ECHIPA IN BINOM

UTILIZAREA ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

PREFAŢĂ

Dincolo de regulile stabilite pentru ţevi , pentru o echipă de doi salvatori (binom) recunoaştere cu
ţevi, stăpânirea metodelor de lucru cu ţevile de către binomul angajat în pătrundere (pentru atac, pentru
securitate, pentru sprijin ) va fi esenţială pentru conducerea eficientă a operaţiunilor de stingere.
Dacă tactica iniţială de atac este stabilită de şefii dispozitivelor (şefi G.I.S., şefii de sectoare )
reuşita intervenţiei stă în alegerea şefilor de ţeavă care trebuie să efectueze pătrunderea în funcţie de situaţia
întâlnită pe parcursul pătrunderii, în acelaşi timp asigurându-şi securitatea proprie.
De asemenea, acţiunea şefilor de ţeavă şi eficacitatea lor este determinantă pentru stingerea rapidă
a focului, fie că sunt în aer liber, în spaţii închise sau semideschise.
Tehnica rară a dus la apariţia unor ţevi de stingere care permit salvatorilor şefi de ţeavă să
proiecteze asupra focarului de incendiu apa cu debit şi forma jetului reglabile.
Noutăţile în materie de accesorii pentru lupta contra incendiilor deschid noi posibilităţi de stingere
prin folosirea eficientă a apei, dar şi o protecţie termică eficace a servanţilor, faţă de temperaturile înalte.
Formarea şi antrenamentul regulat al personalului care utilizează ţevile de apă, vă permite
obţinerea iscusinţeii şi preciziei necesare unei eficenţe maxime.
Acest ghid are ca scop prezentarea utilizării ţevilor de apă de mână într-o echipă de atac în binom a
regulilor generale de mânuire a acestora, a operaţiilor de stingere şi de a propune o largă manieră de
posibilităţi de tehnici de atac si protecţie, pentru a face faţă şi altor situaţii cu care ne confruntăm.
Aceste tehnici pot fi puse în aplicare atât în binomul de asigurare cât şi în cel de spijin

1
 SUMAR
UTILIZAREA APEI

1. Generalităţi
2. Diferite moduri de acţiune cu apă
3. Riscuri şi inconveniente

PRINCIPII GENERALE ÎN FUNCŢIONAREA ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

1. Prezentare generală

1.1.1. Ţevile cu debit şi jet reglabil

1.1.2. Ţevile cu debit fix şi jet reglabil
1.1.3. Descriere sumară

2. Caracteristici elementare

POSIBILITĂTI OPERAŢIONALE ÎN FUNCŢIONAREA ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

1. Generalităţi
2. Diferite tipuri de jet
2.1. Jet compact
2.2. Jet pulverizat
2.2.1. Jet pulverizat pentru stingere
2.2.2. Jet pulverizat pentru protecţie
3. Mod de aplicare
3.1. Timpul de lucru
3.2. Lucrul în spaţii
4. Gestionarea debitelor
4.1. În cursul intervenţiei
4.2. Utilizarea unor ţevi cu debit şi jet reglabil
4.3. Atacul masiv

UTILIZAREA ŢEVILOR ATUNCI CÂND ATACI

1. Tehnici de bază

1.1. Reguli de securitate individuale şi colective

1.2. Recunoaşterea încăperilor şi a împrejmuirilor
1.3. Stingerea
1.3.1 Diferite poziţii de stingere şi protecţie
1.3.2 Principii generale de stingere

2. Poziţia binomului stingător

2.1 Poziţia defensivă
2.2 Poziţia ofensivă
3. Metode de stingere
3.1 Metode de bază
3.1.1 Stingerea directă
3.1.2 Stingerea de sus
3.2 Metode de stingere aplicabile în spaţii închise şi semi-deschise
3.2.1 Stingerea directă
2
 3.2.1.1 Metoda 1
3.2.1.2 Metoda 2
3.2.1.3 Metoda 3
3.2.2 Stingerea combinată
3.2.3 Principii de stingere
3.2.4 Cazuri particulare de incendiu în subsoluri
3.3 Recapitularea metodelor de atac

ALTE POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE A ŢEVILOR DE APĂ DE MÂNĂ

1. Stingerea unei revărsări de hidrocarburi

2. Ecranul de protecţie
3. Împrăştierea unui nor de gaze inflamabile
4. Crearea unei pânze de apă
5. Răcirea unui container
6. Protecţia unei faţade
7. Ventilarea cu jet de apă
8. Protecţia
8.1 Evacuarea gazelor de fierbere
8.2 Răcirea şi umezirea unei suprafeţe
8.3 Protecţia unui servant sau a unei echipe

3
4
 În a fi eficace şi a acţiona cu siguranţă maximă în timpul extincţiei unui incendiu binomul de atac
trebuie să aplice planul de atac stabilit de şeful de dispozitiv într-o manieră coordonată, respectând
strict principiile generale de punere în funcţiune a unei ţevi (tehnici de bază), atitudine de atac,
metode de atac.

1. TEHNICI DE BAZĂ

1.1 - Reguli de securitate individuală şi colective

Înainte de orice angajament, echipajul

binomul de atac controlează fiecare componentă a
echipamentului de protecţie individual şi al celuilalt.

Control încucişat al protecţiei individuale

Binomul de atac operează pe sectorul desemnat lui, de

şeful de dispozitiv şi va rămâne indisociabil pe toată durata
angajamentului oricare ar fi situaţia întâlnită (dificultăţi de atac,
apariţia unui incident sau a unui accidednt), salvarea vreunei
victime sau pompier.
Coechiperul oferă ajutor şi şefului de ţeavă, în special în
manipularea furtunului, îl restabileşte în poziţia sa dacă este
necesar. El obsevă mediul înconjurător în permanenţă pentru a
asigura acţiunea binomului.

Binom indisociabil

5
 În cazul unei vizibilităţi reduse(întuneric,fum gros),binomul de atac
trebuie, pentru a rămâne indisociabili,să folosească o legătură personală.
Şeful de ţeavă are grijă să nu dirijeze jetul ţevii sale spre un alt binom în acţiune pentru a evita orice accident.

●Când se foloseşte cordiţa de legătură.

-dacă este necesară o libertate mai mare de mişcare pentru a asigura atacul,
coechiperii pot să ţină unul de altul prin cordiţă de legatură.

-în caz de necesitate de evacuare urgentă(ex.prabuşire iminentă) şi de

vizibilitate redusă care nu garantează drumul de întoarcere prin intermediul
furtunului care alimentează ţeava, binomul va utiliza cordiţa de legătură
pentru a găsi ieşirea în siguranţă.

Stabilitatea structurilor clădirilor trebuie evaluată în împrejmuirile clădirilor sinistrate înainte de a intra şi
a acţiona (şubrezenia elementelor purtatoare, fisura pereţilor,etc)

Controlul jetului ţevii

Este interzisă utilizarea ţevii pentru a proiecta pe hainele de protecţie a unui

coechiper care a fost supus la temperaturi mari,pentru a-l răci.
De fapt ,producerea de vapori la temperatură ridicată,indusă de apă proiectată
pe hainele de protecţie ,riscă să rănească (ardă) grav purtătorul.

Stabilitatea structurilor clădirilor

Totuşi ,răcirea unui coechiper cu ajutorul unei ţevi este posibilă doar dacă poartă o haină de protecţie
adapătată (ex, ţinută "costum aluminizant")

Binomul de atac trebuie să aprecieze stabilitatea solului şi să supravegheze părţile în lucru care pot
cădea.

6
7
 În general şeful de ţeavă îşi închide ţeava în timpul
deplasării sau când nu mai observă foc el poate totuşi
,în anumite cazuri , să păstreze ţeava deschisă ,pentru a
purcede la atacul în progresie (ex.radiere termică şi
portantă) sau pentru a se retrage.

În cazul unei alimentări cu apă , şeful de ţeavă va ţine

ţeava parţial deschisă pentru a evita orice accident în caz de
presiune neanunţată ( jet dirijat spre un alt binom ,
dezechilibru).

În timpul progresiei ,binomul de atac va rămâne atent la piedicile din jur ,mai
ales în absenţa vizibilităţii ( întuneric,fum) : scări , gropi , cablu electric atârnat
din tavan , materiale în curs de cădere .

Prezenţa scânteilor ,trosniturile , caracteristice în timpul unui incendiu , o senzaţie de furnicături la

nivelul mâinilor şefului de ţeavă pot indica prezenţa echipamentelor sub tensiune (riscuri electrice), şi
trebuie să antreneze punerea în siguranţă a binomului şi informarea şefului de dispozitiv.

În faţa acestor riscuri electrice şi în caz de necesitate absolută de utilizare a ţevii ,binomul de atac
,adaptează distanţa (deplasarea maximă ) şi şeful de ţeavă utilizează şi orientează jetul potrivit (jet
îndepărtat cu un unghi de deschidere de min. 30 de grade.

În orice caz există loc de a prevedea şi repera , itinerariul de intoarcere şi de

salvare în caz de :
- comunicaţie existentă (scări , culoare , terase , acoperiş );
- deschizături (ferestre ,uşi ,trape );
- linia ghid la locul ei;
- linia ghid reprezentată de aşezare ;în acest caz , şeful de ţeavă îşi închide
ţeava, iar binomul urmeaza furtunul pana la iesire ;
- scara portabila sau aeriana accesibila prin o deschizatura ( fereastra ,
terasa).

Membrii binomului de atac comunică între ei ,precum şi cu celelalte binoame în acţiune . Binoamele
informează şeful de atac despre evoluţia situaţiei şi pot , în plus ,să-i ceară mijloace pentru facilizarea
acţiunii lor (punerea în funcţiune a unei ventilaţii ,susţinută de un alt binom ,binomul de securitate).

8
1.2. - 1.2.Observarea focului şi mediului său

Observarea precisă a focului şi supravegerea permanentă a mediului

permite binomului de atac:
- salvarea riscurilor legate de ansamblul mijlocului de evoluţie
pentru a adapta atitudinea de atac potrivită şi de a aplica
regulile de securitate individuale şi colective
- să decidă ce au de făcut şi să aplice metodele şi tehnicile de
atac adaptate la situaţie.

Binomul efectueză în permanenţă o analiză atentă a mediului sau pentru a detecta un pericol
deosebit sau un risc de evoluţie periculoasă a situaţiei (propagare , explozia fumului , prabuşire , risc
electric , butelia de gaz comprimat). Dacă este pericol identificat ,binomul îşi asigură protecţia ,şi
informează imediat şeful dispozitivului.

Analiza situaţiilor periculoase

Şeful de ţeavă trebuie să încerce să identifice substanţele (substanţe periculoase ,

scurgeri de gaze , substanţe care reacţionează cu apa ) peste care va proiecta apa şi să
adapteze atacul sau în consecinţa (alegerea si orientarea jetului ,alegerea
debitului,protectia elementelor din vecinatate,informarea sefului de dispozitiv ).

9
 1.3.Atac
1.3.1 - Diferite poziţii de atac şi de protecţie.

În timpul atacului ,binomul adoptă o poziţie în spaţiul adoptat circumstanţelor (riscul pierderii
echilibrului în locul cu fum şi caldură mare trebuie să se lase în jos, fenomen termic,pozitia .......?
Binomul trebuie să facă faţă focului.
Poziţia cea mai stabilă şi comodă este poziţia în picioare pentru că permite o progresie rapidă şi un
mai bun control de orientare a aşezării .Coechipierii se pot poziţiona de o parte şi de alta a furtunului
pentru a ameliora stabilizarea şi a facilita observaţia.

de aceeaşi parte a furtunului de o parte si de alta a furtunului

poziţia binomului în picioare cu o ţeavă pentru

două mâini

10
 Pentru a facilita un atac ,,plonjon”
(extincţia unui vehicol în foc, foc mare,
printr-o deschizătură), şeful de ţeavă poate
adopta o poziţie în picioare ,cu furtunul pe
umăr ,ajutat de coechipierul său care
poziţionează el însuşi furtunul în poziţia cea
mai bună.

