Ghid 1 Hiv Preoti

CONSOLIDAREA INIÞIATIVELOR COMUNITARE
DE PREVENIRE A HIV/SIDA ªI VIOLENÞEI ÎN FAMILIE

ÎN ROMÂNIA
Manual
de instruire
a preoþilor
în domeniul
HIV/SIDA
Martie 2006
Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA
Autor:
Daniela Iancu
2006 - JSI Research & Training Institute Inc.
Acest manual a fost elaborat de JSI Research & Training Institute Inc.
- Reprezentanþa România, la solicitarea Organizaþiei Internaþionale
pentru Caritate Creºtin Ortodoxã (IOCC) în cadrul proiectului
“Consolidarea iniþiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA ºi
a violenþei familiale în România”. Documentul poate fi reprodus
integral sau parþial, adaptat, cu acordul JSI Research & Training
Institute Inc. ºi menþionarea sursei. Vã rugãm sã trimiteþi copii ale
materialelor elaborate pe baza acestui document la:
JSI Research & Training Institute Inc.

44 Farnsworth Street
Boston, MA 02210-1211, U.S.A.
E-mail: office@jsi.ro
Apariþia acestui manual a fost posibilã datoritã generosului sprijin

din partea poporului american, prin intermediul Agenþiei Statelor
Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID) ºi Organizaþiei
Internaþionale pentru Caritate Creºtin Ortodoxã (IOCC) în cadrul
contractului de finanþare 01/Buc/USAID/2005. Opiniile exprimate
aparþin autorilor ºi nu reflectã neapãrat punctele de vedere ale USAID.
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

INSTITUTUL DE CERCETARE ªI FORMARE JSI (Bucureºti)
Consolidarea iniþiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA ºi a violenþei
în familie în România: manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA /
Institutul de Cercetare ºi Formare JSI. - Bucureºti : Speed Promotion, 2007
ISBN 978-973-8942-35-6
616-008.6 SIDA
Cuprins
Cuvânt înainte
Sesiunea 1: Deschiderea atelierului 13
Sesiunea 2: Informaþii generale

despre HIV/SIDA 29
Sesiunea 3: Transmiterea ºi prevenirea

HIV/SIDA 51
Sesiunea 4: Îngrijirea ºi sprijinirea persoanelor

care trãiesc cu HIV/SIDA 67
Sesiunea 5: Impactul infecþiei HIV/SIDA 77
Sesiunea 6: Drepturile persoanelor care trãiesc

cu HIV/SIDA 87
Sesiunea 7: Rolul Bisericii în prevenirea infecþiei

HIV/SIDA 93
Sesiunea 8: Evaluare ºi încheiere 107
Bibliografie 113
Cuvânt înainte
CUVÂNT ÎNAINTE
Proiectul „Consolidarea iniþiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA ºi a violenþei în
familie în România“ a apãrut din nevoia ºi dorinþa de a promova un comportament social
responsabil în rândul populaþiei, în special al tinerilor, pentru ameliorarea problemelor legate de
infecþia HIV/SIDA, violenþa în familie ºi alte probleme sociale.
Þinând cont de influenþa Bisericii Ortodoxe Române (BOR) ºi de gradul de încredere al
populaþiei în aceastã instituþie, proiectul îºi propune - pe de o parte - sã dezvolte capacitatea
Bisericii de a se mobiliza, ºi -pe de altã parte- sã îmbunãtãþeascã abilitatea reprezentanþilor acesteia
de a mobiliza comunitatea localã pentru implicarea activã în rezolvarea problemelor sociale, în
special în ceea ce priveºte infecþia HIV/SIDA ºi violenþa în familie. Sperãm ca prin creºterea
gradului de conºtientizare în rândul preoþilor, profesorilor de religie ºi membrilor comunitãþii, sã
contribuim la dezvoltarea unor atitudini pozitive faþã de persoanele afectate de cele douã flageluri
ºi a unor poziþii pro-active, cu implicare directã în prevenirea HIV/SIDA ºi a violenþei în familie.
Proiectul este coordonat de Organizaþia Internaþionalã pentru Caritatea Creºtin Ortodoxã

(International Orthodox Christian Charities Inc. – IOCC), organizaþie americanã care acordã
ajutor umanitar ºi asistenþã pentru dezvoltare, lucrând în colaborare cu Bisericile Ortodoxe din
întreaga lume pentru salvarea ºi îmbunãtãþirea vieþii persoanelor aflate în situaþii de risc,
refugiaþilor ºi persoanelor nevoiaºe. IOCC lucreazã în parteneriat cu Biserica Ortodoxã Românã ºi
Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii pentru implementarea acestui proiect care se adreseazã în special
persoanelor vulnerabile ºi nevoiaºe din mediul urban ºi rural.
Institutul de Cercetare ºi Formare JSI este principalul implementator în România al

programelor de sãnãtate care beneficiazã de sprijinul Statelor Unite ale Americii, prin intermediul
Agenþiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaþionalã (USAID). În perioada 2001 – 2007, JSI
implementeazã programul „Iniþiativa pentru Sãnãtatea Familiei în România“ (ISFR) , în baza
Convenþiei de Parteneriat semnate în noiembrie 2001 între Guvernul SUA ºi Guvernul României/
Ministerul Sãnãtãþii.
JSI asigurã consultanþã ºi suport tehnic în cadrul proiectului IOCC, pentru pregãtirea ºi
dezvoltarea resurselor umane, inclusiv elaborarea materialelor de instruire specifice ºi pregãtirea
formatorilor. De asemenea, JSI promoveazã ºi acordã asistenþã în: consolidarea parteneriatului între
instituþiile statului ºi societatea civilã, între BOR ºi organizaþiile care trateazã problemele HIV/SIDA
ºi violenþa în familie; asigurarea viabilitãþii intervenþiilor prin întãrirea structurilor publice;
dezvoltarea capacitãþii organizaþiilor ne-guvernamentale pentru a rãspunde nevoilor societãþii.
Introducere 5
Curricula de instruire a preoþilor
CURRICULA DE INSTRUIRE A PREOÞILOR
Setul de manuale elaborate pentru instruirea preoþilor îºi propune sã ofere acestora
cunoºtinþele ºi abilitãþile necesare pentru a combate eficient infecþia HIV/SIDA, violenþa în
familie, ºi stigmatizarea persoanelor care se confruntã cu aceste probleme, precum ºi mobilizarea
membrilor comunitãþii pentru rezolvarea acestor probleme sociale. Este destinat formatorilor care
vor instrui preoþii ºi/sau alþi reprezentanþi din rândul Bisericii Ortodoxe Române.
Concepþia manualelor este adaptatã stilului de lucru interactiv, cu implicarea directã a

participanþilor în procesul de învãþare. Ele constituie modelul dupã care formatorii au fost
pregãtiþi sã faciliteze activitãþile de instruire, astfel încât participanþii sã deprindã - prin experienþã
proprie - acele cunoºtinþe, abilitãþi ºi atitudini necesare pentru implicarea în lupta împotriva
infecþiei HIV/SIDA ºi a violenþei în familie, precum ºi sprijinirea celor afectaþi de aceste probleme.
Curricula este organizatã în 3 module: primul este dedicat infecþiei HIV/SIDA, al doilea,
violenþei în familie, ºi ultimul, mobilizãrii comunitãþii.
Specificitatea acestui set de manuale constã în faptul cã în elaborarea lui au fost luate în
considerare - pe lângã aspectele ºtiinþifice ale infecþiei HIV/SIDA ºi a violenþei în familie - ºi
particularitãþile profesionale, spirituale ºi sociale ale preoþilor.
La pregãtirea, elaborarea ºi editarea materialelor ºi-au adus contribuþia mai multe persoane:
Iolanda Beldianu, Adrian-Sorin Mihalache, Adina Breazu, Dina Loghin, Sorin Spineanu-Dobrotã,
Lavinia Nanu, Cristina Oros. Le mulþumesc tuturor pentru entuziasmul cu care s-au alãturat
acestui demers, animaþi de dorinþa de a obþine un rezultat cât mai bun.
Doresc sã mulþumesc colectivului IOCC, în mod deosebit doamnelor Sophia Brewer, Katie
Evans, Anemarie Gasser ºi Monica Secoºan, precum ºi reprezentantului BOR în acest proiect,
domnul Cosmin Grigorescu, pentru sprijinul pe care l-au acordat ºi pentru recomandãrile pe care
le-au fãcut, contribuind în acest fel la dezvoltarea unor materiale care sã rãspundã nevoilor
specifice ºi particularitãþilor acestui grup.
Sper ca materialul sã îºi dovedeascã utilitatea ºi sã contribuie la reducerea rãspândirii infecþiei

HIV/SIDA ºi a violenþei familiale în România, ºi sã îmbunãtãþeascã viaþa celor care se confruntã
cu aceste probleme.
Mi-aº dori ca la pânã la sfârºitul acestui proiect tot mai mulþi preoþi ºi reprezentanþi ai Bisericii
Ortodoxe Române sã se fi alãturat generoasei iniþiative de a reaºeza Biserica în rolul ei tradiþional
de asistenþã socialã, ºi sã fi demarat deja acþiuni de mobilizare a comunitãþilor pe care le pãstoresc,
pentru a lupta împreunã împotriva acestor probleme medico-sociale.
Dr. DANIELA IANCU

Coordonator programe instruire
Institutul de Cercetare ºi Formare JSI România
6 Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA

Despre manualul de instruire
în domeniul HIV/SIDA
DESPRE MANUALUL DE INSTRUIRE ÎN DOMENIUL HIV/SIDA

Prezentul manual face parte din programul destinat instruirii preoþilor în cadrul proiectului
„Consolidarea iniþiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA ºi a violenþei în familie în
România“. Îºi propune sã ofere formatorilor indicaþiile ºi materialele necesare pentru a
dezvolta/îmbunãtãþi capacitatea preoþilor de a discuta despre prevenirea infecþiei HIV/SIDA ºi de
a combate stigmatizarea celor infectaþi/afectaþi de HIV.
La sfârºitul instruirii, participanþii vor fi capabili sã:
• Demonstreze înþelegerea informaþiilor de bazã despre HIV/SIDA
• Identifice propriile valori ºi atitudini faþã de HIV/SIDA
• Identifice limbajul ºi atitudinile care pot crea discriminarea ºi stigmatizarea persoanelor
infectate/afectate de HIV/SIDA
• Descrie rolul bisericii în prevenirea HIV/SIDA ºi sprijinirea persoanelor infectate/afectate.
Atelierul de instruire conþine 8 sesiuni:
1. Deschiderea atelierului
2. Informaþii generale despre HIV/SIDA
3. Transmiterea ºi prevenirea HIV/SIDA
4. Ingrijirea ºi sprijinirea persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
5. Impactul infecþiei HIV/SIDA
6. Drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
7. Rolul Bisericii în prevenirea infecþiei HIV/SIDA
8. Evaluare ºi încheiere
Fiecare sesiune conþine:
- Instrucþiuni pentru formator – conþine informaþiile necesare pentru desfãºurarea ºi
procesarea activitãþilor de instruire.
- Materiale vizuale – conþin informaþii necesare pentru desfãºurarea unei activitãþi; în
funcþie de condiþiile tehnice din sala în care se va desfãºura atelierul, ºi de echipamentul
disponibil, materialul poate fi scris pe o coalã de flipchart, înainte de începerea activitãþii,
sau se poate opta pentru proiectarea unui transparent (cu ajutorul unui retroproiector),
sau prezentare în format electronic (cu ajutorul laptopului ºi videoproiectorului).
- Materiale pentru formator – conþin informaþii necesare formatorului pentru desfãºurarea
activitãþilor
- Materialele pentru participanþi – vor fi distribuite pe parcursul atelierului, în strânsã
legãturã cu activitãþile desfãºurate, sau la sfârºitul sesiunii, conform indicaþiilor.
La începutul fiecãrei sesiuni sunt menþionate: obiectivele specifice ale sesiunii, tehnicile de
instruire recomandate, durata estimatã a activitãþilor propuse, materialele necesare.
Urmãrind indicaþiile din acest manual, formatorii vor putea nu numai sã se ghideze în timpul
activitãþii de instruire propriu-zise, ci ºi sã pregãteascã înaintea fiecãrui atelier sau sesiuni toate
materialele ºi rechizitele necesare.
Considerând cã ºi Biserica, alãturi de alte instituþii ºi organizaþii, poate contribui la ameliorarea
situaþiei HIV/SIDA, am creat acest manual, luând în considerare valorile creºtine ºi adaptând
informaþia ºtiinþificã la nevoile ºi înþelegerea viitorilor participanþi.
Autorii
Introducere 7
Sugestii pentru formatori
SUGESTII PENTRU FORMATORI
Prezentãm în continuare câteva recomandãri care pot contribui la succesul Dvs. ca formatori.
Pregãtirea unui atelier de instruire

