Anul IV, nr.

42
apare
iulie 2010 cu sprijinul
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

Din cuprins:
Îi certãm mereu pe politicieni,
Învaþã sã-þi asculþi
copilul.
dar ei sunt chipul nostru
Limbajele copilãriei
Copiii au mai multe limbaje
ºi e bine sã þineþi cont de lim-
bajul în care copilul vã
vorbeºte. (pag. 11)
Am intrat la liceu ºi
mi-e fricã
Intrarea la liceu e o schim-
bare importantã, un factor de
neliniºte, o trecere spre un
(pag. 5)
anturaj dificil. (pag. 9)
Femeia ºi organizarea
casei creºtine
Care sunt responsabilitãþile
femeii creºtine în ceea ce
priveºte gospodãria?
(pag. 15)
Editorial de Pr. Iosif Ciolan împãrat tiran care se uitã sfidãtor la ne- Noi ºtiam cã Occidentul nu numai cã
putinþa noastrã de a ne ridica fruntea cu nu mai este partener al lui Dumnezeu, ci
De partea cui demnitate, deºi înainte eram mai bogaþi este duºman, chiar „contracandidat” la
suntem? decât el. postul de conducere al lumii, nu numai
Ne aflãm într-o situaþie Am greºit pentru cã nu am ºtiut cu sfidându-L, ci chiar cerându-I lui Dum-
delicatã. Ne lamentãm ºi arun- cine sã ne aliem. Suntem responsabili de nezeu sã pãrãseascã scena lumii acesteia.
cãm vina unii pe alþii pentru urmãrile acestei greºeli, pentru cã am ºtiut ªi, cu toate acestea, noi doream din tot
starea de crizã în care ne afun- ce ne aºteaptã. Da. Am ºtiut de la început sufletul sã ne aliem cu el: U.E. - marele
dãm cu fiecare zi ce trece. Unii suntem unde vom ajunge. ªi acesta este pãcatul duºman al lui Dumnezeu.
uimiþi, alþii speriaþi, alþii intrigaþi ºi furioºi. nostru. Pãcat responsabil care este urmat Spuneam cã nu e nimic nou sub soare.
Cred cã majoritatea românilor priveau cu de consecinþe. Hristos spune: „Dacã n-ar Aºa au pãþit ºi evreii. Popor pe care Dum-
entuziasm intrarea noastrã în aceastã mare fi ºtiut pãcat n-ar fi avut, dar de vreme ce nezeu l-a ales sã-I fie credincios. Când
familie economicã europeanã, acest ºtiu, pãcatul este întru ei.” De ce spun cã evreii au fãcut alianþe neloiale faþã de
gigant U.E. Acest „mamut” devorator de am ºtiut? Latinii aveau o vorbã: „Nimic Dumnezeu, au fost pedepsiþi pentru a nu
conºtiinþe. Acest vampir care ºi-a pregãtit nu este nou sub soare” - o sintagmã care uita care este rostul lor în lume. Sã nu
prada hipnotizând-o prin plãcerile lumii ar fi trebuit sã ne atenþioneze. pierdem din vedere cã istoria Turnului
acesteia pe care le oferea pe tavã tuturor Tind sã cred cã poporul nostru român, Babel se repetã. ªi acum popoarele s-au
celor ce doreau sã guste din ele. cu conºtiinþa lui creºtinã curatã, angrenat strâns împreunã ca ºi atunci, încercând sã
Aceasta miere s-a dovedit a fi însã un în planul lucrãrii lui Dumnezeu de sfinþire ridice acest turn al nebuniei prin care sã-I
imens ocean de fiere, cãci toþi simþim a acestei lumi, a fost într-adevãr un arate lui Dumnezeu cã ei sunt stãpânii ºi
acum gustul amar. Un gust pe care noi nu partener loial al lui Dumnezeu. Deºi am nu El, Creatorul.
l-am cunoscut pânã acum. Este gustul fost încercaþi prin tot felul de ispite, încã Dumnezeu a început deja sã amestece
amar al pierderii libertãþii noastre, al hao- nu L-am pãrãsit oficial pe Dumnezeu, aºa limbile. Sã fim atenþi sã nu urcãm prea sus
sului social, al pierderii demnitãþii umane, cum a fãcut-o Occidentul începând cu în turn, pentru ca nu cumva cãderea sã fie
al cerºetoriei noastre la poarta acestui perioada iluministã ºi umanistã. fatalã.

CMYK
 2 Eveniment
Sfinþii români, ocrotitori ai schitului de la ªinca Nouã
În Duminica Sfinþilor Români, sãrbãtoarea hramului schitului
de la ªinca Nouã, Preasfinþitul Andrei Fãgãrãºeanul, Episcop vicar
al Arhiepiscopiei Sibiului, a oficiat Sfânta Liturghie în biserica mare
din sat, alãturi de pãrintele Visarion Joantã, exarhul mãnãstirilor
din arhiepiscopie, în mijlocul unui sobor de preoþi, în frunte cu
pãrintele stareþ Matei Bilauca ºi pãrintele paroh Sorin Suciu.

La aºezã-
mântul monahal
de la ªinca Nouã În cursul dupã-amiezii,
lucrãrile conti- Preasfinþitul a vizitat locul unde
nuã. Pânã când se ridicã corpul de chilii ºi
se va putea sluji ruinele vechii mãnãstiri
în mijlocul pãdu-
rii, obºtea mãnãs-
tirii este gãzduitã
în sat, primind
spre folosinþã bi-
sericuþa veche de
lemn de pe deal.
Însã sãrbãtoarea
hramului, o sãr-
bãtoare a întregului sat, s-a fãcut în biserica mare ºi încãpãtoare pen-
tru mulþimea de credincioºi.
La prãznuirea sfinþilor
români au participat sãtenii Loc sfinþit de Dumnezeu ºi redescoperit de oameni
îmbrãcaþi în costumele popu- - Gânduri la primul hram al schitului de la ªinca Nouã -
lare specifice zonei, în frunte cu Cei ce vor merge la Schitul Sfinþilor ciez ºi acum: dragostea sa faþã de Dumnezeu,
primarul satului, Dumitru Flu- Români de la ªinca Nouã, din judeþul Braºov, manifestatã în rugãciune ºi în slujirea aproa-
cuº, dar ºi pelerini veniþi pentru vor fi încântaþi de locul pe care Dumnezeu l-a pelui. Pãrintele a crescut duhovniceºte pe lângã
a-ºi uni sufletele în rugãciune ºi ales acum mai bine de trei secole, ºi redescope- oameni cu credinþã ºi fricã de Dumnezeu, um-
pentru a se pune sub ocrotirea rit acum de oameni credincioºi. Iatã cã aici se plându-se la rându-i de aceste virtuþi, fiind acum
sfinþilor prãznuiþi ºi a Sfântului reia viaþa duhovniceascã exact pe locul unde, în rânduit de Domnul spre a continua transmiterea
Nectarie, ocrotitorul mãnãstirii. secolul al XVIII-lea, a fost dãrâmatã biserica Duhului Sãu ºi altora. Obºtea este micã deo-
Rãspunsurile la stranã au fost mãnãstirii existentã aici, în preajma localitãþii camdatã, întrucât locul nu permite decât oameni
date de corul bisericii din ªinca ªinca Nouã. Rãmâi impresionat de liniºtea ce cautã virtuþile menþionate mai sus. Restul
Nouã, dirijat de domnul profe- locului, de frumuseþea naturii, dar ºi miºcat la pleacã…
sor Gheorghe Malene. vederea ruinelor fostei mãnãstiri, conservate Am rãmas impresionat ºi de dragostea ºi
În cuvântul de învãþãturã acum cu mare grijã în apropierea noului corp de râvna sãtenilor din localitate, a domnului pri-
rostit la finalul Sfintei Liturghii, chilii ºi a paraclisului. mar, a pãrintelui paroh, de a fi împreunã ctitori
Preasfinþitul Andrei a remarcat De fiecare datã când aud cã se întemeiazã o la reînfiinþatul schit.
ºi ºi-a exprimat bucuria pentru nouã mãnãstire sunt cuprins atât de bucurie, cât Se ºtie cã nu locul mântuieºte pe om, dar
credinþa puternicã ce s-a men- ºi de neliniºte: de bucurie, pentru cã mã aºtept la acesta poate fi un sprijin pentru cel ce doreºte o
þinut în comunitãþile din Þara înmulþirea rugãciunii în acele locuri, dar ºi de mai multã retragere faþã de oameni ºi astfel o
Oltului. neliniºte, pentru eventuala subþirime duhovni- mai mare apropiere faþã de Dumnezeu. Acest
Preoþii ºi credincioºii pre- ceascã a celor ce doresc acest lucru sfânt. lucru îl dorim ºi Schitului Sfinþilor Români de la
zenþi au participat apoi la o În cazul de faþã mã bucur de douã ori: sunt ªinca Nouã, al cãrui loc a fost sfinþit prin viaþa
agapã frãþeascã, desfãºuratã în sigur cã aici, la Schitul Sfinþilor Români de la ºi jertfa adusã de monahii trãitori aici pânã la
incinta Cãminului Cultural al ªinca Nouã, rugãciunea va fi virtutea cãutatã zi distrugerea sfântului locaº de tunurile generalu-
satului. În cursul dupã-amiezii, ºi noapte, întrucât aºezarea sufleteascã a micii lui Buccow, în secolul al XVIII-lea. ªi, pentru
Preasfinþitul Andrei, însoþit de obºti este cea necesarã pentru împlinirea acestei cã rugãciunea nu rãmâne niciodatã fãrã finali-
preoþii prezenþi, a vizitat locul lucrãri sfinte. Cel pus în faþã de Dumnezeu pen- tate, iatã cã se reia suflul duhovnicesc pe aceste
unde se ridicã mãnãstirea, aflat tru împlinirea acestei mãreþe ºi sfinte misiuni meleaguri, sperând noi, ca de acum, fãrã între-
la 7 kilometri de sat. este pãrintele protosinghel Matei Bilauca. Îl rupere…
Diac. Claudiu Pãun cunosc pe pãrintele Matei de mai bine de 15 ani. Pr. Cristian Groza -
Ce am apreciat atunci când l-am cunoscut, apre- Sfântu Gheorghe, jud. Covasna
 Eveniment 3
Mare bucurie duhovniceascã la Ileni
Biserica din Ileni a fost sfinþitã duminicã, 6 iunie, de cãtre Înaltpreasfinþitul
Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului. O zi memorabilã în viaþa satului, care i-a umplut
de emoþie pe localnicii care s-au pregãtit timp de câþiva ani pentru acest eveniment.
În dimineaþa Duminicii Sfinþilor Români, un sobor de preoþi ºi diaconi, din care au
sute de localnici, dar ºi fii ai satului plecaþi fãcut parte ºi doi preoþi fii ai satului: pãrin-
mai aproape sau mai departe au participat tele Ioan Cornea de la Parohia Sãcele -
la slujba de sfinþire a bisericii din Ileni. Satulung ºi pãrintele Sorin Dobre, cadru
Pentru a înfrumuseþa aceastã zi deosebitã didactic la Facultatea de Teologie din
în viaþa lor, tinerii satului ºi mulþi dintre Sibiu. În cadrul Sfintei Liturghii a fost
credincioºi s-au îmbrãcat în straiele de sãr- hirotonit preot pentru Parohia Rodbav dia-
bãtoare, frumosul costum popular. conul Marian Antinie.
Biserica din Ileni a fost ridicatã în La finalul Sfintei Liturghii, Înaltprea-
1838, însã nu a fost sfinþitã pânã acum, în sfinþitul Laurenþiu a oferit acte de cinstire
masa Sfântului Altar negãsindu-se sfintele Consiliului parohial ºi Adunãrii parohiale
moaºte care atestã acest lucru. Astfel, în din Ileni, precum ºi primarului Ioan
ultimii ani au avut loc mai multe lucrãri la ªerban Taflan ºi Consiliului local, care au
locaºul de cult, pentru a-l înfrumuseþa ºi sprijinit biserica în lucrãrile de restaurare.
pregãti de sfinþire. Exteriorul bisericii a Pãrintele paroh Alexei Apopi a primit dis-
fost reînnoit, au fost schimbate geamurile tincþia de iconom stavrofor, mulþumind
ºi þigla de pe acoperiº, iar în interior au credincioºilor ºi autoritãþilor pentru spri-
avut loc lucrãri de parchetare ºi spãlare a jinul acordat de-a lungul timpului, dar ºi
picturii, realizatã în perioada 1966-1969 Înaltpreasfinþitului pentru bucuria acestei
de cãtre pictorul Ioan Cãzilã. zile de neuitat în istoria satului Ileni.
