici. luata in totiiiitlte;r coruponentelor sale realizate de
oameni, formeazd obiectul Stiintei econorrli!'d.
Pentru a intelege in ce constau actiunilc liulnenilor, ce comportament individual
qi/sau colectiv adoptd ei in economie si cu c; rezultate. in acest capitol vcm analizl:

91

95

CapitoluliE. lpiata capitalurilor

i{e

3.
C.

"
sunt actiunile qi obtigatiunile?
Ftlrmeie pietei capitalurilor / 100
Hottrl bursei de t'alori / 105

B
C
D

Salariul i 116
Contractul rJe muncl'

96

Capitolui[9.,,'Piut, muncii 1og

A. '-Cererea si cferta de muncd / 110
i 13
Fenonnene noi pe piala muncii 1

-'

124

C;liere si dezvoltare economici.

A. L\tilizarea venituluir | 124

10.
capitorul
'

B.
C

I 132
Crestere si dezvoltare economica*
Fluctuatiile macroeconomice* / 136

A.
B
c.
Ci

Echiiibre si Cezechtlibre in
Cererea agregatd si oferta

Capitolul 11. ictrilibru si

dezechili

Friicipateie iezecnilibre
lnflatia

C2. $omaiul

Fluctualii economice'

ma

c
Capitolul
'

A.
B
C.

terne' I

i 152

si

instrumente economice'

i 158

C.

168

! 17 4

economica I 178
Uniunea EuroPeana I lBZ
Globalizarea econoniei' 187

192

B. RESURSE
$I RATIONALITATE

177

AGENTII ECONOIVIICI

D. STIINTA ECONOMICA

studie

reu

ac

csttii capitol, veli

iiutes in[elege cd:

ne v,oile
it i"r..rtiitt:d

147

161

/e'l 169
international' I 170

Comertu!
^P\ata valutara'

Bibliograf ie

141

A. NEVOI SI RUNURI

economici si globatizarea
t$itnt.grarea
CapitJtui
'[ntegrarea
'

A
ri'Bi
Y,

148

strategii, potitici

123

l'rin
e*

t2. Statul in economia de pia[i. I 157

Capitolut
-r
A, postaze ale prezentei statului in economie*

t.;e

ii <tltligti pe ouftt(ni

sci-;i

le

cott,stitLtie obiectul
si ctprti al (:ot"tsLunului;
{t "l'uc'e activ,itute economicri
!ii rt'tuntt(i it pt'oiuce .folo,rind re,sursele
l,iri

tr-ite;

ttct i t'itutea eL'onotttit'd este opere

tttttit' ttttrori rlenutniti Qgenti.f i uttitdli

{:'i,,':IIiiliiiCe,'

tiirttu econonticti ore c{t obiect de

iLi ttcti'u,ilLttea coltomic(i ,si
('()tiiforldrrtcttttle celor L:({re () realiZectzd.
:;

,{;iit;!

tq'ir i

r._-_

ili;/t'ri t'( i)tt

{)t?t tc{-t

de implinire pe care oamcnii o percep ca normalitate si de

aceea urmiresc sa o intretina permanent.

A. Nevoi si bunuri

\ C."u ce-i deterrnind

-_

t'

pe oameni sd faci activitarte economicd, adic:i sd produca,

sunt nevoile. Constringerea in acest sens este deosebit de mare, intrucAt daci oan-renii
produci, ar inceta sd mai existe.
aI lrlceta sa prooucz
reprez,it
ei,oile reprezintci
cerinte sau condilii proprii oamenilor, ca fiinle natureile qi
Nevoile
; ntembri ai societtilii, fdrd satisfacerea cdroru ei ntt pot exista. Stutt percepute ca
': o stare dezagreabild (neplticutd),. ca o netmplinire sau ceva ce trebuie realizat
ineapdrat pentrlt a atinge o stare normala. trcnrplt: foamea, setea, frigul,
dr."r"r, oboseala, insecuritatea etc.

hu

i
i

i
i
i

Pentru oD, problema satisfacerii se pLlne numai pen.f6

nevoile identificate. Prin identificare, nevoile respective devin
interese economice, iar oarnenii actioneaz/,r conptient pentrlr
sptisfacerea lor.

( N"roile

(-.

t
]

decurg, sunt ,,dicta te" dinauntrul si clin afara

fiintei umane. din rnecanismele psrhofrzrologice ale vretii
omulur, dm mediul natural ;i social cu care ac:esta interactioneazd,. Nevoile sunt subiective, prin purtdtorii lor, gi obiective.
prin condigiile care le genereazd, (de viata $i muncf,). Purtitorii
nevoii sunt indivizii, familiile, intreprinderile, locuitorii unui
ora$, institutiile publice, administrativ-teritoriale, economia nafionali etc. liscmplt:
nevoia unei familii pentru pAine, carne, legume, casi, ciment, ajutor, lapte. asigurare;
a unei firme pentrr"r lemn, otel, calculatoare, informafii; a unei primirii pentru aparate
telefax, materiale de birou; a unui copil bolnav pentru ingrijire medicali; a unui
ora$ pentru iluminatul public; a unui judef pentru energie electrica; a unei tdri
pentru autostr[zi q.a.m.d.
Faptul ci generatiile coexistii gi se succed, cA foarte mtrlte
dintre nevoile care se satistac nu dispar (pentru totdeauna), ci

{' Diversitetii nevoilor ii core

bunurilor. in cadrul acesteia d

vitale sau de subzistenfi si nevoi elevate sau de vArf. \

(Daca avem in vedere natura subiectului purtitor, s-pot distinge:
o nevoi individuale - hrand, odihni etc.;
o nevoi sociale sau colective - educafie, transport etc,

Pentru cd oamenii fiinleazi in cadrul mediului natural cu care interacfioneazi

permanent, protecfia, refacerea si ameliorarea acestuia constittrie o altd categorie
de nevoi, fird satisfacerea cdrora existenfa noasffe ar fi imposibil[. De altfel, mediul
nptural este un bun al intregii omeniri.

stirilor pe care le genereazi nevoile presupune satisfacerea lor.

A satisface nevoile inseamnl atingerea unei stiri de muttumire, agreabile,

Rezolvarea

liber pentru locuitorii zonelor rnontane. iar pentru ceilalti

,*
1l

tLrlltLrl
si
diversificarea
.tt-aal VCI Irw
nevoilor.
.
,.^-_.-.
.i&_-*;.E
|
Dupi
pe
importanta
care o are satisfacerea diferitelor nevoi
I
pentru exlstenta ir progresul omului $i societe[ii, acestea se pot clasifica in nevoi
.

diversirare a

o bunuri libere, cele la care oricine are acces in rnod liber,

ta[a de care nu se actione azi dec6t consumflndu-le dupa nevoi.
Sunt un dar al naturii fi virtual nelirnitate. Aeru[, lumina,
cildura cosmici sunt astfel de bunuri. Libertatea cle a consuma
bunurile de acest gen trebuie interpretatf, intotdeauna in tirnctie
de loc ;i de timp. Aerul de munte, de exemplu, este un bun

se regenereazS, cf, adesea satisfacerea unora antreneazd, aparitia

altora, cd in general nevoile au tendinta si devind mai multe

fi mai diferite, determinf, existenta permanenti a societafii
intr-o stare de fapt caracterizath prin
volumului
r
I cresterea

Nevoile sLIltt satisfacute prin consurnlrl de bunurri. De aceea

ele se exprima prin ccrerca pentru bunuri. Bunurile sau
utilititile, cum Ii se rnai spune, reprezinta tot ceea ce foloseste
sau satisface nevoile vietii Si activitltii oamenilor, ale mediului.
Astfel,apa este o Lrtilitate, pentru ca satisface setea. in
functie de mdrimea $i intensitatea nevoii, aceea$i cantitate de
apa aduce o satisfactie dif'erita. Pentru un elev care se joaci in
curtea $colii, un pahar cu apI va avea o mare utilitate. Pentnr
un aviator supraviefuitor, &l cdrui avion s-a prlbusit in degert,
acelagi pahar cu ap5 va avea o utilitate Si mai rtare, deoarece
intensitatea nevoii sale este cu mult mai rnare.
Desigttr, intre satisfacerea unei nevoi si bunurile la care se
rectlrge iu acest scop trebuie se existe o anumita concordant[
pentru c'A alttel nu este posibila satisfacerea. Purtitoml nevoii
plege dacd un bun $i nLr altul i
ru nevoia t?"**\

oameni este accesibil in mod condigionat de cheltuielile cu

deplasarea, cazarea;i altele, pe care le fac in calitate de turisti;
o bunuri economice, denumite astfel pentru ci provin din
activitatea economicd, sunt create de om. Caracteristica lor
dominantd este raritatea, faptul cA, in totalitatea lor, fata de
nevoile ce trebuie satisflcute, sunt insuficiente ca volLlm pi
structuri calitativd, sunt produse in cantitali lirnitate si presupun
Lln anumit efort (resurse umane, bine;ti
p^o"*Ale fi dobdndit fira niciun efort, nu est
r f '*-*-

I Bunurile economice pot fi bunuri pa

materiale, tangibile (televizor, piine, calculator etc.), ri
servicii, utilitnfi nepalpabile, nemateriale, netangibile
(transportul, comunicatiile, invatamf,ntul, posta, ocrotirea
sAnatatii. informatiile etc.). tn acelaqi timp, birnurile palpabile

'

Ncvoile sultt

0 nlare

clc

crlrnplexitate

si dc
inrltortetnti

diferitii

[)entru

existenta si
p

rogres

uI

omului,
societatii si
pcntru nrediul
n atu ral-

o Satisfacerea

Ilcvoilor
I)res tt p

Ll

Iru

ilrtottleartlla
nri.iloitcc
adecvilte-

sunt
butruri sau

.\ce.stea
u

tilitirti.

llutr

urilc

sau lni.iloacelcr
cit

rc .ser v {]sc

satisfacerii
tre voil tlr
sc cla.sifictr

in
libcrt: si

bunuri
bturttri

ecolrolllice.
o Serviciile
si irtf'orrnatiilc
sunt

[r u

nu

ri

ttcp:rlp:rbile,
cilrc .satisfatc
ncr T,oi

lc

(materiale), ca qi serviciile sau intormafiile, pot fi destinate

direct producerii altor bunuri sau consumului pentru oameni
sub forma bunurilor economice de consum personal.

drr productie,
pe ccle clircctt:

Produclict cotltinud de bunuri rnateriale, cle servicii ;i

iryformatii, pentru a obtine alte bunuri, asigurd netntrerupt
bunuri economice de co,xsutn personal sau colectiv. \

sarl lr:g:r te dc'

alc ()arrrcnilor.

llt'otcctia

ttrt.rlirrlui rr:rt I I r-:rl

re..,ffmb-tiilECffic
colfclitii (clurinte.

ftiL,r

aspiratii, teluri,l proprii

norrnali.
. Bunuri

con.s icter-ati

n Prin ce se deosebesc bunurile

ec()nomlce de bu nurile I iber e ?
, i, ce constzi rolul infornratiilor in
sclc retateit noa-strd']

PROBI;EME
DE REFLtrCTIE

sau

utilitati

- tot ceea ce este

folositor. mijloae:ele care satisfac nevoile

ozrmcrnilor si protectiei

tnedir-ritr
tnedir-riu i.

vietii, acti'it,itii

i.

. Runuri
Runtlri econonrice
ecottonrice - hrrnrrrilr'
bunurile .r..,.,to
creot
in activitatezr
rctivit:rtezr cc{}iromicd
cc{}ilomicd ce .sun[
sur-rt of'erite ?n
in
in rapoft

cantitate insr-rficicntii

. Bunuri

bunuri',)

oarnenilor ca liinte natui-ale ,si nrembri ai

societiitii, l'eirii satisfacereu crirora ei n-ur i
putea existti, il-irr pLltea atin_ge acea starel

agreabilir, cle i*pl ini re,

,In ce consta satisfacerea ne\.oilor

de protectie a mecliului'l
.u Care sunt principalele
catesor.ii cie

I
!
I

cLr nevoile.

litrere - bunuri oferite d.i

naturi in rnoc! gratuit;

ile

sLrnt

nelirnitate in

palpubile (tangibile) -l

e clerstinate producerii altor i

r>dtrt'tie) salr satisfacerii
directe a nei,.ilor' oarne,ilor (bunuri de!
I

consum)

RaportuI dintre diferirele categorii

de nevoi, t'actorii care le infl*e,teaza si

'

sens

I in care le in tl uenteaz ri.

,Si vointei Llmaue in

. Rolul raliunii

aparitia nevoilor de protectic a rnecliului

natural.
. Impoftanta Si intensitatea clr care se

manifesti latura subiectivi li latura

obiectivl in determinarea nevoilor.
*

Reacgia indivizilor fata cle pericolele

rle-satisfacerii dif'eritelor categorii

tle

vol.

a InteracIiunea dintre infor-rnatii si

rnteresu

general.

t'tlol,!{,L\
D I-.-

IU

I
I

.,C\
('{
r)
.
r

cle nevoi ale

familiei dnnrneavoastri.
I Enunrerati cinci nevoi

al cdror
purtitor este economia nationalii a
Romaniei

in

prezerr

. Dati exernple de cinci

ix't'tt!#r,l
\'

Ij,

t{I

Ii i I""tr {-'.\

[)tiN'r']tt

I,l,\

{ {' \{}}'l Il=-l't.L,til{

Ce sllilt nevoile?
care slrrrt caracteristicile ne'oilor si
cLrm se e.xplica acestea?
. Cine sunt ptirtatorii nevoilor?
. Ce sunt lxrnuriler saLr utilitatile:)

nevoi

concretruate pe care le considerati elevate

(avansatu-) din punctul dumneavoastra cle
vedere.

r Dati trei exemple de

bunuri

economlce care se folosesc la prcldlrcerea

altor bunuri.

" Dati trei exemple de bunuri si seruicii

de consLlm personal

. Identificati zece nevol pentru

protecfra mediului in localitatea

dumneavoastri.

ill

i'

. {t i:q iI {"s*l

ra t i*

i?

itlitlt

f {)

Satisf'acerea trebtrinfelor are loc recurgindu-se concomitent

si/sau succesiv [a bunuri libere si economice in diterite proporfii
care se modificd in tirnp. In acest proce.s, natura este implicatti

atAt cLr bunuri libere, cat Si clr buntrri limitate precum

i
i
i

o lintisfacerea
;tr:r oii poate
;i , u:t iilc dircct,
i ;ii'iir ;lrutluccrea,
iilr nri.jloacerle
;ii'i:rH'ii, a lluttui'iitit' il{iccsare $i,
irrrlircct, prin
schimb.

nrinereurile de diterite t'eluri, pc'trolul, gazele naturale, pf,durile,

primintul, apa etc. Prin ac(iunile oamenilor, bunurile naturale
sunt transformate in bunuri econcmice gi sunt folosite strb
diterite forrne. Satisfacerea trebuintelor cu bulruri economice
se realizeazf, in doui moduri:
r prin utilizarea de cdtre purtf,torul nevoii a bunurilor produse de

el insugi

(autoconsum) dupii dorinta qi posibilitlti, a$a cum. de exemplu, o gospodirie

tdrAneascA produce griul pe care il transforrni in fdind si apoi igi face p6inea;
r prin utilizarea de citre purtdtorul nevoii a bunurilor dorite pe care si le asiguri
prin schirnb, cumpirare, imprumut, inchiriere etc. in acest fel. nevoile sunt mai
bine satisfitcnte, iar bunurile au eficienfd mai mare. Acest mod de acfiune este astdzi
dominant.

De regull, cele
cliferite proporlii.

doul

mochrri de satisfacere a nevoilor sunt complementare in

Bunurilc materiale sau create de om care servesc sau ar putea servi in

activitatea economici si/sau Ia satisfacerea unor nevoi individualc si colective
rcprezinti resurse. Acestea stau la baza tuturor actjvitdtilor economice si satisfacerii
nevoilor de toate genurile. Existenta lor asigurf, dezvoltarea economiei gi un nivel
de trai inalt numai dacd sunt bine tblosite qi in mod rational. in timp, unele resurse
se fegenereazi in mod natural, iar altele pot fi reproduse, pe cind o alt[ categorie
nu. De asemenea, existi resurse refolosibile, dar si nerefolosibile. Meta1ul, de
exemplu, este o resursi refolosibili{, insd curentul electric nu.
in general. resursele sunt considerate ca fiind limitate. in orice moment, ele

It i:'Zi ) L\'..\-t'

. Datt zece exe mple

economice, itle eristentei ourului

$ii
protectiei ured iul u i.

rJe

d'ugtitt;!ul

existi in cantititi determinabile;i sub diferite forme. Limita resurselor

este

iuterpretativf, in trei sensuri:

. in raport cu nevoile, ceea ce inseamni cf, fali{ de nevoi sunt insuficiente intr-o mdsurd
mai m:ue sau mai mic6, iar in timp nevoile cresc Si se diversifici mai repede decit ele;

r in raport cu poten(ialul planetei, intrucit resursele

t#;.Jil;;

probabil existente pe alre planere nu ne sunr

numai cele de pe P5mlnt ar putea fi folosite;
o in raport cu dezl,oltarea stiintei si tehnicii, deoarece succesele
acestora asiguri adesea descoperirea qi crearea de noi resurse
valorilicarea cf,rora se pot satisface mai rnulte

trebuinle.

prin

iI

r.rlirtosirea
,rttora si
lgu.llridarirea lor

isunt. ciri esentialc

Limita resurselor are caracter permanent, dar este I

fluctuantd in timp, ceea ce inseamnd cE
decalajul nevoi-resurse se poate restrAng
Omului ii este dat deci sd existe in con
permanente intre nevoi si resurse. Vi
resurselor gi de cregterea

;i

diversificarea

',1;:i"l';#:.";

drr

dimirluare

i;

oamenii au gasit solutia intrebuintirii alternative a resurselor, ceea ce inseamna ci

o resursd. luati separat sau in combinatii cu altele, poate servi la satistacerea unor
trebuinfe diferite. De aceea activitatea economicd sau economia se aflf, sub ,dictatul'r
limitarii mijloacelor pentru satisfacerea nevoilor, dar;i sub avantajul intrebuintirii

Ior alternative. Este esen{ial pentru o- f,i in general, pentru progresul societifii
ca resursele limitate si fie folosite in cea mai buna alternativi posibild.

intruc6t resursele sunt limitate qi au intrebuinfdri alternative, oamenii sunt pugi

in situafia de a opta (alege) ce nevoi igi vor satisface Si Ia care vor renunta. in l'elul
acesta, resursele vor fi dirijate spre producfia bunurilor care satisfac nevoile
selecfionate. Ei au grij[ intotdeauna si faci alegerea cea mai avantajoasd - care le
asigura cea mai mare satisfacfie.
Cea mai bund alternativd dintre cele la care se renuntd atunci cAnd s-a luat
decizia de a folosi resurse limitate pentru a se asigttra un anurnit bun ecorutmic se
nume$te cost real al alegerii fdcute. Sd presupunem cd o persoand are 100 de lei ;i
dore;te sd cutnpere o pereche de pantofi, sau un parfum care cortcl rtecare 100 de lei.
Daca va cumpdra perechea de pantofi, costul real al acestei alegeri este renunlarea
la pa(um qi invers- Acest sacriJiciu este interpretat ca un ,,cost real al alegerilor",
,rcost alternativt', ,rde opfiune6' sau ,rde oportunitate".
DacI resursele ar fi nelimitate, nicio activitate economicir nu s-ar infiptui pe
seama alteia gi toate alternativele dorite de cheltuire a resurselor s-ar putea

realiza, iar costul oportunititii ar

tlr{8si t titilrx"

ntrlinrifllLl uir
{inntirri suir
Ilrrsiunr;-r lirnit;rrii nri.ilcat:rkrr
I

ilt[reunlitritii

rju{}$l{i$rit,i:=

zero.

Modul de a stabili cea mai bund alternativi de utilizare a

resllrselor prin care se asigurd satisfactia cea mai mare
(maxima) se bazeazd pe rationalitatea economici saLl pe
principiul rationalitltii, al economicitetii. tn functie de

o .\coptrircir

inlpulrii pri nr:iliill

fi

situatie, acesta se poate aplica sub forma:

a) maximului, ceea ce presLlplrne ca la mijloacele date sd
se ob;in[ cele mai bune rezLtltate posibile;
b) minimului, ceea ce implica obtinerea rezlrltatelor dorite,
bine definite cu cele mai pufine resurse (mUloace);
c) unui mix de rnaxirn si minim, ceea ce impune obtinerea
celei mai mari satisfactii cu cele mai pr.rtine resurse.
REGULA

MAXIMULUI

PRINCIPIUL

RATIONALITA

iN pcoNoMr

FOLOSIREA

IJLOACELOR
FEL INCA
SATISFACE EA NEVOII

LIMITATE

AXIMA

MAXITvIIZAREA

REZULTATELOR UTILE
LA MIJLOACELE DATE

Iv{AXIMIZAREA
REZULTATELOR UTILE
CU CELE MAI PUTINE
MIJLOACE

!I

('ugtirrslul t

cu pnncrpiul rationalitatii, in econornie

Dacd resursele nu sunt folosite in concordanti

aparerisipaderesursesau,altfelspus'unconsumpreamarederesursepentru
Aceastr survine, in principal. atunci c6nd:
satisfacerea unei unitSti i" *r""oi" (,na nevoi).
se cere;
se produce ce nLl se cere saLl mai tnult declt
calitate;
se prodttce de Proastd

.seproducecuconslrmurideresursemaimaridecttpermitcelemaiavansate

neaplicate;
tetrnotogii in tunctiune sau existente, dar incd
. piodtrclia respectivi polueazi mediul'

Dacduneleresursefolositeinactivitateaeconomicisepotrecuperamaimultsau
de bunuri este o resursI
mai pu1in, timpul cheltuit de om pentru producerea
fi folosit este cea
ce poate
De aici aprecierea cf, economisirea timpului
mai importantl cerinti a progresului'

i."""pi"tile.

Resurse regenerabile - acele reslrrse pe care omul le poate produce $i

reprod Llce contlnuLl .

, f,!esurserefolosibile

ceeace

REGULA
VITNIMULUI

Fig. 1.1. Conlinutul

si formele

TvIIJLOACELOR FOLOS ITE

PENTRU ORTINEREA

REZULTATELOR DORITE

principiului ra[ionalitdtii tn economie

$i in societate, la care

costLl[ altenratlv (sau re4r aI arE5sru\rr,, valoarea sacrificiului alegerilor efective,

in conditiile resurselor

limitate;

pierdtrt[ prin nereal rzarea

celei de-a doua variante, in ordinea

sati sfactia

preferintelor.
{D

p
p
c

Rationalitate economicI saLr

in economie loacelor limitate,

in economre
se adaug[

bunurile

produse gi rf,mase nevindute, deteriorate sau utilrzate ineficient, poluarea'

,c, r
7
')

iN'l-ltH $.'\R,l I',EU'l'Itt-i

\'rl H.I *'' Lt .tfift, \
trLlN ()S-t tN'l'El.t)[t
E

Cum explicafi existenfa costului

oportunitafii in economie?

. in ce corldilii costul oportunitatii ar

putea^fi egal cu zero?

cA se poate
a
sau alta principiului

r in ce situatii credefi

impune o latur[
rafionalit[1ii in viata economic[?

in

Ce semniflcatii are risipa de resurse

economie?
. Cum explicafi existenta a douf, c[i

ive, astfel incit

nevoia satisfdcutf, sf, fie maxima'
I Risipi (de resurse) diferenga

de acoperire a nevoilor?
. Prin ce se caracterlzeazd, reslrrsele?

dintre ConsLlmul de resLlrse naturale

create de offi, realizat pe Llnitatea de

nuarea

tehnicile $i tehnologiile disponibile, dar

risipa de resurse?

Sau

MINIIvIIZAREA

@generalizate

produs, cu tehnicile 9i tehnologiile

iolosite qi consumul mai mic, posibil cu

dimi-

sunt tactorii esentiali pentru

' Care
tensiunii dintre nevoi qi resurse?

De ce spllnem

c[

activitatea econo-

sub ,,dictatul" limitArii?

De ce se consider[ Poluarea ca

mica se afla

i'rtl'i1i:!t;i

PROBLIINIE \
DE

ilj.,"r1,t r{ii
5
r'rtr

REFLtrCTr#

iii..i{ii.1

-'1

'.-:-a___

r:

Evol,tia in timp :l tensiunii dintre

nevoi $i resurse (burnuri).
, Avantajele ..Si dczavanta.i,:le
acoperirii nevoiIor concret tzare prin
interrlediul schinrbului, tata de situatia
acoperirii lor din propria productie.
:r'

' De ce se considerl ci tirnpul de care

dispun oarnenii este cea rnai importantd

resursii in viata ecclnomica si socialir?
* Motivele pentnr ca.e oame,ii
trebuie
sri actionezc porri vit principirilui
rationztlitzrtii

-tir,.

f'1{I

i_.iil,

Rolul cunoa.sterii ;tiintifice,Si al

eclucatiei in depi.sirea lirnitelor satisfaccrii
',p

nevoilor.
* Posibilitatile reale de sropare (dirni_
nuare) a risipei de resurse in tara noastra,

in etapa actuala.

Dati cinci excmple de

ne.u,r-ri

pe care

pnrtdtorul lrlr Ic acoperi ciirect tlin

bunurile produse cle el.

*' Prezentati cinci argLlmcnte care

demonsrreazd, avAntajul acoperirii

nevoilor prin intermediul schimhrlui

pe

piatir.
* Enurnerati zece activititi care p.t fi
considerate cconomice.
# care ar ti costr-rl real pentru
sprrirea
producrici de armarnerrt intr-rr lara?
* ttati cinci exentple de procluse pe

Care Ie c:ut'tolgtcti ,si peptru Care

imbundtiitirea productiei ar presupune
aplicarea principiului minimului.

A.gumentati irnportanta

poluarii mecliuIui.

pr

c-venirii

lt

intr.prinderile snnt cle o rlare diversitate si de aceea ptlt li

cunosc:ute rnai bine dacf, le clasificlm dupa dif'erite c:riterii:
fogna de proprietate, miriffte. natura activitittii sau a lrtuttrrilor
produse ;i altele. Ele au ins[ li multe caracteristiui colr]Lt tie,

. lrrtrrgrrirrtlcrilc
l r'.,il it i' ft U n r.l r i

dintre care cele mai intportante sunt:

. motivatia activitltii lor o formeazi profitul care poate
fi realizat numai daci bunurile produse de ele contribuie cu
adev[rat la satisfacerea trebuintelor. Altt'el, intreprinderile nu
pot obtine protit si igi vor inceta activitatezr (intr[ in faliment);
. creeaz'L valoare care se adauga celei avansate pentru

{run I) (}

ctrmpf,rarea de factori de productie necesari pentru a-$i reahztt

activitatea. Plusul de valoare care s-a creat se tturneste valoare
adaugatii. Aceasta formeazf, izvorul profitului, salariilor f i

altor ven ituri.

Pentru a-.,si realiztr. activitatea, fiecAte irttreprindere

SocietS[i

*
Ll.,\gt'flltfrt
{jc$il}{}flraii:i

Acesti actori sunt

den'rnifi agenti economici. cei dintre .o.. in mod inclividual
sau in grup au
"i la care participi
autonomia de a decide as,pra ac[iuniror
se nrrmesc unitdfi
economice satr institutionare. Dupi specificul activitatilo.
pe car. le rearizeazd,
agenfii economici se grupeazi pe sectoare, qi anume:
intreprirra"ri, menaje sau
gospodrrii, administratii
(Puurrctr sI
'r6tLrr (pubrice
private), banci
Dancr sl
;i prlvater,
alte institutii financiare.
si arte
Parlicipdnd la activitalile proprii unui sector, agentii
economici
realizeazd o diviziune a muncii intre ei
fiecare se va
ii
specializa in executarea acelor operatii sau acte
economice,
in care se dovedesc a fl cei mai eficienti.
intreprinclerile suut unitali care procluc bunuri economice
gl aLI autonomia de a decide ce, cdt, clrm pentru
cine sf,
si
produc6, cu ce parteneri s{ intre in afaceri etc.
Btrnurile realizate de intreprinderi ajung la purtitorii pevoilor
prin v dnzare-cumpf,rare.

tltstilrrrtr:
i'li::zlrrii. Suttt
cr)ilsirlcrate
uni t:1ti
Ilt i cr,:

lrut'illilnciilrr:
[-Birrltrrr (:it, desi
ltiltstsc b arri.
olli cctu l
tuctivitirtii lor
rrir il frlrnr e'azit
r)pclratiilc
finartt'iirrc.
o i;: cc{}rtort-ric,

Illcnir,iul
tit:s

ttr Il c ir z ;.i

illlitutcar cilr(l
i.{}Il5unl.{I'

. i li;; ,r,-til-itnte*
:..r-irltOIIliCii,

Jr--t

Activitatea economicd este rezultatul participarii simultane

5i/sau succesi'e a
nunterosi actori care acfioneazi individual qi/sau in grup,
realizdnd anumire operatii
sau acte economice care se finalizeazi prin bunuri
economice.

iS i

cree azd, ;i dezvolta un sistem de relatii cu nutnerosi ager:ti

ecsnornici cLr care trebuie s[ fie in contact permanent sall perioclic spre a-$i ersigura aprovizionarca, vinzarca produsclor.
indeplinirea unor obligatii adrninistrative ;i de altl nattuf, lt-rcale, na[ionale Si internationale etc. Acest sistetn de relatii
frlnneazf, nrediul econornic al tntreprinderii.

financiare
lntreprinderi
subcontractante

Fig.

1.2. Iuletliul econotnic

Ilicnll.icltr
i'cirlizeiytir
':ur:ittri"i Carc lc
3;rrnrit sii-si
sustirra
((){rsuntul"

al intreprinderii

Menajele, cunoscute qi sub denumirea de gospodzlrii, reprezintA lumea

consumatorilor - agen(i economici care utilizeazd bunurile pentru satisfacerea
nevoilor individuale ;ilsau colective (fard a se produce alte bunuri;. EIe sunt forma
de organizare in care se realizeazf, existenla oamenilor. In acest sens distingem:
o menaj individual, format din ocupan[ii unei locuinte, indif'erent de relaliile ce-i
reunesc. l,ixrnrplu: o familie de tip tati, mamd qi copii care locuiesc impreund; o
familie formatd din unul dintre pirinfi 9i un copil sau copii ce locuiesc impreund;
o persoand care locuiegte singuri;

( ,t:utt;:{ iii

menaj colectiv, format din persoane care loctriesc impreuni (in camcre

individuale sau colective), precum oamenii dintr-un cdmin de pensionari, muncitorii

dintr-un cdmin de nefamilisti etc. care fac diferite cheltuieli in comun etc.
Nlenajele sLlnt considerate unitatea de bazd in care are loc
corlsumul, dar participl qi la activitatea economica: igi produc

singure anuntite bunuri, mLlncesc

l)l'in

percc-pc

o Administratiile (publice $i private) sunt agenti economici

care produc bunuri sub forma serviciilor necesare

rrit dt

inrllri"rite. trtr{r -i

ti, cii ti t;"i i: l: i: i

ir;uti'sti ii

li

rii"itrt[;.rl-{j:1
ta;.nlt lt rr

fr,'.-., 1)i-"i-

ii;r sllru
ini iitiit:titnt"

Si,iiiirtate-

':iiL'Liri{ il tr:

r(t{iltlir

l'1.C..

ricl rtti u i: t r';lt

r"rrilirtllzr"i

{r

iir:

rrrlistrili:rii'c il
ri.:ilitrrril*r' tiit t i:

satisfacerii de nevoi colective ce rezlrlta din faptul cf, oamenii

in

grupLrri (in societate), bunurile respective ajun-eind

direct la consumator, far[ a deveni mf,rl'uri. Exista:
a) administratii publice sau administratia publici, precum

traiesc

statul, ministerele, primariile, prefecturile, armata, politia,

invdt[mdntul public, institu[iile de secLrritate socialf,, sdndtate,
culturd, arti etc. Acestea produc servicii corespunzitoare
profrlului lor $i percep taxe, impozite sau alte contributii
blneqti (pentru asigurarile sociale, de $omaj etc.) potrivit
reglementf,rilor legale, utilizAnd fondurile astfel constituite

in activitltile

.Si

i N'1. I{

in alte forme de unitati

economice, fac investitii din banii cd;tigafi.

Menajele nu sunt omogene. Unele sunt fbrmate din salariafi, iar altele din patroni,
[drani, $omeri, pensionari etc., diferenliindu-se intre ele qi din alte puncte de vedere mdrimea gi strrsa veniturilor, tradilii, contbrt, grad de pregdtire etc.
o

agentii economici de toate felrrrile, in activittrgile lor, pot sa dezvolte

exportLlri, investigii,
relatii economice cu parteneri din alte tdri, realizind importuri,
implumuturi ;i activitati care le permit sa se afirrne mai bine-

Unitilile

. Valoarea adaugati sart valoareai

! ,o,r-.reati
Plusul de valoare ce se

i--I

-^-

An.ral^ora

-I-..,..1

rra

"ol

rzeazd in unitatile economlce cu

!real
i caracter comercial.

I ' i\Iediul economic sistemul de

lretatii economice pe care il dezvolta
I

lorice unitate ecollomica ctl

I

rr.r

- celelalte, indiferent de profilgl 1or, in

ic
I

toate

adrul

activ itagii ale .

s

Are o mare

intluenla asupra celor irnplicali'

I . Firmi - unitate economic[ cLl scop

I

li l},'\ li

['l'- lr'tr'

I i. 'r

\,'

i, Ii I 1.' t [-.,\ i{l',,

t-

[:lt( iS i tr\'l'L,1.{ }it

* Ce criterii de comparafie se tolosesc

pentru a iclentifica asemdnarile sl
,JeOsebirile dintre Llnitltile economice?
' Dup[ ce criterii sunt reunite intr-un
sector (institutional) unitilile economtce
care

il compun?
Ce au specific adrninistratiile

publice'?

Cum sunt imPlicate menajele in

mediile economice ale unitltilor care fac
parte din celelalte sectoare?
* ce servicii pot presta blncile pentrut

o intreprindere?

respective;

b) adrninistrafii private sau administratia privatar precrrrl

organizatii religioase (de cult), sindicate. partide politice, uniuni,

fundatii, asociatii culturale gi sportive, Crucea Ro;ie, care produc
t( i-r li iliii i,.. i ,
in principal servicii necomerciale pentru populatie ;i ili asigura
veniturile necesare funclionarii din contributii voluntare, mai
ales de la menaje sau din proprietitile pe care le au.
Bincile;i alte institutii financiare produc activitn$ (servicii) cu caracter comercial
pentru toate celelalte feluri de unititi si agenfi economici care constau in:
- colectarea (mobilizarea) sumelor ternporar disponibile, economiilor de la cei
care le-au realizat, platindu-le dobinzi gi distribuirea lor cu impmmut (credit) celor
care au nevoie de finangare, incasdnd de la acestia dobdnzi mai maril
liHL'ntii

}lt lit rit

inr;litutiitt['irtanciurc.

crilulti agtnti

ec{)nontici, irt
rn:isttrr itt citrt)

rrcu rg ln
r tr r'1, icii i t:

- incasdri $i plA[ intre agenti atunci cdnd ace$tia reahzeazd

vdnzdri-cumplrari unii de la altii, contracteazd credite etc.;
- faptul ca vegheazd, ca banii sf, circule normal $i sa fie in
cantitate corespunzAtoare pe piaga.
Sumele incasate pentru serviciile prestate sunt folosite de

b[nci $i de celelalte institulii financiare pentru

sustinerea

propriilor activitdti ;i constituirea profiturilor.

l0 r
intreprinderile, b[ncile $i alte institutii financiare (societ[fi
sirnt clit'nli,
de asigurare, fonduri de pensii, fonduri mutuale, casa de
economii etc.) au scop lucrativ sau comercial, ceea ce inseamnd cd produc bunuri
pentru a le vinde. Adesea, aceste unitali economice sunt denumite gi firme.
,

PROBLEME

DE REFLECTIE

Evolr-rtia numArului de unitagi

economice dintr-o tard, eventual din
Rominia, Ei semnificatia sa.

lr

ItO

Relatia rafionalitate economicd

valoare adlugatf,.
. utilitatea administraliei publice din
Romdnia.

[,li ]l [,

Dli ltliz()[-\'.-\1'
a Identificati mediul economic al unei

intreprinderi cunosCLlte dumneavoastr1

qi precizafi rolul pe care iI are fiecare
dintre unitAtile economice implicate'

Clasificafi pe sectoare unitatile eco-

nomice existente pe un segment al strazii

centrale din localitatea dumneavoasftA'

Din ce sector face Parte liceul Pe

care-l urmali, dispensarul medical care
v[ asigur[ asistenfd gratuitd, liceul privat

pe care il urme az6' fostul dumneavoastrf,

coleg, oficiul poptal de la care v[ ridicafi
alocatia de elev si unitatea economicf,
de la care cumPf,rati biletul loto?

'it I t i- !{ttl L:tt

iti-,i,,Jr'

tit

i i i,ti

SITUATIE DE FAPT
cristian tocmai condusese a doua sa echipii
in tivada de meri, peri si pruni. Er angajeaza
in iunie giiurie, apoi in septenbrie gi octombie
sezonieri pentru
Revenind la sediur firmei, coraboratoarea
sa
lnstitutul Na

i ,rtig[ iria,

ir strigi: ,vino repiie!-

La tetefon este

la un nou tip
livezilor sia

ffi* ;i iii;i:,'!1,! :
este. in felul siu, url aport la atingerea aceluia5i scop -

t7

i . i,.r'rinomi5tilor
j
lt uste specific
resurselor

satisfacerea mai buni a trebLrintelor in contextui

limitate 5i cu ?ntrebuintdri alternative. Caracteristica esentiala ! rril :':Iii'it general
comunfl a acestor idei pi pirreri este ci ele au un anumit grad
de concordanta cu realitatea, ceea ce lc face utilizabiie

de

''' "'],';fiff,ii

i .. ,,,,,,,,:lttti:t:::tj

cltre oameni in activitatea lor economicA. RcalizAnd I rr,-i rijutu firarte

ar trebui sd meargd de urgentd la Banc

credit important, si sd vadd cAnd i se va
des
mAine

sunat pentru

recalculare!,'

sa rdspunde, dar sd se gi intereseze

c6n

producdtoare.

l. Identificati mediul econontic al .firmei evoc(tte tn text

$i prezerttati_l
tntr-o schemri.
2' Inclicayi trei ccrrqcteristici esen,iare are
.fi,ttei rui cristiun.

Ec'nomia ca activitate este de fapt un numdr

cre acti,ititi care se presupun unele
pe altele, constituind o anurniti unitate
in continud schimbare, astfer incit in timp
unele se amplificd, iar artere se restring,
unele apar si altele clispar. in tiecare
tard,
economra are aspectele sale specitice
care 0 diferen[iazi de celelalte ca nivel
de

dezvoltare, structura, eficienti etc. intrucdt

este det rmrnantd pentru

existenta
oamenilor, activitatea economici s-a bucurat
dintotdeauna de aten(ia lor. in ideea
de
a observa, de a in[elege qi apoi cre a
acfiona in cuno;tin1d
o"

pentru a obtine rezurtate mai bune,

adici o existenti mai bunii."r#.r-rg"n1i
Apa se face cd,".ono,r,i.i
actionf,nd
r i.lrt;r,rrristrii j pentru a-sl asigura bunurile necesare viegii, oamenii au sesizat
sunt dc irt:ord I ce trebule si taci, in ce fel, cfind qi de ce pentnr a miri volumul
irs{rpra lrinrlr.rlui j Productiei, a o diversifica gi a-i ameliora calitatea.
Date.fiind
preocrrpiirikrr
condiliile foarte
ur,(-ulrilr-lt{)l'
roarte olrente
"-* r.,u LUrurlllle
dif'erite de realizare a activitatilor
lrr
|
i
economice,
r,r. dar ,u
acuitatea diferenliatd a simfurilor, pregitirea
1

pirreri

;:.1'.1-.1

dil'rritc i

:-"j.'

i
llr{'t'c'.'{: !rL) t il'r i
l.::]l]11:::,:

It viitl
)'rtr si
sr rc
lc
I
intr"rlrrttrazli' I

alte cau7e,

diferitd

si
oamenii $i-au explicat, adesea, mai mult
sau mai
pufin.diferir, fenomenele qi procesele
pr:oprii economiei, au
deosebiri de idei pi pireri uriuru uno.o'di,i."

;;;;;;;;;;

timp, de Ia o epocii la alta, c6t si de

Ia o Bra h alta, sau chiar in
i.r^.,^-,, aceleiasi
F
interionrl
^^^r^:^^: .y
fari. Fondul preocLrpdr-ilor a fost si este insi
acelasi pentru toti. De aceea, fiecare
dintre aceste idei si prireri

structurate intr-un sistem logic si a clror concordantl cu realitatea le lace utile

pentru fundamentarea unui comportament al oamenilor in legitura cu modul in
care, cu resurse limitate care au intrebuintdri alternativc, ei i;i asiguri atingerea
obiectivelor concurente ale existentei.
Rel-erindu-se la aceste aspecte, John Kenneth Galbraith spunea: .,Atita vreme
cit se cousideri ci sistemul economic lunctioneazii. in ultimd instant[, in interesul
individului - ci estc subordonat nevoilor Si dorintelor sale -, se poate presupune cd
rolul 5tiinlei econornice este sd se explice procesul prin carc individul este servit.
Econornigtilor, aidorna altor oameni de ptiin[[, le place sa dca obiectuiui lor definitii
care au o semniticatie prcfundi si universalir. Cea mai cunoscutri diutre ele afirmd cd
Etiin{a ecomrmicir este <<stiiuta ctrre studiazf, comportamelrtnl nmau ca o relatie intre
teluri $i resursele rare care au intrebuingiri altern:rtive>. Cel mai influent prot'esor din
timpurile noastre reda aceea$i idee mai simplu: <Modul in care ne decidern sa tblosim

resursele productive rare, cu intrebuintari alternative, pentru realizarea unui scop.>>"

Potrivit spiritului general de intelegere a activitatii economice, ideilor qi

cunoqtintelor clin qtiinla economici le sunt comune:
o caracterul qtiintific - un anumit grad de concordantd cu reirlitatea care le
conferd utilitate gi credibilitate;
r caracterul istoric - s-au fonnat qi s-au pert'ectionat iu tirnp, selectiondndu-se
cele viabile;
o caracterul util, pragmatic sau aplicativ - se folosesc in activitatea economicd,
acesta fiind sensul major al oricf,rei gtiinfe.
in acest sens, obiectivele de bazii ale economiei (ca Stiinld) presupun:

a) descrierea unor fapte qi evolufii economice, pentru a inlelege ce este, ce a

fost in activitatea economicd gi cum ar trebui si fie;
b) explicarea actelor economice, pentru a in[elege de ce este asa, si nu altfel, de
ce a fost aqa, gi nu altfel, ce schimbari ar trebui ficute qi cum sir se actioneze;
c) prognozarea unor stiri qi evolutii economice, pentru a putea intelege ce va fi
daci...?
d) rationalizarea actiunii economice, pentru a putea explica cu ce mijloace se
pot atinge anurnite obiective. in ctt timp qi cu ce eficicnta.

f.\

t9

C;l'cetrttorul victii cconor.ric* stucliaz;r rin

drirn.:uiLr ciirr tior.e
t:l itistipi iacc. llzrrte, cu nc)voi[c,sr intereseic
sede de l,iati, avanil
ca ohtectt rr satisl'acerea tot rnari b,.urd a
acrrstoi-a.

succc:jlt[

'si

PROI}[,I'N{E

I)e acecA,
e'secttl econotrlici, cu de altfcl si-tle cclorlaltc:;tiin(e,

iisrna caprcitatii dc a atinge obiectivele

,,,

rniior si horiilor pe L:ale stiinta econornicij

riri
irrr
. 'i.

'
r, r!r,
irlitirt ;r
--...... !i

L'onslslcnti

fi.r511gl;11-,intr_o lor.md

ttti.lir, de-a lun-tul t

'st
oeopotnva un produs al nattrrii

logicii, coerenta.
ca orntrl este
.eocupat perre disptrne gi

limitelc
trrlcLc
tt.i rrrrrrrri,.l -.; ^-.,.
a evtte sau sir diminucze risipa resurselor.
mie constituie atlt un elernent de pregfltire
ct de culturi economicl. in sensirl cl-r plrrnite
ma.ent sri riepi;easca

trcbuic. sl.j insernue colnpol.tarnent rational,

in
i, impus de taptul c:i erconontia este () activitatc

nile linritirrii mijloacekrr. dar gi suir rvantajul

)iil-{r. 1i

DE, RtrT'LF,CTIE

Itl'".7,()t-\

fnterdependenta dintr e pregitirea

econorrlica de specialitate $i cLlltura

econollrici.

, Dezvoltarea stiintei ecronomice prin

cunoasterea (cercetarea) Llnor probleme
nou-apiirute si/sau prin aprotundarea $i

+ Analizali citatul de mai jos $i

desprindefi conc luziile pe care le
considerati relevantc din puncttrl de
vedere al irconomiei:
,,F;drir un asttel de sistem producfl hranlr, s-o prelucre

are

ze

sd

s-o

verificarea unor teorii deja existente.

ri Cor-rtribLltia stiintei economice la
rezolvarea unor probleme cll care se
confrtrnta economia Rorniiniei la

aurlraleze $i s-o distribuie, care sii tabrice

sttrfc $i sir confectioneze imbrticiinrinte,

rnornentul intriirii in Uniunea Europeana.

,, Protectia mediului, obiect de studiu

de invf,tirrntnt, sir legiterezc $i sA

menfini ordinea, si pregiteascii ilpirarea
colectivitirtii - r,riala ar fi srea."

al stiintei econornice.

cal'e

si croilstrlliasci locuinte si sa le

mobi'Lcl-.e

, sli asigLlre servicii rnedicale

$i

J. K. Gulbraitlt

TEXT TEMATIC
--"

i - Econornia
jsttrrlitrzt
:.

*,r.i;I,i.*l
-

.sriintx

^i_-.

cornportame.t*r uman ca o;
intre
ireii4ie
[eluri ..Si resursele li,"i;;; j
icu intrebuintiiri altelnative.
i . Culturii economica - ser cre valori j

ject )rolr ice, expresie a

irnon t econornic

un,i corlpo.ru-

ratiorla[, I'orrnat si
j.'onsoliclat .il urrnar a cunoa\jr;;;
_ Y^
;r:j
iins.;irii valclrilor stii.tei econorlice.

r,

rvrr'

l--._

*--.--

a ce stLrcliazi ecc),onliil cir stiin[ri.]

+ Care slrnt obiectivele cle b.rza
pe
care le Lrrmzrreste econo,ri. ua ptiinta'i

* or,ul cic stii,ta di, dorrre*iul

econornrel poate sti tle consitlerat i,clependent i, raport cu propriire i'teresc-?

* ce cliscipline. pe ca.re re-ati parclrrs
pina in prL.zent considerati cri se pot

,.infriiti" cLr ecorlr)rnia, in iivantajul nnui

contportantent econolnicr rational ai
e

levului?

Analizafi textul de mai jos gi interpretafi semnificatia afirmatiilor facute de

autori.
,,Teoria (economicd

s.n.) va trebui fnvd\atd, gi unii vor gdsi teoria captivantd

prin ea insdgi. Ceicare nu o vorgdsi captivantdvor descoperi, surprinzdtor de

repede, cd teoriile pot fi utilizate pentru o maibund inlelegere a problemelor
reale. Bineinleles, lumea este complexd, si inlelegerea deplind a aspectelor
sale economice necesitd mai multd gtiinld economicd decAt poateficuprinsd
intr-un manual elementar."
Richurtl G. Lipsey, K. Alec Chrl'steil

}]

Proprietatea reprezint[ o relatie intre oameni, un

contract social, cu privire la bunurile materiale, spirituale
si de alti naturl existente in societate sau obtinute prin
activitatea economicfl. Aceasta relatie releva exercitarea
unuia, mai multora sau a tuturor atributelor proprietdtii:
dreptul de posesiune, dreptul de utilizare, dreptul de
dispozitie $i dreptul de uzufruct. Proprietarul se bucurf, de
Lln bun care ii apartine in mod exclusiv $i absolnt, insa in

xplordnd participarea oamenilor

lirnitele previzute de lege.

o

situafiei lor. In aceasti ipclstazd, ca agenti

economrcr, oamenii se implica in mocl

liber din punct de veder:e juriclic, sunr

independenti ;i egali in foto le-qii, isi

exercitir liber dreptul de proprretate

asupra buntrrilor pe care le delin (fo4i de
munci. bani, bunuri marfare, titluri
financiare etc.), se anga.leazd tot in mod riber
in actiuui economice (regale) pe care
le consideri oportune qi concordante cu interesul propriu,
iqi asuma integral
avantajele si riscurile deciziilor luate.
Participarea Ia activitalile economice reflectd
interesul agen{ilor economici
izvorit dil proprietatea lor gi are loc in modalitdgi
diferite de la o flrmi de proprietate
la alta' in asemenea impre.iuriri, intelegerea proprietdlii
ca surs6 generatoare de
iniEiative in economie devine condigia fnndamentard
pentru adoptarea u,ui
comportament rafional din punct de vedere
economlc.

A. PROPRIETATEA
$I FORMELE SALE

B. LIBERA INITIATIVA

dreptul de posesiune releva dreptr-rl de a avea

sau

detine

bunurile care constituie obiectul proprieEtii sau, altfel spus,

prerogativa proprietarului de a stipAni in fapt direct qi nemijlocit bunul respectiv;
o dreptul de folosintS sau utilizare asiguri proprietarului dreptul de tblosire a
bunului aflat in proprietatea sa, aga cum crede el cd este mai bine pentru a-si realiza

Studiind problematica acestui

capitol, veti ptttea sd inlelegefi:
esenta

proprietdtii cct ntotiva{ie

tntre indiviz,i (ctgenti economici)

tn

formele de proprietate

,Ti

irttltortanta deo,sebirilor clinrre ele

;
libe ra initicttiv(i cct mod cle actitme

ct agentilor econontici.

o dreptul de dispozitie conferd proprietarului puterea de a instriina bunul ce-i

apa(ine, de a constitui asupra acestuia anumite drepturi in favoarea altei persoane etc.;
r dreptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-qi insugi qi utiliza rodul
unui bun, venitul unei mogteniri, dobdnda unui imprumut etc.).
intotdeauna, proprietatea se prezinti sub forma unititii a doui elemente:
obiectul qi subiectul proprietSfii.
Obiectul proprietitii il constituie bunurile, ceea ce este comlln vielii economicosociale. Bunurile pot fi clasificate dupf, mai multe criterii;
o dupa forma lor rnateriali, bunurile se pot _erupa in: obiecte
stabile, servicii qi informalii;
o dupd profunzimea proceselor economice la care au fbst
supuse, btrnurile pot ti primare (desprinse direct din naturS,),

'

i::i,

9i finale (care nu mai sunt supuse niciunei transformiri gi

si intre in utilizarea lor finali);
o dupd modul de utilizare, bunurile pot fi: pentru consum qi pentru producfie.
Bunurile pentru consum sunt destinate satisfacerii nemijlocite a trebuin(elor umane
;i se numesc satisfactori; celelalte sunt folositoare omului indirect, la oblinerea
celor dintii 9i se nttmesc prodfactori. Delimitarea intre satisfactori qi prodfactori
nu este absolutd, un bun economic putAnd fi utilizat in ambele sensuri. De exemplu,
t'ructele: consumate ca atare sunt satisfactori, dar folosite ca rnaterie prima pentru
obginerea de sncuri, compoturi etc. sunt prodfactori;
r dupii modul in care circuld in cadrul economiei, existd bunuri cu caracter de
:

pentru actiunile agenlilor economici;

proprtetatea ca sisteru de relalii
legdturd cu folosirea btuturilor;

interesul;

urmeazd

mirfuri gi bunuri care circul6 fdri

fi mirfuri.

Cr-le

dintii circula prirr vlnzare-curnpirare realizatii in difbrite variante, inr celelalte

strb tbrrna de cadouri. donatii, dote, rnosteniri etc.

Dirtoritit dr-z!oltlrii econonriei $i societltii. slera de cuprinclere a bunurilor se at-lti
in per nranentir schimbare, se imbogaileste necontenit si sc diversitjca.
In economia dc piatd. cea mai mare importanti revine bunurilor care all caracter
rnarfar sau cel putiu imbracd forma baneasca de rnisnrare, intrucflt detin cea mai
mare pondere in siltisfacerea trebuintelor.
Subiectul proprietitii il formeaza agenfii viefii economice. Astfel de subiecti
sunt indivizii ca pcrsoane fizice, lamilia, sociogrupurile gi organizatiile (nationale

si internationale).
Deciziile subiectilor pr:oprietdlii induc opera[ii economice de diferite feluri (vAnzdri,
cumprirf,ri, inchirieri, credite etc.) prin care ei igi concedeaza unii altora anumite
drepturi specifice propriu'tatii. Transmiterea acestor drepturi, din punct de vedere
cconornic. este echivalenti cu un proces de distribuire a costurilor 9i beneticiilor
intre cei irnpiicali. Suh acest aspecr. dintre tormele de proprietate cel mai incitativ
regim juridic il are proprietatea privatir pentru ci aici fiecare proprietar suportl costurile
propriilor lcfiuni si concomitent i;i insuse;te beneficiile. Acesta este de lapt considerat
nrotivul cel mai irnportant ai superiorititii proprieta(ii private asupra celei colective.
lndivizii sunt subiecti ai proprietafii in oricare dintre formele acesteia. Ei actioneazd
intr-un c:rdm dat. istoricelte c,-rnstituit. in care pot fi sau nu producittori. lndivizii care
sunt producf,tori. prin actiunea lor, intnrchipeazd atit posesiunea, dispozilia, uzufiuctul,
cit si trtiiizar-eu directi a obiectLrh.ri proprietalii. Dacd nu sunt si producatori, indivizii
(suhiectii proprietitii) nu pot utiliza bunurile lor decdt prin stilariali, iar rezultatele
oblinr.rte (uzuthrctul) se irnparte intre proprietarii neproducitori ;i producatorii direcli.
intmchipintl posesiunea, clispoziqia 5i insu5indu-qi o parte din uzufittct, proprietarii
neprodLrcitori repi'eziuta rrn gmp iurporlant al agenfilor economici din orice tar[.
Sociogrupurile sunt constituite din indivizi reunili pe baza existentei a cel pufin
trei trisaturi comullc. obicctive, cale genereaza interese gi comportamente similare

pentru rnembrii grupului. Sociogrurpurile dau

na$tere

cooperativelor, socie'tf,tilor pe actiLlni, ca $i altor forme de

proprietate asociativa.
Organizatiile, constituite pe baza unor criterii prestabilite,
pot fi nationale $i internalionale. Cele nationale pot sA apara
sLrb forrna Lluiunilt-rr de intreprinderi sau de cooperative
constituite pe criteriul de ramltrA, zonirl, teritorial-administrativ
etc. in ultinrf, instantd, insuSi statul ca subiect al proprietatii
poate fl considerat c[ reprezinta o asttel de organizatie. in ceea
ce priveste organizatiile internalionale, acestea se constituie prin
asocierea agentilor econornici sall (.:i) a or-ganizafiilor din doua
sall mai mLllte tiri.
Surbiectii proprietitii i$i exerciti atr ibutele in forme extreln

de variate.

Dac[ avenr in vedere cine sLrnt subiectii propdetiitii si ce att

ei comun si/sau specitic in exercitarea drepturilor de proprietate
di:st

ingem:

-'----"-+i^'rlorir ai citrci proprtc[a.r:t p' rt[ipet'so^ne

a) proprietatea privrrta sau particularir.'
n"'" il']:"1:'"ri:"..:::iiljjl]:]:';il'.:,.,J:[li.
fizicc si/sati juridice'
*ui' in i.''Ir'lmite coi*ritii- specificer
'""u.."L'J^"" t,,o.t'

i[':::n':':JxH:::J::1;ffi:;;;;li

stateiordl:nlocratice-,eSteconrliatibiliicLlDl()pr!ctateaprrbiicl-rsattirlief(}l.mcdC
proprictate;
satl Junt urrit;lile
oste sttrtttl
stittttl san
, -:-^. .--.'^.i.trr este
tl) ptoprietuiea publici' aI cltrer proprietar
acestei proprietati
qi Iocale 'litr strltctura sa' [)lriectul
adnrinistratiilor publice r:entrale
tu" Ot intet'es
legii sar'r prin natura'tit' ::::.:: ::
il formeaza buntrrile care' poirivit
ptoprietate ptlate
-:oublic. Dupd regimut iuriclic al btrnurilor carc () ct)r.ilptlil' aceastil
ambele ptrtirrd
statului sau domeniul privat aI statului'
con-stittti domeniul p'Uti" of
se
care tbrmeazir domeniul public
fi de interes national 'il'ou totot' Bunurile
i.rtLainate') $i
ca sunt- inalienabi!e (,'u pi-'t fi
curacterizeazir prrn i^ni-,

imprescriptitrile(nuptltiiurrnlritesilitsatrgrevi.ttctlediicriteobligatii_pentrua
etc')] Apa4in dotnen'rului public bogatiilc

l'i sechestrate, prel'rate spre despirgtrbire

energetic saLl calre
.,poliut aerian, irpele cti pctential
rle oric-e natnr.i nt" *uUrJtut,,i,
terenurile pentru
in inter;s public. siturile istorice si arhec,logice.
se pot folosi

rezervatiisiparcurtnationale,terentrrilepentrtlttevoileapziriir:ri.fi5iadeprotectlc
afrontiereidestat,i*ot,it"t"dinpunctcledefrlrn,.ierasausecliialcnlinisterelclr,
(ie stat etc. cclelalte btlnuri proprictate
primfriilor, arc t,nititiiu. de inviitiuninr
la
public tin <le domeniul privat si se ret'eri
publica ce nu apartln tio*tniuf i
sunt
ntl
care
apailinri,omeniul,i public, irr'obilele
l--.u,urile care a* irr."toira rnai
din aceastS categorie pot
donatiile prir-rritc erc. B..urile

utili{itii ouiii.",
ficoncesionate,irrchiriat,e,instr5tnirteetc.Sicadstrbirrci..lentacetorpatru
domeniul p''rivat
clrcptului cle proptietatt ?"]rrli:T-''in
corilponente fr"rndamentale ale
pot [i trec.te i' il.,teniul putrlic
*l statiritri .ou of unioi,o. odn',inirtrotiv-tcritoiiaic
il prezintit'
in tunctic de interesul public pe care
ori' :rcestea
proprietatc. tlat. dt: ccie nrai rrtttltc
de
forrrr.
l)esigur. pot exlsta si ult"
de azi'
iumea
in
anirlizate'
combinare a lbrrnelor
r:eprezintf, de tapt mrlctalitdti cle
interdcpendt:nte
strnt
in cuclrtrt aceleilsi tirri'
formele ,1" proprr.tute amintit.t .oe1i-stit
rol*l formelor de
diferite
ldri 1i perioade, l.cul si.
si in c'.rin.i t.rnrrlr-1r". in
proprietatesemodificainftrnclietlecapac.it..lteafiecflrcradea.sidemonstra
in folosirel
viabilitatea p.in tfiti"nO si rentabilitate
"b*"'::l'l]^proprietitii'
dirtire cle pentru
pluralismul formelor clo proprietate genereazt cornpetrlia
prin: reclucerea
alos
." se realizeazir rnai
mentinere si afirmare tot mai futernica, """u
tehrric si tnirirea volttmului

desri.ate

cheltuielilor, ridicarea calitdtii, pro*ounr"o-progresului

produc[ieidepeurmacdrorainceleditrtrrmitcsteavantalatconsumatorul.Tocmar
inacestsenssesptrnecSpluralismulforrnelordeproprietateconstitttierlnecesitate
pentru orice economie mcldei'na'
cle piati, este
*.-,1,i- ,, r; .rl
c?r rnod cic a fi al e.onotlllel
cocxistenta fornrelor cle proprietate,
societf,tii de a
o rJreptului pe care il &Lt tnembrii
expresia tireasca a liberei initiative,
cei lnai bitre
cle pr,rprietate care cotespLtniic
arege, de. prefera orice formi
nu
alislntil
plur
t)roprietS!tl
Aceastul inseantnii ct-t
intereselor pe care [e are fiecirre.
este lltlnrai necesar, ci si posibil'

t-

'{.i'i

i; i ' jii

'i

-'

PROBLENIE
DE REFLECTIE

. tn ce constA relertia

Proprietatea
privata

dintre obiectul
Proprietatea
particulara
individuala

I
I

Proprietatea
particulara

Societiti pe
acfiuni

Proprietatea

cocperatista
I
I

I
L

ti

sribierc

tul proprietitii.

Identificaf i costur ile 5i beneficiile

specifice proprietAtii asupra unei fabrici

de cherestea.

l*-

asociativi

dintre

proprrietate Si interesele proprietarului?

* Anahzalr evolufia in timp a leglturii

Libcra initiativi este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea

propriilor interese, aia cum considera fiecare ci este mai bine. orice actiune
intreprinsd de un agent economic in inten[ia de a-Si realiza interesele trebuie sd
aibd,loc astfel incAt, prin ceea ce face el, si nu afecteze cu nirnic libertatea de
acliune a cel<-rrlalli si nici ace$tia si nu-l jeneze cumva in ceea ce el intreprinde. De
aici decurge cd libertatea de actiune este o caracteristicd generald aplicabili in rnod
egal tuturor agentilor economici si cd orice initiativl este admisi ng6ai cu

respectarea acestei condilii. Acest comportament s-a contrrrat treptat si este sinteza
experienfei acumulate de agentii economici. Este recunoscut ca necesar gi singurul
posibil de acceptat de to1i, intrucdt ii pune in condifii de egalitate sub mr-rltiple

Cooperativ

,ie produc

aspecte:
a

Fig. 2.1. principalele

i: l'i{t,l; ii{i
-1

I,i:,,,..

{;itIl.-lt_ 1I{}..\
{.;

5{ ir f i 5.1,fl._

l_{

in ce consti irnportanta

,u

de proltrietct.te

i,i i

it

q Ce reprezinti
proprietatea din punct
de vedere economlco_social?
tu-lor tlreptului de pr.oprietate?

fr,.r*

cornponen_

Ce operatii economi e
pot genera

exercl tarea componentelor

fundamentale
ale dreptului de proprierate?

* Care sunt principalele

forme
s Pe ce se bazeazd. s uperiori

propr letate'.)

de

tatea

atril-r,ita proprietatii private

in .upo.t
celelalte lorme de proprietate,J

..-,

Existi legituri intre difer-itele

fonne
de proprietate? Daca
erustii, care este baza
acestei leg5turi?

Care componente ale

dreptului cle
prop,etate sunt relevate
oe p.op.etatea
asupra uner case vA,nzarea
,
propriului
alltomobil, inchirierea Llnei
locuin[e,
constituirea unui clepozit
la o banca?

*
r
n

se aplica tutrrror. f5ri discriminiri pozitive sau negative;

nu ingricleste pe nimeni in promovarea actiunilor de interes propriu;
respectarea sa nu implic[ costuri sau alte condilii materiale prealabile pentru

niciun agent economic obtinut pe seama altuia sau altora;

+ din aplicarea si respectarea sa nll decnrge uiciun fel de avantaj pentru niciun
agent economic in acfiune;
c stimuleazi deopotrivi creativitatea tLlturor, intrucAt, asigurAnd libertatea de
acliune, realizarea interesului fieciruia depinde de ingeniozitatea proprie.
$i pentru ci cei care realizeazd. activitatea economicf, ar putea interpreta aceasu
condilie dupd bunul plac, societatea a stabilit prin legijuridice care sunt coordonatele
maiore ale libertalii de actiune, care sunt faptele ce trebuie considerate o incilcare
a sa, precum si modalitatile prin care poate fi restabilita. Asemenea legi exprirni
accepfia pe care o dd societatea libertatii de acliune in economie, intrucdt ele sunt
adoptate pe principii democratice, prin votul organelor legislative alese qi ele in
mod liber.
Fundamentul libertdtii de acliune in economie il reprezintd proprietatea, pentru
cA aceasta este sursa determinant6 pentru interesele agenfilor economici 5i asiguri,
totodatd, rnijloacele necesare infaptuirii lor. De aceea, libertatea de actiune exprimi,
in primul rdnd, exercitarea dreptului de a poseda bunuri, de a le utiliza, de a dispune
de ele gi de uzufructul lor.

hr viata econornich, lihera initiativi s:ru libertrtea cle

,Icfiune are nurneroase fatete. ibnne rle rnanifeslarc pe cet dr'
multe, pe atit clc dit'erite. in acest sens. se remarci mai intdi

<ireptul agenliior economici de a dezvolta, nrentine sau

r-estriirrge ac:tiunile lor, de a se manit'esta ca intrelirinzatori,
consumiindn-si cum consideri ca le este mai iavorubil buntrrile
de cflre dispun sau de a se angaja iu moci liber in acte de
schimb, in asociatii si societati cu cilracter econonric etc. Prin
lihrera initiativd se exprimi dreptul proprietarului de a adopta decizii irr orice pr-oblemi
privirrd actir-rnile scle economice ;i bunurile care formeazi obic'ctul proprietirfii
lui. Proprietatea este o sulsa protunda de motivatii pentru orice agent econt:nric,
concretizdndu-se in initiativa, stimulare. responsabilitate 5i courpetentii.
Libera initiativi cunoaste cea rnai mare clezvoltare in condiiiile Froprietartii
particulare 5i ale rcgimurilor politice bazate pe democratie. Pe fundenrenttrl acesteia

se creeazir acel cornportameilt economic cotidian peutru ntili(iane de agenti

economici, care conduce la realizarea unci activititi economice eficierite, atiit pentni
fiecare proprietar in parte, cit 5i pentru societate in ansamblul siiu.
in orice activitate gi in orice larir in care proprietatea este dcperrsonnlizati
prin formarea $i consolidarea unor monopoluri sati prin urasuri dictatoriale, libera
initiativi este ingraditd sau eliminata. Ea inccteaza a mai Ii sursd de eficienla qi
rentabilitate, de implinire a libertdtii fundamentale a omului Se produce instrdinarea
oamenilor de procesul economic gi de rezultatele acestuia.
I-,ibertatea de actiune creeazi premisele' ca agentii economici sii palticipe aqa
cLlm vor la tranzacfiile economice, asigurdndu-se conditiile tunct.ionarii normale a
economiei, pornind de la interesele ;i posibilitatile fiecf,ruia. in acest t'el, agentul
economic devine atent la semnalele pielei qi iqi indreapti etruturile spre ceea ce
este cu adevirat necesar gi eficient, orientind resursele de care dispune spre
acoperirea nevoilor sociale reale, spre promovarea cu prioritate a activitdtilor utile.
in economiile in care nu exist[ un sector privat puternic. preponderent, liberei

inifiative i se substituie, adesea, decizia ohligatorie a organclor administrative de

stat, rigiditatea gi inflexibilitatea la schimbare 9i innoire etc.
Libera inigiativd inrplici restructurarea activitdtii economice in interesul
a-qentilor economici, prin intermeditrl proprietSlii private. Acest tip de proprietate ii
determind pe proprietari sd urmdreascd atirmarea propriei eficienfe, si, totodati, pe
a celorlalli. in aceste condilii, veniturile vor fi inegal ctistribuite in societate pentru
ci reflecti inegalitatea eficien[ei activitdlii agentilor economici, la baza cdreia se
afld deosebirile dintre ei. sub aspectul instructiei, disciplinei, potenfialului capacitrigii
intelectuale qi capacitagii de risc, puterii de munci, tenacititii, voinfei, aptitudinilor.
spiritului novator gi de econornie etc. Inegalitatea devine, astfel, rezultatul nernijlocit
al capacitilii valorizatoare a fiecimi individ, precum $i al modului cum el o foloseste.
De aceea. libera iniliativi va determina afirmarea valorilor corespunzAtor acestor
criterii, inldturdnd incompetenla, inrpostnra si pseudovalorile.

de acttune
Libera initiativl - libertatea
in mod
se bttcttrf, toli agentii economici

-f

:/

,i

t-'t11i..".;'

I'i"'t'1'ui?'i

..'

