Scribd Logo
Importer

Bienvenue sur Scribd !

  • Apicultura in Romania 1982

    Transféré par

    Bone Cristian
    31 vues28 pages
    Apicultura in Romania

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Formats disponibles

    PDF ou lisez en ligne sur Scribd

    Avez-vous trouvé ce document utile ?

    Ce contenu est-il inapproprié ?

    Signaler ce document
    Apicultura in Romania

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    31 vues28 pages

    Apicultura in Romania 1982

    Transféré par

    Bone Cristian
    Apicultura in Romania

    Droits d'auteur :

    © All Rights Reserved
    Téléchargez comme PDF ou lisez en ligne sur Scribd
    Signaler comme contenu inapproprié
    sur 28
    es Ap 2 1982 in, Ro Cae fe eicl ee ee PNG IEE ING Talib? TEAS VARROOZA! I. KRAFFT Cu 4-5 ani in urm’, zimbeam cind au; yeam de aceasta foarte periculoasé boal& a albinei care este varrooza. Aceasta ne- atentie m-a costat timp pierdut, bani cheltuigi si in final familii de albine dis- truse. Pe aceasta cale doresc sa informez pe cei interesati, care incd nu cred in existenta acarianului in stupinele lor sau minimalizeaza efectele dezastruoase pe care sus-numitul acarian le produce in stupinele infestate, cum in 3-4 ani dintr-o stupind sAndtoasi, bine Ingrijita, se poate ajunge la un dezastru total In toamna anului 1978 am depistat in stupina mea si a prietenilor mei primi indivizi de Varroa jacobsoni. Dar invazia era la acea data slab iar pagubele prac- tic nesemnificative, fapt pentru care ma- joritatea dintre noj_nu am tracit stupi- nele cu ocazia pregatirii pentru iernat, Tarna anuluj 19781979 a trecut fard surprize. Mortalitatea la iernat_s-a men- tinut fn limite normale. Primavara, cu toate ci timpul a fost racoros si umed, familiile s-au dezvoltat normal. Stupina fost deplasata in pastoral in sudul sari la salcim I, la saleim II in jurul Media- sului, in continuare la fineye naturale, dup’ care in judequl Ialomita la culesul de la floarea-soarelui. In timpul culesului de la floarea-soarelui am observat pen- tru prima data indivizi de Varroa, jacob- soni pe larvele de trintori descapacite. Tot la aceast’ daté am observat_primii acarieni pe albinele mature din cuib. Cu- lesul a fost bun, productia de miere pe anul 1979, in stupina mea, a fost peste media stupinii din ultimii 5. ani, asa ca dupa parerea mea pe atunci mu existau motive prea mari de ingrijorore. Toamna am facut totusi tratament im- potriva varroozei, constind din 2 pra- fuiri cu Diagvar la interval de 10 zile. fn urma acestui tratament majoritatea acarienilor au disparut, stupina réminind {nsi in continuare infestata. Ternarea din 1979—1980 a decurs din nou bine. Primavara am facut un nou tratament constind dintr-o singurd pri- fuire intrucit nu am mai avut Diagvar. Din vara anului 1980 evenimentele dia stupina au inceput si ma depaseascé. Ia toamna anului 1980 nu am mai putut face tratament din lips’ de Diagvar. Toamna anului 1980 a fost deosebit de frumoasa si favorabild apiculturii, Fami liile de albine au beneficiat de un cules ping la inceputul lunii octombrie intrucit fn zona noastra. prima bruma a cazut Ja 15 octombrie. Nu a fost necesar sa stimulez familiile tn vederea cresterii de puiet si nici sa completez rezervele de miere pentru ier- nat, intrucit proviziile au fost suficiente si de foarte bund calitate. Am mentio- nat aceste lucruri pentru a elimina orice suspiciune in legdtura cu eventualele gre- seli in pregatirea familiilor pentru iernat. Stupii_au fost impachetaji la 21 octom- brie, iar modalitatea de impachetare a fost aceeasi in ultimii 10 ani. Avind stupina acasa si find nelinistit de zvonurile auzite in legituri cu evo- lutia si extinderea varroozei, am urméarit cu ingrijorare si cu mare atentie iernarea stupinei, constatind urmatoarele —iernarea 1980/1981 a decurs_ nesa- tisfScitoare — stupina find agitaté cum nu am mai vazut de cind ma ocup de stuparit ; — pe toati durata iernarii, chiar la temperaturi in jur de O°C, albinele para- seau stupii, cAdeau pe zapada de unde nu se mai puteau ridica. In multe cazuri pe corpul acestor albine ingheate puteam cbserva acarieni care se agitau ; — la inceputul lunii februarie albinele au facut un zbor de curatire, asa cd cel putin din acest motiv nu am avut sur- prize. Totusi_ primivara mortalitatea a