Într-o locaţie închisă sau semi deschisă ,în prezenţa fumului progresia se va face în poziţie şezândă (pe
vine) sau în genunchi dacă starea solului o permite(materiale căzute,obiecte tăioase) pentru a rămâne sub
stratul de fum ,la nivelul termic cel mai scăzut.În caz de necesitatea unei stabilizări, binomul va putea
adopta poziţia în genunchi, mai stabilă.

poziţia şezândă poziţia în genunchi

11
 1.3.2 - 1.3.2 Principii generale de atac

Binomul atacă focarul principal vizibil şi sau opreşte propagarea începând cu amplasamentul,
numit punct de atac, desemnat de şeful de dispozitiv .Când circumstantele o cer , binomul poate schimba
poziţia ,dar informează imediat şeful de dispozitiv pentru a nu risca destabilizarea planului general de
atac al incendiului.

Această poziţie poate fi şi punctul de plecare al unei progresii cu o ţeavă alimentată.

În caz de nevoie (întoarcerea flăcării ,flux
termic , reluarea focului) binomul poate efectua o
acţiune de ascundere protejându-se cu ţeava cu jet
împrăştiat de protecţie, la debit maxim.

În cazul apariţiei unui fenomen

Atacul principal, obiectiv
termic(explozie) binomul trebuie să plonjeze
la sol ,regrupat cu faţa la pământ,şi să
menţină ţeava deasupra căstilor în jet Atac progresiv
împrăştiat de protecţie ,la debit maxim.

poziţia de ascuns sub protecţia ţevii

12
 În aer liber şi în măsura posibilităţilor ,binomul de atac se poziţionează pentru a realiza extincţia , la
nivelul planului focului sau lejer deasupra , în afară fumului si iradiaţiei.
El veghează asupra protecţiei sau împotriva căderilor de la înălţime şi la stabilizarea pozitiei sale.

DA

NU

Planul Focului

poziţia binomului de atac

Binomul utilizează mijloacele de protecţie şi acoperire existente(părţi ale unei construcţii , după un
perete, pentru a securiza acţionarea sa.
Binomul încearcă să efectueze atacul de o parte (neatins de foc sau de fum) pentru a lucra în cele mai
bune condiţii posibile şi a împiedica orice propagare.În aer liber atacul trebuie condus dacă este posibil
în direcţia vântului.

Vânt

DA NU

13
 După aplicarea metodei de atac iniţială , îndată ce binomul de atac se poate apropia de focar, un jet
împrăştiat adaptat,înglobând substanţele în ardere şi fumul, va fi aplicat în jeturi succesive, de scurtă
durată pentru a învinge definitiv flăcările.

Dacă este necesar , binomul opreşte propagarea focului între o zonă cu foc şi o zonă neatinsă, având un
ecran de apă.

14
 Înainte de a evalua eficacitatea acţiunii sale ,şeful de ţeavă întrerupe momentan proiecţia apei pentru a
permite vaporilor să se desipeze.

Şeful de ţeavă veghează să nu se atingă obiectele

pentru a nu le deteriora şi procesează apa necesară
pentru a limita pagubele.

În cazul unei scurgeri de gaze, şeful de ţeavă are grijă să

nu stingă flacăra, acumularea de gaze putând provoca o
explozie.

Acţiunea şefului de ţeavă va consta în a proteja , dacă

este posibil, elementele amenininţate de foc.

În prezenţa fumului care limitează vizibilitatea, o "flacără şuierândă" trebuie sa alerteze binomul de atac de
prezenţa posibilă a unei scurgeri de gaz

15
16
 2 – Modul de acţiune al binomului
2.1. Atitudine defensivă
În afară de cunoaşterea regulilor de acţiune, acţiunea apei asupra focarului şi folosirea jetului de ţeavă
adoptată, binomul de atac trebuie să dea dovadă şi de un comportament adaptat în funcţie de situaţia cu
care se confruntă.
Atitudinea defensivă înseamnă pentru binomul de atac, să-şi privilegieze siguranţa, în timpul
acţiunii sale.
Această capacitate de analiză şi de luare de deciziilor de către echipă este indispensabilă.
Aceasta este pusă în aplicare în prezenţa unor pericole identificate (riscul exploziilor), risc de
prăbuşire, intensitate termică, risc de propagare.
Acţiunea generală vizează pentru binomul de atac, controlul pe cât posibil al flăcărilor în timpul
Întradevăr,
propagării, fără să contactul,
se angajeze şefînde dispozitiv-binom
acţiuni de atac, poate fi întrerupt în timpul fazelor de progresie,
în mod nesăbuit.
lăsând binomul
Focarul poatedeatunci
atac însăautonomie (să acţioneze
nu fie atacat singur).vizând
direct, acţiunea Alegerile echipeimediului,
siguranţa sunt deciînaintea
decisive.oricărui
angajament.
Binomul de atac acţionează deci, luând în considerare:
• distanţa, în raport cu focarul,
• configuraţia locului, (ex. :protecţia după perete, poziţia sub structurile de uşă)
• cunoaşterea unui itinerar de întoarcere,
• acţiunea de întoarcere
Binomulsub deprotecţia
atac nujetului,
trebuie să procedeze la atac într-o manieră
• poziţionarea în aer liber sub protecţia
independentă ci să analizeze structurii,
situaţia şi să acţioneze într-o manieră
• etc. adaptată, atât pentru protecţia sa cât şi pentru eficacitatea intervenţiei
sale.

A IDENTIFICA → A EVALUA → A ACŢIONA

În cazul unei acţiuni asupra mediului său, binomul de atac evaluează

rezultatul şi acţionează în consecinţă.
A ACŢIONA → A EVALUA → A REACŢIONA

Binomul de atac trebuie să dea dovadă de o vigilenţă extremă şi să proceadă la

acţiune având în considerare riscul evaluării impactului, asupra siguranţei sale.

Astfel, binomul de atac, poate să adopte, în funcţie de elementele furnizate de natura focului şi de
Când orice
mediu sau depericol este respins,
indicaţiile binomul
şefului de de atac
dispozitiv, poate sădefensivă
o atitudine treacă la modul ofensiv.
sau ofensivă în timpul focului.
Fără a atinge eventualele răni ale personalului angajat, aşteptarea binomului de atac riscă
destabilizarea dipsozitivului prin întreruperea acţiunii pe care o ducea şi prin necesitatea angajării în
acţiune a unui binom de salvare.
Salvarea binomului de atac contribuie la reuşita acţiunii operaţionale.

Dacă siguranţa sa este grav ameninţată binomul de atac trebuie să-şi asigure
salvarea în mod prioritar acţiunii în curs.

17
18
 2.2. Atitudinea ofensivă

Atitudinea ofensivă constă în absenţa pericolului şi identificare, în purcederea la atac cu tehnica

adoptată, binomul progresând spre foc, efectuând înainte o scanare a situaţiei.

Atacul trebuie condus rapid şi eficace, pentru a putea efectua o salvare eventuală, pentru a stinge
focul repede sau pentru a evita propagarea lui.

Totuşi, binomul de atac trebuie să fie pregătit să adopte o atitudine defensivă în caz de pericol
El poate fi susţinut în acţiunea să de măsuri coordonate, cum ar fi o ventilaţie, un binom de sprijin şi
susţinere, un binom de siguranţă şi protecţie, creearea unui itinerar de întoarcere.

Atitudine ofensivă

Binomul de atac purcede la extincţia focarului de manieră ofensivă, acordând

prioritate siguranţei.

Coechipierii trebuie să-şi păstreze sângele rece, să acţioneze calmi şi vigilenţi şi să fie
gata să reacţioneze rapid în caz de evoluţie a situaţiei.

19
 3 - 3. METODE DE ATAC

Oricare ar fi metoda de atac utilizată, obiectivul principal este stingerea incendiului, fără a face
mai multe pagube, în mod special cele legate de utilizarea apei, pe care nu le-a făcut focul însuşi.
Acest rezultat poate fi obţinut de şeful de ţeavă printr-o utilizare raţională a jeturilor şi debitelor,
dar în mod egal prin punerea în practică a tehnicilor adoptate situaţiilor cu care poate fi confruntat (foc
localizat, foc invizibil, spaţiu total închis).

Alegerea tehnică trebuie să ia în considerare localizarea incendiului, pentru a

exploata cât mai bine mediul (foc în aer liber sau spaţiu închis sau semi-deschis).

El veghează atunci la exploatarea tuturor posibilităţilor oferite de ţeava sa , în funcţie de situaţie:

• răcirea atmosferei pentru a diminua activitatea termică şi a îmbunătăţi mediul său de atac,
• neutralizarea spaţiului producând vapori în manieră eficace şi raţională,
• atacul în inima focarului utilizând raza de acţiune şi forma jetului,
• utilizarea pereţilor despărţitori pentru a devia un jet sau pentru a produce vapori,
• etc.

Şeful de ţeavă trebuie ca prin intermediul apei proiectate, "să controleze" focul şi fumul pentru a
obţine o extincţie rapidă şi sigură , stopând propagările şi limitând pagubele.
El purcede deci la atac, observând rezultatele acţiunii sale, repoziţionează şi schimbă tehnica dacă
este necesar. Dacă siguranţa lui este ameninţată, binomul de atac se îndepărtează, protejându-se eventual
cu jetul ţevii sau păraseşte spaţiul, în cazul focului în spaţiul închis sau semi-deschis.

Acţiunea şefului de ţeavă nu se limitează la purcederea la atac, în manieră

statică, ci constă în punerea în aplicare a tehnicilor de atac, prin intermediul
ţevii, permiţându-i să fie eficace asupra spaţiului în foc.

3.1. Metode de bază

Metodele, de bază, utilizabile, indiferent de focurile din aer liber sau din spaţiile închise sau semi-
deschise, sunt:

• atacul direct,
• atacul de la înălţime.

20
 3.1.1drept
Jetul 3.1.1.este
Atacul direct
folosit mai ales în atacul direct asupra focurilor în aer liber, dar poate fi folosit în
egală măsură în timpul extincţiilor de focuri vizibile în spaţii închise sau semideschise, dacă
circumstanţele o cer (ex. : intensitatea incendiului, depărtarea de focar, imposibilitatea de a penetra
spaţiul, etc.).

Atacul direct consistă în proiectarea apei în jet difuzat de atac sau în jet drept
asupra focarului localizat şi vizibil.
Apa trebuie să fie aplicată, în jeturi de scurtă durată, direct, asupra
combustibilului în foc până ce atmosfera din jurul focarului se răceşte .
În spaţiul închis sau semi-deschis, atacul direct trebuie să fie condus corect,
pentru a nu perturba stratificarea fumului prin acţiunea ţevei şi producerea
Asupraexagerată
focarelordeimportante
vapori de apă.
sau de mare anvergură în aer liber se poate utiliza
jetul drept şi continuu sau măturând, dacă este necesar .