Slujba de sfinþire a fost oficiatã de Pr. protopop
Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, împreunã cu Ioan Ciocan
Solidaritate pentru acoperiºul catedralei
Rodbavul are pentru prima datã preot Catedrala din Fãgãraº l-a avut ca oaspete duminicã,
20 iunie, pe Înaltpreasfinþitul Laurenþiu, Mitropolitul
Credincioºii din Rodbav, comuna ªoarº, nu au avut pânã Ardealului, care a oficiat aici Sfânta Liturghie împreunã
acum un preot al lor. Statutul lor a fost pânã acum acela de cu un sobor de preoþi ºi diaconi.
„filie”, arondatã de-a lungul timpului fie Parohiei Boholþ, fie
Parohiei Cincºor. Ultimul care le-a asigurat serviciile religioase a Subsolul catedra-
fost pãrintele Gheorghe Moga, din Cincºor. Iatã însã cã lei a fost neîncãpãtor
Dumnezeu a ascultat rugãciunile sãtenilor, care au acum un pentru numeroºii cre-
preot paroh. dincioºi care au venit
sã participe la Sfânta
Dupã ce a fost hirotonit
Liturghie, oficiatã de
preot în cadrul Sfintei Litur-
Pãrintele Mitropolit.
ghii, oficiate de cãtre Înalt-
În cadrul slujbei a fost
preasfinþitul Laurenþiu cu
hirotonit întru diacon
ocazia sfinþirii bisericii din
Ioan Lucian Ciocan,
Ileni, Pãrintele Marian An-
absolvent al Facultãþii
tinie a fost instalat în aceeaºi
de Teologie Ortodoxã „Andrei ªaguna” din Sibiu ºi mas-
searã în noua parohie. Eve-
terand la aceeaºi facultate, în vederea numirii lui ca preot
nimentul a fost precedat de
misionar în Protopopiatul Fãgãraº.
slujba Vecerniei, la care au
În cuvântul de la finalul Sfintei Liturghii, IPS Laurenþiu
participat zeci de credincioºi Pãrintele Marian a mulþumit i-a îndemnat pe cei prezenþi la solidaritate în efortul de
din Rodbav, veniþi sã îºi întâm- Pãrintelui Mitropolit, preoþilor
finalizare a lucrãrilor de acoperire a locaºului de cult. Pãrin-
pine noul preot. prezenþi ºi familiei sale, dar ºi tele Mitropolit a promis cã va susþine eforturile de finalizare
Noului paroh i-au fost înmâ- credincioºilor care s-au rugat ºi
a lucrãrilor la cupolã, în condiþiile în care apa se infiltreazã în
nate crucea, Evanghelia ºi cheile ºi-au dorit mult un preot în sat. Îi
construcþie pânã la paraclisul aflat la subsol.
bisericii, ca semne ale întreitei dorim ºi pe aceastã cale har ºi
Cele mai urgente lucrãri care trebuie fãcute sunt la gea-
slujiri la care a fost chemat: cea înþelepciune de la Dumnezeu
murile de la cupolã, fiind deja comandate geamuri dintr-o sti-
de slujitor al Altarului, cea de pentru o pãstorire rodnicã, spre
clã securizatã, apoi pe lângã stâlpi urmeazã sã se zideascã cu
învãþãtor ºi cea de pãstor de mântuirea lui ºi a enoriaºilor
cãrãmidã ornamentalã, dupã cum a spus pãrintele protopop
suflete în drumul spre Împãrãþia care i-au fost încredinþaþi.
Ioan Ciocan.
Cerurilor. Pr. protopop Ioan Ciocan Natalia Corlean
 4 Actualitatea religioasã
Festival de toacã ºi clopote la Toaca ºi clopotele,
Festivalul de toacã „Cântecul care zideºte” s-a desfãºurat
arme împotriva rãului
Victoria
ºi anul acesta la începutul lunii iulie, la biserica „Sfinþii
Împãraþi Constantin ºi Elena” din Oraºul Victoria. Pornind de
Toaca este instrumentul uti-
lizat în bisericile ortodoxe pentru
la o competiþie localã, în 1995, manifestarea s-a extins la nivel arãtat apoi îndemânarea ºi a anunþa începerea slujbelor reli-
naþional în 2001, iar anul acesta, cu ajutorul lui Dumnezeu ºi efortul pe care l-au depus gioase. Scopul ei practic este che-
cu binecuvântarea Înaltpreasfinþitului Laurenþiu, Mitropolitul pentru a-ºi însuºi aceastã marea la slujbã, la rugãciune,
Ardealului, a ajuns la cea de-a VI-a ediþie internaþionalã. artã de a bate toaca. însã semnificaþia cântecului de
Iar pentru cã ne-am toacã este mult mai profundã.
gândit sã introducem în Toaca este cea care ne aduce
acest festival ºi o nouã aminte de Dumnezeu, ne scoate
probã, cea de tras clopo- din timpul cotidian ºi ne intro-
tele, a avut loc ºi sfinþirea duce în timpul liturgic al aducerii
setului de clopote achizi- de laudã lui Dumnezeu. Ea
þionate în acest scop, cu declanºeazã rugãciunea - când o
ajutorul unor donatori cu auzim ne facem cruce ºi ne
inimã mare. Noul set a fost îndreptãm gândul cãtre Dum-
sfinþit, iar apoi a fost inau-nezeu. Toaca are ºi o funcþie pu-
gurat de Anastasia Costea, rificatoare, care îndepãrteazã pu-
o fetiþã de 12 ani din Ca- terile rele, fiind strâns legatã de
ransebeº, foarte talentatã, semnul crucii. De aceea, o denu-
care a oferit o demonstraþie mire din popor plinã de semnifi-
de bãtut clopotele; ea fost caþie pentru diavol este expresia
iniþiatã în aceastã artã, „ucigã-l toaca”.
împreunã cu alþi câþiva ªi clopotele au efecte purifi-
copii, de cãtre Pãrintele catoare. Pe lângã folosirea lor bi-
Nectarie de la Mãnãstirea necunoscutã împotriva norilor
ªinca Nouã, care ne-a care aduc furtuni puternice ºi grin-
venit în ajutor cu expe- dinã, clopotele au ºi efecte vin-
rienþa dânsului, dobânditã decãtoare. Câþiva cercetãtori ruºi
în Muntele Athos. Urmea- au descoperit ºi suportul material
zã ca, din anul urmãtor, al efectelor miraculoase trans-
Cei aproape 100 de copii participanþi, în- participanþii sã-ºi demonstreze talentul ºi la mise de Dumnezeu prin interme-
soþiþi de preotul lor paroh ºi de un membru al acest gen de concurs. diul materiei. Astfel, s-a constatat
familiei, au sosit la Victoria luni, 5 iulie. Am Copiii cu vârste între 5 ºi 15 ani, veniþi din cã ultrasunetele produse de clopo-
participat cu toþii la slujba Vecerniei, care a judeþele Alba, Argeº, Bacãu, Botoºani, Bra- te omoarã anumiþi viruºi, redu-
fost urmatã de scurte prezentãri ale zonelor din ºov, Buzãu, Bistriþa, Caraº-Severin, Cluj, când infecþiile, dupã cum spune
care provin concurenþii, iar prima zi s-a în- Dâmboviþa, Dolj, Hunedoara, Iaºi, Maramu- Ing. Angelina Malakovskaia,
cheiat cu o expoziþie de icoane ºi cu un foc de reº, Mureº, Prahova, Sibiu, Tulcea, Vrancea ºi electrofizician la Laboratorul de
tabãrã, organizat cu sprijinul Primãriei. Ilfov, la care s-au adãugat reprezentanþii co- Tehnologie Medicalã ºi Biolo-
Ziua concursului a debutat cu un recital de munitãþii ucrainene din Suceava ºi cei ai co- gicã, care a condus peste o mie de
muzicã popularã, susþinut pe esplanada din munitãþii româneºti din Italia, au primit di- studii pentru a afla efectele unor
faþa Casei de Culturã de cãtre rapsozii familiei plome de participare, iar cei mai buni au pri- instrumente de care se folosesc
Tudor din Victoria. A urmat parada portului mit premii din partea organizatorilor. Festi- creºtinii ortodocºi: rugãciunea,
popular, toþi concurenþii purtând costume po- valul s-a încheiat cu un pelerinaj la Mãnãstirea semnul crucii, participarea la
pulare din zona din care provin. Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus. slujbe, apa sfinþitã ºi sunetul
În faþa unui juriu de specialitate, copii ºi-au Pr. paroh Octavian Smãdu clopotelor.
Copiii participã cu mare plãcere la ticip la acest concurs de bãtut toaca. Este
acest festival, prilej de întâlnire cu alþi Din suflet de copil a cincea oarã când particip, iar toaca o
copii ºi de perfecþionare în acest obicei de preotul din comuna noastrã acum un an ºi bat de mult timp. Este foarte frumos ºi
a bate toaca, instrumentul care cheamã încercãm sã ne perfecþionãm.” antrenant. În fiecare an, concursul are
oamenii la rugãciune, legând cerul de „M-am pregãtit pentru acest concurs ceva deosebit. Anul acesta am învãþat aici
pãmânt. Iatã ce ne-au spus câþiva dintre ei: de câteva sãptãmâni. Am participat sã bat ºi clopotele, ca la Muntele Athos.”
„Îmi place mult sã cânt la toacã, e o prima oarã acum trei ani. Este foarte fru- „E pentru prima datã când particip
muzicã aparte. Este un omagiu adus lui mos, am cunoscut mulþi copii din alte oraºe la concursul acesta ºi îmi place foarte
Dumnezeu, iar muzica este încântãtoare, ºi ne bucurãm când primim premii.” mult. Am învãþat recent sã cânt la toacã ºi
ne ajutã sã ne exprimãm. Ne-a învãþat „Am venit din Caransebeº ca sã par- pot sã spun cã îmi place foarte mult.”

CMYK
 Actual 5
Îi certãm mereu pe politicieni, dar ei sunt
Dacã privim istoria poporului Israel, vedem cã duºmanii îi biruiau de fiecare
chipul nostru
datã când se lepãdau de Domnul, dar El îi ajuta întotdeauna când aceºtia trãiau
o pocãinþã neprefãcutã. Domnul este întotdeauna cu noi. Îi certãm mereu pe
politicienii care sunt la putere, dar ei sunt copiii noºtri. Noi, cei bãtrâni, suntem
vinovaþi, ºi nu ei, cãci noi le-am dat pilda pe care sã o urmeze în viaþã. Suntem chip
al pãrinþilor noºtri, imagine a celor bãtrâni, ºi nu am putut vedea multe la ei. Noi,
cei bãtrâni, suntem vinovaþi cã nu ne-am îndrumat copiii pe calea cea dreaptã.
Sã pornim de la noi înºine cu celelalte, fãureºte o putere uriaºã, ºi
Noi, bãtrânii, se cuvine sã o luãm de la vrãjmaºul fuge de asta; într-însa sãlãº-
început, sã pornim de la noi înºine, nu luieºte înþelegerea, iar în el, acolo, dez-
sã-i îndreptãm din afarã pe ceilalþi. Sfinþii binare. Dacã politicienii noºtri ar fi uniþi,
Pãrinþi spun cã trebuie sã ne îndreptãm pe nu am mai avea duºmani; atunci vrãj-
noi înºine, sã ne mântuim, ºi mulþi se vor maºului nu i-ar mai fi de folos nici
mântui ºi în jurul nostru. Trebuie sã ne armele, nici oastea, nimic.
ostenim sã fim buni, întotdeauna plini de Noi facem iad ºi în noi, ºi în depinde sã fim buni. Dacã purtãm grija
pace, liniºtiþi, ca pretutindeni oamenii sã jurul nostru. însuºirilor rele ale anumitor oameni care
simtã pacea ºi liniºtea ce izvorãsc din noi.
Noi suntem fiinþe dãruite de Dum- ne vorbesc, nu putem avea pace ºi po-
Însumi am vãzut cum, prin gândurile pe
nezeu, dar nu ºtim sã trãim cum se cuvine cãinþã. De ce Domnul porunceºte sã-i
care le am, pot sã atrag sau sã îndepãrtez
- ºi facem iad ºi în noi, ºi în jurul nostru. iubim pe vrãjmaºii noºtri? O face nu pen-
pe cineva. Trebuie sã ne schimbãm, e ne-
Vlãdica Nicolae (Velimirovici) istorisea tru ei, ci pentru noi. Atâta vreme cât þinem
voie sã ne întãrim în credinþã ºi apoi sã ne
cum un preot cerea mereu sã fie mutat în noi gândul la vãtãmarea pe care ne-au
ostenim. Sfinþii Pãrinþi au dat multe
într-alt loc. Vlãdica a rãspuns astfel cererii pricinuit-o vrãjmaºii, prietenii, rudele,
desluºiri despre rugãciunea minþii, despre
sale: „Pãrinte, cu dragã inimã te-aº schim- apropiaþii noºtri nu avem pace ºi liniºte,
cum trebuie sã ne stãpânim inima ºi
ba unde doreºti, dacã nu te-ai strãmuta tu trãim într-o stare de iad. Trebuie sã ne
mintea. Ei spun cã se cuvine sã cãutãm ca
singur acolo.” ªi a adãugat: „Nici mãcar slobozim de acest rãu, sã-l izgonim ca ºi
fiecare lucrare, gând ºi muncã a noastrã -
diavolul nu poate face atâta rãu omului, cum n-ar fi nimic, sã iertãm totul.
toate sã izvorascã din inimã, cãci cu inima
cât îºi face el singur.” Stareþul Tadei - Cum îþi sunt
simþim, iar nu cu mintea. Cu mintea
Dumnezeu ne-a dãruit totul; de noi gândurile aºa îþi este ºi viaþa
cugetãm, iar când totul izvorãºte din
inimã, se adunã acolo puterile minþii.