fost de 20—250/ in medie de stupina in func- jie de gradul de infestare al stupilor. Pentru prima data am intrat in pa- nick, nestiind cum s& scap de acest fla- gel al apiculturii care este varrooza. Neavind Diagvar, am incercat toate re- tetele vazute si auzite de la diversi prie- teni stupari, rezultatele fiind total nesa- tisfacdtoare. Pentru ca stuparii care se afla in si tuatia mea si nu mai piardi timpul cu tratamente ineficiente, voi aduce la cu- aostinga celor interesati ,regetele“ incer- cate de mine, in urma carora rezultatele au fost neglijabile. Tratament—ew—naftalina — cu aceasta Scazie am constatat ca in doze mari naf- talina este toxicd pentru albine. In urma tatamentului cu naftalin’, toata stupina se agita, se uniformizeaza mirosul la fa- miliile tratate, fapt care poate duce, in special primavara sau toamna, la un fur- usag general in stuping. La un tratament cu naftalina am numarat 25—40 acarieni cazuti. Tratament~cu—fenotiazint: — 1a ince putul tratamentului se parea cd rezulta- tele vor fi bune. Din aceasta cauz’, ne- avind un alt mijloc mai eficient la dis- pozitie, am continuat si tratez familiile cu fumigayii de fenotiazina pe tot par- cursul sezonului activ. Pulveriztri cu ofet sau ofet din mere — rezultatele au fost egale cu zero § totusi mai cunosc stupari care si in aceasta toamna au tratat stupii cu ojet. Pentru acestia mentionez cd in momentul cind am constatat ci in urma unor pulverizari Tepetate cu otet, mortalitatea la acarieni este foarte mici, am turnat ofet pe fun- dul si peretii_stupilor. Rezultatul a fost ca albinele paraseau stupii dar acarienii nu_mureau. Tratament cu acid formic — avind oroare de mirosul insuportabil emanat de tn vas cu acid formic, nu |-am incercat in stuping. Un bun prieten al meu, avind © stupina de 60 de familii, neavind Diag- var, a incercat 2 variante cu acid for- mic: — a turnat citeva picdturi de acid for- mic concentrat pe hirtie suzativi, pe care a introdus-o sub ramele unor familii de albine dupa culesul de la salcim II. Re- zultatul a fost ci albinele pariseau stupii impreun’ cu matca. Altii care au incercat aceeasi rejetd au avut surprize si mai ne- placute, La familiile astfel tratate au fost omorite mitcile in proportie de 80— 900/05 — in a doua varianti a folosit acid formic concentrat turnat in sticluye astu- pate cu un dop in care se gisea un mic orificiu prin care 0 mick parte de acid se evapora, Aceste sticluje au fost asezate pe fundul stupilor dupa ultima rama, in partea opusd urdinisului. Prin aceste mici orificii, vaporii de acid formic se ridicau ldind tot interiorul stupului. Aceste sticluye au fost pastrate in stupi cu mici intervale in toata perioada dintre culesul de la salcim si culesul de la floarea-soa- relui. Rezultatele au fost neglijabile. Stu- pina colegului meu este la fel de infestat’i ca si a mea care nu am folosit acid formic. Pulveriztéri cu otet amestecat cu acid formic — acelasi rezultat nesatisfacdtor. Gresittt este si pitrerea unor stupari care folosesc rama claditoare considerind ci astfel pot rezolva problema varroozei, Cu ajutorul ramei cliditoare se climini o parte din acarieni dar majoritatea rimin. Rama claditoare constituie deci un ajutor la indemina oricui in lupta, impotriva varroozei dar numai combinaté cu un tra- tament adecvat. Aceasta lista cu reyete babesti ar putea continua — dar rezultatele vor fi ace- leasi. Pe aceasta cale nu se pot trata ef ient stupinele infestate cu varrooza. Ca unul a carui stupind a parcurs toate fazele imbolnavirii cu varrooz’ am putut constata urmitoarele : Sint foarte adevarate afirmagiile specia. listilor, c& evo'utia dezvoltarii_varroozei intr-o stupina se produce in 3 etape : — Etapa 1 — cind stupina este in- festata pind la 1%/, In aceasta. situarie in mod normal nu se poate depista aca- rianul. Familia lucreaza normal din toate punctele de vedere. (Situatia stupinei mele in anul 1979). — Etapa 2 — cind stupina este infes- tati in proportie de 15—200/ (este cazul majoritatii stupinelor din zona mea). In aceasta situatie avind Sineacar la dispo- ie, facind un tratament tuturor fami- Hillor constind din 2 tatamente toamna triziu si acelasi tratament primavara tim- puriu, 90—950/ din acarieni dispar, ia familiile vor lucra normal pe tot parcur- sul sezonului activ — Etapa 3 — netratind stupinele in- festate