'

i:,trtli ii

rt-l'-niil'ix,

";'lllt

'Cumartrebtris6ac[ionezestrbiectii

beneficia cAt
proprietAlii pentru a putea
1or?
,ooi mult de obiectttl proprietalii

intocmili uIl eseu (una-douf,

unii lui J 'P '
pogini) pe nr argine a aserti
este condamnat sf, fie
artre: ,,Orn.,l

liber".

egal.

ietatea din pttttct

* Ce reprezintl p
de vedere economic?
o in ce constd i rnportanta obiectului
economicf,?
proprietdtii pentru activitatea

ecoltomici, conditie de

Lltafi ca exempltr ttn intreprinzf,tor

el
identificafi ce inseamna pentrtt
,,

;i

libera initiativi'

dati expresiei "proprietertea

privataestefundamentullibertf,tiide
.' Ce sens

acIiune"

* Forutulati trei idei care se pot

privire la
desprinde din acest text ctl
libertatea economicf,'

1ri
_7

O parte dintre nevoi sunt satisficute pe seama bunurilor

libere, iar alte trebuinte se implinesc corlsumAnd bunurile
econorutice, insuficiente in raport clr nevoile; producerea ;i
obtinerea butturilc',r economice indtic conslrmuri de resurse,
cheltuieli. De aceea, atentia consumatorului se centreazi spre
br-rnurile economice fat[ de care adoptl Lln anumit compofiament.
Prin comportamentul consumatorului desernni.m rationamentele
si reacliile pe care le are in legAturd cu alegerea (cumplrarea) pi
utilizarea bunurilor economice. Unul dintre punctele de referinl5

il constit\te utilitatea
bunurilor ecollornice.
La prima vedere, utilitettea pare o notiune foarte clari. Pentru oricare dintre noi
nofunea util, utilitate desemneazii ceea ce este de folos, trebuincios, necesar, ceea ce
serveste la ceva. Utilitatea in sens general reprezintd capacitatea unui bun (material,
serviciu, informatie) de a satist'ace o nevoie. Baza acesteia o reprezintd proprietalile,
insuqirile, caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categorie de bunuri.
pentnr comportamentul consurnatorului

*n

il

atrrrnea $i finalitatea
ttctit,itcitii

econoffiice rep
-;:;;rezinta
in ter

o'

iil;

satis_

. ;:"J;
' I ;
l:::::1
'-%
realizeazi
- =t"!
prin consuma.""-;;-i,;:: :'
Asentul
principar ar consumu
rarn, lia ;;,,' i; ;;:i::1}":rfi:rilor'
rui este menaj ur,
u

Consumul e.ste

o cc
a activitirtii
economic, purtator
u-lmPonenti

constienr,

u",", p"

eco

#,+:il,J.n[;,,H,i,.ffi

lar consumatomr ca agent

*d;;;l,r',1,^.,,,

urmdri modut cum

.., cum
f.r,:,.u
si
igi maximizeaza satisfacgia,

."T"ili"iil'cornportament

.:,":T].,
rlupi
ce cdterii se orienteazii
vorn ,,,.,rr^jlt"otttl,

Asemenea proprietiti pot fi naturale silsau create de om. Cele naturale pot fi luate ca
atare sau sunt adaptate de orn in functie de necesititi. tn acest sens, pentru oricare
dintre noi este evident in ce consti utilitatea generali a pdinii, a apei, a irnbrlcaminlii
sau a locuintei etc. Dar, deqi apa este necesare gi utili pentm oricine, in imprejurlri
date. nevoia de a consuma o cantitate determinata de apd (sa presupunem platd) este
mai intensd sau mai pulin intens5. in funclie de situalie, decidem sI o cumpardm sau
nu, s[ platim un pref mal mare sau mai redtrs. Decidem intr-rrn
. i.. l.;"r;'i:iCrcif
tel sau alttrl in funcfie de intensitatea nevoii in a cdrei intAmpinare
,ri llitatli
vine cantitatea determinat5 de apa plat[ la care ne referim. Din
..i,i,af;l()lttiCC

acest rafionament decurge distinctia necesard intre acceptia

generale $i cea economici a utilitatii.
' Utilitatea economice reprezintd satislaclia pe care sperd
' cd o vo obtine un consumator dat, tn conditii determinate
, de loc si de tirnp, prin folosirea unei cantitdfr, (unitdti, doze)
',
determinate dintr-un anumit bun economic.

',

.=-''-,iii-titlcI

A. UTILITATEA ECONOMICA
B. ALEGEREA
CONSUMATORULUI

U,truOrrrrd

irttelegeli notiutiiie;
tttilitute (frt sens
gette ral ;i tn sens
e cotrotnic),
ttlegere qi
cotnportcuttent al
constttttcrtottilrti,
''vtov' Lt'LLtL' cercre
c'
si
elasilcitate a cererrt,

tttirizctli ace,ste noriruti

rrt studierect

realitdtii
C. CEREREA

acest capitol, qv efr posibilitatea

a p roprittlui drrrr.,r,,rrrioastrci

comportantent pentru
a compura cliferite
ctltentctti,e ;i ct'fbrrnr|rlo
concluzii, ,ar mui
ales decizii ctclicvctte;

cut"toasteti irnprejurd,ri
le de care
depinde cerere, pent*
L{, orttuttit burt si
cdnd este tn mirrcsul
vdnzcirorulr'ur'

ii

mqioreze sau sd recruccT

ltretur rct bunurire
tranzactiortttte

aprbcierea utiiitatii econo*i..

-iri

utilititii
":. ,1iiI-t'ciati

depinde de raportul pe care fiecare consumator il stabilegte

intre cantitati determinate din bunul respectiv qi nevoile sale
in conditii date de loc si timp. Hotar0toare in acest sens este
intensitatea nevoii pe care o resimte consumatorul respectiv.
De aceea, bunuri omogene avAnd aceleaqi proprietati pot fi
apreciate in mod diferit ca utilitate economicd de diferi[i
indivizi in functie de volumul si intensitatea nevoilor, de nivelul
de culturd, cle situafia ecorromic[ qi aspirafiile proprii fiecflruia.
Mai mult chiar, pentru Lln anumit individ, fiecare element dintr-o
mllltime de bunuri identice are utilitate economic[ diferita, in
functie de condifiile de loc $i de timp. Aprecierea utilititii

irit'itrrea

:';'{bttllntiCe

il;*.6ilruiecliv

-i

it'ti.

. , : i 1; ;4{ rl il'erit

'

'.

iri
it

i'litrlri
if'criti

: ri:.' irrclasi

i;riliuid,
:,:+ F'u

trctic

-:', ;,:i,-iiiiilt: dg
,t , ., i irt-11r., de
r-iil.ittsit:,-ttcit
.,r i

i;ilrlf

CtC.

economice se rearizeaz,- prin

suma de bani
aL roc;;*p, u, cumpiritor

3l

(pm

::':ll1:i:i:i:'llf,:

Umur ::

decicre

H#;ffiilT

anumit bun economic.

Satisfactia suplimentari resimtita

de consunrator cu fiecare
unitate dintr'un bun economic
consumat se umeste utilitate
marginali' cdnd un consumator
utiliz eazd, rnai multe urititi
dintr-un bun in morj snccesiv,
neintrerupt, comportamentul
siiu
corespunde legii utititatii
marginale descrescflnde, formulata

AU,f

in

tQ* -

car-e:

sporul cantitatii consumate din bunul

X.

Nivelul utilitalii marginale devine zero cAnd nevoia de consum este integral
satisticuti, iar o dozl consumatd peste acest nivel nu ii mai aduce nicio satisfactie

consumatorului, ba, din contrd, produce insatisfacfie.

de Gcissen, potrivit cdreia

,,mirimea intensitatii

unei praceri
descregte progresiv pana
Ia saturare, dacd rcspectrva placere
este
satisfacutr

in mod iontinuu gi neintrerupt".

Intensrtatea nevoii
constlmatorulul se diminu eaza
cLr fiecare unitate consumatzi,
utilitatea marginalr scade, iar
utilitatea totali creste cu o
marime descrescitoale
Ia punctur de saturatie. pentnr
.n6na
individul

respecttv, satisfitctia resimgita

pri, conslrnrarea prirnei
unitagi din acel bun ecorlomic
este mai ridicati.

De pildi, dacd un bun X este

format din n unitigi (exemplare,

x-'"':
,1"r1?dl,;r*r,
j',
d e c re . a Ju,
r,X'
s

este UT

xn, fiecare frind apreciati

cu utiriiag,e

:'

;;

oT

;;

Desenu,",J'la,lr'lJ;;;i
consum atd" crerste

.lJ,i,T', ;iilj,

",r#H,
_:

" titilitate econonrici individualfl iaportul de sati sfac gie pe care Lln

lconst,*ator consiclera (apreciazi, sperd)

isa-l aiba cind tbloseqte- fieca.e r.,,iitate
i(doz.a) dintr-o rnulti me de bunuri
iornogene, in conditii detenninate de loc

;;t

cea aditionali, pe care o

aduce fiecare noud dozaconsurnatti
este din ce in ce mai micd
gi tinde spre zerocand
nevoire de
consum sunt integral satisficute
Utilitatca aditionala
(Au). (urarginali)

sall mai multe buntrri economice diferite.

i
:

\ 1i{[.ii

,{

;ji I

si utilitatea totald, clar utilitatea rnargi,alr,

resimtitri de u rl consumator prin

consumarea mai mlrltor doze din unul

.u
tutrp.
it: . Utilitate totala satisfactia:
I

h, arunci c,nd cresre canrirarea

t-

1 *.:i1;'i+.
'r'+-!:l

t,

-i 'i-"

i-

.', E

l.': i

i i '; , ti i-ii

: i; $.
t !'Lli -

r*.

a... a"]!,.,
i

if,.-

! !
\

* Utilitate marginala

satisfacfia

resimtitii dc' nn conslnnator de pe Llrrna

oricirei doze corlsllnrate dintr-un bun economic; sporlll de utilitiite total5, cAnd

l
-iI

Aprec iaIi comparativ mlrimea

utilitatii economice intlividuale pe cal e
un cc)nsLturator c acord5. [a doura casete
video pe care le poseda .:i pe care a fost
inregistrat ercelagi film.
,6 f-ontp arati sens ul ectrnomic al
utilitatii cu cel general.

* De ce utilitatea nralginala este desc re sc

atoare

" Argumentati de cc aprecierea utilit5tii

economice are url caracter subiectiv.
, Cum er,olu eazd, utilitatea total5 f i
marginala cind consurnuI creste?
& Este posibitA reducerea utilitAtii
totale la cresterea consllmului?

Et- AEsg*E *rE c*f,Brulxa??at{}ru*laei

U5

in

tt+

ca orice

agent economic, trebuie sd aleag[ tin0nd cont de taptul ca:

U3

U2

Utilitatea
nrarginala

X4
c

re.;te

X5

ree c onstt mului

Utilitatea (satisfaclia) adilionard

resimlitii de un consumator
dat prin mirirea cu o
unrtate a consumului reprezintd
utititatea mirgrrrii.iij*g;,

#i#;

prin retaria:

o t"'illlsttnratorul
aL'gc pc criterii
ilc eficienta
;- r'illtrtnricl.

multitr-rdinea trebuintelor pe care le resimte il oblig[ sI

si le satisfacf,, in ce ordine gi in ce proportie,
sir stabilearsci o prioritate;
. intrebuin6rile alternative pe care le pot avea bunurile, caracterul complementar
sau nu al acestora qi substituibilitatea lor (in misura in care exista) il determind si
decidd pe cale le preferd gi in ce cantitafi
Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x, y,2... pe
care consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumiti satisfac[ie scontati
formeazl programul de consum. Urmirind realizarea unui asemenea program,
fiecare consumator i;i va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedi, astfel
incit, in funcfie de prefuri, si achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici din
bunurile x, y, 2... pe care le-a preferat.

decida pe care

U1

Fis- 3-r. utlirateo oaiiunatd

rdij obyinwc?prin

p,'oc'esut satisfacerii trehuinfelor sale, consumatornl,

Alegerea consumatorului rationar

este, sau ar trebui sd fie,
principiul eficientei. EI va cornpa.u
ffi;
o" ti."ur" datd satisfactia pc care o resimtc ?u rr,a ac hiziti on irii s r
consumu tui ca, ti ta ritoi ;'il.i:':11.:,:ri:.:il:,:
;:iTj: Jl
efbrtul (sacrificir.rl; pe care trebuie
sd-l faca, concretizat irr ve,itul barnesc
cheltuit.
Esentu alegerii ,orru*oiuirltti
rariotnar constci h, gariiiruo nrrrrri
progro,n"rrir,
ctchiTiyii
consum

;i
care ti ctsigurci cect m., ntare satisfacyie
(utiritate economiciit.
totald sau agregata) posibird
nrin c\lrttliyea (sacrificarert) veniturui stiu rimitut.,,
-.-

.-.."..'--..-,j

intrucdt consurnatorul are un tluget

limitat, critcriur escntiar dupa care
i;i va
orienta alegerea ir formeaza
satisfactiei obtinute pentru o unitate
-u*iirir"."u
monetard cheltuiti in vederea procuririi
bunurilor de care are nevoie.
ctceasta se exprimci
sdtt.

cil Lul, rIp}rt

fifire

consumatorul rationar opteazi tntotdeauna

pentru

bunur ar carui
astfel calculat, are varoarea
*ui -o." lau eficienta cea rnai ridicati.raport,
"", fi prezentat
un asemenea ratrorament poate
p'ntr-nn exemplu simprificat, c6nd
consumatorul are de ales tntre dit'ente
cantitdti din douii bunuri. A B.
Rationamentul
5i
poate fi generalizat apoi pentm
n bunLrrio:,

Sir presupLlnem un consunlator

care dispune cle un venit zilnic
de 30 de unitlti monetare (u.m
) pentru satistacerea nevoilor de
hrand prin btrnurile A
|i B- Prefurile unitare ale bunurilor A si B
(P-'Pn) sunt egale, de 10 u.rn.
El are de ales intre aceste bunuri,
care ii asigurd, in functie
'de cantitatile consumate. Lrtilitatea totali
$i rrtilitatea margin,rir cuprinse in taberele 3.1

si 3.2.

-t)
J^)

Consurrratorul rational decide si aleagd rnai intii o unitate din bunul A. care ii asigurd cea
, mai rnare utilitate marginal2i (10) qr cel mai bun raport utilitate miuginalE/pret unitar.
Cu venitul rimas achizilioneaza o a doua unitate tot din bunul A gi o primi unitate din B,
pentru cd raportul utilitate^matginalalprel (adici efcct/efort) este idenric pentru cea de-a doua
dozl din A li prima din B: ln tinal, achizitiile consumatorului vor fi qn = 2, ga = l, iar satisfacgia
totalf, resimlita va fi 26 (adicd 18 + 8 sau l0 + E + 8). Orice alti decizie de cumplrare nu este
in nrisuri sd-i asigure o -satisfactie egal:i sau mai mare prin cheltuirea celor 30 u.m. in conditiile
amintite de pret $i de utilitate marginala.
Situagia va ti diteiita, insi intr-un alt context. De exemplu, c.rrc ar fi ralionamentul
consumatorului in cazul c6nd prelurile unitare ale celor douh bunuri sunt Po = 20 u.m.,
Ps = l0 u.m., iar venitul zilnic pentru cheltuieli este de 90 u.m.? Dacd consumatorul
achiziiioneazl o primd unitate din A, respectiv din B, raportul utilitate marginali/pret va fi de
0,5, respectiv de 0,8. In rnod normal, el va opta sd achizi(ioneze mai intAi prima unitate din B.
Cea de-a doua;i a treia achizilie vor fi efectuate tot din bunul B, pentru ci 0,7, respectiv 0,6
sunt mai mari decAt 0,5. Urmiitoarcle achizilii vor ti consacrate pentru priml unitate din A gi a
patra din B, realizdnd raportul utilitate marginali./pre!:

10

Ultim'ele achizitii vor fi consacrate pentru cea cle-a cincea unitate clin B si cea de-a doua
din A care-i asiguri un raport utilitate marginaiii, pret de 0,4 pentru fiecare dozi. Astfel, prin
cheltuirea intregului venit, achizifioneaza qA = 2, gs = 5, obtindnd o utilitate rotald de 48.
Acest progratn de achizitii (2A + 58) ii asigurii cea mai ma:'e utilitate posibili in condifiile
dste de venit, de pret $i de utilitate marginali.

,',i- ', t ,j 'r,l i ,i

Tinind
Unitatea econolnici pe care o c ;onferi

__ r __ - l\/

Util

itate a

mlrsi

na

r:F

Ta

consumaioffi

r0

t8

2.t

IO

28

30

30

Tabelul

,..

1i:'..

seama de cele antcrioare, se desprinde concluzia sA

un consumator rational obline rnaxirnum de satisfactie prin

o Cea

cdnd raportul utilitate marginal[/pret unitar pentru bunr"rrile

achizitionate este identic sau cAnd raportr-rl dintre LrtilitAtilc
marginale este egal cu cel dintre prefurile Llnitare, cu conditia
incadrdrii in venitLrl disponibil penrnr achizitti (V,"). Adic[:

lruna alegere
cfinstrrtratorul ui

UmgA

(1)

Umgtl

uanttatea (nr. doze

Utilitatea economice

sau nr. unitd{i qo)

mai

consumarea bunurilor achizifionate cu venitlll disponibil dat atunci

(2)

Qo*Po*Qo'P,

-rur:

Vo^

Utilitatea totatE (UTa)

Utilitatea marginald (U,sa)

Aceasta inseamnf, cd utilitatea marginald obtinutd cu ultima trnitate monetard

cheltuita este aceeasi, indiferent de bunul achizitionat.

_lj

* cr,,,,,,,,,il
-(ati

Itcztili'il1./i

-c1Ii'e'
pilJGiate
.sIfLiC tlife 6Lr n i-u ikji
iasigurf, consLrmatorului Lln niveI de:

Consurnator rational

'

;aclion

isatisfactie clezirabi L
i + Bunuri complementare - bunr-rri a
,cdror utilizar e are loc nurnai r^inprcLtnf,.
iSunt numite si bunnri-perechi. i ,, ....,, . r.';,
:folosirea autonrobilului presupurle
iconsun)ul de citrburur{i.
i1^ * Bunurir substituibile - bunuri care.
procesul utiiiz[rii lor, se pot inlocui

cei cere

eazi pe criterii de eficien[i.

ialegind bunurile achizitionate in tirnctie

iO. raportul utilitate marginalir/pref.
i * Cea mai buni alegere a consurila-

prrograrnul de achizitii care ii

iasigtrrti maxirnuzarea utilitatii totale prin

itorului

Py

lgazui metan, electrir:itatea ;i lernnul

i^
iput inlocui la incil z:rea k-lcuintei.

i ii:

* In ce constf, esenta alegerii consumatomlui rational?

se

* Pe baza crtror clemente se apreciazli

cir un consumator a fticut cear mai huni
alese re de achi zrtti?
= Dupi ce criteriu .se orienteaza corlsr.lmatoml in alegerea cantitiililor din dil'erite
bu

Utiiitatca marginala pe care un consumator o atribr.rie dit'eritelor doze din trunurile

x sl y este urmitoarea:
Cantitatca

(bunului)

Bunul

50

II

40

II

IV
V

Prefurile unitare sunt P, = 2 Lr.rn.

t-rti I itatea marsina lii

x

35
30
z5

destinat achiziliilor este de 24 u.m.

Cantititile achizitionate care ii asigurui

30
28
25

consLnnatorului maxinrizarea utilitirti

totale sunt:

2t
t7

VI
VII

2t\

l8

VIII

l-s

-)

IX

t1

",

a)x+3y?

b) 9x +

c) 8x +
d) 5x +

6y?
8y?
-3y1']

e)3x+y?
Satisfactia (utilitatea) totald pe care consurnatorul dat o resimte prin programul
de achizitii si de consum care ii maximizeazi utilitatea totald este:
a:

= 133; bz= 375; %= 269;

dz

= 39ll

eu

133.

Raspunsul corcct cumulat, care deFrneqte utilitatea totalA $i cantitatea achizilionaLi, este:

A-a+a.
B-b+b,
C-c+c.

P=d+d,
[,=e+e"

30

II

20

28

ITI

/1

25

IV

15

2l

12,5

t1

VI

1t)

VII
VIII
IX

J,5

fi

acltizitionat, chelttriala totah fiind

(9 ^2) +(6

UT =

' 1) -24

Lr'm'

315

Raspuns:
B = b + b".

tt],2(i 1.1'.\'l'

cr-rnsttrnlttor dilil-lune de

Lln

bu-get

pentnl ac-hizifii de 3rJ u.m. $i se confruntd cll

consllm care ii maxirntzeazzt

pre{urile px = 2 ,si PY = ..[. E'l cttt-tta programul ,Je achizitii ;i
ctlm urrtreaza:
dupa
diferite,
doze
utilitattea totalf, prin consulnarea Llnur

Si

Runul y

25

[) L',

uri'l

li,rur:lplrr

conclitia de mai sLIs este 9x + 6y' El poate

['lii tlil.E:,]{ \
Un

-- nr. tlozei

Prr-rgramul cle achi zrtt| care satisface

itatea
(nr. doze)

C ant

Iunul cu altul. Exernplu: clrburelc'.

i . Program de consum - modul de

!conrbinare iu consum a bunurilor
ii"l itl.Ii,\ltj i'l
a, i: l{i i; {t ,\iii:, \
{.{ \{}sl'llrIIi{ii4

Unrgy'

ii,

lcheltuirea venitului disponibil.

-'*

la Plentisa cii programul cle achizilii si de consum car()

este cel c..are. in conditiile venitului dat, asigura
rnaxim rzeazl trtilitatea totalir
Se porncqte de

Cantitatea (nr. dozei)

T

TJ

nr g.\

S[

l0

20

ilI

t8
t7

IV

l4

II

t0

VI
VII

VM

Ix

.l

se determine:

a) cel mai bun program de achizitii '

cel care ii asigurf, tnaxitnrztrrea
satisfactiei

1t-r

r)

b) care este rnf,rimea

acesteia?

Rispuns:

a=5x+5y;

118.

_1

t, {

'i.rtr"1"yq't1

Consumatorul se manifesti pe piald

culnp'-e-l
.Fipga;-epentru

Reactia cererii la modificarea inrpreiurdrilor care

c
e

1a nevoilor ;i preferintele consumatorului

iim cererea. trebuie si avem in veclere

cel:rea detenninatd pentru bunur x sau pentru bunul q.a.m.d.

y
Cum ne'oile snnt
nelirnitate, cererea exprimd acea parte-,Jin nevoia'pent*r
bunurile.\ s.ru y sa, z
g.a.m.d. care poare fi satisfdcutd prin intermediul
pietei.

;i

prefbrintele cun'tpdrd.torilor, pretttrile ctltor bunLr.i

s.ct.

C,.*

C,

(k_g)

Ke.*rp*

',

ori
renuntarea la consurrur altor bunuri, ale cf,ror
pretun au rimas neschimbate ori au scrizut
mai putin .
Daca reprezentzim datele din exemplul

anterior in sisternul carte:z,an consemnAnd

pe axa OX cantitatea cerutd $i pe aKa Oy
preful unitar, obtinem diagrama sau curba
cerenr, asa cullr se prezinti in figura 3.2.

= cerelea initiali (anterioar6);

= pretul moditicat;
Pn* = pretul initial (anterior).
Cn*

P,*

in modul).

l'lxr-:llr*!rrI

A cererea anuali de corllputere a fost de 1.0ff) de unitagi la

preful de 2.000 de lei. in anul urmdtor, pre[ul a devenit 2.100 de lei, iar cererea s-a
cantonat la trproximativ 900 de unitati (celelalte imprejurflri tiind neschimbate).
Presupunem cA in orasul

economrcd

a nevoilor. inclusiv prin restrdngerea

X;

C,, = cererea modificata;

considera

relatia n_eqatlva^ dintre evoh.rtia pretului unitar si cea

a cantit{fii ce.-rte
(daci cc.lelalte imprejurari rdmin neschimbate;:
cererea ;; ilh;2la
c6na p."tui
creste si se extinde c6nd prefur scade. contractia (dimrnu".."l
cdnd pretul
creste se explici prin tendinfa consumatorului
"*.riidin
de a-si reduce *t irliiii"
bunul al
cirui pre[ a cltscut si inlocutrea acestuia in consum cu
alte bunuri substituibile, dar
ale cdror prefuri nu au crescLrt ori au crescut
mai pufin. Extinderea ceredi cdnd pretul

scade are ca explicafie

= coeficientul de elasticitate a cererii in tirnctie de pre(ul bunului X,

LVa C* = moditicarea procentuala a cererii pentm bunul X;

LVo P, = modificarea procentuali a pretului unitar al bunului

Dam fiind relatia negativi dintre cantitatea ceruti si prelul unitar, pentru a preveni
oblinerea unui coeficient permanent negativ. raportul se inmultegte cu -1 (sau se

Se constati

colnportamentLll consLunatorLrlLri de a-$i

mad consurnul pentru o mai bunr satisfacere

Co,

C,t*

Tabclul 3.3

lJaremul cererii

t"*- =-f3rltrl
Ke.--p* = -.,
Pt^ Po* AP.,
Pr,*

re un rol deoscbit. Daca toate celelalte

ntnl un bun se modifica in sens contrar
em cii, in oraqul A.., cerereu saptirminala
re(ul unitar (p.) ca in tabelul 3.3.

P. (Ll.m.)

o i,;.,"iiu:itatcla
- i';"i.. t'uil(:tia
,,, ;iirr,iii'icilf ca
.i-1:'," : .i f"if f iltlf'
. i.i ri.1r,I-ntintt

practica economicA are mare irnportantil studierea elasticitzitii

cererii in funcfie de pret $i de venit.
Elasticitatea cererii in functie de pret se ntisoarri prin
coeticientul de elasticitate, czlre se calculeazi ca rapoft intre
modificarea procentuald sarr relatir,6 a cererii si modificarea
procentuala sall relativir a pretului, folosind una dintre relatiile:

Ceii-iicr pentru uit tiiiiiiiiii-blitr"

-i3' ;'i;-;iAi,erru'ii*rii si er,;t;iz;;t;i
sitb incidenta a nuntero;i ,factori econornici
;i extraecononlici, cLrtt i
sltttt" intensitateu nevoilor, niv'elul pretliltti
ctl
;i veritnlni, nttmcirul 1e;

cutnP.aylori

dererminl se nuilteste elasticitate a cererii. Pentru teoria si

p*
6

900-1000

100

sau:
2000

K..*i

px

- --lY: =,

2000

Interpretare: la cresterea cu 5Vo a prefului cererea s-a redus ctt 107o. Cu alte
cuvinte, cererea s-a modificat in sens contrar prefului, dar de doud ori mai intens.
Daci:

- LToC > LVoP, K""rr* >

- LVoC

z
r

34
Fig. 3.2. Diagrcrmil

c.e

re

rii

1, cererea este elasticl in funcfie de pre[;

K".*. l, cererea este inelasticfl (rigid5) in funclie

= Lo/oP, iar Ke^,r*= l, cererea este unitari in functie de pre[.

- Lo/oC < Lo/oP, iar 0 <

de pre[;

Cererea elastici este specifici bunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (u;or
substituibile) si nu sunt de strictd necesitate pentru consumator. Se caracterizeaz6 prin
aceea cd modificarea pretului unitar (cregterea sau scdderea) determind modificarea
in sens contrar a cantitefi cerute, dar mai intensi (LVo mai mare).
Cererea inelastici (rigidA) este specificd pentru majoritatea bunurilor considerate de strictd necesitate pentru un consumator dat; se caracterizeazd prin faptul

{'rrltl!}qt7'{q1 {t1{ it

1-

{ 1t

I i:#tt.l itrti{tt{tt'tt

it

ti

ruirclif icarea pretuiui unitar (cresterea sau scdderea) deterrnina rnodificarea in

scns c{-)ntrar it cailtitaiii cerute, dar mai lenti.

Cererea de el:rsticitate unitari se caracterizeazd prin faptul ca moclificarea

llre!ului unitirr (cresterea sall sciderea) deternrina modificarea in sens contrar a
c:intitirtii cerute cu acecasi intc'nsitate (cu acelasi procenti.
rezitttc-L

,,::::::

-__-*
Asticl:

- daci

cererea este elastici, iar pre{ul se reduce. incasarile vlnzirtonrlui cresc; la

cresterea pretulrri acestea se reduc;
- daca ccrerea este inelastici, iar pre(ul se rcduce. incas.irile vinzf,torglui se
reduc, ele clesc, dac:i pretul creste.

Atentie!
Sii nu se confunde cere-rsa (cantitatel ccrutii) cu incesitile at cirror vclltrm se
deterurini ca pledi * intre pre{ si cantitatea vAndutri.
Re-euia genc'ralli esle: daca cetelalte imprejur:dl i sunt neschimlrate, cererea se moclifici
in sens contrilr nrodiflrcarii pretului: incasdrile au insd o evolutie rnai speciala; ele
depind atat de cerere.

cit si de tipul

cle elasticitate

si sensul rnoditiczirii pretului.

Concluzie. var:zdror:ui care urmiireste mdrirea incasdril<lr, de regulr, procedeazr

la cresterea prelului daci cererea este inelastica si la reducerea prelului, dacd cercrea
estc elasticir (celelalte imprejurirri care determinii cererea sunt neschimbate).
Ceretea pentlLr ttlt burt depinde nu numai. de pret, ci

;i

de venitul consumatorului.

Ca regula, cererea se afli in relatie pozitivi cu venitul:

In()di.fiLurea venifitlui, variubilci inclepertdentci (pretul,yi ulti

l'-1ll;iir itatr;.r

ti:r'rt'ii iri l'ullctirr

.fuctori tle il('luentd stmt cotlsiCerati con,ttonti), otrctge dttpri

sine ntarlifit'Lit'e(t ?n a(:e!e.si sens a cerel.ii.

.Sctrsibilitatea cererii pentru un bun [a uodificarea venitului consumatorqlui se

masoara prin coeticientul de elasticitate a cererii in functie de venit (Kec./v),

calculat ca un raport intre modificarea relativii sau procentuall a cererii tC.l qi

modit'icarea relutivd sau procentuald a venitului (V). tblosind una dintre relatiiie:

- C,r*
Ct*
V'-Vo

lll

AC*

Vo

sall

Vo
c

il[ e:

C,*,

'

i-::!,:!ti!

39

pentru diferite burnuri

Ker:1,v are cle regulir o valoare pozitivir 9i cste rJit'erit ca mdrirne
t5t'".uo"tllill
venitul
attrncicind
cit.
inseanma
1l"il".1i.1l
si gnrpe de bunuri. Aceasta
de bunuri rnar:thre' in tirnclie de nivelul
dar n,r in mod identic pentru toate categoriile

in
pret'erir'rteie consnmltorilor pentru clitlrite catr'lorii cie bururi' cererr-:a
funclie rle vcnit Poate tr:
mar
ai elasticl, alunci cind rnocliticarea venitului arrage dr.rpd sirre rnotlificarea

,eniturilopsi

mult decit propor[ionalil a cererii (Kecru> l);

strict
b) unitari, atunci c1n4 mo.lificareaienitului at'age dupS sine modificarea
= 1);
propo(ionalii a cererii (Kec*,,'modificarea
venitultti at^ge dupl sine rnodificarea in
c6nd:
atunci
c) inelastica,
acelaqi sens. dar mai lentd, a cererii (l > Kec-,u> 0.)'

ruCcrer;--;;;il,"o

Pentru a-si mriri incasirile (celelalte

(hucili.
recokilogratte,, litri etc.) dintr-un bun pe irnprejurari tiind neschirnbate)'' se
care gn cLlmparf,tor sau tgli culnpfuitorii mandf, ca el si:

dintr-un spa[iu cconomic

_
.'\, :
Ke.rx,'V

L'70C*

5y*

Q\,

dat

intentioneazi sa o achi 7'rlioneze intr-o

perioadii, la diterite nil'elttri ale pre[ului
unlt ar.

Elasticitatea la prc[ a cererii

(variabili

venittrltri cumparf,torttltri-

dcpendeniz-r)

J.\j"i iii,,i'!
'

la

schimbarea

C,,*.

AC*, LqbC, a* semnificatiite anterioare;

b. redtrca preir"rrile;
c. lase Preturile tlesctlimbate'
'+ De cL-. in mod norulal. c:erereA pentru

rln bun dat este i1 r'elatie negativ[ fal6 de

l .lEl.
li i'" "i;ii.'f,{. P i . i'. l'

iliii;i;i

F Coeficientul de elasticitate a cerenr

.i it4'.'it'
;-lt1{'-i''

1i..i,{ }ii"

1! Un bun de larg constlm, consllmat

cotidian de un cerc mare de agenti

econorrlrcl, are o cerere in tunctie de pret:

a. elastic[1

V,, = venitlll irritial al consLlmatorului;

V, = vcnitul modificat (actual);

a. lllaioreze Preftrriie;

sensibilitatea modilicarii cererii (variabilzl pretul unitar?

clependent6) la n-roditlcarea prettrlui trnitar
! (variabilii indepenclenti).
i " Elasticitatea cererii in functie de
sensibilitater moditicurii cererii
i venit

i t"i.{-i,t i i,l

C,*
Ker-,. v

{'"ii

b. inelasticii?
c. unitari?
" Fie un comerclant care 'r''inde btrnuri
a c[ror cerere in ftrnctie de pre[ se
caracte rrueazd prin elasticitate ridicat5.

Llnui btrn in func[ie de pre[ul sau unitar

este 2. Inilial, ctnd prepl ttllitiu era de 2.000
u.m./buc., cererezr saptimdnala eta de
15.0(n buc. Care va fi cererea slptimenalA,

daca prelLll unitar creste ct 2070?

* Coeficientul de elasticitate a cerenr

de pdine a unei tamilii in tirnctie de venrt

este 0,4. Se anticip eaz| c5, in perioada
urrn[toare, venittll lunar al familiei cre$te
cle la 700 de lei la 800 cle lei. Care va fi
procentul rnocJificSrii cererii de pline ca
urrnare a moclificlrii venitului?

JI
.a

'{ ti1
'g\.

Pentru a se asigura obiectul consumului, trebuie sa existe productie. Aceasta se

realize:azi de catre proclucator. Bunurile econornice (hrana, imbric:iminte. mobili, locuinle,

TV, radio, servicii sanitare

etc.) oblinute din activitilile organizate de producdtor stut oferite consumatomlui.
ln acest sens spr.lnem ci producitorul este purtatorul ofertei.
Producdtorul isi desfisoard activitatea intr-un cadru organizat, credndu-qi
conditiile necesare, igi proctrri unelte, instalalii, materii prime, materiale etc.
autornobile etc.) qi serr',iciile (transport, invh{irmdnt, emisiuni

h.'.r,fu.-=.,,

;1;

})+f{}.f.}{. !,. *u,;:??,.*z

f;

1, {,r.t,Ei,'E ri;=,:

si angajeaza lucratorii. Relevam astt'el cd activitatea de creare a bunurilor economice

are loc intr-o firma sau intreprindere.
Firma (intreprinderea) este o unitate ecclnomicd cu un anumit specific in
activitate, un mod propriu de organizare qi funcgionare a capacitatii de a produce
bunuri econourice,
Scopul producdtorului este maximizarea proflrtului li de aceea firma are caracter
comercial, care se realizeazi prin actiur-ri purtate concomitent in doud sensuri:
r aprovizionare, adici asigurarea factorilor de produclie sau, mai general spus,
asigurarea resurselor necesare, ceea ce, in raport cu firma insasi. reprezinti intriri;

-;

subiecr al acriviratii econonrice

I\-./fneste
p,"i)ducatorul

cel care

iaz:i, organ rzeaza, sllpravegh

eazir $ i
clec.ide aslrr)ra desfitguririi
activitatii sare.
liind direct interesat si o realizeze
irr it

in cele mai bune conditii,

Pentrtt a irl[elege comp(,rta..rentul
proclucdtorului, rnor]ul in care
acesta
acttoneazi' ce mijloace foloseste
rt carc su,t caracteristicile lor. cum trebuie
sd lle
cornbinate ere pcnrru ca prori.sele
asrfel obtinut" -;il;;;;;;;"rl'r.
w rr s<i ,0u..

in acest capitol vegi studia urniiroarele

A. I}RODUCATORUL
SI FACTORII

DE PRODUCTTE

B. CONTBINAREA
TACTORILOR
DE PRODUCTTP

C. OFERTA

protrt,

p.ji",n",

In

cele ce untteazd vefi puteo

tnvdya:

cLtnt

i{r

()

rS uttiz.eaZci p

rodltcdtorrtl

ac'tivitatea economicd tn mod

ruttion(tr si
eficient;
r:d

procltrcdt,t-t(l esre
rut rt(itorul ofe rtei

tnodul in c:ure producdtorul

ttiiil.eu_
zd ,fctctorii ce pritdttctie pentr, (t
obtitte
b ttnu.ril e e ltt otrt i c:
e.
L,

vdnzarea bunurilor obtinute din activitatea depusi, prin care trebuie s5-gi
si obtind ciqtig, ceea ce reprezintd de fapt ieqirile.

recupereze cheltuielile thcute qi

',

',

T'otulitateu elemerfielor de core firntele au nevoic pentru o produce bunuri

econonice poartd nuruele de fttctori de producfie.

Factorii de produclie sunt de fapt resurse atr:ase si utilizate pentnr a produce

bunuri econornice.
Bunurile produse reprezinta; la rindul lor, resurse prin care se satisfac in mod
direct nevoi individuale ;i colective ale oamenilor sau sltnt utilizate ca factori de
productie pentm a se obline alte bunuri. Factorii de producfie si resursele sunt
aqadar intr-o interactiune permanenti.
Factorii de producfie participa in activitatea economicii atdt cantitativ, cdt qi
calitativ. Cdnd volumul producliei, al bunurilor oblinute din activitatea economicd,
spore$te, in principal prin lolosirea unor cantititi mai mari de factori de produclie,
cresterea economici realizati este de tip extensiv. Dar dacd volumul producgiei
sporeste. in principal prin folosirea unoi factori de produclie de mai bund calitate,
mai etjcient utiliza{i, creqterea economici este de tip intensiv.
In condiliile contemporane, in economia de pia1a, economisirea gi imbunititirea
factorilor de produclie constituic preocupiri majore pentru orice producitor.
DupI con[inutul si natura acfiunii lor, factorii de producfie se clasitjcd in trei
mari categorii: muncd, naturf, ;i capital.
t' ---rw"iiii-iip;i:iiiitiii
iLitii:ititi idiiiii
iii;iiiita-;t ci;fralitaq

'iiii,{

Munca il defineqte pe om qi reprezintd pentnr el o acfiune creatoare. In procesul muncii

omul isi folose$te aptitudinile, experienla gi cunoqtinlele pe care Ie posedd.
Muncind, omul depune atAt un efort intelectual, cit qi unul fizic. Munca reprezinti
factorul activ qi determinant al producfiei, al activitdtii economice in general.
Istoria dezvoltirii societdtii este istoria dezvoltArii procesultri de munci, a crqterii
rodniciei sale, a rezultatelor obtinute, atat cantitativ, cdt qi calitativ, ceea ce a
determinat tendin[a obiectivd de reducere a duratei muncii.

Cind anillizim factorul

considerare taptu l cii nu toti
ilI,,:;lll l;; ;,nii';,,, i,i;.X::',ii,.,,J.?l
ll,;;'_i;;;r,,',i1::l::i:
'rL'rusu' titr
Iilr-.sr
gdsesc lin rclc de mrnci
ir,rnr..ii,
(

!{atura c:l
de protcl ru: tie s rtl)sLtitr cuzd prirn
[irtti:tl,
(tpu' re'surs'ele .factdr
minerule ;i cosnliL'e ( lturtincti,
,ritrt,,,rri ert,. ) ltr
cure ontLtl J'uce aper petttrtt (t
prorrttc'e {i
c,re

influente azti

rin nittrtcti
Pdmi,tiirl"..ri tl, piin* ,t.
apa'

r)e

i,ecreie

ie

;t;";mia

lr.r*cre si
este Lin firctor de produclie
cleosebit de restrictiv, peilt^r
ca este lirnitat si, totocriti, d_egracrabil,
&t it prin poruare, cet si
prin exploatare nerationala.
nEiu*.., sa este posibila claci
se
I::ii:-:J3,,::hnologii

i ,j
.;
i

',

tluctie rept.eziniiiri

r:,,iii,irri,,,,tiitllt

, ,
pentn.t
i
:
Defltru nl.tti>tzrron
obyinerea:
.. eCO
:i it..:r'f
l]*.
tl
:i,;'ii
i.
tinAte
V1nZtirii.
.li
: l:il,i
,.!r,lj,
,... ;
,i,,r'.i,, j,,,i,,i,,"
ricii ra.q:ilitnrr,i"ipr
i'(i ii*riri i
; factori de procluclie, contriuuinTi, ,llri"JJl"a rrebuinrelor
:rrrr!ii'i: r,,r,..,,i,.
urnr.ito, p.olur"l p"",", ci servesc
activitarii economic" Jt;";;;;^;;;#d,";il
..',,.u :fi,"l,[,fl.:]1,:=lT^"d,,]il
fflJ:i. ;,rr::il:i:
lrlt.ili. -j1rrr lr;r i:; i
care tbrmeazi fart",.,,i ;';;:::,,;"1g
,
., r
11311r-ttele
:
:.r-..,'.,,, i..-.
nUmlte cqpital
ronit,,l te
t^
, flumrte
' aceasti categorie
s
industriale. io,r.
,

, a
l

utilaiele.
utilajele, insratati
instalati
combustibilul, enersia
lerrjrica;i;;,.*i
. Capitalul tehniJ
i;;.;;;::^.

,*#*i.*
ln

";;

iffi1,,'J,J+',ifflif,",x".::
actlvltatea
eco

fl.i;j'ittti:r: 'i

Uznra se prezinti sub doui tbme: r tzurafizicit, ce constf, in <leprecierea treptatA

a caracteristicilor functionale ale capitalului 1ix, ca urmare a folosirii ;i acliunii
ageufilor naturali; . uzura rnorali, inrroluntara, ce apare sub incidenla progresului
tehnic qi zr conditiilor pielci care asigurd nra$ini. utilaje etc. noi, mai ieltine decdt
cele i'n functitrne 5ilsau cu performantc tehnico-economice superioarc, In felul ar:esta,
capitah"rl fix af'lat in tuncliune apare ,,depdr;it" moral in raport cu noile exemplare
care se procurd de pe pia(d.
Capitalul circulant este tbrmat din bunuri (materii prime, materiale, combr.rstibil,
energie, api tehnologica etc.) care participd la un siugur ciclu de productie, sunt
consumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu
fiecare nou ciclu de'producfie.

\iit l'il."\ i';ii,

i'i,iii{"{",\i*i,.\

i1,'i ltt,{i
{

acest context au caract

);
;i;r;rr...
fh
r:r;i,, 1.:;. i
r..=

.si

ztceastd interactiune si

i,--...

t::

acesr proces esrcr renr

Incadrulactiv,itritii
tle prod.uctie primari
econornlce, oricAt de S
interactillnea om-naturI.

:
I
I
i
I

sorisrica;,-o*

tr

riipi,H::*ff;

;1,'ll]iiiilliJJ
.::.::',1,1''.r,.e

Hiff;i;;;;

seminrere.
5i arielc.

ii

eracri,,nea

le c_apitalului tehnic se comportd

in mod

;hil;i f #:"f it T:;i;j;#* :;;,;;;

icipd la
activitatea

. Capitalul fix est

mstalatii, masini-une
utilaje,
(cicluri) de producfii
lte aite
utlllzare. In decursul
ani de
gi de alte fenomene
af'ectat
. ..
,_
naturale care ii determrnii uzura.
_._.
'
Uzara repr"zintd- ;capitalului
(btinpntrat imbraca
(bdneascd),
;;.b.f";;;;;_i;;^;:
i_A..,^x,aeprecierea
fix care, sub
formd ;;T;;rAi
rir*r";;;;;",;l"u(ttutut ltx

i_''ri t:i"i

ir'i it t _{. t{i

De ce producartorul este considerat

pu rt6torul of er tei?
* Ce raport de milrime trebuie sa
existe intre ,,intrf,ri" $i ,,iesiri" pentnl ca
firrna sd fie considerati eticienta?
d' Care este procedul esential ce
at-ecteazd, capitalul

fix

?n funcfiune si care

i i*
i F{l iai' .,f.{}i,\',i

i:ul"i r i

ii

este forma monetara pe care acesta o

imbrac[?
+*

Care

sllnt efectele uzurii morllle

(involuntare) asupra comportatneutultri

a-gentului economic in calitatea sa de

producator? Aceste efecte sunt identice
pentru toti agentii economici prodr-rc

f,tori'J

1,1,..i,

;'

Intocuriti Lrn dosar in care, luind

un exemplu de intreprindere (firrna)
din oralul dumneavoastrf, (sau sector
al Capitalei), si inscrieti pe fise:

. specilicul de activitate a tirmei;

. modul de organizare a firmei;
. care s Llnt re su rsele atrase q i

utilizate de respectiva firm[ pentru

produce bunuri economice:

'iL

de unde

iSi procllri forta

de

munca neces ara;

- daca suprafafa de teren pe care

este arnplasatd firma este proprietatea
?nchiriatfl;
care sunt elementele de capital
tehnic pe care gi le procurd firtna gi la
ce intervale face aprovizion area cLt
.sa saLl este

alte elemente.

Il. Curnbinarea iarilx'ilul' r!i'

pri;{!ttr-ii*-'

Orice activitate economica se bazeazd pe utilizarea factorilor de produclie sau

pe combinarea acestora.

r- -_ "'-- I Combinarea factorilor de produclie este operatia tehnico-economicd de unire

I a Jactorilor de produclie tn care cantitatea ;i calitatea fiecciruia sunt in functie
II de bunurile ce urmettzii a fi produse, de cantitatea acestora Si de alti parametri,
I astfel incdt eficienla lor sd fie maximd.

Acest pru:es rnai depinde. desigur, de natura activitritii economice respective, conctitiile
de produclie. abilitatea intreprinzitorultri, managementul 5i marketingul finnci etc.

Abilitatea intreprinzitorului. Aceasta se concretizeaz,a in capacitatea de

utlap;ure rapild ;i eJ'icientd lct conditiile pietei cu urrtxare a priceperii, pregcitirii,
isi:Lt.sintei ti tlibdciei intreprinzdtonilui, depdsind momentele dificile pe care le inrpune
concurenta.
Aceleaqi bunuri 9i servicii pot rezulta insd din modalititi dit-erite de combinare a
factorilor de producgie. Agentii economici cautii si gdseasci cele mai eficicnte
modalitdti de cornbinare a factorilor de productie.
in cadrul acestui proces, r.rn rol irnportant il are 9i substituirea lactorilor de
producfie. Aceasta inseamnd tnlocuirea, parliald sau tn tntegime, a wrtict stttt
mai multor .factori tle productie cu unul sau ntai multi dintre cei deja folositi stut
noi, tn concliliile obpinerii acektrasi rezultote sau chiar a uilot:u mai brme. Substittrirea
factorilclr de produclie se bazeazd pe compatibilitatea caracteristicilor cle utilitate si
de adaptabilitate a pdrtilor care se combini.
in acest sens, calculele de eficienti se retbra la ploductivitatea marginala ;i la
rata marginal6 de substitutie.
l) Productivitatea marginali a unui factor de produclie (W,,,) exprimd sporul
producfie
obtinut (AQ) prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv (AX).
de
ceilalli rdmdrrind nernoditicali.

w,r,=AQ
ax

adoi factori- x si Y, ":1"a1:

i9:,.1i1
itatea marginalf, factorutui
nro'JLlcttv
Y'
de Z0 ' c at este producsubstittr tt este
a factorului ce il
tivitatea rnarginall
substituie?

20
ax
n
=lo?w,og*=2
=ro,
-rv'W*g_
Rr.s=-\

r*,

t)

aca

dec

un

cantitatea cie rnllnctl inlocuitl']

.,Cf,,ndratatnarginalticlestrbstitufrea
cie 5' iar producdoi factort, x $i y, este
rnargi;^i; a [acrortrtui substituit
tivitatea

prodtrctiv

et nu
,,Fiecareindiv.icsestrdduiestesd-gi-intrebuinlezecapitalutastfetincAt
cea ry?;;';?;';ioay'^i2^oinerat'
piia-'i"a
il
mdsurd
acestu'a
in^ce
orodusut
iici nu '=
,urmdre$te
'n
.sti3c'aetiro,uu!r{,i!,Jl!r';'
,a pro*"o[Jii-iitl;"ut puoiic"ii

''i

vedere numat.
oromoveazEt. El are in
'Lrrmdrindu'$ido" ini"''iiitiCTu'

iii

iiti,iect decat atunci

Z"'
pe acesta din urmd."
econontist

;i filosof

7'

si

'.t

1,389. !i-'o'omoveze

cand in

Actmt

scofiurt' consiclerat "pdrintele"

fu

se regitsesc pe piatd

produ;

conditii?
Argurnentafi rispunsul.

ril

* Se pot stabili relafii intre slrbstituirea

tactorilor de proclucfie $i prodLrctivitatea
marginala a unui factor de prodLlctie'J
Dacf, rf,spunsul este,,do", Stabilili-le.
Daci rf,spunsul este,,nlr", iLrstiflcati-l.

ti''

Irj\

q Dacd productivitatea marginala

t
I

lii

este
*6r

'.-o siib-incicie'rti inai multor irnpre';urart

in'*1.::::::::::l1i;ili';;ilui
(meaiu
producntori etc'
economice qi extraeconomt '1'ryr"r 11:I':.H:t:.:;
#:"*il."ori
;il";'{;1:tii:;' numarur de
Dintre

mlrncii este de 5.000 de bucdti, iar

productivitatea marginal5 a capitalului
este de 15.000 de bucifi. cu ce ratA va

avea

loc substituirea capitalului prin

mLlncd?

rueazd

celelalte imprejurrri sunt date'

nlut-"lu orerta' Daci

in mod

T:qlft":'-:.1'n:',f:::,TLTina

i
;:|!liffiJ|il"i::il'
schimbarea lll actr4Pr ffil'unii,'tii'f::":'..'^-l*:,:",f.*,;
cantitatii oterite i'

H:uLH:;"".T':"i.iiTlil"IT:uj i:.ll:':ffi;:r'*^il !
1

%*-%

15.ooo

5.000

-.,
-'

. . ...,

n ceea ce s-u produs' o pdrte i

stochectz'd saLt i
Perisabild' se

li}:ffi""ii"iffifiT:I;
"i
;;i;r"
ir,
acestea, pr";;;;f'lrenteazn
""i

JWi

Sntith (1723'1790),

economiei politice

Majoritatea bunurilor economice

E'
;;;t;!-':jl'lgt9*fl
bunurl marrar
l-1.:*oferti de bunuri
ca ofert[

, Substituirea factorilor de producIie

poate avea loc intotdeauna $i in orice

itltea

este de I 0lt cat e ste

il substituie?
marginall ; factorului ce

TEXT TEMATIC

2) Rata marginali de substitufie (R.,) reprezintd cantitatea dintr-un factor de

producfie necesari (Ax) pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor

(-Ay), astfel incit productia sa ramdnd aceeasi. *,,,, = -#

ide s a
de. *:'":1
capital' in
Lrtil rzat|)' cu irei Llnitati 'Je
S de
conditiile cAncl rala - mgginalva avea
ce rnarirne
substittlire este tle Z'

Proclttc f,tor
cantitatea
inlocuiascf, u pn't" clin

Cdnd rata marginalf, de substitutie

bun devine ,r,oi

prottli,;;;;;"ducdtorii

existen$ sau

::'.-:l
ri'liirii:'

*"' "i*:l:
"'

i';lrlrii']t:i.r iilr"t'i:::

pentru altii, care i,si reprofileazii

activitatea. Din contrii, cffnd pretul
unitar scade, prclducdtorii, dc re.,uul i,
restrfing procluctia si oferta, iar unii
dintre ei abandoneaz'd, respectiva
activitnte, orientflntlu-se spre alte

4
.|
-)

domeni i.

Grafic. relatia dintre oferta gi pretul

unitar se exprirna sub forma curbei

| 2 3 4 5 6 7

o1
(tone)

Fig. 4.1. Diagrarua ofertei

(diagrarnei) ofertei, o$il cum se prezinta

in tigura 4.1. S-a presLrplrs ci la pretul cle

u.m. producltorii ar oteri cloud tone din

marfa x, patru tone la pretul de 2 Ll.ln.

s. a.

b.ofertdinelasticai,specificasituatiilor-incargmodificareapreluluiaLtragedupi
ot-erite (l < Ke'','-'; 0);
in acela;i"t'i'' tto'rnai lentd'..a cantititii
ca e modificarea pretLlltll
per]trll
propne situafiilor
c. ,ferta de elasticitate unitarl,
a cantiEtii of-erite
inteusrtatc
atttil'tt
cti

sine motliticarea

atragc d*1-xi slrre Nodificarea

in

acela.li se s si

l)'

'
dc alte inrprejttritri, nttmrte
rr,rt
d:tt' ofeita tlnlll bttn este determtnati ;i
clu n reactitltrcaz.'tr oferta
[aiu cit'eva rlintre accstetr ;i modr-tl
ccrn,Jitii sau tjictori ai oteftei'
r
sub inflttcnta lor':
r -:^ r^ .,^-. ^^,," r,neo:rtivi).
(negativfl)'
si marginal - relalie de sens opus
- nivelul costultti ttnitar
(negativ2t);
opus
relafie de sens
- nivelul taxelor ;i i"'ftl'itetor-I
acelasi scns (rrozitira);
de
r-elatie
- niu"tut subventiilor

(Kcll-'';i'^=

Daca

.,,,r este
.'.r,pr-e1u[

-conditiitenaturale(maialesinagricttlturd'si.constnrcfii)-relaticdeacelaqisens

(pozitiva).

rn.d.

Sensibilitatea clfertei la mcrclificarea imprejurariloi care o

determinf, se aprcciaz[ prin elasticitatea ofertei; o importantir

doar
, De ce obiect al ofertei sllnt
bunurile econollllce?

speciali prezintl elasticitatea ofertei in functie de pret.

Aceasta se calcurleazi ca raporl intre modificarea relativti sau procerltualf, a cantitirtii

oferite gi modificarea relativa sau procentualf, a pretului Llnitar. folosind

relatiile:

* Afinnatia ,,o [e rtit iltlllal lt

Llnzr dintre.

aQ-

Q,,*
Pr*

AP*

Po*

Po*

Qo-

(l)

Keqr r,.

satr

: L%Q,
A,Zil

l11ere

estelnatmicadecatcalltitltilelecoltate
inrportate" este aclevf,rata sau falsf,'l

Q,* _. Qo*

Ke ,,xlPx

de

;i

(2),

."Cum se explica faptul cii oferta Llntll

rrnLlmir bun este

i rclatic pozitivtl cll

rnoclifi c area Prelului?

I'o*

unde: Ke,r,,r* = coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pre[ la br-rnul x;

O,* = ot'erta modificatd;

= oferta iniliala (precedenta);

P,, = pre[ul ruodificat;
Prx = pretul unitar inilial (precedent);
Do/oO* = modificarea procentuald a cantitdtii of'erite;
Do/oP^ = modificarea procentuali a prefului unitar.
Oo*

l,iil

, il}; il3

'

ci la preful

unitar de 10 lei, producatorii sunt dispuEi sa

produci si si of'ere saptamAnal pie{ei 300 kg din marta ,,x". Dacir pretul ar cregte la
12 lei, cantitatea of'erita ar ajunge la 390 kg.
F-r+rrri:lu: Presttpunem

390

sau:

Keox

/p*

t0

Interpretare: Keo"/p* indici faptul cd, la modificarea pre[ului, of'erta se rnoditici in

acelaqi sens, dar mai intens, de 1,5 ori sau cu 507o rnai mult.
in practica se intAlnesc trei situafii tipice:
a. ofertl elastica, definitd prin faptul ci modif,rcarea prefului (creqterea sau scaderea),
atrage dupd sine modificarea (creqterea sau sciderea) mai intensd a

(Keorr,

>

1);

.Cend

cantititii ot'erite

prefr-rl

.,',q

111

)i

l'1 q-1'

tlllilar al bunultri X

este

de1.000u.rn./kg,prodLlcf,toriiSLlntdispugi
kg' Care ar
sf, ofere si s[ vandi lunar 5'0m

fiotertaltttriirirdacipre[trldevine12.000
Ll.m./kg,ittrcoef.icientuldeelasticitatea
-in
otertei

300

Keo*/p*- 123oo
r0

,;tii i

ttrnctie cle prct este de 1'4'

pecizia intreprinzatorr-rlui de a prodt cJ qi oferi un bun pietei se fundamenteaza pe:

a. existerlta cererii?

b. niveltrl preItrltri?
c. nivelul iostului total rnediu?
d. nivelul costttlui marginal?

e. niveltrl c:ostultti total'l

t. Alegeli gi argLtlllcrltati ritspttn

corecte.

2.

rile

activitatea unei firme, cLl

cifrice , Pentru a cletnoll stra

Sirnr-rlagi

ilustriri

su

alegerea tle la Ptrnctul

1'

t- ilrt; tt',.aly! "i

.1, Prc*turtiritnteii f ai:trlr'iitii' de productie

Expresia sinteticd a eficientei utilizarii factorilor dc proclticgie este productivitatea,
rodnicia sau-randamentul factorilor de productie. Aceasta poatc fi detemrinati Lr
nivel-de firmi, ramurir econcmici gi economie nationald.
Cdt de mare este rodnicia, randarnentul tactorilor de produc[ie, se apreciazi cri

ajutorul nivelului productivitifii.

tJ

flii#

Nivelul (mf,rimea) productil'ititii se determind ca un raport iratre rcznltatele obtinr"rte

de producdtor (produclia) qi elbrturile depuse pentru a obline aceste rezultate (cantitatczi
de tactori dc producfie utilizati). Relalia prin care sc expriurit nivelul productivitf,tii este:

{#r

w=aFi
unde:

nir,'elul productivitlitii;

F - flactorii (sau fac:torul) de productie

exprimat, dupa caz, in unitltti fizicc

naturale (kg, ll, bucziti, t etc.) li unitlti
natural-conventionale (kwh, CP etc.) sau
unitAti rnonetare (lei, dolari. eLlro etc.),
ca valoare a prodLlctiei;

cltrse,

tii
ft
reeali
lizZA te

prrod
) (lttIC
;itroirrillolr p(otl fi
nlum
mari d1aacii arre Io-)c
utilizaa?.[,reaa e fec)ctl
cti,vaIr rtrf taac [(lorril ()l)rrtJJc
' lr1rlnlc
produccctitie,,L^co)nsl
NSLI
LIIT
,.ll11lrtll
I ol
tlo
)rrir
tI I(X
o(lIclfir
'ic'
tccicn
Ie 1t.

nttenntl le
n

II

Acest pPr o(
;dirifi
)c(
les
}Sid
ificccill$,sii.c(
CO)n
ntrpli
plrl iccrutlppo
po alrte fi gestionat nlrrnai recLu giind la anunlite
r$sp(
-e
instrurm(1e nllte
( :C
.er
speeci
:oIn
}C iIf
fice
ce, de
COI]
C
In crl:sLl
;LI
Lll rr-l
I
rrlr(
$i apreciere, cunoscLlte sLlb denumirea tie
'in
indicalrtooriteec(C(on
0nfton
omIIIICI
:IC:aare
lre,), pri
dri
irin
rirneeiI lor, seuslrl in care evolLreaza.!i raporturile
II:rin nlttit
dintre ei)i la
lal
r,uUTNI
nnmo
norrflmer
entIrdat
dart,t,,au
)ac
ituLICcaipa
acit
rcitalte)ir 'Je a sernrrala unde, cdnd
;i clrm trr trebui

r
I

r-

s[seiinilter Vivirintdralpe
pennntrLr
fLI
rt

lrel itt
tere

CI)reg
ea
$tt)I'ea
I

elt'it
ici
cie
:ienrfe:i ntili
t

tdrii l'actorilor de productie. pentru

intelegIC)seeff
ftrr
rifi(ica
milfi
ca[titiile
leia([cc'l
CC'S
;tr
tor
:r irintclitci'rfatr.,
stt'
ttrrriiIsi moclLrl in cai'e pot
.EZL
cele mlailibbuLlnn(et
9ftrez
tulta
u
tatre.).,in
irn ace
ilCt
)esst(ca
:at
aoi
rpitr;ol Yom r;tudia:
/a.tt

fi

utilizati lutilizat), e,{primati .li ei, dup'2, c'dz.

in

rrni[arii t'iz:ice rlitturale

conventionale silsau

in unititi

$i natural-

rnonetar-e (cu

vaioare)i

i = 1. 2, ...) tl = factorii
utili

de prodLlctir-

zLrtr

O prodrrctivitate mui mare are o iurportanfi ccouomici dcosebita, pr;:ntru cf, astf'el:
se rcduce costul total mediu (unitar):
este atenllati tensiunea dintre ne.roi si resurse:

se mdreste competitivitatea interni ;i extenrd a prcduselor na[ionale: r se poate

ruiri salariul fara a genera inflalie; r se pot diminua pre{-Lrrilc Si se poate rndri salariul real;
r se asigttrt cle$terea bunistirii, a stamdardului de viali ai populaliei etc.
In teoria si practica economicd contemporanii sunt consacrate douii tbrme rlc
determinare qi analiza a acesteia: productivitatea partiali qi productivitatea globala

folosigi spre a obtine

(figura 5.1,1.
i p.oductivitatea partialir este cea a unui factor de productie, consiclerat u fi
productiei ;i ct rtodiJ'icarii ocesteio (r:eiluLri .factori .fiind ('onstanti).
l,
I origineu
I

lr

in tunclie
productivitate

DE PRODUCTTE
R. COSTUL PRODUCTIEI
C. PROFITUL

Studiind acest cupitol, veti putea:

fntelegc in cc cotlstd utiliz.ctre(t

.f'uctorilor cle productie ;i care este
trnportnntu stt pentru econontia ntoclernci;

GLOBALA

PARTIALA

curtoctste importanta +'i irnplicatiile

deosebite ttle productivitdtii ;i c:ostului

ca indictttori e(:onomici relevanti.

de factorul re(inut, proiluctivitatea parliala se prezinta, dupi caz, ca

a muncii, productivitate a capitalului sau productivitate a pamfintului.

A. PRODUCTIVTTATEA
FACTORILOR

Medie

Margina16

'r--v{--

PAMANTULUI

Fig. 5.1, Fonnele fundantentale si rtive.lurile cleterutinclrii productit,itcitii

L,'ti

5t

li:,tt t'{-.t t .tttt'iot'i futr de p rothtctitt

AQ
wlnre =
"AL ,

ltltii

pc!','1!!'nlantil dc ansanrt.rln t factoril,rr Ce productie din a ctir<,r

conrtrinare u i-,-'zult.rt electr.rl r-rttl.
Nivelul amhcltlr f'orttte ale produr:tivitirtii se exprirna prin praductivitatea medie

Aceitst.l

5i prodtrctiritatca marginala.

Ilroductivitatea mcdie e.:\priltxLi e.!ictt<'itctteu trLedie obrintftci prin util,iz.area

fieL'tirui. .!itttor cle itrotluttie iri lttrte suu tt ttttiu'or (liruti inprewru).
Astfel. pnoductil'itatea mt'die a muncii aratd eficacitatea rnedie cu care este
ci)nsurlat factortrI munci. Se determind ca raport intre producfia totald (Q) si
canritatea totala d* rnunca utilrzati (L). Se poate exprima, dup[ caz. prin nurndrul
de salari;.iti. dc ore-munca eic.. clupl relatia '1yg=Y

- productivitatea marginala a capitalului lYKmg - exprinia eficienta ultirtei

unititi din capitalut tehnic atras si utilizat iri-ac-tiv'ilatea ec,-rnomici.
Se dL'terlriinil ca un laport intrer varietia absoluti a rezultatelor (AQ) Si varialia
absolutri a eapitaiului tehnic r-rtilizat (AK,), dupi relalia

ultirnei unititi de teren (ha, ar, mp) atras in activitatea er;ononticd.

Se determinti ca rapofl intre variafia absoluta a producliei (AQ), exprimata in urnitati
fizice 5i/sau monetarLr. $i variatia absolutd a sr-rpraf'e1ei de terert (APl, dupri relatia

AQ;
wpme
=
.AP

t_

Iixcnrplu:

Dacit prestipunem cii uil produciltor (o firrni) utilizeazi zilnic 50 de salariati 5i

obtine o pro.llictie tle 6.{)i}0 de br.rc:i{i din bunul X. rezultir ca
1y,- =

9199
i0

= i 20

- productivitatea globala marginala WGnrg - cxprima eficienta ultimei uniti'rti

din toti tactorii de pr:oduclie utilizati in activitatea econotnici.
Se deterrnina ca raport ir-rire varia{ia absc'rluta a rezultatelor (AQ) si viLriatia absolr-ttir
a tutLlror factorilot de protJuc[ie (AL + AK, + AP), dupd relafia

tjc hu.:irti/.;aliu iat/zi.

Aceirsta inseamnii cri, lrr medie. tiecare salariat lucteizf, cr-r o eficienld (roduicie) de
120 de bur:iti ziirli,: din burrul X. DesigLrl ci intre salariati existh deosebiri snb aspectul
caliticarii. ir:derninarii. ittteresulLri. conlpofturirentului etc. Aceste deosebiri condnc- [l o
eficientr irotlnicie) iridividu.lli care se va abate. iu sus sau in jcls, tata de medie.

Produr:tivitatea mcdie a capitalului arata elicacitatea medie cu care este utilizat

factotrrl capital. Se calculcazi ce raporl intre rezultatele ob(inute intr-o anurnitai
perioeda (Q) si capitrrlul tehnic utilizat (Ktt. dupir relatia Wt

cle teren (P.t tblosita pentm obtinerea productiei respective,

wGmg=

- Kt

dupi rela[ia

l-actorii

Corespunzitor formelor productivitirtii (vezi figura 5.1), se pot determina qi analiza:

productivitatea marginala a muncii ( WLmg) - exprima eficienta ultimei unitfti de
muncii in.rplicate irr activitatea economicti. Se detennina c:r un raport intre \ariatia absolutii
a rezttltatclor obtinute (AQ) ii variatia cantitatii de nrirncd trtilizata (AL), dupd relalia

tni

AP

Irv =

JVI- 1

1gg

w'0

care prit intLrenfa prodr.rctivitatea (raurJarnentul)

conditiile pedociirna tice

Factorinaturali

activitiitii econornice

concentratia in substanta utila a unui zacamant mineral;

abundenta sau rarilatea resurselor de apa etc

Productivitatea mcdie glotrali a tactorilor de productie ne arat.i eficien{a agregata

a factorilor de produc{ie utiliza{i. Se determini ca raport intr-e rezultatul total oblinut
si totalul ftrctorilor de producfie utilizati (evaluati in expresie valoric:i), dupi relafia

I'roductivitatea marginali exprima varialia rezultatelor obtinute prin moditicarea

cu o nnitate a unuia. mai multora sau a lutrlror factorilor de productie.
Ea firnclanrenteazi decizia producitorului privind opottrulitatea qi viabilitatea
rnodifiolrii (ctesteru'a sau scdderea) cantititii de tactori cie productie utilizali.

