aborata conform programe!
ul a fost tecditat dupt edifia 1980, 4 :
ey : si Invat&mintnini om nT,
seolare aprobate de Ministerul Educatict
3448/1979.
Relerenti: dr. ing. Valerius Stansie
ing. prof. Corina Svare
Redactor; ing. Marie Beliat
ennoredactor: Olle Faraschiy Nersote
Coperta: Dumitra Negresow
Partea intii
APARATE ELECTRICE
Capitolul 1
P INTRODUCERE IN FUNCTIGNAREA
_ $l CONSTRUCTIA APARATELOR ELECTRICE
A. ROLUL S$! IMPORTANTA APARATELOR ELECTRICE
in cadrui acestui manual sint tratate aparatele electrice de comu-
i (conectare si deconectare) gi aparatele electrice de protectic, uti-
ite in domeniul producerii, transportului si distribufiei energiei
dlactrice.
Ele se gasesc in wumeroase variante constructive si functionale
) toate instalatiile electrice indeplinind, in circuitele dintre gursele de
ie gi receptoare, functii de deosebiti important’:
inchiderea, deschiderea sau comutarea circuitelor ¢lectrice;
—supravegherea si protectia instalafiilor si receptoarelor (impo-
Ya suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor ete.).
Th fara noastr4, asimilarea in fabricatia de serie a aparatelor clec-
€ a inceput in primii ani ai constructici socialiste.
Sub conducerea Partidulud Communist Romdn, 0 dati cu dezyol-
fitea intregii industri, s-a dezvoltat intr-un ritm rapid si mdustria
etrotehnicd si, in cadral ei, productia de aparataj electric. S-au
linfat nuteroase intreprinderi care s-au specializat gi dezvoltat pe
curs si care, datorité intensei activitati desfasurate pentru asimilarea
“noi produse si gentru diversificarea productici, pot acoperi astazi
etic tot necesarul economiei nationale de aparatej electric de joa:
alii tensiune.
yincipalele intreprinderi producitoave sint: Blecivopuiere — Cra- Bucwrest?, pentru intreruptoare automate, contactoare, confattoarecn
relee, echipamente de tractiune; Iutreprinderea de aparataj electric de
tnsialapii —- Titu: Intreprinderea de contactoare — Buxdu> Electrocon-
tact -— Botosani, pentru aparataj antigrizutos si antiexploziv, comuta-
toare cu came, limitatoare; Blectyomagnetica — Bucuresti, pentru rele}
‘niveprinderea de masini electrice — Bucuresti, pentru aparataj de por-
nire ete
B.CMARIMILE CARACTERISTICE ALE APARATELOR ELECTRICE
Principalele mirimi caracteristice, reprezentind si criterii de cla-
sificare sint: numArul de poli, felul carentului, tensiunea si curental
nominal etc.
Se yor presenta in continuare cileva caracteristici mai importante.
e Tensiuni nominale. Distingem iensiznea mominala de tzolare,
teasinnea nominalé de utilizave legata de diferiti curen{i-nominali de
utilizare 3i tensianes nominald de comandd pentru care este dimensionat
dispozitivul de comand’ al aparatului, Cele mai mari tensivni de utili-
zare i de comanda nu pot depdsi valoarea tensiunii nominale de uti-
lizare.
De exemplu, un contactor poute avea (onsiunea nomiaalA de izolare de 660 V, ten-
siunea aominals de utilizare de $50 V la 40 A 51 380 V la 63 A si tensinnea nominala de
comand’ de 220 V.
Pentru circuitele polifazate, tensiunea de utilizare $i tensiunea
de izolare se exprima prin tensiunea intre faze,
Tensiunile nominale de dzolave siandardizate sint:
— pentru aparatele de joasi tensiune:
60, 250, 380, 500, 660, 800, 1000 V ca.
60, 250, 440, 600, 800, 1200 V cc.
-- pentru aparatele de inait tensiune:
6, 10, 20, 110, 220, 420, 765 kV
Tensiunile nominale de utilizave standavdizate sint:
Slabilit de consiructor in functie di i inala 4
er cHie de tensiunea nominal de util
Cuventii nominali lermici standardizali pente j
eiTenbie i pentru aparatele de joask
Wiasione sint: 2; 2,5; 3,15; 4 (5): 6,3; (8); 10; (12,3): 16: 20:25; 315:
0, (50) ; 63 ; 80; 100; 125: 160; 200; 250; 315; 400 (500): 630. 800.