de gradul 2 acarienii se vor in- multi, Cind gradul de infestare depaseste 25—300/ se constat’ o slabire bruscd a familiilor. In aceasta situatie acarienii se vid usor. Se gisesc peste tot. Atit pe al- bine (mai frecvent pe cele tinere si mai putin pe cele culegitoare), pe trintori, pe mitci, pe peretii interiori ai stupului, pe rame — peste tot. Urmirind albina ti nara cind eclozioneazi, in majoritatea ca- zurilor odaté cu aparitia albinei, fixayi pe corpul ei putem observa si acarienii. In acest stadiu de infestare am putut observa urmitoarele : — apar multe albine cu malformatii la aripi, picioare, abdomen, torace, nedeplie- rea aripilor dupa eclozionare etc. Aceste albine sint evacuate din stupi si se pot vedea tirfndu-se inaintea urdinisului. Dack timpul se riceste se adund in gri- majoare si mor pina a doua zi ; — albinele culegitoare au dimensiuni mai mici ca de obicei ; — la familii foarte puternic infestate, matca impreuna cu albinele si trintorii care formeazi familia pirisesc stupul, intrind in stupii vecini ; — matca impreuni cu albinele paré- sesc puietul infestat. Am observat un caz fn aceasta toamn’, cind in spatele dia- fragmei stuparul a pus 2 rame pentru a fi curagite de miere si polen. Matca a pa- risit puietul infestat, a trecut in spatele difragmei pe aceste rame unde a format un nou cuib 5 — puietul este impristiat pe faguri, larvele si nimfele moarte se afla in diferite stadii de putrefactie, O parte din cipicele au orificii neregulate. Larvele moarte emana un miros de putrefactie. Pot fi usor scoase din celule cu ajutorul unui betigor sau chibrit dar nu se observa acel fenomen de ,intindere* caracteristic jmbolnavirii puietului de lock. In unele cazuri larvele necipicite, iritate de aca- rieni se intore invers in celule. Se pot ob- serva cele mai curioase pozitii ocupate de larve in celule. In unele cazuri cad din celule, ajung pe fundul stupilor de unde sint evacuate ; — la primele semne de acest fel am fost derutat, crezind c& stupina este in- festatZ de lock. Alpi colegi sustineau ci stupinele lor sint infestate cu puiet varos 3 — controlind aminuntit sute de fa- milii puternic infestate am putut constata, c& tn majoritatea cazurilor aceste familii infestate de varrooz’ au fost bolnave si de puiet varos. Neavind Sineacar si find constient de gravitatea situasiei, am facut tot ce a fost posibil pentru a putea salva stupina asi- gurind familiilor de albine o activitate permanent pe tot parcursul anului, prac- ticind hriniri de stimulare intre marile culesuri. Si totusi productia de miere a fost cea mai scizuti din ultimii 10 ani. Cea mai mare surpriz_ m-a asteptat insi in toamn’, Populatia din stupi a sci zut intr-un ritm atit de accelerat, incit in tei siptimini, familiile care ocupau 2 corpuri de multietajat, au fost reduse pe 6—8 rame. Toamna, odaté cu aparitia Sineacaru- Tui, am facut un tratament conform in- dicagiilor din prospect. Am fost constient de gradul masiv de infestare a stupilor, dar cind am observat cantitatea enorma de acarieni morti pe fundul stupilor a doua zi m-am ingrozit. Din acel moment nu m-a mirat nici productia scdzuté de miere din anul trecut si nici activitatea anemicd a albinelor observati de mine pe tot parcursul anului, RCN Re I en UNELE PRECIZARI PE MARGINEA NARCOTIZARII ALBINELOR Ing. M. ATANASIU Pe marginea unui articol privind nar- cotizarea albinelor, publicat in revista »Apicultura in Romania* nr. 11/1981, pag. 13, fac unele consideratii si precizir Protoxidul de azot este cunoscut din anul 1776 cind Pristley il prepari, dup’ prin fnealzirea la 250°C a azotatu- Ini de amoniu (1), iar dupi alyii, pe baza reactiei in timp, dintre bioxidul de azot si pilitura de fier umeda. (2) Interesant este cA inci din anul 1800 Davy a constatat ci la concentratie mick produce o excitatie cerebral, (buni dis- pozitie) urmati prin cresterea conceatra- wiei in organism de ,insensibilitate, ca ete- tul si cloroformul*, Din cauza crearii de buna dispozitie a fost denumit gaz ila- riant“ (care te face si rizi). Aceasti fa- cultate a gazului a determinat utilizarea sa in alimentagie, in special la prepararea de frisci. Abia in anul 1959 s-a interzis utilizarea sa in alimentatie, ca urmare a usuringei cu care se trecea de la starea de buna dispozitie la starea de narcozi. Protoxidul de azot este un gaz