Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Introducere

    Transféré par

    Daniel Ghross
    6 vues2 pages
    dsdsd

    Titre original

    01. Introducere

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    dsdsd

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    6 vues2 pages

    Introducere

    Transféré par

    Daniel Ghross
    dsdsd

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 2
    TNRODUCERE ‘Despre muzica ju genera} Inet din cele mai vechi timpuri amzica a fost priv prin prisma melosuilor si ‘evoluja acestora Melos poate fi vocal (cand se exeeut eu voces): strumental (cand se exacut eu instrumente muzica) ‘Melosul corelat cu textul poetic formenzi cintarea, Prin muuzict (cantare) bizantind fnfelegem arta muzicalt conform’ cradigei, sistem complex, prezentat si cercetat al ‘melosului concretizat in ehuri(glasur), genus si nuanfe muzicale. Denumitea de bizantin’ ‘provine din tpl Imperilui Bizantin in care incepe si se dezvolte. “sunetele(emisiilevocale), mpi (cre sabilese durata sunetlor: -exprimarea (redaren expresivd a snmetelor) ‘Sunetele muzeale ‘Suuetul auuzical se objine prin tensiunea eseseitath asupra comilor vocale sav al ‘nsiramentelor muzicale. Acesta este difent si Varia2i in ceea ce priveste indies si Ssusirea sa. in muzie se folosese 7 sunete PA, VU, GA, DI, KE. 20. NI ‘Nuunirea lor cu litre din alfabetal srecesc determin ca PA si fe primal, VU al doi GA al treites... pnd ta sunetul cel mai inalt NT, obfinnd-se asfelbazul (sumetul de bel al sini) NI/PA, VU, GA, DI, KE, Z0, NI Scarile muzicate Sara muziclé se numeste suecesiunea de 8 sunete si intervalele dine ele ( 7), cane pomeste de Ia stnetul inijial ~ bazul, si inaimteaza ascendent pind se reaiseste sus (eptafonie) sau descendent (antifonie). Ficare eh (glas) al muziii Dizaatine intrebuinyesz’ seara lui propre cu intervalele corespunzitoare. Cand foloseste toate sumetele 1 intervalele eli li el se desfigoari conform sistemului diapason. Sfmt are prope snot (Senne mnzisle exe at) els sinotie inert inept aan = Soa ‘die untae a a ewe intern tala «deni Sel set ga enol este Conor uml nase se pe ‘ainooee Se doce de Tsun wot: yvoRr6or * BV AtamRE TH Misturile se folosese: = ca pimet de plecare care aratisunetul de la care s¢incepe melosul + ca i indrumdtoare in cursus a sfarstal melosului,ardind dae® mers sunetelor ‘melosulu s-adesfasurat cores (se refer la caracterl muiesl presedent It). ‘Snetele sedrii muzieale se repetd in acelasi sir succes att in urea, cét sin soborite Conduita vost Tinintespretares melosulu alastl poate face tei tips de mised -De wears (aniscatea glasului dela grav la acut) exempla: NEPA-VU-GA-DI De coborie (miseares glasului de la sunetele acute spre cele grave) cexempin: D-GA-VU-PA-NI -De a ramane pe aceeasinflgime, care se mai numeste $l isoritmie exempit: NENENI ‘Vooza unand este constituith din tre reaiste musicale + resis grav specific Dibatilor eu voei wrave (cupriude sunetele dela KE de jos pln la 20 de jos ease se mumese suuete grave) + resist mijlociu care se potriveste Vocilor femeiesti cu glasui grave si voeilor ‘arbsti (euprinde sunetele de Ia ZO de jos pnd la Ke, care se atmese sete mijlocit) By fF 6 Fr A x wo A Te a RF + segisu acut care se potsiveste vocilr bisbtesti spi, vocilr femetesti si de

    Vous aimerez peut-être aussi