În afarã de atenta implementare a activitãþilor de instruire propuse în manualul formatorului
ºi evaluarea permanentã a grupului de participanþi, succesul – sau insuccesul - unui atelier de
instruire depinde în bunã mãsurã ºi de pregãtirea acestuia. Pentru a avea un atelier de succes,
încercaþi sã gãsiþi rãspunsuri la urmãtoarele întrebãri atunci când îl pregãtiþi:
1. Cine sunt participanþii?

o Ce ºtiu ei despre subiect?
o Ce aºteptãri/interes pot avea faþã de subiectul ales?
o Câte persoane vor participa?
2. Unde va avea loc atelierul? Cât timp va dura?

o Verificaþi sala/spaþiul în care se va desfãºura atelierul (dacã este posibil alegeþi sala dupã
ce o vedeþi)
o Asiguraþi-vã cã sunt locuri suficiente pentru toþi participanþii ºi cã puteþi aranja scaunele
aºa cum doriþi (de exemplu în semicerc)
o Verificaþi dacã timpul planificat pentru activitãþi este acceptabil pentru participanþi
o Asiguraþi-vã cã sunteþi disponibil în perioada programatã pentru desfãºurarea atelierului
3. Ce obiective are atelierul/sesiunea? Ce vor învãþa participanþii în timpul acestui atelier/sesiuni?

o Revedeþi principalele teme ºi activitãþi
o Evaluaþi încadrarea activitãþilor în timpul propus
o Pregãtiþi materialele necesare
o Stabiliþi cum veþi evalua eficienþa atelierului ºi a fiecãrei sesiuni (ce au învãþat participanþii)
4. Ce metode voi folosi? Ce tipuri de întrebãri va trebui sã pun pentru a facilita discuþia ºi participarea?
o Asiguraþi-vã cã sunteþi familiarizaþi (exersaþi) cu metodele de training propuse în mapa
formatorului
o Pregãtiþi o serie de întrebãri deschise pentru:
- Introducere
- Deschiderea unei discuþii
- A ajuta participanþii sã se gândeascã la experienþele ºi cunoºtinþele pe care le au despre
subiectul discutat
- A ajuta participanþii sã analizeze, generalizeze ºi aplice experienþele din timpul atelierului
în activitatea lor profesionalã
- A încuraja participanþii timizi
- A evita acapararea discuþiei doar de cãtre câþiva participanþi
5. Ce materiale voi folosi?

o Pregãtiþi din timp materialele vizuale pe care le veþi folosi
- evitaþi detaliile care pot distrage atenþia
- folosiþi semne ºi simboluri care pot fi înþelese de audienþã
o Verificaþi cã mijloacele vizuale sunt:
- Potrivite subiectului discutat ºi grupului
- Adaptate metodelor folosite

- Disponibile (verificaþi echipamentele, prizele etc.)
- Uºor de transportat

- Suficient de interesante pentru a trage ºi a menþine atenþia grupului
- Adaptate locului de desfãºurare a sesiunii
o Pregãtiþi ºi organizaþi (puneþi în ordine cronologicã) materialele vizuale înainte de sesiune
o Exersaþi folosirea materialelor vizuale înainte de a le folosi în faþa unui grup.
6. Cum pot evalua eficienþa atelierului/sesiunii?

o In timpul atelierului/sesiunii:
- urmãriþi interesul manifestat de participanþi
- apreciaþi calitatea rãspunsurilor date la întrebãri
- observaþi permanent grupul pentru a vedea dacã este interesat de subiect ºi mesajul
este înþeles
- puneþi întrebãri deschise pentru a verifica ce au învãþat participanþii
- rugaþi o persoanã din grup sã facã rezumatul celor discutate
o La sfârºitul atelierului:
- aplicaþi un chestionar de evaluare
- notaþi dacã participanþi solicitã informaþii suplimentare sau organizarea altor activitãþi
de instruire
- întrebaþi-vã „Cum aº putea îmbunãtãþi viitoarele activitãþi de instruire?"
o Pe termen lung:
- urmãriþi schimbãrile produse în comportamentul oamenilor
- notaþi dacã creºte numãrul persoanelor care solicitã servicii, a iniþiativelor comunitare etc.
Alte aspecte logistice

Organizatorii trebuie sã hotãrascã în prealabil cine este responsabil pentru fiecare dintre aceste
sarcini, ºi vor conferi autoritatea ºi resursele necesare acelora care au fost însãrcinaþi, pentru ca
aceºtia sã le poatã duce la îndeplinire în timp util.
1. Treceþi în revistã ºi verificaþi planul activitãþii de instruire

• Revedeþi programul atelierului
• Verificaþi bugetul necesar atelierului
• Confirmaþi disponibilitatea fondurilor
2. Aranjamente pentru participanþii

• Selectaþi participanþii
• Obþineþi aprobarea pentru participarea invitaþilor la atelier
• Pregãtiþi ºi trimiteþi invitaþii ºi instrucþiuni participanþilor
3. Locul de desfãºurare a atelierului

• Confirmaþi locaþia ºi spaþiul/sala în care se va desfãºura atelierul (fiþi atenþi în special la
mãrimea, forma sãlii ºi numãrul locurilor (scaunelor)
• Faceþi aranjamentele necesare pentru cazarea participanþilor ºi formatorilor (dacã este
cazul)
• Asiguraþi servicii pentru masa de prânz ºi pauzele de cafea
• Confirmaþi aranjamentele financiare
Introducere 9
4. Asiguraþi materiale de instruire
• Alegeþi ºi multiplicaþi materialele necesare pentru instruire
o Materiale pentru participanþi
o Flipchart-uri
o Certificate care atestã participarea la atelier (dacã este cazul)
• Achiziþionaþi materiale logistice ºi rechizite
o Flipchart (suport) ºi hârtie
o Markere
o Scotch
o Hârtie de scris
o Creioane, pixuri
o Bloc-notes-uri
o Mape pentru participanþi
Desfãºurarea atelierelor de instruire

În timpul atelierului de instruire asiguraþi-vã cã respectaþi urmãtoarele principii:
I. Utilizarea mijloacelor vizuale

• Pregãtiþi dinainte materialele vizuale pe care le veþi folosi.
• Verificaþi echipamentele necesare.
• Asiguraþi-vã cã toþi cei din salã pot vedea materialele.
• Arãtaþi materialul vizual suficient timp, pentru ca toþi participanþii sã-l poatã vedea.
• Dacã materialul vizual are mai multe componente, indicaþi-le pe rând.
• Explicaþi detaliile mai importante care ar putea sã nu fie cunoscute de grup.
• Menþineþi contactul vizual cu grupul în timp ce prezentaþi un material (nu priviþi spre
material, ci spre grup!).
Folosirea flipchart-ului (sau a tablei de scris)

• Scrisul trebuie sã fie clar ºi destul de mare pentru a fi vãzut cu uºurinþã, inclusiv de cãtre
participanþii care se aflã la distanþa cea mai mare.
• Nu scrieþi pe flipchart prea multe detalii. O coalã de flipchart foloseºte, de obicei, ca
suport pentru cele mai importante informaþii. Acestea sunt greu de identificat dacã sunt
prea multe cuvinte pe flipchart.
• Când scrieþi pe flipchart în timpul unei sesiuni de instruire (de exemplu scrieþi
rãspunsurile participanþilor la o întrebare):
o Þineþi seama de ceea ce urmãriþi scriind rãspunsurile participanþilor pe flipchart.
Scrieþi doar acele lucruri la care vã veþi referi, nu tot ce se spune.
o Nu scrieþi ºi vorbiþi în acelaºi timp….veþi fi nevoiþi sã staþi cu faþa la flipchart ºi sã
„vorbiþi“ cu acesta. Terminaþi ceea ce aveþi de spus grupului ºi apoi scrieþi pe flipchart.
• Înainte de a începe sesiunea de instruire, pregãtiþi bucãþi de scotch pentru lipirea colilor
de hârtie pe suportul flipchartul-ului sau pe perete. Ataºaþi uºor bucãþile de scotch pe
marginea flipchart-ului pentru a le avea la îndemânã.
• Dacã aveþi pregãtite mai multe coli de flipchart pentru o sesiune, aranjaþi-le în ordinea în
care le veþi folosi, pentru a nu fi nevoiþi sã le cãutaþi în timpul prezentãrilor.
• Când folosiþi coli de flipchart gata scrise este recomandabil sã invitaþi participanþii sã le
citeascã, în loc sã le citiþi Dvs. Aceasta creºte participarea grupului.
• Dacã citiþi de pe flipchart, aºezaþi-vã lângã acesta, cu faþa la grup. Priviþi spre flipchart
doar atât cât este necesar pentru a urmãri ideile principale, menþineþi contactul vizual cu
grupul.

Markere
• Folosiþi culori închise (negru, maro, albastru) care pot fi vãzute de la distanþã. Evitaþi

culorile deschise.
• Dacã este posibil, folosiþi markere cu vârful pãtrat. Acestea traseazã linii mai groase, care
pot fi vãzute mai bine de la disatnþã.
II. Distribuirea materialelor pentru participanþi

• Aranjaþi materialele pentru participanþi în ordinea în care le veþi distribui în timpul
atelierului. Astfel, veþi fi siguri cã le veþi gãsi rapid pe cele de care aveþi nevoie atunci când
veþi dori.
• Când distribuiþi materialele pentru participanþi, þineþi cont de modul în care vor fi folosite:
o Dacã veþi cere participanþilor sã le citeascã ºi sã discute pe marginea lor, evident cã va
trebui sã le distribuiþi la începutul activitãþii.
o Dacã ghidul formatorului indicã alte tipuri de activitãþi (exerciþii, joc de rol, discuþii
etc.), nu distribuiþi materialele decât dupã ce activitatea s-a terminat, iar grupul a
identificat conceptele, principiile etc. dorite.
• Dacã realizaþi activitatea de instruire împreunã cu un co-formator, evitaþi sã distribuiþi
materialele în timp ce colegul vorbeºte cu grupul. Acest lucru poate distrage atenþia.
• Formatorul poate distribui el însuºi materialele fiecãrui participant, sau le poate cere
participanþilor sã îºi ia câte un exemplar ºi sã le dea pe cele rãmase urmãtoarei persoane.
III. Folosirea manualului formatorului