Cuvântul care loveºte e mai tare ca pumnul
Dacã politicienii ar fi uniþi, nu
Atunci când spui (dar ce Cuvânt!),
am mai avea duºmani cuiva un cuvânt greu, cuvântul bun, salva-
Când ne rugãm, sã o facem din jignitor, batjocoritor, tor, mântuitor, de
inimã, cãci Dumnezeu este Domnul ironic, zeflemitor eºti IERTARE ABSO-
inimii. El este miezul vieþii fiecãrei fiinþe un om crud. Eºti un LUTÃ: „Pãrinte, iar-
vii. El este Cel ce sprijinã viaþa ºi nu tre- tiran sadea. Provoci tã-le lor, cã nu ºtiu ce
buie sã-L cãutãm în alt loc. El se aflã Celuilalt suferinþe de fac.” Nu întâmplãtor
aici, ºi aºteaptã sã-L primim ºi sã credem nedescris. Cuvântul ca- Iisus Domnul a pri-
în El. Avem prea puþinã credinþã ºi re loveºte rãneºte ºi e mit cu atâta bucurie
încredere în Domnul. Când vom avea mai tare, mai dur, mai ºi satisfacþie dum-
atâta încredere în El cât avem în prietenii terifiant decât pumnul, nezeiascã intervenþia
noºtri, atunci când îi rugãm sã facã ceva palma, piroanele, biciul - prin cuvânt - a tâl-
pentru noi - când vom avea atâta cu care îþi „persecuþi” harului celui bun,
încredere, nici noi ºi nici þara noastrã nu adversarul. cãruia drept rãsplatã
vom mai suferi atâta. Cred cã Iisus a su- i-a ºi promis, dãruin-
Vãlmãºagul gândurilor din noi ºi din ferit mai mult atunci du-i pe loc, Raiul:
þara noastrã îºi are obârºia în gândurile când I s-au aruncat cu- „Adevãrat grãiesc
noastre. Noi suntem cei care pricinuim vinte de hulã, închipu- þie, astãzi vei fi cu
lipsa de rânduialã a gândurilor, iar dacã ite ºi neadevãrate, blas- Mine în Rai.” Tâl-
politicienii noºtri ar fi toþi într-un cuget, femiatoare, neruºinate harul I-a spus Dom-
nu am mai fi în starea aceasta. Suntem ºi batjocoritoare ºi a suferit mai puþin nului cuvânt de mângâiere, cuvânt bun.
conºtienþi cã în noi se aflã o putere ºi o atunci când a fost pur ºi simplu biciuit, tor- Ferice de el!
viaþã dumnezeiascã. Fiecare persoanã, turat ºi rãstignit… În orice caz, rãbdând, a Pr. Ioan Pintea - Jurnal discontinuu
ca putere dumnezeiascã, când se uneºte depãºit suferinþa fizicã ºi El prin cuvânt cu N. Steinhardt
CMYK
 6 Catehism pe înþelesul tuturor
Rugãciunea,
vorbirea omului cu
Dumnezeu ºi hrana
Rugãciunea obºteascã
sufletului, este fãcutã de cãtre creºtini
în mod particular, dar ºi în mod orga-
nizat, în biserici sau în alte locuri. În
acest numãr vorbim despre aceastã a
doua formã de rugãciune, organizatã
dupã anumite rânduieli, care se
numeºte rugãciunea obºteascã.
Împreunã ne rugãm,
împreunã ne mântuim
Dintru început, Biserica s-a organi-
zat ca adunare ºi este ºtiut faptul cã nu ne
mântuim de unii singuri, ci în legãturã ºi
prin slujirea iubitoare a aproapelui. De
fapt, una dintre definiþiile Bisericii ar putea
fi: totalitatea credincioºilor adunaþi în jurul
unui Sfânt Potir. Mântuitorul Hristos, a-
tunci când a început sã propovãduiascã
cuvântul Evangheliei, ªi-a ales 12 Apos-
toli, iar mai apoi, dupã Pogorârea Duhului
Sfânt, aceºti Apostoli s-au rãspândit în
mod organizat pe tot cuprinsul Imperiului
Roman ºi mai departe de hotarele acestu-
ia, pentru a pune bazele unor comunitãþi
dupã modelul celei din Ierusalim.
Creºtinii au trãit dintotdeauna în
comunitãþi conduse de un slujitor sfinþit ºi
în cadrul acestor comunitãþi se adunau
împreunã pentru a se ruga, centrul rugã-
ciunii tuturor comunitãþilor fiind, de atun-
ci ºi pânã astãzi, Sfânta Liturghie.
La rugãciunile obºteºti Hristos e
prezent în mod real ºi nevãzut
Noi, ca ºi creºtini, ar trebui sã avem o
mare dragoste în a ne aduna împreunã ºi a
ne ruga, fiind însufleþiþi de cuvintele
Domnului Hristos, Care a spus: „Unde
sunt doi sau trei adunaþi în numele Meu,
acolo sunt ºi Eu în mijlocul lor” (Matei 18,
19-20). La sfintele slujbe noi ne adunãm în
numele lui Dumnezeu, stãm în faþa lui
Dumnezeu ºi cerem de la El mântuirea, iar
Mântuitorul este în mijlocul nostru. ªi
aceastã adunare fizicã, într-un loc, a mai
multor persoane de aceeaºi credinþã ºi de
acelaºi gând, care cer de la Dumnezeu
acelaºi lucru, are rolul de a ne apropia unii
de alþii ºi pe toþi de Dumnezeu.
Preotul conduce ºi susþine
rugãciunea obºteascã
Toþi membrii Bisericii sunt mãdulare
vii ale unui întreg, capul acestui organism
fiind Domnul Iisus Hristos: „Iar voi sunteþi
trupul lui Hristos ºi mãdulare fiecare în
parte” (I Corinteni 12, 27). Toþi credin-
cioºii care participã real la sfintele slujbe
nu sunt spectatori, ci sunt slujitori. Însã, du-
pã rânduiala dumnezeiascã lãsatã de la Sfin-
þii Apostoli, existã un conducãtor ºi sus-
þinãtor al acestor slujbe, ºi anume preotul.
Toate rugãciunile rostite de preot sunt
la plural, iar alcãtuirile de rugãciune, aces-
te îndemnuri ºi afirmaþii rostite de preot,
aºteaptã un rãspuns din partea credin-
cioºilor. Slujbele sunt concepute ca un
dialog, o alternanþã a rugãciunilor între
preot ºi credincioºi, îndreptate cãtre Dum-
nezeu. De asemenea, rugãciunile astfel
concepute ºi transmise în Bisericã descriu
o anumitã traiectorie, care are menirea de
a-i înãlþa cãtre Dumnezeu pe toþi cei care
participã la ele.
Textele slujbelor sunt comori
duhovniceºti
În decursul secolelor ºi odatã cu adãu-
garea unor noi sfinþi la Biserica triumfã-
toare din ceruri, pe care cei de pe pãmânt
au considerat cã trebuie sã-i cinsteascã în
mod deosebit, ca fiind casnici ai lui
Dumnezeu ºi oameni întru care se odih-
Rugãciunea obºteascã întãreºte rugãciunea inimii
În mãsurã în care se roagã, mintea
este preot, inima este altar; jertfa care se
aduce pe acest altar este alegerea ºi bunã
voinþa, cã de bunã voie aleg sã mã rog lui
Dumnezeu, iar mirosul de bunã mireasmã,
tãmâia, care se ridicã de pe altarul inimii,
este rugãciunea. De pe altarul inimii.
Omul este un fel de bisericã în bisericã.
Mergerea la bisericã îþi ajutã foarte mult
ca sã întãreºti rugãciunea din inimã, dar
nu o schimbã pe aceea. Tocmai rugãciu-
nile ºi momentele Sfintei Liturghii, dacã
tu ai lucrare lãuntricã, îþi întãresc aceastã
lucrare. Mai mult, îþi învãpãiazã inima de
dragostea lui Dumnezeu, când auzi momen-
neºte Dumnezeu, s-a îmbogãþit ºi textul
slujbelor. Cinstirea sfinþilor se face în
biserici cu cântãri ºi rugãciuni prin care
se pune în evidenþã viaþa lor înaltã ºi
lucrarea lui Dumnezeu prin ei.
Toate aceste texte liturgice sunt gene-
ratoare de gânduri frumoase, de gânduri
odihnitoare de suflet, de gânduri care
lumineazã cugetul ºi aduc bucurie inimii.
De aceea, este foarte bine ca toþi cei care
mergem la bisericã sã fim cu mare atenþie
la textele care se citesc ºi se cântã, cãci
sunt adevãrate comori duhovniceºti.
Slujbele Bisericii sunt sfinte ºi
sfinþitoare
Biserica noastrã Ortodoxã are ºi
marele dar de a fi Sfântã, Soborniceascã ºi
Apostolicã, prin acest termen din urmã
înþelegându-se succesiunea de har care s-a
transmis de la Sfinþii Apostoli pânã în
zilele noastre. Sfinþii Apostoli au transmis
harul sfinþitor episcopilor, prin punerea
mâinilor peste capetele bãrbaþilor cu viaþã
aleasã, în cadrul hirotoniei; i-au aºezat în
cetãþile unde au întemeiat comunitãþi
creºtine, iar aceºti episcopi au transmis
acest har altor episcopi, din generaþie în
generaþie, pânã în ziua de astãzi. De aceea
persoana episcopului este foarte importan-
tã în Biserica Ortodoxã, cãci fãrã episcop
nu poate exista Biserica. Acest har sfinþitor
episcopii îl transmit preoþilor ºi diaconilor
care slujesc în parohii, preotul fiind în
parohie trimisul episcopului.
Rugãciunile din bisericã sunt sfinte,
pentru cã prin ele se invocã lucrarea sfinþi-
toare a Sfintei Treimi asupra credincio-
ºilor. Tot ceea se face în bisericile orto-
doxe este spre folosul credincioºilor ºi are
ca prim ºi ultim scop sfinþirea lor.
Pr. Ovidiu Bostan
tele Sfintei Liturghii, când se iese cu Sfin-
tele Daruri, cãci credinþa vine prin auz.
Dacã n-ai sporit în rugãciunea minþii,
ascultã cu mare atenþie Liturghia ºi
strana, cãci te ajutã sã te concentrezi cu
mintea în inimã. Foarte mult te ajutã.
Iar dacã ai ajuns la rugãciunea de sine
miºcãtoare a minþii, este ca ceasul: ai por-
nit inima, eu dorm ºi inima mea veghea-
zã. Permanent inima se roagã. Atunci ºi
fãrã sã vrei vei rãmâne cu rugãciunea asta
lãuntricã ºi în timpul Liturghiei ºi în tim-
pul celorlalte rugãciuni. Permanent se
roagã inima. Neîncetat, cum zice apos-
tolul. Pãrintele Cleopa Ilie
 Psihoterapie ortodoxã 7
Frica, între virtute ºi patimã (2) suferinþã, prin pãcat, judecata lui
Dumnezeu nefãcând altceva decât sã îi
Vindecarea fricii. Redarea rostului ei adevãrat descopere adevãrul.