incolor, fara miros, cu foarte mare stabilitate chi- mica in conditiile tn care ne intereseaza, deci fara pericol de a produce complicasii prin prezenta lui in organismele vii. Aceasta nu inseamna ci utilizarea necon- trolaté nu poate fi diunitoare, fapt ce va fi aratat in cele ce urmeazi. Tn apiculturd este utilizar de foarte multd vreme. fntr-un lexicon editat in anul 1962 (1), se arati ci se gasesc in comert pastile utilizate in apiculturd. Deci nu este ceva foarte recent, 1978, cum se arata in articolul ,Narcotizarea albi- nelor prin fumigatii cu azotat de amoniu“ din revista ,Apicultura in Romania“ nr. 11/1981, pag. 13. De altfel, aceastd re- vistd a publicat mai multe articole inte- Tesante si documentate cu acest subiect (12/1972, 4/1979, 8/1979, 9/1980). Intr-un articol maj recent, semnat de C. L. Hristea fn revista nr. 4/1979, Pag. 8, aminteste ci in cartea sa,Stupi- ritul® editard fn amul 1936, la pag. 232+ 233, sdtenii ,ameteau“ albinele din budu- roaie cu fumul unei ciuperci Licoperdon *, le scuturau pe ziare si fara si le omoare, taiau fagurii. Tati deci cit de modern’ si recenta este aceast? metodi de Jucru ! Citez si articolul de A. Guyan (8/1979) cu observatii de merit, la care redactia face 0 mentionare pe care o salutim cu inters : dupa ce arati ci metoda aceasta este foarte veche, precizeaz ci Institutul de cercetari si productie pentru apicul- tur va scoate un astfel de produs ce se va numi SEDAPIN. Acesta este si unul din motivele care au determinat aducerea acestor-precizari in legitur’ cu narcoti zarea albinelor. Revenind la articolul citat vreau sk arat si alte aspecte, pe care le apreciez prin practica personali de preparare si utilizare a pastilelor de azotat de wmoniu, de peste 12 ani. Azotatul de amoniu se topeste in jur de 100°C si incepe si se descompuni cam la 210°C, terminindu-se aceasta la 260°C. In adevar, cum spune articolul, sdrurile de amoniu sublimeaza, dar acest fapt se intimpla in vecintatea temper turii de topire, cind o depunere de ¢ tale fine poate avea loc pe pereyii afumi- torului sau cel mult pe tubul de legiturs cu urdinisul. Trecerea vaporilor direct ia stare solidi se face pe un perete rece. Deci sarea ca atare, nici intr-un caz nu poate ajunge in circuitul respirator al al- binei. Adiministrarea ei in hran¥ nu are nici un sens. * Bovista nigrescens (sinonim Licoperdon ni- grescens sau Globaria nigrescens), popular bijica Porcului, creste frecvent pe imaguri. Se arde in afumitor dupa uscare, il Utilizarea protoxidului de azot din bu- telie nu poate fi aplicabild dectt in con- digit de laborator. Gazul lichefiat are in butelie o presiune de 30-40 atm. (kgf/ cm?) si utilizarea sa presupune folosirea unui reductor de presiune, Fac aceasta precizare deoarece autorii articolului su- gereaza utilizarea in acest sens a sprayu- rilor. Si mai ales fiindcX transpunerea acestei idei in practicd n-ar fi irealizabila, deoarece in toate spitalele unde se ope reazi, existé protoxid de azot imbute- liat. incarcarea directa poate cauza grave accidente, intrucit nici un flacon de spray nu poate rezista la 40 de atm. Precizarea cd sa utilizar ,perni de apa“ este 0 eroare, deoarece lichidele nu pot forma o sperns“ ca gazele, fiindcd asa cum se stie, lichidele sint necompresibile. Nici capacitatea apei de solvire a protoxidului de azot nu poate fi considerati, deoarece apa solvé la temperatura ordinara doar 0,8 vol. gaz. E drept ci solubilitatea creste cu presiumea, dar in acest caz. rezistenja sprayului trebuie si fie acoperitoare ca gi pentru gazul lichefiat, Perna o formeaza deci protoxidul de azot iar apa nu are nici un rost. Revin, subliniind cu toati seriozitatea riscul unei astfel de incerciri, fard sa mai socotim X operatia este in afara oriciror prevederi metrologice. Admitind c& cineva ar umple totusi un spray cu protoxid de azot, golirea sa ar putea avea urmiri deosebit de grave asu- pra operatorului. Evaporarea lent’ a pro- toxidului de azot lichid, coboar’ tempe- ratura la —87°C. Prin ricire treptati, mina devine insensibili si urmérile pot fi aga cum am aratat, deosebit de grave. Flaconul de spray ar trebui izolat foarte bine in acest caz. Evacuarea din stup a fagurilor cu miere in timpul narcotizarii, dup& cum reco- mandi acelasi articol, au are nici un sens, gazul neavind nici toxicitate, aici gust, nici