000; 1250; 1 600; 2000; 2'500;°3130: 4000 A
© Capacitatea de comutatie. La a, ele de a i
Po . atie. La aparatele de joast tensinne, capa-
Sitatea de comutatie se exprima prin eurentul de Aen elfen
parent Pe care aparatul este capabil si it intrerupa sub o tensiune dati
VW prin curental de tachidere, cel mai mare carent pe care aparatul il
Poate stabili sub o tensiune dati. Se dau in valori efective,
La aparatel inalta 4 E ‘
Dipere Pe de malts tensiune se folosest nofiunile de putere de
ivan’ gi
PB
V3U,7,(MVAJ (1.1)
i putere de inchidere:
Py = ¥3U,7, (MVA), (1.2)
nade:
U,este tensiunea nominali, in kV;
y — curentul de rupere, in kA:
4; — curentul de inchidere, in 4A.
® Servicii nominale. Servicied continuu (de duraté) este cel in
ee principale ale aparatului sint strabatute de curent
Ferupere, un interval de timp mai mare de 8 h.
Sryvicint intermitent este caracterizat printr-a suceesiune atit d
Meeventi de conectaxi si deconectiri ineit in timpul in care apart
ale inchis, el nu atinge temperatura maxim, iar in timpul in cae este
nine: pt nu atinge temperatura ambiant&. ie
ee de scurtd duratd este serviciul in care contactele princi-
pit ale aparatului sin strabitute de curent un timp insuficient de lune
Pier 2 permite atingerea temperatutii maxime, Car timpul de intre.
hiante.
—~ 34, 36, 48 (42), 60, 110 (127), 220 sau 250, 380) 440, 500, 669, fae este suficient de lung pentru a permite atingerea tempsraturit
750, 1000 V ca.
— 24, 48, 60, 110 (120), (127) 220 san 250, 440, 690, 800, 1 200 Vac.
randardizate.
Yulorile date cu cifre ingragate sint tensiunile de comand’
@ Curenti nominali. Se disting curentwl nominal formic pe care) 7
@ Freeventa de concctare este dat de relatia
:
f 3 6011
a
(1.3)
aparatul il poate suporta timp de 8h firk ca incilzirea diferitelor sale |
piri si depas
d
sci limitele admisibile si curentul nominal de ubilizare WMO % este darata unui cictu. © Durata relativa de conectare se calculeaz’ cu formula _ Capitolul 2
a Sec hat (4) SOLICITARILE LA CARE SINT SUPUSE
aie opie APARATELE ELECTRICE
unde durata unui cicln este f, =, + i, (unde J, este timpul de lueru
si ty — timpul de intrerupere).
In functionarea aparatelor, atit in conditii normale de serviciu
it gi in caz de avarii, fiecare dintre clementele componente este supus
jor anumite solicitari, la care trebuie si reziste in bune conditii, timp
le 10—20 ani, fri a fi necesare alte inverventii ale personalului de
ploatare decit cele prevazute a se face cu ocazia reviziilor periodice
Asa cum se stie de la_,,fehnologia lucririlor electrotehnice” — cl,
PAl-a, aceste solicittri sint:
_ — Solicitarca electricd a igolasiilor, provocati de prezenta tensiu-
iii pe ciile de curent;
— solicitarca termicd a cailor de curent si a pieselor invecinate aces-
ma ca urmare a trecerii curentului electric:
— solicitarea mecanied a cXilor de curent gi a piesclor de sustinere
acestora, sub actiunea fortelor electrodinamice provocate de curentii
“scurtcircnit ;
_— solicitévils termice si mecanice, provocate de arcul electric;
—uzura mecanicad a pieselor in miscare;
_ — solicitirile provocaie de actinunea mediului in care lucreaz’ apara-
(cildari, umezezli, vapori corosivi, prat, lovituri ctc.).
Verificarea cunostintelor
1.1, Ce funcfii indeplinese aparatele electrice in instalafit?
Ce tipuri de aparate de conectare cunoasteti? .
Ce intreprinderi din Bucuresti fabrica, aparate electrice?
Ce se intelege prin tensiune de comand?
La ce carent trebnie incereat un intreruptor automat de 100 kV si 2500 MVA?
1.6. Care este frecvertta de conectare a unvi aparat la care durata rélativa de conec—
tare este de 60% si timpel de Intrerupere — de 1,2 5?
A. SOLICITARI ELECTRCE
‘Solicitarea electrica este cea la cave este supus wt izalant electric atuact
Ind dow regiuni ale sale se afld la potentiate diferite (fig, 2.1).
Tensitmea U aplicati inire cele doud regiuni tinde si formeze o
conductoare de curent, fie prin stripungerea, fie prin conturna-
Olantului (se numeste strdpungere formarea unui canal conducitor
2:1, Solicitares electric’ a unui
pliint ~reprezentare schematicd:
Tolan’; 2 — eleettozi; U — ten-
aplicat%; ¢ — Tinie de conturnare
Miprafata izolantului; s — linie
Aipungere .prin izclant. =
de clectricitate prin interiorul unui izolant solid, lichid sau gazos gi i 2.2. Varittia in timp 2 inoilziri
conturnare —-formarea unui canal conducitor pe suprafata unui izo- conductor strabatut de curent,
lant solid).