2. nãdejdea bunãtãþilor viitoare
Am vãzut în numãrul trecut cã frica (cu toate formele ei) este legatã fundamen- 3. iubirea lui Dumnezeu
tal de alipirea omului de bunurile pãmânteºti, care îi provoacã plãcere. Patima Primele douã trepte sunt ale celor în-
fricii este teama omului faþã de tot ceea ce i-ar putea rãpi sau distruge cele de care cepãtori în ale credinþei, care se aflã încã în
s-a legat. Tãmãduirea vine deci în primul rând din desprinderea de lucrurile stare de robie sufleteascã. A treia este a
pãmânteºti ºi aruncarea grijilor în seama lui Dumnezeu, având nãdejde cã El ne celor desãvârºiþi: „În iubire nu este fricã, ci
va asigura toate cele de trebuinþã, aºa cum ne-a promis: „Cãutaþi mai întâi iubirea desãvârºitã alungã frica, pentru cã
Împãrãþia lui Dumnezeu ºi toate acestea se vor adãuga vouã.” frica are cu sine pedeapsa, iar cel ce se
Încrederea în teme nu este desãvârºit în iubire” (I
Ioan 4, 18). Sf. Ioan ºi toþi Pãrinþii
promisiunea lui atrag însã atenþia cã aceastã treaptã
Dumnezeu este cea a desãvârºirii. Deci atâta
Prima cauzã a fricii este lipsa vreme cât omul nu este cu totul curãþit
credinþei, a încrederii cã Dum- de patimi ºi nu a atins deplinãtatea
nezeu îºi respectã promisiunea ºi iubirii de Dumnezeu, este important
ne poartã de grijã. Cel care crede ca el sã pãstreze frica de Dumnezeu,
cu tãrie în Dumnezeu ºi purtarea care îl tãmãduieºte pe om mai ales de
Sa de grijã are siguranþa cã va patimile care îi îngreuneazã sufletul ºi
primi de la El ajutor în orice îl împiedicã sã sporeascã în viaþa
împrejurare ºi, astfel, nu are de duhovniceascã: uitarea, lipsa de curaj
ce sã se teamã nici de întâm- a sufletului ºi moleºeala, învârtoºarea
plãrile vieþii, nici de duºmãnia inimii, adicã nesimþirea sufleteascã.
oamenilor, nici chiar de moarte. poate fi biruitã de nimic, nici chiar de A consemnat Pr. Marius Corlean
Diavolul are un deosebit interes sã diavol. Pentru cã diavolul poate sã imite
aprindã ºi sã întreþinã aceastã patimã a orice, dar un singur lucru nu poate: sã fie Rugãciuni scurte
fricii, care tulburã sufletul ºi-l împiedicã sã smerit.
ducã la îndeplinire urcuºul duhovnicesc.
împotriva fricii
De aceea un lucru foarte important este ca Convertirea fricii Ca sã ne rugãm nu este obligatoriu
omul sã conºtientizeze cã gândurile ºi Vindecarea de fricã este o luptã sã ne aºezãm în genunchi, cu candela
imaginaþia sa pot fi influenþate ºi de forþele duhovniceascã, în care omul trebuie sã fie aprinsã. Dacã ne rugãm doar aºa, în-
rãului. Astfel, pe tot parcursul vieþii sale, e atent sã nu alunge orice teamã din sufletul seamnã cã nu ne rugãm niciodatã cu
bine ca omul sã înveþe sã-ºi punã încre- lui. Sã nu uitãm cã frica este ºi virtute, adevãrat. Rugãciunea adevãratã este de
derea în purtarea de grijã a lui Dumnezeu, dacã o folosim aºa cum a sãdit-o Dum- toatã vremea, ne însoþeºte mereu, chiar
ºi nu în forþele ºi gândurile proprii. nezeu în noi, ca mijloc de mântuire. De în timp ce ne îndeplinim treburile zil-
Leacul cel mai puternic împotriva aceea omul trebuie sã-ºi converteascã frica nice. Ea se realizeazã prin rugãciunea
fricii este rugãciunea inimii: „Doamne pãtimaºã ºi s-o întoarcã spre Dumnezeu. inimii, dar ºi prin cuvinte scurte de rugã-
Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, Bazându-se pe una ºi aceeaºi tendinþã a ciune. Atunci când suntem cuprinºi de
miluieºte-mã pe mine, pãcãtosul!” Prin sufletului, cele douã feluri de fricã se fricã, pe lângã rugãciunea inimii putem
rugãciunea inimii omul se aflã tot timpul exclud una pe alta. De aceea, un remediu striga la Domnul ºi cu alte mici rugã-
unit cu Dumnezeu, primind neîncetat aju- pentru fricã este frica de Dumnezeu. ciuni, care devin puternice prin repetare:
torul Lui, astfel cã teama nu i se mai stre- Astfel, locul fricii bolnave este luat de Domnul este luminarea mea ºi
coarã în suflet. Cu cât rugãciunea este mai frica mântuitoare, care este teama de mântuirea mea; de cine mã voi teme?
curatã, cu atât mai mult piere frica. Dumnezeu: „Cel care se teme de Domnul
n-are teamã de nimic ºi nu tremurã” (Înþ. Domnul este apãrãtorul vieþii mele;
Smerenia nu poate fi biruitã Sir. 34, 14). de cine mã voi înfricoºa? (Ps. 26, 1-2)
Lucrarea de tãmãduire a fricii implicã De voi ºi umbla în mijlocul morþii,
din partea omului ca el sã înveþe sã renunþe Treptele fricii de Dumnezeu nu mã voi teme de rele; cã Tu cu mine
la voia sa, sã se lase în grija lui Dumnezeu Frica de Dumnezeu are mai multe eºti. (Ps. 22, 4)
ºi sã fie smerit. Am vãzut cã frica este trepte:
legatã de mândrie; de aceea, atâta timp cât 1. frica de pedeapsã - care nu trebuie Domnul este ajutorul meu, nu mã
omul se încrede în propriile puteri, el va fi înþeleasã în sensul cã un Dumnezeu crud voi teme de ce-mi va face mie omul.
bântuit de aceastã patimã. Dacã însã se ºi rãzbunãtor i-ar pedepsi pe cei care încal- (Ps. 117, 6)
smereºte, îºi recunoaºte neputinþele, lip- cã poruncile Sale, ci ca suferinþã a sufletu- Dumnezeule, spre ajutorul meu ia
surile ºi neajunsurile, el va face loc în lui înstrãinat de Dumnezeu ºi lipsit de
bucuriile duhovniceºti care îi fuseserã aminte; Doamne, sã-mi ajuþi mie
suflet harului lui Dumnezeu, iar frica va
dispãrea. Smerenia este virtutea care nu menite; omul singur îºi provoacã aceastã
grãbeºte-Te! (Ps. 69, 1)
 8 Jurnal de pelerin
Pelerini la Mãrcuº
Duminicã. Zi binecuvântatã, când lãsãm la o parte preocupãrile lumeºti
care ne furã peste sãptãmânã ºi alergãm la bisericã. Aici, ca nicãieri în altã
parte, gãsim liniºtea de care avem nevoie ºi care ne aduce mai aproape de
Dumnezeu. Aºa am fãcut ºi noi în dimineaþa zilei de 6 iunie - Duminica
Sfinþilor Români; dis-de-dimineaþã am pornit la drum spre Sfânta Mãnãstire
Mãrcuº din judeþul Covasna, care îºi sãrbãtorea hramul.
MÃNÃSTIREA DIN POIANA BINECUVÂNTA- facere patronatã de Sfânta Iustina.
TÃ. Rãsãritul de soare ne-a gãsit pe drum. Un Nouã fetiþe minunate cresc ºi se bu-
soare vesel ºi dorit, pentru cã, dupã o perioa- curã de dragostea maicilor ºi a du-
dã de vreme rece ºi ploioasã, era prima zi hovnicului mãnãstirii, Pãrintele Nil.
în care ni se arãta, în toatã splendoarea lui, Fiecare fetiþã are povestea ei, dar de
de dupã dealuri. Ce frumos e rãsãritul, ce când au fost luate din orfelinat ºi
frumoasã-i pãdurea! ªi macii de pe câmp... sunt în grija Maicii Serafima, po-
parcã sunt mai roºii decât în altã parte! vestea lor este una frumoasã, iar asta
La nici 20 de kilometri de Braºov, spre se citeºte pe feþiºoarele lor vesele.
Covasna, pe dealurile pitoreºti ale Dobâr- Maica stareþã este responsabilã
lãului se zãreºte Mãnãstirea Mãrcuº. Mã- pentru toatã „buna rânduialã” pe
nãstire de maici, cu viaþã de obºte, având care o întâlnim la tot pasul. „Nu m-a
hramul Duminica Sfinþilor Români ºi pregãtit nimeni pentru ceea ce fac,
Acoperãmântul Maicii Domnului. aºa am simþit cã trebuie sã fac ºi aºa
Urcãm dealul cu nerãbdare ºi ajungem am fãcut - ne-a mãrturisit Maica. Tot
într-o poianã minunatã, o poianã despre care, ceea ce am reuºit pânã în acest mo-
cu ani mulþi în urmã, Pãrintele Arsenie Boca ment se datoreazã bunului ºi milos- Ctitorie a Maicii Stareþe Serafima Comºa
spunea: „Aici este loc sfânt; vor cânta înge- tivului Dumnezeu ºi Preasfintei Sale (construcþie începutã din 1991), mãnãstirea
rii din cer aici, cãci e sfinþenie mare…!” Maici. Nu de puþine ori am fost tentatã sã este situatã pe un LOC SFÂNT, care de se-
E atâta liniºte ºi pace, îmi tresaltã sufle- renunþ, greutãþile mã copleºeau. Însã de cole adãposteºte, succesiv, aºezãminte mo-
tul ºi, cu o repeziciune care mã uimeºte, fiecare datã gãseam alinare în faþa nahale ridicate ºi apoi distruse.
îmi aduc aminte de un condac din Acatistul icoanei Maicii Domnului ºi cãpãtam pu- În anul 1950, Suzana Comsa a ridicat, de
de mulþumire: De ce zâmbeºte tainic toatã teri pentru a face urmãtorii paºi, mãrunþi, una singurã, o mãnãstire întreagã, bisericã,
fãptura în zilele de praznic? De ce atunci se dar importanþi.” câteva chilii ºi un mic paraclis, care au fost
revarsã în inimã o minunatã uºurare, fãrã Pentru fetiþe, mãnãstirea înseamnã distruse de comuniºti în anul 1973.
asemãnare, ºi însuºi vãzduhul devine altar „acasã”, iar maica stareþã este „mami” Pãrintele ARSENIE BOCA spunea
ºi bisericã purtãtoare de luminã? E adierea pentru toate. Aici nu existã al meu, existã despre acest loc: „Mãi, voi nu aveþi idee ce
harului Tãu, e strãlucirea Taborului, cerul doar al nostru - lucru impresionant. Aici loc este ãsta! Ãsta e un loc sfânt. Vor cânta
ºi pãmântul cântã atunci lauda: Aliluia! totul se împarte ºi toatã lumea are toate îngerii din cer aici, cãci e sfinþenie mare!...
Biserica mãnãstirii, cu uºile larg des- cele de trebuinþã. Destul de greu de înþe- Suzana, tu vei face mãnãstire acolo, dar nu
chise, îºi aºtepta închinãtorii care, spre les pentru noi, cei care avem simþul pro- va þine mult. Nu voi mai fi eu atuncea ºi nu
bucuria „casnicilor”, au fost în numãr prietãþii foarte bine dezvoltat. Poate cã vei mai trãi nici tu, când cineva din neamul
foarte mare. Fiind printre primii pelerini, uneori existã ºi aici lipsã de cele mate- tãu o va ridica iarãºi ºi va dãinui.” ªi a venit
am avut bucuria de a ne închina în liniºte, riale. Un lucru însã sigur se gãseºte me- rândul maicii Serafima, nepoata Suzanei
„secondaþi” fiind doar de ciripitul rân- reu din belºug: DRAGOSTEA. Comºa, care la nici 23 de ani era stareþã peste
dunelelor care-ºi fãcuserã cuibul chiar sub În mica încãpere în care învaþã ºi se o poianã goalã.
streaºina pridvorului bisericii. Dar în scurt joacã fetiþele, poza Pãrintelui Arsenie www.manastirea-marcus.com
timp curtea mãnãstirii s-a umplut de cre- este pusã la loc de cinste. În câteva dat sã trãiascã aici, în acest loc cu adevãrat
dincioºi veniþi, ca ºi noi, sã-i prãznuiascã cuvinte, maica Serafima ne istoriseºte binecuvântat.
pe Sfinþii Români. despre bunica ei, Suzana Comºa, despre TIMPUL - DUºMANUL NOSTRU. În astfel de
Ne-am rugat împreunã la slujba întâlnirea acesteia cu Pãrintele Arsenie ºi momente timpul nu este niciodatã de par-
Sfântului Maslu, apoi, tot împreunã, preoþi despre ceea ce prevestea pãrintele cu pri- tea noastrã. Suntem nevoiþi sã ne luãm rãmas
ºi credincioºi, l-am întâmpinat pe Înalt- vire la acest loc minunat. Nu sunt poveºti! bun de la obºtea mãnãstirii cu dorinþa de a
preasfinþitul Ioan - Arhiepiscopul Covas- Este realitatea, care nu ar trebui sã ne sur- reveni, cu voia Domnului, ºi cu altã ocazie.
nei ºi Harghitei. Ne-am bucurat de Sfânta prindã. Ne minunãm doar ºi ne bucurãm Sfinþenie, rugãciune, bucurie, cuvinte
Liturghie, de prezenþa Sfinþiei Sale ºi de cã s-au „împlinit” cele spuse de Pãrintele minunate... cu acest bagaj ne întoarcem
cuvintele de învãþãturã primite. Toate au Arsenie cu ani buni în urmã. Iar „glasul acasã, sã împãrtãºim celor dragi bucuria pe
fost frumoase ºi toate de pus la suflet. îngerilor din poianã” nu poate fi altceva care am trãit-o cu toþii în aceasta minunatã
SFÂNTA IUSTINA - OCROTITOAREA decât glasurile acestor fetiþe, care ridicã ºi ºi binecuvântatã zi de Duminicã, mulþu-
FECIOARELOR. Cu ani în urmã, pe lângã vor ridica cântãri de mulþumire cãtre mindu-I Domnului pentru toate.
mãnãstire s-a înfiinþat o asociaþie de bine- Bunul Dumnezeu pentru ceea ce le este Andreea Bãrbat, Oraºul Victoria
CMYK

Libertatea ca o c r i m ã p e r f e c t ã
În Gulagul comunist condamnarea la
moarte însemna, cel mai adesea, un glonte
în ceafã.