miros. in ‘ncheiere fac 0 scurti descriere a moduluii cum se procedeazi la narcotiza- 12 rea albinelor cu protoxid de azot rezultat din incalzirea azoratului de amoniu in afumator. — Afumiatorul trebuie sd se curete ca sa nu fie incdrcat cu gudroane. Prin ar- derea acestora cu carbunele incins din afumitor se produc atit substanje otra- vitoare pentru albine cit si substante cu miros neplicut, care altereazi calitatea mierii. Se incarcd apoi cu jar viu, in strat nu prea gros (3-4 cm). Insuflarea aerului jntr-o cantitate mare de jar incins ridic& temperatura foarte mult si poate descom- pune protoxidul de azot in gaze toxice §i de asemenea poate strica afumstorul. Daca se narcotizeaza un numar mai mare de stupi este bine sa fie pregatita o rezerva de jar, pentru eventuale completari. Cio- cul afumitorului se prelungeste cu o bu- cata de furtun sau de feava, care st poaté fi introdust prin urdinis. — Azotatul de amoniu este bine si fie pastilat sau aglomerat in bucati de 1-2 g. Utilizat sub forma de praf, se pune intr-o bucata de hirtie, se string colturile si asa se introduce in afumator. Aceasta, fiindca altfel descompunerea ar fi foarte rapidi. Si in pastilele din comery se introduc substante moderatoare ale descompunerii azotatului de amoniu. Unele persoane im- pregneazd vati sau cirpe cu o solutie concentrata de azotat de amoniu. Acestea se folosesc dupa uscare, fiindcd altfel car- bunii sint stinsi, Pentru impregnare trebuie stiut cX un litru de api dizolva la tem- peratura ambianté o cantitate de 215 g de sare. Este corespunzitor azotatului de amoniu folosit ca ingrasamint, dar nu tre- buie uitat,cd in agricultura se folosesc gi amestecuri cu alte substante. Deci atentie ! — Stupul trebuie pregitit pentru nar- cotizare. Cel mai bine este sd se ridice capacul, si se distanteze un pic ramele, iar peste podigor si se astearn un sac sau o patur’. Cantitatea de gaz admi- nistraté trebuie controlata, nefiind bine s& se dea peste masura de mult. Dupa primele 4-5 jeturi, cind zumzetul albine- pa lor a incetat, se ridici ugor sacul si sorul. Dacd albina nu este total imobili- zata, ca si cind ar fi moarta, se mai dau 2-3 jemuri de fum. Dac se constati efec- tul dorit, se aeriseste stupul imediat $i se inchide normal. Administrarea gazului se face actionind puternic burduful afumitorului. Gazul trebuie si contin’ 10-20%/ aer. Gazul pur, daci se prelungeste contactul, produce asfixiere. Furtunul ce prelungeste ciocul afumi- torului se introduce astfel prin urdinis, fncit jetul de aer cald si nu cada direct asupra albinelor din apropiere, deoarece acestea ar muri imediat la contactul cu gazul fierbinte, Carbunii incingi dau o temperatura mult mai mare deci: putre- gaiul folosit la fumigare. Dupa narcotizare, albina acuzi o stare de revenire, fapr pentru care este bine ca operagia cX aibi loc spre sfirsitul zilei. ca peste noapte stupul si nu fie deranjat si mai ales vizitat de albine striine, De asemenea, urdinisul trebuie redus mult. Referitor la celelalte materiale pe care articolul citat le propune pentru narcoza nu aduc nici un avantaj fata de protox dul de azot, pentru practica apicoli de cimp. Clorura de etil este utilizar la anestezieri locale si se giseste in orice po- liclinick in flacoane mici din sticli. Din acestea se evacueaza prin sprituire direct pe fesut, care prin ricire devine insensibil si_astfel se poate opera. Fierbe la numai 12-13°C, are un miros caracteristic si tre- buie pastratd in conditii deosebite, ferita de foc si la rece. Desi are proprietiti anes- tezice nu este recomandabila in scopuri apicole de teren. Eterul vinilic, oricit de bun anesteziant ar fi, este scump, greu de gisit si sf nu uitém cd in stupina nu se pot crea con- ditii tehnice nici pentru pastrarea nici pentru manipularea acestei substante. ca in silile de operatic. Fierbe la o tempera- turd scazuta de 28,5°C si nu este la in- demina oricui Ca urmare a celor de mai sus, este bine sé nu ne complicim cu lucrar! inu- tile si mai ales sa recomandam altora teh- nici ce pot fi periculoase. Bibliografie 1. Chemie Lexicon Stuttgart, 1962, Il, 2836— 2838, 2. Troost et Péchard, ed. XV, Paris, p. 219. RGA RRR SETA RKO ARAMA Decedat 1a 9 ianuarie 1982 in virsta de 68 ani, din care 46 a muncit efectiv in apicultura, Gh, RUSEI va rimine in amintirea tuturor crescitorilor de albine