Arhitectura cretin in Scythia

Minor in secolele IV-VIII

Arhitectura in Scythia Minor a fost conturata in primul rnd de
influentele primite de la civilizaiile cu care aceasta a intrat in contact.
Epocile de creaie arhitectonica de pe pmntul dobrogean sunt in strns
legtura cu perioadele de dominaie si influenta a civilizaiilor romana si
bizantina, ns trebuie amintite si influentele primite din bazinul Marii
Negre si bazinul mediteraneean. Cercetrile arheologie au relevat faptul
ca spaiul Scythiei Minor, aflat la rscrucea civilizaiilor, a primit influente
din partea tuturor stilurilor din zona. Pe lng aezarea geografica care a
determinat aceste influente, se remarca si epoca definitorie intre stilurile
vechi reprezentate de perioada definita de antichitate si cea de ev mediu
spre care se ndrepta civilizaia.
Contextul european la sfritul secolului al IV-lea. Anul 400, este luat drept
moment de demarcaie intre civilizaia antichitii si cea care avea sa fie definita drept
aparintoare evului mediu de mijloc. Acest lung proces de destrmare a vechilor ornduieli
politice si administrative, avea sa se suprapun cu marile micri migratoare care urmau sa
schimbe istoria europeana. Evenimentele, care aveau sa urmeze, ajung sa schimbe structura
Europei. La sfritul secolului al IV-lea are loc prima invazie a hunilor, invazie ce
determina micarea altor populaii barbare, cu ptrunderea vizigoilor la
sud de Dunre, in Imperiul roman(care i pierdea treptat influenta in
Balcani). In secolul al V-lea se remarc instalarea popoarelor germanice in
Europa Vestica, vizigoii in Italia si Spania, vandalii in Galia si o parte a
Spaniei, instalare care este nfptuita in detrimentul popoarelor grecoromane. Fiind purttoare de noi structuri de organizare si noi mentaliti,
altele dect cele ale lumii antice, neamurile aezate in Europa in acest
timp, in urma unor lungi migraii, amestecate pe toata suprafaa Europei,
aveau sa schimbe fata valorilor existente pana la acel moment.1
Spaiul Scythiei Minor in contextul european. In acest context de
noua cultura europeana, creia teritoriul dunrean i s-a integrat in
1 Razvan Theodorescu, Un mileniu de arta la Dunarea de Jos(400-1400),
Bucuresti, 1976

secolele IV si V, la nivelul unei arte abia conturata sub influenta romanilor

si bizantinilor, avea sa urmeze aceeai linie de la care a pornit motivele
timpurii regsindu-se in motivele arhitectonice si cele meteugreti
trzii. Astfel, arta pre medievala se definete prin monumentele antice
ale spaiului dobrogean, inut in care perpetuarea tradiiilor civilizaiei
elenistico-romane nu fceau dect sa cunoasc amprenta lsat de religia
cretin. Cu semnele unei lupte intre pgnism si noua credin in
diferire locuri unde actele bisericii timpurii consemneaz jertfa unor
martiri in unele ceti dunrene, cu o via ecleziastica organizata
ndeosebi in jurul episcopatului de la Tomis si cu un misionarism de
origine miscroasiatica2, Dobrogea anilor cuprini intre 400 si 600, avea sa
intre tot mai mult in sfera de influenta a culturii orientale ntlnite pe
malul Bosforului(Constantinopol). Momentul istoric, determinat de triumful
istoric al cretinismului si a cristalizrii unor noi forme culturale, a unei
ierarhii ecleziastice si a unui cult cu rituri si ritualuri bine definite, a dus in
primul rnd la crearea unei arhitecturi unice. Trecerea s-a fcut treptat de
la procedeele decorative pgne, la cele noi- cretine.
Elemente caracteristice arhitecturii in Scythia Minor. Daca la
nceputul secolului al IV-lea, expresia noului curent arhitectonic se
remarca prin prezenta unui mormnt roman cu cupola si decorat cu
motive zoomorfe si vegetale, ncepnd cu jumtatea secolului al IV-lea si
nceputul secolului al V-lea, este evideniata influenta legata de ultimele
edificii ale tradiie lumii clasice cretine. La nceputul secolului al V-lea,
apare deja in registrul arhitectonic cripta descoperita la Niculiel, aceasta
fiind reprezentativa pentru realitile ideologie ale timpului. Cripta, fiind
uor trapezoidala, cu cupola de crmid, aflata in preajma unei bazilici,
prezinta acurateea execuiei si a calitii artistice, aceasta stand la baza
nceputurilor unei arhitecturi bisericeti pe pmnt romanesc alturi de
numeroase bazilici cretine din secolele IV-V gsite in Dobrogea3.
Locauri de acest fel sunt ntlnite la Adamclisi(Tropaeum Traiani), Histria,
Iglia(Troesmis), Garvn(Dinogetia), Cernavoda(Axiopolis). Pentru o
metropola episcopala precum Tomisul, descoperirile arheologice indica
prezenta unei bazilici mononavate datnd din secolul al V-lea si a unei
cripte aceasta datnd de la nceputul secolului al VI-lea. Tot in secolele VVI, in Tomis sunt descoperite 2 bazilici cu cripta, una dintre ele avnd o
2 Razvan Theodorescu, Un mileniu de arta la Dunarea de Jos(400-1400),
Bucuresti, 1976
3 Corina Nicolescu, Motenirea artei bizantine in Romania, Bucureti, 1971