AL +

producirtorului srrnt toute dif'eriti (vezi figura 5.2).

*,.P= g

a
ws=
- L+Kt+P

Ar)

Dacir productivitatca cre$tc sau scarle de la o periocdi Ia alta se poate atla prin
determinarea dinamicii acesteia, calcLrlind inclicele prodr.rctivitSlii (lw) ca raport
intre nivelul productivitrifii iu perioada ctrrenti (W,) li cel clin perioada de baza
(W,,), dupa tornrula:

Productivitatca rnedie a pamAntului aratd eficacitatea rnedie cu care este utilizat

tactorul pamiinl Se detennina ca raport intre ef'ectul util ohtinut (Q) 5i suprafata totala

AQ

- AK,
- productivitatea marginald a pimintului WPmg - expriml randamentul
WKrnC

tehnica

Factoritehnio

Productivitatea
(rardamentul)

utilizate

si tehrrologiile

combinarea factorilor

e prod ucf ie

modulde organizare

activitatii de produciie

gradulde preEaiire

calificare a lucrattlrilor:

si

etc

reialiile dintre sindicate si patronat etc

rnotivatia muncii;

climatul

la

loculde munca;

ciimatul familiai etc

calitatea relatiilor economice cu partenerii externi;

nivelui prcductivitatii in celelaite lari etc

Fig. 5.2. F ctrtorii

care inJluenlect:,d procluct it,itate

o ( ron d irme ntul )

{ t;jtii.if i:i

cadrul formelor productivitatii, locul central il ocupa productivitatea

muncii (medie si margiuald), pentru cd factorul munci are rolul determinant irr
ansamblul [actorilor de productie.
L.r

t-il.ir i"i;i
) i't.i-it;:l
it.iur t
i.,\
,/
i_{.hi}s'{'i,r- { {,,1,t}}i
J
+ Productivitatea este un indicator econo-

'

uric cantittitiv si/sau calitativ? Argu-

mentati rlspunsul.

Care trebuie sii fie relatia dintre

dinanrica productivitetii muncii ;i
cliuarnica salariilor'? De ce opttrti peutm
rlspnnsul pc care-l considerati corect?

# Cum interpretati, in primul rand diir

pLlnct de vedere economic, rezultatLli
Lrnei analtze care vA arat[ clr in douii

trlri, X $i Y, nivelul $i dinzrffiici.r

prodLrctivitAtii sunl diferite'l

+ Analizati reiatia prodLictivitate-tirnp
li ber si colrsecintele acesteia.

JJ

firmar, 10 salariati rnunceau 6 zile pe saptimAni, 8 ore pe zi, iar rodnicia

era cie 4 produse pe orii. in prezent, salarialii lucreazi 5 zile pe
a
nruncii
metlie
7
ore
zilnic si obtin aceeasi producgie saptiminala.
siptdrninri,
Cu cdt a crescut productivitatea medie a muncii?

" intr-o

15"

tlr:

1r:1 gl:"*eIrir:tir.i

tn activitatea sa, proclucdtorul consumd factori de producgie. Acegtia sunt

gumparati cle producator de la piati, iar apoi sunt utilizatjffroducitortrl efectueazd
deci o cheltuiald. De asemenea, e[ cheltuie;te sentrn a-s(depozita bunurile produse
si pentru a le oferi curnpiritorilor.

:|

ibk,ti;;tr,,7iun,l,irk1o,
iii'1,thfii,iEtii-iieiiiit'prof,urerZa,
"-"'--''
"' friTr-,ti
J--"-'r- -" -' r'"---"
-' --_'
-- I-'"'""-"-'

Epffi
-'-r-\-'''
'

I si vdnzarea bunurilor economice produse de el se nume$te costul productiei.

"

it

tr"

{t {

l;

ij. ii t.,'f l,l i_ \'.\'1.

fl,lrl

l1 [ ir,

O societate comerci;rla cu profil agricol, car-e dispune de 100 ha teren arabil

L,:^t:;lri,ri{1;
Ei

dotirile necesare in capital tehnic (masini, utilaje, calburanti, in-qrisdminte, pesticirle

etc.), fblose;te in Tu 5lucritori agricoli, fiecare lucrincl in medie l.0f)0 de ore anu1l. si
obline o producfie de 3.000 de chintale de cereale. in anul r,, pe acela$i teren si cp
acelaqi volum de capital tehnic, dar utilizdnd 6 lucritori agricoli (tirlpul lucrat de un
lucrdtor riunine neschimbat), s-au oblinut 3.800 de chintale de cereale. Sd se determinc:
a) nivelul productivitalii medii si marginale a muncii (pe Iucrrtor gi pe or[); b) nivelul
pnrcentual al prodLrctivitdfii medii a muncii (pe lucritor ;i pe ora) in T, fati de

t,.

Rezolvare:

a) Wru pe lucrdtor

Wr,, pe orir =

W,_, pe

= ,ffift-=600q/lucrdtor

3.000 q
5.000 ore

lucritor =

= 600 q/lucrtor

.800 q
q/h-rcrator

=m
= 0,633 q/h
89 g00q/lucrator. 800q 0,gq/h
\r,I..
vvtttg =
t l,r.rf,tor'uLl/ruLraLot' Trooo..

w,,r pe ord

) I*L = ffil.100

(c[pttr;eald, a[[, nasturi, fermoare etc.)

*
*

= I 05 ,5o/o;lw,Llh =0,633.100 = I 05 ,5oh

0,6

=1.500,000 lei

lei
lei
= 200.000 lei

700.000

utilajelor
lor (contribufi la asigurlri
sociale Si la ajutoml de $omaj)
- 200.000 lei
n alre chelruieli (chirii, dobanzi etc.)
= 100.000 lei
2.900.000 lei
Total
arnortizarea

salarii qi asirnilate

Producatorul cheltuieste cu desfacerea

(distributia) prodlrsului siu pe pia[[

Total cheltuieli de fabricatie

."-"'-'"*' si de desfacere

= 0,6 q/h

633,3
6 lucratori =

Confectionarea (fabricarea) unlli costum de haine presupLlne efectu area

urmAtoarelor cheltuieli:
* rnaterie prima (stof'a)
# rnateriale auriliare

= 300.000 lei
3.200.000 lei

I Cheltuielile cu tactorii de productie utili zatr gi consurnati trebuie sf, se regAseascA

i in pretul de vdnzare al bunurilor economice, pentru a putea fi recuperate qi astfel
i continuati activitatea economicd.uP
Includerea acestor cheltuieli in preful de vdnzare se face prin costul de producfie.
'
, Costul de produclie al unui bun trebuie sd fie mai mic degq1 preful de vdnzare al
i bunului respectiv, pentru ca producitoml sd obtind protit/
\- Aceasta condifie il determini pe producdtor si urmlreascd qi sd, analizeze
structura costului producliei (elementele sale componente).
Elementele de bazi ale costului producSei, potrivit teglementdrilor in vigoare, sunt:
a. cheltuieli materiale de productie (C), care includ cheltuielile cu: r materiile
prime; r materiile auxiliare; r combustibilul; r piesele de schimb; r energia;
r iluminatul unitalii; r arnortizarea capitalului fix; r reparatiile; r depozitarea etc.;

5l

{'' t i I i :.t r

r,:

*,fu

t' t * r' i i r i r d e yt r rt d u t'

li

Ft i'tiitittiitii

2. Costul variabil (CV)

l'e

fac
c0l'

.ri

inCI

consumului de factori care, pe termcn scurt, evolueazi in acelagi sens cu modificarea

producliei. Cornponente: r nraterii prime: r materiale; r combustibili; r euergie: r
salarii directe ale lucr0torilor din produclie etc. Dacil vlriunrul produc{iei este egal cu
zero, costul variabil este zero.
3. Costttl total (C'I) este sunlr costului fix gi a costului variabil al productiei

(vezi frgura

5.-1):

CT=61iagY.

Citirea diagramei:

r curha costului fix este o linie

paralelI cu ax a productiei pentru cd,
Amortizurea repre:.itttd proce.;ul ecrtnot.ttic de recuperctte treptcttd
cheltuielilor ,facute cu c:ctpitaLu! .fir'.
Anrorrizarea capitalului fix repreiirrti o sumii de hani ce se include in costttl dc
fabricatie al bunului si/sau serviciului prodtrs. /
r Consumul capitalului (tehnic) circulant pri:supune includc'rea integrali in fbnna

transf
fiecar
se inr
pare a

irr

care are loc o inflr.xiune a ratei de

o tendint[ de cl'e.stere;
(Je
r curlla costului totai proci ucticr pleac[ din acelasi punct (a) cu ceir a costului
fix (ceea i:e insearnnii ci, la Q - 0 + CT' = CF), cu o ovoiLtt-ie ulterioani conditionatl
Fig. 5.3. Diu.st'tntit c:uiiurilor

estc ionnat in rezultatele

cleosebire de consumul

ie baneasc/. consumul
valoricd./
Cantitatea cousumata de capita! circulant. in expresic fizica, pentru obtinereu
untri bun econornic este denurrrittr consum specific sau tehnologic./
Totctlitateu cortswnurilttr cle t:apital circulant tmpreunir cu amortizorea
cttltitalului fi-r, .formeazd cheltuielile muteriale de producfie.

Dacir 2'','e rlr insa irt I e dc-re natura actiunilor producltorilor care genereaza
cht'ltuielilc' respective, costurile se ._grupe az i in alte doua categorii:

r t-osttlri de fahricatie (fire. \'ariabile si totale), ocazionate de obtinerea prodr"rselor

pe cars firma le comercializeaza;
r costuri de distributie (fixe, variabile si totale), generare de comercializarea
produseior, fard de care fabricalia n-ar avea sens, iar prcducatorul ar trebui si-si
inceteze activituteil.
Indiflerent ci sunt fixe sau variabile. de tabricalie sau de distributie, prtrducltorul, in
efortul si.u de a-si geslitrna activitatea cit mai bine, se foloseste at6t de costurile totaie pe
care le-am relevat mai inainte, cat si de cele pe unitatea de produs, lcrrnirte diu
urmatoarele categori i:

".

srrrr monetar,

ltrin ceeu ce cheltuieste productitorul pentntJuctot'ul muncd angujctt.

3. Consumul factorului naturir (panrint) in ticti,,'itutett econondrti este evitlertt si senmificativ, tlar esre .fbdrte g.t'eu de relcvctt - uneori chiar imposibil sub uspect .fitic. De dceea, se Llrtnilreste ruunai yaloric (monetur), prin ceea ca
se pLdteste pettru a-l cktbfindi si u-l utilk.tt.
Costurile producliei, datl fiind diversitatea klr si din necesitili practice privind
programarea, clerularea ;i ralionalitatea procluctiei, sunt grupate pe categorii in
lwtcrie fu tliJerite criterii.
Dupi rela(ia existenti intre dinamica volumului producfiei si dinamica
cheltuielilor facute in acest scop. se dtsting urmitoarele categorii de costuri:

.,_--

-_-_"-"-

cre.stere $i dirl noLl

de dinamica costului variabil.

2, Consurnrrl lactorului munci poare .!'i exprimot ftzic, prin timpul de mwtct
clu'ltuit f(:fitnr ohtiuereu mtui l.titt (.'t'i,ito!t'tic tou u ttilregii productii, .ri valoric

1. Costul fix (CF) include cheltuieiile de produclie corespunzf,toare consumului de

factori care, pe termen scurt, nu depind de volumul producliei 5i rimAn relativ neschimbate. Componente: r amortizarea capitalului fi.,<; r chiriile; r incilzirea unitltii;
r ilurniuatul unitiitii; r salariile personalului adrninistrativ; r dobAnzile etc.
Dacd volumul producliei este egal cll zero, costul tix are o valoare pozitiv5.

rnii'imca sa rinrAne constantl (pe termen

sr:urt). inclif'erent cle evolutil prtlductiei:
r curba costului variabil porneste din
origine, cll o tendinti de crestere, dupl

costul fix mediu sau unitar (CFMt. care

se cleterminf,

fix total al productiei ia volurnul productiei: Cf'M =

Sa

prin

raportarea

costulni

r costul variabil mediu sau unitar (CVN{), care se cletermind prin

raportarea costului variabil total al producliei la. volumul productiei obqinute:
svN,r
j

-s-Y.
a

costul total mediu sau unitar (crM), ce se calculeazd, ca raportintre costul

totai al producgiei (adici CF + CV) si volumul productiei obtinute:

j
J

CTN,I

CT

CF+CF
=

CF

CV

aa
f

t_

= CFM

-F CVN,I:

(1

+ 250.000.000 u'm. (capital circulant)

Lr'tn'
315.000'000
(salariil");
=
+ 100.000.000
=CT
profitul = VT (venirgl total)
- CT (costul total) = 400.000.000 Lr.m. 315.000.000 u.m. = 25.000.000 u.m.

CT =

costul marginal (Crnr), ce reprezinti sporul costului total (AC'T) deterrninat

de cresierea cu o unitats a volumului producliei (AQl. Se calculeazi ca rapoft intre
sporul costului total (C'f, - CT,,) si spoml de produclie (Q, - Q,):
cr,ro"

=l9l'AQ

crr -c'ro
Q, _QN

inteitcleauna producatorii sunt iuteresati sa oblinl productia cu costuri cdt mai

mici. ln acest scop, ci analizeazd fiecare element din structura costurilor, stabilind
rnisuri dc rt:duccre, iri concordanlir insi cu erigenteie competiliei impuse dc pitrli.

, [Jn intreprinzdtor cLltloa$te cir prclul

Llnitar al bunurrilor pe care le vinde este
clc 100 Lt.rrl./buc. Costurile fixe (CF) la
lirnru SzI sLlnt de 60.000 u.rt., iar costurile
variabile pe unitatea de prodlls (CVM)

cii

de reducere a costurilor utilizate de producator sunt:

negocierea urror preturi de curnpirare a factorilor de produclie cit rnai micil
Principalele

r reclucer:eii stocurilor si dirninuarea cc.,nsumultri de materiale: r reduceiea cheltuielilor

cu salariil,: pe Lrnitatea de produs: r micsorarca cheltuielilor de exploatare a utila.jckrr.
insta!agiilor ctc.; r scdderea cheituieiilor administrative s.a. Reducerea cheltuielilor
trebuic conceputir si realizata frua rleprecierea calitdtii.
in conclitiile ecrinor;i"r .1. piefa, costul unitar este si lirnita interioari p6nir la
carc poete cobori pretlrl de vinzare al Llnlli bun economic., firir sf, puni in pericol
actrvit utea zlgentul

R[,T.

*'nn'r,{'itlli
pial[, ragionalitatea activititilor economice cu caracter comercial
este excedentul
este relevata de proiit. .a*,iu i se mai spune gi beneficiu. Profitul
incasir.or
tn economia

LECTIE

Argrrrnentlti daci $i cie ce proCuc-

lir,,itatca $i

cor^rtLrl prLltJrrctiei sunt

irrdicatori de ct.icieirta JsonLrinicii.
c Au tr lizat i re iat ir ie rec iproce cti ntre
prodLlctir,'itate si cost (mecliu si mar-ginal),
pl'ecLrin \si ii:rplicatiile accstei relatii asLlpra

ui

cconomic

pr-oducf,tor.

* Stabilili si explicati

corelatizr dintre

costril total mediu al producfiei $i costul

total marginal. Stabiliti care

estc

semnificalia acestei cc)relatii pentrll

agerltLrl econcmic producltor?

n-latematic si econornic - egalitatea dintre costul total rnal ginnl $i costul variabil rnarsinal.
"; Dernonstrati

i.,

utilizeaz[ un capital de 500 de milioane u.m., din care 50Va

reprezinti capital t'ix. 1i pliteqte salarii de 100 de milioane u.m., oblinind o produc{ie
anualii evaluata Ia 400 de milioane u.m. Dacd amortizarea capitalului fix are loc in
l0 ani, sii se determine costul anuai al productiei (CT) Si protitul.
Rezolvare:
Capitalul (K) este tbnnat din capital fix + capital circulant.
u.m.

Capitalul circulant = 250.000.000 u.m.

Amortizarea anualfl a capitah.rlui fix este esald cu
250'000'000 u'm'

l0ani

reari

proritului

Lipsa
care se

;x**:"'3"$"*lJ":':TllJt.lti.tii;

incheie

sl

ffi1:'::["';;;i;"2a.

unitsrile

^
urmaresc sistematic, constituind motiva{ia obiectivi a proprietarilor
economice constituie criteriul
uniti[ilor
.upitofrf"i. Maximizarea profitului la nivelul
lor'
a
eticientei
de
apreciere
cel mai important

economice

il

Din punctul rle vedere al firmei, dit'erenta dintre incasdrile totale qi costurile
totale reprezinti Profitul brut.
P. = L, .-CT = CA - CT = (P
in care:
P, = nroto Profitului;

CTM)Q,

totale;

CA = cifra de afaceri;

r O iirma oarecare

Capitalul fix = 250.000.000

cie

I. = incasiri

i i,
I{ tu,/-{ } i , \' ,\'i ,\

I, lir" i i.l i,

80.000 u.m.?

ui ecrrnorllic.

c,.)nlportlulterttuirri agentui

Ce cantitate de bunuri trebuie sa

produci Si sA vandf, acest intreprinzdtor
pe ntrll a obtine Lln protit total brut de

sLltlt de 30 Ll.m.

PROTTLEN,IE

Dti

25.000.(X)0 u.rn. (amortizarea anuald)

= 25.000.000 u.rn./ an

CT = costul total;
P = pretul unitar;

CTM = costul total mediu;

Q = cantitatea vindutd.
Legea-contabilit[1ii qi codul fiscal din fiecare [ar[ reglementeazd modalitatile
specifice de determinare a profitului qi

Dupi ce firma pldtegte impozitul qi

profitul net. Profitul net are ca destina
tehnic, constituirea de rezerve financiare,
capitalului (acIionarilor)'
'tuta un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea unei firme care
produce un anttmit bun economic.

{j ri!

t:ltrt'ii .i"ttr'liit"itttt' tlt

prime...............
combustibilulgienergia.....
2. Cheltuielicu
3. Cheltuielicu saiariile.,..*
4. Antortizari....-..............".......
5. incasdritotale...............
6. Profrttil brut [5 - (1 + 2 + 3 + 4)].....
7. lmpozitulpe profit 25%.......
B, Profitul net (6 - 7)........
1. Cheltuielicu maieriile

J7i^i

:t,

........... ...45 milioane

59

: !! 1'

iei

.......... 5 milioane lei

A, a inregistrat la sfarsitul anului

a produce i .000 de bucdti cin bunul

........ .25 milioane lei

economico' f i iranciara

..........5 niilicare lei

..........100 miiioane lei

....^..............20 milioane iei
.......5 miiioane iei
.............

5 milioane iei

Profitul indeplineste mai multe functii:

Iiuttctiilc
. ii motiveaza pe proprietarii de capital aslli),'a uiiii,:,rr-ii
pretitultri
acestllia in activit[ti cLr r]a.racter cornercial:
iu cc{}il{)riliil
. stimuleazl initiativa si acceptarea riscului tli:i p';rtcii cilor
tic pintri
care iI urrniresc drept scr)p in actiunile lor,
r incitd la cresterea eticientei 5i cultiva. spirit',rl de ecor:urnic:
r este un criteriu in tunctic de care se deeide alocarea resurselor (factorilor
de producfie) pe activititi si firme, orientzindti-le c,.r prioritate spre celr: ruai
protitabile, ruoderne ;
I este o sursa de finan{are directd sau indirectl a oricdrei activititi. irrclirsiv a
celor social-culturale;
. asigura autofinantarea, t<.rtalit sau partialS. respectiv o rnininli inCepc:nclentti
financiari, absolut necesarit oricdrei firrne competitiyg __
o hlrrtivittil
It- Sislemlll acti\ritItiior motivate de obtinerea protitului poate
p rof itului
I sir genereze $i abuzuri. L,xistenta insa a LrnLri cadru ie gal
ipr-rternic descllrajant sllb acest aspect $i a Lrnor rnijlt-ace
p{}'.rtc gttltrit
i efjciente la dispozrtta statului, intre care Lrrl sistem de irnpozitc
'.il)uz!.triI
i ,li taxe care asigurf, o redistribuire corespllnzdtoare a
I veniturilor in societate, poate contracara astfel de fenomene.
o

Mflrimea profitr"rlui este variabila de la

firmi la firmi, in timp si in

ii cle carc depincl vollrlllLll profitului $i

Din anatiza ratelor de profit r-ezttltf, factot
grarlul de profitabilitate a firmei, si antllne:
irrtr-t'r relatie inclirectl (negativa);
o nivelul costului unitar' cLl care prol'itul este
intr-o relatie clirectir (pozitiva);
o nivelul prefului unitar, cLl care profittll este
cu care profittrl este intr-t: rela[ie
o volunrul produselor si scrviciilOr vindute'
directa (Pozitivi);
.vitezaderotatieacapitaluluifolosit,fatl<lecarcprofitulesteintr.oLelatiedirecti.
Vitezaderotatieacapitalului(V*)seexprirnifieprindurataunetrota[ii,fieprinnumSrul
milioane de lei
Sp" t*"'pttt' dacd un capital de lCx) de
de rotatii in unitatea at

'i-p

aretlnnumairdedoudrouliipearr'inseamnacaduratauneirotatiiestedeSaseluni.
in unitatea de timp este

cu cet dllrato

mai mare qi

ufier rotatii este mai tnicd,

dt numd'rul de

pr0fitul.
Reltttie ilrclirectii

spalirr.

de prolitabilitate a firmei se expriml cu ajutorul ratei protitului

Existi tnai multe metode de calcul al acesteia.

Durata unei rotatii

()

;a

|-a

'

Ca un raport procentual intre mrua profitului (Pr) si capitalul tehnic folosit (K,).

,
R*=3
Kt

Relatie dircct
proporlionale

'ai

!3

. Ca un raport procentual intre nrasa profitului (Pr) qi costurile totlle de

producfie (Cf; - rata rentabilititii.
roo

G'l
ol

(1J

td

|l.)

L)

-'O

t-

Numarul de rotatii

. Ca un raport procentual intre rnasa profitului (Pr) ;i totalul incaslrilor

firmei (cifra de afaceri CA).

Rp,:&.,

t)d

'9

loo

R,:& x 100

rotafii

cre$te' sporind produclia si

deci viteza de rotalie a capitalului tblosit

. Gradul
(R,,).

cu

r$
9-

Pe an

Relatie directu

Fig. 5.4. Relulict clintre vitei,o

cle rotatie cr caltitalului si Ttrtt'fit

Rataprofituiuiestefbarteimportrrrrtdpcntruorientreastnrcturiiproduclieipeproduse,
in crutarea acestei
tii"J.r,,,"il cele care ottra o ruta cdt mai inaita'

rzrmuri qi subramuri,

(cu

activitati
sau-chiarabandoneazd anumite
rate, unii agentr econo;t'i,;i;;*ang
ceea ce imprimi
mare)'
n'rai
(ct'
profit
orofit mai mic) si a."tiia '"' i'itl"# atele
timp'
ilttrror activitililor o dezvoltare inegald in

,r-

I ii ,;il :

I
'

ir' ..1!:;, . .:

l'rofltul este tormat cri, profit obisnuit

;i din p*rfit s*prirnentar salr protit de mor

Itrtrnr,rl Sau
c',rr Ordinar,
rrOrnilrl
^-Ji.^^eCOnOmiC pentfu a

exlstente.

monopol.

::ii.r-l:,.,I
Eiri
! dd:lj-

'
I
I

fgentul economic cale obtine profit

suplinrentar il
rr \-'L'rrrr'
olr[ins si
pe cel ttormal; reciproca nu
este neapiirlt valahil;.

Pr';fitul e'ste u]l collcept dc naturi

complexri. i\ccast. reiese
i diil insusi
firntul c:it rnirir-r-,A.r {\.r iiz\..r-_ ..:
i

;i

J..ii'ma p.i, ir,,..,rr..r1uir"#,"til::H

inL.*a

tapt serviciile reare ad.se d: f'rT,,

,,, il;;;i'p,-opriei sare activitali, ci
5i societiigii care
beneficiazd de ele' EconomiSti ae
prestigi, slslin
protitul
-rlhni"o_""oro*r".
astt'el
<Job6ndit
ar trcbui
scutit de impozit pentru a stimula
progr""*f
venitur ne'meritat sau profitur n.rJgiti,n
,rrou. insusita de posesomr capitarurui
fiirri si fi avut vreo contrilbuti" r"
"rr"
,.iiiir*a
economica. Acesta ipo." co o
sursii de
imbogdfire t'iiri cauzi. i, esenld,
,pu". iruurice Allais, laureat ar premiurri
pe,r* economie pe r9gg. el ,,are "u,
Nobel
caracrerul unui venir
;;;r,a,li o,n circu,rstiurfe
fav.rabile, independente de beneficiar,.,
de pJsesorur t".i".,,rri de producfie
respectiv' El nu este un rezultat
a upo.t,tui"ai.a
ri.,nei la activitur"o
ci ar unor
economii ne-j,stificate de cheltuieli
p"nt.,, p.n,."tia mediului inconjurf,tor.
".onon,rcii,
practicirii
unor preturi de vanzare excesiv
de rijicate, .ig,igu.ilo, strprimentare
prirejuite de inflatie
sau de alte fenomene sociar-economi."
.rc. o.';i"i

gil;.

,, ,ug.r,r;.u-*lrr"n"u profituri
fie preluate in i,tregime d" ,o.i"tat".
cur.urlip-ti,,rlui -conauce ru o'r,,,r, grobarii. si
care cete doud componenre^cu greu
in
se pot iientific". ;;-;;
a dezvalui
continutul lor, este necesard intotldeauna
i*,.,
_r"irr, mai profundd.

ot",t"i_;;:.l,#[;,':i:J:,i,:::,'['j:.if

:i,H,'#;ilil:J:l-:1",*il:,;1,,I."T,,:i

,.,",?tlll,,""i:'$lT

i;

,ir"iJii"r.olulia prelurilor
de piati cere ca eficienta

rirrne, deoarece

inericie,rta",i";;;ffi'';

Falimentur unei firme apare atunci

cand aceasta nu mai are nicro
posibilitate

reald de continuare a activitatii.

* Profit brut -

dennrnir:e care

se

atribuie dif'erenlei clintre incasarile si

costurile totale 21le unei firme.

L|r."r'::;1ffi:#l#I:

artora noi, organrznrca s,perioara

eforturilor depuse. Acestea sunt
de

Eficienta economlc"
rormare u
raportului cererii fatir de.of'ertri pe
prali -.on.r"rrru, r,
de vanzare qi veniturile .onri,*'uro.itor."B"ono,rria

aportllI stiu la activitatea uuei unitAti

ecoltornice cLl caracter comercial.

procentualir cal'e exprimi gradr-rl de

profitabilitate er Llnei firme comerciale

o clesfir5oari.

ri mai ieftine, imbunrtitirea pioaur"t,,.rot.

,ri outir.."o
a activititii economlce etc., l,
care o o;ro.,,

Profit - venitul citre_ se cuvine

de capitaI pentrLr

":#T.t*1*;;;;
pentru

Profitul tegitim este suma ce revmc."lui.rr,"

detine firma ,rt', i,rt."p,_aerea
serviciul adus prin activitatea ec
nomrci pa .ur.
este formar <tin ,enitI.,ri in,

pr oprietarului

Profit nct partea ciin profiturl

brut care rimAne dupi ce :ie platesc
impozitul $i alte taxe pe profit:

componenre:pontLrr,,i:l,"iT:r:i'I;,ilil"J,::,H::f
Profitul legitrrn
. tehnice,.oiiro,"

(tl

ecollOililCe Ilu-i illtti trernlit CLIlI)pf,r area de noi factor:i de: produc[ic. Falilnentul
dec:urge din insusi mecanisnlLtl pierlei Si se sanctioneuzi juridic potrivit legislatiei

;;;;*;;ffi ilTJffi ;THTTffi ,lil:T:"tll,I:##,1;t,*;ffi *i:i:J:::

:

r?i ,:i.'ii;! j

a."urtuir.r"-uirni cii incasdrire din vdnzarea

bunuriror

il Rata profitului

rndrime

in raport cu o serie de factori

econornici (cifra de afaceri, capitalul

folosit, cosrLrl total etc.).
" Profit legitim - venit meritat, care

se obtine de firrni, ca unnare

-f"' I iI'i'ifi':fi.i Eil g,{..H'!'r{

;'/ 1' lilttt"l{,,\ I{.il,\
:9
i L, ,1{ it-l' I \.i.i,, L{ } Il

Lltilizarii
p

ef ic

iente a facttiritor de

roduc fie.

* Profit nelegitirn

venit rlemeritat,

obtinut ca Ltrtnare a Llnor economii

nejustitjcate sau a Llnor situagii care nll
tin de activitatezr le-uala a finnei.
" l'aliment - situatie determinatl de
mecanismele pietei $i sanctionata j.rridic, ca urnlare LL l'aptului c[ agentul
economic nu mai rrrL' nicio posibilitate
i realfl de contintrare a activititii respectt t'e.

r)

Autofinantilre

mlrirea

$i

perfectionarca capitaluh-ri tehnic

folosind o partrt din profit $i/sau

aporturi suplimentirre alc actionarilor.

{,

I. Profitul
poate

fi

este o form[ de venit. Curn

motivatir insu$irea acestuia?

2. Explicati ftrnctiile profitlrlLri. Care

dintre acestea conditionezrzA $i sLlcceslrl

in confruntlrile concLlren(iale?

3. Argumentati de ce pentm firml pro-

fitul net prezinta

cea mai mare importanfS.

4. Pe exernplul unei firme, desprc care

aveti cunostinte, otral izati prof itul din

perspectiva urmiitoarelor elemente:
mdrime; beneficiari; rnotivafie; functii; risc.

5. Cue dintre modalitltile de determinare a profitul ui ii preocrrp[ in mare

mdsura pe actionari'l

6. O imagine asupra capacitAtii con-

fjnnei se poate fonna mai

in funcfie de nivelul:
curentiale a

ales

a. masei protitului?
b. ratei profitultri in functie de capital?

c. ratei profitului in funclie de costul

total'l

d. ratei protitului in functie de cifra de

af aceri?

{ iii !:,*.1'i';i,!:'i:r' i i,t'ii t t

t

{i rj

iii{);i

lt t, !i

t,

PRORLtrN,IE
DT] REITI,E,CTIE

' Prtlfitul ,si satisfacerea unor nevoi

cu caractcr social-nrnan erle colectivitatii.
. Culn s-ar ptitea explica orie,tarea ir
nLilriero5i intr:eprinzitori de afaceri in

spccial in domeniul corrlertului?

I' l{t ) li L lr i\I

{)L,

t(

iarei.

200 uril,

rlil.

iei;

S,IHCATiISh,t{J [-,
COt{C[1 RF], lVT',IAL

80Vo.

capital

16%.

SA se deternrinc,:

. profituI br ut:
. profiturl net;

r.tzr profitului caiculata prin toate

It-lrmele cunoscute.

r Rata pr-ofiiulni in fu,ctie de cifi a crc

ai'accri, colnparatr v

c r.r

rata rentabili taitii.

este:
pontlerea

ler.

Impozitul pe profit

f i.'L"1' .
iata este Lrn tcnomen care iu viata
de r.oltLe zilc:le poate ij intzilnitfl sub
nluueloasc l'rtrmc corlcl'etc: targuri, hulc

c.sturi salari.le -- 30 mil. lei;

'

nc,legitirn; e,conornic subteranrr: profit

net; autofinantare: indeprenclentii finrtn-

1..

costudlor rntrteriale in CT =

400

(argurnentati) Icgirttrrile care

cxista ?ntrc: !rr-ui'it tegitim; ltrofit

f:7.{)L\'-,,\'[

Cifia de al'aceri

1-lot

cllltosc urnizitoar.ele informatii,

situatia unci firrne Ia finele

rutilizat

r Aratati

a. lnal tnare']
b. ntai mica?
c

iclentic li'J

cl. i^rl titrctie de situatic-. poate

rnare, ai mica salu cgald?

Rispuns:

i rn.i

3. Elabor.tr Lrn esc, de .,a-douri

pagini privind relatia protit legitirn, profit

pubiiue. r'eteie de rnagaziire, supennailuine,

expozilii cu vinzale. case de comenzi. bulse. tranzactii intrc fir-rne

s.a.m.d.

Practic,

exista atitea piefe cite .:ategorii cle hnnuri sunt supuse tranzactiilor. Indif'erent de fbrmele
sub care s.: pru-zintir, piata este epicentrr.rl in -.1u.n1t c_41gi1 gra_y1t9azI a9!iv'i1r4ea g_._qgo*igg
c()lltelnporanri. PLodilitji si consunrul .- actete ccouornice fundarrrcirtalc -. dar q;i alte
corxi)oncute ele viclii economice gi sociale, sunt intluentate de piirti, de rnecanismul
crrncurential, cle niveluI si evolutilr preturilor. Cind pielele firrrclionr:az5 uormal, grafie
nrediuhri concurenlial, prefudle sunt corectc. iar libertatea 5i posibilitrilile de alegere ale
irgciltilor econon rtci sunt ridicate.
Dczvoliarcu ccouotniei ;i Llil trai cleccnt i
depirri.l $i dc dezvol tarcer
pietelor concLtrentiaie si tiritctionareu lor r'n co

Pentru itriclcgerea problcrnaticii pietei

;i

rlcurcnlial, vont studia:

,q

nelegitim, functiile profitului, econorniir

subterani.

Studiind acest capitol, veti

A. SEN{NII.'ICATIILE PTETEI

,nasura
-J!

I). PIA'I.'A CU CONCURENTA

PERFECTA

E. PTE]]E CU CONCURENTA
INII'ERFI'CTA

tn

cjtte"!vs9-.t:i#:I,Jir.ttlJlv.ai*si.,Ir"9*!I

R. PRETUL

C. IVIECANTSMLTL
CONCURENTIAL

fi

sa:

g .I::

"

"r

cere

,'
lor

o tu

t s."!" *.., :::ttn!: !!l^31 9.1!g,r"y'

"
ytfj t:. (!rt
.,,"!"::#, "r:!

c t^y o a I t g.{,! i

rc ^ti o!'er!ii.,

.pj'a.( t:Jt!

usL4pr(1 ( ot't otntct ;

r r,9_

!;
_

;i inqiq!.ery!ek.

e-rp'licctti (tv(.ttri$ ete tileccutisrnului

-

coniitrenticil;

t, tn[cle..qeti cunt .fwrcfioneuzti

id e old, (:rt ('ortctn'uttri peqfectg

-d-

o piga

mai relevctnte tipuri de piat!,

care se intAlnesc ht reulitateu economicd.

neaz,ci cele

[,

!t,tr-i;iri!;;i
i-'tliri]iiijrir

{;

. Piata este cau[ur

produca qr s
e orienteazd ce $i cit sf,
d":1t-"
ut
functie
tllllctrtr
irt
1l)
ii
st
economr
economrc
bun
',,rrfi1"
hani a unui
rrarfare
i^w "s""1i'-:::1"^Tt::,:i,,...,
luarea in bani
reprezinta up1"."l:X.:lL tli].,ur".,rr
Pretul
in d
nci ccind
atunci
atu
d
or
acord
e ac
fi;;;".
sunt tre
;;;*o'ut s"nt'lr

-ilXl?il

".,J#ll::ffiJ::'Hii;^1?'1,i"ffi';*il11ffi:f'ilH

;'-li:I#

H:X'#i

JI;;.';'#ffi

'*H1;,:;1:ff'r#xdhi,,u,

rtirecta sau

inte,,,

i c"

orerta

sc'lu
'lu'luia

delr",uranisu!!rv
"''i,i*.".J"''i"*'t*'piaraiodepritratd- rrrrti I in acest context, piata are un cemp demaniiestarc ex!rcm de $estEafac purt:
, ,- ^^^^ -- -d...w^ie d nr trebui sa se FoduciE,
'":T;,1:Jixi*-*u'.r.*'.t:,":,,:s".^":"-Tf,ff[i:l'.T::ill#,:"x,':iT5
ffiI:i:',ifli::l#:':i::;:;:l,l::,1ffi[:T::.:]T:
*' '
""'i.oiil;"i"'iiJ;"ili;i."};:'iffi "ffit;*;ii 0,,1..,;i',.
;i'"-;-;; ;;4." fiid"
,,,

"' i ;#;:ilH".[#;ilffiilffi:;"i"*;;il;

i ,"""f;;; *;H#;f;il;;#'="
. consurrul se realizeazir

a" +;;,rii

.
!

i:r: i
,,,,,

ii

"""r;;.i;""tru

!t'*il;;;

,,,.*',"*

('P".:*:::::l"l i

'uu

"::101':::."::?::T:':i'l
de veriricare qi conrirm,l"

oblinigg .,rr";;;,;;"n,.rt.ri
'eniturilor
tr-si pr.ocura hunurilcr pro'e rirr n.oriror"o actului de vi,ztrre-cumpirare

prin chelnrirea

se asigura reprotlucet'ea hunurilor consurnate

. variatiire

qi deciziitor luate de us"n:11-

":"ji'lit:: 1
"tt" ^:ull,l-:: i

prin ,.*p""iir, cuutliita marfa av.r'rti I l:::::-*,::i'i'j::,i#

pictci

prin

,',riitlificarca

gi
i lrr calitative

"*-' r- '
I rtl'(ll'lurrrur rrrtas
specitice gi utilizarea lor:
irrfirmarea orlentarll care PU4Lw
ci nnnsrtm Ca I -^ r -- --^r..^+lo*tttt]l:
nunic"-:,-ll::.t:":""i:::t::lr:Tt:Ht:i
. funcfia de co
o se reatizeazi cresterea elicienlei economice care <lcrermin,r
determina

**lilI'i:ffiili,,ffiiilH'iH::'1"Jffiffi:".ff.,Ifili;: **"1,1'i*"'**.r"

*:1Y":*:""::T"::ffi

*i"o-i"i
t* a"'i'ii"
lit',".t"'

^'"
p" I ...,., a-,- i..a" ^
de pe
r , ,--^:
pacia poPulatieid"
mari -i.ri,.onulatiei
mai -.,-:
lpu.i"iti""'

:f1ffffi::ffili#}!ffi"ift#'#:liffi'ffiIil1#; ::il:1il:;;;ili'"i

l^

ot':?frilltTli,t,iuui." t*i""-,:::):":".:T,"]:'#ilt#,9,,
11'J il,llll;r l.u.,u,.o procrucliei ;i consumurui pr:!r
sI
imp rtanta acestora pentru exrsrenra cdE
cele mai
,"rJ"#;'ffi;;i;".J:;ffffi;;;i":1..t-;;';;;;J';; ..o.,I-i"e
+upr
care satisfac
rctivitfr
rIr\4IaIr
.
Ti
.=.:: n-: if,,fF er
cele
mai
imoortante
importante
'cq!'l'- '-'- '-au cale
p'g'"t"i
tptuitate
piaFi
"af;;tl
in vedercr unei mai bune
. s constituie modelele de collsum pe cuiesorii socioproresion
iT,IJXiO"n., ""*,""zata $r cunoscutn
mediir de viara, de venituri etc., in tuoctie de reactii.le pi;lei la con
;arirea atentl a evolutiei, variabilelor so'le:
trT;:;;ilir*
:.-:a1-

Prodllse in Plus;

pie!
mul
Unsut

!i de adaptare a acestora la tetrdinlele

un
fenonen
economic complex, o sifitezi pentu
Piatlestc
acceplie
este,
desigur, corecta; dft partiAa;
mcepgiiFiecare
poaie ti definil rumoi prin considerarea luturor acceptiilor in unitat
. Piata este spafiul econornic in care se pozitioneaza to[i

calegorii d consumatori

. Iti;rlli

L"

fi i i i!,.i i-;l I rl I'1

i.
e

1i:rrl'f liiti

ageflfii economici care in actiunile lor coo pereaz.d $i totodaii

se concureazf,. tp"l tazele in care .se pozttio neazl aggllgl
economici decurf- r.]in conditiile specifice fiecAltf-a, interesele
urmarite $i comportarnentul lor. Ca spagiu econolnic, piata *fe
$i o cleterminare fizicd, in sens[rf ca se delimiteazi printr-o
lnumitii suprafat[ sau frrnct de pe Glob.

. Piata este locul de intfllnire a agentilor economigi, grupq

in ciimp[r[tbri ;i vinziito[,unde fiecare isi exprima cererea,
oferta $i conditiile concrete de realizare a, vdnzf,rii-cumpzirar[.
Aceastf, intAlnire poate ii fizicd, ,,,fati in l'a[f,", saLt poate fi
interrnediati de mijloacele moderne de conrLlniczrre: telefotr.
fax, corespondenfri, internet, cataloage, mostre etc.

.{

tnnza.tiilor:

'

". Burs[ de m[rfuri E

forma

pretut;

conrcurenta.

piutnl termen ce relevl intalnirea

t.
L*" .' oferta
Llneia saLl mal rnlultor

cero;ii ctt

marfuri,stabilireapretl"rlui;iacantit[1ilor
care
- se schimb[.

--

'* I\larf[a- bun economic

apt. sa

care este destinat

saff;faca o nevoie si
la
schinrbttlui, prin vinzare-cllmp[rare'
Lrn anllmit pret.

67

":

''i'l:
.i.

dnmrreavt-tustrir tenlrenul,,priertii"'? Explicati

,Explicati, pe exernplul unei rni-rrf i datr

rnoilLrl in cilre variabilcle sale vcrificr
dec:iziilc agenfilor economici privirrrl ce
cit Si cum s[ produci?
" Cal'e sunt ce[e mai irnportante t'rurcti
pe c;lre le indepline,ste piala intr-r
economie moderna'l
n Cum va reprezenta[i durnneavoll\tu
rrrodul in care piala realizezrz.'a tuncfia dt

ficcare accelltie.

orientare (distribuirc.) a resLlrselor

lc!cntii'icutr i'r-t'tnclr: dc rc:alt/.are

rc]lrtiilrli-

l-,t

otluclitt-cotlSLli r'r I)l-ut rnterme-

t!iirl pie lci.

Pe cxenrirltrl rinLli b,-rn rlc ciir-c
cluriur{-'it\'();.I:;tr-a aveti ner,'oie ziirtic,
.lescric[i cr-rrii se rcali z.eazi ftrnctiile pie[ei

(birrrului respectir' ).
Ce accr-:ptii (sernniiicatii) are pentnr

Ce lonrre (c<tncrcre) cle piatir cunoa;s-

ar permite vlnzarea rnitrfltrrilor procluse ,

in conclitii cle concttrentf, ii cle preturi lilrcre' cele trel
A.)a c*tn rezulta
v.riabile are pietei se aflir i, i,terclepe'clenti,
.

din figura de mai jos:

,rt

p(

activitlti economice'l

Pretul

teti'l

TEXT TEMATIC

+
'

\\

\\r

Cunr 5g: cla.sit'icii piete [e dupii bunurile

cilrc l'ac olricctul tr:.rnzuctiili;r in cuclrul lor'l

[.,'ig.

,,O cregtere a cererii va duce aAt la cregterea prelului de echilibru, cAt gi a

cantitdtii de echilibru; o scddere a cererii le reduce pe amdndoud. O cregtere a
ofertei sporeste cantitatea de echilibru, dar scade pretul de echitibru; o scddere
a ofeftei reduce cantitatea de echilibru, dar cregte prelul de echilibru. Acestea
sunt asa-numitele "legi" ale cererii si ofertei."
Richard G. Lipsey, K. Alec Chrl-stttl

'

ltt tt

Of-erta

t - t' c t-c r e - o.f'r'

1t t' t'

t't

tl

de purtatorii lor Pe*o

in {unctie tre niverur pre[urui, cererea si tiferta exp.mate
oferta satisflcute str*ni it't t:
pia[i concurenfialI sunt cle regul[ cliferite; cererea li
-l'abelul care urmeaza
se intampl[ la tiecare nivel al pre[ulL,L

int'tdea*na

egare gi asa

pr:ezrntf, aceste aspecte

in

tnod ipotetic.

Tabelul

S e cere:

l.

.rti. ,re

reltre;inte grufic ntodificdrile variabilelctr pielei desc.rise tn textul

Cererea, oferta qi pretul la morcovi

tle

,7t(lr JtIs..

2. sd cortsideroti tut bun ntatfar oarecare, ce se tranzactioneazd tn localitatea

tlurttttt:ttlottsrrd. Pe beq,a r:elor prezentate mai sus de cdtre cei doi autori, puteli
tt;tt'i:t'itL ct'o!rtritt preiltlui si (t cct,ttitdlii de echilibru? Argwnentati-vd rclspunsul.

(lc rerea

Exces de

si otcrta
satisfacute (kg)

(kg)

tru, *"'i'+:ttttr
Tran r.'aclionetrea I'iecf,rui br-rn rnarfar

irle loc Ia Lln annrnit

prct d iltrettfiett, in tinrp, spatiu ;i de la un agent econontic la

altul. irttr-un sistern concurenfial, pregul se formeazd in mod
liber, in lunctie de raportul dintre cerere si ofertl. El apaft
cit l'iind determinat de pia1a, ct rezLt ltanta a confruntarii
rlluneroaselor cereri si oterte individuale.

6.1

Sitr_ratiar

6'2'
din tabelul 6.1 este reprezenrutf, grafic in figtrra

oferta

e --.
.,'f

6t)
-_

-&:

sLlnt

bi1:

iirtcr-csrrit) i)r(),JLrciltorilor Ii co^rsLnntttc)l'ilor

f ii1.
pe blza pI ctttltri de cchilibrttsaList'Iictrtc uar:.i ci ae tion erl.ir

;*

sil

pret de
Fiecare procltrs ltre la tln nloment dat propritrl
i*cidentzr
in timp_sub
echilibrtr. prrrtul de cchilibru se m()dificl

nLlmet'()sl

tr.tori: cle cKelnplll, daci venittrrile c[rnrparltortth:i

va cre$te sl cererea, lt}f

salr n.me1r,r cLrmprrtitorilor ar crLlste,
sLlpcrioar-e'. D:'tr
(]
ectrilibrul ss vlr I'orrna la trrr pre[ $i cantrtLrte
situatia poate evoltta si invers'

adesea asLlpr.*.
Gur,,e-itlele, aLltoritLtlile publice intervin
saLr plai.ary
pretLlrilor atet ctirecj fixi,,tJ an,rnite niveluri

rl

00 200 300 400 500

600

ttnor
a. pLej (c:ec'u ce perturbI piata, .dr:. asig.tt' atingerca clz,
ultirn
In accst
obiective soci.rre) -, cet rnai ales indirect-

Q.

Q"

Fig. 6.2. Frinnureu pretuitti tle ai:hilibru pe o pictttt L'on(t.u'uttiuli

Exenrplul cle mai sLrs relevzi c:li pretul de cchiiibru estc tle
,
ir
[ei,
3
iar cererea gi oferta. etiit cele exprimate Fre piatli, cit si
i
,iii.i -n,, cele real rzate, sunt egale (q. = 300). in practic:l este posibil cir

cererea si ofertzt exprinrate la pretril de echilibm slr nLr fie perfect egale si una dinfre aceste veriabile sii nu se satisfaci in intregime.
Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeazi cel mai mare volum de
tranzactii pe piati si cdruia ii corespunde cantitatea de echilibru. La preturi dit'erite
de pretul cle echilibru, cererea si ot-erta exprinrate pe piala nu concorda ;i apare, clupir
."
t,qI"r
figg. r:-_"

'i'''::::L1-y:_::9::y.:ii

i:T

..!," '"

f:_fi

9
Pe o piali in care concurenta este normald, pre[urile piegei tind spre echilibru. De
exemplu, dacd pe piatd s-ar practica un pret, P, (vezi figura 6.3), superior pretului de
echilibru, cererea ar scddea de la Q" la Q,. Oferta (Q,) ar fi super-ioard cererii, ceea ce va
accenttla concurenta dintre ofbrtanfi: prefurile vor scddea, unii producdtori se vor retrage
de pe pia{d si oferta se va dirrrinua. Pualel cu reducerea preqului, pe piati vor fl atrasi
treptat noi agenfi ai cererii, ceea ce tinde spre reintoarcerea Ia situatia de echilibru. Un
pret P. mai mic decdt cel de echilibru genereazd comportamente opuse celor descrise
mai iminte. in practica, o asemenea evolutie se inregistreaza, in timp gi ca tendinf[.

prin care
ele acloptri ctiferite rn,Isuri cle politici'..,orlonlicii
,Jirectia stir''lflrii saLl reducerii cercril
actiorre LrzLt, duplrr ciiz, in
poate actiorla asLlpra cerefll
szrLl otcrtui. De exerllplrr, Statul
maJorind'cr)iturile Llrl,)rsau
bu.
din:rcel
flici.cl achizitii
:*i

o releva conditiiie economice

., normale pentru proclucerea

si consumLrl unui bun Ia un moment dat:
. minimi zeazd riscul cdnd actiritoilu
nos-i"fre

P
D
re

Pz

producltorilor gi .nisumatorilor

se

desfirsoara la nivelul pretului cle echilibru;

_o-

Q't Qr
\( I
\(e
\{t
Qu
Qz

.la

\{J
Qs

Q,

-'iq. 6.3, ReintottrL'ere(t la pretul tle

echilibnt

of-erta
eg al e;

acest ni,,'el de pret, cererea [L

tind sd se apropie sall chiar si fie

ctinanric.

se

rnodificlt
in tinrP'

o,\ttl.orititiit:
iutct'vin in
rlrttnenirrl
i; r'ttrrrilor nrai
:ilcs inciit'cc[.
iir

i'lucu

ti trrl

ccrcreit $i/sa

tt

ofert:l'

busetafii)

a preturilor,
sitLiatii dc penurie (1ips[) $i cre$tere exagerata
sporll ea
pentru
prodLrcritr-rnlor
prilne
*nele
gLlvernul proate acorda
facilitand'
procluctiei sau poate reclttce Llnele iaxe cJe inrporl,
otertei'
asigurirea
si
irnporturilor
pentrLl o perioaclf,, crestereet

I ; Venituri reale i cautitatea t.tal.'

T-,:
id. buntrri marfare pe care' agellt*r
cu
i

:ec:onotntci o pot achrz'rliona

ane*s-tt.
rt Ie btl atre*s-tt
ittr rile
i ven ittt
I
"
, r
-r-:itiUru
nivel de P:9J
v\-rrtrrv^
ect
I
tlv
de
l(rL
Pret
I
iii- iU\ ^ ^ -t
- ufl.
"*-,,1
.',ri.'i,'rrf
A
-: ofelta
-t^!*^
satisfacutei
gi
cererea
ito ctare

fiind mai

Exces de otertl"'- partea de oterJ'a

itatea ceryla., c are,lppitg-:1"g. .grlt
D

istat de la bJget, cu

mare volum de vinzd*-i

F::::?
iasigurS cel lnai

ate *-'
. de
titlu gratuitTi

nerambursabil, unor agenli econorr\ici

(procltrcatori satl consumatori) pentru
ia-i stimula sa proclucf, anumite buntrri
i sau s[ facat fatlr cresterii prefuritor'

icltqrpiirlrt (tranzaqp:
! * Exces cle cererel - partea cere-flii

care dep5;e$te captitatea oferita. Apare

cinil preturile practicate fit:
i cle regul[

reflecta realitzrtea pietei,

reduse decit cele normale'

c' Subu."tiilL sume acoid

regLl-

r:stu

de echilibru.
ar pLltce gcnera
Dacf, sJ co'tLli-eilzli o ofertir insr"rricic*ti, care

Af,.f;

Importanta pretului de echilibru:

retr'r i

cchilibru

categorii cle c.usLrnatori (cre exenrplu, pensionarii

riivclttl prettlriior
in lelul *cestu, cerclcil va crcste si, probahil. si

j,

P,

tlc

lr{
_..,tg[J$g
cffilii

* (-t: este pr-etul cle echilibru,l

Cc i,rpt-rftantii arc pretrrl tre eciriribnr,l

. r\nalizati f,trr.trtrii (catrzele,t

cale pot

irri'lr-irlnt.t Dr-t-rtul cJe echilitrrrr.

' Cur, p.t in|rue,t.

in r:tod irrdrrcct,/

li*trlr-itlirirc-

pru'tur:le

. I,tc'r,e,tia .,t.r-itiitilor in
.!:'
i::;

dt_rnre,itrl

i,t deplinriti.rtea

,iici decfit pretur de

Lt) exr)es de cere re

b) exces cle
c) echilibru.

echiribr,.

Arraltz,ttti Lronsecintcle urlei

asernL)neir

cuinpirittorilor.
. Pe piata b, uului ,,x,,
f-r-rnctia

ofertr prin firnctio e..

estr: preIu

clULq.pLISl

r ra carc

3. i,r functie de situatia constatatl

Ia
pnnctul anterior se dore;te
stintnlarea
o fer tei.
Pentru acest obiectiv

_10 -_: p.*,

iar
2p* + 9 (uncre p.

C_-.,

a) rerJucerea taxelor suportate

c Llrn

producritori;

c) argurnentatr

2. ciaci auto'ititrire ar t'ixa prc{rrr

I*
u.ln. pe acelstii piatrr so collstati:
-f

-1

L_!

piiruitori;

b) reclucerea Llrlor taxe sLrportate

crc

rnir

normale de irnport.

irea

:.

X ,1...t

n - 1r

r\r r lF.1 ,r

tr-rrir-f\rr-i

frtlrli-o-'n

-ar. ---,-

1., *.-.-r--

^L:^

-r

-.'

t.

-.-

,?
.)

.
--a

de a stirnula initiativa, creativitatea

cupacitatea
societiitii
-&
=-

spilitulde competilie al agentilor economici.

de

Pentru a preveni comportamentul inadecvat si abuzurile unor agenti ccouomici,

in toate tlrile existd un cadru legal, adaptabil la realitagi, in cale sunt prcvazute: regulile

de

taxelor.

desftigurdrii concuren(ei, organismele abilitate sf, o supraveghez-e, sanctirurile care se aplicl

celor care o incalci etc. Aceasta inseamni cf, o concurenti liberti este lccea in care se
respectl reglementarile legale dar qi unele cutume care s-au fornrat ii sunt recunoscLlte

ca atare de agengii econornici.

De aici se desprinde concluzia implicita ca o concurentfl

,.liber["

este aceei.r

cilre

reSpectareglementirilelegale,darsitrneleregu1i@itrisicare
r

SilAoveait

adewate.

a-i; Rr,"ar*,W",

Pe pia[ai. rclatiil.. cjintre agentii

econornici ernr ^'rr,__

.,o]],u,,1'ri"lj,,.:::tl3'lltn:''

\rl
cumpf,ratori;

5i

1(7; 23); 2(a); 3(b)

rt

;t

4cQ-[o

se

recrtrnlanda:

.sc cfectuc azit

so, concure:qta existii atunci c0ncl Si

n)en tati.

cei,e rea se

tntnzacgiile).
l ' dcterrrri,a[r prctur
si cur-rtrt:rtea
cchilitrru pcrutru bunu l ,,x,,.

ofe rtei ;

lnclicaIi rispLulsul corect si

itrg u -

llasLu'r perrtru r.espcctiva piaIii

;i
Petrtrtt interesele rocltrcitorilor si
prin

interesel

hnagirrati-r,;i cr antoritatire frxeazir

la trnele bu,uri rnarfare pret,ri
rnai

e.xprrnrei

pentru a-si realiza

preturiior - e.ste ,;iu ,, dezir*tririr,l ilIl-ae altii.

Ar-[u mrrlltati -v1 opip ra.
a.-ten[ii ecorlonllct sunt intr-o competitie pennanetrtii pentru it-sl -tdsi
Afir,rafi* ."pretul cle echilib.r este
interese si e dezvotta relatiile irdecvate real it.irit ior.
ircela Izr carc se etecttrcaz.i
toatc
trantactiiIe" este corecti si.rLr
Acest tip dc relatii intre agentii care action eazil pe pinta pentru a-rsi realiz:r
fa,li;r.J
AtgLunentaf i.
propriile interese, astfel incfft libertatea niciunuia dintre ei sit nu lie ,stirbiti.
poarti denumirea de concurenti.

cle

cf,rora sd le convina calitarea,

lrurmutive, deta
lla I febructrie I
I Legislatia rom

-+-#.=--+::4:-"

.r,

iei

fr* t* brrrr, "ir iiii,r, i,tu

nr. 21/1996,
ld in tlomeniu es
enta este ctrfilot

lEuropenn, menitd sd asigure o cortcurenyd liberd qi loiaki pe pialo internit u uE.

l_----------.

;;;;';;, ;lliJ,l;
;;;;.';';;;,.

;;;;;";, ;;,;
';;##:1;:;

apeleazd la asemenea practici iucalci legea qi pot fi acfionali in justilie la sesizarea

celor prejudiciati satr a organismelor abilitate sd supravegheze concurenta.

-l

'r1
t:

Concuren[a libera, loialei, are rnai rnulte l'unctii:

i .: .
t

In felul acesta spore5te eficien[a econornicir, iar nevoile

sLnr

nrai bine satistacute;

, mergindu-se

pani

. Iiutrr'tii
t ltt

c{, nc

!-I

t'il lt t.*i

Iriiirlr.
l'nttur rl,:
i't'gl;i i'i: ;1 pin:i

dife

"

6 asentii cererii

si of ertei

. Nlrltlelul
!trirttic. itlcal. al
ct)Ilctrrentei

llertcctc

. Caracteris'
ticile
Pictei cu
t()Itcuretttii
P cr[ec tit
ptlt asigura

areO

h
de

vAnzare, acfiuni care

cu

fl]tl9'itl{iit

Virtutile concurentei li potenfialuI de progres al tlcestela

surt puse i' evicle.t^ pri, modelul teoretic a!.,cglcule-lt9i
perfectc. Acesta sc bazezrzai p. o .serie de caractenstrcl care'
"irTffirctiunea lor, constituie mecatlismul perfect de
sLlnt:
tunctiorlare a pietei qi a concurenfei. Caracteristicile sale
lrr!!.E!^

curenfa salubri zeazi

viata econornicd, eliminAndu-i pe cei lipsiti de eficientir;

' conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare,

ilLa i- t +I :i;'E-i ["{].a{[i[

s
1,

,-!r

in ultimd instanta il avantaje azir pe

lillertatea

rnpdrdtor.

ik: itctittttc

ac

prodtrcitomlui sI fie saFficate De aceea, organismele abilitate pi in primul rlnd cele

menlte si asigure protectia consumatorlllui sunt chemate si vegheze Ia apirarea
concurentei si rnentinerea sa in limite rationale.

si de a iesi {gJti iata oricf,rur

ffiajnqa
p. c r1t eqi 4q--g fiti glllt :e-:ilg1"1=1=9=i'
t, u,i,{pTtfr
'T,

crlntlitii

'si

dc

Llgalitate

Pc Piata
agentilor
cconomici.

As
t

permlre;
re $l-I
r.!-gtgIg;

lv
fCl

lor stabilite prin regle

in nrod democrat
itali li ilcceptate ca

agentii pietei in care tjecare are libertatea

sii producii, si vdndir gi sd cumpere ceea
?i convine, Ia pretul qi in condiliile pe

tate

are le considerf, cele mai favorabile

i_,r
t

ii
I
I
t

t
I
I
I

" Ctun poate concurenfa sd stimuleze

progresul general?
o Pe baza factorilor care influenleazd

concurenta, evalua[i dacl

apropiat,

in viitorul

in Rom6nia, ar putea

avea loc

extinderea sau restrdn,_qerea acesteia.

* Cnm putefi explica diferenfier'ea

agentilor economici ;i salubrtzarea pietei
prin mecanismul concurenfei?
a

f are s unt premisele economice

necesare pentru existenta Si functionarea

concuren[ei?

care

or ci
o l'rctttl cste
constlr in capacrtatga ucestora oe a se uepr.sd r, rrr\rLr rruef $1
ce
colls i cl era t ca
oricind cle la o tirm[ la alta gi de ler o piat[ la alta, ceea
fiind clrt
influren leaza m[rimea ofertei.
nLl
Pentru cf,, pe aceastf, piafa, agentii economici implicafi
oferta
5i
pot influenla prin acliuni individuale cererea,
pe plata' ceea ce Insealllu4 v4'
onerc drept
drenf ceva
CVE
- :--..,-.. -t- 6iqrn
pial[' apare
pentru fiecare dintre er, prelr'rl este .,clat" sau ,,impus" de
,,obiectiv".
in mod natural sple gc=lilibru' spre o situafie
-"1r"'t-Jioi"-qili iut" si Cjunge prin oscilafiile
in
cererea' iar cind
prelului; cdnd acesta cre$te, este stimulatd oferta gi descurajate
si se apropre
acestea
cererea descurajata ot-erta, asti'el inclt

scade, este stimulat[

$i sa tindi spre egalizare.

9i

deauna dinamic'

t3.

iif

75

2. Ilustrati grafic situalia pietei bunului X

a) se aflii in echilibru;

,. De ce piala cu concLlrenti perlecta

Piata in echilibru - siiuafie in care,

la un pref dat, cantitifile cemte ;i oferite
sc e-qal LZeazA $i se tednzeazd cel mai
;mare voltrm posibil de tranzacfii.

este consideratfl un model teoretic, ideal'?

o Ce rol are caracteristica de atomi-

citate in functionarea pietei

cu

concurenta perfect[?
:ir In ce tmprejuriri scdderea cantitltilor cerute $i oferite este insogitl de
cre$terea pretului de cchilibrir ?

r':,,],::a r',,1 :':'..',1,,,,.ri

ci, pe piata bunului X, dependenta cererii (C-)

(P,) se exprimi prin funcfiile:
prelul
unitar
cle
Presupunem

li

a ottrtei (O.)

b) pretul practicat pe piata devine 8;

c) prelul practicat pe piala devine 6;
d) se produc schinrbiri crre conduc la rnlirirea ot'ertei la 45.
3. Inrirginali-vl piata btrnului X atlatl in echilibru. Presupunem ci are loc mirirea
cerc:rii $ i reducerea ofcrtei, in aceeast proportle.
Pretril si cantitatea de echilibru. in ordine:
x) cresc; b) scacl; c) creste; scade; d) creste; constantd; e) scade; cre$te.
Risptrns: d,
4. Fata de situatia initialit dc echilibr u. cererea si oferta cresc in aceea;i proportie.
Ca rczLlttat, prretul $i cantiiatea de echilibru, in ordine:
a) cresc; b) scad; c) constant; creste; d) cre$te; constantf,; e) constante.
Rispuns: c.

tatl

CXX=40-3P
OXI=30+2P

In economiile reale. cele care tirnctionetzd, ef'ectiv ?n diferite

Se intAlnesc numai piefe cu concurentl irnperfecta.
Asemenea pie{e intirma una, mai mLllte sau toate caracteristicile
; piefei cu concllrentl perfecti, iar agenlii cererii silsau ofertei,
prin actiuni individuale, determin[ sau influenteaz[ pretul
, $i cantitatea tranzuctionati.

tari,

Detenninafi variabile]e (cererea. oferta, prelul) carc caracterizeazi situatia de

echilibrLr pe piala bunului X.

r.'.i.
Situalia de echilibru se caracterizeazi prin aceea ci, la un anumit pret, de echilibru,
cantitdlile cerute $i oferite se egalizeazd.
Dacd

C,= O^ => 40- 3 P^= 36 + 2 P*'

5 P* = 10 r"r'nl'
P* = 2 u'*'
inlocuind preful in tirnc(iile cererii qi ofertei,

Pielele cll corlcurenti imperfecti se prezinti intr-o mare diversitate, niciodatl

intr-o formi puri. O prezentare sinteticS, dar simplificati a acestora se prezinti in
figura 6.3.

l]l'

obtinem:

r'\,
i
r_.:J.1

iLt' "{i

Pe piafa bunului

)i

'i'

X,

Numerosi

Citiva

Nunrerosi

piatA monopolisticii

piata de oligopol

UCtiva

prata de oh_gOpson

ohgopol brlateral

Unul

piat[
piat[

de

monopol

de

nronopol

contrat

t'

dependenta cererii gi ofertei fafa de pretul unitar se exprimi

prin funcliile:

C*=5-3P*
O =4P +2.

Unul

I Conrentariu
i Fiecare tip cle pialci
tut
;,lo
'

1. Sa se detertnine variabilele care caractertzeaza situatia de echilibru pe piata

bunului X.

Rlspuns: P*= J;

CXT=Q

Tabelul 6.2

'I'ipologia pietelor cu concuren(i imperfecta

c*=o"=34
;r!t,
r'rl
a ir:_,r"\

cAnd:

=30.

{te
,:tndtc(td
!

piat[ de monopson

[lOnOpSOn C0ntrzrt

monopol bilateral

retild, ctt concurenld imperfectri, reztiltd ditt intersectia tnrci tittii $i al

a agenlilor

cererii ;i oJbrtei

care

Loil agenli nl.merosi tinde spre

participdi

ati,nicitate,l
I

are

ecotroniccil
--t
pulini cu,
pietele unperlectc,
ptetele
cei Pulut,
cut.fortil
imperfectc, cet
ror[al

Ltpune cci.fiecare

o forgd

ptctla. lil cottcluzte,

poote tnltrctll0
tmlrltcrt pqote
tnJtuenlo lilctla.
cottctu?.te, pe
iriarcout $t tmlrltctt
,ecottorrtictl riclicatd.yi ltot exercita influente intlivitluale asult"a preturilor Si

cantitdsilor.

a1

Dintre nurneroasele tipuri de pie;e reale, cu concurenti impert'ectd, vom prezcntit

continuare citeva: rnonopolistica, oligopol, monopol, monopson ;i oligopson *
ele avdnd sernniflicatii deoscbite.
o
Piata cu concurenti mo
atomiCitatea cererlr $l a ofertei. In fara noastrlt, pe pieta
mrnfrpofi.sticri actioneazf, in calital.e de otcrtan[i gospodrtriilc
tirane.sti, care tirrnize azd ptetei o parte din produclia de cerelle.
[e..9ume, tnrcte $i zarzavaturi, prodttse agrozootehtrice $.a., la
care se adaug[ cele peste .100.00t) de intreprinderi mici 5i rni.jlocii
din sectoarele neagricole (industrie, constructii, comert, prestriri

riclicati in oferta totalai.

Fiecar

. t )ligollol ul.
i,',, l'rlrllcll (l eIrtlr
'.., i; l'i.' iitt'iziilc
;ii :tctiultilc
ili':ilclor tlcr
o ligo p0l

l I'l

bunur-ile pe care le prodLrce, conferinclu-le unele caracteristici

chiar.si secLrrldare - prin care se deosebesc dc ale celorlalti.