ce Lau eunoscut, ca unul ce giva in- chinat aproape intreaga sa viati albinelor, cu pasiune si mult di- ruire de sine, Discipol in apiculturt al mac- strului C-tin L. Hristea, dupa efectuarea serviciului militar $i 0 dati cu schimbarile sociale post- belice din jara noastrs, Gh. Rusei se incadreazi ca tebnician apical la Regionala CFR. Bucuresti, unde munceste pind in 1960, cind este wransferat tot ca tebnician apicol la AS. Mogosoaia, unde conduce © fermi apicola de 500 familii de albine pint in 1974, cind se Pensioneazi. De un devotament si cinste exemplare, indeplinindw-si cu 1914—1982 GH. RUSE! multi dragoste indatoririle, Gh. Rusei a fost apreciat si recompen- sat pentru activitatea desfisurati in apiculeurd, de citre organele de partid si de’ stat prin decernarea in 1971 a ,Medaliei a 50-a a rsare a PCR, in 19724 »Me- daliei 25 de ani de la procla- marea R. $. Rominia, in 1974 a »Medaliei Muncii* si de citre Asociatia Crescatorilor de Albine din R. $, Roménia, prin conferi« rea in 1970 a ,Diplomei de merit pentre contribupii deosebite la dez- voltarea apiculturii in R. S. Rom nia“ si prin delegarea sa la Con- gresele APIMONDIEI la Praga in 1963, la Bucuresti in 1965 ji la Moscova in 1971. Amintirea acestu slujitor deo a albinelor va rimine ne- stearsi in memoria tuturor celor ce au apreciat si lau iubit pe parcursul intregit sale vieti. 13 DIN ACTIVITATEA SECTORULUI DE APITERAPIE iN 1981 Dr. T. OLARIU Medic coordonator Sectorul de apiterapie al Institutului de cercetiri si producyie pentru apicultura fsi continua activitatea de promovare a noului, activitate care asigura in mod sti- ingific folosirea produselor apicole si a medicamentelor elaborate pe baza aces- tora, ca mijloace terapentice in cadrul fie- cirei discipline medicale. In cursul anului 1981 in cadrul secto- rului de apiterapie, s-a desfagurat activi tatea de cercetare pe nouk specialitayi medicale cu o tematicd variaté inmanun- chind teme pe specific. Astfel : in cadrul cabinetului de mediciné interné s-a stu- diat ca tema — ,Cercetari asupra influ- entei produselor apicole in stimularea re- generarii hepatice, in hepatopatiile cro- nice®. In cadrul acestei teme, dr. Nicolae Dragulescu, in cursul anului 1981 a tora- lizat 1500 consultatii. Din analiza par- vial a rezultatelor obsinute reiese ca au fost tratate cazuri de hepatita cronica si ciroze cu produse apicole ca: pastura si polen, fie singure, fie in diverse asociapii cu produse apicole si alte produse farma- ceutice. Rezultatele obtinute au fost de- monstrate prin verificari de laborator (biochimic, scintigrafic, punctii) si clinic. Se constati de asemenea ci l8ptigorul de matca poate da rezultate favorabile, une- ori chiar foarte bune, numai in, primele 6 luni dupa hepatitis uriala acuta. Lucra- rile efectuate nu au putut demonstra in mod evident eficienja tratamentelor api- terapice in cirozele hepatice. In cancerele tratate cu aceste pro- duse pot fi constatate uyoare ameliorari ale stiri generale, ameliorari subiective destul de importante. Dr, Traian Olariu a consultat si tratat fn cursul anului 1981 un numar de 453 bolnavi cu afectiuni hepatice (hepatita cronici, ciroza, etc.) si 177 bolnavi de afectiuni ale colecistului cu dischinezii bi- Hare si alte tulburari functionale, Bol- navii_cu hepatopatii cronice au fost tra- tati, in primul rind cu preparate de po- len: polen granule, Polenapin, Melpol, 14 Energin, L. Pastura a fost folositi fie ca atare scoast din faguri de catre pacienti fie sub forma de preparat denumit ,Vi- tas“, Aproape in toate cazurile tatate sa remarcat o imbunatétire a starii. ge- nerale, 0 ameliorare a simptomelor clinice sia datelor de laborator, dup cca. 1— 3 luni, Ceea ce a constituit 0 preocupare spe- ciala in cursul anului 1981, in tratamen- tul hepatitei cronice a fost folosirea con- entratelor de pole, pastur’ si liptisor Ge matca ca: Vitas, Melpol, Polenoleci- tin, Cu aceste preparate s-au objinut re- zultate bune astfel inctt din 52 cazuri de hepatite cronice dintre care 34 cu he- patita uriala in antecedente au fost ame- fiorati in primele 3 luni, 43 bolnavi cu scadereadimensiunilor ficatului, rérirea balonirilor, ameliorarea asteniei, dispari tia subiectului conjunctival, dar’ mai ales imbundtajirea evident’ a probelor de la- borator, scdderea timolului, a transami- nazelor si