În gulagul capitalist condamnarea la
moarte a trupurilor a fost scoasã în afara
legii. Dar, în libertatea dãruitã din plin
trupurilor, a prosperat condamnarea la
moarte a sufletelor.
O imagine pornograficã este un glonte
tras în „ceafa” sufletului. Conform cercetã-
torului Steven Most de la Yale University,
ochii privitorului de fantasme erotice
orbesc pentru opt zecimi de secundã: se
blocheazã circulaþia în creier. Semnul unui
„foc de armã” psihologic direct în minte: o
execuþie asepticã, civilizatã; o crimã per-
fectã. Iar arma e în mâna de fier a
Libertãþii, ultimul ºi cel mai tare idol:
mama lui Rambo ºi a lui Terminator... ªi
a superpoliticienilor de azi...
Dupã aceastã execuþie sumarã porþi în
tine un suflet epileptic: un suflet înfometat
de „lumina” care l-a rãnit. A gustat laptele
morþii ºi nu se mai saturã: mai vrea...
ªi aºa, dintr-o scurtã expunere la por-
nografie, viaþa socialã devine ambalajul
unei frenezii lãuntrice, inima, o camerã
obscurã în care se developeazã continuu
acea unicã imagine: întreaga fiinþã, creatã
pentru luminã, nu mai poate exista fãrã
fulgerarea lascivã, fãrã blitzul fantasmei
erotice: aceasta devine singurul moment
de „fericire” ºi „iluminare” în bezna unui
trai, altfel comun ºi anost pânã la depre-
sie... Astfel, iluminarea demonicã ia locul
revelaþiei divine... ªi sufletul aleargã spre
adâncul iadului cu entuziasmul unui îndrã-
gostit...
Aºa se nasc dependenþii de pornogra-
fie... Iar dependenþa de pornografie e com-
ponenta principalã a dependenþei de cea
care a provocat-o ºi o administreazã: so-
cietatea de consum.
Societatea de consum ºi-a propus sã
facã din libertate o fabricã de minþi
împuºcate: pentru cã numai pentru un ast-
fel de creier spart, Sistemul ia locul lui
Dumnezeu, Marele Inchizitor ia locul lui
Hristos: Mântuitor nu mai e Cel Care vin-
decã, ci cel care saturã foamea de fan-
tasme a maselor. Încã de la Giordano
Bruno se studia utilizarea pornografiei în
manipularea maselor, deci experimentul e
îndelung ºi bine pregãtit...
Pornografia stãpâneºte azi, în forme
rafinate sau brutale, spaþiul public: cu
Fii tânãr cu Hristos
scopul de a ne face niºte sclavi... fericiþi!
Numai creºtinii nu zâmbesc, ci plâng...
Ei stricã fotografia de grup... De aceea tre-
buie scoºi din cadru... Sau strânºi cu uºa
„drepturilor omului” ori cu cea a „ecu-
menismului”, îmbrãþiºaþi cu atâta „dragos-
te” pânã le pârâie oasele, pânã grimasa de
oameni zdrobiþi pare sã-i facã „Îndrãzniþi. Eu am biruit lumea.” (Ioan 16, 33)
Am intrat la liceu ºi mi-ee fricã
Mi-e teamã cã mã voi despãrþi de
Dumnezeu.
În ultimul an El m-a apropiat de
dragostea Sa. M-a schimbat ºi mi-a dãruit
o grãmadã de bucurii duhovniceºti de care
nici nu ºtiam cã existã. (De exemplu sã
simþi dragoste în lacrimi.)
Apoi, schimbându-mã pe mine... El a
schimbat ºi oamenii de lângã mine. M-am
ataºat foarte mult de fosta mea colegã.
Puteam sã vorbesc cu ea pe teme reli-
gioase, la fel ºi cu alt coleg de-al meu.
Dumnezeu ne-a fãcut prieteniile foarte
frumoase, dar acum, cã am intrat la liceu,
nu mai suntem aºa apropiaþi. Deºi suntem
în aceeaºi clãdire, dar la clase diferite.
Mã simt singurã. Clasa mea e plinã de
fete. M-am împrietenit cu unele, deºi nu a
trecut decât o sãptãmânã. Am vorbit ºi cu
cei mai mari ºi mi-e teamã cã ei mã vor
discrimina pentru principiile mele reli-
gioase (de fapt absolut normale).
Apoi mi-e teamã cã liceul mã va
schimba în rãu... ºi cã eu nu o sã pot sã
rezist ispitelor de acolo. Cum sã fac eu sã
rãmân creºtinã, dar în acelaºi timp ceilalþi
sã nu mã considere încuiatã ºi retrasã?
9
una cu cei care
zâmbesc...
ORICE SUFLET
CARE SE OPUNE CONSUMULUI DE
PORNOGRAFIE (vizualã, sonorã, ideo-
logicã) ESTE UN SUFLET LIBER! Este
un suflet care refuzã sã orbeascã ca sã
„vadã” lumea ºi viaþa aºa cum le descrie
satana... Pentru cã pornografia este omni-
prezentã nu numai ca imagine ori spot
publicitar, ci ºi în toatã literatura, filosofia
ºi arta lumii, în diferite forme ºi grade de
expunere.... ªi de iniþiere...
Orice tânãr care refuzã „educaþia sexu-
alã” ºi trãieºte în curãþie este cel mai mare
erou al tuturor timpurilor: pentru cã biruie
cea mai sofisticatã ºi mai subtilã dictaturã
posibilã: cea a condiþionãrii psihologice
instituþionalizate... Aceºti biruitori sunt
mucenicii vremurilor din urmã...
ªi aceastã biruinþã o dã numai Hristos,
Cel ce a rãstignit, în trupul Sãu, pute-
rea tuturor dictaturilor: ca o piatrã din
unghiul tuturor suferinþelor Sale de pânã
acum...
Punct
www.oameni-si-demoni.blogspot.com
Cum sã îi conving cã Ortodoxia e altfel
decât cred ei?
Mãdãlina
***
E firesc sã te temi, Mãdãlina mea, cãci
slabã ne este firea. Dar e duhovnicesc sã
nu te temi pentru cã tu ºtii cum este
Dumnezeu, tu ai vãzut cum lucreazã ºi nu
te vei îndura sã rãmâi fãrã El!
Tu sã continui sã te bucuri de El ºi sã
te rogi în taina ta ºi sã nu lipseºti de la
Sfânta Liturghie ºi sã-i binecuvântezi în
gândul tãu pe toþi colegii ºi profesorii ºi sã
te bucuri de adolescenþa ta fãrã sã vorbeºti
despre credinþa ta. Vor vorbi faptele tale,
bucuria ta tãcutã, rãbdarea ta ºi binecu-
vântarea din tainã care se va simþi în jur!
Sã ne scrii des, sã ne scrii ori de câte
ori ai probleme ºi sã nu te temi, de mânã
cu Domnul fiind!
Cu drag ºi rugãciune ºi binecuvântare,
Maica Siluana
Centrul de formare ºi consiliere
Sfinþii Arhangheli Mihail ºi Gavriil
www.sfintiiarhangheli.ro
CMYK
 10 Pas în doi
Privirea celuilalt
Vederea soþului sau a soþiei prin ochii lui Dumnezeu e un dar care
neîncetat trebuie cerut în rugãciunea împreunã: „Ajutã-mi, Doamne,
ºi aratã-mi-1 pe soþul meu - sau pe soþia mea - pe care mi l-ai dat, aºa
cum Tu Însuþi îl vezi.” E o cerere esenþialã pentru viaþa cuplului.
Ne fotografiem aproapele
în delict
Privirea dumnezeiascã e deasupra pã-
catului, deasupra obscuritãþii ºi dezvãluie
întotdeauna potenþialitatea sufleteascã a
celuilalt. Nimeni nu e perfect. Dar viaþa
spiritualã ne cere sã nu rãmânem niciodatã
pe poziþiile definitive ale asprei judecãþi:
,,el este aºa ºi aºa, ea are un caracter aºa ºi
pe dincolo, e un om imposibil, nu se va
schimba niciodatã etc."
Dacã ºi Dumnezeu ne-ar privi în ace-
laºi fel, n-am mai avea nicio ºansã de a ne
îndrepta. Prea adesea, oamenii se privesc
unii pe alþii cu ochi întunecaþi, lipsiþi de
lumina necreatã a harului divin ºi de ade-
vãrata iubire. Ne fotografiem aproapele în
delict ºi apoi, asemenea unor ºantajiºti, îi
fluturãm prin faþa ochilor fotografia ori de
câte ori avem ocazia: ,,Vezi, uitã-te bine,
aºa eºti tu, aºa ºi nu altfel!”
Suntem asasini sufleteºti
Dar un asemenea mod de a-1 trata nu
doar cã îl împiedicã sã se schimbe, ci îl ºi
precipitã spre o cãdere mult mai mare. Cel
care-ºi judecã aproapele în inima sa e un
asasin sufletesc. Tocmai de aceea, Hristos
nu a ostenit sã ne-o repete: ,,Nu judecaþi,
ca sã nu fiþi judecaþi. Cãci cu judecata cu
care judecaþi veþi fi judecaþi, ºi cu mãsura
cu care mãsuraþi vi se va mãsura.” Doam-
ne, cât de folositoare e aceastã poruncã
pentru viaþa spiritualã, dar mai cu seamã
pentru viaþa spiritualã a cuplului! Acolo
unde e loc pentru judecatã, nu e loc pentru
o viaþã spiritualã autenticã. O inimã care
judecã se leapãdã de Cel Care a murit pe
cruce spunând: ,,Pãrinte, iartã-le lor, cã nu
ºtiu ce fac.”
Arma care fãrâmiþeazã
cãsnicia
Judecarea aproapelui e, cu siguranþã,
pãcatul cel mai rãspândit pe faþa pãmântu-
lui, cel mai devastator ºi cel mai puþin
cunoscut, cãci prea puþini sunt aceia care
îºi dau seama cã judecã - într-atât aceastã
patimã a devenit o a doua naturã! ªi e chiar
patima care cel mai adesea duce cuplul la
pieire. Dacã îºi face simþitã prezenþa ºi nu
e alungatã, combãtutã
de inimi care se sme-
resc ºi cer de la Dum-
nezeu pacea ºi împã-
carea (iar acestea nu se
dobândesc fãrã încer-
cãri), familia va fi în
mare pericol. Rãzboiul dus împotriva
judecãþii e un rãzboi al tuturor familiilor
creºtine, cãci vrãjmaºul Bisericii ºi al se-
minþiei umane se foloseºte de aceastã armã
pentru a distruge viaþa spiritualã încã în
faºã fiind, pentru a diviza tot ce e unit, pen-
tru a fãrâmiþa cãsnicia.
Harul trece prin ochii celuilalt
Cât de importantã e privirea celui-
lalt!... Dacã e o privire înþelegãtoare, iu-
bitoare, plinã de încredere ºi de speranþã,
câte posibilitãþi nu-i deschide celuilalt de a
se ridica, de a se schimba, de a-ºi continua
înaintarea. Harul lui Dumnezeu trece
întotdeauna prin ochii celuilalt; iatã unul
dintre principiile de bazã ale vieþii spiri-
tuale în Taina Cununiei.
De altfel, omul îºi vede aproapele cam
tot aºa cum se vede pe sine. Dacã îºi des-
coperã sufletul în ochii lui Dumnezeu,
Care îi aratã greºelile ºi în acelaºi timp i le
iartã tocmai prin experierea darului de a fi
iertat, adicã iubit, va învãþa ca ºi el, dupã
cuvintele din Tatãl nostru, sã ierte la rân-
dul sãu. Dacã, din contrã, se culpabilizeazã
ºi, din orgoliu, refuzã iertarea, adicã se
judecã ºi se condamnã singur, socotind cã
numai ºi numai pãrerea pe care o are el
despre sine conteazã, refuzând privirea lui
Dumnezeu, un asemenea om va fi cu sigu-
ranþã necruþãtor faþã de aproapele sãu!
Privirea lui Dumnezeu este TOTUL în
viaþa spiritualã ºi cu atât mai mult în expe-
rienþa misticã a familiei.