Conc

I
I
I
i

eiaga de' oli-uopol este

t'i.

o piate a interdependentelor, unde

i
i

I
I

'

_-**_'l

De pildiu-daci finna A lanseazi pe piala un nou urodel de autoturism, acest fapt

poate detennina deplasarea spre produsele sale a unui impor.tant segment al cererii,
diminufindu-se clientela gi cererea pentru produsele oferite de lirmele B, C g.a.m.d.
in consecinli, acestea vor reac[iona pentru a-qi pastra poziliile pe piafi: pot reduce

prefurile, pot lansa si ele modele uoi, i;i intensifici publicitatea, acordi bonusuri
spcciale s.a.nr.d. Aceste actiuni pot s[ afecteze atingerea obiectivelor urmdrite de
tirma A atunci cdnd a lansat noul moclel. Rezultatul acestor actiuni interdependente
este

cliticil dc anticipat, fiind guvernat de o rnare incertitudine.

proil6

;i preferinfelor

anLlmitor categorii de cltmpzirltori.

Pretul este fixat in mocl autonom de fiecare prodLrcf,tor, Iudnd in considenrre

icosturile, Ia care adauga o marJa de cOgtrg c[menslonata in rap()rt cLl sitr,rettilt rle
iansamblr-r a pietei li de reacfia cererii la lnodificarea prefului.
I

Intrarea unor noi producatori pe aceastd pia{i este relativ usoari, pentru cd sunt
inexistente sau rednse restrictiile tehnice, economice $i institutionale, iar cumparatorii
au largi posibilitili de alegere intre numeroase buuuri substituibile.
PTATA CU CONCURENTA
hIONOPOLISI'IC.,\

rilor

acela5i tip
ierentiate

f il

Cf,nd intervin asernenea intelegeri se

rrrultiple

agent econornlc nu
poate influcnta piata

o {- lirtcu t'etrtfl
ii:tt'c lirnrele de
oligo Pol

atractive postv0nzare (organizarea unor activitifi de service diversificate Sil

prompte), cu scopul atragerii unei clientele cdt mai numeroase, stabile qi cu for16
economici ridicati. Asemenea in(elegeri sunt supravegheate de autoritalile publice
qi sunt reglernentate prin acte legislative. in legislagia romffneascd asernenea in(elegeri
sunt interzise daci limiteazd concurenfa, distorsioneazi piala si at'ecteazd bundstarea

i---t

Opqiunea

tip@careofeftaunuibuneSteconCentrat6infortaLlnul.

consunratorului este

o llolropolul

hotiritoare
)

sa
Fig. 6,3. Picrlo monopolisticr\

tEffi)"ste

jloace ca: publicitatfl,

publicitatn, acordarea
mijloace
acordarea
(tombole, reduceri de pret, ca
cumplritorilor
nplritorilor (tonrbole,
cir

t'tcl, trtrst

au cu situatie de monopol reprezintf, acel

individualizati
prin caracteristici proprii
bunurilor produse, dar usor
substituibile - nronopol

concLrrentei
rclrrentei prin pret: dar aceasta se desfa
desfa

Marca [irnrei este

Prin actiunile
individuale, niciun

ornte

consumatorului.

ntrere
r.r

ric irrtelegere:

ffinbLlnca'tevinecitmaibineinintimpinareagLlSttlrilor

perceputd nrin3llulisigtr.assrerii, iar oferta.bunurilor de

nn anumit gen (autoturisme, televizoare, calculatoare, materiale de constrncfii,
electrocasnice, bunuri alimentare prelucrate industrial etc.) este concentrati Ia un
numlr mic de producltori cu forta economica _tt4tgati, fiecare

iTpul4 domilgtilpTgjluc3to$luj qs*pta c,qnsqryqtorului.

De aceea, in legislafia statelor cll economie de pia[ar $i

regimLlri de.mocratice sLlnt promovate mf,suri legislative

antimonopol, pentru limitarea [endintei de monopolizare a
productiei unor bunuri $i reducerea puterii pe care o detin
producator ii allati in situafie de rnonopol.

.ituttic 0pus,l
liberei
c0ncurente

7)

in practica econornicir, pietele avind carecteristici de monopol sunt lbarte

diverse.

tu i'ur.,"ti" de sitr-ra!ie, monopt'rlul poate fixa preful mdrfurilor la u1 nivel superior

pre[ul
cclui cle concLlrentI, rar produclia este cea pe care o cere piafa itr funclie de
de
libertatea
lcspectiv. Alteori, rlonopolul fixeaz[ volumul producliei qi lasa pielei
cerere-ot'ertf,'
a lmp.,ne prelul in futtctie de raportul
Alltr-rri cle pietele pe cl re prodr.rctitorii f i xc Lrzd satl
irrfluenteaza preturile, existir $i pie[e pe care pretul este,fixlt
.

CAn/ l:ttmttrile marfare de wt cutunxit gen suttt ilcliziliortute

,le un silgur cumpdrdtor, iar oJbrta provine cle fu un nutncir
' tnore de'produc(itori, fiecare avChd o .foryct economicti
' recllrsd, piota Se rufine$te mottopsoniCd sLtlt de monopson.

,t

aceasta situaIie., preIul este fixat sittt inflLlc'.tltat de

cumpdrator datoriti poziliei exclusive $i fortei economice
ridicate cle care rJispune. in Rominia, de exemplu, produc[ia
cle tutr-rn brut provine cle la zeeide rnii de producf,tori agricoli,
clar este achizitionata in cea mai tnare parte de o singurti
societate care ii asigur[ fermentarea. Deci piata acestui produs

in

are caracteristici de monopson.

Alteori, se intilnesc piefe de tip oligopson, itl care sLlnt

citiva cLlrxpirltori cll fortii economico-finan(:iar[ riclicittat. iar
oferta provine de la nLltnerogi producf,tori tttomrzati.

$i in acest cLV pretul este fixat sau inflLtentat de ctttrlparitori. De

eKernplu, piata selnintelor de floarea-soarelui pentru ulei sillt a
legumelor gi frucrelor perltru conserve, on a cerealelOr pelltrll export, pentru care cumparltorii sunt ci[iva, puternici (fabricile de
ulei ori rje consere saLr madi expoftatori), iar of'ertantii - zccile de
mii de producatori agricoli, cu fo([ economic[ scflztttf,. Pe aceste
tipuri de pia1i, proclucdtoml este cel dezavantajat, cutnpzirittorul
fiind cel care isi impune condigiite. Este normal ca $i aselnetlea
piefe sA fie supravegheate atent de Consiliul Concllrentei.

Piati cu concurenti imperfecta -

piata

,real[ in care, dupi caz, productrtorii

sau

lcumpiritorii pot exercita intluente ildivi-

!duale asLlpra prefurilor sau cantit[filor.

, Cartel - o intelegere, de cele mai

iindependente, puternice, care actioneazii

i
i

i
;

rnultr: ori cont-identialf,, intre firme'

iin acelasi domeniu fi convin

asllpra

inivelului prodtrcliei, pre[urilor $i modr-rlr-ri

iin care Si cind s[ se moditlce irnpirlirea
lpieqelor. Este interzis prin [ege.

, De ce pe piafa cu concurerltA ntono-

polisticd cc)r-rcLlrenta dintre ofertan[i se

destasoari mai ales prin produs?
' Caracterizati piata piinii din localitatea dumneavoastrh. De ce tip de pia;i
imperfecta se apropie?
" Identificati patru produse industriale

care

in Romfinia sunt obtinute

$i

comercializate in condiliile care se apropie

de piata de oligopol.
* De ce, in rnod necesar, aLltoritalile qi
socrietatea civili trebuie sa actioneze

pentru linritarea tendin[ei de lnonopoh:zarc ;i reclucere a puterii pe care o defin

producitoni aflati in situatie de monopol?
. Identificati in localitatea dumneavoastri doua-trei prodLtse care se comercializeazir in strttcturi de piata apropiate

de cele monopsonice $i oligopsonice.

rrzati-le.
Carac tertzatt piata principalelor

Caracte

servicii

person

ale din localitatea

durnneavoastr6.

TEXT TEMATIC
,,Contrar caracteristicilor presupuse de modelul concurenlei pertede, in
majoritatea domeniilor activitdtii economice firmele su nt inegale...
tstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdr
mare de unitdlide dimensiuni giforle egale... Ea este istoria centrelor succesiv
dominante, a marilor firme succesiv dominante care antreneazdin drumul lor
regiuniintregi ale lumii, populate de unitdli siindivizi relativ pasivi."
F rang o i s P e r roux, L' Ec o nontie du XX'e sid c le, PIJF,
Paris' 196l' pp' 86- 88

Analizafi scest text ;i precizufi:

. lu ce fonne cle piatd reala se referd autorul?

. de ce centrele Si marile

exprimd auorul)?

firme dominante se schimbcl (srott

sr,tccesive,

cum

se

8l

A. Banii (moneda)
Biuiii aLi aprii'ut cu nrtrlt tirrrp irr Lir'ina. iii: ui:-it l,Juir'-i
existeniei lor s-ari rnotlifici:t pioft.rird. Purlctlll de plecarc rcnil ri
apelitia banilor ir fo:rt schimbui. h:itial. schirnbul s-a electtrals u b i'i i'nt ir de t roc.
Pe inasiiru anrpiificririi actelor de sctrirnb., din rrecesitttt,l;r
I

.r

tacilrtrlrii accstora, din rlrLtllimea bunurilor nlari'are s-aLr

desprins uneier avtnd rolul de intermediar si, totodata, cle
etalon pentru misurarea celorlalte. Acestea au fost prinrcl*

t,[ h-fi- \
,1'H

{ }h'ili.i'^.L.frf

torrne tle bani care s-au lixat, dupi caz, asupra unor obiecte,
(prr:cunr bur:5ti cie rnetal, piei, bldnuri;, animale $.ii. 1'reptiit,
pc ntisr-ua extinderii schimburilor Si evolutici socir:titii. r'olul
cle hiuii s a restr0ns la rnetalclc pre[ioase ( riur, lrgint), cJri'r,rr-itli

,'.

propri etatil or acestorr.

Ulterirrr, din nretalel;' piefiotrse s-a conf-ection;.rt ntoncda,

bucati -,tipiza[e" de o i]nunriti greutate, puritaie,si r-iiarc:tte cLr
scrnrle distinctivr: pentru a t'i recurioscutc. .,Batcrcil" pr-irnelrlr

conomia de piali functioneazd ca

fl-lun
sistem de piefe care se

conditioneazd, reciproc. Una dintre

acestea este piafa monetarl, in cadrul
careia se efectueaza tranzactii cu bani,
se face comert cu bani.
Pentru a surprinde modul de functionare Ei rolul pietei monetare, vom studia:

A. BANII (MONEDA)
B. CEREREA $I OFERTA
DE MONEDA

Prin studierea scestei teme se ob{in

cutto$tinlele necesare pentru a in[elege
fenomene de maximd, complexitate .si
acfualitate pentru otnul modern, precun :

ce sunt banii ^li ce rol tndeplinesc

ace;tia in eclnzmie;
'+

C. REGLAREA MASEI
MONETARE

D. DOBANDA

? cum funcyioneozci

piata monetorci;

care sltnt tmprejurdrile care fac sd

crauscd sau sa scucld cantitatea cle bani
'e

tlin econotnie;
" cine ;i cunt reglea7d, ntasa monetord;
,: c este dobdnda
s

ale.

si core sunt fornxele

. Schimbul
baza

aparitiei

si existentei

banilor
r Banii sub
fornra de bunuri

mArfare

r Aparitia
monedelor de
aur si

argint

ttroncdc: o rrvut ioc, dup[ Hcrodot, in set-:. VII-VI i.II. Si prirctic

pina in sec. al Xvll-lea banii aLl eristat iu principai suh fi;rntii
de monede clc aur 5i argint. F,lc au tost dif-erite ?n timp si spatitr
ca denumire, clinrcnsiuni, continut de rrretal prctios ctc. Pcrrtr,-i
tl anzactii micl se l'oloseau in paralel I i rnonedc rlin nlcliiic:

orclinare,

' Aparitia

bancnotelor
c0nvertibile
in piese de aur
si argint

Emiterrea, adica ,.bateiea de monedf,", era reglerrentatit strict

ca privilegiu al suverilnului sau al statului.
Din sec. al XVI-lea, monedelor aflate in circulatie li s-ar.r adaugat hancur,rtr:le (biletul
di: banci sau rnoneda-haftie). Primele bancnote au fcist eu:ise iri Llleniliu p(),'riillLltt-se
de la obiceiul cornercianlikrr de u-si pastra pi-'sr.:lc (lc aur;i argir,t il hiinti, l-etttrtt a
continna a(-est lapt, bincile enriieau un inscris. un bilet ia ptrrtdtor, pe care erii insclisi
valoarea nominali a pieselor depuse. Biletul respectiv confirma depozitui $i ang.ganrentul
bdncii de a restitui [a cerere cantitatea corespunzitoare de piese lnctalicc oricui prezenta
un asemenea bilet. Cu tirnpul, emisiunea de monedd sub formi de piese mctalice Si
bancnote a devenit prerogativa exclusivi a bincii ccrntrale, denumitir ii banca de ernisiune,
iar pini la Primul Rdzboi Mondial ele circulau in paralel. Practic" dupa 1920, emisiunile
monedelor din metale' prelioase au devenit exceplii, ocazior.urtc de evenimente deosebite,
si se efectuau in cantitAti fbarte rnici. Odat[ cLi aceasta. s-a recurs tot nrai rar la
convertibilitatea bancnotelor gi monedelor din dit'erite aliaje in metale pretioase sau
piese din aceste rnetale. intre cele doui rdzboaie moncliale, mrrlte tilri nu au pr.rtut realiza
aceastf, fbrma cle convertibilitate ori au realizat-o numai pa(ial, a.jtrnginclu-sc ca, dupl
1971 (cind qi SUA au luat o asemenr'a misurd), convertibilitatea bancnotelor in metale
pretioase si fie elirninatd. in lelul acesta s-a pierclut orice relagie intrc bani Si aur.
Desigur, bancnotele se'r'vesc 1;i la curnpdrarea rnctalelor prr-tioase la pre{ul pietei. tiirl ca
aceasta sit insemnc convertibilitatea lor in aur.

,9J

Er olutiar tranilor (mcrnedei) a continuat priir aparilia 5i e'.xtinclercu

nronedei scripturale (banilor de cont). ,,\cezrsta existl sub trlnrrir
uric)r insc-risuri in conturile lltiricruc. zt cirror tnIrirne creste sil-'r'.r
-scadc llrin inregistriri-r contabile in tunr:tie de,.iensLrl in cue banii
circular ltrec) de la un propiietlu la altul sau dintr-o fonnf, in alta.

in prezent, notiunea

generica de trani (moneda) ,l*sen.,n"aza

n-n.i,,

metalicii, bancnotele. moneda scripturaid si alte instrumente legale avflnd fbrmc

, gi denumiri specifice, diferite de la iard la tari. care srint general acceptate ca
prdtj intr-un

i:t:::_ t".l.l ::IlIl.5,

:prt,lj.*r*,.

11___

Banii au un rcl covirsitor in economia cle piagA. in acest sens, laureatul Premiului
Ntrbel pentrir econonrie Paul Samr.ielson aprecia ci tluxul sau miscarea banilor
reprczintd ,,singele care irigd sistcrr,.ui economic". Rolul ecorromic al banilor este
pus in evidenlti in special pri:) interrlecliui iuncliilor pe care lc indeplinesc. Astfei.
pnn intermediui banilor este misurati activitatea econonlicu,
adicti clreltuielile, rezllltatele, flirxurile si stocurile din cadrul
o lliulii
econonliei,
in gcneral, Si pentru {ig.ere agerlt economic.
[ i t1 tt" tt I
t'i I 1i ;
.i

l]{,

Unitatea etalon tolosita tn mdsurarea activitirtii economice

este unitatca bdneascf, proprie fiecarci tari salr zone economicc
o li'urrctiilc
(leur, dolar. elrro etc.). Banii indeplinesc $i functia de mijloc
t-luriiltu'
de schimb. Prin intermediul lor se real rzeazi orice viinzetrccumpirare, pe toatLr catcgoriile de pie1e. Prin vlinzare-cumpf,rare se realizcazd uu
schimb de proprietate (tntre cel care degine marta qi cel care detine banii), respcctiv
de utilitate economrcir. Banii sunt si mijloc de plati. in sensul cd orice obligatic
econc.nticit este evaluutii in nronedl 5i se stinge prin ceclarea sumei corespunzdtoare.
in econonriile care f'uncfioneazd normal, banii rnai incleplinesc $i functia de formi
a avufiei sub care se constituie rezervele qi patrimoniul agenlilor economici, iar
detinerea lor conferi posesorului forli si putere economicd.

pentrua-qiindeplinifuncfiile,baniitrebuiesdexisteinsocietate, ;o )Luittttrtttetarit
:
ibartetrsclr)
adicd sd f,re creati qi puqi in circulalie intr-o anumita cantitate.
dat
intr-o
moment
la
wt
in
circtila1ie
uflatd
Suma de bary!
(sau
economie ;i aparfinAnd diftrilitor agenti economici reprezintd ntasa bdneascci
se
monetard). Aceasta este fbrmatd din: cr) nutnerar; b) bani scripturuli. Numerarul
compune din bancnote 5i monedd metalici (confec[ionatl cel mai adesea din aliaje
ae nictret, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele
(inscrisurile) in conturile bancare pe numele agenlilor economici (persoane'
intreprinderi, institufii etc.).
este creat de banca centrald, iar moneda scripturold, de banccr
alta institutie financiar-bancard tn functiune.
orice
centrald s,i de
Cele doud componente ale masei blneqti (monetare) au acelaqi rol, se pot suplini
gi se transformd una in cealalti. De exemplu, daci un agent economic constituie un
depozit prin depunerea unei sume in numerar intr'un cont bancar sau Ia casa de

Numerarul

economii, numerarul se transformd in bani scripturali, $i invers: ridicind o sumd

din contul deschis la bancd, moneda scripturali se translorme in numerar, scade
masa monedei scripturale gi creqte cea a numerarului. Majoritatea masei blneqti intre 3/4 Si 9/10 - se prezintd sub fbrma banilor de cont, prin intermediul clrora se
efectueazd cele mai ample operaliuni, in timp mai scurt Si cr.r cheltuieli mai mici'

Mdrimea masei monetare este determinatd de nevoile de bani pe care le

genereaZd tranzacliile din economie qi tn special de volumul bunurtlor marfare,
preturile lor ;i viteza cle rota{ie (de circulcrtie) a banilor.
intr-o expresie simplificatf,, maritnea masei

Munde:

t}ANCNOTE

Br\NIl

EXPR ESIE

tvr

GiINEIt ICA

DIVIZIONARA

SIIVTBOL AL

AVUI'IEI

fvlON EDA
ETALTCA ($VSAU

FORVIE $l DENL:IvIIRI
DIFERI] ll

CONl;tiRA

IvIONEDA
SCRIPTURAI-A
AI-TE tN.STRL]MENTE
RECUNOSCI-ITE (-A

I,LITERE
EC]ONOM IC,.\
I)E,'I'IN,,\TOR I I Lt J I
I..OR

NI ON

ED;\

t]URO

Fig. 7 .1. IJunii -

J'o

nna contenlpo rune

EXISTENTE

iN posEsrn

AGENTII-OR
ECONOivltCI

NONFINANCIARI

monetare se determina prin relafra:

(1)

M = masa monetarA; P = nivelul preturilor; Y = cantitatea bunurilor sLlpuse

tranzacfiilor; V = viteza de rotagie a monedei.
Rezultd c6 M se afld in relalie de acelagi sens cu evolu[ia prelurilor $i a volumului
mdrfurilor 9i in relatrie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor.
Prin viteZa cle rotalie a banilor se infelege numlrul de operaliuni de vinzareperioada'
cumpdrare qi de pl61i pe care o unitate monetarl le
ona
de la
De exemplu: agentul X degine o sumd de bani
la
locale;
Y o anumitd marfd. Cu suma primiti, Y plategte
Cu
sumele
bugetari.
r|ndu-i, administragia folosegte suma pentru plata salaria[ilor
primite, aceqtia, la rAndul lor, achizilioneazd mdrfuri de la agentul Z, care folosegte
monecla obginutl pentru a cumpdra de la agentul X anumite materii prime. Rezultd
cA, in intervalul de timp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost:
X -+ Y -+ Administratii --+ Salariagi bugetari -+ Z--s X,
adicd cinci opera(iuni, dintre care trei de vdnzare-cumplrare 5i doui de plat6.

85

{'iatu ilt()ttgtttt"ti

BJ

'I'abelul7.1

In RoutAnia. in clecurs cle 15 atti, din

decembrie 1990 pflna in deceitrbrie 20(i4,
voluinul masei rrtouetare a crescut de pesic

Yolunrul m:rsei monetare in Rornf,nia

(

ntiliarde lci)

Decembrie-1990
Decembrie 1995

18.278,1

Decembrie 2000

185.060,0

Decemb rie 2004

644.617,0

Sursa: Ilulerilrcle []li

in conclitiile in cire produsul

intern brut (PIB) practic volutnul de
1.2-s0 de ori,

514,4

bunuri finale supuse ftamzactiilor - a crescut

doar cu circa Z0To, ceea ce retlect[ unLrl
dintre cele nreri grave dezechilibre diri

R.

economia

noastrit

dezechilibrul

inflationist.

('-Z!='
ii
lt

-.

lcfi t'*tr,t, trr-i ;il .rr*rtib,l.

i,r
^,,r.
circuli datoritii increderii ?n

NIINIGT-os:\It

I-- . 'rrocltb*"i o *r,i*rn,ir,i

iuronetat', li
i serioziratea autoritdtii enriteute.

in;t[r i

io marfa A se schimbei cu o alta, B., intr-o

lonr',rnitd propor[ie, in mod dircc-t. in
prezent, epare mai ales in comertu I
internatitlnal. sub denumirea de barter,

cind, in lipsa valutei corlvsrtibil.,

l^

in lan[, al r-,nori

inflatiei galopante.

si

I Bancnoti

al

bilet de bancd, cu
inscrisuri si elemente cle securitate
a LsLv

in conturile bancare

sttlr

ta alte institutii financiare, ca depozite

irou solduri in contr,.ii. la vedere apar[rgi juridice.
inind persoanelor l'izice
I r Valoarea (puterea de cumpdrare
lP.o) a unitritii monetare - cantitatea dc

crrr.e economico-financiare grave

Bani scripturali (bani de cont)

isurne inscrise

parteneri ctin t[ri diterite iSi livre azdl

reciproc anumite cantititi tlin rnarfuri
dif-crite, diir evallrirte in bani. Se practicir
li in tranzactii interne in cazul

blocajelor financiare

;burruri econontice care poaie fi

iachizitionata cu o unitate monetard irr
iconditii cleterminate de ioc si timp:
I

I
i

iI

speciale, ernis dc banci. Initial, bancnota

exprima angajarnentul bancii emitente de
a restitui la cerere o cantitate determinatal
cle piese cle aur (argint). in prezent,
i

clepinde de starea gerleralii a economici

li de eficienta ei. de increclerea pe care

iagenlii economici o aLl in moneda

Ina!ional[. In sitrteza, valoarea banilor
(P.o) este in
i relatie inversii cu indic-ele geii\'.
].
CD'

ineral al pretllrilor si se detennini duplr

!:l' r:gt_lgj

'fr.;\
(/
Q)

-" !:"

iatii nlonetare:

tt_I T1i

xrnss Anl pENTRri

\'t,,ltIrICARIi.\
cuN0sI'INTELOR

iry - rrr\rrvvr\s xLrrvrq,r c' y^etttrilor.

B" t-.ercrea

Argumentati de ce majoritatea

o Indicati principalele torme de bani

care s-au derulat si all coexistat de-a

masei monetare este format[ din monedi

iungul timpului.

sc ri

ptura lA.

oferta de monedfi
. Continutul
Si agenfii
pie[ei
nl0netare

Cererea de moneda provine de Ia agentii economici care, prin natura activititii lor,
se afli in situa[ia ca in unele perioade sa cheltuiascd mai mult clecdt resursele bXneqti

(lichiditatile) proprii. astt-el inc0t, pentru a-gi realiza interesele, trebuie sd recurgd la
imprumuturi. in situalia de of'ertangi se afla agenlii economici ale ciror resurce monetare
rimdn. intr-o proporfie mai lrare sau mai mica, temporar disponibile, alte institutii
frnanciarbancarc cu atribulii de acest t'el (vezi figura 7.2).
a ^, .
Intdlnirea cererii cu oferta este asigurati prin acliunea pe pia(a monetari a unor
agen[i economici - bnnci de toate genurile, case de econorrii. societirgi de asiguriri
etc. - care colecteazii disponibilitdtile binesti din ec:onomie pentru a le fructifica,

fonni de credit.
Piata monetarri ttre rolul tle e cotilpenso excedentul r:u tle.fic'itul dc monedd
existcnt la diferili ugetili econonici si de a regla cantitated dc trrcncdci din econonie.
Compensarea excedentului cu deficitul de monedi a[ agen[ilor economici
reprezinti o ;rctivitate cll caracter comercial realizati de bdnci, acestea avind rolul
de interrnediar intte cerere 5i oi-ertd. Cererea de monedi provine de Ia intreprinderi
- pentru a-gi asigura finantarea activitdtilor economice, de la trezorerie sau tezaur pentru a tinanta det'icitul bugetar (cheltuieli mai rnari decit incasdrilel, de la binci
gi alte institulii financiale care au nevoie de creclite si de la populagie - pentru dif'erite
proiecte. Ofertantii de monedi .;unt bdncile, casele de ecotromii qi de pensii,
acorddndu-le celor care au nevoie de ele sub

societltile de asigurare. alte institutii financiare cu disponibilitdti temporare, trezoreria

sau tezaurul. daci au excedente. populagia qi, in cele din urm:i. Lranca centrald (de
emisiune)

pentru refinantarea bincilcrr care au nevc,ie de credit Si pentru acoperirea

deficittrlui bugetului de stat.

NrAsA girxe,,t.scA

=
F

s
l-

U1

DISPTJN IB

ILIT,\TI

,JI

BANESTI
:.:.l

Ce deosebire existf, intre bancnotele

existente pina Ia Primul R[zboi Mondial
$i cele contemporalle?
. Ce functie indeplinesc banii pe care
ii tolositi pentrLr achizitionarea unui bun
marfar dintr-un supenrlarket?

SI

Piata rnonetard este o picttd cu cotlcurentd irnperfect[t, pe

core se tntAhtesc ccrerert si ofertu de nu.tnecld, de bani tn sens
generic. Agentii ec'ortrtmici partic'ipcmti pe oceastci piulii stutt
purtcitorii cererii, tti otertei Si intentrccliarii, iar trarrttctiile se
efectueaz.(t prin intennetliul unui pre! specific', rotu tlobdnzii.

a
iIJ

-z

F'INANCIARI:

z.

I
tr
,.i

CASE tltl
ECONOtr,lIi
SOCIETA,l't
DE A.';ICURARE
CASE DE PENSII
SOCIETA'I'I

-Ef

&

C:

DoBANZI

I}ANCI
Dtr T0AI'E
CENURILE

ACENTI
ECONON,IICI

(POPL[-ATlE.

't

OFERl'A
DE

CRtll)lTE

PIATA
IVIONEl-AIIA

z
r
a

C tJRERF,

DE CIiIJDiII:

FIRME. AL'I'E
PERSOANE

JURIDICL.
S'TATUL
etc-

PASIVE

o
oDOBANZI A(:1 IVF- SI GARANTIT

Fig. 7.2. Piata ntoneturci

8i

Piatu ttit)ttetui'ii

86

. {

'1'

1'+_r

l"{j

t-l

si oi'et'tit
rL' crcditii
si raf:r tlul-riri, ii
o

trlottitrtitr

si gilf iltrtit

baacir a Stittt,lui
iavdnd ca principala functie centrrllizarea fondurilor pr-rblice si gestionzrrea
iacestora

il.gale. Aceasta, prin

l'(ll\rl

;i

iunui debitor cle a rafilbLlrsa creditul la

iscadenla convenit[. Obtinsrea de profit
isi lipsa obligafiilor restante sunt criteriile
I

lprincipale irt tuncfic de care biincile aprcbonitateu linanciard a dcbirorilor.

iciazd

[- xr i_ f

Diferenla dintre dobdnzile incasate $i dobdnzile platite dri

bdnci se nume$te cd1tig bancar. Prin scdderea din cAstiguli
bancar a cheltuielilor (costurilor) ocazionate cle activitcttect'i
agenlilor bancari - grupate tn costuri fr*e ;i costuri variabile se obtine profitul bancar.

\II}iI{;[,OS.\R
r Ilanca
-'

unitate economicd ce

icolecte azd,, transferi

reparti zeazd.

$i
!disponibilitatile financiare. Acorda

iimprumuturi solicitantilor care intrunesc

;conditiile de bonitate financiard, pe baza

icapitalului propriu al bancii Ei a soldului
idintre depunerile clientilor si solicitarile
ide restituire din partea acestora.
I

{,

'

i'{:\i{)q'1'1\:t;.{()R

* C-'ar:rcterizati piata tnonetari

sau.

si roltil

* Cine sunt pLlitatorii cererii

c1c

monedzi ?ntr-cl econotllie'/

" Explicati interclependentele dintre

cererea si rlterta de credite.

* f)ac:ii un solicitant de credite clepunc
garanlii, dar nrr are br-rnitate financiatrit, i
se acorda un credit solicitat?
rarta dt;b0nzii,

. i,, cc constatr operatiunile

cie

refrnantare'/

L--

t' - Rtglat"d';t t-Tliis{}i tri}{ }tq{'fii t"{'

Prin opera{iunile care au loc pe piafa monetari este reglatl cantitatea de
monedl solicitnti de desflqurarea activitatilor economice qi social-culturale din
cadml unei tlri. Ivlasa monetarl se extinde sau se contracti, in functie de situatiile
concrete din economie, prin mijlocirea pietei monetare. I)trpir cum rezultd din tabeluI
7.1, in ultimii 15 ani in Rominia volumul rrrasei rnonetale a avut o evolutie mereu
ascendentd.
Piata monetari rerrcfioneaza in directia cre$terii vc)irrmrrltri
masei bflneSti irr functie de rnai li]ulte irnprejurdri. celc: lnai

importante fiind:
a. (:re$terea volumului valoric al bunurilor marfare
(produsul P x Y), indiferent ca provill din productia internii

o L astigul
si pr{)fittll

llII

ii

t!

'-'-

internteCiul

lr..ror.riilor locale, asisurf, executia cle

public.
lcasa a bugetului
I r Ronitate finanr:iara - capacitrretr
iLLlv{-\-flt

ir
i_i

'

in

conforntitate cLl preverlerile

banca la care clientul s-a adresat asupra situatiei lui in func[ie

de diferite criterii, astfel incAt creditorul sd se asigure fa[[ de
o Op.riltii
eventualele riscuri pe care le comporta restituirea creditului Si
de I'cfilltlllt:l i'c
plata dobAnzii in condiliile convenite prin contractul incheiat
intre p[rtile participante. Pe baza creditelor primite, solicitantii
i5i asigurd finantarea proiectelor pe care doresc sd le rtalizeze.
Acordarea de credite reprezintd principalul tip de tranzaclie pe piaga monetard. Ea este
o tranzactie de finanfare prin care cei afla1i in deficit bdnesc temporar obgin resursele
solicitate. Dar pe pia[a monetard pot sI apar6. Ei operaliuni de refinanfare. EIe se ivesc
atunci cdnd un creditor a utilizat resursele baneqti pentru acordarea de imprumuturi si
apeleazi ta alte banci qi institulii financiare pentru a obline, Ia rAndul s6u, un credit a cdrui
necesitate a apilrut in mod neprevdzut. Prin operaliunile de rehnanlare agenfii economici
sunt inclugi intr-o ampld retea de interdependente. Eficienta, disciplina gi punctualitatea
fiecarui agent economic participant la operafiuni de refinangare sunt esenliale pentru ca
legaturile dintre ei si nu se transforme intr-o succesiune de dificultdgi sau prdbugiri.
in functie de durata pentru care se acordd, se disting: credite pentru perioade
tbarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, Ia care apeleazd mai ales bancile in
relatiile reciproce; credite pe perioade scurte - de la 2la90 de zile - care sunt cele
mai frecvente; credite pe termen mediu, de Ia 90 de zile la 2 ani.

i -- -

,_f r i'.
t.\ tr i l*I.,NT-ltt
r
i'{l{{.-{{'\rt{
/

I . Trezorerie

Cererea gi oferta de credite sunt influentate de nivelul qi evolutia

Si in cre$tere al ratei dobdnzii,
cererea cle credite stagneazd sau se reduce. in schimb, posesorii
de venituri sunt stirnulati sf, economisea.scd gi, pe aceastf, bazd,
cre$te oferta de credite. Daca oferta de credite depf,$este cererea,
irr condigiile unei rate date a dobinzi, apare tendinta de reducere
a ratei dob1nzii, in a$a fel ca gi aceastf, piaga sii tindi spre echilibru.
Acordarea creditelor se face de regul[ pe baza unor garantii
a bonitatii clientului, adica a aprecierilor pe care le face

ratei dobfinzii.La un nivel ridicat

lnrpre.iura ri

cilre

d tl

la crcstel't:ia
tl!

ilsti monctil

l'{:l

sau din irnport;

b. acoperirea deficitului bugetului dc stat prin interventia bancii centrale la

|

sesizarea trezoreriei, care este casieria statului. Daci din diierite motive veniturile
bugetului de stat se dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prevdzute.
trebuie completate. iar o asemenea ocazie prilejuie;te cresterea masei monetare;
c. sclderea vitezei de rotatie a banilor. VAnzarca unui anumit volum de bunuri

economice aduse pe piati, in conditiile in care viteza de circulafie a banilor scade,

atrage in mod inevitabil creqterea masei monetare;
d. convertibilitatea monedelor straine in moneda nafionala. Monedele striine,
desi sunt convertibile, nu circuli in interiorul altor tiri, nu se substituie monedelor
nationale ale acestora. Cdnd banca centrald sau alte bdnci achizilioneazd monede
striine de la delinatorii acestora. plitesc cu monedl nationali, ceea ce implica punerea
in circulafie a unor noi cantiteti de moned6. care sporesc nrasa monetari;

l'irttu iltlnt,tttt'rl

88

) CupinlulT

8s

c. retincrca dc cirtre anumiti agenti economici, indcosebi <Ie catr.c perpulatie qi

intreprirder'i, sub forma de ,.r'ezervir.,, a unor sulnc mai nrari sau mai mici iu
irlrnrcriir (bllcte tlc banca si monedi metalici), car.c nu se depun Ia banci sau altr
instittrrii tinanciar-baucare. ri sunt practic retrase dirr circulatia bineasci. Acesti
j-':tni rdtn;iti io al'irrti cilcullrtiei. pelllru ca nu se
chcitiii;'sc decirt raLuttri. poate chiar
'-lLt1-':-t arti. constifuillr-l tdiivitilie tiepozile irr alira sistentului linalciar-ba5r-ar. Restu;
|lttitt;i'r; citL- Jrunr'rlllisit ilc a-:rentii ecunornici si dt-pus l;l i;iinci, r,levenintl rrrolecllr
ictiptLrriiili -qi plrllicipititl Llstlel la circulatia bf,neasr:i. Pentru c:r activitatrra econornicli
aii nl.i ile (llt]clati. Inasll lllonetard trcbuie si lie corirplEtali cori-spunzlitor miriniii
i'eniturrkir transformaie de un.ii agenfi economici in ,,rszerve...
Dincolo ilt: ir.npl'cjllrarile mai sus arnirrtite se allf, si alte l'enomene si procese
c\)rnplc;(,j. cri[c rru aui"i(]nt-'azir izi}lat. ci in interactiune cu ur.lelalte.
( rijsiair{ra rr:;.rst:i rnrur,:tare se asi-nura ?n principai prin rrrrnitto;_rrelc opcratiuni:
I Operatiuni
l. ircorditrea rIe credite. siri'sa crciiirelt,r {) formeaz..r
prin care arc loc I crtpitutul :rroptiu al irancilor si :;uirri.:le tenlporar clispcrlibilc.
e\cc'jenteie saLt disponlbiiitatilc- irEcntilgr cconorlici.
cresterea masei
nronetarr)
nioliilizate plin sistenrul financiar.-trunitilr-.

Sursa accstlr creditc nu o reprezintd disponihilitlfile bineqti ale altor agenfi

cconomici, ci ernisiunea de bani:
3. schimbul valutirr - al rnoitedelor straine convertibile pe monedi na[ionald,
schimtr et'ectr"rat in priucipal ile binci. in ultirna instnntir, oferta de-mirnediStrdinf,
ccrnvertibiiu eslc achizitionatei Ce banca centraiir. care cedeaz'a mrltlecla nalionala la
un pret (curs) collvellit.

.li.tortrrl cre-dirtdtti itt cre;lerett ntasei monetare c\ie hottirl.tor, Deiltrlt cd uti
:rctiit ttdo:ii iit'crrlu! poute spori de nrui nulte ori maso ntonetttrri. Benet'icictrii ,le
tredite lrtlosest bunii ttst.lbl primiti pe,ttn. et-si ttchittt,ohligutiile. in
felut acest(t,
sunrcle ttriniit ie la hriw:i sub Jbrmd de cretlit a.jung tn pose.sia ctltor agcntil
;'r:on!,t'iliL'i si, itt ttr,.l:turu iti ccrre dcestotu le pri.sose.sc., t,or ajwtge tlin ncty la aceeasii
bctrt([1 .11i71 ltt ti!lele. Allute tlin nou la bttncii, clisponibilittiyile btitte.sti
ltot .fi _fiLkt.sitr,

nt:lser rnonetafe,
c) c're$terea vitezei de rrtttrtie u bunilor, fatii de care masa monetarit necesard
pentrLl tranzactionarea unui voluin valoric dat de mirturi, este invers proportionalE;
cl) t'ont,ertibilitatea monetltti ttutionale 1te olte nuutede. operatiune prin care banca
centrali si alte bdnci ofera monedc striine convertibile $i solicittr in schimb monedd
nationalir. Carrtitatile de monedi nalionaia concentrate in ultimd instanJl la banca
celtretlir echivaleaza ctt restringerea nrasei Inonetare allate in circulalie.
Cauzele mai sus amintite sunt interdependente qi se manif'estd concomitent cu
celL' care pot determinu cresterea masei monetare.
Restringerea masei monetare se reatizeazai prin diferite operatiuni specifice
de tchnici bancari. Dintre acestea, cele mai rasphndite si uSor de urmirit sunt:

t-

.-I--:

ea.l.rr..

)(itf i'ru tt('oriot ett tlt itoi (.rcdil(.

C-resterca tnasr:i monetare prin acortlarca de cretlite se poate realiza 4e catre

si de cirtre orice alta tranca.

hirnc,ir central.i

Acordarea dc credite dc cdtre banca centrala statulur si ce i ori al te bdnc i si cle

hlinci firnielor. adn:rinistratiitor $i rnc!laieior reprezinta princ ipala
ualc ili'lir r-irfLr SDr)fcr:ite nlasa Inonetarii.
(-riiirc r-'elelalte

in lcla it(.)l]stri. r'ulumui creditelor bancare a sporit in perioacla {ecernbrie l9g0 _

dccembric iU04 de ilproape 600 de ori. de ta 610 miliarde de lei. la 365.1[i7 miliarde

tle loi. D': nrajoritatea covArsitoare a acestora bcneliciazir flrntele 5i menajelc-.

Decsebit de ridicat este nivelul creditekrr in vaiutd. care la sthrsitut anului 200-l a
e.iuns la echivalentul a pcsie 365.000 miliarde de lei;
2. emisiunea monctara ef'ectuaii de banca centrala (narlionala) atLlnci cend
riispor:ibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitarile

cle creclite

provenite

dc lu celeialte biritci si de la adntinistrafia centrali 5i se apreciazii cf, acestea trebuic

saLislactrte. Enrisir.rnea monetari efectuati de banca centrald contribuie Ia cresterea
masel tnonetare rot prin intermediul creditelor: banii emisi sunr pusi Ia dispozilia
si-rlicttantilor (alte hanci si administralia centrali a statului) srib tormrr de credite.

Can zel,e crrre

surlt

in ntod

lac necesarlr restringerea

ma

sei nlonetare

speciitl:

a) tlinriitttot'eo v()lLunului voloric' (pr odttsul P r( Y) ol

buituriIrtr nrorfore tlin e(:ottomie, indiferent ci provin din
activitaterr Llrr)prie sa.u din irnport. Aceaslzt l'ace ca o pafte din masa rrlonetara aflatd
in circulritie i;ii clevinri in exces, pe ntru a n Ll pt o voca int'lafie selu alte efecte negative, erl tr ebu ie retl usi din c irculafie;
h'S exL:etlenttil buRetur. Daca din dif-erite urotive bugetul stattrltri se incheie ctt
venituri care depisesc cheltuielile, excedenttrl riirnine neutilizat in contul trezoreriei
piinir cind parlamentul stabile$te prin lege destinatia Sa. tn acest interval, suma
reprezentind excedcntul este in atara circtrlatiei, ceea.ce echivaletrzi cu diminuarea

la banca centrald, de citre administratia centrali si celelalte

banci;
3. schimbul valutar al monedei nalionale pe alte monede convettibile, operagiune
in care, in ultimi instantd, banca central{ vinde monede strdine convertibile 9i
cr.rmpiri rnonedir nationald, pe care o ,,retrage" din circulafie.
Cresterea, respectiv diminuarea volumului masei monetare atlate in circulaqie
reprezinti o opera[iune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. Reglarea
masei monetare se face de catre binci in fr.rnctie de starea economiei fi trebuie si
stimuleze afacerile,

firf, a genera inflalie sau defla(ie.

()

9I

{)

In decurs de un or, nivelul

general

al prefurilor a crescut cLl 8Vo (aceasta este

I
:-

----

in esentA rata inflatiei). SA

-----------1

Sistem bancar (financiar-bancar)

ansambl

'

ul institutiilor dintr-o tarl

rrrtdllLldttr ur
lilSLttutrr financiare
de uItrult/
credit)
i(banci,
tl\L)aItut, institutii
si utr
icore gestion ee'zi;r instrumente[e nronetare Si actio neaz'a in directia influentarii
l.
ieconomiei prin intermediul monedei
i(volumul masei monetare, rata

iacordarea creditelor etc.)

I r Reglarea masei monetare

?ni
i

modi-

!ficarea volumului masei monetare in

rfunctie de nevoile. starea gi perspectivele

re

ad fri n inie-rmear ui iiionecic

;Rolul hotdrAtor in reglurea

i*onetare

il

ic.ri
leconomiei cu scopul de rr influenta

masei

are banca centrald, prin

,politica monetma pe cile o pronroveazii.

I 'schimb valutar
,.onede convertibile

idobdnzrt, exigentele i*puse

economia

comerf cu
aparfindnd

;diferitelor fari, efectuat la Lln anumit

dernonstreze cd valoarea (puterea

se

de

cumpdrare a) unitAgir monetare:

a) cre$te cu.. . Vr;

b) scade cu.. . o/o;

c) rf,mAne neschimbata.
Rezolvare:

ttl ['l',H fiti

l',l,lill.!{,\lt{'. t
{_l[iH {)s1'lN'l- L,l

r Deflatie
',relativ

dimin Llarea general 6.

durahii[ ;i semnificativa

Ptri{

lpre[urilor,

}l

t in medie cll lO7o, cantitatea

bunurilor marfare s-a dublat, iar viteza
de rotatie a banilor a crescut cu 207o. SA

}R

I Explicali cauzele care favorizeazd

banca
central[ si celelalte bdnci vind mai mult[
valuti convertibilA decdt cumpdrd, masa

a. cregte?

b. scade?
c. rdm0ne neschimbat[?
I Cum se asigurl restrAngereir

al bunurilor marfare supuse tranzacgiilor

spore$te de la 120 de miliarde u.m. la
186 de miliarde u.m., iar viteza de rotatie
a monedei spore$te de la 4 la 6 rotafii.
Sa se determine volumul masei monetare
tn, respectiv tr qi variatia procentuala

in

Pn

Yu-

v,,

20 miliarde
4

necesard a masei monetare

in intervalul

* Pe baza datelor din problema de mar

slls rezult[ cd in intervalul to-t, valoarea
banilor din aceastl [ara:
a) creqte cu ...Vn;
b) scade cu ,..7o;

c) rf,mflne ne,schimbata.
Rispuns: b, scade cu

D, Dohf,nda
Agentii economici care inregistreazd, surplusuri temporare de
bani (de lichiditati), adicd economisesc, sunt interesa[i sd le
transforrne in depo zite bancare pentru care benefic tazd de dob0nzi,
platite de bdnci, numite dobffnzi pasive. Cei care inregistreazd,

M, = RY'
'v,6

186 miliarde=31

nrrd. u.m.

variafia procentuala (L,VoMrlM') =

Mr - Mo
3l
x 100 -30 * 100 = 3,,37o
= Mo
30

cu

3,37o.

9,09To.

nlaser

monet are?
c Comentafi afirrnafia: ,,Fiecare pop()r
are rnoneda pe care o merita."

Rezulta cI masa monetari a crescut

= 30 rnrd. u.m.

procentual6

Rispuns: cregte cLl 83,3To.

a acesteia.
fut^=
-t)

se determine variatia
tn-t,'

baneasci.:

Ilrnhlcnrr rcgtlvate
. in intervalul t,,-t,, volumul valoric

--7,4oh

\'.\'l'

crescu

n C0nd in intervalr.rl t,,-t,

1 x100-100
= 1,08

}l}[,I..]Iri

lxa ttEZ{

zr

cregterea masei monetare.

. Cum influenteazd, viteza de rotatie a
banilor masa monetar'a necesurd denrlarii
tranzactiilor care implica moneda?

lx100 - 100 =
tp

ide diferite monede.

t In intervalul tn-t,, preturile au

i\-ilI{i.-Its.\

AY.P UUY
,- =

Raspuns: b, scade cLl 7,4To.

I
lD
Hcb =i=
=0,926
**

10.., (curs valutar sau curs de schirnb),

iforrnat din confruntarea cererii cu oferta

- 1- -0,014
Variatia procentuald a P.o(AVo):

VariatioP.o =0,926

deficite temporare de lichidit[fi se imprumutf, mai ales la banci. Ei

sunt debitori (datomici) care platesc dobAnzi (pentm dreptul de a
folosi lichiditati care nu le apa(in), incasate de creditori (cei care
acordi credite), sub formd de dobdnzi active.

. Dob6nda
pasivi si
dobffnda
acti vI

mecanismele piefei monetare bincil , se af16 in dubli ipostaz[: plitesc dobdnzi

(pasive) pentru sumele atrase gi incaseazd dobanzi (active) de la debitori.

in

Dobinda reprezinti preful creditului qi este privitd:

a) ca rnf,rime relativl , c3 procent perceput la credinrrl de 100 de
unitali monetare pe timp de un an; se numepte rata dobf,nzii (d');
b) ca mdrime absoluti, ca sum[ totalf, care se cuvine pentru
creditul de o anumitd m5.rime, numita masa dobf,nzii (D).

si masa
dobflnzii

o Rata

{'iukt nt{truet$rti

{t )

v:

93

CapitolulT

Un venit pentru creditor

imprejurari: raportul dintre cererea $i

Nivelul ratei cloblnzii depincle de numeroase
starea conjuncturii economicc' rata intlaliei ;'a'

Un cost pentru debitor

dobandanominall(d'n).ceacareesteafisatalasecliLrlgipesite.uldeinternetal
influenfa inflatiei' astfel cd intr-o
oricSrei banci qi dobanda reati (d'r) care elimind
prima aproximatie:

oferta cle credit, riscul plasan'rentului,

Relaliadintreratadobdnzii$iratainflatieiincluceinmodnecesarr]istinctiadintre
sa dobanzii D

Rata dobAnzii d'

Reprezinti

d'r=d'n-i'

Fig. 7.3. Interpreturea dobdnz.ii

In practica

determinare a dobdnzii. Fiecare se aplica in conformitate cLl

prevederile contractului negociat intre parti.
a) Dobfinda sirnpl[, care consti in aceea ca dobAnda se achita
Itrnar. semestrial, anual etc. in acest caz se aplica tormula:

Dotliindu

sinrllla

bancarA se folosesc doua mecanisme de

si

dobffndn
cu rlr p r"i s il

P=Sxd'X[,

in care:

i' -

rata inflatiei"

nominale a dobAnzii de
claca preturile cresc allual cu 6Vo, unei rate
Aceasta inseamn[ cd dacd se
corespunde o ratf, realir a dobdnzii de 2.,8370.

De exemplu,
()Va

ii

forrneazf, up depozit de 10.000 lei cu o ratf,

de:
6c/o,, clupz1 un an se obline o sumzi
S,,+(S,,

in

care:

f) = masa dobAnzii:

S = suma imprumutatd (depusa in depozit);

d' = rata dobAnzii; n = timpul in ani.

De exemplu, o sumd de 3.000 de lei, depusa (sau imprumutatd) cu l0%o pe timp
de $ase luni. conduce Ia o dobAnda:
D = 3000

x lOVo x % =

150 lei.

b) Dohffnda compusd bazatd. pe capitalizarea dobAnzii. Aceasta inseamnir ci

dobdnda af'erentd perioadei t0 - tr se capitalizeazd. (se adaugd sumei iniliale) astf'el
ci aduce la rdndu-i dobdndd in intervalul t, - t, g.a.m.d.

in

acest caz:

D=

Sn, in care: S,

10'000 + (10'000

x 0'09 x 1)

10'900lei'

Datoritacresteriipreftrrilor.sumanomrnalsclel0.g00leiareovaloarerealSde
10.283'insensulcaechivaleazacu10.283leidelainceputr-tlperioadei,adic6:
Valoarea reall = 10.900 : 1,06 = 10'283 lei
investitiile. Dacf, rata dobdnzii
Nivelul ratei d.b1nzii intluenleaza economisirea si
se
de c[edite; in schimb' cererca de credite
crste, sunt stimulate economisirea qi of'erta
in viitor a ratei dobdnzii' Deciziile 5i
recluce, ceea ce poate sa conducd la o reclucere
special in funcgie
ca debitori qi creditori, se orienteazd in
acliunile agen[ilor economici,

dedobindareald,afacerilefiindcuatAtmaiprosperecucitinflatiaestemairedusd...
ilrtr-oeconomie,nivelulrateidobArrziieste.cleregulf,'pozitiv.deoarecebanii
decdt banii viitori'
prezenfi (ca qi bunurile prezente) sunt mai valoro$i

suma final[ (fructificati)

suma iniliald
Su (1 + d')", in care: d' - rata dobhnzii
n - timpul in ani (sau fracliuni de an)

Sr

S,,

S,

in

consecinla, dobAnda reprezintd:

D=

x d'x n) =

clobinzii cle 970, iar rata inflatiei este

So

(l

d')'- So = So [(l + d')" - l]

De exemplu:
Se acordA un credit de 5.000 lei pe doi ani, pe principiul dob6nzii compuse, cu
o ratd a dobdnzii de l0o/o.
D = 5000 [(1 + 0,1)'?- l] = 5000 x O,2l = 1050 lei care se plategte (achita)
integral la expirarea contractului (doi ani).
ln analiza dob6nzii, o importanfd deosebitl prezintd rata dobAuzii. Ea este mai
intii un pre[: preful plitit pentru a folosi 100 de unitdti monetare pe timp de un an.

. Dobffnda - suma de bani Pl[tit[

de debitor creditorului Pentru
folosirea capitalului

sdu.

Rata clobfinzii suma Platita

de debitor Pentru 100 de unitirfi

monetare luate cu imPrumut Pe ttmP

de un an.

i J Dobflnda Pasiva sulna (sau

pl[ti6 cle bancd depunf,torilor.
i pro..nrul)
'
i . Dobflnda activa suma (sau
bancd de la
i pto..ntul) incasatf, de

I
I
I

I
i

I debitori.
-"

I
I

I
1

Rata reala a

dobinzii rata

rv / c'- --:X\
l^l^A,r.z;i;irninrrati
nominal[ (afi$ata) ^a dobtnzii diminuara

['i*ts ttt0nttsrd

riJ
I

N"l'

\'

1'.

H.

R.I

RI I',[.N'l'R

illti,,\
X"

C,\

tI l\{}s'l'

IlIi,\

[N-l'll [ (]R

c Care sunt imprejurf,rile care

favoriz eaza aparitia dobdnzii?
* Ce sernnificatie economicf, are rata
dob6nzii in economie?
I in ce constd principiul dobAnzii
coinpuse?
I Ce raport existf, intre rata reald li
rata nominal5 a dobdnzii?
'

DobAnda

in dubla ipostazd,: venit qi

CO St.

Relatia dintre cererea si oferta

credite

I
.

de

in RomAnia.

Semnificatia capitaliz'artr dobAnzii.

Suma de 5.000 lei depusf, cu lj%o
pe principiul dobAnzii complrse a adus

o sumd finalfl de 6.655 lei. Rezulta cd

termenul pentru care a fost depusa a fost
de:

a)

ant;

b) 3 ani;
c) 5 ani;
d) a, b, c false.

PIA-T'A
fRB;t.drfrl
i L"1.-; i\
CAI'IT;\Ltl E'k

Rispuns: b, 3 ani

Pentru un credit contractat pe trei

Itrni cu rata dobAnzii de l6Vo s-a pl[tit o
dobdnda de 800 lei. IMlrimea creditului
a fost de: a) 10.000 lei; b) 15.000 lei; c)
20.000 lei; d) 18.000 lei
Raspuns: c, 20.000 lei

TEXT TEMATIC
,,Echilibrul monetar are loc atuncicAnd cererea de bani egaleazd oferta de
bani. Rata dobAnzii opereazd in aceea1i manierd (ca orice alt pref), in funclie
de cererea gi de oferta de bani... Echilibrul monetar are loc atunci cAnd rata
dobAnzii este stabilid astfel incdt cererea de bani egaleazd ofetta..."
Richard G. Lipsey, K. Alec Chntstctl, Economia pozitivd

,A.

f n strtnsa iegiturd cu piata btuttrrilor.

Icu piala lrlonetarf, Si cLr procesele
investitionale din econontic, existti Si
funclione azi piata capitalurilor. Pe
aceastl piata se efectueazir tranzactii cLl
titluri de valoare sau activc tinanciare (in special actiuni $i obligaliuni). Participanlii
sunt emitenrii qi posesorii de titluri de valoare. pe de o parte, 9i defindtorir de capital
binesc, pe de altd parte. Prinrii sunt vAnzf,tori, iar ceilalti, agenli ai cererii. In
Rorndnia, tbrmarea gi dezvoltarea pielei capitalurilor au reprezentat componente
esentiale ale procesului de asezare a sistemuhri economic pe principiile economiei
de pia1a. Ciutarea ttnor plasamente bune pentru resursele bineSti 5i nevoia de a
asigura mobilizarea re**ursclor tinanciare pentnl a finirnta dit-erite proiecte de afaceri
au impus constituirea $i fuuctionarea pietei capitalurilor in sistemul de piele reale.

A. CE SUNT

ACTIUI\iTI,E

SI OBLIGATIUI\iILE?

fi

irt urma studierii acestui capitol vefr

tn rudsurd:
^ sci faceyi distinr:tie tntre actiuni ;i obli-

;i iruportLtnla acestora;
sti anoliictti rolul, tnecLtnismele fi
rnotlul de a frtnctiona ale celor doud
.fctnne ale pietei capitulurilor (financiare):
pittta prirnura ;i ltitttct secundard;
. sri tnyelege;i rolul bursei de valori;
gatiutti, precun't

B. FORNIELE PIETEI
CAPITALURILOR

* sit interpretctti informatii economice

C. ROI,UL BURSEI
DE VALORI

pentru a esttma s ensul de mi;care ct

cLtrsulLd titltu'ilor cle t'aloare, tn funclie de
principalii factori c(tre il determind.

I'iu ttt

strnt nctiranile

,1L, {l*:

SI

t: trgt

ituI tt r!

oilriiilatiunilc?

In econolllia de piat[, principalele societlti ccrnerciarlc, ni;ii

ales cele de clirnensiuni nrari, sunt organizaLe ca socictiiti
1rt'
actiuni. Capitalul Llilor asemenea tirrne se constituie prip ailitrtsi
unor persoane fizice si persoane iuriclic,e (societ[ti, ilsociartii.
organi za[ti etc. ) denumi te geueric actionari. S ub inc it]e r rrtr
concLlrentei, a progresului tehnic si a amplificlrri rolului
cercetdrii ;tiintitice spore$te marirnea caLritalului mipirn nccesar
pentru a fonda o societate comerciala vizibilri. Cr.r greLr un

asemenea capital poate ti asigurat de o singurd persoan{ care sA fondeze o firrni'i

mare. In plus, probabi[ ca nici nu doreste sa-si asume singuri riscul unei asenreneil
afaceri. De aceea apare necesitatea, dar si intercsul atra-terii rnai multor invcstittrri
Ia crearea intreprinderilor moderne.

Actiurlca. titlu
pntrintoniul
o

Cu
t,

expre,sie a

tr:!!!

- numele firmei ernitente;

- data erniterii;
- nunliiruI de identificare al titluiui (asociat fieciirei

actiuni
,,1A p u rt li tt) r" t

+E'1q

Unele actiuni au inscris pe ele si numele po.sesorului. Ele se

ntlmesc acjiuni nominative. Daca aceste cloreste sa vflpcla
actiunea, tran zac[ia $i numele noului ctetinator trebtrie
consemnate intr-un registru special al firmei. I\,Iajoritzrtea
acfiunilor su
adic[ nu au inscris pe ele numele
posesorului;
le conferd revin cletinatorilor ior,
indiferent de identitatea acestora.

In prezent,

unele cazuri, suportd acoperirea pierderilor atunci cdnd intreprinderea

realizeazd o activitate necorespunzAtoare.

Exercitarea drepturilor sociale de cltre actionar se realizeazi prin participarea la
luarea hotdrflrilor adoptate prin mecanismul votului. numdrul de voturi al fiecdrr.ria
fiind proporlional cu numdrul actiunilor pe care le de(ine. HotdrArile aclionarilor se
adopta in adunarea generald a acgionarilor (ordinard sau extraordinarir), iar convocarea
ei este reglementata de lege.

oritatea covfirsitoare a actiunilor supt

virtuale, iar evidenta si miscarea lor in urma tranzactiilor sc
realize azd. electronic, prin f irme, cle regul[ private, special yzate
in evidenta si gestionarea registrului acfionarilor de ia
rnaj

societatile pe actiuni.

OLTCHIM SA RAmnicu.

Vdlcea. cu sediul

in

RdmnicuV6lcea,str.Uzineinr. l,convoaciadunareageneraldordinarflaactionarilorla<latadeTl
aprilie 2006, ora I l:00, la sediul societilii, pentru to[i acfionarii inscri;i in Registrul actionarilor la
sfirsitul zilei de 20 aprilie 2006.
Ordinea de zi este urmitoarca:
l. Aprobarea situaliilor financiare anuale la 31.12.2005.
2. Aprobarea raportului anual, intocmit in confornritate cu aI.t. 227 , alin.4. din Legea 29712(W+
privind piata de capital;
3. Aprobarea descircirii de gestiune a administratorilor pentru activitatea desthquratd in

4. Aprobarea bugetului de venituri $i cheltuieli, precum qi a programului de investitii, pentru

liunc clin capital

4s$ ;':+'*a'e

Al,Iurrmj ;
semn5.tura persoanei autorizate din partea filnei ernitente:
elementele de securitate, care au rnenirea cle a impiedica falsificarea documentului.

ntlnli nativc,

- in

exercitiul financiar 2005 ;

acgiupi):

;*"sJrnlainssd.s-a*&e.,ti,fJu*_

s_qS!+l*

o Actiuni

de administratie:
- dreptul de a participa la administrarea firmei $i la controlul gesiiunii acesteiaDrepturile patrimoniale sunt;
- dreptul de a-si insusi o parte din profitul societi[ii sub tbrmf, de dividend;
- dreptul de a obline o parte din capitalul firmei, in cazul ctnd acearsta este lichidatd;

Presedintele consiliului de administratie al SC

1gtu1l1troportiotrcil

il
urupi
v
din valoarea firmei.
Ca document, actiunea a apdrut ca un inscris care continea anLrmite clate cle
iden tificare:

- .-valQateanominala

Actiunea conf'erd defindtorului drcpturi sociale 5i drepturi patrimoniale.

Drepturile sociale sunt:
- dreptul de a fi informat in Iegdtura cu situatia economico-financiari a firmei;
- dreptul de a participa la adunarea generald a actionarilor gi la alegerea consiliului

purticipdrii ta c'apitalul soc'iul al .firnti:i

cort.stituite c'ct soc'ietate pe actiuni, .fiecure proprietar actit)1or

un nlnnar de
ctt c'tipitalttl s'tiltsr.r'is.

te un.

..

97

r, :

anul 2006;
-5.

Aprobarea cre$terii salariale a directorului general al societalii, incepdnd cu 01.02.20O6;

6. Aprobarea datei de 17.05.2006 ca datd de inregistrare, pentru identif,rcarea aclionarilor

asupra cirora se rlsfrdng hotir6rile adunarii generale ordinare.
in cazul in care la data de 27.&1.2006 adunarea generala ordinard nu indepline5te condifile de
intrunire, se reprcgramezvi la data de 28.O1.2006, ora I l:00, in acelaqi loc cu aceea-si ordine de zi.
Accesul actionarilor indreptdtiti si participe la adunarea generali este permis prin simpla
proba a identitSlii acestora, ficutd in cazul acgionarilor persoane fizice, cu actul de identitate, iar in
cazul persoanelor juridice qi al aclionarilor persoane fizice reprezentate. cu imputemicirea dati
persoanei fizice care le reprezinti. Reprezentarea acgionarilor in adunarea general5 se va putqface
gi prin alte persoane dec6t actionarii, cu exceptia administratorilor, pe bazi de procur[ speciala,

conform art.243, alin. 3, din Legea nr. 29712CfJ/'

Materialele aduse dezbaterii aduntrrii generale ordinare a actionarilor pot fi consultate la sediul
societelii sau pot fi descircate de pe website-ul societatii (www.oltchim.ro - secliunea Aqionariat/
Adundri generale ale actionarilor), incepind cu data de 12 aprilie 2006.
Informatii suplimentare se pot ob{ine la sediul SC OLTCHIM SA Rimnicu Vilcea sau la
numerele de telefon 0250n\.2(n. int. 3150. 3W5, 0741.549.106, intre orele 8:00 9i 16:0O-

f,i
f ";;y:iiriiiii','

Pentru calitatea de proprictar asupra unei pnrfi din

capitalul societflfii pe actiutri, actionarul obt!l]g. o parte din
profitul net al socie&itii pe actiuni numitfi div:ider,T]fvfarinrc.r
dividendului este hot:irdld de adunarca generalf, ir acfionarilor
fi depinde de situatia ccorlornico-financiara a firnrei si rle
strategia adoptata in ceea ce priveste utilizarea profitului. tr{irrirnea dividencielor oblinutc
de un actionar este in tunctie de cota sa dr participrre la capitalul social al firmei.

ii:

i
I
i
,.

Deoarece profiturile realizute de firrna difcrii cle la o pcrrioaclii

la alta. mdrimea cliviclendului este ,si ea varizrbila. Tocmai ,le

aceea actiunile sunt titluri cu venit variabil, care in situatii

speciale poate fi gi nul.

Eristi situalii cdnd o societate comerciald sau o administratie publici arc nevoie
de mijloace biinegti care depdgesc posibilitalile saie curente. si pentru o perioadi
relativ iungf, urmdreste oblinerea unei finanldri masivc in altc conditii decdt cele
specitice pie[ei monetare. in aceasti situatie. agentul sau institutia respectivi lanseazti
un imprumut pe pia[a capitalrrrilor prin emisiunea de obligafiuni.

99

SintezE

Titlu

Continut
Calitatea $i roltrl

definitorului in

in

"

i; t

gi ,"

Obligaliunea este un inscris-tip care conttne:

- numele emitentului:
- cuponul sau rata cuponului (exprimatd ca o cot[ procentuali din valoarea
nominald ce urmeazi. sd fie pldtiti la anumite inorvale detinr'rtorului obligatiunii):
- scadenta - momentul expirdrii imprurnutului 5i al retragerii obligatiunii (datd la
care ea va fi rf,scumparati de ernitent);
- valoarea nominalI - suma inscrisd pe titlu. pe care delindtorul o acordl sub
fbrml de imprumut emitentului ;i pe care o va incasa la scadenti;

- semndtura persoanei autorizate de emrtent;

- imprimari speciale, pentru a impiedica talsificarea (elernente de securitate).

fi nominativi, daci este inscris pe ea numele defindtorului.

sau ,,la purtAtor", dacf, nu are inscris pe ea numele detinltorului.

Obligafiunea poate

I;,'.i

)hiigirl iuari
{li

i te:t t i ,, L'

r,ir!1t;i tit:
,

{}.1

l;r tlijj-titi.ili_,

Detinatorul unei obligatiuni este numit obligatar. El arc

calitatea de creditor fafa de emitent $i dreptul de a primi un
venit numit dobdnd[, dal. nu are drepturi $i responsabilitati
privind activithtea emitentului (debitorului).

De aceea, obligaliunile sunt titluri de credit cu vpUilcert 5i

de reguld !ix, Prir,cipalii ernitengi de obligaliuni sunt administragiile publice locale
(administralia centralA gi cele locale), iar scopul emiterii este fie acoperirea deficitului
bugetar, fie finanlarea unor investitii imp<lrtante pentru comunitate.

Creditor,

tlll participf, la -Qestiune

adunarea generala

gestiunea cmitentului

Veniturile pentru

titularul titlului

zi fe rme,

Dividende - depind de
marimea profitului firmei

Dobin

gi de cota de participare

cuponul ui

P[

[t

ite in mod

obligatoriu cie emite-nt sub forma

ac[ionarului la capitalul
socitrl al firmei
Riscurile asumate
de detindtorul

Plasament riscant:
- nu primegte dividende in

titlului

cazLrl
real

in

Plasarnent cu risc redus sau zero:

- riscul de neranrbursarc nu existl in

cazul unei garantii de stat;

- in cazul lichidiirii firmei, creditorii
au prioritate in fata actionarilor.

care firma nu

tzeazi profit

- pierderi clnd firma e.ste

Obligaliu n ile (e n g l. b o n tl s) yl:t t i ! u r i cl e .v u !o_u r e c a t'e at e s tti

ttrtsojarce Lotui intprtlll!!_ p..q--kryt-tqry",,7ti9!!! !_iJ"!l.,ii:;i;;li!!1e yttt
ob|glndu-se ,sd-l runlbursei.e tntr-tut timp determinat rri sri
plciteascci detindtorului, pe torttci durata,. A.!!^y_gtlit .ferm (ct,tltonul

l{

l. l-t,':

Titlu de credir

patrirnonial

Coproprietar; drept de vot

lichidat[

:;.?:{lr.l!
*..irl.ili-

OB[,IGATIUNEA

ACTIUNEA

Exi sta cit

funcfio neaza

timp

f i rm a

t.

cle

actio-

aporturile pe p.aIcul.q, titlurilp emise

pentru profitulilp, . c-epit q\iZ?"r9." $i
le"^dsti"nule - de,.
re ze rve
_-#^i\utra-+'r+i'
'_

o c i e t a te

Cupon - Ys*[tt-fer.m la care are

dreptul deginf,torul unei obligatiuni
sau al unui inscris financiar; dobdnda
fermf, ob[inuta de obligatat.
, Dividend - gqfit (bgnefigiy)" net
ce revine pentru o acfiune .emisa -de "o
societate anonima dp capitalufl. Mari-

mea sa difera substantial de la o

perioadA la alta $i este principalul
criteriu de apreciere a performantelor

scadenta

sl

o Active financiare lnscrtsurl

emise in conditiile legii $i care au
capacitatea poten[iala de a a{qqg venit
pe .te-r.nlen lung- Cele mai cunoscute

nari sau asociati |u iqtiintarea Socie@tii'

pind Ia

econonrico-financiare ale firmei

oportunit[tii investitiei de capital.

apilel _pocia! * yg_lylqlll" J"9 ts] -.dq

capital de .g-qlg"_.ailpg"le o :"-gglgllJ9:
Quprind-e;. iapitalul.-subscris

Linritata,

lsunt: ac[iunile, obligatiunile, titlurile de

I

irentf,.

anoniml (pe actiuni) capital este divizat in

al
carei
societate

'

Societate

actiuni (titluri de proprietate liber

transferabile) $i in care asociatii
(ac[ionarii) sunt responsabili fatf, de
angaj amentele

societ[tii in limita

aportului lor Ia capital. Este cea mai

cunoscutd formzi

de societate in ff,rile

dezvoltate. Ea presupune un numar

minim de acfionari $i un capital minim
stabilit prin lege sall statut.