mai ales a gamaglobulinelor cu imbunatafirea raportului electroforezei. Afectiunile colecistului au fost, tratate cu propolis solusie 300/) in asociafie cu ‘uri si in special cu ceaiul de unele ceaiuri si} anghinare. Din cele 177 cazuri, au putut fi urmirite 96, dintre care 64 au inre- gistrat ameliorari evidente. Tot in cadrul cabinetelor de medicina intern’, se. mai studiazi tema: ,Aciu- nea propolisului in giardioza". Condu- citorul lucrarilor Ja aceasta tema este @r, Radu Jonel Anastasiu. S-au facut nu- meroase testari, rezultatele find incura- jatoare. In afar’ de tematica prinsi in planul de cercetare Ia cabinetul de medicina in- ternd au mai fost abordate si alte pro- bleme privind sinatatea populatie S-au facut peste 2500 consultatii, bol- navii prezentindu-se cu diverse afectiuni : sindroame astenice depresive, bronsite cro- nice si astmatiforme, colite gastro-duode- nale, rectocolite hemoragice, ete Cabinetul de tratamente cu venin de albine condus de dr. Alexandru Parthe- niu are ca tematic de cercetare : ,Aspecte corelare ale interesirii hepatice si func- tionale nervoase in cursul tratamentelor cu venin de albine in unele boli cronice*. Pentru desfasurarea lucratilor au fost luayi fn studiu 35 bolnavi cirora li s-au fEcut tratamente cu rezultate foarte bune si fara nici un fel de complicatii, unii bol- Ravi primind peste 100 inyepaturi. Inaintea primelor injepaturi bolnavilor Ii se aplicd o anestezie locala cu procain, pind la obtinerea unor imuniziri care <4 asigure prevenirea oriciror complicatii alergice. Rezultate pozitive, durabile, s-au ob- sinut in 60—700/) din cazuri aja cum sint citate si in literatura de specialitate, in ateriopatii obliterante periferice, forme inflamatorii obliterante periferice, forme inflamatorii_ si degenerative | (artrosice) reumatice si in astmul brongic, folosind 10—12 intepaturi de albine sSptiminal. In prezent sint in tratament $i un nu mir de bolnavi cu disfunctii hepatice si hipertensiune, bolnavi care dup’ primele aplicatii prezinté ameliorari evidente. Cabinetul de cardiologie condus de dr. Lucia Serafim studiazi, in cadrul te. mej de cercetare, rezultatele tratamentu- lui cu produse apicole in boala cardiact ischemica, hipertesiunea arterial, artero- scleroza sistemici, dislipidemia, etc. Astfel, propolisul tincturd si tablete, Polenolecitin, Lecipol sint preparate care se tolereazi bine de catre cardiaci, cu rezultate inci neprecizate, dar incutaja- toare. Mai ales cd preparatele acestea nu au nici 0 incompatibilitate cu medicatia clasica si nici un fel de toxicitate. S-au fnregistrat pind in prezent 560 consultatii de specialitate. Cabinetul de O.R.L. condus de conf. dr. doc. Cornelia Pzunescu are ca tema. ticd. de studiu ,Actiunea propolisului in Finosinuzite si Sinobronsite la adulti si copii". In anul 1981 au fost efectuate la acest cabinet 946 consultasii de specialitate din- tre care 89,3%/o holnayi au prezentat ins flamiri cronice ale cailor respirator su. perioare ca rino-faringite cu diverse forme clinice, insopite uneori de traheobronsite descendente, apoi rinite catarale hipotro- fice sau osenoase si rinosinuzite alergo infectioase, asociate sau nu cu bronsite astmatiforme. Tratamentul recomandat a fost apite- rapic, dupa ce acesti bolnavi au fost tra- tati cu metode clasice, fara rezultat. Local s-au administrat instilatii cu Pro- poheliant sau aplicarea in nas a unguen- tului Proporinol, aerosoli, cu Proposept, gargarisme cu api de gura Floral, tablete cu propolis, pensulatii bucofaringiene cu Propofaringit sau Propostamin. Pe cale generala s-au administrat sirop cu propolis A, si Ay, tincturd de pro- polis, miere propolizata, Energin, Melto- nin, Anemomel, Melcalcin, Polenolecitin. Rezultatele au fost constant favorabile. Astfel, in rinofaringo-laringite si rino- sinuzite au fost inregistrate 87,10/) re- zultate favorabile (bune_ si foarte bune) si_12,90/o rezultate satisfacdtoare. Dintre afectiunile otice au beneficiat de watamentele apiterapice otitele externe si otitele medi supurante, izolate sau aso- ciate. Cabinetul de oftalmologie condus de dr. Mircea P. Popescu are ca tematici »Studiul eficienyei terapiei biologice com- plexe cu produse apicole in unele afec- yiuni oculare localizate palpebral si con- junctival — in raport cu caracteristicile modificarii chimico-functionale.