Pentru a rezista in bune condifii solicitarilor electrice, piesele izo-
lante ale aparatelor electrice se prevSd cu nervuri si canale care: mirese
distanta pe suprafata piesei intre punctele sub tensiune. Pentru a fi
eficieate, trebuie ca inaltimea nervurilor, respectiy latimea canalelor,
si fie mai mare de 2 mm.
Temperatura medister acnbiant
B. SOLICITARI TERMICE
A este suprafata de ricire, in om?;
@ — incilzirea conductorului (supratemperatura sa fat de tem.
peratura mediului ambiant), in grade
Trecerea curentului electric prin conductoare determina incil-
zirea acestora, incdlzirile find mari in locurile in care sectiunea cali
de curent este redust (siguranfe fuzibile) sau resistivitatea acesteia
este mai mare (bimetale, rezistente).
De asemenea, in locurile de contact, prin care curentul electric
trece intre doud piese, incdlzirea locali este mai mare decit in restul,
piesei, mergind in unele cazuri de defect pint la aparifia unor puncte
de topire.
Inchlzirea exageral& a piesclor, nu poate fi admisi deoarece ea
influenteaz’ negatiy asupra proprietitilor izolante si a duratei de viata
a izolantilor, asupra rezisten{ci mecanice a pieselor metalice, asupra
elasticitajii resorturilor etc., motiv pentru care temperaturile maxime
admisibile sint prescrise prin standarde,
Procesul de incdlzire a chilor conductgare de curent se desfigoar&
simultan cu procesul de rdcive a acestora prin transmiterea unei parti
a cildurii primite citre piesele invecinate sau citre mediul ambiant.
Transmiterea caldurii se realizeaz’ de reguli simultan prin
conduetie (trecerea cAldurii in interiorul corpurilor solide de la zonele
calde la cele reci), prin coaveefie (curenti de fluid formeti in lichide si
gaze datoriti diferentelor de temperatura) i prin radiate (emisie de
energie termicd sab forma de unde electromagnetice).
Pigerea tolalé transmvisd mediului ambiant se aproximeazd cu o
relatie simpli:
DatoritA racirii, incdlzirea in timp a conductorului ca urmare a
tcumularii puierit primite prin efect Joule-Lenz (P,= RE’) se des-
“Migoara in servichul de durata dup4 o carba conform figurii 2.2, in care
ae vede oti cresterea temperaturit este din ce in ce mai lent’, obtinindu-se
dupa un anumit timp {teoretic infinit, dar practic egal cu citeva minute
ing Ja citeva ore in functie de masa corpului) o stabilizare a temperaturiit
ao valoare maxim, numit& temperatura de regim,
_ Atingerea acestei valori covespunde momontulié tn cave din putevea
Himmiid nie se maa acumuleazd nintic, ea find tn intregime cedutd medinin
nbrant.
_ Din relatia de egalitate Py — P, san RI? = KAO, rezulti valoarea
Supratemperaturii de regi:
@2)
eure:
peste rezistivitatea, in Q cm;
~ sectiunea condnetorului, in
~ — perimetrul condactoralui, in cm:
— densitatea de curent, in Ajem?.
Temperatura conductorului se obtine adunind incklzirea 0 ou
temperatura mediului ambiant 4,.
_ Valoarea x din figura 2.2, obtinut& la intersectia tangentei la curb&
0) cu asimptota 1a curb’ (la 0 = 0,), reprezinta timpul in care
Conductorul ar atinge inc&lzirea de regim'in conditiile in care nu ar
€eda deloc cildura.
P, = KAO, (2.1)
unde! Keste coeficientul de transmisie totali a cildurii
'6—14}10~* W/cm? grd pentru piese in aer
(7—9) 10° W/cm? grd pentru piese in ulei;
8 Fig. 2.3. incdlzirea unui conductor in regim
¢ de functionare intecruitent :
! rodiziveg ~— @ — curba, de inealzite: 6 — curba de récire:
fy regi © — vasiatia tuoalzirii in vegim intermivent:
pevmaneaP i — curentul ce stribate conductorul,
é Auodlzirea
in regia
i datermitent
Racire
/
@
z
a
TTF
fa:
Aceast& valoare, tumité comsfantd de tunp, caracterizeazd posibi-
} lit&file de inc&lzire 91 de racire ale conductorului. Timpul total de atingere
a temperaturii de regim este aproximatiy egal cu 3+.