{r

! tj{1

l* l' ii i'. Ii ,\ Ii I l'l'. \-l' E{ 1

YIiIi{i'1{_ \ttir \
t-{ i\{ is I'l N-l'I, {.{ iit
I

, Ce sunt titlurile de valoare?

r Aseminari si deosebiri intre

i'iir

actiuni

si obliga[iuni.
a Care sunt factorii de care depinde
m[rinlea dividendului']

n'

Suntefi posesorul unor economii

pe

care dorili sa [e plasafi in titluri pe termerr

lung. Preferafi plasamentul in actiuni sau

in obligaliuni? De

ce?

B. fol'ITlelc picte'i capitaltrril$r

Piata capitalurilor este spatiul economic in care se intilnesc
se
contruntii cererea si oferta de itctive financiare - ai ciror
Si
r:it Iriialul'ilrll'
purtatori sunt:
o ;\ g*ntii
- emitenlii si posesorii de titiuri - in calitate de vAnzf,tori:
ttc{)n{)n}ifi
- definatorii de economii - in calitate de curnpdrdtori.
to ri tl i
1; u t't:l
Piafa capitalurilor se constitr-rie deci din ansamblul
('{:'rcrii si tfci'tri
operatiilor cu active financiarc pe termen mediu si lung.
Ol'erta provine de la cdteva mari categorii de agenli economici:
- statul si colectivitatile locale - care au nevoie de finanldri pe termen mediu $i
lung pentru sustinerea cheltuielilor lor gi acoperirea deficitului bugetar;
- societifite comerciale private;
- firmele de stat - care au nevoie de finantarea investitiilor in diferite sectoa!'e
economice (energie, transporturi, servicii comunale. industrie aerospa[iali g.a.);
- bincile $i societitile financiare.
Cererea provine de la cei care economisesc: agenlii economici care dispun de
economii - pel'soane fizice sau juridice - gi doresc s[ le fructifice sub form[ de
plasament (investi;ii) financiare, prin achizitionarea de titluri.
Pe pia[a capitalurilclr, intfllnirea detinatorilor de titluri cu
detin[torii de capital bf,nesc (economii) uu se real rzeaz'A in
. lnterunediarii
mod direct, ci prin intermediul bdncilor. al agenlilor de schimb
$i al altor institutii financiare.
Degi, la fel ca in cazul oricarei alte piefe, prefurile sunt Si aici

o Pil tit

o F ortncle pictui
callitill rrrikn"

determinate,

in ultim[ instanti,

Mobiliare).

Specific acestei Piete este

valoarea lor nominal[ (suma
el nu se negociazl Si tlu se
pietei primare se Prezinta in
iI

investiliilor

Piata

Oterta

titluri
dc valc-:are

I'

r r-,:.r-.-: ..

,- _ -l- lrl:t!1.:,!c1c_tuturi_c3,1.p()ses()rtl dc L'collonlll

- - - -l

Fig. 8.1. Pitfia prinnrd a cctpitctlttrilitr

Piata secundara

capitalurilor este cea pe care

se vand Ei se cumpara

Pepiagasecundari,purt5toriioferteisuntdetinitoriidetitltrri

mobiliare (actiuni, obligatiuni $.a.), in calitate de vAnzatori'

de economii, cumpiratori- opetori#t; ffi;;;;.

iar

i
I

Particip,ntii

definatorii
qi
cumplrare se efectueaza prin agenfii de schimb (numili agenli . -,
reprezentanti ai unor societdti
ca
actioneazi
care
de bursd). Acegtia sunt profesi"onisti

lor' respectlnd reguli

frnanciare (SVM) sau ca indepenclenli Ei executd ordinele clienlilor
g. t*t"*"J!testt
$i uzante clare, ferrtle, bine-cunoscute'

_EEfr
rrr -;;;;;-

Posesori de

V
Piala
primarf,

En'riten!
de titl ur

Posesortt
de
TransfEl economll
de titldl'i
de vin
Cerere

de

ltlun

posesorl
de

titluri

t\

O.\

Dre

'tg

Piafa
secLlndari
(bursa gi
tranzac!tt
sub alte

forme)
Specul

Transter de resu rybgesti

se

titlurr

emise anterior.

Piafa primari a capitalurilor este cea pe care

PrirnarLt

'franzacqii la
valoare
n(rnlinald
rt
i

TranzacIii

- piata prinrar[;
- piaga secundarii.
nou-emise.

Titlu ri
de valoare

--

Emisitinea de

de titlu?i

Piata capitalurilor are doul forme:

r Cursul
iprettrlt
r;rlurlkrr
i

taptul ci pretul titlurilor - ilr.imit curs - este egal clr

inicrisir pe titlu) si este un prei lerm. Cu alte cuvinte,
modifica pe clurata emisiunii. Schernatic, mecanismul
figura 8. 1

TransferuI dq le3gr;e-[a3ggi-lI emitentii de titluri

Nevoia de
finan[are a

I'}articipa rrti i

(Societate de valori
rcahzedz[ prin intermediul bancitor gi a SVM

de raportul dintre cerere gi oferta,

formarea lor este sensibil diferita in cazul titlurilor nou-emise.

respectiv al celor care nu se mai afl[ la primul act de vinzarecumparare.

purtitorii ofertei sunt emitenti de titluri - in

sunt posesorii de
calitate de vanzltori -, iar purtitorii cererii
practic:
economii - in calitate de cumplrltori -q care clevin
se
specifice
inr.rtitori. intilnirea ior si derularea operatiunrlor
pe acea-sta piat[,

3t;i-i:.'ll.L

il*:, it;:,l{.ii,\'t
iD

l0l

i,.i itt c tt g: it rt I u r t :', i'

vind qi se cumpf,ri titluri

Transter de tith-rri

Fig. 8.2.

Meccutismul

pielei capitalurilor

_?

-q\

"E

atori

acoperlre

J; r'. i.*'

1il2

F-

Principala institulie din cadrul acestei pie[e este bursa de valori. Datoriti importan{ci
deosebite pe care o are pentru tuncfionarea economiei, activitatea bursei este controlata
public 5i reglementati strict prin prevederi legale. diferite insl de la lard la tara.
In gc-neral. aceste reglemeatdri se referf, la:
- conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca titlurile unui emitent sa aibi acces la
bursd;

(rnai mic)

- regulile la care se supun operatorii;

- genurile de operafiuni $i mecanismul regularizarii
- ofganismele de condncere $i atributiile fiecdruia.

acestora;

Protrlema fundamentala a tranzacfiilor la bursd este formarea

pre(trlui, cursului sau cotafiei titlurilor. Acesta poate fi sensibil
prttrrl titlu r"ili,r diterit de valoarea lor nominalA, fiind intlLlentat de nllmerosi
tl*,'r'riltitrr
facrori economici si extraeconomici.
ro1
semnificativ il au:
Dintre ace$tia, un
- situatia economico-financiarf, a firmei emitente (relalie pozitiv{);
- mlrimea veniturilor anterioare aduse de titlu 5i perspectivele de viitor (reia1ie pozitit'a);
- rata dobdnzii pe piala mouetard (relatie negativa);
- rata intlafiei (relalie pozitivd);
- conjunctura intern[ si interna[ionali (relatie pozitiv[);
- previziunile privind evolu[ia firutei emitente (relalie pozitiva);
- a5teptdrile in ceea ce privegte evolufia de ansamblu a econonriei.
Toti ace5ti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit raport intre
cererea qi oferta pentru un anumit tiflu care, la rdndul lui, duce la fonnarea unui anumit
curs (pre1;.
La bursa, tranzacfiile se pot realiza prin doul genuri de operafiuni:

o ('ur'.url lrursirr"

- operafiuni la vedere;
- operafiuni la termen.
Operafiunile la vedere sLlnt cele in care cedarea titlurilor
. {-}glt'r:rtirrrar
de cdtre vinzdtor $i plata sumei cle cdtre cutnpf,rf,tor se
la 1 tdcrt
reallzeaz'|a in momentul incheierii tranzactiei (sau in cel mult
dotrd zlle lucrdtoare) $i la cursul existent (afigat).
o {-}1ti:ratiu:ri
Operatiunile Ia termen sunt cele in care, Ia momentul incheierii
la [trmrn
tranzactiei, se convine asupra componentelor ei numar de titluri,
{

carir ctet'

pcr:t: litti r

dar executarea propriu-zis5 a contractului urrneazl sf, aittii

loc ulterior, la o data convenit[ de pa4i, nurniE zi de lichidare sau
scadent[; de reguld, termenul este de o lund (nicioCatf, mai mare

curs

-,

este caracterul lor speculativ:

(care de reguld nu degine titlurile in momentul incheierii tranzactiei)

Specific operafiunilor la termen

- vinzitorul

mizeazd, pe faptul ca, pdnd la scadenfi, cursul titlurilor va scddea. urmind sd le

achizigioneze de pe piald la cunul existent $i sd le cedeze cumpdrdtorului la cel convenit

(mai mare): el este un speculator ,,i la baisse" (sau ,,bear", la Bursa din New Yorli);
- cumpiritorul (care de reguld nu dispune de lichidi6ti in momentul incheierii
tranzac[iei) mizeazd, pe faptul c6, pdna la scadenfd. cursul titlurilor va cregte, dar intrucit le va primi de la vdnzator la cursul convenit in momentul incheierii tranzac(iei

- urnleaz[ si reai rz.ez.e un ce$tig ciin aceasE diierenta; el

este speculator

,,d la

hausse" (sau .,bull", Ia Bttrsir din Nerv Yrirk)'

va pierde' De aceea' se
Cel care intuie$tc evolulia reali a cursului va ci5tiga' celiilalt
poate atirma ca obiecttrl tranzactiiior in. cazul 3ogrrrtiunillJ i.:t:T:.,']"t:'.::::,t:-1,:
': practicl' operaliunile
u"ticipirrile privi*d evolulia cursurilor'

i'
[ffi;';;;;;ulrir",'.i
re'enindu-le o
concretc'
tnecanisrne
forme
$i
o-,,.,or" ,ln.i"tut. de
tdffi;tt*.*

pondere importantii din totalul tranzactiilor trursiere'

ca formd a piegei
in Rominia funclioneazi 9i sistemul de tranzactionare RASDAQ,
de tranzacgionare a actiunilor' creat
secundare, extrabursiere. Este un sistem electrcrnic
dc valori Bucuresti'
in 1996. enrise cle societdti pe actini care nu sunt admise ia Bursa
l'1,',;;::1i1,-:!li:!' :, , lrl' , i';il:lli:iil'.i
tiitluri ob-linectu d
antunitd cantitute tle orc
iit o dtild precizltd trt c'rt

p*tta

burca, intntelesul acfurai ul lentrcruilul:.

ccttinliit rtcrtd lu Ar*'et-s,'irt I 5l I '
r:onsiclerat(i
este
Bu,.s, se inrpune (;il o institutie L'onwr('iclci si'

; ...
?
t -,-, .-^r--lx
?t,
/.t
^,l,,tn
creur(u
ctt
oclulci
ij'innnciard .ftmclanrentald

ct'< tsttr:

0L'c'stor ritluri !e Puteau

"

oL'tlinert't d( nurf(i, ticlt

de lct htntlrct (Roycil Ercluutge )' itt I 554''

\" t urrulr)r

htirtii de valoat'e ,,dcoPe

ttili:ctte ?n colitate de:

Pu la ] 860, bcrnc:herii si ttt'$Lt'\ttsrii din

ji

BrrrurrSti se intAhwttu la Llcrnril cu Tei pentrx o:

i,

:rfuce tranzctc'yii pe' bctttt Lttlot- infttntrct\ii venite iie

cupitule
ilo Constttrttirtr>pol si clin marile
i rtccidentllc.

:,

T' i clu

tut

i,

e:$igltraLr p

r{-:

ei 1bti

ionlilo r, o ofe

rttl

ltosibilitcfiet tle o obtit

ric'hctelor ccitre terli lct tt

seL.ollil XVII, proprieterii de ptimhrt care'

ohtinecut rentd in rtrez clin Jup()ttiu obisruittlt sd'
marfLt tn nwrile centre cotnercictle si'.
icleytZ,ite1,e
, sa o v,Atuld pe beltt Lmor doc'urnente tle ieSto:,it
i

tel

v-ilit sigur

u Ne

iu

Yullureu orelilui cres

lsursa:

loan PoPa' ,,

nuntite ,,fichete tle orez". Cei c'are cfittpdrilt

posesor la altul, dint

mare rapiditate, in
, mente cat mai avantai
riscurilor. in sPecial i

* Broker

agent de Llursi care

j tuc reazd, ca angajat al Llnei firme de,
ibrokeraj sau ca inclependent $i execut6i

iorcli.el; in bursd in contul clientilorl

itO.numirea englezeasca.
i

de trei luni).

103

,.1

ioUf,"r). Pentnt serviciile

pina la

* Indicele Dow J
din Nerv York. calcu

1989,;

efectuate prirneSte,

1 " Cotare - admiterea, inscrietea unui:

presupune indeplinirya,
; titlu la cota bursei
a anumitor conditii
i de catre furna eniltelt6
performantA economico-financiarf,.,
a
: Fixarea cursurilor in cadnrl trnei $edinte

bursei.

- .,csPitaluri fierbin1i".
i
la un
icapitaluri speculative care trec de
,' ,,Hot money"

actiunilor emise de
conlpanii america

de t-irrna Dorv Jones

'

in anul 1884.

'

din Tokio.

Bursa de Valori din

i

i,f.
i

,.-;

Crah bursier

cLrmulativa a

titlurilor

cotate la

.!:it"'.-l

t01

{'

irttri

t'tr

t05

p ita I uri ! i,,

RI PIiNI'IT t.I
VEtttrrlC,tlt[,A
t'I rNosT'IN'[ Ii [.{)
IN'I'ITF.II.I

. Prin ce se deosebesc cele clclui

forme ale pietci capitalurilor?

r Comparati piata secundara a

capitalurilor cu cea monetarx din
urmitoarel e perspec:l.i ve:

. Cum evolue azd cursul pe piata

secundard daca rata dobAnzii scade?
il Cum

influen leazd, conjunctura

econonrici si climatul social-politic

evolufia cursului de pe piata secundara?

. Cdnd castiga cumpdrdtorul intr_o

- obiectul tranzactiiior;
- agentii;
- pre tul.

tranzaclte bursiera ,,la termen,,? Dar.

vdnzatorul? de unde provine c6Etigtrl

cum par[torul ui?

Daci rata dobdnzii cre..ste, in mod

norntal, cursril titlurilor cle pe piata

t'inanciarf,

sec

undard:

a) cl'e.ste:

b) scade;
c) nu este infl*entat de evolutia ratei
dobAnzii.

dobf,nzii va genera cresterea ofertei de

titluri qi sciderea cererii de titluri, cec.a
ce se va ret-lecta in scdderea cursurilor

Raspuns:

b.

aduce un venit anual

Argumentare:

fix (V) de 140 Lr.rn.

Daca celelalte condigii rlmdn

Care este in mocl normal cursul ei (C)

pe piata secundari, in conditiile in care
rata dob0nzii (d') esre de IOVo?

gerlera reducerea cererii de titluri,

deoarece depozitele bancare clevin mai

profitabile prin d'binzile pe care le

aduc. ca urmare. unii detinf,tori de
economii vor prefera sd le fructifice prin
depozite bancare in locul plasame'tului

in active financiare. Deci, poten[ial,

cererea de titluri de valoare va sciclea.
in acelasi timp, este posibil ca o parte
dintre detindtorii cIe titluri sa prefere
transformarea lor in lichiditati, pentru a
le fructifica sub forma de clepozite
bancare. Deci oferta de titluri va cre$re.

in concluzie, cre$terea

ratei

r O institutie bancard detine 400 de

obligaliuni publice, care aduc trimestrial un
cupon de l0 lei fiecare. Rata dobdnzii
practicata pe piala este de 2O%. Aceastd
banci intentioneaza sf, negocteze qi sf,

vind[ obligafiunile pentru cI

are nevoie

de lichiditati.

Care este pretul minim unitar de ofertd

Determinati pre[ul (cursul) obliga[iunii (C).

Rezolva re:
Teoretic, cursul unui titlu (C) este dat
de venitul pe care il aduce sub formd cre
dividend sau cupon (v) cap italizat la
dob0nda zrlei (d'):

. Detineti suma de 10.000 lei

disponibilfl timp de un an. Aveti
urmdtclarele posibilitati de plasarnent:
a) depozit bancar, d' = l)Vo,,
b) achiziti a a zece obligaliuni de stat,
curs = 1.000 lei; cupon semestrial 45 lei;

este posibil[ cre$terea cursului cu 6Vo

peste un an;
c) achizilia a 100 de actiuni emise de

firma X: clividend probabil (pe baza

anticiparilor consiliului de administratie
qi ale analistilor financiari) 12 ler/acfiune.
Care este, dupd criteriile dumneavoastrf, de valoare, solutia (solutiile) cea
mai bun[ de plasament? Argunrentafi

dobdnzii creste la

ZOVo?

C. Rolul trtrrsei de valori

Bursa este o institulie specificd economiei de pia1i. S-a apreciat cd bursa ar fi
,,sanctuarul" capitalismului.
Ceea ce ii este specific este in primul r0nd faptul ci tranzactiile cu active financiare
se desfdgoard in mod organizat, in conditii de liber[ concurenti 9i transparenfd.
fiind supravegheate de autoritAtile publice. Toate pie{ele sunt supravegheate de
autoritdli pubtice sub aspectul respectdrii reglementarilor legale, derr bursei i se acordd
o atenfie speciala datoritd fluiditatii operafiunilor qi a impactului economico-social
pe care le are.

Functionarea bursei:
inainte de sedinta bursieri
Se form eazd,

oferta

vdnzdtori de active financiare

procentul dobanzii (d)

00

lichiditati

Deci

C - 140 I 0,10 sau I40 x 100 /

1.400 u.m.
Rispuns: C = 1.400 u.m.

admise care au nevoie de

Se torm eazd, cererea

l0-

din ordinele date de

curnpf,rltori de titluri
mobiliare definatori
de lichiditati

Dup[ sedinti

In timpul qedintei

o Publicarea cursurilor

din ordinele date de

Cursul (C) =

Ce preg va avea obligaliunea dacd rata

(preturilor) acestora.

. O obligatiune

neschimbate, cresterea ratei clob0 nzri va

ItXi,Zt)l .1',\'l-

la care banca lanseazf, aceste titlr,rri pe

pia[a secund ard?
. Ctrponul unei obligatiuni (V) este
egal cu 50 [ei, iar rata anuald a dobdnzii
(d') este de l0o/o.

Probleme rezolvatc
o

\t li

I{.{ ) tt l. Ii

lll:,

t],,

tranzactrt
cotarea titlurilor

zilei
Operare in

registrul

ac[ionarilor
o Achitarea sumelor si
transferul titlurilor

', : j

':

,-,.1j.

!itr,

,'

"i

li"'' '

! tt

'1-

Bursa de valori joaci un rol important cicoarece constituie unul dintre circuitele de
finimtfl'e a activitatilor economice, alaturi cle bdncile comerciale si de bugetul public. in

pe termen

anl;

ultimi instaniA, trursa este o modalitate de a atrage economiile - surph"rsr"rl cle

disponibilitaqi b:inegti - qi de a le orienta catre solicitanfii de capitaluri pentru investifii.

Ro lul primlr(li(tl al pieyei financiare este de a osigJffct J'inantarect pe te rrnett

'lung a firmelor ;i in specicil a inv,estitiilor pentru ertintlere $i modernizare si de a
,permite o mobilitute sporitd a capitulurilor.

Prin modul de forrnare a cursului $i de informare a ceior

care economisesc $i detin titluri, prin nlecanisrriul incheierii

o i;tir-,:1

tranzactiilor, bursa este torrna de piatfl reala care se apropic

cel nrai mLllt de modelul pietei cu concllrentd pertecta.

Bursa de valori asigur[ transformarea operativa,

intr- un tennen scurt, ? capitalului binesc in capitalul real (si
invers), mobilizarea rapidi a unor irnportante resurse pentru

i
'
I

activitatea de investitii. Din ccntrl, operatiunile speculative

submine az\, investitiile reale; ele sustrag econr)miei reaie
importante c'apitaluri bf,ne,sti, care .se constituie ?n .,bani flc-rlrinti"
sau .,cApitaluri speculative". Prin impactul psihologic pe care il
creeaz/a asupra operatiunilor la vedere, operatiunile speculatir,'e
pot influenta evolutia cursr.rrilor si alte etecte negative asllpra vietii

economice.
Bursa este o piaf5 indispensabili pentru transferarea unor capitaluri individuale
de la o societate pe acfiuni la alta sau dintr-o tari in alta.
De pildd, dacd agentul economic X deline sub forrud de actitrtti un capital de
100.000 u.m. la finna A si dore;te sd-si plase:e ceryitalul la finncr B, poate realizu
acest lucnt prin interruediul bursei: vinde acgiunile pe care lc cleyine, ittr ctt cctpitalul
bdnesc oblinut cumpdrd actiutti la finna B, care prezintd pentrlt el intere$ sltorit.

Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii

economice, controlul asupra unor societati pe actiuni
asigurfindu-se prin definerea pachetului actiunilor de control. Prin pachetul de cotltrol este desemnat numf,rul (sau
procentul) minim de actiuni care ii asigurd detindtorului

posibilitatea de a dispune de maioritatea voturilor in adunareir

o ii,ii:,::iiir;
i-t
generala a actionarilor, deci posibilitatea practic[ de a desemna
'1 :1 1'...
.
.'-''1,i
i.i;.
t
consiliul de administrafie. Aceasta se realizeazd, fie prin achizitii
.-i,,-' :-',, ii:iii;;
treptate, de cf,tre un agent economic, ale titlurilor unei anLlmite
firrne, care sunt oferite spre vdnzare de diferiti detinitori, fie
',-,.i ;,-; {;i i:i'li
rapid, prin operatiunea numiti ,,ofertf, publica de cump6rare".
r,'

Bursa este totodati un barometru extrem de sensibil al stirii economiei.

volumul tranzacliilor 9i evolugia cursurilor reacfionind brusc, uneori cu anticipa[ie.
la modificarea conjuncturii economice si a altor fenomene social-politice. Adeseori.
scdderea bruscd a cursurilor este semnalul unei crize, dupd cum cre$terea lor este
anticiparea unui reviriment.

meditt, intre unu si zece

Ofertl publica de cumparare -

- pe termen lung, peste zece ani.

Randamenttrl unei obliga[iuni (R)

proceCura prin care o societate propune

in mod public actionarilor altei societiti

pe care ea dore-ste si o control eze sd cumpere actiuni la un pre[ sLlperior

cursului la vedere, astfel incdt sa devina

acfionar majoritar.
* Randamentul unui titlu - criteriu
de apreciere a eficienfei unui plasa-

ment in titluri.

t Randamentul unei

calcule

azrd

actiuni

se

dupa relafia:

Dividend

'fitluri

de stat

instrutnente de

clatorie emise si garantate de stat. Pot fi:

- pe termen scurt, sLlb un an, nllmite

tbonuri de tezaur;

i 'I l- '::'..
- . . ; t. i i.t

r'i:.itii ii

i 1211r

t-t.
':

mili-

piatiAcesta a fost ,,semnalul" marii crize

oane de titluri au fost ,,aruncate" pe

din

1929-1933.

* ,,Lunea nea gra"

tombrie 1987.

cind

- ziua de 19 ocBursa

din New

urmat[ de o $rzA la fel de amplA),

antrenAnd $i celelalte burse din lume,
cu exceptia ielor din Extremul Orient.
s NYSE abreviere pentru New
York Stock Exchange. PrinciPala
bursfl din New York.

l'. t
1

'I

* in ce constf, rolul bursei de valori?

* De ce capitalurile speculative submineazd, procesul investilional?

* Ce imprejurf,ri pot genera un crah

bursier?

busit la Bursa din New York gi 13

-'+J
s i.

1. 119

i'i ''. 1?'* l

tombrie

neagri6'5 ziua de 24 oc1929, cind cursurile s-au prA-

York a suferit o prabuqire asemdnltoare

celei din lg2g (care insa nri a mai fost

100

Cursul actiunii

,r,Joia

" Explicati

rolul bursei in concentrarea

atributelor decizionale din cadrul unei

societlti pe actiuni.

* Piata financiarf,, in special bursa,

poate influenla gradul de ocupare a fortei
de munca? Argumentati-va rf,sptrnsul-

li),ri

nitt

L:

it p it{ t I u

ri

I it

i"

TEXT TEMATIC
,ce este bursa in sensul contemporan al termenului? Este locul unde se
intAlnesc intermediari calificali pentru a negocia intre ei vatori mobitiare,
adicd
valorifiduciare reprezentand o fracliune din proprietatea dintr-o societate
sau
drepturile rezultate dintr-o operaliune de credit cu o colectivitate.:,
Alfred Collins

\
t+

tr

ti
,"\

PI.\TA h,I[j

f.%

1,:iu-r

dintre
purtitorii cererii ;i ofertei de muncl realizate potrivit reglementarilor existente,
prin care se stabilesc (negociazd) conditiile de angajare gi mirimea salariilor
care se consemneazl intr-un act oficial denumit generic contract de munci.

cererii si ofertei numai atunci cdnd este snlariatd. Piata muncii relevd relatiile

incheierea unui contract de munci atestd, c:el pulin la momentul respectiv, o anumitd
concordantd de interese intre purtdtorii cererii gi ai ofertei de ntuuci, exprimate in
mod liber de ei 9i in forme specifice.
Pentru piaga muncii, modul de a func[iona diferi, sub numeroase aspecte, de la
fari [a tard, in funclie de reglementirile na{ionale sau zonale caue trebuie respectate,
de tradi-tii, de specificul activiutilor realizate cu muncd salariatd etc. De aceea,

piafa muncii nu trebuie considerati nici unica $i nici unitar6, ci

trebuie analizatd
gi interpretatd in functie de loc. timp, activttate etc,
Inlelegerea caracteristicilor 5i funcgiondrii pietei muncii presupune si analizlm:

A. CEREREA $I OFERTA
DE MUNCA

B. FENOMENE NOI
PE PIATA MUNCII

C. SALARIUL

D. CONTRACTUL DE NIUNCA

Studiind aceastd temd, veli avea

posibilitatea

sd.'

e tnyelegetri rnodul tn clre existCi {i

funclioneazd pict{u nxuncii, pentru a
pLttea acliona tn nruLl concret;
i3; clmoasteti tendintrele schimbdrilor pe
piola mtfficii de care trebuie sa lineti seama,

si cctre este evoltttia sa;

;i cunou$teli senxnificttgia contractului de muncd .si a relaliilor pe care
acesta le implica pentru purtdtorii

ce este salariul

cererii ;i ai ofertei

cle munca tn

Romdnia.

.,r.rri,ii;li:'j
iiir!.i1,:,Ll

r)ii,it+.

t*o

'4--r,.:fi

t-';=*it

:;

spontaneitatea functiondrii libere

qztr

.l'r

-r'".

: i 1. r::1

'1

1r

Ceea ce se cere $i se oferf, pe piata muncii sau, alttel splls.

obiectul acestei piefe il fonneazf, murlca, fapt care implic[ in
mod direct omul. Desigur, omul este mai mLllt decdt o marfa.
Pe piat[ nu omul este acela care se curnpArfl Si se vinde, ci

munca efectivi.
Precizdm cd, cererea de muncd este diferita de nevoia de
muncf, existentfl in economia unei t[ri sau intr-o activitate
anume, a$a cum oferta Ce muncd ditera de munca pe care o
poate presta populalia unei 1[ri sau anumite segmente ale sale.
Muncile din activitlgile casnice, cele realizate de studenti, militari
in termen gi alti nesalariali nu fac obiectul cercrii gi otertei.
De aici rezulti ca ceea ce se cere si se ofera pe aceastei
piaga nu este munca in general, ci, de fiecare datf,, o muncti
anume (croitor. electrician, electronist, chimist etc.). Si pentru
cd munca nu este toat[ de acela;i fel, nu este omogend, vor
exista atAtea piefe cdte feluri de munci se realize azd, sub forrnf,
salarialf,. Evident. aceste piefe pot evolua intr-o perioada data
foarte diterit una de alta.

.-,i"il'it"i

riiit

ii

i'j:1?;

,,'cl-i")f*:i !.u'ntl'i

,lii.r: t,uittu"i.
.
..:-

r.i.;1

ir.,'

r'. _.' ' . r t

'. 1:., ti;;l

:;i rj;.1 riii; i'i:r{r-.-.L

'l

:)

trrrlr!l

'i,"il;i:Si.;i,i.*:

llt
.\

Cererea $i oferta de munci nu sunt determinate direct

de pia[a muncii. Cererea cleriva din nevoia de bunuri care se
pot obtine r ecurgdnd la munci salariatd. Oterta de rnuncd are
la bazd procese demografice, care condi[ioneazd, dinarnica
populatiei,'generatiile de tineri nu se nasc pentru ci parintii
lor ar avea in vedere taptul cf,, peste un numar destul de rnare
de ani dupfl naqtere, ei ar putea deveni salariati.
Conditia esentiala pentru funcfionarea norrnalf, a pietei
muncii este transparenfa. Desigur, in fara noastrd s-au fdcut
progrese mari pentru a face cunoscutf, nevoia (cererea) de
muncS salariatl (locurile de muncd disponibile, modul de
ocupare a acestora. firmele la care acestea existf,, conditiile de

muncd $i de salarizare etc.), precum gi oferta de munci

(identificarea celor in cdutarea unui loc de muncd, aptitudinile, preg[tirea 9i
exigenfele lor etc.). in acest sens, existd Agenlia Nalionala pentru Ocuparea gi
Formarea Fo4ei de Muncd ale cirei filiale au imp0nzit 1ara, iar publicitatea de toate
felurile are un rol deosebit de important. Transparenta ca preocupare rdmdne ins5,
intrucdt se acordd locuri de muncd pe criterii care nu lin de piala muncii, sunt trucate
concursuri pentru ocuparea diferitelor locuri de muncd, diferite clasze ale contractului

de muncd sunt confidentiale.

Multimea reglementArilor legale existente pe piata muncii,
rnai mult sau mai putin contradictorii, multimea condigionarilor
adoptate in diferite activiEti sau de firme privind incadrarea
in munc5, scara de salarizare, desfacerea contractelor de muncd
etc. limiteaz[ $i altereazd concurenta dintre purt[torii cererii

si ai ofertei de muncd, indeparteazd si diminueazd

rttLr,lrrrird"p.ti"'zd de obi$nuintele,.concureyl
a pictei
Prelsr muncii.

t"^"]':,:i.",:;"11t:::]i
"
cererea sr clt'erta de muncd s-a dezvoltat o amplS
acestei caracteristici care' altcteazd
dereglernentare' pentru-a reveni la valenlele

;t;;

;1"

concurentiale benefice ale pielei tnuncii'

piata muncii poate funcfiona normal clacd urmiitoarele

r '\prupierea
I liiilrl niuncii de

conclitii'largrecunoscutecaviabilesuntrespectateinmodlrrrlrnalitate
i'rPlici un
I

adecvat:

I
- asigurarea neingrdciitf, a dreptului la rnunc6:
I
- interzicerea muncii fortate;
- asigurarea disciplinei in tnuncf,;
- asigr'rrarea protecfiei in munci;
de munci;
- resf,ectarea th'eptului la odihni si refacerea capacitagii
- perlecfionarea pregitirii $i reconvers.ia-profesionald;
legii;
- respectarea libertaqii cle asociere in sindicate' potrivit
- respectarea dreptultri la grevd'
CiV;lrn

.;iiZi,Sei':fii7; i;r*i;;;A

i1

,,rl,"tr'ri,"i:,itr"rrrro
l';:,ti;,';,,';;;;i;,";;;;orrii,
pe

n";;i;i;i7i;l"i*?,,ii,

CaTttiiciri'

nrinimum de

conditii

l!:!"^u^:nl:{r':::,

i",d'-,yi':::':-li:i,:i.!:::,:X i;:,'I::r,t"f:';,!t"ii"
de diferite
sub atte forme indirecte' ru'*me tte nnnctt

atipice
t?xi'r'te' attprce'
titttp, mixte,
l'ron,rri.
ne produse,
orodttse, pe titrtp,
\ grnl(ri, pe

O particularitate este si t'aptul c[

atAt cererea'

de muncl nu au mobilitate perfecti'

cit

$i ot'erta

Se apreciazii

ci

ca oamenii
mobilitatea ofertei este evident mai redusd pentru
in care
qi
localitatea
lirma
munca,
nu-qi schiflrbd cu u$urintd

chiar

dacd

I
i
,

r Nloclul de
crprimare Qi
rilt,bilitatea
: i trcrii $i ofertei
d" munca
i

lucreazi, se ata$eazd de merliul economico-social,

nu dispun de o
uneori nu beneficiazf, cle avautaje economice,
au sanse
bund informare asupra locurilor de tnuncd disponibile'
persoanele in vdrsta qi
general.
in
etc.
minime de ocupare a posturilor disponibile
purtdtori ai ofertei de muncS'
temeile au o mobilitaie mai redusd fala de ceitalti

cererii de munc6, pentru c5 aceasta

Existd ins6 qi tactori care diminueazd mobilitatea

presupunedelocalizareaunitf,liloreconomicesauaactivitdlilorexistentesau

apreciabile care trebuie corelate

amplasarea celor noi, ceea ce inseamnd investitii

cuvolumulpielei,apropiereadefactoriideproduclie.depiatadedesfacere,costurile
de transPort etc.
caracterlstrcl:
Cererea $i oferta de munci mai au qi alte

a)seformeaziintimpindelungat.ofertadenruncf,presupunetimppentru
cre$tereaqipregdtireanoilorgeneraliideoameni.Potrivitdreptuluimunciidin
Romdnia,angajareainmuncdestepermisdnumaicelorinvdrst[depeste15ani.
din cererea de alte bunuri'
C6t prive;te cererea de muncd, pentru cd este clerivatl
altora noi' ceea ce
gi
aparilia
implicd extinderea unitalilor economice existente
serealizeaz['
acestea
iar
investitii prin care se creeaza noi locuri de muncd'
genereazd

cu importante capitaluri 9i presupun timp;

iti

l'iata ttttrnrii

ll_l

b) au ca obiect munca, ce s-a dovedit a fi singurul

factor de productie variabil
pe termen scurt- Nlodalitaille prin care, la
nivelul firmei,

se adapteazd, pe termen scurt,

in

cererea 9i oferta de rrruncri

sensul cregterii sau sciclerii, sunt: orele suplimentar-e.

diminuarea prograrnului de munE;[, munca temporard,

mllnca cu orar redus Si atipic,
S0rrrajul tehnic, desfaceroa contractului cle muncd etc.:
c) satisfacerea ror este, in generar, o probremi
de urgenti. pentru a-si onora
obligaliile contractate, o firmii trebuie sii-si asigure
tbrfa de munci necesari cdt rnai
repede. o persoand i'-situalia de salariat trebuie.
ra rdndul s6u, si se angajeze cit
mai repede pentru ci nu are din ce trdi;
d) sunt perisabile. Munca existii numai in mdsura in
care omul realizeazi efecti'
o activitate economicd. Dacd nu este angajat sau este,
dar in timpur programurui
angajatul, din diferite motive, nu rucreaza,-rrun"u
pe care ar ti putut s-o rearizeze
este o pierdere; atdt cererea, cat si oferta corespunzdtoare
muncii care nu au fost
depuse (realizate) rdrnAn nesatisfdcute.
Piafa muncii, ca expresie a raporturiror dintre

cerere qi ofertd, se destdgoard in

manifestd pe ansamblur unei economii sau pe
segmente mari de cerere Ei ofertli determinate
de particularitrtile tehnico-econonliL.e
ale activitaulor. in cadrur acestei faze se formeazii
condifiile generale de angajare a
salariaEilor, se contureazi principiile care actioneazri
la stabilirea salariilor si o anumita
tendintii de stabirire a salariilor ra nivel inalt
sau scazut. A doua fazi reprezintd o
contrnuare a celei dintdi 9i constd in intalnirea
cererii cu oferta de nruncf, in termeni
reali, in funcgie de conditiile concrete ale firmei gi
ale salarialilor sdi. c.r.."u re

doui trepte sau faze. prima si

= tn L-e sens trebuie interpretata

torntarea cererii si ofertei cle mllnca?
EvalLlati argumentat transparenta

$i adaptab ilitatea cererii f i ofertei de

mLrnci intr-un caz pe care il cunoa$teti
', De ce se inrpune o reglementare a
furrctionirrii pietei muncii?
,1 Ce inseamnd cA piafa muncii are

.r.'t; i.t::;,;, lr'

o Cererea si oferta de niunci la momentul zilei.

i.il,-,. '

r Se realizeaza tema cu elevii clasei respective. Se va folosi uu ziar de publicitate

sau nrai multe, se va calcula numarul de cereri qi oterte pe domenii si activitigi, se
vor comenta (interpreta) semnilicagiile acestora $i se vor forrnula concluziiModalitatea de realizare concreti se stabile$te de profesor.

Ei.

numirul de ore suplimentare pe care ac< epti sd Ie

realizeze sau nu salariatii in
func[ie-de

";..,;ffiil;

caracteristicile cererii si ofertei de muncd actioneazd

concomitent in totalitatea
lor gi au ca rezurtat o dinamicii specific[ piefei muncii,
care se resimte in intreaga
dezvolrare economico-sociali a ur"i gari utat
p" rermen;.il ;,-;i;; termen tung.

o Piafa

unici a muncii _ piatd a

muncii la nivel nagional qi internafional,

considerara in totalitate la fel (omogena)

in continut gi funcEiondnd dupi

aceleagi

reguli, in acelagi fel.

r Piata unitarl a muncii _ piatl a
muncii nafionali gi/sau internationala
care are aceea$i structurd $i aceleasi

reguli de

sau
segmente care se diferen[iazd intre ele

nu prin reguli, ci prin rimitere admisive

$i permisive ale

acestora.

Pietele cele mai unitare sunt cele p.

meserii, pe structuri

ocupationale

j
!

i
:

i
I

t't,r {i*a}filr..{lr"

lira* 3}*' Epil"atit Itlf,3 lltlii

Piata muncii, prin natura sil, reflect5. schirnbf,rile din meditrl

economic Si induce, la rAndul siu, anumite influente asupra
acestuia. in conditiile actuale, cdncl relatiile clintre tlri se
dezvolta tot mai mlllt, interactiunile dintre econornie $i piata
muncii se intensifica si se diversific[ in mod eviclc'nt. Sub
inflLlenta acestora, pe piata mLlncii se pot sesiza schimbari
deosebit de importante, dintre care mentionAm:
o cererea de munc[, generatd multe vreme aproape in
exclusivitate de cresterea economicd si cererea de bunuri in-

. Activitatea
iltilll0rnica isi
[]lirlr amprenta
.,r

;1

asu pra
rteri stic i Io r
pictei muncii,

t"ii

dar este si
inUuentatl de
aceasta

derivi de acum tot mai mult din cererea externi de bunuri ca urmare a
dezvolErii schimburilor economice internalionale qi globalizdrii economiei. Oferta
de munci are qi ea aceea;i tendint[, dar evolueazd mai lent in aceastd directie;
o structura cererii de muncl se deplaseazi rapid in favoarea creqterii muncii
calificate in mod deosebit in tdrile dezvoltate, dar nu numai acolo. Odat6 cu aceasta
a crescut simtitor oferta de munci de acest gen datoritd dezvoltarii invafamdntului
superior in toate tarile. in activitatea economic5. munca bine pregdtitl (calificat6)
este mai greu gi mai pulin substituibilS de cltre capital, pe cind munca necalificatd
este mtrlt mai substituibild atat de capital, cdt si de cea calificat[;

terne.

fr.i

mod deosebit de tari, zone

ticile pietei muncii.

,- in ce const,t caracterul perisabil al
ofertei de ruuncd?
h Explicagi cLrrl ftrnctioneazi piata
mullcll.

caracter eterogen?

dimensioneazd precis ca vorum qi structuri pebaza""";;;i;;;i"

angajamenre
asumate de firme. iar oferta se delimiteaza
"r*. de muncd.
9i ea pornind a" u p.ogramur

nevoite 9i aspiraliile ror, de sirualia sociari

ii ."ono,,i"i
respectiv. Din confruntarea cererii cu ot'erta
de muncd, la acest nivel, se determind
mf,rimea gi dinamica reale ale salariului fiecdruia.

u Curn motivali rnobilittrtea cererii Si

ofertei de rnuncf,'l
,- Identificati .si analizati caracieris-

,
:

schirnhririle calitative din structura pie;ei mLrnL-r1 aLr

cleternrinat aparitia unei noi clasificlri a acesteia cu c?lracict'
ciual (dou5 sectoare): good .iobs (locuri cle muncl bune) .si
batl .iobs (locuri de munca rele.t. Aceasti, cJasificare estc
aplicalriki atAt la nivel general, cAt si in cadrui firnrelor. Prinu:!
sectot :ie caractertzeztzd, piin insuflicienta otertei de muncf,. iar
a[ doilea. prin excedent de oterta,

a crescut instabilitatea ocuparii locurilor de muncir.

,
, Instabilitatea rlesemneazl fnptul ca o(:uparea unui loc rlr
, rrurca este limitati in tinrp, Acea.sta nu decurge neaparat clin
,Jorin[a proprietarifor de a-i face pe salarriati s[ accepte salarii mai mici, ci qi din
transtormiirile tehnice, tehnoiogice. organizaliorrale gl economice care au loc in
cacirul firnteior. Instabilitatea genereazd insecuritatea locului de muncit numai tlac:ii
persoanele afectare nr.r glsesc aite locuri de nrunca, iar acest fapt survine adesea iii
conditiile unui sornai ridicat. Experir'ntii mai arata cit ocnparea rnultor locuri ric
inunCa tetlpr,:rare este ttn selnllaI negativ' pentrtl an.qajatgi-i.
Instabilitatea afecteaz'a in mod deosebrt tinerii (p0na la 26 de
ani), mai vf,rstnicii (peste 50 de ani) Si pe cei cu experienlu
iirsuficientii pentru ocupitrea unor categorii de lclcuri de nruncii.
r flexibilitatea muncii ca factor de productie cre$te foartc
rnrrlt datoritA cliversificarii or;li'clor de rnuncei, c!irninuiirii
s[c)curilor de prodLlsc. fabricate pentru a prr:duce chiar lit
rllonlentul cind apare cererea, adaptirii activitatilor pl'octuctir, r:
la cresterea, diversificarea si modificirea rapid[ a nevoilor, lii
progreseie stilntei ;i tehnicii etc. Flexibilitatea muncii presupurle
adaptarea acesteia Ia schimb[rile care decurg din rnediul ecq;nomic care se remodeleazil continuu. Formele concrete ale
f'lexibilitltii sunt: a) ansajarea cu contracte pe tirnp determinut
cet mai scurt (angajare temporar[); b) angqiarea cu ntunca la

domiciliul angajatorului pentru anumite zile din sirptdmAna $i/

sau ore din diterite ztle; c) angajare la tirme cu timp partial lri
orar modular se;zonier sau siptdmanal; d) angajarea cu orar aleatoriu anunlat de
angajator cu I 0-48 de ore inainte; e) individualizarea muncilor pe salariali in
tunctie de exigentele postului, precum si de interesul 5i participarea angajatului

l5

a o realiza in
firmei sale sau de potentialul client pentru a-i prelua comanda 1i
condilii cAt mai bune;
r stabilitatea ocuparii fortei de munci, deqi doriti, a devenit practic imposibili
problema securizirii
in contextul actual. De aceea se pune din ce in ce mai rnult

Aceasta nu inseamnd sd se diminueze

far"ursot.ri profesional al salariafilor.
active salariale protec[ia necesari
vietii
in
decursul
asigure
se
ilexibilitatea, ci sd

contra efectelor negative ale flexibilitdtii'

se vor apropra
Piata muncii este in prezent extrem de dinamicd; formele remarcate
noi care vor
altele
vor
apdrea
ele,
de
alaturi
nuanla,
vor
$i,
de maturitatea lor, se
unei
mai bune
direclia
acum
in
pinf,
fEcuti
Pasii
preocupiri.
crea, la rdndul lor, noi
ne
realitelile
dar
importan[i,
de
lipsili
desigur,
sunt,
nu
funcliona.ri a piefei muncii
asigurarea condigiilor
obliga sd finem seama perrnanent cd in sfera acestei pie[e intrd
lumii.
populaliilor
a
covirsitoare
majoritalii
a
p"niu o existentd normal[

-^"*-,_,

politica guvernului. C)rice schimbare

i
Adeptii
iinsar
stlrneste cotltroverse. AdePItt
linsii stnrne$te

piefei muncii -,

apta rapid $i f[ra

orfei de munci loi
i

, osigurAnd

dimi-

iacestei masuri aprecr3;zd ci favorrzeazd'

jcregterea economica si este menitf, sa
de la clesfiintare
i creeze sau sd salv eze

lnoor"o $omajului
i o Insecuritatea pe pia[a muncii -r
;

lin.opocitatea de a asigura celor afectati

inrtabilitate alte locuri de mullca cel

iO.

i
I1..'

^!!
/-^
(Pe
muncii
-:^1^\
-ttPiata)

1..

r.r"

l--l--:

ti

-i

ale angajatorilor.
l^

iI

u...u

ca factor de Produc- !
genfelor de conrpe- i

I
i

locuri de muncir. Adversarii

sdi

itdrziu pdna la expirarea protecgieii

lasigurate prin ajutorul de $omaj
i
i

fl^-:l^:l:fafa

^i
ai
lUoOificarea gradului de flexibilitate
l;rncii este rezultatuI unui anumitl

trebuie rea\Lzatd prin compromis'

. Ocuparea fortei de munce

i! ftrr,.rr'.6.r
/^n.r.n ry.'itentli 2 e.xgrciterii

^-:
concom itentd a exercitdrii
asigurarea
loc
I unei activitafi remunerate li a unui
trecut
in
ideal
,,uo
10. muncd. Modelul
I

singur loc de mLtnca' fix. garantat $l

i stabil" in raport cLl realit6file actuale nu
imai poate fi sus[inut nici practic,, nici

teorettc.

etc.:

este

constrdngerea comerciali asupra volumului structurii qi realizarii muncii

in creqtere evidenta. Producgia este din ce in ce mai direct pilotatd de client, iar

cornpetifia dintre producdtori pentru preluarea cererii gi satisfacerea cliengilor induce stres, responsabilitati sporite, extinderea manifestirii creative a salariagilor si
toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii. Confruntat cu cererile
clientelei, salariatul are mai pugine posibilitdti de a-si negocia ritmul de munci,
orarul $i locul de muncd sau intreruperile in muncd. Constr6ngerea de naturir
comercialf, are tendinta sI se extindd in toate sectoarele qi la tot mai multe funcgiuni.
ConrLrnicatiile moderne il pune din ce in ce mai des pe salariat vizavi de clientul

r_'J

{_t{

jN{)S:tI}-l'Fll,{)R

Care sunt cauzele care au determinat

noi fenomene pe piata muncii in ultimele
decenii?

Din punct de vedere personal, care

fenomen actual de pe piata muncii il apre{D

ciati in mod deosebit? Puteti explica de ce?

* Flexibilitatea muncii ca factor de

producfie este un fenomen pozitiv, negativ
sau neutru? Argumentatl.
Exemplificafi cum acfione azd'

'

consftangerea comerciala asupra factorului

muncf, pe o

situatie realI din mediul

dumneavoastra social.

117

insemna nerespDctarea principiilor econonriei de piati. nu s-ar justifica in raport cu

ele $i ar fi de naturi antieconomica.
Treptat, s-a conturat concluzia cii atit mririmea salariului, cfft gi diferenfele

PROtsI.,Ei\,IE
DI-.] RtrT'LECTTE
. Ce. atirudine ar trebui

si avenr vizavi
iJe flcxibililatea muncii?
. Cu in este bine s;"i caractcrizltm

loctrrile de muncri rele (bud .jobs)?

f-'c

aciucc- in sprijinii
pLurctului cle vec!cre propriu?

explicatii pLltent

ri;t$
a ; l-

i.,,:'i,..

'i:ii.rii,;1

'

Pentru contrillutia la realizarea muncii ca factor dc

productie, posesorul sau primeste o suma de bani, {}

remuneratie, denumita salariu.

Privit clin pLlnctul cle vedere al deslasurirrii activ iti-itir
eUi)Ilotlticc, aciicd irl tnpttrltti ci itctivitaiea cconomici"r presgpLprLl
cortrbirlarca f actorilor clt., productie din carc ntunca nn lipsestt:.
salariul reprezinta un cost, o conrponenti a collsuruului total
dc factori dc producfic pentnr obtinerea unui anumit bun economic. Daci se ar.;
insi in vedere fapttrl cii orice activitate se finalizeazi in bunuri economice. care. pril
pre[uri pe piat5, se transfonni in lrani, in venit, iar acesta se inrparte intre toti cei carr-r
au contribuit la realizarea sa, salariul reprezinti renitul celor care au contribuit.
prin munca depusa, Ia obtinerea rezultatelor respective.
i
!:t:
. i ::1:
Din accasta situatie, in care salariul este, pe de o partc"

r'.ii: ;,i:

,.r.':i

; costriarpedealtipartcrvcnit,sedesprindeconcluziacacl

depindc dc munci, dar 5i de rezurtatere obtinute, iar mirirnr.r

stabili numai Ia nivelul firmci. pentru t.r
numai aici se po.rte cultoilste concret care este contributia, akituri <Ie ceilalti fact<lr.i
de productie. la rezultatc, la realizarea venitului.
sa concretii pcnl.ru fiecare salariat se poate

Salariul este o mirime perrrranerrt supusl unor procese contradictgrii tlt:

;i dc apropiere-egalizare, de la o persoani la alta. Diferentierea are la
bazi mai inmi calititile, aptitudinile fbarte diferite de la inclivicl la individ ale salarialilor.
la care se adaugi caracterul muncii - grea sau uEoard., de zi sau de noapte, metJiu
toxic sau nu - r'ezultatelc obfinute, cantitatea de munci. rispunderea etc., proprii
diferenfiere

llecdruia. Diferenlele de salariu fundamentate pe asemenea aspecte, de regllIt,-n;.r

sunt contestate nici de salariati qi nici cle firnrele la care acegtia iunt angajali.

j
i'ircrrrri
Apropierea -,,egalizareat'salariilor poate surveni numai
rir rliii'r'i:rtir:-c j in rnasura in care elementele de difcreriliere dispar sau sc
:;i illli,;l:,{i'.'
; restr6ng. Astfel, prin ridicarea calificdrii se pot climinua
;i rliut'iii'r
i anumite diferente caritative dintre salariali, prin promovarsl
o

unor mdsuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite condilii de munci
pentru dif'erite grupuri de salariati, dar daci se are in vedere ansamblul elementelor
de diferenfiere, nu se poate ajunge la o situalie care si justifice egalizarea salariilor.
Salariatii nu acceptd to[i inegalitatea dintre salarii atunci cAnd, dupl opinia lor"
au o contributie egah sau sensibil apropiatd la et'ectuarea nruncii. Or, aceasta rrr

dintre salarii trebuie astfel statrilite irrcAt sii plstreze permanent vii incita{ia la
muncS si aspiratia la ridicarea pregatirii, ca determinante pcntru obfinerea unui
salariu mai mare, ca urmare a cresterii productivititii muncii.
Salarir.rl virriazir pe liri, domenii. firme qi persoane. Pe tcrmen lung, mdrimea
salariului nominai are tenclinta generali cle creitere. in aceastir privinla un rol important revine cresterii cheltuielilor cu instruirca $i calificarea, transportul 9i'hrana,
locuinta, odihna etc. pe care Ie au salariatii. Lhr alt factor care aclioneaza in aceea$i
directie este cresterea produetivitirlii. a rezultatelor obtinute prin munca salariagilor.
Cu cit acestea sunt rnai mari. cu at6t posesorii factorului de producfie muncd se
consideri mai indreptdlili sii primeasci un saiariu utai tnare.
Din punctul dc vedere al salariatului, suma de bani pe care o primcqte atunci
cind lucreaza constituie salariul nominal.
Dupi re(inerea impozitului pe salariu qi a altor taxe legale, cect ce rimflne
este salariul nominal net. Aceasta este de fapt sutna cle bani pe care o primeqte
efectiv lucriitonrl saiariirt pei]tm mulca prest.tti. Salar'iul norninal esie o componente
a cd;tigului nominal - alituri de alte elemente cum sunt: veniturile obtinute pentru
timpul lucrat suplimentar', sporurile, premiile etc.
j \;lI:i:'iliI it{irrlinal
Cistigul nominal este tormat din veniturile blinesti totale
inca.sate de un salariat pentru aportul sar-r la itctivitatea
o \l.rrime:r
economic ir.
-- ;i :lyi rrliri nrinim
De o irnportanta deosebita in econornie este salariul
I lrt l'-.i r{r}ciiltate ctste
minim garantat legal. Acesta cste salariul fixat pe cale lcgala
i;-rr i:,;' iir stallilit:rte
pentru a garanta salarialilor din categoriile clefavorizate
'n,i{tiitl;r. {lr rcspect
un venit norninal care sa corespund.i minimului de
f"u t r-r rl c sir lari.lti i
subzistenti, determinat concret-istoric, in cadrul utrui mediu
r{ t!'l -, r.trizllti, {l il r s i
economico-social dat. Pe rnf,surir ce societatcer evol ueazd,,
1tliit'cSlc il
minimul de subzistenti creste, deci salariul rninim garantat
griilrrille zl
legal, care trebuie sir acopere acest minim, spore$te.
ilc{ no ltli e .
!

Veniturile salariale in Ronrffnia in

pe
abelu

Indicatori

u.nr.

tg{xl

l99l

1995

1996

t$7

l9eB

le9 )

lndicelc
prclurilor

r/c

lu)

707 r.e

9 35-1.-r

r2 e83.4

3i.0i(,.9

5?.6?4,2

7-1 721i.0

(x)

59.-l

(''O.5

i2.7

58.2

56.0

3.414

l4 r.95l

de

lfit0
767

2IX)I

2002

zfi)3

2t2.291.O

750.21)0,7

consum
Irrdicele
cagtigului

vrlarial

56

_l

58,6

615

618

69,5

real
Captigul

srlarial
mtrnirial

npdiu net

letl
salariu

ll

171

321 169

Iurur

Sursa: Artuarul Statistic al Rorrtittie i, 2004.

612 086

t.$+2.?14

R7l(

,r39 t38

1()19.424

t26.8rs

4. 163.6 l 3

i lq
Cantitatea de bunuri materiale gi de servicii de consum personal care poate fi
cumparati, la un moment dat, cu salariul nominal net reprezinti salariul real.
Acesta dit'era si el de la o perioada la alta gi de Ia o piali la alta. Salariul real este
determinat-de mdrimea salariului nominal, cu care este direct proportional, si
de nivclul preturilor bunurilor economice de consum personal, cu care este invers

proporfional.
in dinamici, salariul real este ilustrat de indicele salariului real, care

se determinii

arstle[:

I.* = fR, *loo =

sRo

lt*

ffia1ilors.rupentrurealizarei9:.i"-"'''o-]l.::.eiauntrivenit
individual, s-au mai constituit salariul
minim. considerat

..ro.Jit,

fillli; ;'*#; #;.

pe langa salariul
.,r r.olariatilol
salariatilor
globalir tuturor
sarariut colectiv cste atribuit in sumf,

uneifirmecaparticiparelarezultatelesale(Iabeneficiu.lsauprinclit'eritea\facil]l1l
s6u, tl acordd pentru a Spon
Salariul social este n

,u*,

care societatea.

gomajul etc.,

xtoo,

pentrulevendic'irile=t"]:'i:1lt*t

sindicatelor tle a obiiire ciqtig de

patronale
dialoga cu ttnitatea econlmicl'.Srganizaliile
salirriafilor rle s se organrza 5i a
cauzd

I pc

sau(si)cuorganelespecializatealestatuluictrprilejtrldestlsurSriiacorr]uri.lor.ol:":i=":]
grevistd
munca, legislatia cu privire la migcarea
migratia i'temalionalil tb.t..i cle
revendicatirrd din fiecare tard ctc'

? 1 i"' I"lti ii.1 ii{ I=1 '\'l'l{{

{, I'lriq.-{{ \!il;.r
/
I
rii
i '1
-

{'-xtltiph,;

in luna septembrie 200-i, un angajat la firma X avea un salariu nominal net tle
noulr rnilioane de lei. Presupttnem cii o pereche de pantofi costa 4,5 milioane de lei.
in luna septembrie 2006, acelagi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13.5
milioane cle lei. in luna septembrie, o pereche de pantoFr costl 6,75 milioane de lei.

in

septembrie 2005:

9 milioane lei

4.5 milioane

leill

Salariul real

in septernbrie

5 milioane/

2 perechi de pantofi

" $i;;iu - veniii;sLtiit 'de 'alatiaii

depusa'
pentru
- ., muncanolninal
- sttma de bani
Salariu

depusa. Dupa ce se pltitr:sc irnpozittil

pe sulariu $i lrlte taKe, ceea ce rlmirne

pereche pantofi

2 perechi de pantofi

bunuri mxteriale si cle servicii de

constlm personill care se poate,
clllnpf,ra cLr salariul notninal net' la

Ce este salariul real?

* Care sunt sittratiile teoretice

lei . 9 mil. lei

6,75 mil. Iei 4,5 mil. lei

13,5 mil.

9
9

100

lAoflo,ceea ce inseamni cd salariul

real nu s-a modificat.

Cctntitatea de bunuri materiale si de servicii de consum

care se poctte cumpdra cu ajutoral cd;tigului nominal net,
tntr-o anumitd perioacld determinatd, se nutneste cd;tig Feal.

Revendicdrile privind cresterea salariultri au ca punct de sprijin nu atht mlrimea

si dinamica salariului nominal, cit pe cele ale salariului real, asupra cdruia
actioneazd si factori care nu tin de fiecare salariat.

niveiul existent al pre[ttrilor bu*urilor

l0nstrru..
de constlm.
+ QAStiS

nominal

venittrrile

bineqti totale incasate de LlIl sttlariat

(salariul tarifar nomina[' sporurl'
etc-).
premii
*uCiqtigreal-cantitateadebunuri
materiale si de servicii de consum care
se poate cumpara ctt caStigul nominal
(net).
'
o

, fixat

Salariu minim

salariul nominal

pe cale legal[ pentru a garanta

salariatilordincategoriiledefavor]]|Zate

' un venit bf,nesc corespunzdtor

,Jaulqt

d.e-

lgbzlelglt3,

i':-i'i'

'

In septembrie 2006 fafi de septembrie.2(X)5, salariul real nu s-a modificat.

Calculul indicelui salariului real se poate realiza astfel:

contraclictorii din evolufia salariilor?

n Cum se explica existenta salariultri
colectiv li a saiatritrlui social?

St

' Ce irnportanta arc in econolnie salariul

in calitate de venit si in calitate de cost?
, Ce este salariul nominal?
' Ce este castigul salarial nominal?
.' Curn se explicii cele doua tendinte

.rt" salariul nominal ilet'

a4 Salariu real
cantitatea de

2006:

' ",1i5 I
r,,

pluttit[salariattrluipentruactivitatea

pereche pantofi

13.5 miiioane lei

6,7

ansamblul

Marimea$iclinanricasalariuluisuntinfluentatedenumerosiallifactori,maiales
gradul de organlzare in sindicate 5i capacitatea
cu caracter indirect, cLtnl Sunt:
capacitatea

in care: SR,- salariul real in perioada curenti;

SR,,- salariul real in perioada anterioard;
Isx = indicele salaritrltii nominal;
frc = indicele prelului bunr.rrilor de consum.

Salariul real

in

Fe
cadrul acestora care
sau nurnai ale unor grupuri din
veniturile u,or categorii J" ,,otrrioti
bolile prot.esionale,
nrari, cum sunt accident.l, .i. ,no,,ci,
se confruntd cu dificuitirti
cauz'i riaca nu sunt ajuta[i'
cArora nu ie pot face fald cei in

necesi-

poate sd creasc[ salariul

n

in care

real'J

Ce este ciStigLll real?

factori inclirec[i pot influenta

mitrimeasidinarnicasalariuluinominal?
"'Ce tactori apreciali c[ au determinat
salariului real irt [ara noastrd in
= Ce

scdderea

r-ritimii zece ani?

''-

Cg rePrezintA salariul minim

intr-o

poate
societate Si pe baza cAror elemente
fi stabilit?
* Ce raport este intre salariul real si

cistigul

real?

121

le au cu privire la a:;igurarea medicata si socialf, a salariafilor

PRORI.,EiVIE

DE REFLECTI
u Raporlul dintre ir-nporlanta pe carc o
acordf, intreprinziironrl salar-iului in calitatc:
cie cost Si CL.II pe care O acordii posesorul
trlrtei de munci ?n calitatc cle venit.
,; f)intre tottte c.izurile teoretice

' Ntrir,'elul si rlinanrica salariului nonri_

nal trebuie corelate cll evoluIia

productivititii rnarginale a rnuncii,

,Si cLl inflatia din econornie.

cle

spc-'r-irc

a salariului re:ll, carL. credcti

cra

este ct:a mai potrivita cale pentru etapa

actuala ?n lara uoastrri'?

{=t--

li

dar.

. Er,'olulia dif'erita a salariului norninal

a c0.:tigurilor totale in bani intr-o tari.
. C0nd salariul nominal cre;te mai

incet fatir de o perioadf, anterioard, situatia

salariului real se poate irnbunAtziti'J

ri,:t"l::lt l"{': l ti_,, .i1 .

+ Atunci cAnd preturile bunurilor cle

c:onslrm scad cll ZO%, iar salariul real

cu lA*,, sal;rriul rlornina[:

a) cresfe cu ...;
b; :;cirde crr ...;
c) nu se rno{ifi.d.

scacle

Rezolv are:
ISR

ISN , c0 unrlc:
IPC

ISN=ISRxIPC

* Ce

se intArnpll daca

intr-o [arii

salariul nominal sporeste clr

lOOo/o, iar

salariul real scade cu 50To?

" Anali za[r, pe baz.a datelor din tabelul
ref-eritor la evolutia veniturilor salarialc
din Rorn6nia in perioada 1990-2001,
c are sunt c au zele sare aLl determinat
aceasti situatie.

ISN = 0,90 .< 0,80 - 0,lZ

ISi.,i = 727o, ceea ce inseamni cl
salzrriul nominal scacle c' 28o/o fi\\o/r,
72%), adicd revine la un indice de lToh.

{ },

si

-E

{ i:eii'ii r"' j t,: qi;:

lor. de a fixa salariile cum cred ca le este mai hine, de a interzice

grevele etc.. iar salariatilor le permite sf, se sustrag[ de la plata
impozitelor pe venit, pierzAnd insa tqatelelglalte avantaje proprii
angajarii le..rale. inclusiv dreptul th pensie, in anumite conditii.
intAllilea cererii $i ofertei pe piata muncii ;i tranzactiile care
au loc intre subiectii (purtitorii) acestora, in cazul cAnd reugesc,
se finalizeaza 5i se consfinfesc prin incheierea unui contract de
angajare. denumit tn practica curentf, contract de munc[Acesta reflectf, acorrlul de voinfe exprimate liber (conventia)
clinrre parron (angajator) Oi salariat (angajat) Si convenit cu
prilejul interviului pentru ocllparea locului de munc5.
Pentru a fi valabil, contractul de muncir trebuie s[ respecte
toate prevederile legale i^n vigoare ;i s[ cuprindd, in plus, condigiile
de munca Si cle angajare nedeterminate precis prin normele juridice

salariati este ilegal, at0t pentru angajat, cdt pi pentru firma care

face asemenea angajiri. odatd ce admit o astfel de angajare.

salariatul ;i firma respectivi se antrene azd intr-o relafie interzisi
si pedepsita de lege, salariatul ramine la discretia conducerii
firmei, pierde o mtrltime de drepturi cu privire la asigurarea de
;omaj' protectia muncii, asigurarea ingrrjirii medicale. Acest
gen de func[ionare a piefei muncii este denumit
,,mLrncr la
negru" salr ,,piatd neagri a muncii ", care ofera firmelor
posibilitatea de a se sustrage de la plata obligatiilor pe care

anga.jat .5i ii
plascazzl Pe

amiindrli
in sfera
comportamentului ilegal.
sanctionat Prin

le ge.

purtat un dialog'

. regulile

executarii muncii pe timpul noptii sau in anumite

momente speciale ale perioadei de ntuncf,;
o conclitiile in care se executf, munca iu zilele de sarbitori
Iegale program, remttnerare etc.;

moclul de salari zare nivelul salariului minim, salariul

lunar Si/sau sapt[mAnal, orar, sporuri care Se acordl qi tn ce

cle promovare

. ce anunte constituie conflict

Si

anga.iator rnai
nrult decit Pe

tunde este cazul;

in muucf,, de reorientare

profesionalf,, de perfec[ionare a calific[rii;

functionarea pielei muncii, este determinata de semnarea

contractului de angajare. Orice alt mod de a depune o muncl

nruncir il
avatrtajeaza Pe

intelegere

. condiliile

Pentru orice salariat. ocLlparea unui loc de rnuncd, astfel incat

beneficieze de avantajele pe care Ie pot asigura existenta

Angajarcir

existente, precum gi alte drepturi pi obliga[ii care il privesc at0t pe

patron, cdt Si pe salariat. Astt'el, pot fi prevdzute:
. orele suplimentare ce pot fi etectuate de salariat gi modul
in care vor fi remunerate;
. moclul in care. este organizat-a munca pe schimburi - acolo

situatii, sub ce formd se plateqte, cuantumul salariului in situalie

de gornaj tehnic etc.;

jiaii j iau.-.*

f.ira contract dc

cum se rezolvl acesta;

cum se asigurd protectia muncii Si rdspunderile angajatului/
de muncd si

angaj aioru 1ui.