• Manualul formatorului este destinat sã-l ajute pe acesta sã conducã activitatea de
instruire. Formatorii, mai ales cei care sunt la început, vor avea nevoie sã-l foloseascã ca
ghid în timpul activitãþilor.
• Citiþi cu atenþie fiecare sesiune atunci când vã pregãtiþi pentru un atelier ºi asiguraþi-vã cã
aþi înþeles corect toate instrucþiunile ºi aþi reþinut activitãþile pe care le aveþi de fãcut.
• În timpul sesiunilor, nu citiþi cuvânt cu cuvânt din manual. Concentraþi-vã numai pe
etapele pe care le aveþi de parcurs ºi recurgeþi la instrucþiuni pentru a conduce sesiunea,
dacã este necesar.
• În cazul în care aþi spus ceva greºit, sau nu ºtiþi sã rãspundeþi la una din întrebãrile puse
de participanþi, recunoaºteþi acest lucru în faþa grupului ºi/sau corectaþi-vã greºeala cu
prima ocazie. Recunoaºterea propriilor greºeli ºi limite, constituie pentru grup un model
de comportament pozitiv.
IV. Co-facilitarea - pentru a asigura co-facilitarea eficientã a atelierului, formatorii/co-

facilitatorii trebuie:
Înainte de începerea atelierului:
• Sã decidã care sunt rolurile fiecãruia pentru diferitele sesiuni ale atelierului.
• Sã discute despre felul în care vor rezolva diversele probleme, situaþiile de crizã.
• Sã ajungã la un consens în privinþa obiectivelor de instruire, rolurilor fiecãruia, oferirea
feedback-ului etc.
• Sã ajungã la un consens în privinþa felului în care vor rãspunde aºteptãrilor
participanþilor; ºi asupra modului în care vor lucra cu grupul (în funcþie de participanþi,
numãr, locaþie etc.)
• Sã stabileascã reguli pentru munca în echipã:
o Când sã intervinã într-o discuþie iniþiatã de co-formator (în general, la final, dupã ce
participanþii ºi formatorul ºi-au prezentat ideile).
o Ce sã facã dacã au o opinie diferitã de a colegului care conduce sesiunea.
o Când ºi cum sã îºi susþinã colegul dacã acesta se bloceazã, omite sã ofere o instrucþiune
sau face o greºealã.
Introducere 11
o Unde va sta fiecare în timpul sesiunii, pentru a putea interveni la nevoie, dar fãrã a
distrage atenþia participanþilor sau colegului.
o Rolul pe care îl va avea fiecare în facilitarea sesiunii.
o Modul în care vor acþiona dacã au opinii diferite asupra unui subiect discutat.
o Pregãtirea sesiunilor de instruire („împãrþirea“ sarcinilor pentru fiecare sesiune,
pentru a asigura implicarea ambilor formatori)
o Felul în care se va oferi ºi primi feedback-ul colegului
• Sã hotãrascã rolurile organizatorice ºi sarcinile fiecãruia, ºi sã le respecte în timpul
atelierului (exemple: pauze, mese, activitãþi de deschidere ºi încheiere)
• Sã îºi împartã sesiunile, astfel încât fiecare formator sã susþinã câteva sesiuni în fiecare zi.
• Sã spunã colegului la ce subiecte doreºte feedback, în mod particular.
• Sã prezinte ºi sã discute în avans sesiunile dificile.
În timpul atelierului:
• Solicitaþi feeback-ul colegului(lor) în mod regulat ºi frecvent.
• În timp ce colegul susþine o sesiune, urmãriþi dacã aceasta se desfãºoarã conform instruc-
þiunilor din manualul formatorului ºi observaþi cu atenþie tot ceea ce se întâmplã în grup,
inclusiv progresul instruirii, pentru a putea interveni corespunzãtor dacã este necesar.
• Testaþi-vã în mod constant presupunerile pe care le faceþi despre colegul dumneavoastrã.
Nu trageþi concluzii pripite.
• Fiþi la curent cu programul de instruire.
• În cazul în care primiþi opinii sau reacþii negative din partea colegului dumneavoastrã,
oferiþi feedback constructiv.
• Respectaþi regulile grupului.
• Luaþi deciziile împreunã cu colegul, pentru a preveni intrevenþiile neaºteptate, nedorite ºi
irelevante.
• Discutaþi în avans planurile de modificare a sesiunii, astfel încât colegul care vã asistã sã
ºtie despre modificãrile pe care intenþionaþi sã le faceþi.
La sfârºitul fiecãrei zi de instruire este util ca formatorii sã se întâlneascã ºi sã-ºi împãrtãºeascã

observaþiile referitoare la activitãþile de instruire din ziua respectivã, ºi pentru a pregãti sesiunile din ziua
urmãtoare. Urmãtoarele întrebãri pot fi utile pentru sesiunile de analizare ºi pregãtire a activitãþilor
urmãtoare:
1. În ce mãsurã crezi cã obiectivele de azi au fost îndeplinite? Ce anume ne indicã faptul cã au
fost îndeplinite sau nu? În cazul în care nu au fost îndeplinite complet, care au fost cauzele?
2. Au existat probleme de implementare a activitãþilor de instruire? Ce s-a întâmplat? De ce?
Cum putem îmbunãtãþi situaþia?
3. Cum am lucrat în echipã? Ce a mers bine? Cu ce probleme ne-am confruntat? Ce putem face
pentru a îmbunãtãþi co-facilitarea sesiunilor din zilele urmãtoare?
4. Ce schimbãri trebuie fãcute în planul de instruire de mâine, pornind de la ceea ce s-a
întâmplat azi?
5. Cum au fost acþiunile fiecãruia adintre noi: eficiente? ineficiente?
Feedback-ul între formatori, comentariile fiecãruia pe marginea subiectelor sau temelor

dificile, sunt foarte importante pentru perfecþionarea formatorilor ºi pentru a asigura calitatea
activitãþilor de instruire.

Sesiunea 1
Deschiderea
atelierului
OBIECTIVE La sfârºitul acestei sesiuni, participanþii vor putea sã:
1. Spunã care este numele cu care doresc sã fie apelaþi formatorii ºi
ceilalþi participanþi în timpul atelierului
2. Descrie ce ar dori sã înveþe în timpul acestui atelier
3. Îºi reconsidere aºteptãrile pe baza obiectivelor pe care le
urmãreºte programul de formare
4. Numeascã cel puþin patru reguli acceptate de grup pentru
desfãºurarea optimã a atelierului
5. Îºi evalueze cunoºtinþele despre HIV/SIDA
METODE Interviuri, discuþii, chestionar
D U R ATA 1 orã 30 min.
M AT E R I A L E Materiale vizuale (flipchart/transparent/prezentare PowerPoint):

• Scopul ºi obiectivele generale ale atelierului
Materiale pentru formator:

• Pretest –cheia rãspunsurilor
• Discursul Prea-Sfinþitului Patriarh Teoctist la 1 Decembrie 2005
Materiale pentru participanþi:

• Obiective generale
• Agenda atelierului
• Pretest
Opþional
• Prezentarea proiectului
• Discursul Prea-Sfinþitului Patriarh Teoctist la 1 Decembrie 2005
• Filmul realizat de USAID, despre implicarea organizaþiilor
religioase în prevenirea HIV/SIDA
Flip-chart ºi coli de flip-chart / laptop, ecran ºi retroproiector

Markere
Scotch
Bloc-notes-uri
Pixuri
Ecusoane
I. INTRODUCERE, PREZENTÃRI, AªTEPTÃRI (50 min)
INSTRUCÞIUNI
Notã pentru Aceastã primã sesiune este foarte importantã pentru a ajuta participanþii sã se
FORMATOR cunoascã între ei, sã se familiarizeze cu formatorii ºi sã creeze o atmosferã în care
participanþii sã se simtã confortabil.
Uraþi participanþilor „bun venit“ la atelier. Prezentaþi-vã pe scurt.

Propuneþi participanþilor un exerciþiu de prezentare. Spuneþi cã deºi unii dintre participanþii s-
ar putea sã se cunoascã deja de la întâlnirile anterioare din cadrul proiectului, totuºi ne vom
prezenta din nou, pentru ca atât participanþii cât ºi formatorii sã aibã ocazia de a afla mai multe
unii despre alþii.
Distribuiþi ecusoanele ºi rugaþi participanþii sã îºi scrie pe ele numele cu care doresc sã fie apelaþi
pe parcursul atelierului.
Dacã în salã sunt prezente ºi alte persoane (reprezentanþi ai instituþiilor care implementeazã
proiectul, observatori) rugaþi-le sã se prezinte ºi explicaþi participanþilor rolul acestora.
Faceþi o scurtã introducere (5 minute) despre proiect.
Notã pentru Prezentarea formalã a proiectului va avea loc în cadrul întâlnirilor preliminare acestui
FORMATOR atelier, ocazie cu care se vor distribui invitaþilor materiale informative despre acest proiect.
Dacã participanþii nu au primit deja aceste informaþii despre proiect în cadrul întâlnirilor
preliminare, distribuiþi copii ale materialului Prezentarea proiectului.
Fãcând referire la Discursul Prea-Sfinþitului Patriarh Teoctist la 1 Decembrie 2005, cu prilejul
zilei de luptã internaþionalã anti-SIDA, precizaþi care este poziþia BOR faþã de problematica
HIV/SIDA. [Notã: distribuiþi copii ale discursului dacã participanþii nu l-au primit deja]
Dacã este posibil, proiectaþi filmul realizat de USAID, despre implicarea organizaþiilor
religioase în prevenirea HIV/SIDA. [Notã: acest film ar putea fi vizionat ºi în cadrul sesiunii 7, în
absenþa unor invitaþi]
Explicaþi cã acest atelier de instruire este participativ ºi cã este foarte important ca toatã lumea
sã-ºi aducã contribuþia, fiind un bun prilej ca toþi sã înveþe, inclusiv formatorii. Precizaþi cã toate
persoanele prezente au statut egal; chiar ºi aºezarea scaunelor (în semicerc) subliniazã acest lucru,
permiþând tuturor sã ia cuvântul, sã îi vadã ºi audã pe ceilalþi.
Precizaþi cã este interesant sã cunoºtem experienþa fiecãrui participant în legãturã cu
HIV/SIDA, care sunt punctele lor „tari“, ca ºi aspectele pe care ar dori sã le îmbunãtãþeascã în
timpul acestui atelier. Rugaþi participanþii sã îºi gãseascã un partener ºi sã se aºeze împreunã.
• Cereþi participanþilor sã discute între ei timp de 10 minute ºi sã noteze rãspunsurile
partenerului la urmãtoarele întrebãri:
Ø Ai avut vreo experienþã profesionalã sau personalã în domeniul HIV/SIDA?
Ø Care consideri cã este punctul tãu „forte“ în acest domeniu?
Ø Ce informaþii doreºti sã afli, ce abilitãþi practice speri sã dobândeºti dupã participarea la acest
atelier de instruire?
• În cadrul grupului mare, fiecare participant îºi va prezenta partenerul (1 minut pentru
fiecare participant).
Pe mãsurã ce participanþii îºi prezintã rãspunsurile la întrebãrile de mai sus, alcãtuiþi o listã cu
aºteptãrile lor, pe care o afiºaþi într-un loc vizibil.
SESIUNEA 1 • Deschiderea atelierului 15

II. SCOPUL ªI OBIECTIVELE ATELIERULUI (10 min)
INSTRUCÞIUNI
Afiºaþi pe flipchart/proiectaþi materialul Scopul ºi obiectivele atelierului. Citiþi-l împreunã cu
grupul ºi verificaþi dacã sunt întrebãri sau nelãmuriri. Explicaþi cã acest atelier este doar primul
dintr-o serie de trei evenimente, fiecare axat pe câte o temã (HIV/SIDA, Violenþa în familie,
Mobilizarea comunitãþii).
Discutaþi cu participanþii despre asemãnãrile dintre obiectivele atelierului ºi aºteptãrile
formulate de ei. Dacã existã diferenþe, discutaþi posibilitãþile de a rãspunde aspectelor ridicate de
grup. Dacã existã propuneri la care atelierul nu va putea rãspunde, precizaþi acest lucru ºi discutaþi
în ce fel ar putea fi rezolvate în viitor (sau invitaþi coordonatorii naþionali ai proiectului, dacã sunt
prezenþi, sã rãspundã acestor întrebãri).
Distribuiþi copii ale materialului Scopul ºi obiectivele atelierului ºi Agenda atelierului. Discutaþi
cu grupul despre programul de instruire ºi verificaþi posibilitatea fiecãruia de a participa. Subliniaþi
faptul cã este de dorit ca toatã lumea sã participe integral ºi sã îºi aducã contribuþia.
Notã pentru Agenda propusã este orientativã, de aceea conþine doar câteva repere orare; în funcþie
FORMATOR de specificul grupului de participanþi ºi/sau de condiþiile locale, programul atelierului
poate fi decalat cu ½-1 orã mai devreme sau mai târziu; este recomandabil sã nu existe
modificãri majore ale timpului alocat fiecãrei sesiuni.
Oferiþi câteva informaþii administrative (pauze, locaþia sãlii de mese, a toaletelor etc.).
III. NORMELE GRUPULUI (10 min)
Explicaþi participanþilor cã un element important în asigurarea unei atmosfere pozitive pentru