In sevviciul intermatent, in care perioadele de incilzire alterneazd
ca perioada de ricive (fig. 2.3), incilzirea maxim’ atins% (0,,) este mai
mic’ decit cea obtinuti in serviciul de durata la trecerea aceluiasi
curent.
Cu aproximatic, 6; = 6,-D,, unde
conectare definita anterior (v. rel. 1.4},
in cazul cuvenpiioy de scurteiveuit, de foarte mare intensitate, dar
de foarte scurta durata, se poate considera c& intreaga energie primita
/ este acumulata in calea de curent (conductor).
ulti valoarea uproximativa a incilzirii conductorului la scurt-
D, este durata relativi de
(2.3)
idura specific’ a materialului conductorului, in Wsjg gerd;
1 greutatea specificd a materialului, in gjcm?; ;
f — densitatea de curent a scurtcireuitului de durata, in Afem*
i — durata scnrtcircuitului, in s.
dn tabelul 2.1 sint dati cttiva parametri fizici pentru o serie de ma-
teriale conductoare si rezistive.
10
te
Tabelut 24
Parametrii fizici ai materialelor conductoare si rezistive
Cheticieatal
| Reristivitaten | ac GARNN «| Conductivi-| catouxa
Materiuin) pli, | “rimane’s [fe Tenpmassay ata | spestok
Belem) a [W/em gra) (WS.ams a
} } i
rant 7 105 | 165-10 4,18 2.60
a {3,95 | L7B- 10-* 3.93 3,76
harsiniu | 27 | 2.90. 10-# 240 | 240
et 1 7,86 (10-25) - 10-8 065 | 3.60
7,14 64> 10-8 110 | 2,73
Alena. 3.5 | (6-8) + 10-# rj 320
Tonstantan | | |
54 Cn, 46 Ni 3,96 | 50. 10-€ { o22 | 3,68
anpanina (84 Cx, |
4M, Mn) | 33 43+ 10re 0,22 3,40
Nicheting (67 Cu, |
“G1Ni,2Mnp | og.9 40 - 10-8 = 3,54
rom-nichel | 4
W2Ni, 15 cr, | i
33 Fe) | $19) 0-10 O13 3.74
Fonta consis | 7,6 10-* j 2m
C. SOLICITARE ELEGTRODINAMICE
in regim normal de functionare a aparatelor, solicitirile mecanice
latorate fortclor electrodinamice sint mici. In cazuri de accidente tnsi,
in instalatic pot s& aparai curen{i de scurtcircuit de mii §t zeci de mii
de amperi, asupra cdilor conduciitoare de curent ale aparatelor se exer
ita forte de atractie sau respingere de mii sau chiar zeci de mii de new-
toni, ceea ce solicit’: mecanie intregul aparat si, indeosebi, cAile condu-
toare de curent si izolatia de sustinere a acestora.
In cazul a doud conductoare paralele strabitute respectiv de cu-
nti J; si Jy, fortele sint de atractie cind curenfii sint de acclagi sens
3 de respingere cind curentii sint de sensuri contrare (fig. 2.4, @ si 6).
® Valoarea fortelor electrodinamice este dat& de relatia
BF
2 Inde © - 10°* [dad]
a
(2.4)
it et
ee ee
Se Se de
a aE |
focal ellen bao
G, b e
Fig. 2.4, Forte electrodinamice intre conductonre paralele:
a — cutenti in acelagi sens; b — ourenfi tn sens contrar, ¢ — bare conductoare de ow
sustinuts de izolatoare-suport.
sau, dacd Jy =
B= 24.10 (dan), (2.5)
a
in care:
Teste curentul de scurtcirculi de goc* cave stribate cele doua
conductoare, In Aga!
1 -- Jungimea de conductor Iuaté in consideratie (de exemplu,
distan{a dintre dow izolatoare-suport) ; i
a — distanta dintre conductoare (fig. 2.4,c) (J si a se exprima
in aceleasi unitii).
« Defectele cele mai frecvent intilnife, provocate de efectul fortelor
electrodinamice, stint:
indoivea conductoavelor si, prin aceasta, reducerea distan{elor
de izolare:
— slébiren legdturilor si chiar desprindeea conductoarelor din
legituri;
— slatirea presiunii pe contacie, care poste determina sudarea
contactelor ;
— distrugerea prin solicitare mecanict a dzolatoarelor-suport:
— ideschiderea separatoareloy sub sarcind, lveru deosebit de
tare poate produce “scurtcireuite in instalatie gi deteriorari importante
ale acestcia ;
— dsformarea bornelor.