construcie reprezentata de 3 nave, monument care probabil avea

caracter episcopal(cea mai vasta construcie paleocretina a Dobrogei) 4.
Perioada secolelor V-VI se remarca in Scythia Minor, ca o perioada de
nflorire pentru ntreaga arta cretin, cuprinsa in sfera balcanica si
orientala. In mijlocul acestei perioade de nflorire se afla Tropaeum Traiani,
care i cunotea o a doua perioada de prosperitate. In aceasta perioada,
gsim cteva bazilici cretine care se nscriu in noutile sferei balcanoorientale. Astfel, in cazul unei cldiri bazilicale cu trei nave, se poate
ntlni un nartex tripartit, element aprut in arhitectura veacului al V-lea,
fiind ntlnit frecvent la Constantinopol, in Grecia si in Egeea, de unde va
ajunge in teritoriile noastre ntr-o epoca de strnse relaii, nu numai
culturale ci si politica-administrative, ale Dobrogei cu sfera bizantina. La o
alta bazilica, se remarca existenta unui transept, pe lng cripta si
baptisteriul , care are analogii in Macedonia. Un alt edific important este o
bazilica, ridicata la jumtatea secolului al IV-lea, cu trei nave si cu
pronaos(nartex) , dar care are parte de mai multe adugiri in perioada lui
Iustinian. mpreuna cu celelalte bazilici, la Tropaeum Traiani se remarca o
via episcopala destul de importanta, care ar putea duce cu gndul la
existenta unui cler episcopal care avea un rol destul de important in
misionarismul din zona carpato-danubiano-pontica.

Lcaurile cretine de tip bazilical aveau sa fie nlate in aceste

veacuri si in alte centre urbane, mai puin nsemnate ale Dobrogei,
marturii ale unei activiti constructive, dar si ale unei viei cretine
importante si organizate pe tot parcursul provinciei: o bazilica cu trei nave
la Dinogetia, ridicata in veacurile IV-V, o bazilica trinavata din secolele V-VI
la Noviodunum, cteva bazilici cu una sau trei nave la Argamum, trei
bazilici din secolul al VI-lea la Troesmis, si o alta la Ibida tot din secolul al
VI-lea. Toate aceste construcii sunt dovezile unui efort cultural care arata
o prosperitate relativa din epoca din urma a istoriei antice(definit prin
construcii de care prezinta particulariti precum nave, nartex, cripta
ndreptat spre rsrit) a provinciei romano-bizantine ce avea sa fie
abandonata de Imperiu. Perioada de prosperitate in ceea ce privete
arhitectonica, are o nsemntate mai ales in perioada lui Iustinian, cruia ii
este nchinata si o inscripie la Callatis in care este numit drept cel iubitor

4 Ibidem

de construcii5, in timpul acestuia ncercndu-se o fortificare a vechilor

ceti romane de pe limes-ul dunrean, cu ziduri de incinta mai solideCapidava, Dinogetia etc.
Importanta arhitecturii cretine. Dezvoltarea si crearea unui
nucleu cretin in Scythia Minor, care era in permanenta legtura cu
influentele romano-bizantine si orientale cretine, avea sa determine o
migraie a influentelor arhitectonice si in spaiul de lng Carpai,
Dobrogea avnd un rol misionar. Pentru Scythia Minor ns, cretinismul a
fcut ca nucleul pe care l-a format sa pstreze zona intacta dei zona iese
de sub influenta romano-bizantina. In secolul al VII, Dobrogea va avea de
fcut fata unor valuri migratorii puternice, care vor determina distrugerea
unei mari pari a inventarului arhitectonic, ns populaia i va pstra in
cea mai mare majoritate credinele spirituale si monastice, lucru relevat
de perioadele care vor urma in care cretinismul va rmne definitoriu.

5 Emilian Popescu, Inscriptiile grecesti si latine din secolele IV-XII descoperite in

Romania, Bucuresti,1976

Bibliografie:
1. Corina Nicolescu: Motenirea artei bizantine in Romania, Editura
Meridiane Bucureti, 1971
2. Razvan Theodorescu: Un mileniu de arta la Dunarea de Jos(4001400), Editura Meridiane,Bucuresti, 1976
3. Emilian Popescu: Inscriptiile grecesti si latine din secolele IV-XII
descoperite in Romania, Editura Academiei Republicii Socialiste
Romania Bucuresti,1976