Diferenþele nu sunt piedici
O altã ispitã a falsei iubiri e aceea a
monotoniei, a uniformitãþii: „Trebuie sã
fim la fel.” Aceste cuvinte ascund chiar
anti-Trinitatea! Dumnezeu e Unul în fiin-
þã, dar întreit în Persoane cu totul distincte.
Fiecare Persoanã e diferitã de celelalte do-
uã, fiind egale în unicitate, în esenþã ºi în
comuniune. Prin judecarea celuilalt noi nu
doar constatãm o diferenþã, dar ajungem sã
o ºi transformãm în piedicã pentru viaþa
personalã: ,,dacã nu eºti ca mine, nu vom
putea trãi împreunã niciodatã”, ,,fã-te ca
mine”. Nu!...
Iubirea adevãratã aduce revelaþia per-
soanelor ºi a naturilor. Dumnezeu nu uni-
formizeazã, nu face sã disparã umanul în
folosul divinului, nici nu aneantizeazã
ipostasul, ci, dimpotrivã, dezvãluie identi-
tatea profundã ºi realã a celuilalt. Prin ade-
vãrata iubire, fiecare se strãduieºte sã de-
vinã celãlalt, adicã se deschide spre viaþa ºi
spre privirea acestuia.
Pe mãsurã ce descoperã comuniunea
cu soþul în cãsnicie ºi renunþã la sine, la
vechile sale prejudecãþi, din iubire pentru
celãlalt, omul renaºte întru adevãrata sa
persoanã duhovniceascã, în omul lãuntric.
Dobândirea privirii lui
Dumnezeu
Dacã fiecare, în momentul în care ne
simþim îmboldiþi sã ne judecãm aproapele,
am auzi iarãºi ºi iarãºi, ca ºi cum chiar
nouã ne-ar fi spus, cuvântul Mântuitorului:
,,Cel fãrã de pãcat dintre voi sã arunce cel
dintâi piatra” - cu siguranþã cã în aceeaºi
clipã ne-am opri.
În familie, omul învaþã sã ierte ºi sã fie
iertat. Dacã bãrbatul ºi femeia trãiesc întru
aceastã privire, se vor bucura de negrãite
progrese spirituale. Nimic nu le va fi im-
posibil, pentru cã împlinirea iubirii aproa-
pelui ºi a lui Dumnezeu conþine toate po-
runcile. Prin Taina Cununiei, omul învãþã
sã-ºi priveascã aproapele cu o privire dum-
nezeiascã. În fond, dobândirea privirii lui
Dumnezeu trebuie sã fie dorinþa duhov-
niceascã a tuturor credincioºilor, dar parcã
totuºi, oarecum îndeosebi, a celor uniþi
prin Taina Sfântã a Cãsãtoriei.
Fragmente din
Pr. Michel Philippe Laroche - „Un sin-
gur trup. Aventura misticã a cuplului”
 Educaþie creºtinã 11
ce nu-þi place la el. E ceea ce tu ai pus
Cum aº putea sã-l atrag spre bisericã? acolo ºi nu vei scoate ce ai pus decât
Vã spun, pe scurt, problema mea: punând dragoste ºi înþelegere duhov-
am un bãieþel de 6 ani pe care nu l-am niceascã. Domnul te va lumina ºi ajuta
dus la bisericã de când era foarte mic, în fiecare clipã dacã Îi ceri fãrã sã ai
pentru cã eu însãmi nu am mers. Anul pretenþii. Dar nu uita: mai ales sã ai
acesta, însã, am început sã mã duc rãbdare ºi sã-i acorzi timp lui Matei sã
duminica la bisericã ºi l-am luat ºi pe el se împrieteneascã de acum încolo cu
de câteva ori. Se plictiseºte, nu are rãb- Domnul ºi lui Dumnezeu sã lucreze
dare, vrea sã plecãm repede ºi de câteva aºa cum ºtie El ºi nu cum ne-ar plãcea
luni n-am mai reuºit sã-l iau cu mine. nouã.
Nici soþul meu nu vrea sã meargã întot- Curaj ºi bucurie sfântã!
deauna la bisericã ºi atunci ei doi rãmân M. Siluana
acasã. Îmi pare foarte rãu cã nu pot sã-l Centrul de formare ºi consiliere „Sf.
împãrtãºesc pe Matei, mai ales cã pânã la la Sfânta Împãrtãºanie. Arhangheli Mihail ºi Gavriil”
7 ani împãrtãºirea se poate face fãrã Nu-l cicãli ºi nu-l judeca pentru ceea www.sfintiiarhangheli.ro
spovedanie ºi cred cã l-ar ajuta foarte
mult. Cum aº putea sã-l atrag spre bise- „Sã fii exemplu, acesta este cel mai mare lucru!“
ricã? Vã mulþumesc din suflet pentru tot Cum sã ne creºtem copiii? Dar asta nu înseamnã
ce faceþi. Sã-i creºteþi sã se mântu- sã nu le împletim, sã fie ºi
Iulia iascã. Ca metodã tot blândeþea un pic de asprime, pentru
Draga mea Iulia, rãmâne cea mai bunã, pentru cã el doreºte sã împlineas-
Mai întâi, cere iertare de la Domnul cã cã, folosind asprimea, copilul cã numai ce vrea el, nu
nu l-ai dus pe Matei de mic la Bisericã, te ascultã de fricã ºi prinde ceea ce trebuie. Dar foarte
adicã de când era în burtica ta. Apoi, numai în piele învãþãtura ta. important este sã-i dai
primeºte iertarea ºi înþelegerea lui Dum- Dar dacã te porþi blând cu el: exemplu de viaþã. Pentru
nezeu ºi iartã-te ºi tu ºi învaþã sã ai rãbdare „Copilul tatii, copilul mamii, cã el ºtie sã vorbeascã, nu
cu Matei aºa cum ºi Domnul a avut cu ti- uite aºa...”, el ascultã ºi te va l-ai învãþat tu sã vorbeas-
ne! Apoi, roagã-i pe Sfântul Evanghelist asculta ºi dupã moartea ta, pen- cã, dar te-a auzit pe tine
Matei ºi pe Îngeraºul lui Pãzitor sã te ajute. tru cã îi rãmâne în minte: „Uite, vorbind în casã ºi a învãþat
Apoi, cumpãrã-i Biblia ºi alte cãrþi reli- Doamne, ce spunea mama ºi ºi el. ªi-þi învaþã ºi faptele
gioase pentru copii. Sau încearcã sã-l rogi tata!” Dar dacã te-ai purtat aspru cu el, nu tale. Deci, sã fii exemplu, acesta este cel
pe soþul tãu sã þi-l aducã la Bisericã numai te ascultã. Deci, ca metodã, tot blândeþea. mai mare lucru. Iar pentru tineri, sã lup-
tãm în ºcoli pentru ora de reli-
Învaþã sã-þi asculþi copilul spune: „Mami, sub pat la mine e un crocodil!” gie.
ªi mama de obicei crede cã el vorbeºte un lim- Vedeþi, copiii merg la grã-
Limbajele copilãriei baj normal. ªi spune: „Mamã, hai sã vezi, sub diniþã, la ºcoalã, la joacã, în tot
pat nu e nimic!” Se duce, felul de influenþe nefaste. Cum sã
Copiii au mai multe limbaje ºi e îi ridicã cuvertura, ºi sub facem sã eliminãm acestea?
bine sã þineþi cont de limbajul în pat nu e nimic. Dar co- Grija asta cade tot pe familie,
care copilul vã vorbeºte. Existã lim- pilul nu se va simþi as- sã-l dirijeze continuu ºi sã îndrep-
bajul cuvântului, prin care vorbeºte cultat, fiindcã el de fapt te ceea ce a învãþat greºit. Tot
el de obicei. Dar în afarã de acest vrea sã spunã ceva. ªi familia rãmâne pedagogul cel
limbaj mai este un limbaj simbolic. atunci mama merge pe mai bun. ªi la ºcoalã îi obiºnu-
Bolile, de exemplu. Sunt copii care fir, intrã în imaginar, ºi îl iesc cu comunitatea. E o oarecare
se îmbolnãvesc frecvent. Era un întreabã: „ªi dacã ar fi ordine. Nu este rea, dar s-ar putea
copil care fãcea otitã permanent. un crocodil sub pat, ce sã fie o dirijare necreºtinã. El tre-
Abia se vindeca ºi iar se îmbolnã- s-ar putea întâmpla?” buie învãþat sã spunã ce s-a în-
vea. În familia lui pãrinþii se certau „Pãi ar putea sã mã muºte de picior.” „ªi dacã tâmplat la ºcoalã ºi pãrinþii sã
foarte des. ªi fiindcã el nu mai dorea sã audã te muºcã de picior, ce s-ar putea întâmpla?”
certurile din familie, se îmbolnãvea de urechi. „Ajung la spital.” „ªi dacã ajungi la spital ce se îndrepte greºeala pe care poate a
Acesta este un limbaj. În acest caz, degeaba întâmplã?” „Pãi am sã mor!” De fapt copilul se fãcut-o un pedagog. Sunt mai
pãrinþii îl duc la doctor sã se vindece, el se va temea de moarte, fiindcã abia îi murise bu- puþini copii care spun: „Eu fac
îmbolnãvi mereu. Pentru cã el de fapt vrea sã nicul. ªi el nu ºtia sã spunã asta altfel, de aceea aºa pentru cã m-a învãþat profe-
le spunã ceva: cã pe el îl doare felul în care se a inventat crocodilul. sorul”, însã aproape toþi spun:
poartã pãrinþii lui. „Aºa m-a învãþat tata sau ma-
Maica Sofronia Rãdulescu ma.” Pentru cã aici e dragostea
În afarã de limbajul acesta simbolic mai Centrul de formare ºi consiliere „Sfinþii simþitã de toþi, din partea tuturor.
este ºi un limbaj imaginar. Vine copilul ºi vã Arhangheli Mihai ºi Gavriil” Pãrintele Arsenie Papacioc
 Dragi copii,
Luna care urmeazã, luna Un cadou pentru Maica Domnului esteªtiþiºi cãmama
august, începe cu douã sãptãmâni în care o cinstim în mod
deosebit pe Maica Domnului. Pe 15 august este sãrbãtoarea
Adormirii Maicii Domnului, cea mai mare sãrbãtoare închi-
natã ei. De aceea, înainte de ea avem 14 zile de post, în care
cei care o iubesc pe Maica Domnului þin post, se roagã mai
mult ºi participã la slujbele deosebite închinate Nãscãtoarei de
Dumnezeu în aceastã perioadã.
Maicã Preacuratã, te rugãm frumos
Roagã-Te îndatã Domnului Hristos
Sã ne dãruiascã ajutorul Sãu
ªi sã ne fereascã de tot ce e rãu! Amin.
CMYK
Maica Domnului
noastrã? Ea
ne iubeºte mult, aºa cum Îl iubeºte pe Domnul Hristos, Fiul ei,
ºi se roagã mereu lui Dumnezeu pentru noi. De asemenea, ori
de câte ori suntem în necazuri ºi o chemãm în ajutor, ea este
grabnic ajutãtoare. Vã spun doar una din nenumãratele minuni
pe care Maica Domnului le-a fãcut, rãspunzând la rugãciunile
celor care au chemat-o sã-i ajute:
O familie din America avea un copilaº de doar 7 luni. Într-o
zi l-au dus la spital, pentru cã era bolnav. Dar aici doc-
torii le-au spus cã nu mai are nicio ºansã, cã va muri în
scurt timp. Pãrinþii, disperaþi, i-au chemat pe cei doi
preoþi parohi de la biserica unde mergeau ei ºi i-au
rugat sã aducã icoana fãcãtoare de minuni a Maicii
Domnului, pe care o aveau în bisericã, numitã
„Portãriþa”.
Pãrinþii au venit cât au putut de repede ºi au aºezat
icoana lângã patul copilaºului. Apoi au cântat cu toþii
Paraclisul Maicii Domnului. În timp ce cântau, pruncul
îºi revenea încet-încet, sângele care-i ieºea pe gurã s-a
oprit, iar copilul a început sã se miºte. Curând dupã
aceea, a putut fi hrãnit. Medicilor nu le venea sã creadã
cum acest copil, pentru care nu mai era nicio speranþã
sã fie salvat, s-a fãcut sãnãtos. Pãrinþii lui ºtiau însã cã
Maica Domnului ºi-a arãtat dragostea de mamã ºi a
fãcut o minune.
Sã nu uitaþi deci, dragi copii, cã Maica Domnului are
grijã de noi ca ºi mama noastrã, ºi Îl roagã mereu pe
Dumnezeu sã ne dea toate cele de care avem nevoie.