+ amplitudinea primei alternante a curentului de sourtciveult,
2
D. SOLICITAR! DATORATE MEDIULUI
JN CARE LUCREAZA APARATELE
Ta timpul functio Jor, aparatele electrice sint puternic influen-
fe de acthimea diferitilor agenti fizici, cum sint: umiditatea, praful,
jatiile solare, vaporii corosivi ctc. Acestia, actionind asupra unor
ente sensibile ale aparatelor, pot determina functionarea necorect’
mi scoaterea lor din functiune.
1, Conditii normale de mediu
Cea mai mare parte a aparatclor se construiese pentru a functiona
ditii normale, adic’ in aer, intram mediu cu urmitoarcle carac-
(oristici (conform STAS 553/3-80):
—altitudinea: pind la 2000 m;
temperatura mediului inconjuréter:
°C (media zilnic’ nedepisind 35°C)
umiditatea relativA a mediului inconjurdtor: maximum 90%
Ti temperatura de 20°C sau 50% la temperatura de 40°C;
_—lipsi de praf si agenti corosivi.
e Aparate de inaitd tensiune se construiesc, in funetic de locul
Ie utilizare, chiar pentru ,conditii normale“ de mediu, in dou& va-
cuprins’ intre —15°C gi
parate destinate sX functioneze in interiorul clidirilor (constractii
anterior’);
—aparate destinate si functioneze in aer liber (constructii
soy")
Aparatele de exterior, fiind supuse actiunii Girecte a intemperiilor
2 a, chiciura), actiunii x: a vintalui si a
mai bogate de praf, att izolatia exterioat dimensionat’
larg si o constructic mai robust’ (la cate se iau, de asemenea, ma-
de protectic impotriva pitrunderii in aparat a apei de ploaie, impo-
ive efectului radiatiilor solare si a tumor variatii mai mari de tempera~
L).
whe
w depune:
e Aparatele de joasa tensiune se pot constrni in multe variante
-protectic. Gradele de protectie au fost normalizate.
“Stmibolicarca gradelor normale de protectie se face (conform STAS
M)99-75) prin literele IP urmate de trei cifre caracteristice, caracteri-
1 are dintre cle protectia la o anumiti solicitare:
vima cifrd, care poate lua valori tnire 0 gi 6, simbolizeaz grade
tnale de protectic impotriva plitrunderii corpurilor solide gi a prafu-
13 lui si de protectie a persoanclor impotriva electrocutaril prin atingerea
pieselor sub tensiune;
— a dowa cifré, care poate Ina valori intre 0 gi 8,
normale de protectic impotriva patranderii apel;
— a ireia cifrit, care poate lua valori intre 0 si 5, simbolizeaz’ grade
normale de protectic impotriva solicitarilor mecanice.
De exemplu, un aparat pe care este marcatt protectia 1P-442 este astfel construit
incit:
— in aparat nu pot patrunde corpuri straine avind dimensiuni peste 1 mm;
= in aparat ou poate patrunde ap& sab alte lichide sub forma de stropi, indife-
vent do directia din care vin acegtia;
mbolizeazi grade
it
fe
1
cuit
(an
coy
—apatatul suport, £415 deteriovari, caderca pe aparat a unoi greulagi de 0,5 ke
de la o indltime de 40 cm deasupra acestaia.
2. Conditii speciale de mediu
Exist. numeroase situatii in care conditifle de utilizare a apara-
telor electrice ies din cadrul conditiilor normale:
— temperaturi ale mediului mai mari—decit 40°C sau
(suh —5°C);
— altitudine la locul de utilizare peste 2.000 m;
atmosferi incircata cu praf industrial ;
prezenti de pulberi sau gaze inflamabile ori explozive;
—climat diferit do cel temperat (diferit de ,,conditiile normale",
eare corespund in Jinii mari climatulal temperat din Europa).
Aceste conditii de mediu determin’ solicittri deosebite ale apa~
ratajului electric si, de aceca, pentru astfel de utiliziri se elaboreaz’
constructii speciale, dintre care se mentioneaz’i cele de mai jos.
e Aparaie destinate sd functionese tn climot normal, dar tn inea-
pert cn umiditaie mévitd (bAi, pivnite, erajduri, instalatii tehnologic
in care se produce abur ete,). Aceste aparate se introduc in carcas
ctanse. Se folosesc anumiti izolanti rezistenti la umiditate si se jaw
masuri deosebite de protectie a pieselor metalice impotriva corozi-
unilor.
@ Apavate destinate s@ funcfioneze im medin ce aer marin (apa~
rate in cousteucte navala’}, Atmosfera din zona mirilor solicita foarte
sever aparatajal electric, deoarece atmosfera umeda 3 siratA fayori-
zeazd vorosluuva piesclor metalice si iuriulateste malt comportarea pies
lor electroizolante. Se ian misuri de protecjie a metalelor impotriva co-
toziunii si se folosesc aliaje rezistente la actiunea corosiva a apei de
mare, cum sint bronzul si siluminiul.