Necesitatea
Jetul dirijat spre
conservării
ProiecţiaBinom de jet
apei în atacdifuzat
îndepărtat Proiecţia apei Jet
de atac şi vizibil prindivizat
jetspre focarul localizat
focarul vizibil şi
de focar (intensitate, drept sau difuzat de stratificării fumului
sau în jet drept.
penetrare imposibilă) atac
vizibil, de scurtă durată sau continuu
cu sau fără efect de mătură.
↓ ↓

Atacul direct în spaţiul închis sau semi-deschis asupra unui focar vizibil

21
 3.1.2. Atacul la înălţime

DA
Pentru a ataca focul şi a-l domina, prin exterior, printr-o NU
deschizătură a clădirii, şeful de dispozitiv poate decide punerea
în funcţiune a unei ţevi printr-un mijloc aerian ( scară aeriană, cu
sau fără platformă, mijloc de ridicare aerian, scară portabilă).
Şeful de ţeavă va folosii jetul drept sau jetul difuzat de
atac, în funcţie de distanţa până la focar.
NU
În cazul utilizării unei scări aeriene, şeful de ţeavă, va avea
grijă să nu manevreze ţeava pe plan orizontal, pentru a nu DA
antrena o reacţie a scării. Totuşi această manevră este posibilă
pentru anumite scări aeriene. Este convenabil atunci să se facă
atunci când sunt prevăzute în instrucţiunile de utilizare a
constructorului.

Pentru a evita orice fel de accident, şeful de

ţeavă şi furtunul de alimentare trebuie să fie legaţi.

O scară portabilă poate fi folosită în caz de necesitate

(ex. : acces unic, atacul pe deasupra peretelui, protecţia unei
operaţiuni de salvare, etc.), pentru a purcede la atac de la o
înălţime mică sau din exterior printr-o deschizătură situată la
primele două etaje ale clădirii.

Stabilitatea scării trebuie să fie garantată (perete de

sprijin stabil, sol stabil) în special prin legătură.

Este necesară asigurarea scării şi furtunului de scară,

pentru a evita orice risc de cădere a şefului de ţeavă, în
special în caz de reacţie a ţevii. Şeful de ţeavă poate să
le lege el însuşi de scară, dacă o consideră necesar.

În timp ce şeful de ţeavă purcede la un atac la înălţime, într-o clădire printr-

o deschizătură, el va avea grijă să nu :
• rănească binomii angajaţi în atac,
• îmbrâncească focul,
•
perturbe ieşirea fumului şi gazului cald.

22
23
3.2.1.3.2.
AtacMetode
indirectde atac aplicabile în spaţiile închise sau semi-deschise

3.2.1.1. Metoda 1
Intervenţia binomului de atac în spaţiu închis sau semi-deschis trebuie să ia în considerare
specificitatea mediului înconjurător (pereţi, deschizături), pentru a utiliza mai bine posibilităţile de punere
în aplicare a tehnicilor adaptate.
Trebuie de asemenea a se păzii de eventuale accidente care pot survenii în aceste spaţii, printr-o
Atacul indirect consistă în proiectarea apei spre acoperişul spaţiului, în jet
apreciere precisă a situaţiei şi pericolelor sale (risc de scîntei, explozii, ambianţă termică ridicată).
difuzat de atac, începând de la exteriorul spaţiului în foc printr-o uşă sau o
fereastră. Apa trebuie să fie aplicată cu jeturi de scurtă durată.

Elemente favorabile de ţinut cont, pentru a dirija atacul:

proiecţia apei spre tavanul Penetrare imposibilă,
focar intens şi ameninţare de prăbuşire,
• ambianţa termică spaţiului,
a spaţiuluiîncare
jet difuzat
permitedepenetrarea
atac de binomului,
non vizibil risc de scântei
• prezenţa pereţilorscurtă
poate durată
servii la devierea jeturilor,
• prezenţa unei deschizături, permite o ventilaţie,
• posibilitatea , în spaţiul închis sau semi-deschis de a izola atmosfera utilizând producerea
vaporilor de apă,
• prezenţa stratificării fumului în partea înaltă a spaţiului.

Elemente defavorabile de luat în cont pentru a dirija atacul:

• riscurile de explozie şi scântei,
• vizibilitatea redusă de prezenţa fumului încetineşte progresia şi fac dificilă identificarea
elementelor din spaţiul respectiv,
• ambianţa termică crescută a volumului nu permite penetrarea binomului,
• riscuri de prăbuşire sau de cădere de materiale,
• riscul electric prin prezenţa elementului sub tensiune,
• ieşirea fumului spre exterior, prin deschizături, riscă să încălzească puternic,
Atacul indirect
• riscul de îmbrâncire a focului sau a fumului spre un spaţiu adiacent,
• riscul de producere excesivă de vapori de apă de către şeful de ţeavă, poate să rănească
Această echipajul,
tehnică este folosită atunci când binomul nu vede focarul şi nu poate intra în spaţiul
• pagubele
respectiv când din cauzaproduse de apă,
intensităţii printr-o
focului aplicare
există risc deexcesivă
prăbuşiresau inadaptată.
a structurii sau risc de scântei.

Ea vizează răcirea părţii înalte a spaţiului şi iniţierea extincţiei prin încetinirea activitaţii focarului.
În plus, scăderea temperaturii antrenează o contracţie a stratului de fum care îi limitează expansiunea.

Atacul indirect trebuie să fie controlat pentru a nu destructura stratul de fum. Orice
mişcare de scanare cu furtunul , putând perturba echilibrul termic al volumului.

24
25
 Într-un spaţiu standard (cameră, apartament ) şeful de ţeavă trebuie să ia în vizor stratul de fum de la
nivelul tavanului pentru a realiza un unghi de aproximativ 45º cu podeaua.
Odată ce atmosfera din acel spaţiu se răceşte şi spaţiul este ventilat , binomul de atac poate intra şi
poate efectua un atac direct asupra focarului.

3.2.1.2. Metoda 2

Într-un spaţiu total închis, atacul indirect poate de asemenea să consiste în producerea unei mari
cantităţi de vapori, dirijând jetul asupra ansamblului de suprafeţe calde (pereţi şi tavan ) şi asupra flăcărilor.

Vaporul de apă produs prin proiecţia de apă asupra unui focar sau asupra pereţilor calzi permite
izolarea atmosferei şi de a alunga prin turbulenţe , gazul de combustie, spre exterior. O concentraţie de 10 la
35% de vapori în interiorul spaţiului este necesar pentru obţinerea unei extincţii eficace.

În funcţie de căldura din spaţiu, această producere de vapori sub acţiunea ţevii poate fi foarte rapidă.

În plus, răcirea graduală a ambianţei termice antrenează o condensaţie a vaporilor creând o depresiune
care antrenează intrarea aerului curat, facilitând acţiunea binomului şi stabilirea unui curent propice
evacuării fumului.

Atacul trebuie condus din exteriorul spaţiului, şi în absenţa persoanelor din interiorul spaţiului în cauză
sau spaţiilor adiacente, ţinând cont de producerea vaporilor fierbinţi.

Atacul condus din
exteriorul spaţiului
Producerea de vapori dirijând
jetul asupra ansamblului de
suprafeţe calde şi cu flăcări
Evacuarea amestecului de
gaze –vapori spre exterior,
printr-o deschizătură prin
supresie

spaţiu total închis

Atac indirect prin producerea de vapori de apă

26
 3.2.2 Atacunei
De la realizarea combinat
ventilaţii care evacuează amestecul gazos spre exterior, atacul direct asupra focarului
,devenit vizibil,poate fi interprins.

Atacul combinat constă în asocierea atacului direct cu cel indirect şi

manevrând
Această
ţeavametodă
cu jetulprezită
difuzatriscul
de atac
uneiasupra
cantitati
focului
orientate
şi a stratului
de a impunge
de fumfumul
. şi
caldura în compartimentele adiacente. Înlocuirea lui de catre binomul de atac
trebuie sa fie validata şi controlată de catre şeful de dispozitiv.

3.2.1.3. Metoda 3

O altă tehnică constă in dirijarea unui jet drept direct de către şeful de ţeavă asupra tavanului
,deasupra focarului.Apa este astfel fracţionată şi cade în ploaie.Atacul trebuie condus din exteriorul
spatiului,ţinându-se cont de producerea de vapori fierbinţi şi de destratificarea fumului.

Volumul total
de atac
Atac condus Jet drept dirijat Apa fracţionată,
din exterior spre tavan care cade în ploaie

Efectul scontat este un atac global al spaţiului, reacţionând în acelaşi timp la răcirea şi la izolarea
atmosferei,cât şi la atacul focarului principal.
Acest atac va atenua dupa sine, o producţie importantă de vapori supraîncălziţi ,care va sprijini
acţiunea ţevii, acţionând prin sufocare şi supresie. Este preferabil de a realiza acest atac din axterior.
Acest atac este realizat utilizând, tehnica 8-urilor, a literelor sau a unui jet adaptat lărgit.

Atac indiret asupra tavanului

Riscul destratificări fumului este major în cazul unui atac combinat, ţinând cont de
acţiunea verticală şi laterală a jetului ,creând o agitaţie în atmosfera spaţiului respectiv.

27
28
 3.2.3 - Principii de atac în spaţiul închis şi semideschis.

În timpul intervenţiei asupra focului în spaţiu închis sau semideschis binomul de atac
trebuie sa dispună de o ţeavă care să permită un debit de 500 l/min, pentru a fi în
capacitate de a face faţă unui risc de fenomen termic.

Binomul de atac va investiga focul şi va avea grijă să nu manipuleze vreo deschizătură

(uşă,fereastră) înainte de a fi evaluate temperatura pentru a nu provoca un fenoman termic. Această
evaluare se va face atingând deschizăturile (clădire,panou,sticlă,mânere) cu mâna fără manuşă ,dacă este
necesar ,de jos în sus pentru a evalua căldura radiantă. În cazul unei uşi ,acest lucru poate fi relizat prin
proiecţia slabă a unei cantităţi de apă spre partea de sus a uşii, producerea de vapori, indicând un nivel
termic crescut. Binomul de atac nu va purcede la deschiderea unui spaţiu decât în prezenţa apei din ţeava
şi adapstindu-se în afara ungiului de axpansiune a flăcărilor stând de-a lungul peretelui. În măsura
posibilă ,coechiperii vor sta de aceeaşi parte a deschizăturii şi de aceeaşi parte a furtunului pentru a putea
coordona acţiunea lor şi modul de deplasare (atac static, penetrare, întoarcere) şi asigură proiecţia prin
intermediul ţevii, dacă va fi necesar.

Binom de atac în afara ungiului De-a lungul peretelui ,de aceeaşi parte
de axpansiune al flăcărilor. a uşii şi a furtunului.

Prezenţa apei
în ţeavă.

Poziţie-tip de intrare într-un spaţiu.

29
 Izolarea
Dacă la ofumului
cercetaredeînrăcire se obţine
prealabil cu ajutorul
a focului unei ţevi
se prezice cu jet difuzat
un puternic de atac
potenţial de 500l/min
termic, minime.
în interiorul spaţiului,
-fie proiectând volumul de apă prin impulsie deschis/închis în stratul de fum ,în partea înaltă,
şeful de ţeavă poate efectua jeturi de apă prin impulsie ,spre partea de sus a uşii de la intrare înainte până cedeapa
a
nu seîn
intra mai vaporizează.
spaţiul.
-fie creionând după
De asemenea pentrudeschidere
a acoperi oînzonă
caz mai largă creionajului
de scurgeri importantesede poate
gazeface urmând tehnica
supraîncălzite care literelor.
se degajă spre
exterior ,şeful de ţeavă are grijă să le răcească pentru a evita orice aprindere în momentul amestecului lor
cu aerul. În cazul unei intensităţi termice puternice binomul nu va intra decât după ce va întreprinde un
test al tavanului ,izolării fumului şi răcirii. Testul de tavan constă în evaluarea temperatui stratului de
Şeful
fumde în ţeavă
parteadozează
înaltă acantitatea
spaţiului.deEl
apă injectată
este efectuatcare trebuie
prin să seunui
proiecţia vaporizeze
volum compact în stratul
slab de apă de fum. de
şi jet difuzat
Elatac
va evita de asemenea
în stratul de fum producerea de vapori
situat în partea înaltădea apă fierbinţi
spaţiului prin contactul
respectiv ,fără a apei cu pereţii.
atinge pereţii calzi
Şefulşi căderile
de ţeavă
detrebuie
apă provocatoare de pagube.El va avea grijă să nu destructureze stratul de fum.
să proiecteze apa chiar în faţa sau sub binom pentru a putea aprecia caderea ei eventuală sau
vaporizarea. Daca apa proiectată se vaporizează binomul de atac trebuie să considere că riscul de
explozie este important.
Ei vor trece în defensivă şi trebuie să acţioneze imediat asupra stratului de fum sau să se replieze imediat.