Acum, înainte de ziua ei, aþi vrea sã îi faceþi ºi voi un
cadou Maicii Domnului, pentru cã ne iubeºte atât de
mult? Sã vã dau câteva idei:
Încercaþi sã þineþi mãcar câteva zile de post. Dacã
sunteþi prea mici, puteþi renunþa pentru o perioadã
la ceva care vã place, de exemplu sã nu mai mâncaþi cio-
colatã sau îngheþatã, ori sã nu vã mai uitaþi la televizor.
În timpul postului adãugaþi la rugãciunile voastre
ºi o micã rugãciune specialã cãtre Maica Domnului.
Repetaþi (sau, dacã nu ºtiþi, învãþaþi) o cântare în
cinstea Maicii Domnului, de exemplu „Cuvine-se
cu adevãrat”.
Învãþaþi rugãciunea de sub icoana pe care o aveþi
de colorat.
Maica Domnului se bucurã mult dacã sãrbãto-
riþi ziua ei cu sufletul curat, curãþit prin Spovedanie,
ºi Îl primiþi pe Domnul Hristos prin Împãrtãºanie.
De ziua Maicii Domnului mergeþi la bisericã cu
flori; ºi acasã puteþi împodobi icoana ei cu
floricele.
Ce ziceþi, v-aþi hotãrât?
Paginã realizatã de Natalia Corlean
 Actualitatea religioasã 13
Premieri la „Hristos împãrtãºit copiilor”
În douã parohii din Protopopiatul
Fãgãraº anul catehetic s-a încheiat
marþi, 29 iunie. Cu ocazia praznicului
Sfinþilor Apostoli Petru ºi Pavel, copiii
din Ucea de Jos ºi Bucium care s-au
înscris în proiectul „Hristos împãrtãºit
copiilor” au participat la festivitatea de
încheiere a cursurilor, în cadrul cãreia
au primit diplome ºi premii.
Cursuri interactive ºi distractive
„Hristos împãrtãºit copiilor” este un pro-
iect lansat, începând cu 2006, ºi în Patriar-
hia Românã. El presupune organizarea la
nivel parohial a unor ore de catehezã pen-
tru copii, diferite de orele de religie. Meto-
dele folosite sunt descoperirea, interacþiu-
nea ºi aplicaþia, iar lecþiile sunt concepute
într-o manierã interactivã, care sã asigure
implicarea directã a copiilor. Ele sunt alcã-
tuite cu scopul de a aduce Cuvântul lui Dum-
nezeu la nivel personal, asociindu-l cu
experienþele de viaþã personale ale copilu-
lui ºi extinzându-l ºi la nivelul familiei. mind diplome frumos colorate, cu imagini Scopul acestuia este de a pune la un loc idei
Cursurile catehetice au început în din timpul activitãþilor, dar ºi premii con- ºi materiale care sã vinã în sprijinul educa-
toamnã, odatã cu începerea anului ºcolar. stând în cãrþi, icoane ºi CD-uri educative. torilor (fie cateheþi, fie pãrinþi), dar ºi de a
Copiii care s-au înscris s-au întâlnit în ªi doamnele Melania Dima, Maria- împãrtãºi unii altora din experienþa în edu-
fiecare sâmbãtã, împãrþiþi pe grupe de Magdalena Dodea ºi Adriana Maier, carea ortodoxã a copiilor; de aceea, cei care
vârstã. Pe lângã lecþiile biblice, ei au avut cadrele didactice care au participat la deru- viziteazã site-ul ºi se bucurã de resursele
parte de multe activitãþi practice, planºe de larea proiectului, au primit câte un act de gãsite, sunt rugaþi sã colaboreze ºi sã împãr-
colorat, jocuri ºi lucru manual, ceea ce a cinstire pentru dãruirea cu care s-au impli- tãºeascã la rândul lor idei ºi materiale, pen-
uºurat procesul de învãþare ºi a fãcut cur- cat în activitãþile cu copiii. tru folosul a cât mai mulþi copii, care au
surile amuzante ºi distractive. nevoie de dragostea noastrã ºi de o atenþie
Expoziþie ºi cântece educativã specialã. Pr. Marius Corlean
Premii ºi diplome colorate ªi în Parohia Bucium a avut loc, în
Încântare ºi dorinþe pentru
În Parohia Ucea de Jos, în cadrul aceeaºi zi, festivitatea de încheiere a anu-
proiectului „Hristos împãrtãºit copiilor” lui catehetic. Cu aceastã ocazie, copiii anul viitor
anul acesta au participat la cursurile cate- înscriºi în proiect au pregãtit o micã ex-
Reacþiile copiilor au fost pozitive,
hetice 56 de copii. Lecþiile au fost organi- poziþie amenajatã în bisericã. Aici, cei
motivându-i pe cateheþi sã continue acest
zate de pãrintele paroh Ion Tãrcuþã, cu care intrã în locaºul de cult au prilejul de
proiect ºi anul viitor:
sprijinul a trei cadre didactice. „Din punct a vedea ºi câteva din lucrãrile realizate în
„Îmi pare rãu cã s-a terminat, dar vreau
de vedere financiar, proiectul s-a derulat timpul anului: desene, planºe de colorat
sã facem din nou de la toamnã! Am învãþat
cu sprijinul parohiei, prin bunãvoinþa sau diverse activitãþi practice de lucru
aici multe lucruri despre Dumnezeu!”;
membrilor consiliului parohial, care au manual, pe care copiii le-au realizat cu „M-am apropiat mai mult de Dum-
înþeles importanþa lucrãrii misionare a mult entuziasm. nezeu, dar ºi de ceilalþi copii din grupa
Dupã Sfânta Liturghie, micuþii aumea. Aº vrea ca anul viitor sã facem împre-
Bisericii în rândul copiilor ºi au aprobat
susþinut în faþa enoriaºilor un mic pro-
unã ºi vizite la oamenii bolnavi sau la copii
achiziþionarea materialelor necesare. Ex-
gram de cântece, apoi au fost premiaþi ºi
sãraci, sã povestim cu ei ºi sã îi ajutãm…”;
cursiile organizate s-au fãcut cu sprijinul
felicitaþi de preotul paroh ºi de doamna „Am învãþat multe lucruri deosebite ºi
Primãriei ºi al unei societãþii comerciale
preoteasã Natalia Corlean, care le-a fost
interesante ºi vreau sã facem ºi anul viitor.
din parohia noastrã” - ne-a spus pãrintele
catehet în cadrul proiectului. Acum mã rog mai mult ºi îmi place sã vin
paroh Ion Tãrcuþã.
La festivitatea de încheiere a anului mai des la bisericã!”;
Site cu resurse educative „Mi-a plãcut cã am fãcut multe jocuri ºi
catehetic a participat ºi pãrintele Cristian Ca rezultat al colaborãrii dintre cele lucru manual. Aº vrea ca la anul sã facem
Dariciuc, coordonatorul Departamentului douã parohii în acest proiect, a fost reali-
pentru tineret din cadrul Arhiepiscopiei zat ºi un site: de douã ori pe sãptãmânã, iar vara sã
Sibiului. Dupã Sfânta Liturghie, copiii au mergem ºi într-o tabãrã împreunã!” - au
fost premiaþi de cãtre pãrintele paroh, pri- www.HristosImpartasitCopiilor.blogspot.com spus câþiva dintre copiii participanþi.
CMYK
 14 Actual

Problema ºi R e z o l v a r e a !
Nu mai cãutaþi „portiþele”, cãutaþi „Uºa”
Dupã dezastrul economic pe care tre- Pentru mine, ca ºi creºtin, a
buie sã-l înfruntãm, iatã cã suntem în pos- privi în faþã înseamnã de
tura de a face faþã ºi unor ploi care au fapt a privi spre oameni; iar
provocat inundaþii înfiorãtoare mai ales în a privi în sus înseamnã a
partea Moldovei (aceeaºi Moldovã, ca de privi spre Dumnezeu. În fapt,
fiecare datã), soldate nu numai cu pierderi aºa o sã gãsim Soluþia, aºa o sã
materiale foarte mari, ci ºi cu pierderi de gãsim Rezolvarea. Motivul,
vieþi omeneºti. Inutil sã mai amintim cã o cauza, problema sunt de fapt EU.
vorbã mai veche ne spune cã „un rãu nu Soluþia, rezolvarea este omul de lângã
vine niciodatã singur”. mine, iar Soluþia ºi Rezolvarea pentru
Acum, ca de fiecare datã, unii aruncã Noi Doi este Dumnezeu. Nu mai cãutaþi
vina pe guvernanþii care nu au fãcut nimic „portiþele”, ci cãutaþi „Uºa” (ºi ºtim cã
de la precedentele inundaþii (ºi asta cam Hristos este Uºa ºi cine intrã prin ea se va
aºa e) pentru evitarea unor astfel de situa- salva). taþi Soluþia, Rezolvarea. Mã caut pe mine,
þii. Alþii vorbesc despre defriºãrile masive Nu-mi rãmâne decât sã vã îndemn sã gãsesc problema - Te caut pe Tine, gãsesc
din Moldova (ºi asta cam aºa e) ºi dis- nu mai cãutaþi problema, cauza, vina - care „Calea, Adevãrul ºi Viaþa”.
trugerea echilibrului natural din zonã. Alþii suntem fiecare dintre noi în parte, ci cãu- Pr. Marius Demeter
vorbesc despre o pedeapsã divinã,
pentru rãutatea noastrã ºi înde-
pãrtarea de Dumnezeu (ºi asta nu
Întrebãri încãlþate cu bocanci (2)
prea e aºa, pentru cã Dumnezeu nu „La celãlalt sã te duci cu paºi de porumbel. Aºadar, sã te apropii de el în mod
pedepseºte, El nu e cauza rãului; delicat ºi cu blândeþe, pentru cã semenul tãu are ºi el fricile ºi supãrãrile sale. Are ºi
dar ne dovedim ceva mai înþelepþi aºa destulã greutate pe suflet, ca sã-i mai adaugi ºi tu.” (Cuviosul Iustin Popovici)
dacã ne gândim la rãutatea ºi in- Ce bine ºi ce frumos este când se adunã oamenii laolaltã ºi stau de vorbã despre una-
diferenþa noastrã atât faþã de Dum- alta. E bucurie mare când se reunesc familii mai mari sau mai mici, la câte un eveniment
nezeu, cât ºi faþã de aproapele nos- deosebit. Însã, cu toatã bucuria, mai apar uneori ºi situaþii jenante, care ar putea lipsi,
tru - aºa e?). dacã oamenii ar fi delicaþi unii cu alþii ºi s-ar gândi mai bine la ce ecou vor avea cuvintele
Motive, cauze, probleme, scu- lor în sufletul celui cu care vorbesc.
ze gãsim mereu ºi pentru orice.
Dar nu gãsim soluþii! Nu gãsim „Dar la voi nu vine barza?”
rezolvãri! ªi nu cred cã e mare Doi tineri cãsãtoriþi de toate astea, din moment ce
filosofie sã ne dãm seama de ce câþiva ani buni încã nu au public ai adresat întrebarea
suntem într-o asemenea situaþie. copii. Vii tu sã-i întrebi, cã ta încãlþatã cu bocanci? Cu
Suntem în situaþia în care gãsim te doare, nu-i aºa, cã ei nu ce drept faci aºa ceva? ªtii tu
ceea ce cãutãm. Noi cãutãm mo- au copii ºi vrei sã ºtii care-i planul lui Dumnezeu cu ei?
tive, cãutãm cauze, cãutãm pro- motivul, sã poþi dormi li- ªtii tu câte mai au ei de
bleme ºi mai ales cãutãm scuze. niºtit! Ce ai dori sã-þi învãþat sau de îndreptat în
Pe de altã parte, nu cãutãm spunã? Întrebarea asta am viaþa lor, pânã sã vinã co-
soluþii, nu cãutãm rezolvãri - ºi ca auzit-o adresatã în public pilul într-o familie în care
atare nu le gãsim. Zicem cã „nu unor prieteni a cãror du- iubirea de Dumnezeu sã fie
mai vedem luminiþa de la capãtul rere o cunosc, ºi nu vã pot în centru vieþii lor?
tunelului” (ºi e grav când zicem spune cât de greu cade un Nu, nu ºtii toate astea, tu
aºa ceva). „Luminiþa” - cum îi zic cuvânt de felul ãsta, arun- doar te-ai arãtat interesat de
unii „speranþei” (creºtineºte i se cat aºa, fãrã nici o conside- viaþa lor, fãrã sã fii interesat
spune nãdejde) - nu se poate vedea raþie, pur ºi simplu, din... ºi de inima lor, de durerea
decât dacã te uiþi înainte ºi nu dacã curiozitate! lor. Când vor dori sã îþi
te uiþi în jos. Nu trebuie sã ne mai Tu, cel care ai pus spunã, fii pe pace, îþi vor
uitãm în jos. Nu avem cum sã întrebarea, ai dori într-ade- spune. Dar nu forþa pe
câºtigãm ceva privind în jos, ci vãr sã afli cât de rãu îi nimeni sã se gândeascã la
doar înainte. ªi acest „înainte” nu doare cã nu au copii? Ai rana din inima lui atunci
înseamnã numai „în faþã”, ci mai dori sã afli câte lacrimi au vãrsat în genunchi, când îþi vine þie sã „conversezi”.