© Aparate destinate si functionese la altitwlini di 2000
sau in instalatii electrice la bordul avioanclor. La altitudini mai mari
foarte joasc
Ba
cor
sie
e
peste m
14
ealui exploziv, mai importante sint anzer
eapsulerca antidefiagrand (simbol d),
Presiumea maxitnd ce poate apirea in cazul unci
aratului. De asemenea, carcasa metal
istruita tncit gazele din interior, aj
apcestale Peciiien | bitinena
Zin a
2
1,01326 - 105 Nim's, R
7000 m se face simfit influenta rarefierii aerului,
= reducerea tensiunii de utilizare;
— inrautitirea conditiilor de racire:
— mnedificarea, la altitadini de poste iti
, la altit peste 6—7 000 m, a con :
ere a arcului electric. Cae
Aparvate destinate sé functionese ta medi
‘explozive. Arcul electric ¢:
a aparatelor de intreruper
dente prin strapungerea
care determina:
i confintnd pulberi sau
are se formeazi in mod nozmal la functio-
re, Sau cel care se poate forma in caz de
prin nu Sau conturarea wnet izolatii imperfecte,
er oca incendii sau explozii grave, dacd atmosfera este incdreatd
Substante inflamabile sau explozive. Asticl de situafii se intilnese in
hele de c&rbuni, in care exist’ pericolal de aparitie a gazului ,grizu”
Estec de metan cu aet), in instalatiile de extragere, preluctate gi
ee Produselor. Petzolire si in multe instalafii din industria
Mics. Aparatele antiexplozive se marcheazi cu simbol
(STAS 6877}1-73). ge
Dintre diferite procedee care urmires
si evite aprinderea ames.
stunea n ve? (simbol O)
Capsularea antideflagranta este solutia cea mai frecvent folosita,
const in tnchiderea aparatului intr-o carcasi metalicd rezistenta
explozii in interiorul
Wicd a aparatului este astfel
iprinse in momentul aparitiel arcului
sin ‘ interstitii foarte inguste, care deter
ao ricire puternica a gazelor si impiedici astfel transmiterea explo-
in exterior, Lime §\ lungimea interstitiului au valori impuse faa
hie si pi in functie de volumul carcasei si de natura medinlui
tric, sint aruncate in afara prin
15 Capitolul 3
ARCUL ELECTRIC DE INTRERUPERE
© Aparate destinate sd functionexe tn climaiul jarilor calde (cli-
mat tropical), Materialele igolante folosite si acoperirile pieselor me-
talice se aleg in functie de tipul climatulni tropical:
—climat tropical wned (TH), caracterizat prm temperatura gf
umiditate mare, variatii mari de temperaturd intre zi si noapte si micro-
organisme (mucegaiuri, claperci) ;
climat wopical uscat (TA), caracterizat pi
radiatii solare puternice, furtuni de nisip.
@ Aparaie desiinate si functioneze tn medii foarte friguroase (con-
ditii simbolizate cu ,.F"), caracterizate prin temperaturi foarte joase
(—-60°}. Aparatele trebuie construite cu materiale speciale gi locurile de
frecare trebuie unse cu unsori siliconice.
A. [ONIZAREA $i DEIONIZAREA GAZELOR,
CARACTERISTICA VOLT-AMPER A ARGULUI ELEGTRIC
temperaturi inalte,
| Atomul oricirni corp este format dintr-un swclen si din mai mulfi
Wetiyoni care se rotese in jurul acestuia.
Blectronul este incireat cu electricitate negativa, iar nucleul —
léctricitate pozitiva. In conditii normale, cantitatea de électricitate
ativa a tuturor electronilor unui atom compenseaz cantitatea de
Hlecizicitate pozitiva a nucleului acestuia, astfel incit, fata de medial
Mferior, atomul este neutru din punct de vedere electric
Daci insi printr-un procedeu oarecare i se smulge atomului un
aciron, sarcina electricé a atomului nu mai este nula (atomul nu mai
@ neutru din punct de vedere electric) si el apare ca find inciireat
a anumiti cantitate de clectricitate pozitivi. Un astfel de atom
Ss numeste ton povitiv.
@ Ovice proces prin care se vealizeazd simulgerea electromiloy de pe
Dpbitele lov, cu formarea de electrons liberi si toni poxitivi, poart’ numele
ionizare.
Verificarea cuncstintelor
2A. Ce deosebire este intre coninrnare si stripungere?