Cantitatea de Proiecţia Jetul difuzat de atac

apă dozată volumului de de 500 l/min în
pentru a evita apă care se impulsie
producerea vaporizează (deschis/inchis) sau
de vapori creionând complet
fierbinti

Strat de fum în Apa în vaporizare=pericol imediat Proiecţia unui volum slab de apă
partea înaltă Căderea picăturilor de apă=pericol minim în jet difuzat de atac.

Intensitate
termică puternică

Nedestructurarea
stratului de fum
Mare Intensitate

El închide apoi robinetul ţevii şi observă situaţia. După izolarea fumului şi procedeul de răcire,
binomul de atac trece în ofensivă şi poate purcede la faza te atac .

Testul cu tavanul.
În caz de risc iminent de explozie, binomul de atac evacuează locul imediat sub
protecţia ţevii în jet difuzat de atac de 500l/min dirijat spre stratul de fum.
În prezenţa unui strat de fum în partea înaltă a spaţiului, testul cu tavanul trebuie să fie
efectuat în mod sistematic de către şeful de ţeavă înainte de a intra şi relua în tmpul
progresiilor , pentru a putea garanta siguranţa binomului.

30
31
 Ansamblul acestor tehnici de angajament, desemnat sub tehnică trebuie să fie aplicat de catre cei în
misiune, înainte de a intra în orice spaţii şi în tmpul progresiilor, la un interval de timp regulat şi la fiecare
schimbare.

• Stingerea uşilor şi mânerelor pentru a estima

căldura radiantă sau a o sista cu ţeava.

• Observarea tuturor semnalelor de alarmă

semnificative care pot anunţa un fenomen termic
(explozii).

• Deschiderea spaţiului,dacă concluziile trase în urmă a

două acţiuni precedente autorizează acest lucru având
grijă la proiecţie.

• Testarea temperaturi fumului din tavan prin volumul

de apă proiectat în jet difuzat de atac.

• Dacă apa cade înapoi sub formă de picături

temperatura este convenţională ,iar riscul termic slab.

• Dacă apa se vaporizează temperatura este importantă

iar riscul maximal: răcirea stratului de fum în jet
difuzat de atac .

• Angajament minim al personalului de atac în spaţiile

predispuse spre un dezastru.

• Progresia binomului trebuie să se facă în etape de la

1 la 2 şi la capătul cărora se va face un nou test de
tavan.

32
 Binomul de atac poate să-şi vadă intrarea şi atacul facilitate, prin punerea în funcţiune a unei
ventilaţiiBinomul
adaptateare
degrijă
cătresăşeful
se lase
deîndispozitiv,
jos (în genunchi sau pediminuarea
permiţând vine) pentrucăldurii
a permite aerului să
ambiante şi facilitarea
patrundă în spaţiu respectiv sau fumului şi gazului cald să iasă deasupra lui.
vizibilităţii.
Această ventilaţie permite, deasemenea evacuarea fumului şi gazelor calde, diminuarea riscului de
explozie.
În cazul în care binomul purcede la atac, în aceeaşi direcţie ca şi ventilaţia , proiecţia apei prin
ţeavă poate ameliora evacuarea fumului şi gazelor arse.

Evacuarea
Ameliorarea evacuării gazelor
gazului şi Crearea unei ventilaţii
şi fumului spre exterior prin
fumului spre adaptate
proiecţia apei în acelaşi sens
exterior
ca şi ventilaţia

Poziţia binomului pentru a permite ventilaţia

În timpul progresiei într-un spaţiu, coechiperii rămân

aproape de sol ,unde atmosfera e mai puţin caldă. Ei
trebuie să controleze soliditatea podelei şi să evalueze, în
măsura posibilului de-a lungul pereţilor.

Poziţia binomului în progresie.

Punerea în funcţiune a unei ventilaţii pentru a facilita acţiunea binomului

33
 În anumite cazuri ,binomul de atac poate fi chemat să efectueze un atac ofensiv (acces
unic),salvare de către o intrare de unde scapă fumul şi gazele calde.
Atacul trebuie sa fie rapid, izolând fumul pentru a suprima orice risc de fenomen termic cu, (dacă
este posibil) protecţia unui binom de siguranţă şi punerea în lucru de către şeful de dispozitiv ,a unui
mijloc care permite anihilarea fumului şi gazelor calde (ventilaţia).

Atac ofensiv
Izolarea Evacuarea fumului şi a
rapid de către
fumului gazelor calde
binomul de
atac

34
35
 3.2.4.Caz particular –focurile la subsol.

În cadrul focurilor din subsol ,căldura acumulată poate fi foarte mare. Dacă accesul se face printr-
o scară care dă exact în zona afectată, şi dacă penetrarea binomului e necesară, acesta se va proteja printr-
un jet difuzat de protecţie. Regulile de intrare sunt aplicate şi binomul de atac adoptă o atitudine
defensiva.

Şeful de ţeavă are grijă ,de asemenea să protejeze echipa de ieşirea gazelor calde acumulate în
partea înaltă a volumului şi să racească stratul de fum cu ajutorul jetului difuzat de atac.

Binomul de atac ia o poziţie adaptată pentru a intra în acel loc, pentru a preveni orice cădere .
Şeful de ţeavă este apărat de coechiperul său.

Protecţia în timpul
penetrării şi
Protecţia echipei împotriva ieşirii coborârii în spaţiul
gazelor calde. Izolarea stratului de respectiv
fum printr-un jet difuzat de atac. printr-un jet difuzat
Poziţia de coborare
de protecţie.
adaptată.
Securizarea şefului de ţeavă
de catre coechiperi.
Potenţial mare de
gaz şi fum

Prima fază ; penetrarea într-un spaţiu în foc, la subsol.

36
. Având în vedere temperatura, pericolul de generalizare şi de explozie, pătrunderea trebuie să se facă cu
prudenţă, folosind lanterne pentru iluminarea spaţiului.
Atacul binomului poate fi susţinut de o ventilaţie corespunzătoare stabilită de şeful de dispozitiv.

Ameninţarea generalizării incendiului de

gazele de combustie

Identificarea materialelor
Coborârea sub protecţia ţevii şi a pericolelor probabile
produse de incendiu

A doua fază : Coborârea într-un subsol incendiat

Funcţie de structura subsolului echipa binom să fie prudentă, se poate

întâmpla ca structura să cedeze, existând pericolul surprinderii.

37
38
3.3Recapitularea metodelor de atac .

Metoda de atac Tip de jet Obiectiv Localizare

JDA Foc în aer liber

Semi-închis

JD

JD

JDA
Foc localizat vizibil

Metoda 1
JDA

Metoda 2
JDA Producere de vapori
Foc în volum închis

Metoda 3
JD
Plafon
volume

Combinat
JDA

Jet drept (JD) Jet difuz de atac (JDA)

39
 ECHIPELE ÎN BINOM: UTILIZAREA ŢEVILOR DE MÂNĂ

In funcţie de natura intervenţiei, şeful de dispozitiv poate fi chemat să pună în

funcţiune un dipozitiv de extincţie sau de protecţie special. Binomul angajat este
chemat ,în acest caz , să pună în lucru tehnici de utilizare specifice ale ţevilor de
apă.

1 .Extincţia unei revărsări de hidrocarbură în flăcări.

Cu toate că în acest caz se utilizează spuma pentru a realiza extincţia unui foc de hidrocarbură
anumite focuri de acest tip, de suprafaţă redusa pot fi stinse (în caz de necesitate) prin pulverizarea apei.

Jet difuzat de atac Partea de jos a jetului

deplasat lent difuzat, totdeauna în
contact cu
suprafaţa pânzei de apă

Foc de hidrocarbură
pe suprafaţă redusă

Distanţa adaptată

Extincţia unei revărsări de hidrocarbură în flăcării.

De fapt ,apa proiectată sub formă de picături în cantitate suficientă şi aplicată într-o manieră
eficace absoarbe caldura degajată , conducând la extincţia suprafeţei în flăcări.

Şeful de ţeavă trebuie să utilizeze un jet difuzat de atac la distanţă – adaptată pentru a acoperi o
suprafaţă mare. El trebuie să deplaseze ţeava lent şi să aibă grijă ca poziţia de jos a jetului difuzat să fie în
contact cu suprafaţa pânzei de apă.

Jetul nu trebuie să fie aruncat pentru a evita orice fel de proiecţie ,iar acţiunea lui nu trebuie să se
răspândească pe toată suprafaţa focarului.

Binomul de atac nu trebuie să stea lângă revărsările de combustibil sau langă

pânzele de apă conţinând combustibil pentru a evita riscul unor arsuri în caz de
inflamare inopinată.

40
41
2.Ecranul de protecţie.

Una sau mai multe ţevi cu jet difuzat de protecţie pot servi drept ecran de protecţie în timpul unei
extincţii pentru închiderea unei vane (robinet) pe conducta inflamată.

În cazul unui foc mare, închiderea robinetului pe conducta inflamată poate fi efectuată de către un
operator protejat de catre două binoame de siguranţă, cu ajutorul a doua ţevi cu jet difuzat de protecţie.

Jeturile ţevilor trebuie să se intersecteze pentru a

asigura o protecţie maximă.

Echipamentul de protecţie individuală trebuie să

fie optim, iar mişcările celor care intervin trebuie să fie
lente şi coordonate, pentru a acţiona cu siguranţă.

Ansamblul echipei trebuie să facă faţă focului în

orice condiţie.
După închiderea robinetului, echipele revin la
punctul de plecare ,retragându-se sub protecţia ţevii,
pentru a evita revenirea unei eventuale .......

Răcirea este efectuată imediat după, cu ajutorul

unei ţevi cu jet difuzat adaptat.....

Închiderea robinetului
pe o conductă inflamată

42
 3. Diluarea unui nor de gaz inflamabil

O ţeavă în poziţie de jet difuzat cu

deschiderea cea mai mare posibilă permite Jet difuzat cu
diluarea ,în aer a unui nor de gaz inflamabil deschiderea
ex. (scurgerea de gaz). cea mai mare
Apa trebuie proiectata în sensul posibilă.
direcţiei vântului.

Diluarea unui nor de gaz

4.Crearea unui ecran de apă.

Pentru a proteja un element ameninţat de foc sau pentru a stopa o eventuală propagare a
incendiului, se poate utiliza un ecran de apă cu jet drept sau jet cu deschiderea cea mai mare posibilă
.Suprafaţa apei înterpusa trebuie să fie suficientă pentru a asigura absorbţia de caldură necesară.
În cazul unei stopări a progresiei unui nor de gaz sau de vapori, şeful de ţeavă trebuie sa realizeze
un ecran de apă, orientând jetul perpendicular pe sensul dânsului.

Perdea de apă cu jet drept

Perdea de apă cu jet

difuzat cu cea mai
mare
deschidere posibilă.