învãþare este modul în care fiecare îºi înþelege responsabilitãþile care-i revin în calitate de membru
al grupului. Rugaþi participanþii sã se gândeascã la câteva norme, reguli de grup care trebuie
respectate pentru a facilita participarea ºi învãþarea fiecãruia. Sugeraþi urmãtoarele reguli, în cazul
în care nu sunt menþionate de participanþi.
• Fiþi punctuali
• Respectaþi ºi încurajaþi participarea celorlalþi
• Nu întrerupeþi
• Ascultaþi-i pe ceilalþi
• Pãstraþi confidenþialitea asupra celor discutate în cadrul atelierului
• Nu faceþi atacuri la persoanã
• Nu vã abateþi de la subiect
• Fiecare este responsabil de ceea ce învaþã în timpul atelierului
• Telefoanele mobile nu se folosesc în sala de curs

IV. PRETEST (20 min)
INSTRUCÞIUNI
Explicaþi participanþilor cã vor completa un test; uneori, unii participanþi se pot simþi
intimidaþi de idea unei testãri, de aceea este bine sã precizaþi cã:
• acest test îi va ajuta pe formatori sã verifice care este nivelul cunoºtinþelor participanþilor
despre temele propuse
• informaþiile furnizate în timpul instruirii vor fi adaptate nevoilor grupului
• la sfârºitul cursului, participanþii vor completa un test identic ºi astfel vor putea sã evalueze
cât de mult au învãþat
Distribuiþi fiecãrui participant câte o copie a testului.
Notã pentru
Formatorul ar trebui sã: 1) adune testele pe mãsurã ce participanþii terminã comple-
FORMATOR
tarea lor; 2) corecteze testele în aceeaºi searã, pentru a vedea care sunt punctele tari
ºi cele slabe ale grupului; 3) sã sublinieze într-o manierã pozitivã faptul cã -dacã cineva
a avut probleme cu testul- acest lucru este normal ºi de aceea sunt la curs: pentru
a-ºi îmbunãtãþi cunoºtinþele ºi abilitãþile.
Invitaþi participanþii în pauzã.

CONSOLIDAREA INIÞIATIVELOR COMUNITARE DE PREVENIRE
A HIV/SIDA ªI VIOLENÞEI ÎN FAMILIE
FLIP CHART/ MATERIAL PENTRU PARTICIPANÞI
Atelier de instruire pentru preoþi
Scopul atelierului: dezvoltarea / îmbunãtãþirea capacitãþii preoþilor de a discuta despre

prevenirea infecþiei HIV/SIDA ºi de a combate stigmatizarea celor infectaþi/afectaþi de HIV.
Obiectivele generale
Pânã la sfârºitul cursului participanþii vor fi capabili sã:
1. Demonstreze înþelegerea informaþiilor de bazã despre HIV/SIDA
2. Identifice propriile valori ºi atitudini faþã de HIV/SIDA
3. Identifice limbajul ºi atitudinile care pot crea discriminarea ºi stigmatizarea
persoanelor infectate/afectate de HIV/SIDA
4. Descrie rolul Bisericii în prevenirea HIV/SIDA ºi sprijinirea persoanelor
infectate/afectate.

„Consolidarea iniþiativelor comunitare de prevenire a HIV/SIDA
ºi a violenþei în familie în România“
MATERIAL PENTRU PARTICIPANÞI (opþional)

1. Problematicile alese
a) De ce SIDA? Pentru cã:
• Rata numãrului de infectãri cu HIV/SIDA în þãri vecine este în creºtere alarmantã;
• Primele semne ale unei creºteri de acest fel au apãrut ºi în România;
• Tinerii sunt informaþi cu preponderenþã doar asupra anumitor metode de prevenire.
b) De ce violenþa în familie? Pentru cã:
• Este un fenomen perceput ca aproape „normal“ în mentalitatea româneascã;
• Existã la toate nivelurile societãþii româneºti;
• În sânul unei comunitãþi existã o „conspiraþie a tãcerii“ în privinþa acesteia. Aceeaºi
tãcere este pãstratã ºi la nivel de relaþie victimã-comunitate.
2. Scopul proiectului
• Îmbunãtãþirea capacitãþii Bisericii de a se mobiliza ºi a mobiliza comunitatea localã
pentru implicarea mai activã în rezolvarea problemelor sociale, în special în ceea ce
priveºte SIDA ºi violenþa în familie.
3. Obiectivele urmãrite
• Dezvoltarea unor atitudini pozitive ºi pro-active, în rândul preoþilor ºi profesorilor de
religie, referitor la problematici ºi la cei ce suferã de pe urma lor;
• Îmbunãtãþirea nivelului lor de profesionalism, ºi a abilitãþilor de elaborare de proiecte
ºi activitãþi de intervenþie pe cele douã problematici ºi pe orice altã chestiune din sfera
socialã a comunitãþii;
• Îmbunãtãþirea nivelului lor de profesionalism, ºi a abilitãþilor de motivare ºi
mobilizare a membrilor comunitãþii ºi a elevilor pentru acþiuni comunitare referitoare
la cele douã problematici ºi la orice altã chestiune din sfera socialã a comunitãþii;
• Îmbunãtãþirea gradului de implicare voluntarã a membrilor comunitãþii în activitãþi
de prevenire.
4. Metodelele de prevenire HIV/ SIDA promovate în cadrul proiectului

• Abstinenþa (întârzierea debutului vieþii sexuale) pânã la cãsãtorie;
• Fidelitatea în cadrul cuplului.
5. Specificul abordãrii violenþei în familie

• Dorim declanºarea unui proces de schimbare a atitudinii tolerante faþã de fenomen ºi
de agresori.
• Dorim formarea unui comportament asertiv în situaþii care pot escalada în violenþã,
inclusiv în familie;
• Promovãm modelul creºtin de familie în care armonia cãminului se construieºte pe
dragoste, comunicare, respect reciproc ºi nu pe teamã;
• Promovãm ideea cã violenþa, în general, nu este o soluþie pentru rezolvarea
conflictelor în familie sau în afara ei.

6. Rolul partenerilor în proiect
Proiectul este gestionat ºi coordonat în comun de BOR ºi IOCC, cu participarea Ministerului
Educaþiei ºi Cercetãrii.
a) Patriarhia Românã
• Coordoneazã implementarea activitãþilor proiectului prin Coordonatorul de
Proiect numit de Sfântul Sinod ºi prin Consilierii Sociali de la nivel central ºi local;
• Instruieºte ºi asistã preoþii ºi profesorii implicaþi prin echipele locale de proiect
formate din coordonatorii angajaþi în eparhiile implicate.
• Implementeazã activitãþile de prevenire, formare ºi informare a comunitãþii prin
preoþii ºi profesorii implicaþi.
b) IOCC
• În calitate de organizaþie americanã, eligibilã astfel pentru obþinerea finanþãrii, va
purta responsabilitatea formalã pentru managementul proiectului;
• În colaborare cu BOR, va elabora strategia de implementare a proiectului;
• Colaboreazã la coordonarea activitãþilor;
• Monitorizeazã activitãþile;
• Evalueazã rezultatele ºi întocmeºte rapoartele de activitate cãtre USAID.
c) Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii
• Faciliteazã participarea profesorilor de religie la activitãþile proiectului;
• Faciliteazã desfãºurarea activitãþilor proiectului în cadrul ºcolii;
• Faciliteazã procesul de modificare a programei de religie.
Punctele forte ale Bisericii Ortodoxe Române care au atras guvernul SUA sã propunã
Patriarhiei Române implicarea ºi coordonarea acestui proiect
• Tradiþie, experienþã ºi capacitate în diseminarea informaþiei la nivel individual ºi comunitar;
• Tradiþie, experienþã ºi capacitate de a mobiliza comunitatea ºi individul pentru
activitãþi filantropice;
• Reþeaua dezvoltatã de preoþi ºi profesori de religie;
• Calitatea BOR de formator ºi leader de opinie;
• Nivelul de încredere a populaþiei în Bisericã.
7. Modul de interacþiune cu alte organizaþii în domeniul prevenirii

• Colaborãm cu orice organizaþie care promoveazã aceleaºi metode;
• Nu concurãm alte organizaþii ci completãm oferta de metode ºi efortul comun de prevenire;
• Nu combatem metodele promovate de alte organizaþii; vom þine cont mereu de scopul
comun al tuturor celor ce activeazã în domeniu: prevenirea infectãrii cu HIV;
• Totuºi vom scoate în evidenþã avantajele metodelor promovate de BOR: eficacitatea ºi
concordanþa cu valorile ºi etosul creºtin.
8. Regiunile în care se implementeazã proiectul

• Regiunea 1 (eparhii/judeþe) - activitãþi demarate în vara lui 2005
- Municipiul Bucureºti (sect. 1)
- Iaºi (jud. Iaºi)
- Timiºoara (jud. Timiº)
- Craiova (jud. Dolj),
- Tomis (jud. Constanþa)
- Roman (mun. Bacãu ºi com. Stãniþa)
- Slobozia (jud. Ialomiþa)
- Severin (jud. Mehedinþi)

• Regiunea 2 (eparhii/judeþe) - Aici, activitãþile vor demara în vara anului 2006 ºi vor

dura 12 luni de la data începerii
- Municipiul Bucureºti (extindere în sect. 4)
- Roman (extindere în întreaga eparhie)
- Huºi (jud. Iaºi)
- Dunãrea de Jos (jud. Galaþi)
- Braºov (jud. Braºov)
- Alba Iulia (jud. Alba)
9. Implementarea proiectului
9.1. Selecþia ºi instruirea preoþilor ºi profesorilor de religie care vor participa la proiect
• Vor fi selectaþi aproximativ o treime din numãrul total de preoþi ºi profesori de religie
din eparhiile participante, adicã un total estimat de 1.200 de preoþi ºi 1.200 de profesori.
• De asemenea, vor fi selectate aproximativ 700 de preotese dintre soþiile preoþilor
care vor fi selectaþi. Ele vor beneficia de asemeni, de instruire.
• În luna septembrie 2005, echipele locale de proiect din Regiunea 1 au început
selecþia preoþilor ºi profesorilor de Religie care au dorit sã se implice voluntar.
• În luna mai 2006, fiecare coordonator local va începe seminariile de instruire cu
grupa de preoþi sau profesori pe care a selectat-o. Fiecare grupã are pânã la 50 de
persoane, împãrþite pe douã sau trei subgrupe pe timpul sesiunilor de instruire.
• Fiecare preot ºi profesor va trece printr-o serie de 3 seminarii de informare ºi
formare de abilitãþi care sã-i permitã sã elaboreze mini-proiecte, activitãþi ºi acþiuni
comunitare sau ºcolare, în vederea prevenirii celor douã flageluri ºi sã mobilizeze în
acest sens, comunitatea sau elevii.
• Coordonatorii îi vor asista apoi, în comunitatea sau în ºcoala unde aceºtia activeazã,
în implemenarea activitãþilor proiectului;
• Coordonatorii le vor facilita conectarea la resursele sau oportunitãþile de colaborare
de pe plan local sau naþional;
Obiectivele seminariilor de instruire
• Completarea cunoºtinþelor participanþilor referitoare la cele douã problematici;
• Îmbunãtãþirea nivelului de conºtientizare ºi sensibilizare asupra problemelor create
de violenþa în familie ºi de HIV/SIDA ºi asupra nevoilor celor afectaþi;
• Îmbunãþãþirea abilitãþilor de organizare a activitãþilor de prevenire în comunitate/ºcoalã;
• Îmbunãþãþirea abilitãþilor de motivare ºi de mobilizare a membrilor comunitãþii.
Subiectele seminariilor de intruire pentru preoþi ºi profesori

Problematica HIV/SIDA (1)
• mituri ºi realitãþi referitor la HIV/SIDA;
• modalitãþi de prevenire a infectãrii cu HIV: abstinenþa ºi fidelitatea în cuplu;
• modalitãþi de relaþionare cu cei infectaþi;
• drepturile persoanelor HIV pozitive
• modalitãþi de orientare (îndrumare) a celor infectaþi sau bolnavi cãtre asistenþã
specializatã;
• moduri de interacþiune cu actorii comunitari relevanþi în domeniu, în spiritul
cooperãrii în interesul comun al celor afectaþi;
• metode de conºtientizare, sensibilizare a comunitãþii la problemele cu care se
confruntã persoanele HIV pozitive: discriminarea, marginalizarea, stigmatizarea etc
• metode de mobilizare a comunitãþii (parohie ºi ºcoalã) pentru activitãþi de prevenire,
conºtientizare, sensibilizare, combatere a discriminãrii, marginalizãrii ºi stigmatizãrii.