ales înseamnã „în Sus”. În jos nu ai la rugãciune, chiar ai dori sã afli câte zile de Dacã vrei sã-i ajuþi, roagã-te pentru ei.
voie sã priveºti decât pentru a nu tratament au fãcut ºi cât i-a costat, ai dori sã Domnul îþi va rãsplãti.
uita cã eºti „ºi din pãmânt”; în rest, afli cãruia dintre ei i-a spus medicul cã suferã Întotdeauna, la celãlalt sã te duci cu paºi
privirea ta trebuie s-o þii Înainte. de infertilitate? Ai dori sã îþi rãspundã public la de porumbel. Ramona Pop
 Cu Dumnezeu în casã 15
Femeia ºi organizarea casei creºtine Pe prispa casei
Femeia din ziua de azi este de multe ori ... Rugãciune...
o proastã gospodinã. În acest caz, ar trebui
Lãsaþi-ne pãmântul ºi nouã
ca ea sã se strãduiascã sã fie o bunã gospo-
ºi-un grãunte de muºtar din credinþã,
dinã ori sã cheme o menajerã, ocupându- bunicilor, pãrinþilor, uitaþilor ºi
se de carierã în continuare? lãsaþi-ne un bou ºi-un car,
Cred cã datoria femeii este sã vrea ca în sã putem aduce pârguitele roade
casã sã fie cãldurã sufleteascã, pentru ca de pe mormintele voastre,
acolo sã se vadã într-adevãr Biserica micã, înaintea lui Dumnezeu,
iar nu un grajd. Dar cum poþi face acest vrea sã se întoarcã acolo. Dar cum anume sã ca dar,
lucru? Fie prin sudoarea frunþii tale, fãcând fie acea casã depinde deja de fiecare în par- cã ne-a iertat pe toþi,
curat, spãlând geamurile ºi vasele, fie prin te. Casa poate avea pãianjeni pe la colþuri, cã nu v-am cãutat ºi
intermediul unui loc de muncã ce îþi va per- iar în rest toate sã fie bune sau poate fi o casã nu vã cinstim cum se cuvine,
mite sã cumperi maºinã de spãlat vase ºi de în care totul strãluceºte de curãþenie, iar noi, copiii voºtri.
douã ori pe sãptãmânã sã chemi în ajutor o soþul, cu un caracter de nordic, venind de la
menajerã, dându-i ºi ei posibilitatea sã câº- serviciu ºi încãlþând papucii, se simte foarte Pomeniþi-ne pe noi, nepomeniþilor,
tige ceva pentru familie. bine. Nu are importanþã cum este exact casa, ºi ne iertaþi pe noi, nevrednicii,
Dar toate acestea þin de fiecare caz în important este ca acolo sã se dea dovadã de voi, uitaþii lumii acesteia
parte. Pânã la urmã, nimeni nu presupune cã iubire creºtinã, pentru ca femeia sã vrea sã ºi pensionarii pãmânteºtii vieþi.
Sfânta martirã împãrãteasã Alexandra i-ar fi facã astfel încât soþul sã se bucure cu sufle- Miluiþi-ne cu iubirea cu care
spãlat ºosetele þarului Nicolae sau cã ar fi tul ºi ea sã se veseleascã de bucuria lui. ne-aþi nãscut din a Domnului voie,
spãlat vasele. Aºa cã nu trebuie sã cata- Dacã existã un astfel de sentiment în casã, pe noi, neiubitorii.
loghezi femeia drept bunã sau rea gospodi- atunci formele gospodãririi feminine sunt, Îmbrãcaþi-ne, pe toþi,
nã doar dupã implicarea ei personalã în cu siguranþã, pe planul al doilea. cu nesomnul bunãtãþii cu care
gospodãrie. O soþie bunã este acea soþie care Pr. Maxim Kozlov - Familia, ne-aþi vegheat aici pe pãmânt
organizeazã casa în aºa fel încât soþul sã ultimul bastion ºi ne vegheaþi ºi din cer
pe noi, copiii voºtri.
Farmacia Domnului: ticipã la formarea sângelui ºi activeazã sis- Rostiþi voi, rogu-vã,
temul nervos central. Mãresc acuitatea nerostitele noastre rugi
Coacãzele negre vizualã ºi sunt foarte bune în oboseala ºi cântaþi voi laudele
Coacãzele negre au o ochilor ºi miopie. necântate de noi.
valoare nutritivã foarte În surmenaj ºi obosealã Rezidiþi voi, vrednicilor,
mare. Conþin multã vitami- acutã se recomandã o curã de ceea ce noi, nevrednicii, dãrâmãm,
na C, mai stabilã decât în coacãze negre consumate zil- de când odihniþi
alte fructe, rezistând astfel la nic, timp de douã sãptãmâni. în latura celor drepþi
cãldurã ºi oxidare. De aceea Siropul este folosit pen- ºi cinstiþi voi cerul,
ºi în produsele obþinute din tru tuse, laringite, iar ceaiul ce vã bucurã pe voi
coacãze (suc, sirop, vin), ea din frunze pentru hipertensi- ºi ne îngãduie, încã,
se pãstreazã în proporþie de une, aterosclerozã sau afecþi- pe noi, copiii voºtri.
80-90%. Conþin ºi vitamina uni renale. Pr. Marius Demeter
P, mult mangan, magneziu Natalia Corlean
ºi fier, dar ºi alte sãruri minerale. coajã rasã de lãmâie ºi portocalã
Coacãzele negre revitalizeazã
organismul, sunt tonice ºi remi-
Chec cu mere ºi morcovi Se mixeazã uleiul, zahãrul, sucul de
portocale ºi apa mineralã, apoi se
neralizante, de aceea combat ane- Ingrediente: pun morcovii ºi merele rase pe
mia ºi mãresc imunitatea. Sunt 2 mere potrivite rãzãtoarea mare ºi se amestecã,
diuretice, depurative, deconges- 1 canã morcov ras adãugând treptat ºi fãina. Praful de
tionante hepatic, foarte bune 200 g zahãr brun copt ºi bicarbonatul se dizolvã în
detoxifiante pentru cã faciliteazã sucul de la o portocalã puþinã zeamã de lãmâie ºi se pun în
digestia, stimuleazã activitatea 100 ml apã mineralã compoziþie, cu scorþiºoara ºi puþinã
ficatului, pancreasului, splinei ºi 50 ml ulei coajã de lãmâie ºi de portocalã,
rinichilor. 300 g fãinã pentru aromã.
Pectina, taninul ºi sãrurile de Se amestecã bine, apoi se toarnã
1 lgþ praf de copt
potasiu pe care le conþin au acþi- în tava de chec (tapetatã sau cu hâr-
une antiinflamatoare, reduc pro- 1 lgþ bicarbonat
zeamã de lãmâie pentru tie pergament). Se dã la cuptor în
cesul de putrefacþie ºi mãresc jur de 45 de minute, la foc potrivit.
diureza, iar manganul regleazã dizolvat
1 lgþ scorþiºoarã Se taie dupã ce s-a rãcit.
activitatea unor hormoni, par-
 16 Trecut ºi prezent
Biserica „Naºterea Sf. Ioan Botezãtorul”
din Boholþ
Satul Boholþ se aflã la 12 km de Fãgãraº, în partea de nord-vest, ºi este aºezat într-o fru-
moasã zonã de dealuri cu pãduri de stejar, fâneþe ºi terenuri arabile. Nimeni dintre cei
care s-au nãscut aici nu poate uita casa pãrinteascã, biserica, ºcoala, uliþele satului co-
pilãriei, dealurile, pãdurea, truda ºi hãrnicia oamenilor, tradiþiile ºi obiceiurile, pen-
tru cã toate acestea au modelat suflete ºi au influenþat personalitãþile localnicilor.
Pepinierã de
intelectuali
Originea satului Bo-
holþ se învãluie miste-
rioasã în umbrele trecutu-
lui, dar este sigur cã da-
teazã de dinainte de se-
colul al XIII-lea. Prima
atestare documentarã
este din 1317 ºi constã
într-un act dat de preotul
sas Herbert pentru strân-
gerea de plãþi. Documen-
tele vremii atestã prezen- „Sfântul Gheorghe”. Înainte de 1881
þa saºilor în Boholþ, fapt ce explicã ºi de- slujbele se oficiau la „biserica din
numirea germanã Bucholz. În timp, însã, deal”, din fostul cimitir al satu-
aceºtia s-au retras spre zone mai ferite, iar lui, cu hramul ”Sfinþii Arhan- Preoþi slujitori:
pe la 1657 nu mai existau saºi în Boholþ. gheli Mihail ºi Gavriil”. Atât Pr. Ioan Conora (1870-
Aºa cum orice sat este deosebit prin fostul cimitir, cât ºi vechea bi- 1927), Pr. ªtefan Cazacu (1929-
personalitãþile sale, ºi satul Boholþ strã- sericã au dispãrut în urma unei 1949), Pr. Valer Ciora (1950-
luceºte din punct de vedere spiritual, el mari alunecãri de teren. 1954), Pr. protopop Romul Paroh
fiind vatra a sute de intelectuali, printre Actuala bisericã ortodoxã Zaharie (1955-1974), Valer ierom. Daniel
care mulþi profesori, preoþi, medici, in- a fost construitã în 1881, din Ramba (1974-1976), Nicolae Bojan
gineri, economiºti ºi juriºti. Boholþul este piatrã ºi cãrãmidã. În turnul Vasu (1977-1986), Valer Frãþilã veli simple. În
ºi locul de naºtere al IPS Serafim Joantã - înalt sunt instalate douã clo- (1988-1994), ieromonah Daniel 1994 s-au fãcut
Mitropolitul ortodox al Germaniei, Eu- pote mari ºi unul mai mic. Cele Bojan (1995-prezent). reparaþii ample ºi
ropei Centrale ºi de Nord, al Pãrintelui mari se trag concomitent, su- s-a înlocuit aco-
Romul Zaharie - protopop al Fãgãraºului netele lor armonizându-se perfect, iar periºul. Prin binecuvântarea lui Dum-
între 1971-1997 ºi al Pãrintelui Visarion clopotul mic se trage pe timp de furtunã ºi nezeu, cu ajutorul ÎPS Serafim Joantã, fiu
Joantã - exarh al mãnãstirilor din Arhie- grindinã, pentru alungarea norilor. al satului, ºi al credincioºilor din Boholþ, în
piscopia Sibiului. Biserica greco-catolicã a fost constru- anul 2006 a fost finalizatã pictarea bisericii
itã în 1876, tot din piatrã ºi cãrãmidã. Este de cãtre pictorul Dorel Beºleagã din Sibiu.
Dispãrutã în urma unei de dimensiuni mici, comunitatea uniþilor Resfinþirea bisericii a avut loc în 15 oc-
alunecãri de teren fiind mereu redusã (în 1926 numãra 30 de tombrie 2006, când am avut onoarea de
Viaþa satului Boholþ, cum este ºi firesc, membri din 752 de locuitori). Din anul a-i avea în mijlocul nostru pe IPS Dr. Lau-
a pulsat ºi pulseazã în continuare în jurul 1948 aici s-a întrerupt oficierea slujbelor, renþiu Streza, Mitropolitul Ardealului, ºi
Bisericii, pentru cã Biserica este cea care a greco-catolicii din sat întorcându-se la pe IPS Serafim. Aceastã zi deosebitã din
fondat obºtea umanã. De-a lungul timpu- Biserica Ortodoxã. punct de vedere spiritual, cu o importanþã
lui, satul Boholþ a fost deservit de douã aparte pentru viaþa spiritualã a satului, va
locaºuri de cult: biserica ortodoxã cu hra- Pictatã ºi resfinþitã în 2006 rãmâne mereu în memoria sãtenilor din
mul „Naºterea Sf. Prooroc Ioan Botezã- Biserica ortodoxã din Boholþ a fost Boholþ.
torul” ºi biserica greco-catolicã cu hramul zugrãvitã în 1926, 1960 ºi 1980 cu zugrã- Ieromonah Daniel Bojan, paroh
Fãgãraº, str. A. Mureºanu Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (To- Corecturã: Amalia Dragne
nr. 2. Tel. 0268211790 deriþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Ciolan Tehnoredactor: Natalia Corlean
(ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Aºteptãm opiniile dvs. la adresa
www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Marius Demeter (Felmer), Arhidiac. Nicolae redacþiei sau pe e-mail la
Preºedinte fondator: Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Magda (Victoria), apostolatfagaras@yahoo.com
Pr. protopop Ioan Ciocan Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), Pr. Alexandru Stanciu
Redactor ºef: Natalia Corlean (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea de Jos) ISSN 2065 - 765X
Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL Detalii abonamente la tel. 0743/097245
CMYK