Perdea de apă

43
 5.Răcirea unei cisterne cu conţinut combustibil.

Când rezervoare sau cisterne cu lichide sau gaze inflamabile sunt expuse acţiuni flăcărilor ,răcirea
se poate asigura printr-un
6.Protecţia jet faţade.
unei drept utilizat la deschiderea maximă.

O ţeavă poate fi stabilită pe sol sau în aer pentru a stăvili o propagare a focului spre exterior
,la etajele superioare ale unui imobil.
A segrijă
Şeful de ţeavă are ţine să
cont
nudedirijeze
riscurilejetul
expunerii
direct personalului ,utilizarea
înăuntru ,pentru ţevilor binoamele
a nu afecta de apă pentru răcirea
rezervoarelor trebuie să se limiteze la acţiuni localizate ,necesitate
angajate în acţiune, să nu împingă focul şi să nu perturbe ieşirea fumului şi a gazelor calde.El de către
îsi o acţiune
operaţională
creează acţiunea din momentul specială
stopării (salvare,evacuare)
propagări focului. punerea în lucru a ţevilor pe suport trebuie să
fie privilegiată.
În cazul utilizării unei scări aeriene, ca şi în cazul unui atac la înalţime el are grijă să nu
manevreze ţeava în plan orizontal pentru a nu antrena o reacţie a scării.

În cazul unui volum nonsferic apropierea se face perpendicular pe axa conţinutului, niciodată de
la extremitaţi. De fapt sub acţiunea călduri, rezervorul riscă să se rupă şi sa explodeze şi să se transforme
în proiectil.
Jetul trebuie să fie proiectat pe partea superioară a rezervorului sau a cisternei, pentru ca apa să se
scurgă de oStoparea
parte şi de alta , creând o pelicula de lichid potrivită
propagării pentru răcirea
Jet nedirijat directpereţilor
înauntrurezervorului.

Jet dirijabil pe partea superioara,deasupra nivelului lichidului

Ţeavă de la sol. Ţeavă de pe un mijloc aerian

În orice caz apa proiectată trebuie să fie dirijată ,pentru eficacitate, deasupra nivelului lichidului
din rezervor.În măsura posibilului personalul de intervenţie se va plasa protejându-se în spatele unor
ecrane (alte vehicole,elemente de mobilier, vehicul de incendiu ,etc).
44
 REGULAMENT DE INSTRUCŢIE
AL ECHIPELOR DE SALVARE

Tehnicile de salvare folosite de pompierii salvatori au evoluat datorită folosirii unor materiale
utilizate îndeosebi în domeniul salvamont sau speolog.
Avînd lejeritate şi rezistenţă, aceste materiale permit punerea în practică a unor tehnici simple
şi rapide adaptate misiunilor pompierilor-salvatori.
Loturile de salvare şi protecţie împotriva căderilor sunt destinate:
- la salvarea sau punerea în siguranţă a unei persoane din exterior;
- la salvarea din puţuri, gropi sau excavări;
- la protecţia împotriva căderilor de la înălţime.
Totuşi, la apariţia unor dificultăţi tehnice, ce depăşesc limitele loturilor de salvare şi proteţie
împotriva căderilor sau a unor victime care necesită condiţii deosebite, trebuie să se cheme echipaje
specializate de intervenţie.

1. SALVAREA UNEI PERSOANE DIN EXTERIOR

Posibilităţi:

- evacuarea verticală a victimelor conştiente sau inconştiente: soluţia cea mai simplă şi coerentă
este găsită în funcţie de cazul pericolului imediat; în momentul salvării, poate fi suficient a
urca sau a coborâ victima câţiva metri, pentru a o lăsa în siguranţă.

Limite:

- înălţimea maximă autorizată pentru evacuarea unei victime în raport cu nivelul de primire este
fixată de lungimea corzii.

45
 La apartiţia dificultăţilor tehnice sau a rănirilor grave, se va face apel
la o echipă specializată.

2. SALVAREA ÎN PUŢURI, GROTE SAU EXCAVAŢII

Posibilităţi:

- ridicarea verticală a victimelor conştiente sau inconştiente: pentru acest tip de salvare, se
recurge de obicei la materialul de salvare tradiţional, pe lîngă lotul de salvare; în caz de
îndoială asupra atmosferei respirabile, se foloseşte aparatul de respiraţie.

Limite:

- adîncimea maximă autorizată pentru ridicarea unei victime în raport cu nivelul de primire este
fixată de lungimea corzii.

La apariţia dificultăţilor tehnice sau a rănirilor grave, se va face apel la o echipă

specializată de speologi, salvamontişti sau modul SMURD.

46
 3. PROTECŢIA INDIVIDUALĂ ÎMPOTRIVA CĂDERILOR

Posibilităţi:

- A se evita căderile personalului în afară, in mediu ostil.

Limite:

- distanţa între amaraje ( dispozitiv de siguranţă) este determintă de lungimea corzii (a se ţine
cont de elasticitatea corzii). Lungimea corzii după ultimul punct de întoarcere trebuie să fie
întotdeauna inferioara acestei înălţimi, astfel încît să se poata opri căderea salvatorului înainte
ca el să se lovească de un obstacol.

Grindă, bîrnă

47
 Punctele de siguranţă trebuie să fie neaparat deasupra sau la acelaşi nivel cu axa
de deplasare.

4. RECUNOAŞTEREA ÎNCĂPERII SAU DESCHIDEREA UŞII

Posibilităţi:

- Permite coborârea unui salvator, plecând de la etaje superioare şi de a accede la etaje

inferioare, în cazul în care faţada nu este accesibilă scărilor.
- Înainte de a precede la aceasta manevră, trebuie determinat itinerariul de ieşire al salvatorului.

Limite:

- Înălţimea maximă autorizată între cele doua puncte de aştepare nu poate depăşi lungimea
corzii.

La apartiţia dificultăţilor tehnice sau a rănirilor grave, se va face apel la o echipă

specializată.

48
 PUNCTE FIXE,
AMARAJE SI NODURI

1. Puncte fixe

Este considerat punct fix orice obiect sau structură ancorată convenabil, care oferă o rezistenţă
suficientă efortului cerut.
Exemple: căpriori, bârne, stâlpi.

2. Amaraje

- amarajul este elementul esenţial dintr-un dispozitiv de coborîre, de ridicare sau protecţie
împotriva căderilor;
- este realizat cu ajutorul inelelor cusute şi a cîrligelor;
- un amaraj principal trebuie să fie dublat întotdeauna de acelaşi punct fix şi să fie la fel de
rezistent; dacă nu, a se alege două puncte fixe;
- utilizarea amarajelor:

Punct fix
principal

Punct fix Inele cusute

Punct fix de siguranţă

situat deasupra
punctului fix portabil

1. Repartiţia greutăţii pe 2 puncte fixe 2. Doar un punct fix lucrează, al doilea e

pregătit să preia releul.

3. Nodurile

a) Nodul de 8 dublu:

49
- se realizează la fiecare extremitate a corzii, înainte de a o
pune în sac;
- serveşte ca nod de securitate şi nod de amaraj;

b) Nodul francez:

- se realizează cu ajutorul unei cordeluţe;

- serveşte la amenajarea unei manivele de tracţiune;

50
 c) Cheie coborâtoare de oprire pe nodul de 8:

OPERAŢIUNEA

Reguli de bază

1. Reguli de respectat înaintea operaţiunii:

- verificarea conţinutului din sac;
- desemnarea personalului;
- evaluarea dificultăţii tehnice datorată mediului;
- evaluarea înălţimii sau adîncimii;
- evaluarea stării victimei;
- alegerea metodei de salvare;
- grupul de accesorii;
- chemarea de ajutoare – echipe specializate;

2. Reguli de respectat în timpul operaţiunii:

- a se alege cu grijă punctele fixe; ele trebuie să fie obligatoriu dublate de amarajele
principale;
- a se interzice utilizarea de corzi sau alte materiale din grupul de salvare pentru
alte operaţiuni, în afară de coborîre, ridicare sau siguranţa persoanelor;
- a se supraveghea cu atenţie coarda; atenţie la:
• sa nu meargă peste;
• a se evita frecările de suprafeţe tăioase;
• a se utiliza protecţiile;
• a nu le pune pe un sol presărat cu cioburi de sticlă, nisip, etc;
• a se evita orice contact cu produse corozive, atmosferă corozivă sau părţi
calde;
- a se acorda o atenţie specială cusăturilor inelelor şi nodurilor în timpul realizării
dispozitivului; acestea trebuie să fie scutite de orice frecare;
- atenţie la cîrlige;
- a se controla buna funcţionare a aparatelor de frînare, facînd o tracţiune pe coarda
de coborîre;
- a se utiliza coborîrea în punct fix;

51
 - a se realiza un dublu amaraj;
- a se utiliza un cîrlig pentru a prelungi inelele cusute.

3. Reguli de respectat după operaţiune:

- a se aduna materialul pentru grupul de salvare în vederea controlului;
- a se curăţa materialul;
- a se verifica starea materialului;
• verificarea tactilă;
• varificarea vizuală a pieselor metalice şi a echipamentelor din fibre sintetice;
• aranjarea materialului în sac.

Orice constatare de anomalii susceptibile de a antrena regruparea imediată

a unui echipament în fibra sintetică sau de coborîre în 8, face grupul
indisponibil pînă la controlul efectuat de cel responsabil.

Procedura operaţională
Operaţiunea de salvare din exterior:
Înainte:
desemnează personalul;
Comandantul de indică locul salvării;
echipaj fixează mijloacele de acces;

Comandantul de Servant Servanti

echipaj

Se dotează cu echipamentul de Se dotează cu materialele

Urmează cdt. de echipaj.
salvare.
Ascultă comenzile. ordonate.
Se prezintă la locul desemnat.
În timpul operaţiunii:

Caută victima şi o duce la locul ales Ajută la transportul victimei.

pentru evacuare.

Alege unul sau două puncte fixe. Echipează victima cu triunghiul de

Realizează amarajul. evacuare sau cu garnitura
Instalează dispozitivul de coborîre ajutătoare.
după ce estimează înălţimea.

52
Leagă garnitura ajutătoare a victimei
la coardă, cu ajutorul cîrligului.
.
Trimite cealaltă extremitate la al 2-
Verifică inchizătorile tuturor
lea binom.
cîrligelor.

Angajează victima în coborîre, fără a Angajează victima în coborîre. Îndepărtează victima de faţadă.
lăsa firul corzii liber.

Controlează coborîrea victimei. Primeşte victima.

După operaţiune:

Verificarea, întreţinerea şi aranjarea echipamentului de salvare la faţa locului.

53
 2 puncte de ancorare,
2 inele cusute

54
 Manevra specifică (în punctul fix constituit de un salvator)

Cînd, în funcţie de gradul de urgenţă al situaţiei, este imposibilă

instalarea vreunui amaraj, echipierul serveşte drept punct fix.
Această manevră specifică este garantul rapidităţii. Totuşi, şeful
echipajului trebuie să participe la susţinerea victimei.
Echipierul, dotat cu garnitura ajutătoare cu coborîtor, este aşezat
pe sol, cu picioarele sprijinite de perete şi controlează coborîrea.

Înălţimea între nodul al 8-lea coborîtor şi punctul de susţinerede pe coardă,

trebuie să fie obligatoriu peste 20 cm.

Comandant de
Servant
echipaj Servanţi
Caută victima şi o aduce Se echipează cu garnitura
la locul ales pentru ajutătoare.
evacuare.

Echipează victima cu triunghiul Instalează coborîtorul sub

de evacuare. garnitură.
Acroşează comanda inelului
dorsal al triunghiului.
Trimite cealaltă extremitate
binomului.