Problematica violenþei în familie (2)
• mituri ºi realitãþi referitoare la violenþa în familie, în România
• modalitãþi de prevenire ºi combatere a atitudinii tolerante a comunitãþii;
• modalitãþi de relaþionare cu victima ºi cu agresorul;
• drepturile persoanelor victime ale violenþei;
• modalitãþi de îndrumare cãtre asistenþã specializatã pentru victimã;
• metode de conºtientizare, sensibilizare a membrilor comunitãþii referitor la
problemele cu care se confruntã persoanele victime ale violenþei;
• metode de mobilizare a comunitãþii (parohie ºi ºcoalã) pentru activitãþi de prevenire;
• moduri de interacþiune cu actorii comunitari relevanþi în domeniu, în spiritul
cooperãrii în interesul comun al celor afectaþi.
9.2. Activitatea practicã a preoþilor ºi profesorilor

a) Moduri practice de implicare a preoþilor
• Luare de poziþie publicã referitor la cele douã problematici;
• Informarea ºi sensibilizarea membrilor comunitãþii, individual sau împreunã cu
alþi lideri de opinie din comunitate;
• Elaborarea ºi derularea de acþiuni ºi activitãþi legate de cele douã problematici,
împreunã cu membrii comunitãþii/parohiei;
• Implicarea preoteselor în activitãþi;
• Reactivarea sau impulsionarea activitãþii grupurilor de suport comunitar
(comitetele parohiale - comitetele filantropice) în parohii
• Implicarea ºi colaborarea cu ceilalþi actori comunitari relevanþi în domeniu;
• Cercetarea resurselor de asistenþã intra ºi extra comunitare de interes pentru
victime ºi facilitarea accesului acestora la ele;
Pentru elaborarea ºi implemetarea activitãþilor pe care preoþii le concep pentru
parohia lor, aceºtia vor beneficia de asistenþa tehnicã a coordonatorilor comunitari
din echipa localã de proiect.
b) Moduri practice de implicare a comunitãþii
• Participarea la activitãþile proiectului, alãturi de preot ºi/sau profesor, individual
sau în cadrul comitetelor filantropice parohiale;
• Abordarea membrilor comunitãþii, în discuþii private, cu scopul de a-i informa,
conºtientiza ºi sensibiliza referitor la problematicã;
• Participarea la activitãþile grupurilor de suport comunitar (comitetele parohiale -
comitetele filantropice) în parohii, iniþiate sau reactivate de preot;
• Iniþierea de activitãþi la nivel comunitar sau colaborarea cu preotul ºi/sau cu
profesorul, în dezvoltarea unor astfel de acþiuni;
• Distribuirea de materiale informative.
9.3. Mini-granturi pentru proiecte pilot

• În cadrul proiectului vor fi finanþate mai multe proiecte pilot care vor avea ca scop
prevenirea SIDA ºi a violenþei în familie la nivel comunitar. Nivelul maxim al unui
grant va fi de 5.000 USD.
• Proiectele pot fi elaborate de preoþii, profesorii sau chiar simplii enoriaºi ºi elevi
implicaþi în proiect. Aceºtia pot beneficia de asistenþã din partea coordonatorilor
din echipele locale de proiect.
• Obiectivul finanþãrii este de a oferi participanþilor la proiect, ocazia de a aplica în
mod practic ceea ce au învãþat în cadrul sesiunilor de instruire.
• Cele mai bune proiecte implementate în cadrul acestei secþiuni vor putea sluji drept
modele de bunã practicã pentru ceilaþi participanþi sau non participanþi.

9.4. Înfiinþarea de cluburi pentru tineret

• Un numãr de 18 cluburi sunt înfiinþate în ºcolile unde predau profesori implicaþi
în proiect de cãtre Fundaþia Noi Orizonturi, unul din subcontractorii din cadrul
acestui proiect;
• Cluburile desfãºoarã activitãþi bazate de principiile educaþiei non-formale,
îmbinând jocul ºi joaca (“adventure learning“) cu activitãþi în folosul comunitãþii
(“service learning“);
• Obiectivul lor este de a motiva tinerii sã fie activi ºi responsabili faþã de ei înºiºi ºi
de membri comunitãþii lor, din punct de vedere socio-moral, civic ºi economic;
• Scopul cluburilor este de a contribui la creºterea capitalului social în rândul
tinerilor ºi de a-i ajuta ºi motiva pe aceºtia sã contribuie la dezvoltarea
comunitãþilor din care fac parte.
10. Rezultate aºteptate

• Profesionalizarea participanþilor în elaborarea ºi derularea de activitãþi de
informare, sensibilizare ºi prevenire;
• Îmbunãþãþirea gradului de implicare voluntarã ºi a motivaþiei participanþilor:
preoþi, profesori, membri ai comunitãþii, elevi;
• Scãderea nivelului de toleranþã faþã de violenþa în familie;
• Diminuarea discriminãrii faþã de victimele SIDA ;
• Consolidarea relevanþei BOR pentru societatea româneascã.
Dumnezeu nu bate pe nimeni. Dumnezeu nu discrimineazã pe nimeni.

Dumnezeu ne iubeºte pe toþi

Mesajul Prea Fericitului Pãrinte Patriarh Teoctist
cu prilejul Lunii Internaþionale de luptã împotriva HIV/SIDA
Iubiþii noºtri fii duhovniceºti,

A mai rãmas, iatã, puþinã vreme pânã când, cu toþii, într-un singur glas ºi cu o singurã
inimã, vom cânta din nou cântarea cea îngereascã: „Hristos Se naºte, slãviþi-L! Hristos din
ceruri, întâmpinaþi-L! Hristos pe pãmânt, bucuraþi-vã!“. Ne pregãtim astfel, cu mic cu mare,
sã-L întâmpinãm pe Pruncul ce Se naºte în ieslea din Betleem, pentru noi ºi pentru a noastrã
mântuire, în noaptea sfântã de Crãciun.
Pentru noi, creºtinii, decembrie este un timp al reînnoirii speranþei, al bucuriei de a fi
împreunã ºi de a dãrui, al cãutãrii curãþeniei ºi nevinovãþiei copilãriei. De aceea, poate nu
întâmplãtor, comunitatea internaþionalã a dedicat aceastã lunã ºi, în special, aceastã zi, luptei
împotriva HIV/SIDA. Anul acesta Patriarhia Românã a hotãrât sã se alãture luptei,
implicându-se activ prin preoþii ºi profesorii de religie din România în prevenirea ºi
combaterea HIV/SIDA ºi a intoleranþei ºi marginalizãrii cãrora cad victime cei atinºi de
cumplitul flagel, în cadrul proiectului naþional „Consolidarea iniþiativelor comunitare de
prevenire a HIV/SIDA ºi a violenþei în familie, în România“.
Am fãcut acest pas luând aminte la îndemnul Sfântului Apostol Pavel: „Purtaþi-vã
sarcinile unii altora ºi aºa veþi împlini legea lui Hristos“ (Gal. 6,2). ªtim însã cã, din pãcate,
multora dintre cei bolnavi puþini le-au mai rãmas alãturi sã-i ajute a-ºi înfrunta greaua
soartã. Lupta pe care ei o duc cu boala este inegalã pentru cã au de înfruntat nu numai
propria lor durere, ci ºi o societate încã prea puþin dispusã sã-i iubeascã ºi sã-i accepte în
mijlocul ei. Dar noi ºtim cã nu aceasta este calea de urmat.
Cuvântul nostru este o chemare la dragoste ºi toleranþã faþã de aceºti fraþi ai noºtri. ªi ei sunt
prietenii lui Hristos ºi fii ai lui Dumnezeu, ca ºi noi. Oare boala, oricare ar fi aceea, l-ar putea
þine pe Hristos departe de om? Nicidecum! Dar El vede cã, azi, mulþi oameni îi îndepãrteazã
din mijlocul lor pe cei infectaþi cu HIV. Dacã-i alungãm pe aceºti suferinzi, pe Hristos Îl
alungãm. Dacã nu ne pasã de ei, faþã de Hristos suntem nepãsãtori. Dacã nu-i iubim, pe
Hristos nu-L iubim. Sã nu uitãm deci, cã Hristos ne iubeºte pe toþi, fãrã discriminare.
Cuvântul nostru este un îndemn la credinþã, dragoste ºi speranþã pentru cei infectaþi cu
teribilul virus. Dacã orizontul vieþii voastre vã pare dureros de limitat, nu-l mai priviþi pe
orizontalã. Bucuria noastrã a creºtinilor nu este sã trãim mult, ci, atât cât trãim, sã trãim
frumos, iubindu-ne semenii ca pe noi înºine ºi pe Dumnezeu. Din fericire, partea cea mai
frumoasã a vieþii nu se trãieºte în trup, ci în sufletul cel nemuritor, acolo unde Hristos ne-a
readus, prin jertfa de pe cruce, cel mai frumos dar: libertatea. Iar dacã astãzi, HIV pare încã
de neînvins, totuºi, dacã vom avea credinþã chiar ºi cât un grãunte de muºtar, nimic nu va fi
nouã cu neputinþã. (Mt. 17,20)
În acelaºi timp, acest cuvânt este un îndemn la luare aminte pentru cei care, sãnãtoºi
fiind, se expun pericolului de a fi infectaþi, din necunoaºtere sau, poate, din nepãsare. Ca în
cazul oricãrei boli infecþioase, dacã vrem sã ne pãstrãm sãnãtatea trebuie sã ne comportãm
responsabil ºi în cunoºtinþã de cauzã. Celor care nu ºtiu cum: mergeþi ºi întrebaþi medicul,
preotul sau profesorul. Iar celor care cred cã lor nu li s-ar putea întâmpla aºa ceva, le aducem
aminte cuvântul aceluiaºi apostol: „Cel cãruia i se pare cã stã neclintit sã ia seama sã nu cadã“
(I Cor. 10,12). Atunci când i se oferã ocazia, acest virus nu iartã pe nimeni.
Iar Hristos Dumnezeu, Cel care ne îmbrãþiºeazã cu negrãita Sa dragoste, pe fiecare,
sãnãtoºi sau bolnavi, sã ne dãruiascã nouã tuturor sãnãtate ºi iertare de pãcate, spre
tãmãduirea sufletului ºi a trupului.
†TEOCTIST
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

AGENDA ATELIERULUI
MATERIAL PENTRU PARTICIPANÞI

ORA ZIUA I ZIUA II
9:00 Sesiunea 1: DeschidereaAtelierului (90’) Sesiunea 5: Impactul infecþiei
Prezentãri HIV/SIDA (105’)
Aºteptãri
Pre-test
10:30 PAUZÃ CAFEA (15 minute) PAUZÃ CAFEA (15 minute)