Drepturile gi rdspunderile care decurg din contractul de munc6
ii determina pe semnatarii acestuia sd supravegheze indeaproape

respectarea sa. Aspiratiile patronului gi angajatului, atdt la

incheierea contractului, cAt gi pe parcursul reahzdrii sale, sunt

deopotrivf, comllne, pentru a Se real rza munca

in

mod

corespunzdtor, ca o conditie fara de care niciunul nu gi-ar putea

implini interesele, gi contradictorii (opuse), pentnt cf,, in mf,sura

in care interesele unuia dintre participanfi sunt mai bine

satisf6cute f[rf, o motivafie economicf, relevantd, celllalt va fi
afectat negativ

in mod nejustifrcat.

o Contractul cle

muncl este o

liberir

intre participantii care au

au negociato Contractul dc

munca tretruie

s[ respecte totrtc

Preved eri I c

legale

si s[

precizeze, in
plus, drepturi si

obligatii
nedeternrinatc
exact Prirr
normele

juridice

existerlte.
o Intereselc

semnatariltl r
contractului dc
mttnca sunt atfft
comune,

cfft si

()puse'
contradictori i-

In conditriile actuale s-a schimbat profuird qi statutul muncii. Contractul cu durati

nedeterminatfl, sirnbol al stabilitAtii locului de nruncd. si al salariatului cu statut
negociat colectiv tine de trecut. in cdutarea flexibilitatii, angajatorii (firmele,
administratiile etc.) au dezvoltat sistemul coutractelor pe tirnp determinat, angajarea
pe timp partial $i cu dttrata muncii adaptatei la nevoile lor. De asemenea, au prolnovat
autofolosirea muncii, adicl munca independenti care este in mare marsura explesia
aparitiei t1e noi tirme, in mod deosehit individuate, cu predilectie in sfcra serviciilor.

ii

*B ?
e1

'

De ce este necesard incheierea

unr.ri

"

Considerati

c[

relagia argajator-angajat

contract de munc5?
este o competitie? Argumenta{i rdspunsul.
,, Care sunt principalele condilii pe
- ce avantaje ccnferd senrnatarilor sn
care un patron le impune celui pe care il contract de munci pert'ect legal?

angajeazi?
' Ce i$i doreqte cu prioritate

de la patronul siu atunci c6nd se

. Cine 5i cum este avantajat sau cleza-

un

salariat vantajat cu prilejul prr:starii de munc:d in

angajeazi? mod ilegal?

TEXT TEMATIC
,,Piala munciia fost afectatd de dezechilibre atit la nivelul raportuluidintre
populalia acffve gi populalia inactivd, cilt siin rata de ocupare (...). Degi persistd
dezechilibre intre ofertd gicerere pd anumite segmente ale pielei muncii, precum
gi un nivelincd redus alspecializarii profesionale, capitalul uman are o capacitate ridicatd de adaptare la standardele pieleiforlei de muncd europene."
Sursa: Srraregia nalionald de dezvoltare econotnicd a Romfrniei

Pe baza acestui text analizati:

' influenlele pe care le poate avea asltpia pietei munc'ii fiecare contratlictie
mentionatd;
- tn ce credeti cd ar putea consta adaptarea .foryei de muncd clin Romania la
standardele europene (in general sau pe anumite seg,nente).

1r

E enomenele $i proce seie care

I ' formeazf, economia oriclrei tI.ri

au loc continuu, dar nu linear, ci ctt

fluctuagii care pot

fi intimplitoare.

sezoniere, dar gi ciclice, repetabile cu o anumitl regularitate, chiar dac[ aceasta nu

se poate incadra in termene riguroase.
Pentru a cunoa;te Si intelege cum evolue az'a economia unet tlri in timp, sensul,
intensitatea;i eficien[a transformlrilor care se produc in viafa economicd de
ansamblu, ca ;i modul cum se manifestd evolu(ia principalilor parametri economici,
este necesar si studiem:

A. urrLrzAREA

vENrrulu

B. CRE$TERE $r
DE,ZVOLTARE
ECONOIVIICA

C. FLUCTUATIILE
MACROECONOMICE

veti avea
"uo'ate,
,r!;,1;;:rrrlur,o,
observuti cLtttt se Pot releva
rez.ultcttele

activitafii la nivel macroeco-

nomtc;
tnyetege1i

cum se utilizeazd venitul

national pentru cottsutn

fi

investi{ii;

' interpretati semniJicatiile cre$terii Ei

de zvoltarii econonic e ;
cunoa$te[i ce fctctori pot susline
cre;terea ;i dezvoltureu economicd a
unei lciri;
sesiz.ati
ec

onomice.

ciclicitatea tn evolutia vietii

Indicatorii macroeconomici
Prin

btttturi lor econorllice, participantii la

producerea lor obtin veniturile ce li se
cuvin. corespunzrtoare
serviciilor aduse de fiec are. Formarea acestor venituri
vAn zarea

este

rezLtltatul LInlli proces care incepe pe piara

factoril.r cle
productie, se contintrii in produclia pi.,piiu-zisi
a bunurilo'

econolnice, apoi in sfera distribugiei lor,

ii

se finalz.eaz.i prin

relatiile ce se creeazd, ctt ocazia pldgii impozitelor

si taxel'r lir
buget.

La nivelul economiei natjonale, reztrltatele acestui

proces
format din nenumdrate activitati pot fl deterrninltc
in

expresie valorici sub

Bunurile economice finale care sunt inch.rse in calculul acestor indicatori pot tl
r preturile pietei (preturi curente de piatd); r prefurile factorilor de
(cheltuielile
produc{ie
fdcute cu rernunerarea factorilor implicali in obtinerea lor).
Preturile piefei sunt mai mari decdt preturile tactorilor. Ele includ atAt impozitele
directe (cuprinse in preturile lactorilor de produclie gi pldtite de producdtor), cdt Si
impozitele indirecte (TVA, accize, respectiv obligalii fiscale) pkltite de cumplr[tori.
evaluate in:

'umai
formi de indicatr>ri cunoscuti
sub

Produsul intern brut (PIB) reprez.intd expresio valoricd bru.td curentd e

proclucliei de btuuri cccttunnice finale create in tlecursr.tl unei perioade, de regulii
;_un ett, dy ry-entii economici c-are it! d9s-f_.tt-;oard activitatea tn.interiorul ydrii'consumului
Bunurile cuprinse in acest indicator sunt destinate:
privat (personal);
consumului public (guvernamental): formirii brute a capitalului tehnic (inlocuirii
bunurilor de capital fix scoase din functiune si cresterii volumului acestora, precum
gi sporirii stocurilor de capitai circulant): exportului net (diferenga dintre valoarea
exportului si valoarea importului).
Proclusul national brut (PNB) este e.\presict valoricd brutci,
:

denumirea cle agregate economice. Pentru

calculul acestorzl
se ftne seama numai de bunurile finale,
aclica cle bunurile
care sunt destinate productiei si/sau consumului,
care nu nrai
suportd transformrri prin preluctare,
ci intrfl clirect in procesul

cui'entc-t, de piatd, a bunurilor econontice finale produse cle

agentii econotnici natictncr!i, da regulcl, irt decttrsul unui on.
Se calculeazit: r adiugind [a PIB productia finala brutf, a

administratiilor.
Pornind de la faptur

dcstAsoarf, activitatea

real tzd,rii

lor finare specil'ic f irnrelor, menajeror

ri
ci uniragite economice pot acfiona

(produce) at0t

in tara cle origine, cat gi in alte [ari, nlr,rai in

fara de origine sau numai intr-Lrna sau rnai multc
alte [[ri.
pentru a retlecta asemenea situatii, in
calculul rezultatelor

economice ale unei tari di.stingem mai

intci:

agentilor nationali ce iSi desfasoarf, activitatea in strdinatate Si

r scazAnd productia finala brut[ a agentilor strflini ce iSi

in interiorul garii.

Proclusul intel'n net (PIN) este valoareu addugatd netci tn

pretttrile Jat:torilor (c'Ancl nlt cuprincle intpotitele indirecte nete )
.:i tn preturile pietei (ciind cuprinde ,ri impozitele indirecte
nete). Se calculeaza elinrinind din PIB consumul de capital fix
(CCF): PIN = PIB

CCF.

Produsul national net (PNN) este valoarea adciugatd netd

realizatci tntr-o {arci, cu luarea tn considerore o solclului A1+;

rleniturilor factorilor de productie nationctli tnc:asate clin

strciincitote si ctl celor plcitite strdincitalii. Se calculeaz[ etiminind
din PNB consumul de capiral fix (CCF): pNN = pNB - CCF.
intern,

Exprirnut tn preturile factorilor, produsul negiona! net se

referi la bunuiit nnutG

ate de agentii economici care isi desfa;oard
activitatea in interiorul tarii respective
a.

se

ntcti nume;te si venit

nafional

(PNNpr).

Utilizarea venitului pentru consum

(rezidenti).

Rezultatele activitatii economice sunt, desigur, bunuri

a.

brut, indicatorul include consumul

de

capital fix (amorti zarea) in carculur

productiei finale.

b. net, indi.oro
fix (arnortizarea)
productiei finale.

capitalului

lnteracyiunea proclus tt'ttern, produs nu[ional

economice care se transformd in bani prin vdnzare - cumpflrare,

in calculul

iar pentru participantii la producfie, acegti bani reprezintri

venituri. Rezultatele activitltii economice, productiei, in
aceaste optici sunt deci veniturile. in mf,sura in care obtin
venituri si in funcfie de mdrimea acestora, agentii economici
dintr-o tarf,, considerati in ansamblul lor, le pot folosi pentru

!-:

a-si asigura cele tlecesare existentei, adic[ pentru consum si

pentru a produce, pentru dezvoltaren activitnfii economice.
Este de refinut cf, aceastf, implr[ire a venitului este posibilA
doar la nivelul unei t[ri. La nivelul unui agent economic, luat

Asa cum rezult[ din figura 10.2'

odatf, cu cre$terea venitllrilor asistdm la
scdderea ratei rnedii a consumului.

Diu relatia incliilatiei medii

DeciV=C+S,

(.)

.spre

C- CXV.
Lri un volunt dat al venitului, cu cet
rata medie a consunrului este mai mare,

utilrzarea unei parti din venit pentru prodtrcfie nu este o

problemf,.
Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe care ei o folosesc pentru
satisfacerea trebuintelor reprezintd consumul. in acest sens, consumul se erprimi
prin valoarea bunurilor qi serviciilor achizigionate de menaje $i administratii
publice pentru satisfacerea directi a nevoilor umane, atit individuale, cdt gi
colective.

unde:

Rata medie
a consumului

consum rezllltil func[ia consllmLrlui:

separat, s-ar putea ca venitul sdu sd acopere numai consumul,

iar uneori sd nLl tie suficient nici pentru acesta. Evident, sunt
si agenfi econornici cu venituri mari si foarte mari pentru care

Partea din venitul de care dispun agentii economici ce depiqeqte mlrimea

consumului reprezinta economiile. Acestea sunt de fapt sumele care pot fi folosite
in scopul producgiei gi care existi intotdeauna la nivelul unei ldri intr-o mdsuri mai
mate sau mai micd, dar nu si Ia nivelul fiecdrui ergent economic.

n-T

cu atat este mai micl partea destinatl

economiilor.

Venitul disPonibil(V)

10.2. Interclepenrlen,ta dintre evolutict

t,enitultti si rctttt meclie o L:otr'sturrului

Fig.

Mdrimea cheltuielilor pentru consum

depinde de numeroqi factori: mdrimea
saiariilor; modificarea raportului <lintre bunurile prezente 5i burnurile viitoare
(determinatd de schimbarea puterii de cumpdrare a banilor Si de existenla unor
riscgri. ca cle exemplu riscul de a trai prea pulin pentrtt a beneticia de bunurile
viitoare)l moclificarile politicii fiscale, care pot restringe sau lirgi cererea de consuml
rnoditicarea a5teptarilor in ceea ce privegte raportul dintre venitul actual Si nivelul

viitor al venitului; tendinfa oamenilor de a folosi venitui, de reguld, pentrtr mentinerea

nivelului de trai cu care s-au obisnuit; inclinalia spre economisirea diferenlei dintre
venitul si cheltuielile determinate de nivelul de trai obiqnuit; tendin[a de crestere a
diferentei dintre venit $i consum, pe misurd ce oamenii realizeazd venituri mai mari etc.
Economistul engle: J. M. Keynes consiclerd ca existci tt lege

V = venitul;
C = consumul:
S = economiile.

psihologicd fundamentald, potrivit ccireio, cemd venitul

Raportul tlintre consum

;i

venit este cunoscltt sub denumirea de

rati

medie a

consumului saa inclinatie medie spre consum (c ). Ea exprimd partea din venit
care se cheltttie;te pentrl. co,tsutn intr-un interyal de tintp Si tntr-un anumit spatiu
socioeconomic.

a consumului, AC, dar AV > AC, astfel

Raportul

Acest parametru C ) se poate exprima in

ca numdr zecimal (0,7) sau sub forma de fractie (7110).El este
procente (7OVo),

mlrime pozitivi, dar subunitari.

seama
de faptul c5, pe misure ce venitul
Tindnd

de regul[ o

scade, consumul

De exernplu, la o cre$tere a venitului, AV, are loc o crestere

AC

inclt raportut *

este

cre$te sau

se extinde sau se contract5, dar intr-o propo(ie

mai micl, atunci, in condiliile sporirii venitului, inclinatia medie

spre consum are tendinfe de reducere, iar cdnd venitul scade,
inclinatia medie spre consum cre$te (vezi figura 10.2).

AC
AV

este numit

inclinatie marginali spre consum

(c') sau rat[ marginala a consumului. El ne aratA cu cat va

creste consumul la o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil-

De
eviclen

t i- tit Iilit!
:r;ili{il'i:,tl}i.r
l -:irliiilt care srtl;l'lllcazLl ilr
r'rlll
UtiliZif fl;
1::''ir'*

$'czultittului
i:

1){rlltt'U CQnstll

pozitiv, dar subunitar.

Deci, E =9
(

se

modificri, d.e regula ;i fu metlie, oamenii tnclina :;ci'si rnodifice

cot"tsumul in acela;i sens, dar cu mai putirt-

ia marginali spre consum

liaza cum va trebui impirfit sporul urrnetor al
asemenea, inclinaf

venitului intre consum $i economii:

AV=AC+AS,
unde:

AC = sporul consumului;
AS = sporul economiilor.
CAnd se recluce venitul, de regulA se reduce qi consumul'

dar datoritl comportamentului indivizilor $i altor cauzo,

rticl'a ci' ti't

i'r'grilli. cffncl s{:
j"r.iiiiL't vCnitul

.ri{-'

rotltrcu
t !,)ii'.i

'{i

riirlii.'inSii iil
a..

tt^:.;,i.i ,il ii,.

li tlii.lstlI'ii,

i,ii" (:elxl bi'

tll., i',.''..t1: f'trtfitr-f

ir illll1'c'{i il
.i trrn\ttlntii
,:,ti'rIl'.li lc::i"

consumul se reduce in mai micai md.suri. in aceastii situatie. scdderea venitului pe

o perioadf, indelungatii poate avea ca rezultat o depSgire a venitului cle catre consurn.
nu
la nivel cle individ 9i institulii. ci chiar gi la nivel guvernamental si sociai.
-numai

Astful: cfrnd consuntul e.ste superior,enitului, (tp,re J'enomenul

dezeconomisire, cu economii negative.

.'

i;;i

;r',ir' i

tn aceastd situafie, economiile 9i investitiile, la nivelul unei economii nafionale,

nu pot t'i decdt egale, ele reprezentAnd un excedent de venit peste cheltuielile de
collsum.

de

S=I
Pentru a determina cAt reprezinta partea economiilor in totalul venitului, se
calculeazi rata medie a economiilor sau inclinatia medie spre economii.

Pentru a contracaii acest f'enomen, indiviclul si cclectivitatea recnrg la folosirea

economiilor (fondurilor) acumulate anterior sau fac datorii pentru consum.

-S

Utilizarea venitului pentru investitii

Venitul de care dispun agentii economici clintr-o lard necheltuit pentru consum.
adici economiile, se folosegte in cele din urmi in productie (econoinie; sub form{
de investitii.
Econctmiile se trun.sformd

?n

capitalului tehnic in fi.urcliune.

129

r.,

investifii, cotttribuirrcl lrt sporireu si mtxlenti:ureu

Acest paramettu se expriml in procente (307o) ori sub formd de fractie (3/10),
fiind de reguld o mdrime pozitivi. dar subunitar[. Din relatia inclinatiei medii spre
economii rezultd lunc[ia economisirii: S = s x V.
inclinatia medie spre
s
consum este egald cu
I inclinafia medie spre economii Si inclinafia
I

Agadar, venitul se transforml in cheltuieli pentru consunl

echipament de producgie li capital circulant
- pentru investilii

si cheltuieli pentru
(vezt figura 10.3)

Din rela{ia func{iei de economisire rezulta cf, economisirea este crescdtoare in

raport cu nivelul venitului.
Pentru a evidenlia variatia economiilor in funcfie de variatia venitului, se determind
rata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre economii (s'). Aceasta
exprimfl cu cit sporesc economiile (AS) la cre$terea cu o unitate a veninrlui (AV).

V-C+I
Prin INVESTITII se intel
refacerea si dezvoltarea acestora care au ca rezultat marirea capitalului tehnic

Daci avem in vedere sursa de finanfare

?n

functiune.

a investifiilor, deosebim.

^/\
a. INVESTITIA NETA (ln) reprezintd partea din
venit cheltuiti pentru formarea capitalului tehnic,

adici pentru cresterea volumului capitalului

fix si

cregterea volumului stocurilor de capital circulant.

b. TNVESTITTA DE INLOCU|RE este

reprezentata de cheltuiala fdcutd din amortizare
(CCF) pentru inlocuirea bunurilor de capital fix
scoase din funcfiune ca urmare a deprecierii lor.

Inclinatia marginal[ spre economii, de regula, este o mf,rinre pozitiv5

(rnai rnicd decit inclinatia marginala spre consum).

de

finunlare a investitiilor

La nivelul unei tlri care nu are relafii economice cu strdinatatea, economiile si

investitiile nete sunt considerate in mod necesar mdrimi egale, reprezentancl doar

tatete dil'erite ale aceluiasi proces economic.

;i

subun

itard,

1.

Corelafia care se fbrmeazd in procesul derularii activitifilor economice dintr-o fari

intre venit, consum, investilii, producfie, venit, consum q.a.m.d. este reliefatd de
principiul multiplicatorului. Acesta exprimd interacfir.rnea care se realizeazd intre
cre$terea venitului si cresterea investitiilor, sub forma unui coeficient de amplificare
(k), care ne aratd cn cit sporeste venitul viitor la cre$terea cu o unitate a investitiilor.

k=

Fig. 10.3. Sursele

l sau 10O.

5+E-l(100)

Av

AI
Multiplicatorul investiliilor arata ci, atunci cdnd are loc o sporire a investiliilor
fap de situafia iniliald, venitul va creste cu o mdrime de k ori mai mare decit sporul
investiliilor.
Investitia este procesul economic fundamental care provoaci o creEtere a
venitului, de unde decurge o noui crestere a consumului qi a economiilor, un nou
imbold de a injecta in economie noi factori de productie.
Prin implicatiile lor, investiliile au un puternic efect de antrenare in toate
sectoarele economiei, asupra tuturor agengilor economici. Cresterea investitiilor,

1.1

itrtr-il structurS corespunzdtoare, poate avea ca rezultat: crearea de noi locuri

de munci: inlocuirea 1i modernizarea echiparueutului tehnic de productie;

promovarea unor tehnici si tehnologii moderne si cficiente; sporirea ofertei de bunuri

si servicii, cliver":;ificarea si imbunitatirea calitdtiil contlitii mai brrne de mnnci si utr
standard de viatai sLrperior pentnl cetf,teni ctc.
Destisurarea concurerrfei in economia de pi.r1a transformi investitiile intr-un
factor hotardtor de promovare a progresului tehnic $i, pe aceasta bazi, de crestere si

Venitul nalional creat de agenfii economici ai unei Eri a ibst in irnul t, de l0.O0O
mld. u.m. gi reprezintd o crestere de 25% fatd cle artul t,,. in anul t(,, rata economiilor
a tbst de l1c/o. iar in t,, inclinalia marginala spre consum a reprezentat 0,8.
Determinali daca cifrele de mai sus confirml aciiunen legii psihologice
fundamentale a inclinatiei marginale spre economii.
Iti-zr.rir :l: , :

dcrzvoltare econonricS.

100x 10.000 mld. u.rn.

t25
J
;ir.i,!j

, Produsul intern (bruI s;au net),

exprimit valoarea bruti. sau neta iI:
procluctiei cie bunuri ecenottlice' i'irrale
create in interiorul unei t{ri, tn decursul,
unei perioade. de requla Lln zln,

r1e

4 Produsul national (brr.rl sau

ioti
net),

,decursul un'ui on, ?n interionrl tarii

in alara ei.

saLr

:rlevoilor de viettd, indivicluatle

co

V,,- S,,= 6'800 mld' u'nl'

AC = 0,8 x 2.000 mld. u.m. - 1.600 mld. u.m.
C, = Cu + AC = 6.800 + 1.600 = 8.400

cl

S,=V, -C,=1.600
AS = 400

Si

Icc tiv e.

Dinarnica economiiior

carrl se [ar, pentru Ittrrnarea ti

'

e'.4_v12ltg_{_eg

btt!1ryilp_f

d_*-. c-irpi_t

4l . tglr qi c

i J r''

nivelul eficientei activititii econtinrice

intr-o perioadd dutI, care este ordinea in
carc asezati indicatori i tnacroecoilonl ici?
* Ce conclirzii r;e desprind din analiza

corelatiilor dintre venit, con:iurn

Si

,' Explicati cnnl sc

m{rdificl

cheltuielile pentru consum sub intluenta

factorilor obiectivi si subiectivi.

'! Cum expticati comportarrlentul

Lirnan r-orlt'orm legii pshihologice funda-

formulate de J.M.

Keynes'?
tara noastrd, in perioadar tranzitiei,

'' in
apreciati clr sc manifest:i un fenomen de

ecoiiomlsrre sau de clezecononrisire'l

Argumentati rdspunstrl.

# Activitatea economicii a

Llnrlr
iirtreprinziitori s;traini care isi orgamzeazir

procluctia intr-o

alti larii dec1t cea dc

c.r'igine influen[eazd nive-lul indicatorilor

macroeconomici din tara respectivi'l

Argumentati rdspunsu[.

? Pe ce criterii s i indicatori

se

funclamenteazf, decizia cle a investi?

u Cum se explicir procesul

de

multiplicare a venituliri sub influentzt

modificarii investitiilor?
* Analizati efectul de antrenare inttlnit
in cazul activitritii investitionale.

AS
S,,

* t00

40(l
1.200

x 100

3:1,-jgt,

Datele confimra legea psihologicfl fundarnentarli a inclinatiei marginale spre economii,

pentru cf, dirlanrica economiilor (33,37o) este superioar:ir dinarricii venitului (257o).

,h I iiE

clrc,pt criteriu de ierarhizare

[5

C,, =

: cheltuielile cu achizitioruu'ea bunurilor

.Si scrviciilor cle ciitre ttrertaje Si administratii in vecLirea satir;facerii directe ii

create cle agentii econolnici nationaii in,

rnenterle

Lr.m.

" = loo x8.000=l.200mld.u.rr].

Consumul este relevert prili

reprezirttl valt,rlrct brutli salr nct;li a,

produc[iei cle bunuri ecoiloinice finalc,

ecclnornii

= 8.000 mld.

i
-.,r4,.:

S^

. Luincl

l'Iit

i1ll,lih,1,\

i) {i

{:i. {:l ;f- {

) i,

i'

-1"

I Pe baza datelor statistice ale tarii

noastre prezentate in tabeltrl aldturat,
determinati Si analizafi:
a) ponderea consumului final in PIB
$1

b) ponderea formarii brtrte de capital

tix in PIB.

Ani

PIB

(mld. lei)

Consumul
inal
(m ld. lei)
f

995
2000

803 7s3,1

58.662,4
692 532,9

2004

2.387,914,3

2.066.381,0

72.1 35,5

Form area

bruti de
capital fix
(mld. lei)
154.24,9
151 .947 ,2
526.55 5,I

TEXT TEMATIC
,,Volumul investiliilor este influenlat de doud feluri de riscuri: "riscul
intreprinzdtorului sau al celuicare ia bani cu imprumut; riscul celuice dd bani
cu imprumut... La acestea se poate adduga gi o a treia sursd de riscuri, i
anume o posibild modificare nefavorabild a valoriietalonului monetar."
J.M. Keynes

ts

Problemele cre5terii 5i dezvoltarii economice preocupI tot mai nrttlt lttmea

Stiintifica, politicile statelor nafionnle ;i organismele internationale. Astitzi, aceste
preocupail strnt determinatc de o serie de fenomene si procese ecouornice, socialumane gi ecolo-qice care ingrijoreazA corrunitatea internationald, cnm sunt
subdezvoltzirea, siracia -si polnarea.
Aceste probleme s-ari pus inca din prima treime a secolului
al XX-lea, dar concepttrl de cre;tere economici a devenit Lln
instrurnent etectiv operativ in a doua treime a aceluiasi secol.

Cresterea economica desenrneazi dinamica ascendenti

:
'
,
,

Si a Bancii Moncliale, care alr standardtzat modul cle calcLrl

,
,
1
j

'

produsului intern brut real pe locuitor, considerata ca

rezultat al lactorilor ce intluenteaza marimea sA, inclusiv a
mediului economico-social in care are loc.
in teorie Si in practici, pentrn ar releva crepterea econornici
se folosesc indicatori specifici: PIN pe locuitor. PNB pe
locLtitor, PNI{pf (venitul national) pe locuitor etc. Folosirea
general rzatd, a PIB se explica prin faptul c'a pentrtt orice tarit
este determinanti activitatea economica ce se real rzeaza in
spetiul propriu, indiferent cui apartiue proprietatea asLlprlt
factorilcr de producfie. La aceasta se adaugf, contribr-rtia FIVII

r se poate vorbi de cre$tere economici numei dacd produclia exprimati printr-unul

sati mai multi indicatori semnificativi creste mai repede dec0t populalia, astfel incdt
producfia medie reali pe locuitor (calculatd prin eliminarea influenfei modificaril
prefurilor) se mirqte de Ia o perioada la alta;
r t'enomenul cresterii economice este semnificativ sub aspect economico-social
numai daci este infiptuit in mod deosebit pe termen lung;
. cre$terea economici este un fenomen foarte complex 9i poate fi realizatir numzri
prin politici adecvate acestui obiectiv.
Pentru a caracteriza in mod adecvat cresterea economicd se folosesc gi alte criterii
de analiza. Dintre acestea, cel mai des folosite sunt:
a. capacitatea de a induce efecte asupra intregii populatii. Astfel, se pot distinge:
r
r

crestere economicd pozitiv6, cind PIB real pe locuitor creste;

evolutie economici negativi (descregtere economicd), cind PIB real pe locuitor
scade. Aceasta survine, de exemplu, cind PIB real cregte, dar mai incet decAt populatia.
Cea mai gravi situaSe pentru o tari existi atunci cind PIB real scade, iar populatia

crelte;

b. natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real. iir acest sens existf,:
r creitere economici extensivi, c0nd cel rnai mare aport revine sporirii cantitdtii
(volumului) de factori de produc{ie utilizali;
r crestere economicd intensivi, cind cel rnai mare aport din sporul PIB il are
cre$terea eficienlei folosirii factorilor de producgie.
Tabelul 10.1
Evolrrtia produsului intern brut in Rominia in perioada 1995-2004

5i

cle folosire a PIB pentru analize ;i comparatii internationale.

Cresterea economic[ reflect[ starea li dinamica activitatii
economice. iar f'actorii care actione a,zd, astlpra acesteia sunt

norninali

sALl

PIB

nominal este forma de exprimare valorica

preturilor (creqtere sau scddere) asupra valorii PIB pentru perioada de calcul, cttrentd.
Desigur, cre$terea economici implici probleme a ciror rezolvare constituie o
preocupare majord a multor $tiinte, qi de fapt in ultima instanld a tutllror $tiintelor.
Experienla acumulatd pini acum in domeniul cregterii economice atestl cd:
r relevanta ltiintific[ a preocupirilor privind cre$terea economicd este cea mai
ridicati gi utilitatea lor operativ-aplicativa este cea mai mare daci se circumscriu la

nivelul economiei nafionale;

lndicatori

Produsul intern brut (mld. lei, preturi

curente)
Ritm anual %

PIB/locuitor (mii lei/loc.)

de fapt Si factori ai cresterii economice.

PIB se exprim[ in termeni nominali si reali. PIB in termeni

in pre[uri curente, practicate in perioada de calcul. PIB in termeni reali sau PIB real
este torma de exprimare valoricl in preluri constante sau comparabile, adicd in
pre[urile existente intr-o perioadi anterioara, luata in calcul ca baz'a de ret'erintd
PIB real dintr-o anumitd perioada (t,) se poate determina prin implrfirea PIB
nominal al perioadei respective la indicele general al preturilor bunurilor ce
intri in calculul acestuia (IGP). Evident, PIB real elirnini influenla modificdrii

Ani

Nr.

crt.

2004

2000

995

72.135,5

803.773,1

2,387.914,3

71

21

8,3

3.1 E0,4

35.826,4

113.675,0

Sursa: Raporful Anual 2004, BNR.

Iii,lr:i:.r

in doua perioade to $i tt, PIB nominal (in preturile curente ale fiecf,rei
perioade) a fost de 5.915 mld. u.m., respectiv 18.595 mld. u.m. in t, fafa de to,
indicele general mediu al pregurilor bunurilor gi serviciilor luate in calculul PIB a
fost de 3O7Vo.
r PIB real al perioadei t, are valoarea:
prBfot

--^minal

', =Pl,rr
IGP -18'595mld'u'm'=6.057m1d.u.m.
3,O7

r
r

in t, fa16 de tu, dinamica nominal5 a PIB a fost de:

l8.595mld.u.m.xt00=
314.32o.
5.9l5mld.u.m.

J.i..

t _1-t

tn t, fafir de

t,,,

dinamica rcald a PIB a tbst de

!9]l*11'-t
5 9[5ruld.u.m.

xtoo=t02.4c/o.

Datele arati cir cea mai mnre parte din cresteree PIB in t, latii de t, s-a realizat
datoritir crcsterii preturilol buur,rriior si serviciilor luate in calcr-rlul indicatorului a-qregat.
Din cresterea nominali absriiutir a PIB de 12.680 rnld. u.m. (18.59-5 - 5.91-s;.

inlluenra cresterii preturi!or a fost

rcale a fost cle 1 .120/a

i;*x

cJe

98,887;

iffix100

I, Iar ponderea cre.sterii

I

loo
J

Fenomenelc $i procesele economice dintr-o tari. adica

economia unei tirri, sllnt intotdeauna specifice in comparatie cu

cantitative ale acesteia. exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea, dezvoltaren
economicd presupune crestere economlca.
In ultimele decenii, oameni politici realisti 5i oameni de stiinta din foarte mglte
[iiri au lansat imperativul irecerii omenirii la un nou tip de clezvoltare. pe care ilLr
denumit-o dezvoltare umani durahili. O asemenea viziune are caracter global si
se baz.eazd pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare econrxrici. sarf,cia
mondiala si mediu, itstfel incit sii se realizeze ploeresul uman nrr numai in citeva
locuri 5i pentru citiva ani, ci pe intreaga planet[ si pentru un viitor indelungat. in
vederea unui viiior comtlrt mai bun, pentl-u toate generatiile care coexisti si se
succed la viatd, viziunea dezvoltdrii umane durabile rispunde necesititilor

prezentultri, fara a compromite posibilititile de satisfacere a trebuintclor

generatiiltrr viitoare. Aprecierea acestei clezv,rltdri se realizeazd, prin indicatorul
dezvoltirii umane (IDU).

celelalte economii nationale, ceea ce insearrrni czi intensitatenr si

sensLrl desfzisurIlii. modul in care evollreaza si tormele in care se
realr zetz;a,

dinrensiunile $i calitatea rezultatelor obtinute.

repartizarea acestora ;i etectele economico-sociale induse asttel,

conditiile naturatre $i econonrico-sociale de care dispun etc.
reprezintai o realitate proprie, ce ar plrteii t'i intAluita in alte tari
nLrmai ?ntimplitor.
f)acl, in decursul unei perioade, o tara, prin f'cnomenele si
procesele care formeaz[ economia sa nationald, realize azd)

in felul sau specific, transforrnari (cantitative, structurale si

calitativc) care, in ansamblul lor, o fac si avanseze economic, sa asigure conditii
mai bune de existenti si si conserve sau sa amelioreze mediul, inseamnl ci s-a
dezvoltat ccononric, a realizat dczvoltarea economica. Nu toate tiirile reusesc
dezvoltarea econonfci intr-un orizont de timp dat, iar cele care reusesc se inscriu in
parametri dit'eriti.
In virtutea interdependentelor economice reale dintre tirri, dezvoltarea. chiar daci
are loc intr-o anumit[ tara, este o dezvoltare deschisa, aflati in relatii economice cle
schimb cu cea realizata in alte tdri.
Dezvoltarea economicd este, desigur, rezultanta transtbrmflrilor realizate, dar nu toate
acestea sunt pozitive sau pozitive in aceeagi mdsuri.
Pentru a caractertza dezvoltarea economlca a unei tlri se
tolosesc indicatori economici care exprima nivelul producfiei
nationale reale pe locuitor, modificirrile stnrcturale care alr loc in
profil de rarnura si teritorial, nivelul de trai al poplrlaiiei li eficienfa
utiliz[rii factorilor de productie etc.

Dezvo[torro eionomicld eite i*u,ntiiei dattT re:,tiltatului

' de artsantblu al schimbdrilor preponderent poz,itit,e ce survin
'.,tn
econonxia Ltnei lari tntr-o perioctdci ctnutffi, retiltat ce se
'coracterizeaT,d prin indiccttori ogregati superiori ca niy,el
,

perictadei anterioare.

in timp ce clezvoltarrea

economicf, sLrrprinde transformdrile

cantitative, structurale Si calitative care intervin in economia
Lrnei tflri, cresterea economicf, evidentraz'a doar aspectele

Cresterea econornic[

c:ste Ltn con-

icept macroeconornic ce caritcte rtzeazd

iin expresie cantiiarrvri dinamica

,ale oamenilor sub influenta conjugatA

',2,

unui ansamblu de factori interni si

ex terni.

iascendenta a produsului intern bnri pe

!locuitt-lr al unci tiiri ?ntr-o anurnita
lperioada de timp.
i - Dezvoltarea economica estc un

. * Indicatorul dezvoltarii umane

i(IDU) un nou indicator sratisiic

ipozitive cantitative, structurale

lsperanta rnedie de

ifenomen milcroeconomic $i sociai ce

;surprinde ansarnblul transformdrilor
$i

;calitative care se produc la nivelul Llnei

,economii, inclusiv in conditiile de viati

Cum se explicl aparitia preocuparilor

pentru studiul cre.sterii economice?
,- Ce exprima cregterea economici?
- C ilre este indic atoru I m acroeconomic cel rnai potrivit pentru a mdsura
cre$terea economicA a unei tirri?
,- De ce in misurarea cresterii
economice trebuie sd tinem seama de
evolufia populafiei din fara respectiva?
o,

In ce conditii apreciafi cf, se reali

o crestere economici

sandtoasa?

zeaz;'d

.colnpozit, iolosit pentru a mi.sura

,progresul economico-social corespLrntzltor dezl,oltlrii umane durabile. care

ise compune din trei inclicatori partizrli:

viatii la

na5tere, rata

de instruire a popula[iei $i prodLrsul

intern brut pe locuitor.

,* Ce deosebire este intre creste re.a^

economica reala Si cresterea econonricf,

nominala?

'Ce avantaje considerali cir poate

avea cre$terea economicd intensi vd?
=

Ce dezavantaje considerali cd poate

avea cresterea economicd extensi v iL?

. Cum explicati cd, in anul 2001 f ata
,

de 1990, in RomAnia,

dinarnica nonri-

nald a PIB era mai mare decat dinamica

realA a aceluiasi indicator?

* Ce semnif icl un PIB real al unei

perioade mai mari decit PIB nominal al
aceleiasi perioade?

. 9. exprim d, dezvoltarea econornic[?

', In ce raport se afla dezvoltarea

econonrica cu cregterea economic[?

r| Ce indicatori putern folosi pentru

releva cantitativ. structural si calitativ

ts
dezvoltarea economicd a unei tari?

r Ce rela[ie este intre dezvoltarea

economicd Si progresul economic?

.* Cr.rm explicati preocuparea multor
oarneni de stiint[ $i oarneni politici pentru

problemele dezvoltirii umane durabile?

. C-'e cuprinde indicatorul dezvoltarii
u

mane

PROBLENIE
DE REFLECTI
Raportul dintre starea actuali a economiei rom0nesti si exigen[ele dezvoltarii

'

umarle durabile.

ilii.{ Ii ; i

1"','ri,1',

trii'' {ti,/{.rl,.r,,

I Elaborati, pe baza cunogtinfelor

pe

care le aveti, Lln set de criterii si indicatori

economici, social-umani gi ecologici care

apreciati c5. trebuie folositi pentru

caracteri zarea activitagii si vieIii din
localitatea in care studiati.
" Nominalizati problemele grave care
apreciati cd, in prezent, ne indepirteazd

de reahzarea unei dezvoltari umane

durabile in RomAnia.
n

Pe baza datelor referitoare la variatia

procentuala anualf, a PIB real al

RomAniei in perioada 1995-2004,
prezentatd in tabelul de mai jos, analizati
si explicati cauzele evolutiei favorabile
si nefavorabile:

Consumul finaliPlB

lnvestifii in PIB

i.t:;,i':,,ix!

lii

137

in mod evident faptul cd activitatea economica la nivel de firmri, ramurd,

economie nafionala sau chiar economie mondiali. cunoaste perioade de expansiune qi
de contractie care se succed cu o anumitd regularitate, denumite stiintific fluctuafii
economice ciclice*
in economie, ciclicitatea caract erizeazd acea forma de
e I iri;;ii'C CiCltr
migcare a activititii economice dintr-o tarl in care se succed
i .i riiiolittic are
alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie
ilurata si
- ";. . 1:lcitutile s:rle
intr-un anumit interval de timp. Aceasta este vizibili prin fluctuafii
, :i i"t:*! rteosetresc
ale activit[tii economice in ansamblul sdu, adic[ prin sporirea
i: iiilt ctlel:f lte
tiu,
concomitenta a produc[iei, veniturilor, ocllpArii forfei de muncd
f iF i'r-' ilu itvut loc
etc., urmat[ de stagnarea sau descregterea acestora.
irr ircccitsi tarl
i*prejuriirile care genere azd, ciclicitatea economicd sLrnt
';:ru irt alte tirri.
numeroase $i, in timp, &u fost explicate in mod difent, in tuncfie
sunt de
' ii'?,ii'i!c
de curentele de gdndire care le-au abordat. Dincolo de toate
,il ,,:t"ittii scurta,
acestea, se poate aprecia insf, cf,, in ultimf, instantd, ciclicitatea
,::i:rlir si lungir.

etc., relevd

este determinati de modul specific de evolutie a eficienfei

iltlintitatea
(randamentului) utiliz[rii factorilor de productie. Astfel, factorii
, i ri : :: i r,i rclcvir un
de producfie de o anumitf, calitate Si strtrcturf, cunosc, intr-o
t-.ti'ietl illare de
combinare datd, o perioada in care eficienta utilizirii lor are o
; r ll c.::';'i,titfC Chiaf
evolutie ascendentd, asigurind expansiune si prosperitate
i i1r'i.: ricl tr rile
,-;i;* i.lt ;)ltt'ttl din
economica. Urrneazf, un timp in care randamentul factorilor
t.i; ..'t:;isl L'ilt cgorie.
respectivi stagneazi sau chiar scade, iar activitatea economici
cunoa$te o anumitd contractie, se confruntd cu dificultdgi,
impundndu-se inlocuirea sau ameliorarea calitativa a factorilor, schitnbarea unor structuri
ale economiei (tehnice, tehnico-economice, organizatorice etc.) care devin deplgite.
,

Fazele migcdrii ciclice se condilioneazi reciproc $i, in unitatea lor, pregdtesc premisele
care asigurd activitdlii economice continuitate, schimbari calitative ;i progres. De aceea,

('/"1

(/rl

Ponderea sectorului
privat in PIB (%)

71

81,3

21,4

45,3

39

82,6

23,0

54,9

86,4

21,2

-48

60,6

90,3

182

61,4

999

-1 2

88,8

17,7

63,7

2000

21

86,2

18I

65,6

2001

57

85,2

20,7

68,0

diterite in literatura de

2002

51

84,0

21,3

69,4

2003

5,2

84,9

22,2

70,4

2004

83

86,5

221

Anii

PIB real %

995

996

997

-6

998

ciclicitatea reprezinti forma de evolufie fireasci, normali, a activitilii economice,

a dezvoltirii unei economii nationale sau chiar a economiei mondiale in ansamblu.
r Care sunt fazele ciclului economic?
Ciclul economic reprezint[ perioada de la inceputul unei contractii a activitetii
economice de ansamblu pAni Ia inceputul celei urmitoare. Este tormat din rnai multe

ECESIUNE

PANSTUNE

Sursa: Anuarul Statistic al Romfiniei,INS, 2005.

{.,. lilurtr.l atiili: lllilctr{}rrcGrurnlice'i,

vor-

definind o anumitA
stare a economiei. Un
ciclu economic ideal
formd grafic[, in care
pe ordonatd este sur-

Analiza de ansamblu a activitifii economice, incepAnd cu deosebire din secolul al

ci aceasta nu are o evolutie uniformE, lineard, ci fluctuantd,

PERIOA

in termene riguroase.

Evolufia unor indicatori economici, cum sunt volumul producfiei, cifra de afaceri,
rata profitului, produsul intern bru! rata inflafiei, rata qomajului, volumul investi(iilor

specialitate Si in

birea curentA), fiecare

poate fi reprezentat sub

XIX-lea, a demonstrat

ondulatorie, ci. pe langd fluctualii sezoniere, intdmpldtoare, accidentale, cunoaqte gi

fluctualii care se repetd cu o anumitd regularitate. chiar daci aceasta nu se poate incadra

aze (cu denumiri

prins volumul

sau

ritmul productiei (sub

forma unlli indicator
sintetic), iar pe abscis5,

Fig. 10.3. Ciclul econonic

timpul (figura 10.3).

1.1
I

in

cadrul miscarii ciclice este. eviclenta ntui intAi taza cleexpausiune (intervalr-rl A-ts, respectiv C-D), in care, pe fondul
Lritui proces investi[ionel interis, cresc procluctia, produ.sul intei'n t-rrut. gradul de ocLlpat'c a fortei clc tltttitcii, salariile.
pr-cfiturile 5i vinziirile etc. l-f-sto o pcrioadI de afaceri prospct'e.
cie credit ieftin. de crestere a cursulni titlurilor de valoare etc.
Expansiunea nu dure- at,a la nesflirsir. pentrti cd in econonrie
se face sirntite actiunea Lrnor fiictori ciire iricep s-o frineze
(?ncetinirca cre$terii sau chiar scaderea procluctivitatii,
reducerea ratei profitulrri, aparilia Llnor tJezechilibre etc.), czr
expresie a epuiz.drri sau a lirnitarii poten[ialului eficientei
factorilor de produc[ie sau a moclalitetilor utilizate pentrr.r
combinarea acestora etc. Aceastir tazd se caracte rtzea'z'a prin
cresterea inccrtitudinii plasanrerrtelor in titluri de valoare.
f-luctuatiile cursuriior aL'cstora, scnrnpirel ..{i restriingerea
creciitului si a invcstitiilor, care atesti epuizarea unrii anumit
potenfial de expal]siune a dezvoltirii.
Pe parcursuI unui ciclu econonric sunt.sesizaLrile in rnod
clar dou[ iilostaze, tlouri stlrr distincte pe care le parcLrr.-qe
econornia: recesiunea (manifestlrile de crrz'a economicd Si
clepresiunea). cLrnoscuta qi suh denumirea Ce contractier si
boomul (reluarea cre$terii econonrice, indicatd dc int-lexiunile

A ii C) si expansiunea. in perioada de boorn, economia are irr

general o evolutie tavorabili, fenomenele pozitive fiincl
preponderente; situatia este opusi in conditiile recesiunii. cdnd
aspectele negative si unele dezechilibre sunt vrzrhiie .,cLr ochiui

liber", iar insatisfacgiile sociale, nemultumirile gi gradul ridicat de incertitudine

afecteazd pe scard largi agen{ii economici, lumea afacerilor. dezvoltarea econonrici
in general.
in realitate, evolufiile sunt rnr,rlt mai nuangate gi complexe, iar un model general,
unic, al ciclului economic nu exist[; nu se intAlnesc doul cicluri economice identice
prin durata sau configuratia fazelor, nici in aceeagi tarl $i nici in tiri diferite.

Dincolo de toate aceste aspecte, este de retinut faptul cii evolulia ciclicir reprezinti
sa are un rol specific
mult mai bine delimitat decdt in trecut. Asttbl. in taza de expansiune sunt satisfircute
foarte repede unele aspiratii de progres economic, iar recesiunea restabilitir cu utr
pre[ mai mare sau mai mic, unele echilibre in economie asigurAnd restructurarea qi
reinnoirea factorilor de produclie, ca premise ale dezvoltdrii in perioada unnltoare.
+ Existi modalititi de atenuare a Eocurilor ciclurilor economice?
De$i evolutia ciclicd are o determinare obiectivi, agentii economici gi guvernele
intreprind mdsuri pentru atenuarea undelor ciclului economic - in special ale recesiunii - gi ale efectelor negative pe care le genereazd aceasta. Asemenea masuri se
fundamenteazi pe adevirttri formulate de Stiinta economica. pe cunoaqterea
interdependentelor din cadrul economiei si pe o informare promptir si reald asupra
evolutiei activitdlii. Prima mare realizare in acest sens apar[ine economistului englez

o realitate a oricdrei economii contemporane, iar fiecare fazf, a

J. M. Keynes gi dateazf, din deceniile patru-cinci ale secolului XX. Ulterior,

ii

.,

ample $i
programele de mf,suri anticiclice aLr deve'it tot mai
alcf,tuite
anticiclice
politici
ca.
cLrnoscLlte
rnai coerente, tiincl
si de
monetar[
politica
in principal clin trei componentc:
fiscala'
politica
publice
$i
credit, politica cheltuielilor
politica monetarl $i de credit are ca instrumente rata

diferenfiat,
dobfrnzii. creditul si masa monetari. Ele se aplica
in funclie de fazele ciclului econornic. Astfel, in boomul
prelungit se recomanda majorarea ratei dobanzii $i se impun
restricfii suplimentare la acordarea cle credite, i ar controlul
mdsuri au
asupra nlasei monetare devine mai riguros- Aceste
investitiilor
a
cons*m
de
;i
ca efect frinarea cererii cre bunuri
de bunuri economice' In faza de
ofertei
a
baz'a,
aceast[
pe
$i,
recesiune se urnriresc reducerea ratei dobtnzii, sporirea
volumuhri cle credite $i a masei monetare, stimulind astfel

l: .i l.; ,, r.lii:

i_.

l- I

r-l

tl i tf fl i "
-,:
;:
;-l,.ili pttl
" li
:r:i

ii

l-"- r.

i-

it:itsl-?t"i,L: i:rtcr1'ritlii: *l siilttlltl i

iri L'iltll1{tllli": 1-:l'ilr

i--ii;'i-' .',i :',;',' Lj t* iti
'l;ii1 5if SC'
,1:i: lllttltj :lt,'
r i"i

,.

;,i i", ii i_,f it { i l'r":

cererea de bunuri $i investigiile, fa'orizand majorarea

ilir r ii itia'ilnr 5i
productiei gi a graclului de ocllpare a fortei de munca'
t tli:tr. i riiiiiiiiit{-'ii
politica cheltuielilor publice se axeazd, pe admiterea unul
,:.,ixij.iitliL. i'
faza de
anumit deficit bugetar, bazat pe maJorarea' in
stat - chiar printr-o emisiune
recesiune, a ctreltuielilor Lf""tuot" de Ia bugetul de
cererea globald 5i, prin aceasta' de
monetarf, suplimentarf, - cu scopul de a se m6ri
cheltuielile publice
a se impulsiona produclia gi trecerea la faza de expansiune.
stat, investifii cu caracter
suplimentare sunt orientate in special spre achizitii de
astfel incdt masa monetarS
etc.,
publice
social-cultural si invcstitii in intreprinderi
suplimentard sa aib[ acoperire in bunuri economice-reale' . ,^:^:.
in
politica fiscall consti in a utiliza pirghia fiscald in scopuri anticiclice' Astfel'
a
impozitare
de
(gradul
faza de recesiune, se recomandi reducerea fiscaliti$i
r.

venituri agenfilor economici'

veniturilor $i de taxare a consumttlui), ldsdnd mai multe
investiliile. in faza de boom se
ceea ce are rnenirea sd incurajeze cons*mul 5i

procedeazadereguldIamajorareafiscalit5tii'pentruafrdnacerereadeconsum.Sr
incasari suplimentare
investifiile private. In felul acesta se asigur6, printre altele, 9i

labuget.meniteSaacoperedeficiteleaclmulateinfazaderecesiune.Abordatein
legdturalorreciprocd'politicacheltuielilorpubliceqipolitica.Iiscaliformeazd
pin[ Ia inceputul anilor '70, politicile monetare si de
potitica bugetara a staiului.
c.eolt,prec,mqiceafiscaldaufostpromovateinmodcorelat,cuscopuldeainfluenla a
in sensul creqterii' pentru
cererea agregatd, in functie de fazele ciclului - fie
temporizdrii'
sau expansiunea, fie in sensul stabilizdrii sau
determina relansarea

pentruafrinaexpansiuneaeconomiei'Eleaufostdenumitepoliticieconomlce
cerere, sau politici de tipul "stop and go"'
co

ca

policy"'
70 s-a recurs Ia programe anticiclice denumite "mix
Primele
bugetare'
ovarea diferenliatd de mdsuri monetare $i

vizeazdmenfinereasubcontrolaprefurilor,ainflatiei'iarcelelalte,relansarea
activitdfiieconomiceqiacoperireadeficituluibugetar,prinmisuricares6mentrna
fi Stapanita, controlata.
inflatia in economie intr-o formd moderatd, care sd poatd

? Ce este crclicitatea din economie?

,, Ce reprezinta

ciclrrl cconomic,J
" cnrn se explica aparitia ciclicitatii
ln vieta economicl'l
; Ce faze are Lrn cicln economic?

Cum trebuic slr fie politica

cheltuielilor publice in faza de I eceslLlne

a ciclului economic'?
* Cum se recomandi a fi politica

fiscala a unlri stat in raport

ciclului economic?

se poate produce,l.pd.sirea

crizet economice?
:i:r?
o
2

, j
l..ri.j

-.t
ia.,.

,,.

politica

ciclulr-ri econornic?

o Cu ce indicato' economici
si sociali
putem caracterrza faz,ele unui ciclu economic ?

* Cum

fi

Cum se recomancll a

rnonetarii .si de credit in raport cu fazele

ci

fazere

I
: i

sociali din perioada lgg6_2004 Si

interpretati moclul in care au evoluat.

grafic evolutia indicatorilor economici si

Anii

lndicatori

1996

1997

1998

999

2000

2001

2002

2003

2004

variatri

39

-ol

-48

12

21

57

51

52

8,3

Consum final
anuale (%)

variatir

70

-43

11

-25

14

63

49

69

103

57

17

57

-48

55

10,1

8,2

9,1

10,1

6A

89

104
521

118

10s

8,8

8,4

4s8

7.4

457

34s

o,l

22s

153

119

Formarea brutd de capitat fix

variatii anuale (%)

Kara gomatutur (%)

Ptlo

I \sLu

inflalini

tttrturtul

/01 \

388

1/u,

n"ffi
BNR, 2001.
TEXT TEMATIC

Sursa:

154

inflnenteazd, cererea $i oferta de pe diteritele

piele trece prin situatii de echilibre

Produsul intern brut

anuale (%)
total

economier uner tflri sutt

l)acfiunea conjugatd a unui ansamblu
de factori favorabili si nefavorabili ce

E volu[ia

* Pe baza datelor cri, tabelur de mai

jos, cLr privire la RornAnia, reprezentati

Pe baza textului de mai.jos, relineli

elementele definitorii pe,tru conceplia lui
Keynes
cu privir-e Ia ciclicitatea din e"oro-i"

. ,,Printr-o migcare ciclicd nu inletegem insd numai cd ten

descendente, odatd dectansrt",
ta nesfargit
sunt rdstumate in cele din^urmd Avem iniiaire
gifailut;i'
regularitate a surcesiunii in timp a d'uiaiailig"iriif,
9i
Existd insd gi o altd caraciertstiaa
numim

ir-ii iiiir\tta

A. ECHII-,IBRE
St DEZECHILIBRE
ix pcoNovrrE
B. CEREREA AGREGATA
SI OFERTA AGREGATA
C. PRINCIPALELE
DEZECHILIBRE
MACROECONOMICE
INTERNE

iri-

i'iiii'""

sAr.r

dezechilibru, de tensiuni normale sau normale intre nevoi si resurse.

Pentru a cunoaste aceste stAri relative care survin in evc'rlutia unei economii $i,
mai ales, pentru a infelege semnificalia managemenl.ului guvernamental in directia
provocdrii transfornririlor de sens, normale si de dorit pentru agentii economici ce
se concureazd pe diferitele piege, este necesar sf, studiem:
Studiul acestor fenomene macroeconomice Si sociale vd va ajuta la:

, tnlelegereu raportului dintre echilibrtt

si clei,echil.ibru tn evolutia unei econotnii:

, cttttoa;terea semniJicatiei trecerii, pe

cliferitele piete de la dezecltilibru de nedorit
la echilibru;i trpoi lu dezi:chilibre de clorit;
identificarea locului si rolului diferi-

telor piege tn ftmctionarea unei economii;

. adaptarea conxportamentelor individuale pe diferitele pieye tn functie cle
crrttic:ipcirile pe cure le face{i tn calitate de
t,iitori ctgenli econolnici;
analiza polit ic il o r

:3 : T{;r3{::tr i7"'l'ir3!;ffi:,"

o r i c e rt u c t u a ! i e a i n v e st i i i t o r c a re
!
&:
corespunzdtoare a inclinaliei dpre coisim;aArg?,

ii;;e af,\i:t"rfi" a gradutui

de.ocupare. De aceea, rltrydat asuo;;;;;;;i;'iiidl,iiiii"iiJZiJirna

extrem de comprexe,

este.

foartg pi;in piooaoi!

investiliitor, fie ate eficienlei marginate,

fie
fiiiinui, ,oii a"iiiG"i&iu."
toate fructualiire,

innuente
are insesi

J.M. Keynes

CI. INFLATIA
c2. $ONTAJUL

tnac

roecononxic e

core se promoveaz.d din perspectivct

tltdilagementului clezechilibrelor, ctiminudrii .factorilor de risc ruajor pe cliferitele
,Ti ctsigtrrtirii premiselor pentru o
bunci functionare a sistemului economic
ttt ansamblul scirt.

piele

t4_i

,j*,

* $',"i:I f,iii h,H"{:'

,sI

in economia de piali toli agenlii ecouomici urmiresc sf,-si realizeze interesele

si-gi maximizeze profitul, iar consumatorii si-gi satistacir

cAt mai bine: producdtorii

trebuin[ele. Echilibrul economic apare ca o stare proprie piegei care se creeazd prin
actiunea agenfilor economici potrivit intereselor lor de v6nzatori sau cumpdriitori.
Acesta se caracterizeazd printr-o tensiune normala infe cererea gi of'erta de buntrri.
bani, capitaluri $i muncd. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie de fapt o
piata Si, ca urmare, raportul cerere-ofertd si normalitatea tensiunii sale au in mod
inevitabil anumite caracteristici distincte la o pia[{ fagi de celelalte. Cu toate acestea.
echilibrul pe oricare domeniu se formeazd in strdnsd legdtur[ cu celelalte. Considerate in unitatea Si interdependenta lor, la nivelul unei 1ari, activit[1ilor economice
gi pielelor specifice acestora le este propriu echilibrul economic national sau echilibrul

economic (general).
I

o ii iir
i-'rli

1i

I Echilibrul economic este starea spre core tincl piala

i bunurilor, monetarii, a cctpitalului f i a mLtncii, precum ,si

ii .ri.il+:

?i)!llir:f

;,:.1"ir-11',tl

Si

ii!.t i.

:1.r-

1-:,i:il:;1lli.-;
iir -i-'l;;il.ii:

I,

r:,.t
-*:1;1.i

i,l,
i- jr

t!ir:.,.*.,!
ai{ii
i.irjl

iitit',

':];u.:i.

1rt.l'.-i,

i ^,.
:
" :l.: . i.-i:..'i1-

, .....;l
rl;ir-'Iili-

ir,i' i. i.iiiit,;i:it.'i
1'1-t

i;l

i ",'-e-:?{lii

1i;::1.

llntii

"

ilii iIi ilillt'l-' ;i

i-;11:i:i'{

l-ii jr'-ri.

ii-iI i:;tr-t:
=i l.:l'i:tt lt

r*r-,i'tl'r,',j
'-)r)'lr;r,rt.'
j'i:q

r.I,'

nr I l'

t\f{

L'.

i niaya nationald tn ansatnblul scitr, atunci chnd cererea este

l, egala cu oferta sau cdnd diferenta dintre ele nu depd;este
1 limitele considerate norntale, nesentni.ficative pentru u.
', genera dificulta{i de o anumitd gravitate.

I r, ,l.i;1=,'.it i.i * i'l

ti;.,.';lii r!iir-.J l,,tt"i.
-i *"I;i.i-ii-,.i ;. : j,ij iiir l:i

i 1: i=:': i,-r
'::.;.:'
. i. i
,
:-i.l i;.:]i.it';'..;i

i:

intrucit deciziile agentilor economici slrnt in funcfie de

evolu[ia raportului cerere-oferta de pe pie[ele pe czrre ei
actioneazii, rezultd ca real Lzatea echilibrului economic se
bazeazd, pe compatibilitatea (concordanta) deciziilor luate de
diferiti agenti ecorlomici $i pe necesitatea plrstr[rii valabiliHtii
lor in timp, atata vreme cAt nu intervin factori perturbatori.
Dezechilibrele in econornie sunt stirri de tensiune intre
cererea $i oferta de pe diferitele piefe, ca de exemplu: pia[a
bunurilor economice, piafa monetar[, piata rnLlncii etc.
Agregate la nivelul unei economii, ?ceste dezechilibre
parfiale se reflectd in modul de func[ionare a intregii vieti
economice $i sociale, ret-lectat prin citiva parametri esentiali
ai viabiliEtii sistemului economic, cum sunt: indicele preturilor
de consum (tPC), rata inflatiei, rata $omajului, indicele
veniturilor reale ale populafiei etc.
Atunci cAnd cererea de bunuri economice este mult mai
mare decAt oferta, inseamna ca se intregistreazd, un dezechilibru

anormal, nedorit de agentii economici, cu consecinfe negatrve asupra cre$terlr pretllrilor, ca tendintfl fireasca a piefei de a apropia sau echilibra
cererea cll oferta.
Cdnd ofertele pe piaga muncii sau pe piafa monetard sunt mult mai mari decdt
cererea, in termeni specifici, se produc dezechilibre ,,negative", anormale, de
nedorit de agengii economici. prin consecinlele pe care le genereazd asupra cre;terii

gomajului qi a infla$ei.

Aseneneadezechilibresemaipotiritilnigiintrevenituriie:.lrrillctttttl
Sicheltuielilebugetrrluidcstat.intreincasirilesiptdliiedin:]'jlcstiJull
oglindite '
':'-ri'hilibru
cadr.ul relaliil<ir comerciale internationale ale urrei t[ri.
comercial
clezechilitrr'-rl
"iro.zitiv"'
pri*a"r..t,ilibrul bugetar 9i
'
pozitivc, in anunrite condilii,
Sunt Si situatii cic dezechilibre care pot ti c,,siderate
tjste lnd mare declt ofefia de
normale 5i cle tlorit, ca cle exernplu, cind cererea tie muncd

t ui mare de,c-dt ot-efta cle bani. ilcasiuile bugetare sunt mai

munc5, cel'erea de bani
"r,"
ntayi decit cheltuielile
mari clecat chelt,.rielile bugetaie, veniturile din exporftlri swlt nlai
pentru importuri etc. Fiecerre cli

prin prisma tunctionalitatii di

politicilor macroecotrclmice si
Dincolo de toate acestea' apreclere
trebuie consideratf, intotdeauna la nivel

economie, ceea ce este percepllt tlegativ pelltru anumltl agli[l i

nr,r,.i r]ecit
economici este sau poate ti pozitiv pentru allii' st tnvers Prin
irniturile
o perioadf,
ce este, cie eremplu, pozitiva la rtn moment dat pentru
i
i,,.ru,rn[ un
sau permanent o cel:ere cle bani mai mare. deciit oferta? ' .:.
l)l,lgfiLitr t
i.'; :lii hugetart
:;r'l'itit
^r-.-*,-,r ^rr^x
Consecintele pozitlve se contureiizit in special la ofertalnti, adicf,
irtlica un
ia cei care au bani. Mulfi sau putini. ctti sunt cei cu bant' vor i
'" i:::::l:::l'
,
iricasa clobinzi rnai mari, tor ei vor putea face investitii si vor li
..litgativtt.
itceste
cu
produse
hr.neficiarii veniturilor ce se obtin. Bunurile
dobrinda. este mal
investitii ,vor ti mai scumpe insii. pentru ci ,,prepl banilor". adica
celor t' b"l'-:]
buz*narele
in
mare. Cu*rpiratorii bunuiilor respecti,e vor transfera
care au nevole
Cei
br'rnuri.
acete
Ia
rnai mulgi bani. pentru cd aitf'el nu pot ave t acces
investitiile,
diminua
vor
i$i
cle bani, la dobrinzi mari, vor rata numcroase oporlunitati,
va fi
bunuri
de
oterta
muncai'
de
nu vor mai crea sau vor crea foarte puline locuri
o
loc
va
avea
lung
sau
rneclitt
scurt,
at'ectatd negativ din lips6 de investitii. Pe termen
genereazd
ce
ceea
bani,
celor
cu
favoarea
r-edistribuiri sensibila a bogdtiei in societate in
ti considerate
i;;;i;ri sociale. incasariie 1a. buget mai mari decit p1[1ile ar ptttea_
unor
datoreazd
se.
cd
situatia
pentru
cumva pozitive pe termen scurt sau mediu
bugetului'
elabordrii
momentul
[a
estimate
fatd
cle
cele
rezuhate mai bune in economie,
pozitive in
titilizat corespunzator. surplusul de incasdri la buget induce efecte
diversitatea
prin
dimensiunea,
dezechilibrul
apreciem
sd
economie. Asadar, se impune
sens (pozitiv/
anumit
un
cle
efectelor
preponderenla
prin
sale,
si sensul consecintelor
pennanent in vedere
negativ), de durata lor, cle natura-qi intensitatea acestota, avdnd
ciJchiar pozitiv fiind, un dezechilibru are si anumite e[ecte negatlve.
Dezeclrilibrele economice, dincolo de anumite dimensiuni
de
consiclerate ,,controlabile", atecte'dza grav toate categoriile
. 1]i:;i:cltilibrele
piefe, precLlm $l economia in ansamblu, ele manitestindu-se
:t i.,Iilti}',e sunt
sub for ma inflcttiei, ;onrujului $i tnrduttitirii conditiilor tle victld
i r i I .iiirl, solnzfjul
(r,ezi $i figura I l.l ).
'iirl
teorettc
' autiitirea
Con4itiile echilibrului economic, tn general, au calacter
, uilllitiiltlr de
din cloud motive majore: a) egalitatea cererii cu oferta se realize'azd
r iattrnumai ,,in mare", ca tendintd. $i nU in SenS matelnatlc, Cum S-a
economia
presllpLls, pentrlr a face inteleas[ icleea; b) in realitate,
;

t 15
i

Forme ale

TT

I],8,\

RI I'tiN

IT

(ItiNOS'l'[N'l'11L0R

()ttrta slobala> Cererea globalar

(Presirrnei

. De ce echilibru l u nei economii

Ol'crta glohalir < Cercrea globaLt

(Absorbrie)

(Somq)

gLtvernarltental?
> Cererea de monedi
(Intlatie)

r De ce dezechilibrele in economie
trehuie interpretate ca,,negative" sau
.,pozitive"',)

Oferta de nlonedd >

*,,n",rri

donrcniul

Excedent sau deticit

clin stririniitate =

relatirlor

al balantei cotnercialc

=Chelruielile

intemationale

lrr

trehuie interpretat ca tendinta'l

' Ce echilibre macroectlnomice
trebuie urmlrite de rnanagementlll

Oterta dc tnuncii >

> Cererea de muncii

m
Venituri le (irrcasirile)

V EI{IF'ILl.,\ItE,\

echilibrului

;i

Fig. 11.1. Echilibrul

5i de

pliti

B.

dezechilibrul in ecottomie

. Ili cc conditii rin dezechiliLrru

,,negatir"'poate sa coltstituie o prcllri:;i
farvorabili pentru o funcrionalit:-rtc

norntzilii tr cc()nonriei'/

. Arritati c0ncl uit

,,pozitiv"

porrtc

sii reprezinte o situra[ie

nefavorabild pentrll economie?

o Dati exemple de dezechilibre ,,negt_ttivc-" din econot-ilia Romi.niei dc dupi 1990.

Cererea agregata si oferta agregati*

Aceste douii rnarimi se determinl si se urmiiresc, cle regula, Ia nivelul econorniei

unei tiri sau al economiei nationale. Atit calculnl, cit si supravegherea evolutiei lor
sau eventLlalele intervenIii cu caracter corectiv sunt actiuni complexe Si trebuie
realizate cu acuratete pentru a evita efectele nedorite.

nu se afli niciodati in starc de echilibru, decit poate din intAmplare. intotdeauna vor
exista surplusuri, de o parte sau de alta. tn conditii normale de flnclionare, piala niciodata
nu este ,,goliti" de bunuri economice, a$a cum ar trebui sf, se intdmple cdnd cererea
este egald cu oferta gi toate bunurile respective s-ar vinde. Piatra ccrre funclioneazei bine
este intotdear.ma plind de md$uri! Din produse vor exista intotdeauna stocuri. iar din
resurse vor exista rezerve. care rf,mdn in afara raportului cerere-ofertd, dar ca niste
conditii ale realizdrii corespunzatoare a acestuia.
Conditiile echilibrului economic se realizeazd ca tendinfd, trecind prin situalii de
dezechilibru, determinate de modificarea limitelor resurselor qi tehnologiilor, restricfiilor
bugetare ale consnmatorilor de bunuri Si servicii, greqeli de politica economicd generala
pe termen lung sau mediu, necunoa$terea sau neintelegerea mecanismelor pie[ei etc.

Intelegerea problemelor echilibmlui dintr-o ecouomie presLlpune studierea

corclatiei dintrc producfia interni reala si cheltuielile totale prcvazute.
In cadrtrl unei economii, cheltuielile totale, globale saLl agregirte (Da) sunt formatc din:

r cheltuieli estimate pentru consum 1C);

r cheltuieli estimate pentrLt investitii (I),
r cheltuieli guvernamentale estimate (G):
r export (E).