2.2. La ce tonsiuae 52 inceare§ un aparat de 35.kV? Dar anu! de 110 kV?
233, Siabilifi relafia de oalowl penton incslziren maxim’ a unui conductor de seolinne
ciroulara de diametru f.
24. Stabiliti relatia de caloul pentru incaizirea maxima a wiui cond
rentangulark a x bs
25. Determinati inedlzirea maxima a unei bare de alam’ on diemetrul de 20 mum, la
trecerea unui curent de 600 A, giitnd ch ¢ = 8+ 10°° Dom; K = 10° Wom ged,
26. Ce curent poate strabate fn regim permanent o bard de cupru de 20x4 mm, astich
Sean ede pec ea MENT EES = jindu-se o& g = 2:10"? - Q i i
ao ee aes Sangin ea a et te ee ea Hiast’ stare, gazul isi pierce propriesdfile izolante gi devine conduciitor
2.7, Co temprratur’ va ckpata o bark de aluminin oa diumetrul de 20 im fn timp de fie electricitate, conductivitates sa flind cu atit mai mare, cu cit gazul
2,5 s, la @ densitate de curent de scurtcireuit de 49 A/mm?, stiindwac ck ¢ = ste mai puternic ionizat.
7 igel eile ye de Westone erie OEE " La aparatele electrice, ionizarea se produce in special pe doui cli:
8, Cars sint modurile de transmitere a ciildurii? ~- puin ciocnirea unui electron avind vitez (gi deci energie cinetic’)
ars cu un atom neutru (tonizare prin sve);
—sub actiunea temperaturilor foarte inalte (tonizare termed )
La separarea sub sarcind a@ contacteloy wut aparat clectric, datoritt.
diferentei de potential dintre contacte si incilzirii mari a punctelor de
ontact ta momentul intreruperii, se produce o ionizare puternicd a
Merului, care devine bun conducitor de electricitate si permite formarea
itre contacte a unui arc electric prin care curentul continu’ si circule.
jor de seotiune
Un gaz in care au aparut electroni liberi gi ioni devine dontzat. In
2.9. Co cnergio este transmiok mediudui exterior intro zi de un aparat cu o supratati
de racire de 1,25 m? la o difersaf’ de temperatura do 30 grd, stiindu-se ot valoa-
rea coefisientniol mediu de transmisie totalé ests K = 8+ 10-+ Wjem*- grd?
2.40, Ce forti, ee exercitd ‘etre domi bate paralele cu lungimes, de Z m situate la dis-
tanfa de 36 om, la wa curont de scuricircnit de durath (stabilizat) Jy = 0 kA,
indvese c& valoarea curentulai de scurtcirenit de goo este Ty = 1892 Iq?
sl
2.11, Ce cfect pot avea forfele clectrodinamice?
2.12, Ce reprint’ a dona cifri din simbolizarea gradelor normale de protectie?
2.43, Sint aperatele in execufic antideflagrantt etange sau nu?
e Descdrcarea prin are se caracterizeaz’ prin tomtzare intens® a
fiului (ionizarea termici este predominanti), emisie de electront
yp metalut caiodules (datorita incdlzirii sale $i cimpului clectrie mare
re coloan’ si catod), temperatura foarte inalt# a coloanci arcului i
16 17 frinarea proceselor de tonézare
CE
a a capetelor acestuia (6000... 7 000°C), Lami
Uj noxitate extrem de intensd a coloanei, caracte-
risticd tensiunc-curent* (voli-amper) negativd
. (fig. 3.1). :
e In spatiul dintre contacte se petrec inst,
in acelasi timp cu procesele de ionizare, si
procese inverse, de deionizare, prin care se re-
duce numérul de particule lonizate.
Astiel de procese de deionizare sint:
— recombinarea intre electronii liberi si
jonii pozitivi, formindu-se astfcl atomi neutri;
esirea electronilor din spatiul de descdr
care gi impragtierea lor in spatiul inconjurator.
Datorit temperaturii foarte mari a arcului
electric, ofectele sale sint foarte puternice si
duc la solicitari importante ale pieselor invecinate (atit metalice, cit
si izolante). Au loc topiri ale picsclor de contact, ceca ce duce la
vuzara lor gi arderi ele pioselor izolante, ale ciror caracteristici se
inrdutatesc.
Stingerea arcului electric intr-un timp cit mai scurt pentru a limita
efectele sale esie o problemi deosebit’ pentru constructorii de
aparate.
0? in*
Fig, 3.1, Caracteristica ten-
ssiune-curent @ unci descar-
cari prin arc.
B. METODE SI DISPOZITIVE DE STINGERE A ARCULUI ELECTRIC
Stingerea arcului cleciric in aparatele de comutatie umiureste
i favorizarca celor de devonizare.