Verifică închizătorile Îndepărtează victima de

cîrligelor şi buna lor faţadă.
funcţionare.

Angajează victima în
coborîre. La ordinul cdt. de
Controlează coborîrea. echipaj, ajută la coborîre. Primeşte victima.

55
 Manevra specifică (în punctul fix constituit de un salvator).

Verificarea materialului:

Odată terminată operaţiunea, materialele sunt regrupate pentru

verificări:

56
- tactilă: pentru a detecta corpurile străine în echipamentul din fibră sintetică, uzura
tecii, deteriorarea prin căldură;
- vizuală: piese metalice şi echipament din fibră sintetică – cusături, uzuri;
- se identifică cauzele de regrupare imediată;
- după inventariere, materialul este arajat în sacul de transport;
- la întoarcerea centrului de ajutor, materialul va fi verificat din nou.

La sosirea în unitate, materialul va fi verificat din nou.

Operatiunea de salvare în excavare

57
 Înainte de începerea operaţiunii:

Desemnează personalul.
Comandantul de
Indică locul de salvare.
echipaj
Fixează mijloacele de acces.

Binom de explorare Binom de ridicare

Comandant de Servant Comandant de Servant

echipaj echipaj

- se echipează cu garnitura - se echipează cu garnitura

ajutătoare si cu restul ajutătoare si cu restul
echipamentului de salvare. echipamentului de salvare.

În timpul operaţiunii:

Alege unul sau două puncte fixe. Ajută cdt. de echipaj la Alege unul sau două puncte fixe.
Realizează amarajul corzii instalarea Realizează amarajul corzii
de coborîre. dispozitivului de de ridicare..
Alege unul sau două puncte fixe. coborîre.
Realizează amarajul de coborîre.

Instalează pe coardă un scripete

pe care îşi va fixa garnitura cu
un cîrlig.

Verifică închizătoarea fiecărui

cîrlig.

Se angajează în coborîre, ducînd Cotrolează coborîrea

echipamentul pregătit de cdt . de echipaj.
binomul de urcare.

Echipează victima cu un triunghi

Modele 1 de exerciţii interactive la educaţie fizică
de evacuare.
Comandă urcarea.

EXERCIŢIUL 1
Participă la urcarea
- odată
Se urcă câte două flexări abdominale din
cu victima. culcat pe abdomen;
victimei.

58
- câte două flexări abdominale din culcat pe spate;
- atârnat la bară fixă, răsuciri ale trunchiului spre stânga, dreapta
- din atârnat ridicare ale picioarelor îndoite la piept – 10 ori
- din culcat dorsal cu mâinile sprijinite de spalier, ridicări ale piciorelor până ating spalierele – 10
execuţii
- din poziţia stând cu picioarele pe spalier şi mâinile apucă spalierul, ridicării pe vârfuri şi
menţinere 5 secunde – 10 ori
- prin rotaţii un circuit pentru lucru cu haltere pentru diferite grupe de muşchi cu un efort minimal
– maximal – minimal de exemplu un număr de 5 ridicări cu haltera la piept 10 – 15 şi invers 10 – 5
ridicări
- din culcat dorsal dezvoltarea membrelor superioare şi inferioare – 20 execuţii
EXERCIŢIUL 2
Colectivul împărţit în 2 echipe egale numeric:
- Se porneşte cu alergare uşoară urmată de o bataie pe piciorul de sprijin, săritura într-un picior
pentru a lovi mingea care se află aşezată în palma unui coleg la o anumită înălţime, revine cu
alergare de viteză în formaţie. Se execută de 4 ori
- Se pleacă la fluier trei pase cu mingea de volei, cel care prinde mingea va executa o genoflexiune
după fiecare pasă, apoi ocoleşte pe cel care pasează şi va încerca să prindă mingea care este aruncată
pe jos înainte de a trece linia de sosire. Pasatorul va arunca mingea uşor. Se execută de 2 ori
- Se porneşte la comanda alergare cu trecere pe sub bârnă, urmată de urcarea pe aceasta şi
coborârea pe unul din capete. Se execută de 4 ori
- La fluier se porneşte în alergare, primul din echipă ia pe rând găleţile care sunt pline cu apă şi le
aşează pe bârnă, următorul le ia şi le aşează de pe locul din care au fost luate şi tot aşa până la
ultimul. Se va executa de 4 ori.
Circuit pentru dezvoltarea forţei: 4 grupe
- primul circuit execută alergare pe loc cu genunchii sus;
- al doilea circuit execută flotări
- al treilea execută sărituri cu desprindere de pe sol cu picioarele întinse în aer şi aterizare
- al patrulea execută genoflexiuni cu mâinile la ceafă
Se execută de 2 ori. Nu se face pauză între exerciţii decât atunci când fiecare circuit a ajuns la locul
său.
EXERCIŢIUL 3
Dezvoltarea vitezei de execuţie: se porneşte cu alergare uşoară la un anumit stimul (sonor sau
vizual) se porneşte în alergare de viteză, la întoarcere se fac exerciţii de revenire.
Grupul împărţit în 2 echipe egale:
- la fluier fiecare om din echipa pleacă şi ocupă câte un cerc, primul din echipă transportă sacul de
nisip sau greutatea până la următorul cerc după care revenim înapoi pe poziţie. Sacul va fi
transportat din cerc în cerc până la ultimul şi invers. Se execută de 2 ori. Distanţa dintre cercuri este
de 5 m.
- Se pleacă la comanda ,,start”, alergare de viteză printre jaloanele vii, care sunt aşezate la 3 m
unul de altul, la întoarcere se execută sărituri peste jaloane. De 4 ori se poate executa
- Fiecare formaţie execută rapid prima dată 2 genoflexiuni, apoi se prind toţi de mână şi pornesc în
alergare de viteză până la jumătatea, unde execută 2 flotări, iar se prind de mână, alergare de viteză
înapoi unde vor executa toţi prinşi de mână 2 genoflexiuni. Se execută de 2 ori.
EXERCIŢIUL 4
Două grupe egale:

59
- la semnal sonor primii din formaţie vor porni executând sărituri (gen broscuţă) cu picioarele
apropiate pe o distanţă de 5m urmat de alergare de viteză cu ocolire de obstacol şi predarea ştafetei.
Se execută de 2 ori. Materiale necesare – 2 bastoane şi doi popici
- la comandă se pleacă executând pasul piticului cu mingea de volei sau fotbal aşezată după ceafă
pe o distanţă de 5m, urmat de o alergare cu mingea ţinută între interiorul labei piciorului pe o
distanţă de 15 m, după ocolirea obstacolului se ia mingea în mână şi se aleargă până la locul de
predare a ştafetei. Se execută de 2 ori. Materiale necesare: 2 mingi, 2 popici.
- La semnal se porneşte în alergare cu spatele pe o distanţă de 15 m, următorul pleacă alergare de
viteză la final se aşează după primul şi pleacă tot aşa până la ultimul (unul pleacă în alergare cu
spatele, celălalt alergare de viteză dar numai după ce primul se întoarce cu faţa spre el). După ce sa
ajuns în capăt se execută invers fără pauză. Se execută de 2 ori.
EXERCIŢIUL 5
Două grupe egale:
- la semnal, primii executanţi vor lua de pe linia de start un cauciuc şi cordiţă, vor alerga pe o
distanţă de 30 m vor aşeza cauciucul pe sol pe care îl va lega de o cordiţă, apoi aleargă cu coarda în
mână până la linia de start de unde vor trage cu ajutorul cordiţei cauciucul. Următorul va alerga cu
cauciucul legat până la punctul fix apoi va face la fel ca primul coleg
- la comanda start, aceştia vor lua o sticlă de jos aflată pe linia de start şi se vor deplasa de 5 ori
spre (dus – întors) găleata luând cu sticla apa dintr-o găleată punând-o în cealaltă găleată. Se execută
de 5 ori. Materiale: 2 găleţi, 2 sticle.
- Faţă în faţă ambele echipe apucă coarda şi vor încerca să tragă echipa adversă dincolo de linia de
mijloc. Se execută de 4 ori.. materiale : coarda
EXERCIŢIUL 6
Două grupe egale:
- la semnal primii executanţi vor pleca în alergare de viteză la 25 m vor ocoli un obstacol timp în
care următorii executanţi care sunt la start vor executa genoflexiuni din momentul în care colegii
dinainte încep să ocolească obstacolul, va executa genoflexiuni până când primeşte ştafeta – se
execută de 2 ori
- se pleacă la comanda start, se execută pasul piticului pe o distanţă de 10 m cu o minge ţinută la
ceafă, după care se ocoleşte un obstacol şi se revine în formaţie cu alergare de viteză, predându-se
ştafeta-mingea următorului. Se execută de 2 ori.
- Se pleacă la comanda ,,start” pe o distanţă de 30 m. Primii executanţi care pleacă după ce au
parcurs distanţa de 30 m se vor opri şi se vor aşeza ghemuit următorii vor pleca după ce colegul său
dinainte a alergat distanţa de 30 m şi sa aşezat ghemuit. (Fiecare alergător ca pleca de la start doar
atunci când colegulsău sa aşezat ghemuit). După ce s-a terminat partea ,,dus” se execută invers
plecarea făcându-se din spate, predarea ştafetei se face la fel ca-n prima tură.
EXERCIŢIUL 7
Două grupe egale:
- aşezate la linia de start, poziţia iniţială stând sprijin pe mâini (poziţia pt. flotări) se execută 5
duceri ale picioarelor cu genunchi la piept, după care se pleacă în viteză pe o distanţă de 10 m, unde
se execută 5 flotări apoi se pleacă înapoi în viteză în formaţie
- alergare cu trecere 2 obstacole (scări) pe o distanţă de 25m, la întoarcere se execută 5 sărituri
peste una din scări şi se continuă cu alergare predând ştafeta. Se execută de 2 ori. Materiale 4 scări, 4
bastoane.
- Transportă 2 găleţi cu apă, alergare cu trecere pe lângă obstacole (2 scări) trecere pe sub bârna de
gimnastică, găleţile vor fi lăsate în dreptul bârnei după care se execută trecerea pe sub bârnă, se
continuă cu alergare încă 10 m, apoi se execută întoarcere cu ocolire de obstacole după, care se sare