Sesiunea 2: Sesiunea 6:
Informaþii generale despre Drepturile persoanelor care
HIV/SIDA (90’) trãiesc cu HIV/SIDA (90’)
13:00 PAUZÃ PRÂNZ (1 orã) PAUZÃ PRÂNZ (1 orã)

Transmiterea ºi prevenirea Rolul BOR în prevenirea infecþiei
HIV/SIDA (90’) HIV/SIDA ºi a discriminãrii
persoanelor infectate(90’)
15:30 PAUZÃ CAFEA (15 minute) PAUZÃ CAFEA (15 minute)

Îngrijirea ºi sprijinirea Evaluare ºi încheiere (60’)
persoanelor infectate/afectate de
HIV/SIDA (90’)
17:30 SUMARIZARE SUMARIZARE

TEST INIÞIAL
Modulul I HIV/SIDA
Data ……………
Vã rugãm sã notaþi cu A (adevãrat) sau F (fals) urmãtoarele afirmaþii, completând spaþiul

corespunzãtor :
1 _____ O mamã însãrcinatã, seropozitivã, va transmite HIV fãtului în 80% cazuri.
2 _____ Rezultatul pozitiv al testului HIV fãcut la naºtere copiilor nãscuþi din mame
seropozitive, indicã faptul cã sunt ºi ei infectaþi.
3 _____ Înþepãtura de þânþar poate transmite HIV.
4 _____ Toate secreþiile organismului infectat conþin HIV.
5 _____ Este nevoie de o „poartã de intrare“ prin care virusul pãtrunde în organism.
6 _____ Preoþii nu ar trebui sã se implice în activitãþi legate de HIV/SIDA, aceasta fiind

o problemã medicalã.
7 _____ Fidelitatea este o garanþie pentru prevenirea infecþiei HIV/SIDA.
8 _____ Persoanele HIV pozitive ar trebui sã frecventeze locuri/instituþii special create

pentru ele.
9 _____ Sesizarea instituþiilor competente (medici, Direcþie de Sãnãtate Publicã,

Asistenþa Socialã etc.) cu privire la cazurile de HIV/SIDA din comunitate
reprezintã o datorie moralã a preotului, care poate împiedica astfel rãspândirea
infecþiei.
10 _____ Prevederile legislative referitoare la testarea unor anumite categorii de persoane

cu risc de infecþie HIV /SIDA nu reprezintã discriminarea acestora.

CHEIA TESTULUI
MATERIAL PENTRU FORMATORI

Modulul I HIV/SIDA

corespunzãtor :
1 __F__ O mamã însãrcinatã, seropozitivã, va transmite HIV fãtului în 80% cazuri.
2 __F__ Rezultatul pozitiv al testului HIV fãcut la naºtere copiilor nãscuþi din mame
3 __F__ Înþepãtura de þânþar poate transmite HIV.
4 __A__ Toate secreþiile organismului infectat conþin HIV.
5 __A__ Este nevoie de o „poartã de intrare“ prin care virusul pãtrunde în organism.
6 __F__ Preoþii nu ar trebui sã se implice în activitãþi legate de HIV/SIDA, aceasta fiind

7 __F__ Fidelitatea este o garanþie pentru prevenirea infecþiei HIV/SIDA.
8 __F__ Persoanele HIV pozitive ar trebui sã frecventeze locuri/instituþii special create

pentru ele.
9 __F__ Sesizarea instituþiilor competente (medici, Direcþie de Sãnãtate Publicã,

infecþiei.
10 __F__ Prevederile legislative referitoare la testarea unor anumite categorii de persoane


Sesiunea 2
Informaþii
generale despre
HIV/SIDA
1. Discute despre situaþia HIV/SIDA în lume ºi în Europa ºi sã
identifice particularitãþile acesteia în România
2. Descrie elementele esenþiale despre infecþia cu HIV, cum
afecteazã acestea sistemul imunitar, sã descrie semnele ºi
simptomele SIDA
3. Diferenþieze statutul de „sero-pozitivitate“ de „SIDA“
4. Identifice ºi sã combatã unele mituri despre HIV/SIDA
METODE Prezentare, discuþie de grup, exerciþiu de alegere forþatã
D U R ATA 1 orã 30 minute
M AT E R I A L E Materiale vizuale (flipchart/transparent/prezentare PowerPoint):

• Date statistice despre infecþia HIV
• Evoluþia infecþiei HIV/SIDA
Materiale pentru formatori:

• Istoria infecþiei HIV/SIDA
• Sistemul imunitar
• Informaþii despre HIV/SIDA
• Testul HIV
• Mit ºi adevãr despre HIV/SIDA

• Istoria infecþiei HIV/SIDA
• Date statistice despre infecþia HIV
• Sistemul imunitar
• Evoluþia infecþiei HIV/SIDA
• Informaþii despre HIV/SIDA
• Testul HIV
• Mit ºi adevãr despre HIV/SIDA
• Glosar de termeni
• Listã resurse Internet
I. INFECÞIA HIV/SIDA ÎN LUME ªI ÎN ROMÂNIA (15 min)
INSTRUCÞIUNI
Folosind materialele Istoria infecþiei HIV/SIDA ºi Date statistice despre infecþia HIV, faceþi o
scurtã prezentare despre evoluþia ºi situaþia actualã a infecþiei HIV/SIDA la nivel mondial, în
Europa ºi în România.
Subliniaþi particularitãþile infecþiei HIV/SIDA în România.
Asiguraþi-vã cã în prezentare sunt incluse urmãtoarele aspecte:
• particularitãþile infecþiei HIV în România
• distribuþia infecþiei pe sexe
• numãrul copiilor infectaþi cu HIV/ SIDA
Precizaþi cã la nivel mondial numãrul cazurilor HIV/SIDA la femei este mai ridicat decât la
bãrbaþi, datoritã particularitãþilor biologice care expun femeile la un risc mai mare de infectare.
Notã pentru Este posibil ca unii participanþi sã cearã mai multe detalii despre datele statistice
FORMATOR prezentate; explicaþi cã numãrul total sau cumulativ de cazuri de infecþie HIV sau SIDA
reprezintã totalitatea cazurilor, acumulate în timp, iar unii dintre bolnavi au decedat, de
aceea cifrele prezentate ar putea pãrea incorecte la prima vedere; puteþi folosi ºi alte
date, din surse oficiale ºi verificabile.
Precizaþi cã participanþii vor primi ºi o listã cu site-uri de informare prin Internet, unde pot gãsi
informaþii de ultimã orã.
Deºi multe din informaþile prezentate sunt deprimante sau chiar copleºitoare, reamintiþi
participanþilor cã prezenþa lor la acest atelier constituie primul pas prin care ei înºiºi se pot implica
în abordarea problematicii HIV/SIDA în comunitãþile lor.
II. INFORMAÞII DESPRE HIV ªI SIDA (30 min)
Întrebaþi participanþii:
Ø Ce înseamnã HIV?
Human Immunodeficiency Virus = virusul imunodeficienþei umane
Explicaþi urmãtoarele:
• virus=organism microscopic care produce îmbolnãvirea organismului
• imunodeficienþã=reducerea capacitãþii sistemului imun de a apãra organismul faþã de
infecþii sau îmbolnãviri
• uman=caracteristic speciei umane, care nu se poate transmite decât de la un om la altul.
Ø Ce înseamnã SIDA?
SIDA=sindromul imuno-deficienþei umane dobândite (francezã: Syndrome d'Immuno
Déficience Acquise; englezã: AIDS=Acquired Immune Deficiency Syndrome)
Scrieþi denumirea completã pe flipchart ºi explicaþi urmãtoarele:

• sindrom=o serie de semne ºi simptome de boalã
• imun=care afecteazã sistemul imunitar (totalitatea þesuturilor ºi celulelor care au rolul de
a apãra organismul de infecþii ºi îmbolnãviri)
• deficienþã=lipsã de eficienþã, funcþionare defectuoasã
• dobânditã=deficienþa apare în cursul vieþii, nu este înnãscutã (congenitalã), poate fi
transmisã de la un om la altul în anumite circumstanþe.
SESIUNEA 2 • Informaþii generale despre HIV/SIDA 31

Faceþi o scurtã descriere a sistemului imunitar, folosind ca reper materialul Sistemul imunitar.
Explicaþi cum afecteazã HIV sistemul imunitar.
INSTRUCÞIUNI
Ø Care este diferenþa dintre HIV ºi SIDA?
Afiºaþi flipchart-ul Evoluþia infecþiei HIV/SIDA pregãtit înainte de începerea sesiunii sau folosiþi
o prezentare în format electronic (PowerPoint). Faceþi o scurtã prezentare, oferind participanþilor
informaþii de bazã despre HIV, felul în care virusul afecteazã sistemul imunitar, evoluþia infecþiei
ºi stadiul final al acesteia, SIDA.
III. TESTUL HIV (15 min)
Întrebaþi:
Ø Ce înseamnã persoanã infectatã HIV?
Persoanã infectatã HIV sau sero-pozitivã = persoanã la care testul HIV este pozitiv (ceea
ce indicã faptul cã are virusul în organism ºi poate transmite infecþia ºi altora, fãrã a avea
neapãrat semne de boalã).
Precizaþi cã termenul corect este „infectat“ ºi nu „infestat“ cum se mai pronunþã uneori
(infestarea se referã la prezenþa unor paraziþi la nivelul organismul uman).
Explicaþi ce este testul HIV, cum se efectueazã, care sunt limitele acestuia ºi semnificaþia testului
HIV pozitiv, respectiv negativ. Precizaþi cã în primele luni dupã infectare, deºi virusul este prezent
în organism ºi poate fi transmis ºi altora, testul HIV este negativ (perioada de „fereastrã
imunologicã“). Subliniaþi importanþa re-testãrii.
IV. COMBATEREA MITURILOR DESPRE HIV/SIDA (30 min)
Notã pentru Pregãtiþi câte o hârtie pe care scrie „Sunt de acord“, respectiv „Sunt împotrivã“, pe
FORMATOR care le lipiþi în douã pãrþi opuse ale sãlii.
Citiþi pe rând câte un enunþ din materialul pentru formator Mit ºi adevãr despre HIV/SIDA ºi
invitaþi participanþii sã-ºi exprime punctul de vedere faþã de declaraþia respectivã, plasându-se în
dreptul uneia din cele douã poziþii. Dupã fiecare enunþ, invitaþi câþiva dintre participanþi sã explice
de ce au fost de acord sau împotrivã.
Clarificaþi eventualele nelãmuriri, folosind informaþiile din materialul formatorului Mit ºi
adevãr despre HIV/SIDA (rãspunsuri).
Notã pentru Arãtaþi deschidere ºi echidistanþã faþã de toate opiniile exprimate de participanþi în acest
FORMATOR moment, chiar ºi faþã de cele mai conservatoare; în loc sã contraziceþi participanþii,
încercaþi sã prezentaþi dovezi ºi date statistice cu care sã vã susþineþi afirmaþiile.
Dupã ce aþi citit toate enunþurile, mulþumiþi grupului ºi invitaþi participanþii sã se întoarcã la
locurile lor.

Conduceþi o discuþie de grup, cu ajutorul urmãtoarelor întrebãri:
INSTRUCÞIUNI
Ø Ce alte mituri aþi mai întâlnit?
Ø Credeþi cã toþi cei care au SIDA ºtiu acest lucru? De ce da? De ce nu?
Ø De ce oamenii ascund faptul cã au SIDA?
Ø Ce s-ar întâmpla în comunitatea dumneavoastrã dacã o persoanã ar dezvãlui cã are SIDA?
Ø Aveþi exemple referitoare la efectele HIV/SIDA în comunitatea dumneavoastrã?
În încheiere întrebaþi participanþii dacã HIV/SIDA constituie o problemã în comunitãþile lor

sau dacã constituie un pericol pentru ei sau familiile lor.
Dacã majoritatea rãspunsurilor sunt negative, subliniaþi faptul cã HIV/SIDA constituie o
problemã mondialã ºi cã este numai o aparenþã faptul cã unele comunitãþi par sã nu fie afectate în
nici un fel; majoritatea celor care trãiesc cu HIV nu sunt conºtienþi de acest lucru (pentru cã nu s-au
testat niciodatã) sau ascund adevãrul de teama discriminãrilor la care ar putea fi supuºi de cãtre
comunitate.
În încheierea sesiunii, distribuiþi participanþilor materialele despre infecþia HIV/SIDA, Mit ºi
adevãr despre HIV/SIDA, precum ºi Glosarul, precizând cã definiþiile conþinute în acesta din urmã
vor fi folosite pe parcursul atelierului. Sugeraþi participanþilor cã toate celelalte informaþii sunt
utile oricãrei persoane implicate în activitãþi de prevenire ºi combatere HIV/SIDA. Oferiþi
participanþilor ºi Lista resurse Internet, precizând cã astfel pot obþine date suplimentare, actualizate
permanent, pe care le vor putea folosi în activitãþile ulterioare.