In concluzie, tendinta obiectivi de realizare a conditiilor de echilibru trece, in

via(a economic5, prin stiri de dezechilibru mai restr6nse sau mai ample, a ciror
depigire necesitS, la nivelul agenfilor economici gi al economiei, strategii adecvate
de utilizare a mijloacelor gi de atingere a scopurilor, lisdnd alternativele posibile sa

Suma acestor cheltuieli totale este expresia reitli a cer.crii

agregate (Da), globale, din economie. Dar = C + t + G + E
Oferta agregat[ (Ya) de bunuri materiale $i scrvicii este

fornrati din productia interna ph.rs importul (x).

r Atunci cflnd oferta agregata este egala, in linii generale.
cu cererea agregati, economia este consideratl in echilibru.
Rezultd urmatoarele corelatii: * AS,+ FBKf = Ib; plB + X =

in conditii normale pe piatn. Rolul puterii publice este de a dirija qi de

la
inviorarea
activititii agentilor economici Ei Ia protejarea puterii de
veghea
a
cumpirare a consumatorilor, de a permite ca maximizarea profiturilor si se realizeze
in conditiile imbundtitirii calititii vie(ii consumatorilor.

se concureze

=f+lb+G+E;
PIt] - c + Ib + G + EN; EN - E - X; EN = exporr ner.

o Pentru necesi-

tatile promov[rii
unor politici
economicc
adecvate Ia
nivelul economiei
nationale, este
necesar calculul
cererii qi ofertei

agregate atet
prospecti

viitoare), cflt $i

este starea

irelativd, dinamicd spre care tinde

dintre diferitele piete
iinteractiunea
.^.
i
ispecifi.., din economia unei [5ri, prin
I

l.

apropierea-eg alizarea cererii agregate

i

i.u oferta agregatd, ca elemente

ce

zoltarea gi imbundtitirea

11113.-

i
!

Dezechilibrul economiei stare

iuno.*alA, ,,negativf," $i de neclorit de

! '

stocul
i
i

! agenlii economici, care se conc retizeazdi

iin cre$terea inflatiei $i/sau a $omajului,
li, reducerea veniturilor reale ale

(+-

ilor

AS,)

brutl
r c;.rpitalului
fir (FUKf)

Expor turi (E)

Consum (C + C)

icetlgenilor, in scdderea competitivitatii

Iproduselor $i serviciilor p; piat[ $il
'
!ir.q,.re; datoriei externe etc

Fig. L1.2. Lc'hilibrul gloltal

l'

(pentru perioada

Ftlrrrrarea

Vuliatia

il--l . Echilibrul economiei

dezechilibrr-r

retroactir'
pentru perioada
trecuti ).

'{':;ilii;llul I I

1i;

!
r f)eca oferta agregata este mai ntic:i decfit ce'rere?l
ceelr ce cor cspLrnde unei stari cle ahsorbtie, titti
agregatii,
:

riiriilcl
.i
r;ir:r'!.i
-iri;':
I
;rgrrrxltt. itt
I
tcot!!i{!tir. r','r'irrL i
i riitj
r,r.!:iiilil'rr{:ri

I
i

!iir"rtl i

1:i*u.,l{+t'}.

. ,\tr.rn{ii ( i}ir{l
ii':; rii

lrl iltr lrtttctio-

ililrc ii ilcestOrit

r Dac[ oferta agregatri

llLl nt'c
1l;.11)nf

it;rltit rlt

?t

i'l:t{i;iit siisirtt
r I iil; r{iut: u{'ltiliilrirl
cr t'r re *grtf a I tr

oferiit itflrcfllltii
f

5tu

purtirtorii cererii luali inrpreutiii (menajelc. iirrrtele. guvernui -ti

stririnirtatea) iru venituri 5i pot cheltui pentru a-si satistacr
trebLrinlele pe bunuri materiirle si servicii mai urult clec:iit produce in mod curent econurnia. Firmele ot-eltante, observ0nd c:ii
r,ind ttlt cc produc sau cri ai'putea si viuda cantittUi inai rrl;ui
decir ccrle produse in niod cLrrent, iSi vor spori prc)ductia.
contribuind astfel la realizarea echilibrului dintr e prociuctia
nationala si cheltuielile totale.

nr.tctls:"1{'i}

intcn ttttitt de

rtqlarr' rlin purtclri

este mai mare decf,t cererca

agregati, ceeir ce corespunrie Llnei sterri tle presiune, aprr
torte in economie care pot restabiii acest ecltilii;r'tr. l-\-rtfci.
firnrele, observiind cij o parte din prodLrctia lor nu se vLI vinde,
sporinciur-[e -stocurile, nLl \,/or accepta ca aceastf, situatic sii
persiste prea rnLrlt. Ele ./or reducc nivelul productie i de Lrunuti
nrateriale li de servicii pina cAncl acells[a vir e-gala \/olllnrlii
a
ccrerii. In acest tel sr) \,'a restabili echilibrul dintre prccluctiu
reala Si cel'erea respectivd.

'f' I ?r'l It[',li,\R{ I'liN l't{t

i [;.rEI{.'Ii' \ltli,\
'J/
r'{;\(}5T1\Tfi,L()R

Ce reprezintI cheltuielile totale

(globale, agre-qate) intr-o economie

piag are o importanli deosebita pentru realizarea echilibrului de pe piata monetarii.

Echilibrul pietei ntonetare este asigurat atunci cind cererea (Dm) ;i oferta de
bani (Ym) sunt egale gi ambele laturi ale egalitatii sunt in concordantf, cu cererea si
of-erta de bunuri economice: Ym = Din.
Dacd se iau in calcul cei mai importan[i tactori care acfioneazd asupra tennenilor
egalitdtii. n:lasa monetard (M), viteza de circulalie (rotatie) a banilor (V), volumul
global al tranzactiilor de pe pia(d (Y) qi nivelul general al pre[urilor (P), aceasti condigie
de echilibru devine:
MV = PY. unde: MV = oferta reala de bani; PY = cererea reald cle bani.
O conditie de echilibru similarf, existir gi pe piuya muncii. sub forma egalitf,lii cererii
(D,_) cu ot'erta de locuri de muncd (Yr): Y, = Dr.

venitul
' in ce situafii se poate af]atotale
es-

nationala /

s Ce cuprinde producfia nationalA

real[ (oferta global[, agregata)?
" Prin ce se caracte rizeaz'a starea de
echilibru la nivelul venitului national?

national real fata de cheltgielile

tinr ate?
o Care este conclitia de echilibru pe
piata
. ^monetara?
in ce constA caracterLll relativ satt

absolut al echilibrului economic'J

PII()BI,Ii}I,\
lil,, Ii [:l Z( ) [. \"\-l'
" Pe baza datelor din tabelele
jos, calculafi $i interPretati:

b) oferta agregatti si evolutia ei;

c) exportul net $i evolLUia sa;
cI) ponderea datoriei externe in PIB.

cle mai

a) cererea agregata $i evolutia ei;

nvanA in vedcre cd bunuril economice se schirnhii, st:

I
vind
5i se cunrpar[ pe bani, cri oluntul si ntiscarea benilor
I
legate de cererea $i oferta de pe pia[a bunurilc,r'
strlins
sunt
I
vatt dc guienr. i economicc, se ajunge lir concluzia cit echilibrul de pe aceasta

stuttrlui. cilrc se
rcalize:rzii prin
ruasurilc pronlo-

117

Utilizarea PIB
rnld. lei Preturi curente
Utilizare

Ani

Consumulfinal

Exportul

lnvesti[ia bruti

(mil. EUR)

995

58.662,4

17.510,0

6.1 12

2000

692.532,9

156 491,1

2004

2.137.013.7

549.997,8

11.273
18.935

Sursa: Anuarul statistic ui Ronftnei, INS ,2005.

Formarea PIB
lndicatori
PIB

Ani

(rnld. lei pre! curent)

lmport
(mil. EUR)

Datoria externi

Rezervele

a Romdniei
(mil. EUR)

interna!ionale
brute ale RomAniei
(total mil. EUR)

4,284,0

2,051

995

72.135,5

7.327

2000
2004

803.773,1

13.140

1.162,6

5 205

2.463.716,5

24 258

18.119,6

13.144

Sursa: Ruport anual 2004, BNR.

htINIGLT)S,\R

Cererea agregata (Da)

o Oferta agrega tti (Ya) reprezin ti

sunra

icheltuielilor totale care se estimeazd, a

se

prroductia internA realf, de bunu ri

tm ateriale $i de serv icii obtinute si c-t I
!n
I
t

ra
aj utorul
lI

Lc*!r9I$Jli,-

- =- **-

L-_

importuh.ri.

C. PrinciPalele dezechilibre
macroeconomice interne*
Printre fenomenele de dezechilibru, inflatia 9i gomajul sunt deosebit de importante'
De aceea, trebuie si le inlelegem gi sd qtim cum pot fi menlinute in limite controlabile
economice'
Si contracarate, spre a ne bucura de binefacerile dezvoltdrii
vom
studia:
sens,
acest
in

f'-r'/t i ii!,: i-tr :;i ifi' :,t:t lti lifu ru

118

it

yr.:r ;t it

tn

Crestercir
gen e raliz:"ttli

Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei,

carc poatc fi sesizat prin doua tendinte majore, qi anume:

preturikrr

crestet'ecl ,( etwruliz,tttri, setnibild

de c'uttlttirtre a buttilrtr.

pretLtrilor si sc'dclerea putcrii

Intlagia apare cind. indif'erent clin ce cairzir. in raport cu un rnoment sau cu o perioatlil
din trecut, se formeazi o ciifbrenli intre volumul masei monetare si cantitatea de bunuri
supuse vinzdrii" iar in cazul cd exist;i, aceasti dilbr"entir crc$te astf'el incAt pretr.rrile cresc
gi valoarea banilor scade. Efectul poate fi rezultatul unor imprejurdri variate:

r
r
I

o Impre.iurfri
gcnerate rt c
inflatie

r
r
o

cre$tc cantitatea cle bani, lar cea de bunLlri este constanta:

:icade cantitatea de brtnuri, iar cea de bani este constanti:
cresc cuntitatiie celor doi [ermeni, dar banii nlai mult deciit

rile:
creste r:antitatea de bani. scade cea a mirfurilor:
scad cantitIlile celor doi rernteni, dar banii mai pufin.

tnf,rtr.t

Rata inflatiei este krarte utiiei pentru comparatii pe tan. perioade

pentru stabilirea obiectivelor politicii monetare, a miuimii
zone,
si

I
preturilor si *rt.rl
j
irr,atiei
!

'imensiunea
Nivclul inflltiei il putem rcleva recurgind dircct Ia cele
dou[ consecintc majore pe care acesta le are sau la elemente
colaterale, indirecte, numai parlial semnificative.
Prinra fatetl a irrflaliei este cresterea generalizata, substantiali a preturilor, care

mdsoari inflatia prin indicele general mediu al preturilor (din economie) - IGp.
Pc'ntru un bun cconotnic, indicele pretului (Ir) se calculeazi ca un raport procentual
intre pretul slu actual (p,) si cel existent la

=#

too =

r.rn

airumit moment din trecut (p,).

###"

too

= tz5vo

Despre pretul bunului respectiv spunem cii a crescnt cu 25ck, a crescut la 125c1.
sau a crescut de 1,25 ori.
Pentru economia unei tdri, aprecierea infln{iei se face pe baza ratei infla[iei. Aceasta

reprezintd, de fapt, indicele general mediu al prelurilor, calculat ca raport intre

valoarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in pregurile anului curent (tr) $i
valoarea acelorasi bunuri la preturile anului anterior (t) minus l, daci se exprimlr
ca numir intreg sau zecimal, sau minus loOo/o, dacd se exprimd in procente.
In teorie 5i practicl, pentru a exprima inflafia, se consideri c[ mai relevant
este indicele preturilor bunurilor de consum sau indicele prefurilor de consum.
Tabelul

33 076,9

52.624,2

111 767,'l

atunci cf,nd
i ntlatia creste

in cilre: IU = ntesa n-Ionetard;

IGP = indicele general mediu
al preturitor.

Irlxturtplu:
in anul 2000 (momentul t,), lnasa monetard in circulatie era de 100.00U de
miliarde de unitrili rnonetare, tiincl superioard anr"rlui precedent cu 20.000 de miliarde
u.m.. iar inclicele general al pregurilor era de 1557o tala de anul

IPCBint,=w

l55Vu

1,,.

=80'6470

Aceasta inseamni ci puterea de cnutpiirare a unei unitili monetare in tr reprezintd

80,64% rlin cea existentf, ir.r to san ca a scizut in t, lali de tn cu l9,36cic(l00Vo -

-80'64vc\'

cauzele inflatiei

Intlatia, ca oriuc f'enomen conrplex, este gelterata de cauze

multiple. cunl sLlnt cresterea excesivi a credituluri, acoperirea

lntlatia are

cauzc nrultiple

det'icitelor bugetare qi ale balan[elor de plali externe, cresterea costltrilor, cresterea salariilor
tdra acoperire in sporirea productivitalii muncii, sc[derea productiei de bunuri materiale
qi scrvicii sau rimflnerea in urmi a acesteia fatii de evolutia masei monetare etc.
Pentru inlelegerea inf'latiei. cea rnai mare impclrtant[ o are curloa$terea modului
sf,u de declansare $i desfd$r"rrare.
in acest sens. punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul
'Spirala
pe care it march eazil inflatia intre masA monetarl excedeni nflationisti

tara si volumul bunurilor gi serviciilor.

Incliferent

de

o Excedent de

masil monetare
cauzele care genereazrd acest dezechilibru, excedentul de

ll.1

masi monetar[ de care dispun agentii

economici reprezinti, de fapt, o cerere
de bunuri $i servicii nesatisfacut[-

237.504.5

recedent = 100

Sursa: Artuttrul stutistic ul Romfrniei, 2()0t si 2005, Rrtprtrt ttttual 2004, BNR.

ct"rnl p:lrare a
banilor scade

Scaderea puterii de cumplrare a banilor sau a unitatii

monetare, cealalt[ fatetzi a inllatiei, are loc concomitent cLl cresterea
pre[urilor, ct]nstir, in esenta, in scaderea cantitAfii de bunuri care
pot ti cump[rate cu o unitate rnonetara si se exprim[ sub forma
indicelui puterii de cumparare a hanilor (IPCB).

Indicele preturilor de consum in RomAnia

7071 g

o l]uterea de

salariilor: Si pensiilor sari itrclexarea ilcestora etc.

inflatiei

lndicerc

i,

t19

;;

Cr. Inflatia

evitlentii

crcstci'i a\
sulurilrlc ---=----

Fig.

I 1.3. Spirulu

t:::].u"
ctll)lprrurc
a salirriilor

inllutie'salurii

ActivitAtile economice existente pot avea

sau nu capacitatea de a spori volumul bu-

nurilor si serviciilor la nivelul cererii

!51
1sfJ

{-lr-'t"L'i'r:

tii'

irunu ri
lt{i} tt ti lt r ir,'l'
t:5 ll t i s i':i:.: rl t

il

nesatist'ticute. Cu cit reactia de aclaiptare a ofertei la nivelul $i

strllctLrra cererii este de mai scurtd duratzi, cu atdt se restabileste
rnai repede echilibrul. Darcd. din diterite motive - insut'icierrta
t'actorilr:r de proctuc[ie, imposibilitatea de a rnirri eficrenta k:l',

progresul te'hnico-$tiinlifir: lent etc. volumul bunurrilor si

serviciilor riimine iir nrrur masei monetare, aceastn situiriie determinir o crestere a
prelulilor si scirtlerea proportionali a pr.rterii de cumparare a banilor. concretizinrl
astfel prezenta inflatlei. Elasticitatea ofertei, cresterea sau sciderea volumului
fizic al hunurilor economice in raport ctr variafia veniturilor, deci cu
disponibilititile blneSti existente in economie (in proprietatea agentilttr
economici), este decisivi pentru instalarea stirii de intlatie.
ln af,ari de mecanismul descris, care este propriLr intlatici

iI

o Inftrati* di
inr prl

rt

in[erne, generate cle procese care Au loc in economla Llnet tltn.

extsta sl rrecanlsme ale inflatiei importate ce se interfereazii
cll cele clintiti. an)ptificinct tenomenul intlationist. i,r acest sens,
i]tentioniiin ca atit bunuriic economice importate. cA[ gi prcturile

lor intrd irr calculul indicelui prelrrrilor tarii importatoare. Dacf, pretul bunurilor
importate este nrai uiere decdt in trecut sau decit in tara importatoare, consumul
acestor bunuri itr ecrrnomia importatoare va avea ca urmare cresterea costurilor.
Se ctrirsidera cal () economie este sdndtoasd Si evolueazi in parametri normali
atunci cinr! ritmul de creste!'c qi structura PIB si/sau PNB pe locuitor evoiueazd in
pas cLr masa ll-ronetn|a din ecclnonrie (aflatir in posesia agenlilor economici).
Politici si rnasuri de protecfie sociala gi antiinflafioniste

Inflalia are consecinte econonrice care afecteazi direct sau indirect intreagii
societate. iar, cum s-a pLltut ren'lerca mai inainte. si relatiile economice externe ale
unei lari. Consecintele sunt recep[ionate in primul rind de agenlii economici atiali in

. I situalia cle curnpiritori, pentru cd ei trebuie sir facd ta15 cregterii

.rntliltlel
.:"'.".-""" "'" i preturiior determinate de infla1ie. De9i, in ansarnblu, reactia lor
i .rt. negativd. modul in care ,,primegte" fiecare valul inflationist

este diferit. intrucit pr()pa-sarea cre$terii prefurilor nu este uniformd in timp gi pe

domenii, iar situatia lor economici la momentul impacnrlui este si ea diferita. Adesea
se apreciazii ca cei mai loviti de efectele inflatiei sunt agenfii economici cu venituri
mici gi fixe. pentru ca ace$tia nu pot compensa pe seama altora pierderile lor
provocate de cresterea in timp a prefurilor.
Sub incidenla inflatiei cad, in al doilea rAnd, economiile agenlilor, pentru ca
puterea de cumpiirare a banilor scade qi, odati cu aceasta, resursele lor se diminueazir

in mod relativ.
Dar inflafia nu actioneazi numai intr-un sens, cel al efectelor negative.
Numeroqi agenti economici, in conditii de inflatie, pot obfine avantaje
substanfiale. in aceasta situalic se atlI ilebitorii, care la contractarea creditelor
primesc sume ce reprezintir, in func[ie de pregurile existente atunci, o anumitir
putere de cumpdrare, iar ia restituire sumele respective reprezinE. in conditiilc
prelurilor rnajorate de inflafie. o putere de cumpdrare mai micf,. Agenlii economici

si le
isi convertesc Cisponibilitatile blnesti in monedele mai stabile ale altor [6ri
cfutiga
intlucAt
ei
tlantaiati,
si
sunt
nationala
ruoncdi
trausfornt[ 6upl-i irn tin:p ia
a nronedei straine (mai micd)'
dif'erenta clintre rata iullatiei internc (rnai rnare) 9i cea
cii ele ac{ioneazd in sensuri
pentru
iar
mult
rnai
1ung5,
Lista et'ectelor intlaiiei este
rnstabilitdfii
cre;terea
;i prin cautan febrile
prin
ctil'erite, se rastidng asupra vielii ecottotnice
de
sau
o \litrtll'i clc
iile a_gentilor trctlrlonlici i,r-' a dirlintta etectele sale negative

carr:

a se sllstrage

lor'.

aceste cautliri s-alr niisclrt politici si mlsuri economice

mari grLlpe:
cle o ,lLrrc c,-)nrple:iittr.e, care sc pot impar[i in d'urd

Din

ilr'r;i,.lrii;: fAtl"f dC
L

l'cut:

ir in{laticri

preturilor $i
a) de aperare sau protectie a agentilor economici impotriva cre$terii
al inflatiei
control
si
sc[clerii puterii cle cLtrnpr=rr'rre a banilorl b) de diminuat'e
(antiinllationiste).

Dinprirnagruplderrr.isur.i,ceamaiinrportantiiprindimensiunilesaleeste,
flra indoiala, indcxarca. Aceasta constituie o crestcre procentuall sau in sume
qi pensiilor'
absolute a vcniturilor ageulilor economici, indeosebi a salariilor
cresterea
sautotal
partial
acopere
lunar, trimcstrial sau semcstrial, astfel incfit si
Din
inflatie'
de
generate
banikrr,
a
preturilor gi scirderea puterii de cumparare
dobirnzilor
aceastii grupd mai f,-,. parte si [t[te mlsuri, ctrm sunt: creqterea

plitite

acordarea dc cornperisafii
fentru icongmiile pastrate la institutiite financiare,
si alte categorii ale
pensionari
pentru
salariati,
ie cirtre stat $i iltreprinderi
rnentinc constante
le
pentru
a
produse
unor
popula{iei, subventionarca prefurilor
sau
- pentru a creste nrai lent etc.mdsuri care, pril natura lor, contribuie Ia retacerea
in n doua grupa se cuprind

echilibrului ecorlomic- deteriorat de inflili", tlctionand

concon'liter,t atLit asr-tpr: rnasei mortetare, cat si astlpra
volumtrlui bunr-rrilor $i serviciiiol'.

. .\ I lsuri
iir-

rii:itiituare

hi c()lltrrll
Asupra rnasei monetare se ilctioneaze pentru diminuare prin:
:ri
inllrrtiei
I cresterea ratei dob.tnzii creditelor acorclatc de biinci;
r nrdsuri care contribuie clirect la restringerea masei monetarel
r ,jngheprea'' (men[inereir la acelasi nivel) a salariilor qi preturiklrl
r echilibrarea bugetr'rl'-ri cle stat si a balantei de pldii externe etc'
Dintre masurile care vizeazi sporirea bunurilor economice, cel mai tjecvent

utilizate sunt:

de bunuri 9i
dezvoltarea activit5tiior productive cu scopul de a mdri oferta
servtcll;
t dezvoltarea proclLrctiei cle noi hunuri $i servicii;
r schimbarea aclapterea structurii activitdfilor economice in vederea aproPierii

$i

otertei de volumul si structura cererii de butruri econontice.

Desigur, se mai practicit si alte misuri, dar niciuna nu are o

aCliUne ,,purlr". aCiC[ nU Se repercu teaz'a nLlmai asupra unuia

cliltre cei cloi termeni ai clezechilibrului ;i nici nLr are numai efecte
de un zrnumit gen (pclzitive Sal.t negative). De aceea, impotriva
inflatiei se prornoveazir intotdeauna ,,pachete de masuri", care
trebuie astfel concepute incAt si se completeze cflt mai bine, pe

termen mediu 9i lung.

52

3'i

r!t.tr,r'/l

ilihru

it! et,ottotiiir,

C,. gomajul
Existii ntai rntrlte nrorlalitdti de a cielini 5ourajul si. ?n functie de ele.
rnai rnuitc.
tilrme tlt: colnenstll'tue. TOa'.e aceste deiinitii caracterizeazir insii
sonra.iul ca o stare
negativr a econouriei carc. al'ecteaza o parte tlin populatia activi
disponibilr
prin neirsig*rarea locurilor de munci. Someri toni toti cei apti
de munci, dar
care nu giisesc de lucru. Ei reirrezintii un surplu:; de fbrfr de muncd
in raport cu
nu,rirrirI cekrr angajati i'n cor*li1il cle rentabilitate inrpuse cle
economia de piagd.

cle
este
prai mare
clecit ccrereu
a" rrrullcit
*un"A
o Oferta

muncl

I
I
I
I
I|I

Potrivit acestei definitii, sunt someri toti cei carc au

tnregistrate cereri tle anga.iare sau toti cei ale ciror cereri

n-au fost satisficute pSna ta sfhrsitur fiecarei luni, indiferent

riacl solicitri locuri de muncii permanente sau temporare. cu
timn de munca partial sau deplin si daca au loc de munca,
dar
cautii altul mai adecyat aspiratiilor proprii.
Foarte cunrtscutii este si definilia somaiului clati cle Biroul
Inter.natiotral rl Muncii
tBIvtr - organizarie crin sjsternu! Natiuniro;'il1;: 1':"r1.:t:'ffi:;::l :l"Y:H:
contnaratii. str'rdii si analize du prolil pe baza infbrrnatiilor furnizate
cle tarile membre.
ar'6ncl cra scop mai h,.rna cunoaste:'tr atiit a fenornenului,
cfrt si a experienlei in
comhaterea sir. Potrivit acestei d.'finitii, estr somer oricinc
are rnai rnult de l4 ani si
indr:-pline$te concomitent urmitourelL' c()ilclitii: este flpt
de muncd: nu munceste:
este tlisponihil pcntru o lllunc{i saiaiiarti sau nesalariatiu
cautii un loc cle ntuncir.
Aplicarca acestor criterii ailu':c nrrrlte clurificilri. clar nu inlirturil
total riscul de a
erclude din riinclul sonlerilor irnunlits pr'i:ioane care cle fapt
rr-au unde rnunci.

inin<l seama de linriteie unor a\ernenea del'initii, itevine clar

faptul ci rndsurarea
cit mai apr()ape cle realitate.
Potrivit acestei inierpretari, sunt considerati someri: persoanele
concediate si
ftirir alt loc tle mttnc5: persuanelc in ciutarea primului loc de
muncd (absolvenli ai
il:r'atanrtntultrr secundar. profcsional. universital.); persoanele (de
re-sula temei)
c;'tre' tiupi o intrerupere volunterar a acti!'itdtii. solicith
reluarea acesteia; persoanele
octtpilte cti timp partial. temporar sau sezonier. eilate in
cautarea ur-rui loc de munci
ctr tlLrp coutplet; persoanele care si-au pier<lut clri au renuntat
la statutul anterior
(lucrirtor independent. patron. hrcrirtor t'anrilial neremunera:)
si cauti pentru prima
datal un loc rle muncfl salaritt.

5ttntaiul'i nu este decnr o proLrlem.i de estimare

Sonrajul se caracterizeazd prin:

nivelul la care a ajuns, ceea ce

se poate exprima absolut

I
nut:dt.ai
--si
ale qomajului | ;:1
.relativ - ca rata a somajului
(Rs), carcuratii'somerilor
uneori sub rbrma

o Ctrracteristici

raporturui procentuar
dintre numiirul sonrerilor (S) si populatia ocupati (pO), iar
alteori ca raport
ranort
intre numarur e,rmeriror ,r

r;o;,,iiiiffi; ilTrirffiiJil,ii:""

1-{-i

cu sciderea duratei
(qomaj parfial);

siptlminii

de lucru si diminuarea corespunzdtoare a salariului

r durati - perioada de la momentul pierderii locului de muncd sau dirninuarea

adtivitiitii depuse pAnd lir reluarea normali a muncii;
r structura sau conponenta pe categorii de vdrstd, nivei de calificare. sex. rasi etc.
$omajul se formeazf, pebaza a doui mari procese: a) pierderea locurilorde munci
de catre o parte n populatiei ocupate; b) creqterea ofertei de munci prin realizarea, de
cdEe noile generagii, a vdrstei legale pentru a se putea angaja 5i afirmarea nevoii de a lucra
a unor persoane apte de muncd. dar inactive pAna la momentul cdnd decid sd se angajeze.
In cadrul primului proces, in functie de cauzele directe care il determini, se

distin-e mai multe forme sau genuri de qomaj, dintre care se mentioneazd: a) gomajul
ciclic sau conjunctural, cauzat de crize;i conjuncturi defavorabile, trecitoare, dar
care se repetd la intervale de timp mai lungi sau mai scurte; b) qomajul structural,
determinat de modificarea structurii economiei pe activit[ti, ramuri Si subramuri
sLib incidr:nta evolutiei ncvoilor, crizei energetice sau a altor
o I-'rtlcL'se
factori; c) somajul tehnologic, format ca Llrmare a inlocuirii
gtncra
f1)ii t-c rIc
vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si a resffangerii locurilor
q{i

de munca prin reorganrzmea Lrnor activitati sau firme.

Rata Somajului in Rominia, in perioad a 1994-2004

-' = po xlOo'
' Rs.
POrlool

Rs=--S
-

Ani

intensitatea cu care se manifesta. daca prcsupune pierderea

locului de muncd
si incetarea rotala a activitatii (somaj totar) sau numai
diminuarea activitilii depuse,

rila.i

Cel de-al doilea proces genereazf, $omaj din caLrza stf,rii

. I;rlrnxil dt
economiei, care, prin nivelul dezvoltdrii, dinarnicS, structurf, $i
:t{ } nt il"i
alte caracteristici, nLr poate asigura crearea de locuri de muncl
in pas cu cre$terea of'ertei de muncd.
$omajul este considerat, in primul rAnrl, o expresie a dezechilibrelor existente. in
prim-plan este situat dezechilibrul de pe piata muncii; gomajul se iveqte cind pe aceastd
piafir oferta este superioard cererii. tn conditii de echitibru, pe piala muncii orice individ
care clorcgte sir se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gdseste un loc de munci
si nu va exista gomaj involuntar, adicl nu vor exista oameni care si nu se poatl
incadra in munci daci urmiresc un astfel de obiectiv. Poate exista insf, qomaj voluntar,
oameni care nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor, impus prin
negocieri colective, determini diminuarea cererii de munci, pentru ci apreciazi
nivelul salariilor practicate ca fiind neremuneratoriu sau pentru alte motive.
in al doilea rind este amintit dezechilibrul pietei bunurilor Si serviciilor, qomajul
t-rincl astfel considerat consecinta unei productii de bunuri economice int'erioare cererii.
Ratiunea majord a acestei insuficienle a ofertei tine de inexistenta sau insuficienta
capaciti-rgilor de producgie. tn acest context, gomajul decurge din insuficienta resurselor
destinate capitalului ca factor de produclie, in raport cu mina de lucru disponibilS.
Analiza gornajului, ca expresie a dezechilibrelor economice, conduce la concluzia
cd dezvoltarea economico-socialii echilibrata nu este insogitd neapdrat de lichidarea
somajului, dar creeazd condilii pentru a fi men[inut sub control.
1

994

995

996

998

1997

89

103

999

2000

2001

2002

2003

84

6,2

84

74

2004

lndicatori
Rata $omaiului (%)

109

Sursa: Anuarele

stctti.slice ele

95

RontAniei,

66

;,999, 2002, 2005.

118

6,3

Diminuarea ,sonrajului si a efectelor sale

$onrajul pune cloui rnari problcme, foztrtc actuule prin
diinensirinile- rsi inrplicatiile lor: pe termert scurt, garantarea
unui venit nrinirn pentru gomeri, iar pe termen mediu -si luirg,
asigurarea locurilor de munci pentru rliminuarea acestui
t'enoingn.

Modalitatea cea mai utilizati de garantare a unui vcnit minim pentru qomeri este
ajutorul sau indemniza{ia dc gomaj. Ponderea acesteia fatii de saleuiu gi perioada penti:rr
care se plSteqte difera pe tari. Cine l'lu reu$este si se angajeze in perioada pentru care se
acordd indemnizatia de somaj igi pierde dreptul de a o incasa; acelasi L"rcru este valahil
qi pentru cei care se angajeazd inainte de expirarea perioadei respectivc.
Garantarea r.rnui astfel de venit constituie o preocupare pentru toate guvernele.
organizagiile profesionale li sindicale, pentru ci realizarea sa intimpind rntu'i diticultdti.
cum sunt: limita fondurilor care pot fi uiilizrte ir: acest scop. necesitatea practicarii unor
sisteme de acordare cdt mai echitabild, nemuitumirile celor carc contribuie la formarea
fondurilor respective qi trebuie sd dea sume tot mai mari. necesitatc'a stabilirii unui
asemenea nivel pentru acest itjutor, incAt si nu genereze suficientl sau multumire in
rdndul gomerilor, ci sa-i incite pennanent la incadrarea in munca.

Ac[iunile care vizeazd solutionarea problemelor qomajului formeirzd obiectul

unor reglenrentiri care, in ansamblul lor. sunt cunoscute sub denumirea de politici
sau misuri pentru dirninuarea ;omajului (vezi figura il.4).
Dintre acestea se remarca in mod deosebit cele care tintesc
$omajul, pregatirea, calificarea qi orientarea celor care cauti
un loc de munc[, pentru a putea face fati noilor tehnici $i
tehnologii; facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi
intreprinderi

care ot'er[ locuri de rnunc'a: dezvoltarcel activitziqilor

publice, clt toate c[ in acest dorneniu se pLlne conconriteut

problenta rationalizarii torlei de mlulcd.
1. Reducerea duratei (saptEmanaie) a rnuncii.

l.

2. Repatrierea imigranfilor.
3. Programe de rnunca cu timp redus si atipice.
4. Scdderea vArstei de pensionare.

lndemnizafii (ajutoare) pentru

somerilor.

$i

O mare importzmtA au dobindit in ultimii ani misurile pentru

trecerea la noi frlrme de angajare: pe timp parfial sau cll orAr

I
, ,i'r,

nedetermillata), stagii pentrtr operatii specifice de foarte scurt

timp etc. De reguld, asemenea mf,suri au ca rezultat asiguratea
*nor salarii maimici, determinf, scir,Jerea costttlui salarial al firmelor;i
acceptate 5i praoticate de aceste-e.

Diminuarea sensibili a qomajului rdm6ne, desigur, rezultatul

qomajului

aceea sunt

de

realizirii

carc vizeazl
Ia care se

irii si calificirii,

active sau Prin rePatrierea

Pentru toate organizatiile sindicale, este deosebit de

irnportant[ men[inerea locurilor de munca pentru cer care
lucreazf,,, iar aceasta constituie adesea obiectul tlnor negocieri
colective foarte dificile cu patronatul. Statul intervine in aceastA
problemI indirect, prin mf,suri de reglementare (legi) '
Obiectivul pastrarii locurilor cle mLl ncf, fi gurea zd, in revelldic[ri le
tuturor sindicatelor.

Masurile pentru diminuarea $omajului si ameliorarea condiliilor

cle viata ale celor afectati de $omaj, dar $i ale celor activi prin

pentru acordarea
cre$terea indenrnizatiei sau ajutorului de $omaj, prelungirea perioadei
odihn6, cre$terea
de
acesteia gi asigurarea unor conditii mai bune de asistenfl sanimra $i
gi
cea a femeilor
salariilor, inldturarea rnarilor discrepante clintre salarizarea barbatilor
sprijin toarte
Lrn
de
etc. figr,rreazii si ele printre revendicirile sindicale care se bucura

larg.

2. Orientarea indemnizatiilor
POLITICA

somerilor in viata activi.

RAT IONAL IZAR EA

MUNCII
ADAPTAREA LA MEDIUL
ECONOM IC

FoRTET

EZVOLTAR EA

i'-i:'
,1

ECONOMICO-SOC IALA

DE MUNCA

"--"''"'

i:
'r:.;

--_-

,iEili*-it,{.}t\{i
:'lI':?l"r[1-r't''!

-1

'11

--.-

i;"-To*uJui

este un dezechilibru de ii

Inflatia
al economiei, care se;
.ansamblu
,i
cre$terea generahzati,,
prin
manifest[

pregatirii (calificarii) fo(eide munca

2. Cresterea productivitdlii, recucerirea pietelor
interne si externe.
1. Adaptarea

i macroeconomico-

;continuf, a pre[urilor $i scdderea puterii

, de cumpArare a banilor $i a veniturilor
Fig. 11.4. Politica de diminuare a somctjului ;i de utilizare a foryei

cle muncd

l'.jt1"9:-4_-ylqglgl____"

i
.'

_*__-._,_._r

;;t;

,n" dezechilibru'
'!-a'|F'i'--.J#_r"l

social, caracteri

zaL

iprin existenfa unLri excedent de ofertS.'

id. muncf, ce nu-$i glseSte ocLlp area
iadecvatA, ca urmare a unei
scazute.
imuncd
t,
;

--. .,-.,--

cereri de

1.{Ir

!',;'J t

iiiitt'i i ;i,

iu

-.,:,i.

;! ! ii lt

ri ! { fi !,!,,{)tt t t

iti.! ;

{\; i.1{i_ii i, I{{ i,l:\ 1,lt{.

I i,_'ii I 3. j i ,ra it. i_ ,t
1". 1i'a.I I'','{

t'i"art

,.

.1 : f

v'tIi
i_.r-ii

e Curn se explici aprtritia intlagiei?

u Prin ce indiczrtori apreciem intensi_

E Care sunt
te

rnporan

formele ;omajului

con_

tatea inflatiei?
" Ce semnitica[ie are spirala inflatiei _

ii Ce dezechilibre economice exprima

qomajul?

arii ?
" Cum poate fi tinutl sub control inflatia?
'Cum apreciali politicile din tara noastrf,
de combatere a inflatiei?

* Care .sunt prinr:ipalele mdsuri pentru

dinrinuarea gomaj ului?

sal

Cum

vi

raportati dumneavoastra la
actuala inflatie din [ara noastrf,?
* Cum se explica formarea poma.jului?

Cum se pot garanta locurile

cle

muncd pentru cei af-lati in activitate?

* in ce constri superioritatea investigiilor I'ati cle alte mrsuri pentru climinuarea gonrajului'J

:4'e'.\,'E'{-l

E.,

lN t{,il#hi {}h,[t
[][{ 1.{'il.A':*
4

l-rI'
l'1"

H=

tfl+.

n
f n economiile
joaca

Ittr
tiri

de pia[a modcrne.

un rol consiclerabil. ce
decurge din insagi natura lor. Statul reprezinti administratiile
publice qi este format din ansamblul institutiilor politice qi
de guvernare ale unei [iri, autoritnfile centrale qi locale,
precum gi institutiile publice create de acestea, pentru a da
curs doctrinelor din care se inspira qi valorilor ce corespund

Istatele

PROBLENIE,
DE REF'LECTIE
s Infla(ia, ca obiect al negocierilor
dintre sindicate, guvern Si patronat.
* Consecintele inflatiei pentru bogati

si

sdraci.

,!)
I

,{
i.,)
,+..

}
"rt

i, tr
jl

Y,'

. Somaj ul, ocuparea cle inal td

productivitate si cu salarii adec vate
pentru implinirea bun[starii Llmane.
o $omajul si perspectivele tinerilor in
fara noastri in etapa actualE.

'\ Y r-

i.,:?.i:,

e\?.' I: tl rs \ r r.' { .i'

trt,

:.1.{

{,4,ri.,.i

' ln leglturl cu economia unei tf,ri se

cunosc urmdtoarele inforrnatii statistice:
+ PIB al anului t,, in preturile respectivului an, este de 100.000 de miliarde u.m.;
u IGP in t, fa[I de ro este de L70Vo:
* IPC in t, fafi de to este cle lgOVo;
* masa monetara folosita pentru tranzactionarea bunurilor in
150.000 de miliarde Lr.m.

este

Se cer:
a) rata inflatiei calculata cu IGp;

b) rata intlagiei calcularf, cu IpC;

de

c) puterea de cumparare a banilor in

functie de IGP;
d) PIB real.
* Monito nzali timp de o saptamdnl
unul dintre coticlienele locale si notati
toate anunturile de cereri $i oferte de

mnnc5,. Grupati cererile, respectiv

ofertele dupi:

domeniul de activitate;
nivelul de calificare cerut/oferit.
Ce concluzii se desprind din anahza
comparativd a cererii Si ofertei de munc6?

majoriteti: clectoratului.
Amplitudinea Si intensitatea prezentei statului in econoinie
aLl reflectat in timp alternantele doctrinelor pre[erate,
schimblrile regirnurilor politice si ciclurile (periodicitatea)

alegerilor generale. Toate acestea ne permit sd observf,m cd

prezenfa statului in economia fiecirei tlri are caracteristic i
specifice care in esenta lor se asearnirnii adesea cu cele etle
altor state.
Pentru a cunoaste si ingelege in ce constar-t rolul $i semnificatiile prezentei statului
in economiile tdrilor in condiliile actuale. in capitolul acesta vor fi analizate:
A. IPOSTAZE ALE PREZENTEI
STATULUI iN ECONOMIE

B. STRATEGII, POLITICI

$I

TNSTRUMENTE

ECONOT{ICE

C. BUGETUL DE STAT

Studiirtd acest capitol, vefi putea sd:

l. cuttoG$teti J'urmele prezentei

stcttul,ui tn econctmie, care smfi scopLtrile
ctce.steiu ;i tn L:e ntdsttrci .se rettli:.eaz.ci;

2. tnyelegeyi ce.eq ce trebuie sd facci

Si ceea ce poate sd fctca .statul clento-

cratic tn econltnia cle piaYa:

3. analiz,ct{i s;i evalua[i strute I i ile,
poiiticile ;i instrurnentele folosite de stat
tn dorueniul economiei.

r59

Modalit[tile sau formele prezengei statului in economie sunt

fapt acfiunile pe L:are acesta le reali zeaz.a ca agent'-economic sau mai precis ca un grup mare de agenti economici

cle

specialtzali pe diferite domenii de activitate. Asemenea aciiLrni,

desi sunt extrem de conrplexe, din punct de vedere economic.
inseamnd procluc[ie si ocupare cle forta de nturicd. in acest
sens, statul este producitor-anga,iator.
n La nivel macroeconomic, statrrl realizeazd, servicii a c5.ror
necesitate deriva din ansamblul economiei unei tlri. pentru a
asigura cadrul juridico-legislativ necesar si buna tunctionare a
acestuia, ameliorarea Lrnor dezechilibre generale, dezvoltarea
economicd, inlaturarea unc)r diticultili ce afecteazi segmente
majoritare ale populafiei etc. Pentru a crea cadrul normal al
activitlgii economice, statul isi asumf, rolul de titular unic de
emisiune de monedf,, promoveazd in mod democratic legi -Si
alte reglernent5.ri ce trebuie respectate de tofi a,-qentii economici
gi impune aplicarea lor, realtzeaz'a toial sau parfial infrastructurzr

necesari activitatii economice (Sosele, c,f,i ferate, retele de

comunicatii etc.), garanteaz'a si protejeazd proprietatea, asiguri
condiliile pentru exercitarea liberei inigiative, redistribuie
veniturile percepind impozite ;i taxe de la agentii econornici
cu venituri peste un anllrnit nivel, acorddnd ajutoare $i subvenfii
pentru altii indreptatiti de situagia lor, asigurir secLrritatea Si
apdrarea tarii etc.

" La nivel microeconomic, statul asigurd servicii nemartare

pe care Ie presteazd pentru indivizr sau gnrpuri locale prin
intermediul administraliilor publice locale (primarii, pret-ecturi
altele),
furnizeazd.
gratuit
bunuri de folosin[[ colectivd locald.
Si

In aceastd ipostazd, nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau

coproprietar al unor firme-intreprinderi, biinci, societali de asigurare etc., intrucdt
acestea sunt unitAli economice autonome, iar activitalile lor au caracter comercial,
sunt realizate chiar de ele Ei nu de componentele structurale ale statului.
in timp, prezenta statului in economie ca producdtor-angajator a cunoscut
perioade de extindere qi de recul. in ultimele decenii este evidentd tendinta
restrdngerii acesteia, dar pe misurd ce economia se dezvoltd qi devine mai complexd,
iar autonomia unitdtilor economice pe baza proprieHtii private se consolideazd, se
afirmd prezenta statului ca regulator public in economie. Aga au apirut autoritAti
de reglare independente tot mai numeroase: Consiliul audiovizualului, Consiliul
concurenfei, Autoritatea de reglare a comunicaliilor electronice gi poqtelor etc. Aceste
institufii administrative intervin in mod profund in funcgionarea activi6tilor de a
caror reglare sunt rlspunz[toare gi trebuie adesea sd confirme compatibilitatea
comportamentului diferililor agenfi economici cu normele regldrii activitdtii din
domeniile lor sau sa impuni sancfiuni pentru nerespectarea normelor respective.

lpostazele prezcn(ei statului in economie se bazeazir pe realitatile economice,

sociale qi politice din tiecare tara. Astfel, prin modalitatea de a funcliona li limitele
lor, pielete obliga statul sa. intervin'i pentru a realiza alocarea resurstlor nemarfare
pe care ele n-o pot tiice ser-r pentru a restabili concurenla alterat[ prin intiactiuni pe
iare ele nu le pot sauctiona. Existenta unor nevoi i:olective obliga de asemenea
statul sii se implice in proclucerea san asigurarea bunurilor corespunzdtoare. in plus,
odatii cr.r dezvoltirrea, sporesc nevoile dc servicii si bunuri trentarfare. in special
penrru educatie, iar cAnd acestea nu sunt rentabils pentru invesfitorii privali, trebuie
iatisfacute cle stat. Urhanizarea atrage, la rdndul situ, cregterea interven$ilor de
reglementare $i mdte$te costurile administratiilor publice.
Prezenla statului in economie, de;i este necesari, nLl corespunde intotdeauna qi
obiectivelor urmirite. Statul rezoh,i atlesea annmite probleme mai prost decdt agenlii
privali, uueori genereazir iniustilii, etaleazl rigiditati care impiedici arlaptarea la
schimbare $i greutaiti care jeneazd initiativele creatoare de bog{tie Si locuri de munc6De aceca. an apirut reacfii advelse la prezer-rfa sa in economie 5i. oriclnd devine
posibii, se actioneazf, pentru privatizarea cliferitelor segmente sau activitdti realizate de
stat. Uleori, reactiile adverse au lost radicale. Astfel, pornincl de la doctrina potrivit
citreia economia clc piala este incompatibila cu prezenta statului in economie, s-a sustinut
excluderea statului din viata economici, provocind diticultdti evolu(iei ulterioare. Statul
trebuie sa se implice in econornie atdt c0t este nevoie in perioada si in conditiile date.
Limitele impliclrii statr.rlui in economie sunt impuse de:
r raportul de interese dintre cc'i pro si contra acesteia:
r proprietatea privatl care prin natura sa presupune libertatea de actiune;
r {elirnitarea pecisd 5i corecti a st-erei cle acfiune pentru toate verigile organelor
o { r: rpXictlrett
adnrinistratiei publice de stat.
in
econornie,
implicare
gracllrl
de
a
statuitri
,l, :i iir t: c0Il()Oricare ar t'i
:
,'
i:rtl\ insotita
se
at'li
capitaliste
societltii
ta
baza
trebuie retirlLlt ca
qi
ntu,junsuri
ri,:
func[ionare
o
determitte
privatar,
capabilu
sa
proprietutea
i'r:::{ttii
ildverse.
nationale.
econcfmiei
ansambtului
eficientir, c-oereotl a
,

,r

,1..

'

ii"i

iit [0rme

l"Lldicale.

'

"o.nurnir

e g;;;;i;t p..fi
politice $i d.
institutiilor
lunramblul
autoritatea:
dintr-o
Iard,
iguvernare

' Siat -

icentrald $i local6, precum $i institutiile i

ipublice create de acestea, pentru a da i
icurs doctrinelor din care se inspira si i
i

ivalorilor ce corespund majoritltiil

:electorale,. Dlntre acestea tac parte

iintotdeauna pre$edinIia

[lrii,

parla-

'mentul, guvernul $i ministerele,

l$ i

F.'+-

Stutttl ?n t{'()n{ttnin de itirfi&

! {;i}

*t...

*-!

' i i 4.n i='r""t

cei

- :,4

*;'

iltlllCfl-t"

eai
:t

icirculafiei mijloacelor de transport,l

liturrinatul public, apdrarea etc

if-t
'/
,ci

\' titttF'tc^'\I*tr.{
c tii\i {)5"1-1N'['[.]L0lt,
Considerati

obiectiva? Justificati riispunsul pe care

il

dati.

Care sunt modalitalile i*plicirii

in econourie prin care se asigura
functionarea mai bunf, a acesteia in
statului

localitatea in care aveti domiciliul?

il Cum poate statul restrAnge (limita)
fenomenele negative, aparute pe piafa,
care altereazd concurenta?

o Strategiile econornice reprezinta obiectivele care

urmeaza sa fie indeplinite pe termen mediu si lung considerate determinante pentru realizarea intereselor vitale ale
forfelor politice qi sociale dintr-o tara, pentru programul lor
potitic. De exemplu, strategia nationalf, de dezvoltare

?u'l'It t li.,\t{I P{.1}i'fIq.ii

ci implicarea statr-rlui irr

econornle constttLlre o necest tate

'

Prezenta statului in economie este un fenomen complex, care

se derule azd, in mocl organizat, coeteut, in caclrul unui sisteur
lormat clin strategii, potitici 5i instrttmente economice.

intr-o economie m oclerni.

considerati c[ implicarea statului in viata

economica:
a) este nelimitatd, dar bine-venita;
b) trebuie sd permit[ realizarea normala a intereselor;
c) este lirnitata;
d) presupune respectarea unor reguli
de cdtre agenfii econonrici;

e) trebuie rcahzatd, prin pirghii economico-financiare;

f) presupune rezolvarea unor pro-

bleme grave cu care se confrunta

economia respectiva;
g) este inadmisibila, daca presllpune
Si interdiclii;
h) este posibil[, dar nu este de dorit.

r Ce arg-rrmente aveti pentru a sus[ine

ca prezenta statului in economie nll este
intotdeaLrna o solutie iclealu'.) Exempliticati.
n Care trebuie si fie atituciirtea stittului

fata de agentii economici care

nLl

respect6 regulile comerciale?

o Enumerati cAte trei abateri ale

unitatilor economice de la regulile

concurenfei si ale cumpdrdtorilor de Ia

compoftarnentui pe care ar trebui sa-l aiba.

economica a Rom0niei pe termelt mediu, sustinutf, de toate

fo4ele politice din tari, are ca obiectiv fundametttal ,rcreareA
unei economii de piafn funcfionale, compatibile cu principiile,

normele, mecanismele, institutiile si politicile tiniunii

Europene".
Strategiile sunt necesare ir-r viala ecortomicf, pelttru cit
,,fixeazd" ceea ce este dtrrabil si de irnportanff, generalf,, iar,
pe o asemeneA bazd., agenfii economici li fortele politice isi
pot orienta si concepe nrai bine acfiunile lor. Cu toate acestea,
din variate motive, nu toate tiirile dispun de strategii ,,in
ac[iune" seu gata de a fi pllse in practica. Ceie utai dezvoltate
tari au si cea mai bogata experientf, in elaborarea Si apiicarea

strategiilor ecoltomice, fapt confirmat de rezultatele foar[e bune

pe care le-au obtinut.
Dup[ sfera dc cuprinclere. strategiile econontice pot fi:
a) generale sau nafionale - rellr]esc ansanrblul obiectivelor

Necesitatea implicarii statului in

functionarea ecorlomiei are caracter:
a) predominant subiectiv;

b) predominant obiectiv;

c) predominant aleatoriu.
. Limitarea implicarii statului in
economie este determinata de:
a) nivelul cererii I

b) nivelul ofertei;
c) existenfa 9i ponderea proprietAtii private;

d) autonomia organelor administratiei de stat;

e) optiunile rnajoritagii agentilor economlcl;
0 existenta bugetului de stat.

pentru economia unei tiri intr-o vrzlune unitara,, Pe

coirlponentele avute in vedere;
b) pe domenii sau sectoriale - prevld obiectivele pentru
runnl sau cdteva domenii sau sectcrAre ale economiei considerate

o Ill'ezentll

statulrri

i+:

i-,il(iIt{}t"? 1i i

l;, r;;{lt'ltllttirtr ii
qtratcgiilttr

qi

r,,,iiticilor pri n
folosi rc
i.

ii

rIrtrrnnentelot'
t't: o no nt I ('{"

Itdecvatt

o iitrntcgiil.
tj{- i, ii { r}l1igg ftlCVt-.;

rihiectivcl*
-

*r ! t i

ruhilt"

.\

rli: irlrpUrtatti;i

rtrt'itlii derlSC iii1lt 1ic terln+.'r3

ga

zi,,:,{iiu Si ltulr;"

. in tinrp.
strategi i l.'
i;:i'r]tt0ttricg sunt

adaptate lu
situatii
existe

rr t

lr
e.

deosebit de importante pe termen lung.

Dat fiind orizontul de timp al strategiilor economice, in decursul realizdni lor pot
surveni adaptdri, preciziiri, modific6ri potrivit situagiilor noi care apar, progresului
tehnicilor de previziune in economie 9i in functie de eficienga instrumentelor
economice la care s-a recurs. Obiectivele operalionale in ceea ce au ele cel mai
profund rf,mdn insd valabile pi pot fi aduse la indeplinire de forfe politice diferite,
potrivit modului lor specific de a acliona.
Politicile econornice exprimi in esenfi tintele ce trebuie
. Politirril*:
atinse in economie, precum qi mijloacele necesare realizarii
*i*{}rtontice
au si
Ior. Se baz eazd, pe doctrinele for[elor politice care detin puterea,

adaptate la condigiile existente, Si pe interesele Si valorile

comune electoratului, care au sus[inut fortele respective sf,

acceadl la putere. Fornluleazd obiectivele strategiilor

economice si identifica mijloacele necesare realizarilor.

cit

carlrc tr r'

istoric evident.

I {t-'l

i ft7

Instrumentele sau nri.jloacele economice sunt resurse de

toate genurile, procedee tehnice, modalitlti de a actiona la
cal'e se recrlrge pentru a aduce la indeplinire tintele stabilite

- prin p<lliticile ect)I'totttice. Sunt depenclente direct de stai'ea

econorniei si dc poteniialul tehnic:o-$tiintit'ic al celor ce le
le folosesc. Bugetul de stat (format clin bugetul
central si bugetele localc), creditul, sistemul de impozitc si
taxe, rcstrictiile vamale tarifare si netarifare, programarea

cvalue'azd, Si

ecorlonrica etc., precllm .!i resursele de toate genurile care sunt

nrobi lizate ui orientate cu aj utorul lor conr;tituie asenlenea

insl.rumente sau mijloace.

Preocuparea statulu i pentru elaborarea Si real tzarea rle
progrante L'conomice pe ansamblul econorniei sau pe clomenii
du' mare irnportatrtir a clevenit o realitate deterrninata de

iumultireil si profunzinrea dificulthtilor din econornie, irl

cortditiile cre$terii interdepenclentelor rlintre t[ri. A apf,rut din
nevoia acutf, de a asigura cocrcnIa. coirrpatibilitatea ..si
conrpletnentaritatea in actiunile agentilor economici de tolrtt-r
genurile, relevfind prezenta statului ca regtrlator public in
nrod cAt se poate de evident. Prin elaborarea programelor.
constituirea Si alocarea resllrselor necesare acestora. apoi prin
urmS.rire a realizarii prevederilor stahilite, statul dezvolta diterite

activitf,ti care solicita forta de muncd adecvat preg[titn.

clovedindu-se a se implica gi ca producator-angajator.
Programarea nu inrplici obligativitatea din partea
agentilor economici de a urma o anumitii cale sau de a renunta
la libertatea lor de actiLlne. Are caracter orientativ-informativ

1i, de regula, incitativ, contine recornand[ri qi mijloztce

er:onomice care ar fi bine s[ fie utilizate Ei la care se recLrr-qe

pentru a stiutula inscrierea agenfilor economici in tendintele
de evolufie a economiei retinute prin programe ca fiind cele
mai indicate.
Progruunared, ca formd a prezenlei statului tn economie,
nu este noud. S-a dezvoltat foarte mult dupa cel de-al Doilea
Razboi Mondial, mai ales tn Fran[a, Spania, Belgia, Olanda,
i Anglia, Japonia $,a. in aceste ldri au fost tnfiinyate organisme
: statale specializate, investite cu atributii tn acest sens.

In prezent, progralnarea economicd se practicf, in toate lArile cu economie de

piafd, insd in modalititi diferite pi cu rezulrate diferite,
Programarea econonricir nu reprezint[ o alternativd la mecanismul economiei de
piafd. Ea se constituie intr-un element complementar al pielei pe care se sprijini 9i
pe care incearci si o apropie de o funclionare normald, mai eficienti.

(-

, Orizont de

timp

- perioada, duratai
a
unei
strategii saui
valabilitate
iA.
ipolitici economice, a unui plan sau al
:..'
iunei programdrt

econolrlice.

, ,. Obiectiv operational scop ce

onomice,
itrebuie
d pentru
iav0nd
id.rrol
si lung,
vitale ale
lintruci

I
j

itortelor politice si sociale.

a:

Tinti - obiectiv. scop prtrv(rzLrL rrr

politica sau programarea econornicd, ce!
trebuie realizat.
Programare economicd - elabo' rare a u nor p I an uri s au progrante d e

,dezvoltare nationald, zonald sau locald,

ipe anumite domenii sau sectoare. in

lr"derea rezolviirii unor probleme

i social-economice

'implicatii

i -* : i,.s'Il iili t'i

t i' i.r t^i"\i, i p 1.

f't
/

l- 1

''

j-

l:'i

l-i ! ,

'r

n In ce con sti Lltilitatea strategiilor

pentru economia unei tarri?

c Pe ce baze se poate elabora

politic[ econornica viabiia?
+

foarte importante, cu

arnple.

PROBLENIE
DE REFLECTIE

"

Identificati in economia Rominiei

trei obiective posibile pentru elaborarea

unor strategii sectoriale.

n Care considerati ca pot fi cele mai

mari neajunsuri ale politicilor economice
aplicate in RomAnia dupa 2000?
a Sub ce formf, considerati ci s-a im-

* ldentificati, sub aspectul contirlLltului, diterentele existente intre caracterul

orientati\', incitativ si in[orlltativ al
programdrii.
.E

Cle avantaje ar putea oferi progra-

marea economicd pentru diferite

categorii de agenfi economici?

plicat cel mai activ statul romAn in

economie dupa 2004? Explicati de ce.

Programarea economicd nu urmi-

reste:

a) ridicarea competitivitatii;
b) combaterea inflatiei;

c) ie$irea din crtz'a;

d) diminuarea liberei initiative;
e) inlaturarea efectelor negative

ale

polu[rii.
Alegeti rdspunsul corect.

Ar-.eumentati-1.

o Programarea economicf, are:

a) un caracter eminamente obiectiv;
b) un carActer eminamente subiectiv;
c) un caretcter aleatoriu;
d) atat o determinare obiectivi, cAt Si
Llna subiectiv[;
e) o tendin[i de diminr-rare a interventiei statului in economie.
Alegegi raspunsul corect. Argumentati-I.

L.
#d
t'.

E*.

TEXT TEMATIC

Cheltuielile bugetului de stat au urnrirtoarele destinatii:

a) servicii publ ice geflct&lu-,

,,Din punctul de vedere al reformei. rolul statului este dubtu. Administralia de

stat constituie una dintre componentele majore ale probtemei; tot ei insd
ii
incumbd un rol centralin remediere. Ea este o cauzd a dezvoltdrii
inegale, a
inegalitaliiin distribuirea venitutui, a repartiziirii financiare a resurselor

fubtice,
a degraddrii mediului inconjurdtor i a unor reglementdri fictive
sau

incompetente. gitotugi, administra[ia de stat trebuie sd fie pivotut remedierii...,,

John Kentteth Galbraith, ,Stiintra econot?ticci ;i irtteresltl pttblic,,
Editura Politicf,, Bucurcsti, I982, pp. 3 t l- _125

Pe baza acestui text, precizali:

. ce semntlicagie i se conferd preienlei statuhri in econonie?
. care sunt neajunsurile preientei statului:?n economie la care se
face referire?
t cum se pune ?n qtiinta ecorutmicd si tn p:ractir:d problenru
interientriei statultti
tn economie?

b) irparare. ordine publica Si slguranta:

c) acfiuni social-culturale;
dt servic ii de dezvoltare puhlicii,
e) actiuni econonrice;
D alte actiuni;
g) impntmllturi acordate Si alte plati.

Atit in etaborarea, cat :si in execritia bugetului, se rrrmareste

echilibrarea celor dou[ p[rti - a veniturilor ctr cheltuieliie. In
general. in teoria $i practica econornicit sc consider[ cd un

buget echilibrat exercite un efect neutru asupra economiei.

Daca insa totalul cheltuielilor depirgeste verritr"rrile, bugetul este
deficitar. Pentru a sustine totusi cheltuielile fArI acopenrc in
venituri, sfatul recurge fie la imprumLlturi (internr: si externe).
fie la emisiune de bani fara acoperire in bunuri Si servicii (inflatre). fie la amdndoui
solutiile. imprumuturilc ficute pentru acoperirea deticitutui bugetar reprezinti

datoria public5.
Efectele deficitelor bugetare asupra econonriei difera in functie de mirimea
si durata lor. Cincl deficitul se manit'esti pe termen scurt si nu are dimensiuni prea

Este principalul mijloc

_
Prin intermediul

sau instrument utilizat in politica economicd in toate tdrile.

sdu. prezenta statului in economie dobdndeste caracter generar.

'

Bugetul de stat reprezinti un tablou. o baranti cu doui pn4i venituri gi

ch,ertuieri -. fiecare dintre acestea fiind detariati pe capitore.
adica pe surse de venituri 5i obiective ae cnirtuieli. se
stabiie;te de regurd anticipat pe un an (care poate si c<lincitli
sau nu cu cel calendaristic). Veniturile si clieltuielile sunt in
funcfie de evolulia care se estrrneaza cd o va avea economia.

Potrivit metodologiei oficiale cle elaborare gi urmirire

'

executiei bugetului de stat in Romdnia, veniturile acestuia se

compun din:

a) venituri fiscale:

o:#ffi',,"".f,*:::,";j.;#;

rnari, poate avea anumite efecte stimulativc, dar dacd se perpetueazd timp indelungat
sau daci este rnare, are efecte negative sigure.
in cazul in care veniturile depdqesc cheltuielile. bugetul este excedentar. Peste
un anumit nivel, considerat minirn, excedentul bugetar are efecte negative asupra
economiei, intrucat lasi nefolosite sau amdnii folc.rsirea pentrlr mai tArziu a unor
resurse financiare care ar putea contribui la sporirea producliei de bunuri si servicii.
Ceringele economice qi sociale tot mai numeroase qi mai mari cdrora statul trebuie
sd le t'ac[ fa@ au determinat o tendinti de cregtere a resurselor financiare mobilizate gi
folosite prin buget. Calea de asigurare a acestor resurse o constituie cresterea frscalitirtii
(impozitelor). Impozitele mai mari diminueazd insi resursele pe care agentii economici
le-ar folosi pentru consunul perst'rnal, pentru a-si largi investiliile qi a crea noi locuri
de muncf,. Invers, diminuatea impozitelor ar face irnposibili realizarea unor programe
econonrice si sociale guvernamentale sau locale, ceea ce ar atrage numeroase

nemullumiri.

Incidenfele impozitelor qi taxelor asupra economiei

conduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceput
incit si asigure un anumit echilibru intre veniturile care Ie
rimf,n agenfilor economici dupi impozitare ;i cele preluate

'' ' :'::tl''r

:::':
.' :'

si-i stimuleze pe cei care ac[ioneazii in economie

pentru a realiza venituri tot mai mari gi si aduca la bugetul de stat sumele de care
acesta are nevoie. in fara noastni, in ultimii ani, bugetul a tbst permanent defrcitar. ca
urmare a mai multor cauze, dintre care re[inem: evolu(ia economiei nalionale sub
de stat,

Romdniei, al regiilor autonome erc.;

c) venituri din capital - diu valorificarea unor bunuri ale
statului;

d) incasdri din ranrbursarea imprumuturilor

acorclate.

nivelul estimErilor luate in calculul veniturilor bugetului. utilizarea veniturilor bugetare

pentru realizarea unor obiective cu eficienfi sc6zu6, cresterea exacerbatd a costurilor

I {t7
i

':

r.r

- ,!i,

tli

a,.

;i aplicate, evaziunea fiscald si economia

subterani. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentul tdrii la propunerea
guvernului $i devine lege. iar execu[ia sa este obligatorie.
Realizarea urrui buget excedc-ntar este un t'enornen pozitiv, determinat de faptul
cir economia {irrii a evoluat in anul respectiv cu rezultate mai bune decit se prevdzuse.
sociale ale reformei inadecvat concepute

o Sc[clerea impozitelor percepute de la

agen[ii economici determina:
a) cre$terea salariilor;
b) cre$terea posibilitatilor: de realizare
a Ltnor programe sociale guvernamentale;

c) positrilitatea cresterii investitiilor

i , Yenit fiscal - sunra incaszrtii la bugetLrl

iA. stat sub turmi de irnp ozlt sau taxf, ce

ir. aplic[ direct asupra venitului agentilor
leconornici li rie irngrzit indirect ce se aplica
iasupra conslrmului 1or.
i " Venit nefiscal - surnii incasatzi la

ibusetul cle stat nlr ca irnpozit,

ci

ca

iobligalie srabilirar pe alte baze.

I' . Accize - taxl ptartitii cle consumatori.

Llcle

in preturile Llnor

ci-lrora este depusir

'

Evaziune fiscal[ - sLlstragerea de la

:plata irnpozitelor gi taxelor cdtre stat.
, .., Economie subterani - activitatile
economice clandestine $i ilicite care se
,sustrag de ia plata impozitelor gi cele ale
:cdror dimensiuni $i efecte sLrnt .-qreu de
4

evaluat.

rtiilor b[nesti pe care $i le asumA statul

cAnd contrac teaz'd inrprumuttrrile interne
,gi/sau extenre.

PROITLEVIE

DE REFLECTIE
+ Existn dou[ modele generale cle
inrpozitare. r.rnul progresiv (odata cu
cresterea veniturilor contribuatril ilor
cre$te Si impozitul), iar altul cll impozit
unic (pentru tofi contribuabilii, incliferent
de venitul reali zat).
- Care considerati ci este cel mai bun
model

q Cum pot influenfa impozitele economia nationala?

4 Influenta cheltuielilor bugetului de
stat asupra economlel.
& Multitudinea impozitelor si taxelor

in Romdnra.
, Functiile datoriei publice in

practicate

econo-

mia modernd.

se aplica primul

Cu ce rezultate, cum ar fi bine sd se

incheie executia busetului de stat intr-o
tari?
* Semnificatia evolufiei ponderii (Vo)
deficitului bugetului general in produsul

- Ce ar putea ti rdu daca se aplica al

intern brut al Romdniei in perioada 19952A04, care a evoluat astfel:

- Care credeti cd este modelul cel nrai

des tolosit in Europa'?
- Care credeti cir ar fl modelul potrivit
pentru RomAnia?

- Ce este bine daca

model

doilr:a model?
1

995
2,9

996

41

997

39

998

41

999

2000

2001

2002

2003

2004

40

35

34

34

15

59

Sursa: Calculat dupa Anuarele statistice al Ronrdniei,

1991

,2002,2005.

facute de agentii econolllici;

d) reducerea numflrului locuril'or de

munca:
e) crearea posibilitatilor de realizare

unui buget excedentar.

o in care dintre situatiile de mai jos

poate sa aPu[ datoria Publica?

a) cirnd veniturile sLlnt mai lllari dec6t

cheituielile bugetuiui de stat;

b) clnd statul recurge Ia inlprunttttiln
pentrtl acoperirea deficitului brrgetar;
c) cand cheltuielile tnai mari decAt veniturile sunt sus[ipute prin emisiune de bani
fara acoperire in buuuri economice;

d) carrd ntl

se

itrcaseaz[ impozitele de

la populatie:

e)cAndsefacinvestitiiprivateinalte
tdrt.