60
 peste bârnă, se iau găleţile cu apă, se aleargă cu ocolirea obstacolelor după care se predau găleţile
următorului concurent. Se execută de 2 ori. Materiale: bârnă, 4 găleţi, scări.
Două grupe egale:
- la semnal, aceştia se vor deplasa în viteză pe o distanţă de 15m, băgaţi în sac, după ocolire vor
ieşi din sac şi vor alerga în viteză predând ştafeta mai departe. Se execută de 2ori. Materiale : fluier,
2 saci, jaloane
- vor pleca la comanda ,,start”, luând de jos un cauciuc pe care îl vor transporta până la stâlp şi-l
vor introduce, după care alerg în v în formaţie predând ştafeta, următorul urmând să continue exact
invers. (să meargă cu golul să scoată cauciucul din stâlp şi să-l aducă următorului executant).
Materiale : 2 cauciucuri, 2 stâlpi. Se execută de 2 ori
- la semnal, concurenţii vor aşeza la punct fix câte 3 sticle de nisip după care vor alerga repede
predând ştafeta, următorul să le culeagă. Distanţa dintre sticle 5m. Se execută de 2 ori. Materiale: 6
sticle de nisip
EXERCIŢIUL 8
Exerciţii pentru mobilitatea spatelui:
- executantul este culcat pe abdomen, braţele se întind şi se apucă gleznele (10 – 15 sec), prin
arcuirea spatelui se încearcă menţinerea acestei poziţii cât mai mult sau se încearcă bărcuţa (10 – 15
sec)
- doi elevi spate în spate, execută împingeri cu rezistenţă uşoară din partea fiecăruia. Poziţia p
semiflexată
- doi executanţi şezând spate în spate aplecat înainte prin tracţiunea partenerului pe spate prin
apucare de mâini. Omoplaţii celui care se apleacă în faţă trebuie să fie sub omoplaţii celui ce
urmează să fie ridicat
- 2 executanţi spate în spate, unul dintre ei flectează G uşor şi prin prinderea degetelor sau
încheieturii M partenerului îl întinde pe spate. Mişcarea trebuie repetată de mai multe ori, partenerul
întins trebuie să fie relaxat. Muşchii spatelui sunt întinşi prin acest exerciţiu.
- Doi elevi unul în poziţia şezând pe sol cu braţele în sus, celălalt se află în picioare în spatele lui
sprijinit cu g în spatele primului şi ţinându-l de M îi îndreaptă spatele prin mişcări succesive
- Doi parteneri spate în spate prinşi de vârful degetelor, braţele se află în sus în prelungirea
corpului. La semnal, ambii fac un pas înainte în acelaşi timp arcuindu-şi spatele cât mai mult, prin
încordarea muşchilor
- Gleznele sunt fixate de către un partener G flexate. Din culcat pe spate, executantul se ridică şi
execută mişcări de răsucire ale trunchiului spre stânga şi spre dreapta
- Câte doi parteneri transport unuia dintre parteneri mers în mâini 10 m,apoi schimbarea
partenerilor şi predarea ştafetei
- Împărţiţi în 2 echipe egale stafetă cu predarea bastonului
EXERCIŢIUL 9
- faţă în faţă cu M dr. pe U dr. al partenerului, pendularea înainte şi inapoi a aceeaşi mişcare cu P
şi M stg.
- primul pe spate culcat, braţele înainte, al doilea în sprijin culcat sprijinindu-se în M primului.
Îndoire şi întinderea braţelor. Îndoirea se poatew face de către unul sau ambii parteneri în acelaşi
timp
- doi jucători din care unul stă culcat, cu P îndoite, celălalt sprijinindu-se cu M pe P primului. Din
această poziţie cel de jos împinge în sus, iar cel de deasupra opune rezistenţă (20 repetări)
- executanţii se află faţă în faţă cu P depărtate. Ei se prind şi îşi fixeazăbraţele pe U partenerului.-
din această poziţie ei execută răsuciri ale trunchiului spre stg. şi dr. ( 3-4 repetări)
- executanţii se află faţă în faţă şezând cu tălpile lipite unele de altele. P vor fi întinse. Se execută
trageri de braţe când spre unul când spre celălalt

61
- spate în spate, poziţia de plecare în picioare, braţele sunt prinse între ele. Se execută genoflexiuni
simultane, partenerii fiind obligaţi de asemenea să se ridice în acelaşi timp. (10 execuţii)
- unul dintre parteneri se află poziţia culcat pe spate pe braţe şi P îndoite la 90 0 , partenerul aflat în
poziţia iniţialăîn picioare execută10 sărituri peste picioarele partenerului care se află pe sol
EXERCIŢIUL 10
- alergare de viteză pe o distanţă de 5 m cu atingerea unui obiect aşezat pe sol, întoarcere în Vcu
atingerea liniei de start, se continuă tot aşa în viteză cu atingerea obiectului aşezatla 10 m şi 15m. Se
execută de2 ori
- colectivul de elevi împărţit pe două rânduri la linia de start, aleargă pe o distanţă de 10m în
viteză din diferite poziţii:
a. sărituri ca mingea la semnal sonor elevul plecă în viteză pe distanţa de 10m urmatde mersul
de voie
b. pasul piticului în jurul proprieiaxe se executăidem ca mai sus
c. culcat înainte sprijin pe mâini (poziţia pt. flotări) cu spatele la linia de start şi pleacă idem ca
mai sus
d. se executăun nr. de flotări şi comanda se pleacă idemca mai sus. Se execută de 2 ori
- alergare cu pas adăugat, la semnal sonor elevul se întoarce rapid în formaţie (spre stg. şi spre dr.)
se execută de 2ori
EXERCIŢIUL 11
Două grupe egale
- la semnalul sonor se plecă alergare uşoară 10m, urmat de executarea a 5 genoflexiuni, după care
se continuă cu alergare uşoară la întoarcere execută 5 flotări şi pleacă în viteză în formaţie predând
ştafeta. Se execută de 3 ori
- la semnal sonor se pleacă pasul piticului 5 m, apoi alergare uşoară 10m , urmat de o săritură
peste obstacol, ocolire şi alergare de vitezăpână în formaţie de 3 ori se execută
- alergare cu obiect în spate (elev) 10m, apoi prinşi de mână aleargă până la punctul de ocolire,
apoi fac schimbul cu care a fost cărat în spate, îl cară pe celălalt . se execută de 2 ori
- alergare într-un picior , sprijin pe U parteneruluidin faţă pe o distanţă de 15m, câştigă grupul care
a ajuns complet în punctul de plecare – 2 ori, cu schimbarea P de sprijin
EXERCIŢIUL 12
- ştafeta 4 x 50m, tempo moderat, după ocolirea şi întoarcerea la pas porneşte următorul
- alergare uşoară, după 5m se execută 2 genoflexiuni, se continuă cu alergare uşoară după care se
execută 2 flotări urmat de alergare de viteză în formaţie şi predarea ştafetei
- circuit pt dezvoltarea forţei, segmentarea – circuitul nr.1 execută genoflexiuni, circuitul nr.2
execută flotări, circuitul nr.3 execută sărituri cu genunchi la piept, circuitul nr.4 sprijin pe mâini ,
sărituri cu ducerea genunchilor la piept. Timp de execuţie 1minut totul legat, 2 x2

EXERCIŢIUL 13
Pe iarbă
- cauciucurile se aşează în zigzag lipite unul de altul, se execută treceri în viteză
printre cauciucuri (cu câte un picior)
- două grupe egale numeric, la 2m de linia destart se află aşezate câte 2 cauciucuri în dreptul
fiecărei grupe la o distanţă de 0,30m, se apucă în viteză cauciucurile şi se transportă până la un punct
fix aflat la 20m se pun jos şi se pleacă în viteză predând ştafeta (deci unul pune, altul ia cauciucurile)
- câte 4 executanţi aşezaţi la fiecare colţ, acesta la semnalul sonor vor trebui să alerge în viteză
spre următorul colţ ocupându-l ridicând cauciucul deasupra capului cu ambele mâini sau punându-se
ghemuit. Pentru a îngreuna se executăcu schimbăride direcţii( 30 sec)

62
- două grupe egale aşezate la două din colţurile pătratului, fiecare echipă are într-un triunghi la
fiecare colţ este aşezat câte un obiect (un cauciuc, o cizmă, un turap), la comanda start se pleacă în
viteză , se ia obiectul aflat în faţa grupului şi se schimbălocul ( de ex: grupa albastră are turap pune
la cauciuc, cauciuc pune la cizmă, cizma pune la turap, apoi se predă ştafeta)

Model- TRASEE EDUCAŢIE FIZICĂ GENERALĂ- se vor stabili bareme pentru

fiecare traseu

Traseul 1
Start, urcare prin răsturnare la bara fixă, alergare până la capcană, trecerea prin
interiorul acesteia pe coate şi genunchi, ieşire şi trecerea cauciucurilor alternative,
săritura peste obstacol mediu (la 1,20 m), trecerea barelor paralele prin schimbarea
alternativă a braţelor, coborâre şi urcarea în forţa braţelor pe scara înclinată a porticului
de gimnastică, sosire în momentul atingerii barei superioare a porticului.
Traseul 2

Start, urcare pe bârna înaltă cu ajutorul scării, parcurgerea bârnei şi coborârea în

alunecare pe bară, alergare, trecerea pilonilor inegali, trecerea scării orizontale prin
schimbarea alternativă a braţelor, coborâre prin săritură în arc de cerc, trecerea punţii cu
cabluri, urcare pe scara pe platforma etajată şi coborâre prin săritută de la etaj până la
nivelul solului, sosirea la atingerea acestuia.
Traseul 3

Start, escaladarea gardului de 2 m, trecerea prin tubul îngropat, ieşire pe macheta

de scară, coborârea treptelor, alergare şi trecerea punţii suspendate din doi paşi,
întoarcere la 180 grade, trecerea peste bârna de echilibru, escaladarea căsuţei machete,
în forţa braţelor, prin parcurgerea inversă faţă de proba de concurs, săritură, ieşire şi
ocolire spre stânga, parcurgerea unei zone de teren accidentat în alergare, intrarea în
labirint (clădire g.a.z.), ieşire şi alergare până la linia de sosire, în dreptul rampei auto.
Traseul 4

Start, trecerea prin cauciucuri alternative, trecerea unui nr. De 5 obstacole

consecutive la înălţimea de 0,30 m şi distanţate la 0,40 m, prin săritura cu ambele
picioare, rostogolire înainte-înapoi şi din nou înainte pe prima saltea, 30 de abdomene la
a doua saltea, ridicare şi alergare de viteză pe distanţa de 50 m, sosire.
Traseul 5

Start, alergare 10m, escaladare gard 2m, alergare 5m, trecere peste obstacolul de
1m, alergare 5m, trecere prin zona cauciucuri, alergare 10m, rasturnarea unui cauciuc
peste cap pe lungimea de 10m, tractarea unui cauciuc in forta bratelor, alergare 5m,
executarea a 20 lovituri de ciocan in cauciuc, alergare 5m, sosire.

Model- TRASEE EDUCAŢIE FIZICĂ DE SPECIALITATE - se vor stabili bareme

pentru fiecare traseu

Traseul 1

63
 Start cu ţeava de refulare la brâu, alergare 20 m, trecerea peste gardul de 2m,
ridicarea a două role de furtun tip ,,C”, alergare 5 m, urcare pe bârna de echilibru,
întinderea rolelor de furtun, concomitent cu racordarea acestora între ele, alergare 10 m,
racordarea ţevii de refulare, trecerea peste căsuţa machetă şi luarea poziţiei de luptă pe
platforma căsuţei.
Traseul 2

Start, recuperare persoană căzută în şanţ, alergare 5m, ridicarea a două role de
furtun tip ,,C”, trecerea printre obstacole asimetrice, lăsarea rolelor de furtun la sol,
alergare 5m, ridicarea tubului de aspiraţie, trecerea prin zona cu cauciucuri, alergare
10m, racordarea acestuia la motopompa amplasată la bazinul de alimentare.
Traseul 3

Start, realizarea unui dispozitiv compus din două role de furtun tip ,,B”şi
distribuitor, peste şanţ, până la nivelul căsuţei machetă, racordarea unei role de furtun
tip ,,C” la distribuitor şi a unei ţevi de refulare la furtun, escaladarea căsuţei machetă,
trecerea peste terenul accidentat, trecerea liniei de sosire.
Traseul 4

Se va executa cu 2 servanti.
Start, alergare 10m cu targa, ridicarea si transportul unei victime cu ajutorul unei
targi pe o distanta de 30m, ridicarea unei motopompe, transportul pe o distanta de 15m,
amplasarea la un bazin (parau), realizarea unui dispozitiv de interventie din 4 role de
furtun tip „C”, refularea apei, incetarea refularii, alergare 20m, sosire.
Traseul 5

Se va executa cu 2 servanti.
Start, transportul scarii culisante pana la baza turnului (cladirii administrative),
intinderea scarii pana la etajul 2, realizarea unui dispozitiv cu 3 role tip „C”, urcarea
liniei pe scara pana la etajul 2, coborarea, strangerea scarii si transportul acesteia pana la
linia de sosire.