ISTORIA INFECÞIEI HIV/SIDA
MATERIAL PENTRU FORMATOR /PARTICIPANÞI
La sfârºitul deceniului opt din secolul trecut, Centrul pentru Controlul ºi Prevenirea
Bolilor din SUA (CDC) ºi Oficiul de Sãnãtate Publica din Anglia s-au sesizat faþã de apariþia
bruscã ºi neaºteptatã a unor îmbolnãviri caracterizate prin declanºarea simultanã a unor
infecþii neobiºnuite, produse de microbi care în mod obiºnuit nu produc îmbolnãvirea
organismului uman, ºi a unei forme de cancer al pielii (sarcom Kaposi), de obicei rar
întâlnitã.
Deoarece îmbolnãvirile, descoperite întâmplãtor, afectau aparent doar tineri bãrbaþi
homosexuali, acest lucru a atras atenþia asupra unei posibile relaþii dintre aceste afecþiuni ºi
un anumit comportament sexual. Curând însã, cazuri similare au fost descrise ºi la alte
categorii de populaþie, ºi anume la utilizatorii de droguri intravenoase, la bolnavii de
hemofilie care primiserã repetate transfuzii de sânge. Foarte curând s-a impus constatarea cã
suportul biologic al acestor afecþiuni îl constituia o deficienþã dobânditã (ºi nu congenitalã,
înnãscutã) a sistemului imun.
În 1983 s-a stabilit ca aceastã nouã afecþiune - de cauzã încã necunoscutã – care prin
particularitãþile ei constituie mai curând un sindrom decât o boalã, sã poarte denumirea de
SIDA, sindromul imunodeficienþei umane dobândite (SIDA = Syndrome d'Immuno
Déficience Acquise; AIDS=Acquired Immune Deficiency Syndrome).
Eforturile depuse la începutul deceniului au dus la izolarea agentului cauzal al SIDA de
cãtre Luc Montagnier (Franþa) în 1983, confirmatã în 1984 de Robert Gallo (SUA); din anul
1986, virusul nou descoperit poartã denumirea de virus al imunodeficienþei umane - HIV,
urmare a deciziei Comitetului Internaþional de Taxonomie a Viruºilor.
În 1985 a fost identificat un al doilea tip de virus, HIV2, cantonat în Africa de Vest, însã
virusul HIV1 este rãspunzãtor de pandemia de SIDA (rãspândirea bolii la nivel mondial).
Conform datelor publicate de Organizaþia Mondialã a Sãnãtãþii (OMS), numãrul estimat
de persoane în viaþã infectate cu HIV pe plan mondial în decembrie 2005 era de aproximativ
40,3 milioane (cu limite cuprinse între 36,7 ºi 45,3 milioane de persoane), circa 38 milioane
adulþi, dintre care aproximativ 17,5 milioane femei, ºi 2,3 milioane de copii.
În cursul anului 2005 s-au infectat cu HIV aproximativ 4,9 milioane persoane (între
4,3 – 6,6 milioane), dintre care circa 4,2 milioane adulþi ºi 700 000 copii.
Notã Datele menþionate au un interval de variabilitate, sunt cifre estimate, datã fiind
imposibilitatea de a stabili cu exactitate situaþia HIV/SIDA

Evoluþia fenomenului HIV/SIDA în Centrul ºi Estul Europei

Numãrul de cazuri nou diagnosticate HIV în Estul Europei continuã sã creascã rapid.
Epidemia afecteazã aproape toate þãrile din Estul Europei, cu rate ce depasesc 100 cazuri/1
milion populaþia generalã în patru þãri (Estonia, Letonia, Rusia, Ucraina). În timp ce cazurile
nou diagnosticate par sã-ºi încetineascã creºterea în Rusia, un nou val epidemic de HIV este
pe cale sã izbucneascã în Lituania.
România este una din puþinele þãri din Europa Centralã ºi de Est, cu un numãr însemnat
de persoane afectate de HIV/SIDA. La 31 decembrie 2005, se înregistrau 16.258 cazuri
cumulate HIV/SIDA (faþã de 14.353 la sfârºitul lui 2003 ºi 15.471 în 2004) . Datele statistice
aratã cã la aceeaºi datã, din cele 11.187 persoane în viaþã, 7.623 se prezintã în mod regulat la
control, iar 6.400 se aflã în tratament, fiind monitorizate într-unul din cele nouã centre
regionale înfiinþate în acest sens.
Specificul epidemiei HIV/SIDA în România constã în prezenþa masivã la sfârºitul anilor
‘80 a infecþiei HIV la copii. Se considerã cã folosirea sângelui ºi a unor produse din sânge
netestate, ca ºi folosirea instrumentelor medicale nesterile în perioada 1987-1991 a condus
la infectarea cu HIV a mii de nou-nãscuþi, sugari ºi copii mici. În anul 1990, peste jumãtate
din copiii infectaþi cu HIV din întreaga Europã, trãiau în România, situând þara noastrã pe
un nedorit prim loc. În anii urmãtori, numãrul cazurilor noi de infecþie HIV la copii a scãzut
constant, crescând în schimb numãrul adulþilor infectaþi pe cale sexualã (majoritatea fiind
heterosexuali).
În momentul de faþã, România este singura þarã din Europa Centrala ºi de Est care oferã
acces universal la tratament ºi îngrijire pentru toþi pacienþii HIV/SIDA, iar terapia
antiretroviralã este acordatã gratuit tuturor celor care au nevoie de aceasta, conform
standardelor internaþionale.
În anul 2002 a fost adoptatã o lege specialã privind prevenirea infecþiei HIV ºi îngrijirea
persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA. Aceastã lege prevede gratuitatea tratamentului ºi
suplimente nutriþionale pentru aceste persoane.
Strategia actualã a Ministerului Sãnãtãþii ºi Comisiei Interdepartamentale de luptã
împotriva HIV/SIDA se axeazã pe prevenirea îmbolnãvirilor, în special în rândul tinerilor ºi
grupurilor vulnerabile, precum ºi pe creºterea calitãþii îngrijirilor ºi accesului la tratament,
suport social ºi reducerea discriminãrii.
Din anul 1993 s-a instituit testarea HIV la toþi pacienþii care suferã de alte boli, frecvent
asociate cu infecþia HIV (tuberculoza, boli cu transmitere sexualã).
Prevenirea transmiterii virusului HIV de la mamã la copil a fost o preocupare constantã
a Ministerului Sãnãtãþii. Începând cu anul 2004, testarea HIV face parte din pachetul de
îngrijiri acordate femeilor gravide, ale cãror costuri sunt acoperite de asigurãrile medicale de
sãnãtate indiferent de statutul femeii. Astfel toate femeile gravide au acces gratuit la testul
HIV, care se recomandã a fi efectuat în primul trimestru de sarcinã ºi repetat în trimestrul
al III-lea; dacã este depistatã infecþia HIV, gravida începe imediat tratamentul specific,
pentru a reduce riscul transmiterii infecþiei la copil.
Începând din anul 2003, România a beneficiat de sprijinul Fondului Global de Luptã
împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei ºi Malariei; astfel, prin intermediul unor fundaþii ºi
ONG-uri, se desfãºoarã mai multe proiecte de prevenire a infecþiei HIV/SIDA ºi de creºtere
a accesului la testarea HIV, în special pentru grupurile cu risc crescut (tineri, utilizatori de
droguri intravenoase, persoane care practicã sexul comercial, populaþia Roma).

DATE STATISTICE DESPRE HIV/SIDA ÎN ROMÂNIA
MATERIAL VIZUAL/ MATERIAL PENTRU PARTICIPANÞI
COMISIA NAÞIONALÃ DE LUPTÃ ANTI-SIDA
INSTITUTUL DE BOLI INFECÞIOASE “PROF.DR.MATEI BALª”

COMPARTIMENTUL DE EVALUARE ªI MONITORIZARE
A INFECÞIEI HIV/SIDA ÎN ROMÂNIA
DATA RAPORTÃRII 31.12.2001 31.12.2002 31.12.2003 31.12.2004 31.12.2005

CAZURI SIDA TOTAL 7.175 7.999 8.467 9.258 9.825
(CUMULATIV)
CAZURI SIDA LA COPII1 5.872 6.454 6.710 7.088 7.263
CAZURI SIDA LA ADULÞI2 1.303 1.545 1.757 2.170 2.562
TOTAL DECESE 2.699 3.434 3.670 4.231 4.530
DECESE COPII SIDA 2.358 2.896 3.098 3.482 3.622
DECESE ADULÞI SIDA 341 538 572 749 908
CAZURI HIV TOTAL 5.341 5.676 5.920 6.213 6.433
(CUMULATIV)
CAZURI HIV LA COPII 4.252 4.383 4.443 4.462 4.478
CAZURI HIV LA ADULÞI 1.089 1.293 1.477 1.751 1.955
PIERDUÞI DIN EVIDENÞÃ 113 442 439 505 541
(HIV+SIDA)
BOLNAVI ÎN VIAÞÃ (HIV+SIDA) 9.704 9.799 10.272 10.735 11.187
TOTAL PACIENÞI ÎN EVIDENÞÃ - 8.124 7.771 7.854 7.623
ACTIVÃ
TOTAL PACIENÞI ÎN TRATAMENT 4.410 4.769 5.547 6.116 6.400
1 0-14 ani la data diagnosticului

2 peste 14 ani la data diagnosticului

Distribuþia pe grupe de vârstã ºi sexe a cazurilor noi
MATERIAL VIZUAL/ MATERIAL PENTRU PARTICIPANÞI

de infecþie HIV ºi SIDA, depistate in anul 2004
GRUPA DE HIV SIDA TOTAL

VÂRSTÃ MASC. FEMININ TOTAL MASC. FEMININ TOTAL GENERAL
< 1 an 1 1 2 0 2
1-4 ani 1 4 5 2 1 3 8
5-9 ani 2 2 4 1 1 2 6
10-12 ani 1 1 2 1 2 3 5
13-14 ani 4 2 6 4 3 7 13
15-19 ani 47 46 93 48 50 98 191
20-24 ani 11 14 25 2 7 9 34
25-29 ani 17 22 39 10 2 12 51
30-34 ani 24 10 34 14 14 28 62
35-39 ani 16 18 34 15 10 25 59
40-49 ani 18 8 26 22 4 26 52
50-59 ani 12 7 19 15 3 18 37
>60 ani 3 1 4 5 2 7 11
TOTAL 157 136 293 139 99 238 531
Distribuþia cazurilor de infecþie HIV la femei

dupã anul de diagnostic ºi grupa de vârstã

SISTEMUL IMUNITAR
Sistemul imunitar este reprezentat de totalitatea þesuturilor ºi celulelor care au rolul de a