Favorizarea procestlor de deionizave se tealizeazi indeosebi prin:
-— folosirea unor contacte de rupere din sateviale cu pumet de vapo-
vizare cil mai rvidicat,
—menfinerea unei presiwnt ridioate in zona in care se deavolt%
arcul electtic:
— récirea spatiuls in care se dezvolt& arcul electric;
-- deplasarea arcului electric, prin suflaj magnetic, in zone cu gaze
reci sau in contact cu peretii reci ai unet ,,camere de stingere’;
—imsuflarea in zona arculul electric a uhui jet de gaz sau lichid
rece;
~- folosivea gazelor clectronegative (hexafluorura de sult} care au
proprietatea de a fixa electroni pe atomii neutri, formind ioni negativ:
Vous aimerez peut-être aussi
- PV Pentru Proba de Presiune La ReceDocument1 pagePV Pentru Proba de Presiune La ReceLungu Ionel100% (2)
- DUNATECHNIK Otel - Manual de Utilizare PDFDocument21 pagesDUNATECHNIK Otel - Manual de Utilizare PDFLungu Ionel100% (3)
- DUNATECHNIK Otel - Manual de Utilizare PDFDocument21 pagesDUNATECHNIK Otel - Manual de Utilizare PDFLungu Ionel100% (3)
- Suport Curs RSL IMSP AugustDocument414 pagesSuport Curs RSL IMSP AugustLungu IonelPas encore d'évaluation
- Cazan MakDocument24 pagesCazan MakLungu IonelPas encore d'évaluation
- HG 762din2008 Strateg Nat de Prev A Sit de UrgDocument18 pagesHG 762din2008 Strateg Nat de Prev A Sit de UrgLungu IonelPas encore d'évaluation
- Manual Biolux NV Multi-Lingual 2014 PDFDocument154 pagesManual Biolux NV Multi-Lingual 2014 PDFLungu IonelPas encore d'évaluation
- Recomandari Privind Instalarea Montarea Si Exploatarea Cazanelor Cu Combustibil SolidDocument12 pagesRecomandari Privind Instalarea Montarea Si Exploatarea Cazanelor Cu Combustibil SolidestebanPas encore d'évaluation
- Generator SincronDocument1 pageGenerator SincronLungu IonelPas encore d'évaluation
- 2010 Preturi Stup Farostup V10 in LEIDocument1 page2010 Preturi Stup Farostup V10 in LEILungu IonelPas encore d'évaluation
- Fiesta Mk6 - Ghid Garantie Si ServiceDocument24 pagesFiesta Mk6 - Ghid Garantie Si ServiceLungu IonelPas encore d'évaluation
- Sun P7 FerroliDocument5 pagesSun P7 FerroliLungu IonelPas encore d'évaluation
- 3096 - Info Tehnic Sun P7 Site 4.12.09Document2 pages3096 - Info Tehnic Sun P7 Site 4.12.09Lungu IonelPas encore d'évaluation
- The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)D'EverandThe Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)Évaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (98)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeD'EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (5795)
- Shoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeD'EverandShoe Dog: A Memoir by the Creator of NikeÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (537)
- Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureD'EverandElon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic FutureÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (474)
- Grit: The Power of Passion and PerseveranceD'EverandGrit: The Power of Passion and PerseveranceÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (588)
- On Fire: The (Burning) Case for a Green New DealD'EverandOn Fire: The (Burning) Case for a Green New DealÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (74)
- A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryD'EverandA Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True StoryÉvaluation : 3.5 sur 5 étoiles3.5/5 (231)
- Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceD'EverandHidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space RaceÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (895)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItD'EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (838)
- The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingD'EverandThe Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy LivingÉvaluation : 3.5 sur 5 étoiles3.5/5 (400)
- The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersD'EverandThe Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy AnswersÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (345)
- The Unwinding: An Inner History of the New AmericaD'EverandThe Unwinding: An Inner History of the New AmericaÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (45)
- Team of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnD'EverandTeam of Rivals: The Political Genius of Abraham LincolnÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (234)
- The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyD'EverandThe World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first CenturyÉvaluation : 3.5 sur 5 étoiles3.5/5 (2259)
- Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaD'EverandDevil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New AmericaÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (266)
- The Emperor of All Maladies: A Biography of CancerD'EverandThe Emperor of All Maladies: A Biography of CancerÉvaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (271)
- The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreD'EverandThe Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You AreÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (1090)
- The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)D'EverandThe Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)Évaluation : 4.5 sur 5 étoiles4.5/5 (121)
- Her Body and Other Parties: StoriesD'EverandHer Body and Other Parties: StoriesÉvaluation : 4 sur 5 étoiles4/5 (821)