MODEL educaţie fizică generală - culturism

Program antrenament culturism

Atelier 1 Grupa Musculară Exerciţiul Nr. serii – nr.

repetări
Piept Împins din culcat orizontal 3 serii – 8 repetări
Extensii cu gantere din culcat 2 serii – 8 repetări
orizontal
Împins din culcat pe plan 3 serii – 8 repetări

64
 înclinat
Extensii cu gantere din culcat
pe planul înclinat
Împins din culcat cu priză
apropiată
Tricepşi Extensii cu bara din culcat
Flotări la bare paralele
Flexii abdominale
Abdomen
Ridicarea picioarelor din
atârnat
2 serii – 8 repetări
3 serii – 8 repetări
2 serii – 8 repetări
2 serii – nr. maxim
repetări
3 serii – nr. maxim
repetări
3 serii – nr. maxim
repetări

Grupa Musculară Exerciţiul Nr. serrii – nr.

repetări
Îndreptări cu haltera 3 serii – 8 repetări
(hiperextensia trunchiului din
culcat)
Spate
Ramat din culcat 3 serii – 8 repetări
Tracţiuni la bara fixă cu priză 3 serii – nr. maxim
Atelier 2
largă repetări
Flexii cu haltera 3 serii – 8 repetări
Biceps
Flexii cu gantera 3 serii – 8 repetări
Flexii pentru antebraţ cu 3 serii – 8 repetări
haltera
Antebraţ
Extensii pentru antebraţ cu 3 serii – nr. maxim
haltera repetări

Grupa Exerciţiul Nr. serrii – nr.

Musculară repetări
Genoflexiuni cu haltera 5 serii – 8 repetări
Coapse Flexii pentru bicepşi femurali( 4 serii – 8 repetări
la bancă)
Atelier 3 Ridicarea pe vârfuri cu haltera 4 serii – 8 repetări
Gambe
în spate
Împins cu haltera deasupra 3 serii – 8 repetări
capului
Umeri
Fluturări cu gantere din 2 serii – 8 repetări
picioare

Fiecare exerciţiu va fi precedat de o serie de încălzire efectuata cu bara goală.

Numarul de repetări pe serie este numarul maxim de repetari ce poate fi efectuat cu o
greutate (se va regla greutatea halterei/ganterei astfel încît sa nu se poata efectua un
numar mai mare de repetari).

65
66
67
68
69
70
EXEMPLE

71
 VARIANTE DE DISPOZITIV
pentru salvare, descarcerare şi prim ajutor, alte situaţii de
urgenţă
Se vor stabili practic rezolvarea situaţiei tactice şi bareme

VARIANTA I
Situaţia tactică: Garda de intervenţie este anunţată de producerea unui accident la
centrala termică. Doi muncitori care desfăşurau o activitate de reparare a coşului centralei
s-au dezechilibrat şi au căzut, unul între clădirea centralei şi coşul de fum, iar celălalt a
rămas suspendat pe scara metalică încastrată în coş.
Se cere:
Deblocarea persoanelor, acordarea primului ajutor şi transportul persoanelor la cea
mai apropiată unitate spitalicească.

VARIANTA II
Situaţia tactică: Garda de intervenţie este anunţată că o persoană care lucra pentru
săparea unei fântâni a fost surprinsă de prăbuşirea malurilor acesteia. La ajungerea la
locul producerii evenimentului, garda de intervenţie a constatat următoarele:
- o persoană era acoperită în totalitate de pământ;
- o altă persoană care a încercat să salveze victima avea fracturi şi nu se putea
elibera singură din fântână
Se cere:
Recuperarea victimei surprinse de pământ şi a celei accidentate, acordarea primului
ajutor şi transportul persoanelor la cea mai apropiată unitate spitalicească.

VARIANTA III
Situaţia tactică: Garda de intervenţie este anunţată pentru a interveni la recuperarea
unui animal (cal) dintr-un iaz; Animalul, nesupravegheat, s-a speriat de trecerea unui
camion prin zonă, a intrat în apă, şi a rămas împotmolit în nămol.
Se cere:
Recuperarea animalului şi predarea acestuia către stăpân.

VARIANTA IV

Situaţia tactică: În urma ploilor abundente din ultimele zile, pârâul Cacaina s-a
revărsat şi a inundat centrala termică, garajele şi beciul corpului administrativ.
Se cere:
Luarea măsurilor de înlăturare a efectelor, evacuarea apei, înlăturarea nămolului,
darea în folosinţă a imobilelor.

ANEXA nr 2

72
 PROGRAM DE ANTRENAMENT
IN UTILIZAREA APARATULUI DE RESPIRAT CU AER
COMPRIMAT
BAZA LEGALA :
o Indicaţiile metodico – organizatorice ale Inspectorului Şef privind
organizarea şi desfşurarea pregătirii subofiţerilor din subunităţile operative
pentru anul 2010
o Instrucţiuni de utilizare şi întreţinere curentă pentru aparat de respiraţie
izolant cu circuit deschis ARIAC PLUS.

CATEGORIA DE PERSONAL
o personalul operativ din cadrul detaşamentului

PERIOADA
o pe timpul pregătirii de specialitate, conform programului pregatirii de
luptă a efectivelor

SCOP
o aprofundarea cunoştinţelor privind funcţionarea aparatuli de respirat cu aer
comprimat, calculul timpului necesar funcţionării optime al acestuia
o formarea deprinderilor de utilizare un timp îndelungat a aparatului de
respirat cu aer comprimat
o îmbunătăţirea condiţiei fizice şi creşterea posibilităţilor individuale de
utilizare în teren accidentat şi în spaţii înguste
o formarea depriderilor de utilizare a aparatului în orice condiţii de
intervenţie, de acordare a primului ajutor de acţiune indelungată la
incendii, de acţiune în medii toxice,etc.
o realizarea echipelor de căutare – salvare de minim doi militari pentru
operativitate şi cu maxim de siguranţă în acţiunile de intervenţie

TEMA 1
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare
 mers în cadenţă progresivă cu aparatul timp de 10 minute – citirea
indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului
militarului, pauză 10 minute.
 mers făra cadenţă în teren accidentat timp de 15 minute - citirea indicaţiei
manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului
militarului, hidratarea organismului.

TEMA 2
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 mers în cadenţă progresivă cu aparatul timp de 10 minute – citirea
indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea
pulsului militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului

73
  parcurgeraea unui traseu astfel : escaladarea unui gard, trecerea peste
casuţa macheta, trecerea printr-un tunnel sau capcană pisica, trecerea
peste barna de echilibru, parcurgerea unui teren accidentat (
cauciucuri, arbori defrişati, etc.) - citirea indicaţiei manometrului,
stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului militarului, hidratarea
organismului.

TEMA 3
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 mers în cadenţă progresivă cu aparatul timp de 30 minute – citirea
indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,verificarea pulsului
militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului
 exerciţii de forţă la helcometru şi scara obligă.
 verificarea pulsului militarului, hidratarea organismului

TEMA 4
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 mers în teren accidentat (varianta 1 din dosarul de pregatire) timp de 20
minute - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,
verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 5
 verificarea buteliei si calculul posibilităţii de utilizare.
 parcurgerea unui traseu cu vizorul obturat sau în condiţii de vizibilitate
redusă timp de 15 minute Rădăuţi – beci sau fostul G.A.Z., Siret – beci sau
labirint, Vicov de Sus – beci - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea
consumului realizat, verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,
hidratarea organismului..

TEMA 6
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 mers forţat în cadenţă progresivă până la golirea buteliei - citirea indicaţiei
manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului
militarului, pauza 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 7
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 activitatea de intervenţie minim 20 minute – coborât materiale din
autospecială, trecut căsuţa machetă, escaladarea unui gard, acordat prim
ajutor unei victime, transportul unei victime (manechin) pe braţe sau cu
ajutorul tărgilor - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumului
realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea
organismului.

TEMA 8
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.

74
  antrenament în folosirea aparatului în medii toxice (fum şi gaze) – se vor
folosi beciurile de antrenament - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea
consumului realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute,
hidratarea organismului

TEMA 9
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 antrenament în labirintul de salvare din medii toxice şi spaţii înguste – 25
minute - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat,
verificarea pulsului militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului

TEMA 10
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 antrenament îndelungat în labirintul de salvare din medii toxice şi
spaţii înguste şi diferite sunete (care se aud la incendii) - citirea indicaţiei
manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului
militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 11
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 parcurgerea unui traseu în care să se desfăşoare activităţi de efort
susţinut (deplasarea unei anvelope prin rasturnare- pe o anumita distanţă,
urcarea treptelor până la etajul II al corpului administrativ, alte exerciţii
fizice – flotări , genuflexiuni, tracţiuni, uracrea şi coborârea pe
A.Sp.I.S.I. ) - citirea indicaţiei manometrului, stabilirea consumului
realizat,verificarea pulsului militarului, pauza 10 minute, hidratarea
organismului.

TEMA 12
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 antrenament în transportul unei victime de către echipe de 2 militari,
folosind diferite procedee, timp de 15 min. fiecare echipă - citirea
indicaţiei manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea
pulsului militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului.

TEMA 13
 verificarea buteliei şi calculul posibilităţii de utilizare.
 parcurgerea unui traseu prin curte, având vizorul obturat, militarul
ajutându-se doar de indicaţiile colegului din binom - citirea indicaţiei
manometrului, stabilirea consumului realizat, verificarea pulsului
militarului, pauză 10 minute, hidratarea organismului.

NOTE:
- În cadrul gărzilor detaşamentului s-au organizat beciuri de
antrenament pentru lucrul cu aparatl de respirat, inclusive cu fum şi gaze
toxice, cu anumite restricţii la G.I. Vicovu de Sus, spaţial fiind
restricţionat în zilele când se lucrează cu publicul în primărie.

75
 - Antrenamentul în cadenţă progresivă se execută folosind o
înregistrare audio a ritmului sau cu ajutorul unui fluier.
- Pentru fiecare gardă s-au stabilit variante şi trasee de parcurs
cu aparatele în dosarul de “Activităţi de organizare şi conducere a
pregătirii pentru intervenţie a personalului din cadrul detaşamentului
Rădăuţi” adaptate la condiţiile şi baza materială din detaşament.
- Instructorii vor respecta întocmai algoritmul temelor luând
cele mai stricte măsuri de securitate.
- Pentru fiecare militar se va asigura apa potabilă permanent pe
timpul exerciţiilor şi se va realiza o evidenţă a evoluţiei în antrenament,
scopul final fiind acela de a realiza o pregătire progresivă, şi de a
dezvolta curajul de folosire a aparatului de respirat cu aer comprimat în
situaţii cât mai grele de acţiune şi un timp cât mai îndelungat.
- Şeful de garaj se va preocupa de încărcarea permanentă a
buteliilor care se vor folosi la antrenament, va ţine evidenţa pentru
fiecare aparat şi butelie în parte.
- Este recomandat a se ţine o fişă de evidenţă individuală de
antrenament cu aparatul de respirat cu aer comprimat ARIAC.

COMANDANT DETASAMENT,

FIŞA DE ANTRENAMENT
CU APARATUL DE RESPIRAT CU AER COMPRIMAT
GRAD NUME SI PRENUME____________________________________________
NR
CRT.
DATA ACTIVITATEA- TEMA TIMP CONSUM
OXIGEN
PULS
Înainte/
CALIF. OBS.

(TRASEU, VARIANTE) după

76
SEF GIS
___________________
Pt fiecare variantă se vor stabili bareme/calificative

77