Schimburi economice intre persoane sau grupuri de persoane din dif'erite giri au
avut loc din cele mai vechi timpuri, dar se consideri cd piafa mondiali a inceput sd se
tbrmeze in secolul al XVI-lea. De existenta sa propriu-zisd se vorbegte de-abia de la
sff,rqitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XX-lea, cdnd schimburile au cuprins
toate [drile si au atins dimensiunile, regularitatea gi diversitatea care le-au impus ca atare.
Existenfa pielei mondiale se datoreazd. mai multor cauze, dintre care mentiondm:

a) diferentierea inzestririi naturale a

firilor

cu factori de producfie. Aceasta

permite larilor si facd schimb atfft cu factori de produclie, cit $i cu bunuri oblinute din
transformarea lor; b) nici o fari nu poate s5-qi asigure toati gama bunurilor, in
permanentd crestere. de care are nevoie. astfel incdt, in acest scop, trebuie si recurgd

la schimburi cu alte tdri; c) diviziunea internafionali a muncii - specializarea

diferitelor economii nafionale in producerea anumitor bunuri cu eficienti ridicati obliga ldrile si facd schimb pentru a-qi satisface mai bine trebuinfele.
Existenfa $i dezvoltarea rapidi a piefei mondiale decurg din avantajele gi
posibi[tn(ile pe care aceasta le oferi fiecirei firi participante.
De ce este

necesari participarea

la piata mondiald?

cLl cxterionrl. Sr-rb:;tanta &cei.irfi- i-*latii o

irr rnod cieosebii rchiurtrui.

Schinrhurilc dc bnnrrri, servicii Ii cel)itahiri dintrc agentii econornici din toate tlrile
form eaz.i pia&r nrondiala.
Pentn-r a intclege importar:fa si rroc[ii in cure ac:earstA functioneazii.
vom stuclia:
1'orrnL'irZi

Pentru o
aprovrzronare

mai ieftini

Pentru a accede la
ceea ce nu produce

Studiirtd ucest capitol, veli putea:

.td inrele geti si .rd ,iolositi notiitnile

N,IONDIALE

lt. C0MERTUT
INTERNATIONAL

L'tt L'(.lr( ,11' Opere,LZd pe pritttCt ftlon(liLld

.si

pe czntpoilentele sule;

s(t ttci tttsusiti princiytolele c,riterii de

o.prc t' ie re u e.t'i c'ientei cot nertului e.yt(,- rior
,Ii u rrtctdului tn cui'c fimc.tirsnto;d picttcr

vdlttltu't\ in luro no0.\tr(t.

C. PIATA VAI-UTARA

Pentru a extinde

produse

pie[ele

9i

Fig. 13.1.

A. I'ORNIELE PIETEI

Pentru a ob[ine

tehnologii noi

Necesitatea

de desfacere

Pentru a
valuta

ob[ine

necesara

importului

participdrii la piaya mondiald

Schimburile de pe piala mondiald se realizeazi in conditii de concurenfi, prin

confruntarea cererii cu oferta agentilor economici din tari diferite. Acestea sunt

discriminlri qi restricfii pe care Ie practici anumiti agenli

economici intre ei sau le promoveazd. oficial tdrile din care ei provin, din motive
de asemenea afectate de

politice, economice, militare, sociale

etc.

mondiali nu este unitarf, gi nici omogena. tn functie de caracteristicile bunurilor

care formeazi obiectul schimbului, distingem: a) comerful internatio-nal - schimburile
de bunuri gi servicii care au loc intre agengii economici din toate tirile; b) piafa
internationali' a capitalurilor - ansamblul plasamentelor de capital realizate de agengii
economici in alte liri decdt cea proprie, sub forma investiliilor directe, imprumuturilor
gi cumpdrdrilor de titluri de valoare etc.; c) piafa mondiali a muncii - migragia
intemafionali, temporard sau definitivd, a fortei de munci, cu scopul de a se angaja ca
salariati; d) piata interna-tionali a schimburilor valutare - totalitatea schimburilor
de monede nationale sau ale altor 1i{ri pe care le fac agengii economici din toate
ldrile intre ei; e) piafa produselor gi tehnologiilor de virf - schimbul de bunuri de
Piaga

inaltd tehnicitate dintre agengii economici din toate larile; f) piala mondiali a
schimburilor clandestine qi ilicite (sau piala mondiali neagrl), practicate cu bunuri

ti

interzise vinzirii-cumpdriirii libere saLi cu bunnri sustrase regimului vamal, taxaiii

si impozitdrii prcvizute de acesta.
Pentru agentii ecoi-romici, ca si pentru tiriler din care acegtia provin. este foarte
irnportantA cunoa$terea tuturor tbrrnelor pietei mondiale, dar mai ales a celor in carcs-au irnplicat ciirect. ir. acest sens, sunt fbane serrrnificative: capacitatea cle absorblie
(cumpdrare) a plclei, el'aluarea influengei dit-eritelor t'enomene economico-sociale si
politice, cunoasterea concurenfilor si produselor lor etc.

. Care sunt caracteristicile cele mai

' Care sunt cauzele care au
detenninat constituirea pietei mondiale? importante ale mediuiui economic pe
, in ce constau motivitiile participdrii .u.i il ."pr.rinti piala mondiala'?
agenfilor economici din dilerite tari lir
Care sunt prioritf,tile cunoasterii
piata

mondiali?

pielei mondiale pentru cei

Care sunt formele pietei mondiale? actioneazi in cadrul sdu'l

:, ;

:isri{-

i.iiil

care

iA}ir-i.ig,,{A}iiAi.i;

schimhul sau comertul cu bunuri gi servicii dintre toate frrile formeaza

comerful interuational. Nlirimea acestuia este relevati, de regLrld, prin cxporturile
(importurile) mondiale. in cadrul comertului internafional, sumi valoricd a bunurilor
gi serviciilor exportate de toate t[rile este aceeaqi cu a importurilor lor.
Exportul reprezinta vdnzarea de bunuri gi servicii produse intr-o {ari citre
agenfi economici din alte tari. Importul este cumpdrarea de citre agentii
economici dintr-o tari de bunuri si servicii produse in alte tari.
Exportul, ca gi importul, poate fi: r vizibil, ceea ce inseamnd cI obiectul
tranzacfiilor il formeazd bunurile tangibile; r invizibil, cAnd obiectui tranzacliilor il
formeazd serviciile.
fn prezent, se extind mult mai rcpede schimburile de servicii, brevete si
licenfe, turismui, transportul qi consignatia internationald, asistenta econornicf,
si tehnico-stiintific5, adicf, schimbul de bunuri invizibile.
Interesele tdrilor Si ale agenlilor economici nafionali care participd la comerlul

international s-au concretizat intotdeauna in adoptarea unor reglementilri nalionale

specifice pi realizarea unor asorduri cu alte tiri, al cdror continut poate fi:
1. protecfionist, prin care piaga interna este apdrati sau protejata de concurenta
intemafionali. folosindu-se taxe vamale ridicate, plafonarea importurilor si alte obstacole.

Taxele sau tarifele vamale sunt sume pldtite de consumatorii nalionali gi incasate de
stat, calculate procentual la valoarea fiecdrui bun importat Ei adrugate pre[ului de
vinzare al acestuia, mirindu-I, astf'el incat frdneazi importurile. Plafonarea consta in
stabilirea cantitdtilor maxime admise pentru importul unor bunuri sau categorii de bunuri.
Multe tdri mai recurg adesea la exigenfe de calitate, de protec{ie a mediului ambiant
sau de asigurare a stirii de sinitate a consumatorilor, care sunt greu de indeplinit de

cdtre exportatori si limiteazd, de fapt, importurile;

2. stimulativ pentru exporturi, urmdrindu-se rnajorarea 9i diversificarea acestora

prin subvenfii directe gi indirecte (prime de export), scutiri de impozite pe veniturile
din export. credite de export cu facilitdti etc.:
3. litrer-schimbist, prin care se are in vedere asigurarea liberei circulatii a
marfurilor in cotnertul international, ceea ce presupune inldturarea taxelor existente
$i a altor restricfii.
Evolulia comertului international in ultimele decenii este marcatd de citeva
caracteristici: a) cresterea sa mai rapida decAt a producfiei gi produsului intern brut;
b) concentrarea sa in firile dezvoltate, si in special in SUA, Germania. Japonia,
Fran[a si N1area Britanie; c) inmultirea reglementlrilor care obstrucfioneazi
exporturile qi/sau importurile, precum si a reglementirilor privind stimularea
deschisd sau mascatd a exporturilor; d) accentuarea concurenfei intre participanti;
e) cregterea firi precedent a numirului intilnirilor si negocierilor bilaterale,
zonale gi internationale consacrate inllturdrii barierelor care afecteazi comer[ul
international; f) ierarhizarea tlrilor dupa performantele economice Qi miiestria
tehnologicl pe care le-au atins.
Toate acestea explici de ce. in ultimele decenii, s-au depus eforturi foarte mari
pentru constituirea unor organisme si promovarea unor rnisuri cu vocatie mondiald
qi gegionatd care sd faciliteze comertul internafional. in acest sens se remarcd
constitr.rirea Organizagiei Mondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech (in Maroc) la
15 aprilie 1994, organizatie care are 117 [5ri membre Ei oferi cadrul permanent
pentru negocierea diferendelor dintre tiri cu privire la libertatea come(ului qi pentru
arbitraj, prin constituirea unui organ de apel ale cdrui recomanddri sunt irevocabile.
Participarea ldrilor la come(ul internalional se realizeazd prin exporturi 9i impor-turi.
Balanfa comerciali este tabloul ce redi, pe de o parte, exportul, iar de cealalti
parte, importul in valori totale si pe grupe de mirfuri, cu scopul de a cunoagte
situagia tdrii in acest domeniu. in imaginea de ansamblu a unei economii, importurile
se integreazi in resurse al{turi de produsul intern brut, iar exporturile, in necesitSli,
trebuinge sau destinatii.
Balan[a comerciald externa poate fi: r echilibrati - cind exportul este egal cu
importul; r deficitari - cdnd exportul este mai mic decAt importul, generdnd datorii
externe care se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau contractarea unor
credite. Deficitul apare in special din cauza competitivitdfii scdzute a produselor;
r excedentard - c6nd exportul depdqeqte importul, ceea ce inseamni cd fara respectivd
a vdndut mai mult decdt a cumpf,rat qi a obginut un surplus de venit in valutd. Excedentul
este determinat in principal de nivelul inalt al productivitatii, costurile mici qi calitatea
buni a mdrfurilor sau, mai succint spus, de competitivitatea ridicata a produselor.
Balanla comerciald externi poate fi echilibrati, excedentard sau deficitard nu
numai pe ansamblu, ci gi pe firi partenere. Este rafional ca aceastd balang s5 fie
echilibratd, daci nu in fiecare an, cel pulin pe o perioadi de cdtiva ani.
Relatiile economice dintre agentii nafionali gi cei din alte tfi presupun transferuri de
sume bdnegti care se reflectd in balanla de pHli (exteme) gi sunt snrdiate cu ajutorul acesteia.

Balanfa de plAfi reprezin&i ansamblul sumelor (creanfelor) pe care le primeqte o fari

qi al pla$lor sale in relafiile cu exteriorul, in cursul unui an, ca unnare a opera$unilor
comerciale, financiare ;i monetare dintre agenfii rezidenti qi restul lumii.

pliti. care
pliti din transferuri de capitai, investitii si alte operatii.
Fiecare componentI- (clenurnita capitol, post sau pozilie) a balanlei de pllti poate fi:
Balanta comelciali-r este cea mai importantd componentii a balantei de

I'ROtsLE,N,IT-.]

mai cuprinde incasdri Si

activir, cflnd incusiirile din exterior depisesc pla$je; r pasiv[, cind incasdrile sunt
nrai rnici decit platiie; r echilibrttir, cdnd incasirile sunt egale cu pldtile.
Cornerlr.rl exterior este evaluat in mod rational pe baza ef icientei sale, a raportului
dintrc et'ectele obginute gi eforturile depuse. Efecteie imediate ale courertulr.ri exterior
sUnt veniturile realizate din export gi bunurile sau serviciile obtinute prin import.
Eforturile sunt, cheltuielile in monedd nalionald ff,cute pentru realizarea exportului 9i
in valut[ pentru realizarea importului.
Pentru determinarea eficienlei comerfului exterior se apeleazir la un numdr mare
de indicatori. Renrarcdm mai intii cursul de revenire ia export (C,") si cursul de
revenire la import (C,.).

.lrc _P,+C.
_
p.
in

care:

Avantaje si dezaviltttaje ale sistcnrelor pr()tec'rir-lnist, stirnulativ pLllltrlt

exporturi si liber-schirnbist.
(l6rnsecintele balarrtei conterciale

deficitar"e asLrpra independentei unei econonrii rtatioiiale.

Corelatitt dinti'e eficienta cornertului

exterior si proccsul cle crestere economicd.

Elaborati un eseu (l-2 pagini) pe tema:

,,Efectul come(ului exterior asupra dezvoltf,rii economiei nafionale, o provocare
pentru Romlnia Ia momentul integririi in Uniunea Europeand."

JO
-y"ffu-,

l,-*F:

P = pretul produsului pe pia{a interni (in lei);

C. = cheltuielile de circulafie pAnir la frontieri (in Iei);
P" = pretul in valuti, la frontierd, al rnarfii vindute sau exportate.

Acest indicator exprirnd in esenti cheltuiala interna cu care se obline cl r.rnitate valut;ud.
Dacd C," este egal sau mai mic decAt cursul de schimb al monedei nationale, operatiunea
este eficientd. Este unul dintre criteriiie de inlocuire a marfurililr nerentabile la export cu
altele rentabile pi de luare a deciziilor privind irnbunltatirea sh'ucturii come(ului exterior.
Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).

c.," - P' *T'

DE I(ET'LECTIE

,,Cotttinent" erporti o marflf,

cu 2U0 de rnilioane
a
c:Lltnparat-o
pe cllre
de lei Si mai cheltuiegte Pentrtt

cle irnport de

transportuI acesteia irtcf, 8 rnilioane de

l0 rnilioane der lei; cursul

de schirlb oficial al tlonedei nzrfionale
este cle 39.500 de lei per eLrro. Se cer:
cursul de reveni re la export; cLirsLll de

lei. Din vfln 'zaLrea sa incaseazli 5.000 cle

eLrrr). Cu aceastd sttml irnpclrtd o tttarfa
pe care o vinde, lal iutern, cu Ztjt) cle

rev'enire [a

operatiunca de import.

Finla

irnport; sd se aprecieze daca

sunt eficiente operatiunea de eKport si

tnilioane cle lei, din care. se acopera taxele

TEXT DE COMENTAT

Pi,,

in care: P, = preful produsului pe piata interni (in lei);

Ti = taxele de import percepute pe rnarfa respectiva (in lei);
P," = pretul de import, in valutd, al m[rfii respective la frontiera.
Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incasdrile in lei din valoriticarea
produsului importat in economia nafionald ce revin la o unitate valutarir) este mai
mare, cu atat este mai avantajos importul. CAnd C, este mai male sau egal cu cursul
monedei nationale, operafiunea este eficientd.
Ehcienla comertului exterior are o arie mai larga de cuprindere, intrucdt se exprimd si
prin efectul exportului qi importului (insumate) asupra cresterii economice, prin
contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a economiei na{ionale. Come4r.rl exterior are un
aport major la modificarea structurii materiale a produsului intern brut, pe care o
adapteazd trebuinfelor exportind bunuri produse peste necesitdlile inteme si importAnd
altele pe care nu le produce in cantitdlile cerute sau deloc. Agadar, eficienta comertului
exterior trebuie abordata atdt prin prisma ef'ectelor directe. c6t gi prin prisma celor indirecte,
mediate sau agregate. Ca urmare a acesfui fapt, se poate considera ca un criteriu totaliza-

tor al eficientei comerfului exterior aportul sau la cregterea produsului national net.

,,Numaigradulproductivitd
lard
mdrfui

ffebuie sdiie produsd in

concentrdiiasupra anumitor

dacdaceasta
[...]" .Tendinfa

unciiconduce
mai degrabd cdire sistemulunei produclli specializatg gi, ca atare,.incomplete
in rapoh cu ansamblul nevoilor uheildi. in acest mod se creeazd qi se menline

le atAt de variate, la a cdror producere

a muncii.
prea
miciiproductivitdli
cauza
din
renunld

Conceplia noaitd condice la o dependenld reciprocd gi la o spiiinire a

popoarelor [...]."
' Noi recom'anddm protecfra numai pentru articolele de mare productivitate a
muncii (a cdror prodictivitaie aferenti depdse1te prductivitatea medie aldii),
cu exciuderea de la proteclie a tuturor celorlalte.'
Mihail Manoilescu, ,,Fo4ele ttctyionale productive si comerlul erterior'

'

Teoia proteclionismului

;i a schimbului

internayionctl"

l.

Pe ce criteriu trebuie sd se decida duca o marfd trebuie produsd ?n tarri salt

importatci?
2. In ce activitdli (productii) este bine sd se specializeze o tarci pentru a
participa c'u bune rezultete lu comeryul internayional?
3. Care octivitcili economice trebuie protejate impotriva concurentei
externe
;i de ce?

{ . l'i::lir \:tiiti;ti;r'
Relatii de toate genurile care au loc intre ageufii economici din ldri cu monede diferite

fac necesard convertibilitatea intre aceste monede. Astfel, cererile si ofertele pentru
fiecare moneda convertibild sunt consecin[a normald a schimburilor de bunuri qi servicii.
a miqcdrii capitalurilor in cdutare de plasamente profitabile, a deplasarii turiqtilor si a
transferf,rii averilor intre tari etc. Cererile $i olertele de diferite monede se intdlnesc pe

piafa valutari.
Piata schimburilor valutare consti in esenta in vffnzarea-cumpirarea banilor
care apartin diferitelor tiri.
Operaliunile de pe piala schimburilor valutare se fac aproape in exclusivitate prin
intermediul bincilor. Banii in nunlerar delin un rol nesemnificativ pe aceasta pia6.
Bdncile opereazii pe aceastA piap fie pe cont propriu, fie in contul cliengilor. Cererea gi
oferta isi au sursa nu numai in activitdlile bdncilor si ale clienflor ior, ci 9i in intenliile
speculative sau de apdrare ale agenlilor economici impotriva consecinfelor negative pe
care le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilor diferitelor monede. Institufiile
financiare care cump6rd 5i vdnd valuta oblin profit din diferentele existente intre cursurile
de schimb de pe diferite piege (1ari sau centre) silsau din dit'erenlele dintre ratele dobdnzilor
practicate pe piegele respective.
Prin confruntarea cererii cu oferta diferitelor monede se formeazi cursul valutar
sau rata de schimb valutar, care este pretul unei monede exprimat in alti monedi.
Variabilitatea cursului de schimb in ftinctie de cerere 9i ofertd chiar in decursul unei zile
induce pentru agenfii economici incertitudinea cu privire la sumele pe care le au de
incasat si datoriile lor in monede strdine, mdrind riscul schimburilor valutare. Oscilagiile
foarte mari ale cursurilor sunt percepute ca o frdna in calea schimburilor valutare. Pe
piafa valutari se realizeazd, doud mari genuri de operafii: la vedere si la termen.
Piata la vedere consta in vdnzlri qi cumpdrdri ale diferitelor monede care trebuie
livrate efectiv in cel mult doud zile lucrdtoare de la data realizdrii tranzactiei sau
contractului.
Piata la termen reprezintf, vinzlri pi cump6rlri de diferite monede care au loc la
cursul existent in momentul contractirii, dar care se finalizeazi prin livrare qi plata
efective la o dati ulterioard, fixatd atunci cdnd partenerii qi-au asumat angajamentele.
De exemplu, cazul unui importator englez care cumpdrd bere de la Stuttgart 9i trebuie
s-o pldteascd peste 90 de zile in euro. Pentru a pldti in euro, importatoml englez trebuie
mai intdi sd cumpere suma corespunzdtoare. El ar putea a$tepta pdnd cu doud zile inainte

de expirarea celor 90 de zile si atunci, in a gg-a zi, sd curnpere pe plata la verlere

surna
in ertro nscesatii. intre tirnp insi. cursul euro poate si creascir, si el va trebui sil pldteascd

mai mult:i tnonedi l-littional5 pentru a infra in posesia ei. Itnportatorr.rl, dorind sa
evite o
asemenea situalie. va cumpira irnediat pe piala la ternren suma necesari in
enro, la
cursul existent si cu termen de predare peste 90 t1e zile, c6nd o va lolosi tlirect pentm
plata datoriei.

in general. cursul la tennen este mai ridicat decdt cursul la veclere. Diferenga riscului
este mai mare pe piala la terrnen.
In Rornania, piafa schimburilor valutare se prezinti in ipostaza dc piati liberi,
unde se efectueaza direct operatiuni de vf,nzare-cumpdrare de valute, la cursuri

liber negociate pe tot timpul zilei.

Prin intermediul pietei libere actuale. monecla na[ionald se af]d in regim de
convertibilitate interni, limitata in principiu la operatiuni de conr curent. Limitarea
se refer[ si la caracterul intent al convertibiliutii, ceea ce inseamnrr cd moneda
nationald
se poate schimba numai in inteiorul grii pe valuta care a ajuns aici pe
dit'erite c5i. iar

schimbul de monedd nriionala pe aite valute se et'ectueazd in princijd pentru

agenfi
economici rezidenti, il timp ce pcntru nerezidenti persoane fizice nu este permis
decat
in anumite conditii. Odatii cr.r intrarea in UE insi, monecla noastrir sc va negocia si pe

pielele din alte lari devenind astfel pe deplin convertibili (si in afara
t6rii).
Pirrta vah"rtara din lara noastrii se compune din: l. piafa varrrtari interbancari pe
care opereazi bincile comerciale pe cont propriu sau in nume propriu qi in
contul

clientilor. intrucit clientii acestor banci sunt fiinre

de dit'erite genuri, se apreciazd cd

piata interbancard este rezervati persoanelor juridice. B,incile conrerciale actioneaza

pe piala interbancarir cAnd ordinele de vinzare-cumpdrare primite cle la clicnti
clepi;esc
sub aspect valoric posibilitdtile lor sau indicd cursuri neconcorclante cu ale lor,
astfel
incfrt trebuie si se adreseze altor binci pentru a le realiza. Pe piata valutarii interbancard
se pot face vinzdri 5i cumpariri de valutd la veilere
5i la termen. Bincile participante igi
anunte un curs propriu la vdnzare gi la cumpdrare. Acest curs se tbrmeazii in funcgie
de
cererea gi ot'erta proprii fiecrirei banci, dar nu este rupt nici de cursul oficial
si nici de
cursurile celorlalte bdnci care acfioneazi pe piala interbancard, intruc6t clientii isi pot
alege orice bancd la care cursul le este cel mai convenabil gi, in plus. bancile vdnd
si
cumpft'.{ unele de la altele.
in condiliile acestei pie(e, agen[ii economici pot retine integral incasarile in valutd
din operagiuni de export, vanzdtorii qi cumpdrrtorii de valutd pot depune oricdnd in
decursul zilei de lucru ordine ciue vor fi executate, iar Banca Na[ionald are rolul de
reglementare gi supraveghere. fiind totodata obligati sI stabileascl si sa publice
cursul
oficial. Acesta este un curs mediu ponderat, calculat pebazatranzactiilor care au loc
zilnic pe piala interbancarf,. Cursul oficial nu este obligatoriu pentru agengii economici,

ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervati vAnzirii-cumplririi de

valuti pentru persoane fizice rezidente gi nerezidente dacd vdnd valuti caselor <Ie

schimb - gi numai rezidente - dacd cumpdrd valut[ de la casele de schimb.

Piata valutari acttrald a tbst conceputd ca un pas spre realizarea convertibilitrlii
monedei nafionale in conditii mai bune.

' Pe bttztt schemei care urm eazd',

identificati
pe ce cii politica economicf, a altor
tari poate infltrenta cursul monedei

cum influen

teaz/a

stabilitatea puterii

de cLtmpf,rare a banilor cursltl de

nafionale;

schinrb al mottedei nationale;

ce relatie existf, intre cursul monedei
nafionale gi int1a1ie.

't,4

'u ,* i{

''-*i {

ig,t

...}Hi"a

&

Puterea de cumPdrare

-Arfl.hf,.'+,

"q

a banilor stabila

Econorniile tirrilor sunt implicate ciin

ce in ce rnai rtrult ?ntr-rin []rr-]ces; dc
intensificare a relatiilor intcrnationale
Paritatea puteriide

Balanla de plali

cumparare a banilor

echilibrati sau
excedentard

Curs de schimb favorabil,

moneda este apreciata

Fig. 13.2. Determinarea externci

,si

internd a r:ursului valutar

pcntru '.1 rispunde ntai bine necesit[tiior

care alr deve nit nrai n Lrille roilse si rnlii

mari. in fclul acesta. nenLlri-riiratrI-l

a.ctivitziti econonticc. procluctia li iliatl,
aItiidatir lclcale saLr zonal-natiillrale,
depitsesc tot rnai rnult spallile nationale si
unititilor crconornice ttin tari dit'erite.

participirii

Aceastii tendin[a, existentd totusi de mr.Litd vreme, este releyata de faptul cii,
dupir 1950, cotnertul internalional a crescut de 2,5 rrrai rapiC rlecit PNB al planetei,
iar in ultinrii treizeci de ani, investitiile stt'iiine clirectc. cleditele internationale $i
plasanrentele pc' pielele financilre externe au crescut si nLai muirPentru inielegerea acestui proccs. a t'orrnelor si importantei r,ale. r,<lm studia:

Purcurgfind flL'as't capitol, ve{i avea

posibilitcttea

A.

B.

C.

sci:

INTEGRAREA
ECONOMICA

.,stutliuti t;orttittutttI re:!utiilor proprii

ct(tivitulii ec()n()t'ttice f n stutliul integrdrii

UNIUNEA EUROPEANA

istctriei,fonndrii

(Jnir uti

iu

GLOB ALTZAREA

ECONOMIEI

,ri irt c'rulrul .l'onnelor proprii acesteia;

u r,(i ittsu:;iti ltrirtciTtale:lc tn(rnente

t'cfil

i:,rLt

pe nt

ru Ronitititt:

s'einni.fit'rtt

E.uropena,si

r: ri.stc

tttei

ole
:ic7

uceste ict

* trttr:legefi si.f'r, ltt.;iti rttttiunile

.rpec'iJ'ice

globu

iz,d

ittegrririi curop(rle, c1t,si ule

ccononti e i

rii

Ie;irea actir,'itatii economice dincolo de caCrul iccal Si de

frontierele nationale a inceput prin contactele dintre unitzrtile
econoniice apartinfrncl .li t'eritelor t.iri. Nrv'elul dezvoltflrii, starea
trarnsporturilor Si ct)ntLrriicafiilor aLl fiicut ca tenonrenul acestir
si se manifeste mai intii intre tari vecine, din aceeasi zon5.
Ulterior, aceasta s-a extins pe o arie geografic[ din ccr in ce
mai mare, astfel incfit, in prezent, S-B glohalizat. Procesul nu a
cuprins insf, toate tlrile si zcinele lunrii in aceeagi mdsurd. Dacl
aveln in veclere rnoclul de manilestare si intensitatea participirrii.

t[rilor in procesu]
internertion aliziirii, se pot strllcttrra pe dor-rIt tendinte

actiunile firmelor, dar

tu

a)

li

ele economiilor

ndarnentale.

de integrare economici

ansamblul proceselor prin care doui sau mai

s'.tb anumite aspccte

multe tiiri realizeazii un spa[iu economrc comun mai eficient

sau

in

ansamblul sau;

b) de globalizare a economiei - procesul prin care actele ecottomice, economia

devin expresia participarii la un sistem cle relatii care au ioc la scard mondiali
(globali).

:: : i:
..:. :! ,. ,, .

:::i

:"::

.,

:
r

actiune promovatA intr-un anumit context reprezintd integrare,

iar in altul, globalizare'

Vecinatatea statelor tacrliteazi integrarea economiei;

din 1932, s-a realizat Uniunea vamald Belgia-olanda-Luxemburg,

acester

si finan
asigura
acestor
sd functioneze at6t timp cAt a fost necesarf,.

Cu cat numdrul statelor participante la integrare se m[reste

$i cu cat intensitatea integrarir creste, cLr atet se contLlre*zil
mai mult necesitatea unor structuri orga nizatorice si.juritlice
permanente, inzestrate de statele respective cu autoritatea
corespunzAtoare ducerii Ia indeplinire a colabordrii si c6opertirii
specif ice procesrrlui de integrarc. Uneori, in formele ioarte

avansate de integrare, structurilor cle acest gen li se confera

un caracter supranational; ca urntare, eie devin autonorne
in raport cu statele participante. acestea din urnte renuntancl
in rnod deliberat [a exercitarea unor atribufii ce le reverlearl ca

state independente. spre e realiza perfornllnte eccnomice

granitele comune si apropierea reprezlntd, factori importanfi in

superioal'e celor de pana atunci.

acest sens. Dar, pe l0ngd acegtia. mai trebuie sa existe $i interese

sconomice;i politice comune sau convergente pentru ca
internationalizarea sa ajun.-tf, la parametrii de astdzi.

este interstatali.

Canct dezvoltarea economiilor unor tiiri din aceeasi zon5

geografica Si a relatiilor dintre ele a atins un nivel ridicat si un
anumit grad de complexitate, au apdmt 5i interese economice Si politice comune sau
convergente, Iegate de addncirea colaborarii ;i cooperarii dintre ele pe plan economic,
social, cultural, politic. intr-un asemenea context istoric favorabil s-au creat numeroase
torme de integrare, difcrentiate dup{ intensitatea pe care o au. Astfel, integrarea
poate implica intreaga economie sau numai anumite segmente ale acesteia;i doar
suh uuele aspecte. in primul caz, se spune ca integrarea este globali, iar in cel de
al doilea, ci este sectoriali sau pe anumite produse. Asemenea exemple sunt Uniunea
Belgiano-Lr.rxemburgheza, Asociafia Europeand a Liberului Schimb, Pia[a Comunii
devenita astazi Uniunea Europeani, North American Trade Agreement, Asociapia
Latino-Americand de Dezvoltare pi Integrare etc.

care avea ca

obiectiv addncirea integrarii, astfel inc6t sd se constituie o uniune economica. Aceasta

tn aceastd forma iltegrareil

Integrarea $i structttrile sale s-au format intr-un context

general complex, insotit de controverse $i dispgte pentru cir:
- prin continutui lor, afecteazd, raportul cle interese existent
in momentul integrlrii intre agentii economici rezidenti.
modifica perspectivele lor in rnod diferit, plaseazd competitorii
din tiecare tara pe o noue grili de start tata cle aceste perspective, aduc cu ele problema renun[arii la anLlmite atribute ale independentei
tlril or,
iar in cele din urmd, aproape la toate;
- sunt insotite de renunfiri, costuri 9i avantaje aproape imposibil de distribuit in
nrod echitabil pentru toate tdrile participanre la integrare;

- orientiirile 5i practicile generatoare de eficienfi in spatiul td,rilor integrate aLr

reflexe discriminatorii in relafiile cu celelalte tari, genereazi avantaje unilaterale.
rntegrarea, in general, si cea interstatali, in speciar, au un efeci murtiplicator
asupra eficientei in spatiul tarilor membre qi asigurI

totodatl cele mai bune

con(litii pcntru stabilitatea si integritatea lor, ceea ce lacc

cir iiccstea sii ?rezintc interes petitl'Ll tot tnai rn u Ite tiri
Perf'cctionirren pe [)ftrcurs, rcntedierr--.1 Lu]or dificurltati.
concilicre a Llr)or iutcrcse $ i efortliri, in nt irsura in cal c illr loc.
pclt spori atrtr:tivitatea intugrarii ca rnod clc rea I tzLLte a

d) uniunile ccottottrice, ciu'e surlt piete colrrun.: ce rciilizclzii iir plu, artttonizttrelr
politiciltr c:crlttot.tticc itatitirtt[e atit i.g austnrhlLt cil si:,r'ctoriui iericrgtti,;. nlortetar,
egrar. inilttstrii:1, sr:c:i:rl ctcJ. Politica Ag;'ir-rrizi {1,;nrurrii (Pi\{l) si Ncur.t Politicir

e(lc)

a UE sunt c()risidcratc e\cnrf,lc <le pirliLicri ricctoi'irla al'moniz-atu. Uniunea

utoncterJt, adicir arrnoniz-arcir politicrlor rntlnetlrr.' si riili:zui'err rint:i nrrlncde cornture

,A.gr-iccrlii

(l,niue), Ll[)urc ci:i i] ctlrtciitic

notrt le,l colrtcmptu'iine.

LI

unci ttnirrni ceoirrirrtri-:c:

ciu u q;ste t" on:;i,lui iltri

r) integrilI'eil ecouiitnirii totalu,

'

Asociatia Europeana a Liberului Schirrrb (AELS) a fost creatd prin acordul

de la St.ickirolm la I9 noiembrie [959, seninat apoi in c'apitalele ti.rilor participante

, - Marea .tsritanic, Norvegia, Suedia, Elve{ia, f)anemarca, Austria si Portugalia. A
rintrat in vigoare Ia l5 aprilie 1960. in nrartie 196t. la AELS se asociazi Finlanda,
care devine membrf, deplind in 1963, iar in 1969 aderii gi lslanda. Dupa intrarea
r\,[arii Britalii si a Danemarcei, in 1973. in Comr.rnitatea Econornici Europeanf,

i
I

i
I

se drrninrreazd num:irul lirrilor rnentbre ale AELS; in 1986 intra in CEE si

Portugaliit. iar in 1995 au mai intrat Austria. F'iulanda Si Suedia, in AEI-S ram6nind
5i nrti pritiiri nrembri. intre tinrp insir, in 1990. a aderat Liechtenstein. Este apreciatir
ca o zonA cle comert liber, care nu a ajuns la stadiul cle uniune vamald pentru ci
nir a adoptlrt tarifirl exterior comun (unic) falir de lirile tct'tc. Este condusd cie
Consiliul statelor membre. care poate lua decizii numai cu unaninritate de voturi.
Printr-un acord incheiat de AELS cu Comunitatea Economic{ Europeand in
mai 1987 sLr creL'azd o zond de cornert liber de dimensiuni rnult mai mari. denumitai
Spatiul Economic Europcan (SEE). Dupa ce in t994 s-a semnat la IVlaastricht

priir crearea de irrr;titutii (strucluri) coiltunL', carc preilLu din eotnp.rt;ntelc statelrlr
Darticipante, avirrd atrihutii tot mai aurpic in clomeniil,. soeiir.lc;.i politicc.
Etcctul crc:sterii el'it:ientt'i ccouol.uice irr i;rocestil illcgririi r t ' ii:sotit $i do nlte
t-etrirutcue, prr:cLun: intensiiicarea c()njul'enhli iir intcrioml lr);l()r piirtc nrr.it'iiJ, crcsterea
puterii cie neg,-rcie re a grirpiirilor interllirlir'lnistc. ir ansliri rnirrilc stluctunllc pelltnr a.
atctrtta dif-erentelc clintrr'z-r-,nclc sp.itirrlui intcgrai, cii,t!: rlc\,i11 itctttn tniti vizibile etc.

cantititt.ive in caelrul sctrimburilor dintro tarile nrenrbre ale zonei

sLlnt stipriruatD, clar poiitieilc externe ale fiec:zilui stat fata de

cclr:iaite tari riiniin libere. r\Sociatia Eurclpo:.rnlr u Lit'lemlr,ri

Schirnb a lost ntr-rlt timp o asctncnea zonii:
b) unitrnilc vamale, care sunt z-orle rlc corncrt [ibcr ce,si-au
anltonizitt legislatiile vanrirle nationale si aLt arloptat Ltn tarif
t,anral cotnLtn t'ati cle tririlc ter[u'. Cotnun itatea Economic:ir
Eurttpcanii a t'ost o uniunc vamaia;
c) pietelt contunei care sunt. cle fapt, uniuni vamale care
arsiqurii in irttrrrior libera cire ulatie a mirrfurilor,, a fortei cle
tlr.tucd li a capitalurilor. Comunitatea H,r:ononric[ Europeanir
nLl;.r fost cc.,nsiderati a li o piaga comunti deplini pentrLl cd ntr
asigura in totalitate libcrtatea de circula[ie a capitalurilor.
Itr.:estea

fiind

sLlpLrsc

controlului aut,lritiitilor uati<lnale;

ice irriii cli: ecl,:Iaite te-rri

o pr-(rtliciLiii {.t liuc,rtri stat.
p Uniuni) vrllrlalii - z:unli dc t'otnet-t

ooliticiic

c-eu;"rt)r'.1

r".iitu.irriirrll

Intcrnatiottatizarca ccunornici

iiht:r ir, cflrc rllrii,: ittelllbrc si-att

t,tf rnai rr.]l,l'ua ccorlonriei clirrtr-urt tnsaur:blu dc acte

trrrcule sau nrltionirle in acte care c:;prirriii
participarea unit;rtilor' geonornicr din
nt;li m'.llte tttri.

itrntunizirt legisilitii le r,iiitutlu ntriiotrale

si aLt ti(l{)l)tat Lrii i;ii'if i atititl cotltLtn t'l-ttii
dc tliriie torir:.
,, Piittlt coITt un,l tltti'.tt':c vittltal it
care asigru'li i;-i ittt,-:r'lor lit;t:r.t cii'cttlatic
1 hrir-riirilgr si serviCiillr. ir lr)rtci clc
rrti incli si ;t crrliitu!r-triior.

trttnslbr-t't r.[rca intr-o

irc:ordul cle constituire a Unir"rnii Europene, SEE iqi ldrgeste obiectivele in directia
constituirii unci pie.te comune in stare sI asigure libera circulagie a mdrftrrilor, a
fortei rle rnuncd;i u capitalului.

lnteglarea econoniiclr rlintrc state 1'loate luzr dilerite torrne.

Dirpa gritdul dtr inte grarc, se drsti rrg:
a) zonele de cotncrt liber, in ctue taxcle vainale;i restrictiiic

inirlt grnd

ri

cai'acterrntL pritt urtificlircli pr>litiu:ilrlr t':ctllloiiriuc tle lilrsrrnrhlrr.

strucf r-ti'i.rle
sr-ib conc[itt-'et'ca un()r uuLor'i Iijti supranatir.'irlric,
f) integrarea politica si sociala, clrr.- r:onr1:icteez-ii inte'.grlr"eir et'orrornicii toteilir

rr

lLisr.rr-ii

'+ Globaliztrca ecooorrici - proces

clc intensitatc sporiti prin ccil'c
eLrc)nomia ca activitate clevirle erpresia

participirrii fuctorilor' (le productie si

de

piatl lu scura nrondiala.

a Integrarc ecotrornica glohala sau
integrare cai'c intplicii:
totala
econorniile
tirrilor perrticipante iir'
'
ansrlrnbltrl lor. cu scctoarele, rrurlurile
si sLlhramurile pc cure le aLl.
# lntegrare economica scctorial:i proces de' integrare in r-:irre estc arltl'enat
rlLrmLli Lrnul sau cirteva sectuare ale

economiilor, ilr uneor-i numari activitiitilc

clirr care sc obtin anun'rite prrclduse.
+ Tona de cornert libcr sau de liber'
schinrll
fr:rnrf, d: integrare
caracterizatii prin suprinrare;r taxelor,

'

varnale si a restrictiilor cL.rltitattive in,

schinrburi le dintre tirile rnembre,'

Uniurre ecollonricl - piirtti conrtttrr--t

' cc real tr,eaz'..t in pltrs Lil'lll0ttizelre zt
: politicilor ccononr ice ttaiic;ti;ilc atat pe
a.nsanlhlrrl ecorl()ruir:i. cet si scctorial,
ar end o moneclll coltlullit (tinir:li).

I + Intcgrare ecolrornica deplinzl

'integrarcl cle cel Iltai inalr gracl.
' cirritctenzatii llntr trnit icltr.:it politic ilorecorlorrlice dt'. ;lnsillnbltr. sectorialc si
..,trttctLlrale. sub conclucerea Lli'lor ttLttc)ri

triti

sLrprunaIiotralc.

, Integrrlre politicir si sociallr

t'rlrrrir. cat-rr r. olllpleteitzit i ntt'qrtlreil

econontiuit deplirt:.i pi'in crcirrca de
structuri (in:titrrtii ) colt ltit)e, crztrc prelZLLI
dirr crtntpctentclc statelt:r paiticipltrite,
L*,f,nd atribLtiii tot i.rilil amnle in
dorneniile sociaie

ri politice"

l8-1

o ef-ectcrle pozitive iittrerraizute

de initiatqrri arr fost peruepute
*si aprcciztte bine de rnajclritatua popLrlariei

tariior rntei-esats de
realrzarea rttte-triirii, iar ap;i conlirr,.te
inar urru
decursul
u
.Care sunt ceic nt;'ti relcvattte fenomr-'ne penii Lr iirterrtrlionalizarca economtci'.)
,, Ce forme concrcte are i n te rn atronal i zarea economiei

':-

rt-'zu ltat

acestc.ia'l

Pc excrnplul unci tiui, identitrcati efectele econornice poz.itive induse de intc-urarea

sa.

* Dupf, ce criterii sc pot distinge intre

ele formele integririi econ(rrnics?

, Ce procese ini;otesc in rnocl inevitabil integrarea economicra a diferitelor

tirri']
",

integrare Ui clespre care se spune ca sunt

Ce forme imbracd inregrarea errono-

micil'l
Ce efecte colaterale foarte importante determina integrareu econonrica?
Ce semniflcatie considerati cd au ef'ec-

Ce controvcrse si disputc ali ztpitrut

in decursul integrlrii

econom

iilor

diteritelor tlri?
* Care sunt electele pozitive cele mai
importante pentru tiirilc participante la

tele coiaterale ale integretrii econornice indicate ca riispllns la intrebarea de mai

inainte'/

Estc ccil mai avansata forma de integrare. ISi ilre originea

?ntr-o itlce lansat[ clupi Prinrul Rlztroi Mondial, in l9?1.
potrivit c:5reia o E,trropi divizata genereaza conflicte, idee
carel s-a revigorat dupa al Doilea R[zboi Nlondial $i a cf,pAtat
cotltur real.
Constituirea sa a avut loc prin Tratatul tle la Roma, setnnat
Ia 25 rrrartre l95l ui intrat in vigoare la I ianuarie 1958. Stettele
sernnatare au fost: ISelgia, Frarrta, Germania, Italia, Luxemburg, Cllanda. Ulterior, au mai aderat: Marea Britanie,
Danemarca si Irlanda (la I ianuarie 19731, Grecia (la I ianuarie
198 1), Spania si Portugalia (la I ianuarie 1986), Austria,
Finlanda Si Suedia (la I ianuarie 1995). Ulterior, au mai devenit
membre ale UE (2004) Ungaria, Polonia, Republica Ceh6,
Slovacia, Slovenia, Estonia, Lituania, Letonia, Cipru si Malta,
iar Romflnia qi Bulgaria iSi preg[tesc primirea pentru 2007.
Are caracter interstatal. De asemenea, are caracter deschis;
unele tlri sunt in curs de aderare, altelese preg[tesc pentru
inceperea tratativelor in acest sens, in timp ce un alt grup de
tari au ca obiectiv asocierea gi/sau depLrnerea optiunii de
ade r are

Lr
^
func(iona.i i;
' crxtstenta Llnei vOittte politicc, foztrte priternice tlerdicate

ii;
experlenla

integrar

'

li

collt'irntarea

posilriiitirii upei inregriri

ciirbunelui ''si otelului (cECo). ce urmarelr

crearea uuei picrte corlufle pentru cele
La constituire, principalul obiectiv prevdzut
in Tratatul de lzr Ronra a fost crearea,
trlind la sfirqitul anLrlui 1992, a unei piete
rloua produse.

in cadrul careia sfl se realizeze

libera circulatie a bunuriror.si sen,iciilor- "n*ur.
capitarurilor gi persoaneror. Tratatur de la
Rorna a tbst actuarizat in r9g6 printr-un
u.li',.,I .unor.ut sub denumirea de
,,Actur
ttnic"' ce deschidea noi perspectrve pentftl piata
comLrni care se crease deja. in acest
sens, obiectivur devenea t]niunea
tconomica si N{onetari . in rgg2,comunitatea
Economicd Europeani d:yir: uniunea
ru.of"rna. pri,rr-un trarat care-r inrocuieste
pe cel de la Roma' iar obiectivur
trevine

crearea -rlr.i,,"rr"'r*"
".o,ro-i".principal
prin a<loptarea *nei monede unice
si o.,n'.i.-.rrruri fixe in interior. ca urmare,
in
1998 s-au nominarizat cere,nsprezrce
{iiri care participii ra uniunea economici si
monerard. ele indeprinind rrei criterii
fundanrentile cu privire ,, o.i,.urio**"i:
datoria publicri qi infla1ie, care trebuie.i
,,".rit.,,ere in lnumite rimite, s_a adoptat
moned. unic. denumitd eu'o, care a de'enit
efectivi drn 200r, 5i s_a creat Banca
Erropeanir, menirf, sii .ealizeze poritica
*;;r";;;;;#";;
iecizilor luate.
Tot in 2001' consiriLrr Europea, o a."ir p.egitirea
unei
noi
etape
a reformei
institugionale a uE' r'izand integrarea
_____o.srvs poiiticii ptIlI
.u." si se clcpd5eascri tbrma statuluil.,\/rrLrv(r p'.in Laltg
natiune si si se pror,oveze o ,,constitutie
a,_irop"and,,
l

lntegrarea piefelor

Liberalizarea

schimburilor
de bunuri
(nefin.)

politici I

I
.o*r*- |

comerciati

Mobilitatea
factorilor gi

firmelor.
Reguli de

lnstitufii de
coordonare
a

politicilor

eccnomice

Monedi

I
9i I
politici I
monetari I
unicd I

Uniunea
economtca gt
monetara

Forrnarea Uniunii Europene a fost favortzata de:

o existen[a unui moci de viatii relativ asemf,nitor, avAnd la
bazl, acelasi tip cie civilizatie in majoritatea f[rilor europene;

Sursa: Adaptare rlu

Fig. 14.1. Fozele tjE rte lrt ttl.trtritie pAnd tn

prezettr

politicilor
conjuncturate,
Rscate 9i

sociale.

futoritate

'4.-

.'{1.=:.

,\-l

Etapele integrririi ccononrice

in Uniunea Europeanir

Llniuuea E,urtpcanii estc iu prczent in ,;tupa integrirrii politice. care asigurd curstittlirea
corrrplet': sau dcplinc perrtrr.r tiriie rttctnbre. S-au lacut de.i+ antrnrili pagi in
clirec[ia integriirii socialc si s-err eluborat proicctr- de unificare h l'isctlitaiii. dar punctele
rle iedere ale t;irilor pe acr:'ste problerne suut toarte clilerite. intrucit inseqi situaliile lor
strnt tbarle dit'crite. In lcest sen), irnn()lliziilte punctelor de vedere si obtinerea consensultti
rimin preocnpiiri ale :itl'nctrrril(.,r integrationisite proprii Uniunii Europene ltctuale.
Pe parcurs. stnrcturilc organizirtoricc si juriclice au eloluat spre o retea institutionalf,
adccvatii procesulr.ri iriLegrririi. Uuiulrea Europeana arc stn.lcturi organizatorice, econonrice
si p<llitice proprii. cu anumite caracteristici supranationale. Institutiile care fonneazd
nucleul mccani.srnului de func[ionare a tiniurrii ll,uropene suut:

lnci unituri

cea nrai inalta atitoritate, in care [irile membre sunt

rcprezentatc la ccl rnai inait uivel (sctj dc -ctatc $i gr.rverne). Stabileste obiectivele politice
cele niai inrpclrtante;
. Consiliul liuropcan dc N'Iinistri - principala institutie cu prrtcre cle dccizie. Aclopti
decizii cu unanimiiate cle voturi sau, in frrnclic clc sitrratie, c:u mirjoritate calificatd sau
ma.joritate simplii. Fiectrc tftrtr arc un nunrirr de voturi propot'donal
cLl potentialul rlc(itionlic $i dcnto-urat'ic. Reuneste rnini5trii tlrilor
lnen-rbt'c lte ct()incnii cle Ctlnrpetcniri. A:.,tiel, Consiliul ,,cconorliet'in:.rntc" r'cL(ncstc mrniltrii pentrll econoinie. Consiliul agricol
reuneste nrinistrii I--cntru ftgricultura etc.:
o C--omisia Iiuropcani este institutia exec:utivl, care are
ohligatia de a reprczcntil erclusiv interescle contunitare. Pune

Consiliul Europcan

in

alllicar-e ctcciziilc. col'ltrolcAzii rL-spectarea legislafiei c:otuunitare.

Purlamcntul Fluropeiln este forrnat din menlbri alesi prin

vot dircci cle (-"ctlit'irlii statelor LTniunii. Are conlpetente laugi, printre
carc: aprohii acordLirile internationale ale Uniunii Europene.,
controleazi bugc'tiil c:omunitar. unnareste apiicarea politicilor
corllLlnltarc:

. Curtca de Conturi

\c

li.:r"

este n,"rnrit5 dc Consrliul European $i

inulizarca corrturilor Uniutlii;
. Curtea dc .trustitie, care vegheaz.i la re.spectut'ea legislatiei
contunitare $i regleazn litigiile intre statele membre. institutiile
conlurlitare. asocii.rtii $i intreprinderi, persoane particulare $i

controleii;,-lr

jurisclictiile nationalc.

UniLlnea [-'uropeilnd este o formulf, de integrure profund

originalii. dcosebit[ f at[

o
11,:

If

de toate celelalte aflate in curs de realizare.

Curtea de JLtstitie cle la l,nxernburg o apreciazd, ca o ,rorganizatie'
interstatala autonomri", ceea ce inseamnl c[ ordinea juridiclt
comunitarri. aclica ansarnblul cle regr.rli si componente care-i sllnt
proprii se deosebeste de ordinea juridicri internationalir si de cea

nationall, ca este o ordine iuridicil noLlf, pe baza clreia

functioneazir institutiile conrLrnitare.
Inte-{rarea europeana corespunde caracteristicilor specifice

dreptului comunitar cilre prirneaza asupra dreptului national

al tarilor tnentbre. Statcle care fac prute clin Uniunea EuropeanA

nu au pLlterea autononra rle decizie asupra unor domenii cedate,
care formeaz;d, obiectul sLtveranititii cclmune $i substanfa

identitltii europene, ciu'e se cleosebe$te de cea a ferilor membre.

Drumul parcLirs pAna acum este marcat de numeroase
impliniri, care demonstreazd cd modelul de integrare ales este
viabi[, iitr c-onsccvcl)ta $i creativitatea celor care l-au pus in aplicare
i-au asi-eurat succesul. Revelatoare sutlf sLlperioritatea modelului
conlunitetr fata de rnodelul AEI-S (ceea ce l-a fircLlt acceptat de
lnai rlrulte state foste mernbre ale AELS), progresele evidente
realizate de economiile f[rilor comunitare, concretizate in diminuarea costltrilor $i cre$terea nivelului general al eficienfei,
supletea rnijloacelor folosite pentnr atingerea obiectivelor.

In perspectivir, Uniunea

Europeanf, vizeaz.6, nu numai

realizarea obiectivelor decise in ultimii arli, ci $i extinderea sa
potrivit unei strategii aclaptate conditiilor actuale. tn acest context se inscrie Si acclrdul cll RoffrAnia, intrat in vigoare la 1 ianuarie

(-

iiit.

..t.-+ .
illJrr
ir
L;

tt,l,:

Iiuropc:.1n.

tloredii ri.ii

Petttrtt {,-,r'

tarile

ca

r":

devenit nr r.i: i
ale tllr. f f".', I
.

'

1995 $i ctre prevede eliminareir restrictiilor cantitative $i tarifare

la fluxurile de mtitfuri dintre [ara noastrd si Uniunea EuropeanA

(in arnbele sensuri) potrivit trnui calendar convenit, Iiberalizarea
graduala a circulatiei serviciilor. capitalului Si persoanelor,
zumoniz.area legislatiei romineSti cu cea comunitare etc. La acesta

se adaugd acordul de inc-heiere a negocierilor pe domenii

(capitole) pentru intrarea in Uniurrea Europeana prin care se
stabilesc obligatiile $i avantajele Romdniei specifice perioadei
tranzitirrii care, potrivit prevederilor, ar putea sd inceapA la

I iernuarie 2001

rlil ii j
avanl.il,iclril- ,'
u

Intrarea Romdniei in Uniunea Europeand la aceastA dat['devine

posibila prin ?ndeplinirea principalelor conditii prevlznte in acest
SCN S:

. asigtrrarea

stabili tetii institutiilor care garan teazd, buna

functionare a democratiei. asi-slurarea suprema[iei legii, drepturilor

omului $i respectului tata de minoritati;
. incorporarea in propria legislatie Si aplicarea sistemului de
norrne conlunitare - decrzrt, directive $i regulamente - adoptate
pind in momentul aderf,rii;
. recunoa$terea obiectivelor stabiiite pentru realtzarea uniunii
economice $i monetare Si promovarea actiunilor necesare in

directia indeplinirii lor;

. existenta unei economii de piali func[ionale, capabile sa
facd fatd presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne unice,
fapt ce implica apropierea de nivelul dezvoltirii tarilor mernbre
ale UE.
Consensul de acfiLrne a forfelor politice in directia atingerii
acestui obiectiv $i asllmarea de cltre populafie a aceleiagi opfiuni
au fost ;i rf,rndn, desigur, determinante.

:';'

Cll I. {

bcnci'iutr:,

' Rtl:l: il

a fbSt il],ilL ;,;

la L;niti:;i
Eurtlpc.l.{.

,.

,-

Si a prclj;,ri i'
aderart, ir

prin

nego(: i{-,r

,,

incc[]ti i,
irt anul ){):1t:
ef

' Intt'iat"i- 'ji

ectivri in 1. ' i
P0il i"" "

.r

asigurata uLtii:.,
prin indellli r:;r
Un0f

C{}El

ii l

'

allsT;i:i'.-,

ollligii!i,.

tE7

.{vantaje asociate monedei unice:

. canzate de disparilia ratei de schimb

a monedei
Organi zalii economice interstructtrri org antzatorice Si
juridice, institutii care se constituie prin
acorduri intre doua sau mai multe state
cu interese economice;i politice
comune sau convergente, in vederea
protejlrii qi reabzdrii acestora.
''Armonizarea politicilor economice proces de apropiere qi apoi de
uniformizare a politicilor economice din

statale

,'

In raport cu celelalte forrne

de

grupari integrationiste, ce caracteristici

consideragi c,a
Europene?

ii su,t proprii

Uniunii

;i in ce conditii putem consis-a format gruparea integrationistd, denumitf, la propriu Uniunea

" Cdnd

dera

ci

Europeanf,?

diterite fari in vederea real rzdrlt unor

rnterese economice ;i politice comune

sau con vergente.

,Interese economice
Si politice

convergente - interese care conduc

cdtre aceea$i finalitate prin recurg erea
la cai Si mijloace mai mult sau mai

putin diferite de cdtre cei care

compatibile gi complementare.

", Ce argumente

ave[r pentru a sustrne

viabilit atea Uniunii Europene ca grupare
integrationi st[?

Ia adoptarea euro;
. pentru acoperirea efectelor deva_
lorizlrii sau supraaprecierii monedei

egalizarea

a nriscarii capitalurilor pe piaga intraeu-

privire

la:

aparilia euro Si adoptarea acestei

monede de noile

![ri

membre

ale UE;

inc:rederea de care se bucurf, aceastf,

moned[ si de ce;

. rolul acestei monede pe piafa

mondiala;

. ce avantaje generale poate aduce

euro pentru t[rile membre ale UE;
. cum este vdzutd, aceastd monedf, de

rom0ni.

Procesul prin care economia ca activitate devine expresia

participdrii la un sistem de relalii intre unitdtiie economice s-a
globalizat, cuprinzdnd in prezent toate economiile nationale.

r i,r;r,i,lizare'
i'1i'llollllcl

ir: uitimul
1985, odati cu pribuqirea
rlccenitt.
comunismului, gi este adesea perceput ca expresie a
:' : r ltrcepttt
modernizlrii ;i viitorului bazat pe tehnologii de virf,
su lie
capitaluri qi locuri de munci bine calificate. Multe guverne :
puterttit
sunt acum preocupate sd adopte strategii prin care economiile
:i
lor sd se inscrie in procesul modernizdrii prin intennediul ,
:.: iitr:stat6.
globalizdrii. Aceastf, percepere are uneori un caracter radical. dar a inceput sI fie qi
puternic contesta6 din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru 15rile
mai pulin dezvoltate.

in mod deosebit dup{

nationale pentru competitivitatea

Globalizarea, sau mondializarea cum i se mai spune in anumite t6ri, este pentru
anumili anali;ti procesul prin care produclia qi schimbul se elibereazd de
constrdngerile impuse de frontiere gi de distanfe, piefete se globalizeazd
(mondializeazd), iar reglarea se realizeazd prin func[ionarea piefelor qi de cltre
instanfe mondiale. Globalizarea pune capdt interna[ionalizf,rii, care este un proces
similar sub aspect tehnico-economic, dar care are loc in contextul recunoaqterii
pertinenfei frontierelor nafionale gi a controlului asupra circulatiei mdrfurilor,

produselor interne pe piafa europeand;

. pentru a anihila efectele negative

. pentru contrac ararea tendinfelor

speculative cu moneda nafionali pdna

apropierea

" Care sunt pnncipalele conditii ce

trebuie satisfdcute de o tard pentru a fi

" Folosind tablouI costurilor si

avantajelor asociate monedei unice (euro),
alegeti pe acelea pe care le consideragi cele
$i

cat.rzate de

nnonetarf, necooperantd c u
partenerii Si tavorabil[ ei in mod exclusiv;
. redistribuirea rolurilor intre monedele

adrnisd in Uniunea Europeana?

" ln ce situatie se ina in pre zent
Romdnia tafa de Uniunea Europeand^

mai importante pentru Romdnia

ratelor dobinzii din tarile memtrre ale LIE;

. disparitia costurilor de tranzactie
pentru operatiuni de schimb valutar;
o determinate de diminuarea segmentirii piegei financiare qi liberalizarea deplin[

o politic I

Care sunt principalele componente

ale structurilor organizatorice si juridice

argumentati de ce.
Costuri asociate monedei unice:

acloptarea

ropeana:
. eliminarea riscurilor ca o [ar[ sir adopte

au

asemenea interese. Sunt interese adesea

propnl mecanismului de functronare

Uniunii Europene?

ale prin

nation

monedei unice;

convertibile ;i in special intre dolar, euro,

yen gi lira sterlind.
Alcatuiti un dosar ,,Moneda unici
european[" ;i retineIi informatii cu

generate de pierde rea autonomiei

politicii monetare nafionale;
. pentru susfinerea cheltuielilor de

inlocuire a monedei nafionale cu euro;

. pentru a suplini veniturile realizate

din baterea monedei nationale:

. pentru a susfine cheltuielile emisiunii

monedei euro.

oamenilor qi capitalurilor.
Factorii cei mai importan$ care au acfionat in favoarea globalizirii sunt:

liberalizarea circulaliei bunurilor qi serviciilor intre tdri:

diminuarea evidentl a costului transporturilor $i telecomunicagiilor, dezvoltarea
si modernizarea acestora;
- liberalizarea mai ampli a piefelor de capital nafionale pi internafionale.

1,Sq

Asemenea deschiclcri ai.r simplifi,:a', inr,,esfitiile soc:ietati loi-

comerciale iicoitl rrilcle..le rloreair s;i guserru ccle

mondiali

Inili mici

costtrri ;i riscuri, tlar aLl contribuit i'ri rtI,.)d csential Si lu

generaiizarea sau glollalizarea concrrrentei.
Globnlizarea Dcononriei este uu termcn care releva o
renlitate complexir:
. intcnsificarea si diversificarea schimburilor economice dintre f6ri. grupur:i
de tiri si unitlti economice din toate tirrile lumii;
. dezvoltarea fira precedcnt a investitiilor straine directe;
. globalizarea pietelor de bunuri si de factori cle productir.l
. apari[ia ;i inmultirea firmelor, indeosebi industriale, carc isi desf'iqoara
activitatea simultan Ia scari mondialii. etaleazii strategii giobale de produclie pe
haza diviziunii interrrurtionale a muncii. comercialit.eaz,ir la standalclc si cu rnirci
mondiale, isi lanseazir produscle simnltan pe rnai rnultc pie1e, plin integrarea aportuir.ri
firmelor specializate in rnarketinq, creatie, puhlicitate, expertize ccntabile 5i
financiare etc.

Din punct de veclerc eLroll()mlc. scopul glrrhalizarii il constituie profitul 5i

in activitatc a lirmelor, precum si dezvoltareir lor. in contlitiile in care

mentinerea

cresc tbarte tnult cheltr.rielile cr.r cercetarea-dezvoltarea, durata de viatir a produselor

se diminueaza simgitor, a devenit necesarfl o fetca tlelisi cle parteneli, cxigentcle de

calitate sunt tbarte mari si viteza de reactie la seinnalele pie[r:i se tnareste.

Prin globalizare se capteazi numeroasele avanta.ie ce rlccnrg din diferentcle

carc existi intre economiilc tarilor lumii, acestea constituind de l'apt sursa
profiturilor.
in cdutarea si plstrarea acestor avar.rta.ie s-u rJezr,oitat nxrbilitatca gcogrulica a
intreprinderilor - delocalizarea (mutarea) krr siru a tjliirlelor lor qi pregdtirea posihilit5lii
de a fi prezente in orice punct geografic sau ecolomir; al planctei in functie de'

internationala
m u ltinationala

raftsnat,CIn
F

ig.

dupii grtttlttl
1.1.2. L.-lctsi,fIt.ui-cLr ttttt^ept'itrclerilor
a prodltttir':i ,si ttreiei lo''

a intretiue procesul

in

eautarea de profit

o
va
.
iar globaliz.arcir

pe meleaguri srrriine'

asemeuea situalie elste inca [oarte in<lepdrtata.

contitrua 5i, probabil, se va

,lc ;rtrtrttlittli:'ure

intensifica'

firmel"
Un lol deosehit iu procesul glohaliz[i'ii il au
iqi are
nrultinltionale $i trattsnationale, al caror capital
in
concontitent
originea iu nrai mutte tari si care actioneaza
provin din
diferite tiri. Cca rttai tl-llie parte a acestor filrnc

..;. .:i:rt"
"ciiunile
llrulti

siltl

'.,,':
' : ,r:.
.. tii,"

ltli;

,t fi
rrii.

'i l '"lirc lc-u

atr-irs'
Ele
tirrile dt:zloltiite (SLIA, Unitrnea Europeanl 5i 'laptlnia;'
"'r'"rttrritent'
actioneazir'
pot contritrui la tlezvoltarca tconomiilor in care
:i ':' ierea si
distribuirea r'''1ltcstilreil'
producliei
5i
in special prin apurtui dc. ct,itll. cl'c$tereil
iusa si aspecte
unl,i: venituri (salut'ii. impozite si tare). Iixist[
in
nu corespu.cl ne'apf,rat nevoilor tarilor
ncg:rtive: investitiile si oiiectul activiutii l'r

este tbarte lirnitat pentru c6 cele mat

care actionelizi, aprtrtui in tehnologii avatlszttL'
pot si nu m[reasca producfia' dar ii
il)t.ilpiexc sunt rezenrate [Lriier tle prcrvcnienla,
tthstacolc *cononrice qi politice pentru
inl,rcriicsc pc pioduci,toiii locali. pot constitui

tirrile in care actl0neaza'

i'etinute 5i in strrcina globalizdrii

Asemene:r irrgurnente pro si contra sultt
actiunile
cresterea evirlenti a opoziliei fati de
ecc,flonrioi, iar in ultimii ani se observit

si Dczvoltare Economicd Si de
promoviite de Orgarrizatia pentru Ctroperare
OrganizalialvlonclilUraCotnerlultti'careprinnlttu'akrrpotaveaefectenegative'

avantaiele care apar (calilicarea sau lipsa de calificare a forfci de rnuncS. clistan[a satr
apropierea, salariile scizute sau mai dit'erenfiate, lacilit[tile de co-.nunicare etc.). Forla

de munci este si ea asociatl intreprinderii ncrn:ade si, ca urmare, isi pierde in rnare
mdsurd stabilitatea domiciliului

,,i ::
ii,
; :.:t:'"

,r

,:: :

.:.

r ,,

ii

apafienerlta la un mediu so-

cial, la un univers de relatii delinritat prin apropierea geograficir.

Se considerl ca globalizarea economiei va fi lirrmal incheiata
atunci cAnd bunurile $i serviciile, capitalul 5i munca vor circula
pe deplin liber, iar guvernelc si autoritatile locale din orice tari
vor trata in mrxl egal toate finnele, fhra dcoschire de nafionadiferentele dintre ei:onomiile turilor lunrii vclr lrjrrrlge ia o asernenea
situatie incflt nLl vor mai

ti generatoarc

de avantaie sutlciente pentm

- intretrliale
pnnderi mari
in
clit'erite
1ziri.
sau sucurs.le implantate
.i
originea
pi,,r,
in
Unii autori apreciazd,
capitalului lor. este clin turi diferitc,
Firme multinationale

care acltotreaza c:u

Transuationat - culiiicaii!-q
5i proceselor ecollomrce a
cdror existenfd- '.scapd" determindrii

t'enomerlelor

naiionale $i care au aclesea efecte nesative

.r,.pro uno, liri qi pozitive asupa dig*'

l9t
Care sunt argumentele pro qi contra

,' Cum este perceputl glob altzarea

economiei in diferite tari $i de diferite

grupllri sau forfe sociale?

actitrnilor realizate de firmele mtiitinafionale gi transnationale?

, Anali zalr cei mai importanfi f'actori
care f avoriz eazi globali zarea economiei"
, Ce

confinut are tenomenul nornadis-

TEXT TEMATIC
bld, care

ii Permite

sd se

Prgduclie"'sau integrarea

co
ve

faintreguttanlatProcesului

nrului economic specific globalizdrn?

d- Larousse/HER 2oo0' P' 338

l.

2.

verticald;
Exemptificafi firme cu integrare orizontald ldsau
^'
exemplu
tn ftecare
integrare
a"
*iiit
constd
tn
ce
iclenti.ficati
Descrieyi,

*t'!."8"

' in anul 2000, Organizafia pentru

Cooperare si Dezvoltare Economic5, din
care fac parte cele mai dezvoltate tf,ri, a
elaborat $i negociat proiectul pentru
,,Acordul multilateral asupra investigiilor",
care a fost aprobat, dar nu se aplica inca.
Referitor la acesta, prezentdm un extras
din articolul profesorului John McMurtry
de la Universitatea din Guelph, Ontario,
Canada:,,Corporafiile transnationale mo-

bile sunt eliberate, prin prevederile

acordului, de orice obligafie de a se

apleca in fata vreunui alt interes, organism guvernamental sau cetf,fenesc. Ele
obtin astfel acces nelimitat la toate
piefele, resursele, subvenfiile Si bunurile
celor 29 de t[ri implicate. Ceea ce face
acest acces neingradit unor corporatii

(firme, n.n.) axate pe profit este expresia

absolutizat[ a programului de globali,

zare a piefei, larg acceptat cir fiind

modelul ideal cle existentd a tuturor
societf,tilor de azi."
(Sursa: Aclevrirul econornic, nr.27 /1998)

a) identificafi fonnele de realizare

global rz.'irti economiei

la care se fac

referiri in citat;

b) linind cont de continutul capitopreci zati ce obstacole ar putea

apdrea in calea giobaliz'arn;

lului,

c) indicafi ce rol se atribuie globalizdrh

economiei in societatea viitoare;

d) identificati unit[tile economice

purtltoare ale globali zil..ri si nrodul in care

acestea ar putea acflona.
s Utili zdnd informatii din presa

;i literatura de specialitate,
elaborafi dosarul unei firme multina-

economicd

tionale care acfione az'a Si in RomAnia.

integrare lmte ca etccmplu?

avannje credeli cd aduce fiecare dintre formele de