“ La aceasta disciplina au fost efectuate vn numar de 515 consultatii bolnavi noi si 875 veniti pentru control. Cazurile mai frecvente au fost afectiu- nile de pol anterior ocular ca : blefarite, blefaroconjunctivite, keratopatii, cata- racte, glaucom si de pol posterior ocu- lar: charioretinile i deslipire de retini. Local au fost folosite preparatele Colmel, Colgel si Oftalmosept, iar pe cale ge. nerala preparatele Polenapin, Melcalcin, Vitadon, Meltonin, lptisor de mated si propolis tablete. Blefaroconjunctivitele au beneficiat de vindecari in_78%/y din cazuri, 10% de ameliorari si numai 30/, nu au rispuns la tratament. Cataracta si glaucomul care reprezinti 30%/o din totalul cazurilor noi au fost in 15 i: i ah, evolugie in 700/, din cazuri, iar in 30%» au ramas fara efect. In maladiile de fund de ochi, aplicarea tyatamentului general complex a reusit s& amelioreze functia conurilor si basto- naselor din zona centrala retiniana, cu cresterea acuitatii_vizuale. © metoda originalé a dr. M. Popescu de la cabinetul de oftalmologie consta in aerosolizarea propolisului, la _nivelul ochiului, care vindecd fn scurt timp reac- tile inflamatorii de pol anterior. Cabinetul de chirurgie, urologie si gi- necologie condus de dr. St. Roman are ca tematic’ de studiu ,Actiunea propoli- sului, polenului si a mierii in tratamentul adenomului de prostata“. Tn acest cabinet s-au prezentat la con- sultayii 500 bolnavi dintre care majorita- tea barbati cu adenom de prostata. La acestia sau inregistrat 73%/) rezul- tate bune, 160/) rezultate satisfacdtoare, 110/, rezultate nule. Preparatele folosite sint diferitele com- binafii de polen si propolis, miere de al- bine si laptisor de matcd ca: Mipropol supozitoare, Polenapin si Vitadon tablete, miere propolizata 20/o, drageuri cu lapti- sor de matea. Cabinetul de dermatologie condus de dr, D. Muresan are ca tematica ,,Cercetari privind mecanismul fizio-patologic si tra~ tamentul reactiilor imunologice, provo- cate prin intepaturi de albine“, tematicd care se realizeaza in colaborare cu clinica Dermato-venerologica si Spitalul Berceni. S-au efectuat 675 consultatii pe pro- bleme de dermatologie din care 17 urti- carii, 60 eczeme, 15 dermite de contact, 107 micoze cutanate, 165 seboree si acnee, 7 tumori maligne, 26 ulcere de gamba, 39 psoriazis, 19 viroze cutanate de dife- rite tipuri si altele. Preponderente sint sindromul sébore'c, afectiunile alergice si cele micotice. S-au aplicat tratamente cu Dermapin, Tenapin, unguent cu propolis-Floral, remarcindu-se cfectele pozitive ale propolisului. Rezultate bune s-au inregistrat folosind propolisul in Candida albicans (propolis si Propostamin). In ulcerele cronice de gamba s-au ob- tinut rezultate bune cu pomada propolis 16 1009; in special beneficiaz’ de acest tra- tament ulceragiile vechi, profunde, tone. Tratamentele generale cu polen, miere propolizati, laptisor de mated, Energin, Energin L, nu au dat rezultate deosebite in dermatoze de tip alergic. Intoleranta la propolis se observa foarte rar si mai ales numai la bolnavii_ care au folosit propolisul local si in mod em- piric. Cabinetul de reumatologie condus_de dr, Eduard Serban are ca tematica Cer cetari asupra utilizarii veninului de al- bine in tratamentul de recuperate a spon- dilozei lombare algice®. La acest cabinet au fost consultati peste 900 bolnavi suferinzi de diferite afec- tiuni reumatice. S-au folosit produse cu venin de albine, Apireven unguent si Apireven liniment. Bolnavii au mai beneficiat si de un tra- tament de tonifiere a organismului cu produse apicole. Cabinetul de stomatologie. Dr. Tr. Gi- doju a consultat si tratat peste 1000 ca- yuri cu diferite afectiuni stomatologice, folosind in special preparatele Paradon- tovit, Propostamin si Spray cu propolis, s-au objinut rezultate bune in micozele bucale si linguale ; de asemenea, in osteite alveolare, plagi diverse ale cavitayii bu- tale, forme specifice de paradontoze. Tematica de studiu a sectorului de sto- matologie este urmatoarea : — — Cercetari clinice si de Jaborator pri- vind folosirea propolisului si tratamen- tul micozelor bucale ; — Heterotransplantul sos potenjat biologic in tratamentul paradontopatiilor marginale cronice*. In colaborare cu Spitalul Fundeni, Cli- nica de chirurgie maxilo-facial% Bucuresti

    Vous aimerez peut-être aussi