apãra organismul împotriva bolilor. Este foarte complex ºi are mai multe componente.
În sânge existã mai multe tipuri de celule, cunoscute sub denumirea de globule roºii ºi
globule albe.
Globulele roºii (sau eritrocite, hematii) transportã oxigenul la þesuturi ºi celule ºi
îndepãrteazã bioxidul de carbon.
Globulele albe, numite leucocite, sunt celulele cu rol în imunitate.
Cele mai importante tipuri de leucocite sunt:
Macrofagul (Macro = mare, Phagos = a mânca). Este celula care se aflã la nivelul pielii,
mucoaselor, pe unde pãtrund microbii în organism; acþioneazã ca un „apãrãtor“ din prima
linie de luptã, care atacã ºi distruge microbii pãtrunºi în organism (numiþi antigene).
Totodatã, trimite un semnal cãtre celula care coordoneazã sistemul imunitar (celula CD4)
pentru a anunþa cã un inamic este prezent în organism.
Celula T4 ajutãtoare (CD4): Coordoneazã întreg sistemul imunitar, este „cãpitanul“
acestuia. Atunci când primeºte mesajul de la macrofage cã un microb (antigen) este prezent
în organism, mobilizeazã sistemul imunitar sã acþioneze pentru identificarea ºi distrugerea
acestuia. Celulele CD4 sunt cele mai importante celule þintã pentru HIV, dar ºi macrofagele
cu duratã de viaþã lungã pot fi infectate.
Celula B: seamãnã cu o fabricã. Identificã forma microbului (antigenul) ºi fabricã
anticorpi specifici, care se potrivesc cu antigenul precum „cheia în broascã“. Are capacitatea
unicã de a reþine „în memorie“ forma antigenului, putând sã-l recunoascã ºi în viitor dacã
vine în contact cu el, ºi sã fabrice noi anticorpi. Este mecanismul prin care suntem apãraþi
de unele boli, de care ne îmbolnãvim o singurã datã în viaþã (pentru care avem imunitate,
adicã anticorpi specifici); tot pe acest mecanism se bazeazã imunizarea cu ajutorul
vaccinurilor.
Celula T8 (CD8) sau celula „ucigaºã“ sau citotoxicã: este chematã de celula CD4 ca sã atace
direct microbul ºi sã-l distrugã, ca o continuare a acþiunii distructive a macrofagului.
Antigen - orice corp strãin care pãtrunde în organismul uman. Poate fi un virus, o bacterie,
ciupercã, parazit º.a.m.d.
Anticorp – rãspunsul imunitar la invazia antigenului. Anticorpii sunt substanþe produse
de celulele B. Ei acþioneazã ca niºte „chei“ care se potrivesc în „broasca“ reprezentatã de
antigen. Atunci când în organism pãtrunde din nou un antigen, acesta este recunoscut ºi
atacat de anticorpi.
HIV - virus care atacã celula CD4. Atunci când HIV distruge suficient de multe celule
CD4, sistemului imunitar nu mai este capabil sã lupte împotriva infecþiilor sau altor
agresiuni externe. Alþi antigeni (microbi) invadeazã organismul ºi produc diverse boli. In
acest moment, persoana infectatã ajunge în stadiul final, SIDA.

Evoluþia infecþiei HIV/SIDA
MATERIAL VIZUAL / MATERIAL PENTRU PARTICIPANÞI

Perioada de incubaþie

INFECÞIA CU HIV / SIDA
Definiþii
HIV reprezintã abrevierea de la Human Immune Deficiency Virus, virusul imunodefi-
cienþei umane. HIV aparþine unui grup de virusuri numite retrovirusuri.
SIDA reprezintã abrevierea termenului din francezã Syndrome d'Immuno Déficience
Acquise (englezã AIDS - Aquired Immune Deficiency Syndrome), sindromul imunode-
ficienþei umane dobândite, ºi este rezultatul distrugerii sistemului imunitar. Un sistem
imunitar distrus este incapabil sã protejeze organismul de anumite infecþii „oportuniste” ºi
de tumori.
Procesul epidemiologic
1. Sursa de infecþie
Rezervorul de virus în naturã este reprezentat de omul infectat; o persoanã infectatã este
purtãtor HIV ºi sursã de infecþie, HIV rãmânând cantonat în organism pentru tot restul
vieþii (virusul infecteazã celulele umane ºi se înmulþeºte în interiorul lor, împiedicând
sistemul imunitar sã funcþioneze normal). Virusul nu poate supravieþui în afara
organismului uman decât o perioadã limitatã de timp (este distrus în aproximativ 30 minute
dacã este expus la aer, ºi imediat cu ajutorul soluþiilor dezinfectante).
2. Cãile de transmitere
Cãile de transmitere sunt: calea sexualã, contactul cu sângele infectat ºi transmiterea
verticalã de la mamã la fãt.
Este important de ºtiut cã virusul este prezent în cantitate mare în sângele circulant, în
secreþiile organelor genitale (spermã ºi secreþii vaginale) ale persoanei infectate/bolnave.
3. Receptivitatea
Sensibilitatea la infecþia HIV este generalã, neexistând rezistenþa naturalã sau dobânditã
(orice persoanã se poate infecta). Sensibilitatea este mai mare la nou-nãscuþi datoritã
imaturitãþii sistemului imunitar.
4. Epidemiologie (rãspândirea infecþiei HIV/SIDA)
Rãspândirea bolii diferã, în funcþie de condiþiile favorizante/limitante, factorii socio–
economici ºi de mãsurile de limitare a infecþiei. Astfel infecþiile pot apãrea sporadic (cazuri
izolate), endemic (la nivelul unei þãri), pandemic (la nivel mondial). Factorii demografici
care favorizeazã extinderea infecþiei sunt: migrarea populaþiei (naþionalã ºi internaþionalã),
urbanizarea, nivelul scãzut al asistenþei medicale, numãrul crescut de infecþii cu transmitere
sexualã (ITS), comportamentul populaþiei.
Evoluþia infecþiei HIV/SIDA

Virusul HIV conþine un miez viral, un nucleu, înconjurat de o membranã, cu ajutorul
cãreia virusul se leagã de celula umanã gazdã. Miezul viral este alcãtuit din ARN (acid
ribonucleic) ºi din proteine.
Virusul pãtrunde în organismul uman printr-o poartã de intrare, ajunge în sângele
gazdei, unde poate supravieþui doar o perioadã limitatã de timp (6 ore). De aceea, virusul
trebuie sã pãtrundã în celulele umane, având o „preferinþã” pentru celulele care alcãtuiesc
sistemul imunitar ºi care în mod normal au rolul de a apãra organismul faþã de microbi ºi
îmbolnãviri (limfocite CD4, macrofage, celule „cu memorie”, care „reþin” informaþiile
despre virus ºi pot sã îi asigure înmulþirea).

Virusul se ataºeazã de celula gazdã (limfocitul CD4), apoi pãtrunde în interiorul acesteia,
ajunge în nucleu, unde existã o enzimã (revers transcriptaza) care copiazã ARN viral ºi îl
transformã în ADN, acid nucleic specific celulelor umane. Aceastã copie este apoi inclusã în
ADN-ul celulei gazdã, unde formeazã un fel de matriþã a virusului (un aºa-numit provirus).
Provirusul integrat în nucleul celulei umane începe sã producã noi viruºi, care vor infecta alte
celule ale organismului gazdã. Practic, HIV se comportã ca un „cal troian” care se ascunde în
interiorul celulei gazdã, pe care o distruge treptat ºi de unde poate invada ºi alte celule.
Infecþia HIV primarã

Dupã expunere ºi infectare, pânã la 80% din pacienþi vor prezenta semne de infecþie viralã
acutã. Perioada dintre infectarea cu HIV ºi debutul simptomelor este cuprinsã între 5 ºi 30 de
zile. Simptomele variazã de la febrã uºoarã ºi faringitã (inflamaþie, durere în gât ), pânã la febrã
mare, erupþii pe piele, obosealã, dureri de cap, dureri musculare, care apar în orice virozã.
Alte semne pot include mãrirea ganglionilor, scãderea în greutate, diaree, vãrsãturi,
transpiraþii nocturne ºi ulceraþii (rãni) la nivelul gurii.
Cu cât semnele iniþiale sunt mai accentuate, cu atât evoluþia ulterioarã a bolii poate fi mai
severã.
În primele luni dupã momentul infectãrii, cantitatea de viruºi din sânge (viremia sau
încãrcãtura viralã) este foarte mare, chiar ºi la persoanele care nu au nici un semn de boalã;
apoi aceasta scade ºi se stabilizeazã la un nivel constant, într-o perioadã de aproximativ
12 luni de la infecþie. Nivelul viral variazã de la individ la individ ºi se considerã cã reprezintã
echilibrul dintre înmulþirea virusului ºi controlul sistemului imunitar.
Testul HIV efectuat în prima perioadã dupã infectare (3-6 luni) este negativ, pentru cã el
nu detecteazã prezenþa virusului, ci anticorpii pe care organismul începe sã îi fabrice abia
dupã câteva luni (apariþia anticorpilor, care este urmatã de pozitivarea testului HIV, se
numeºte seroconversie). Aceastã perioadã se numeºte „fereastrã imunologicã”. Pericolul
este reprezentat de faptul cã persoana infectatã nu ºtie acest lucru chiar dacã îºi face un test
HIV (acesta fiind negativ), dar riscul de a-i infecta pe alþii este foarte mare, deoarece
încãrcãtura viralã este enormã (numãrul estimat fiind de 109 – 1010 copii ARN/ml).
Infecþia HIV asimptomaticã

Apoi, cei mai mulþi bolnavi intrã în stadiul asimptomatic (fãrã semne de boalã), timp de
câteva luni sau ani. Lungimea acestei perioade depinde de vârsta celui infectat, de calea de
transmitere, de starea lui anterioarã de sãnãtate (în medie 7-10 ani pentru adulþi ºi mult mai
puþin – câteva luni – 3 ani – pentru copii). Unii indivizi vor progresa mai rapid, în timp ce alþii
pot rãmâne aparent sãnãtoºi pentru o perioadã de timp prelungitã. Doar un grup restrâns
de indivizi infectaþi HIV (<0,1%) a supravieþuit mai mult de 20 de ani în absenþa terapiei.
În aceastã etapã, persoana poate prezenta doar o adenopatie (mãrire a ganglionilor
limfatici), fãrã alte semne de boalã.
Testul HIV efectuat în toatã aceastã perioadã are rezultat pozitiv, indicând faptul cã
persoana este infectatã (sero-pozitivã). De aceea acesta perioadã mai este numitã ºi
“perioadã de seropozitivitate”.
Prezenþa HIV în organism, activeazã în permanenþã sistemul imun, ducând în final la
epuizarea acestuia. În acest moment, creºte nu numai încãrcãtura HIV, dar ºi numarul
infecþiilor oportuniste asociate scãderii numãrului de celule ale sistemului imunitar, având
ca rezultat apariþia SIDA.

Infecþia HIV simptomaticã
Dupã perioada asimptomaticã, persoana infectatã începe sã prezinte diferite semne de
boalã, comune mai multor boli, necaracteristice infecþiei HIV, dar repetate ºi/sau
persistente. Acesta este stadiul în care sistemul imunitar începe sã nu mai funcþioneze optim
(imunodepresie minorã) ºi care poate dura 2-3 ani, la adult. Apar semne generale ca: astenie
fizicã care limiteazã activitãþile obiºnuite, stare subfebrilã, transpiraþii nocturne. Unii
bolnavi prezintã manifestãri psihice cu depresie ºi anxietate (exarcerbate ºi de aflarea
rezultatelor testelor HIV), diaree cronicã (cu duratã de peste 1 lunã, repetatã), herpes zoster,
candidoza bucalã repetatã etc.
Accentuarea deficitului imun duce la trecerea în stadiul final al bolii – SIDA.
SIDA
SIDA reprezintã faza tardivã a infecþiei HIV, când la un subiect infectat HIV apar semne de
boalã ce evocã o afectare gravã a imunitãþii. În aceasta fazã, pacienþii pot dezvolta o serie de
infecþii oportuniste, cancere, limfoame, afecþiuni ale sistemului nervos central („complexul de
demenþã HIV” caracteristic adultului, encefalopatie progresivã HIV a copilului).
Acestea duc în final la decesul pacientului.

TESTUL HIV

Teste de determinare a anticorpilor anti-HIV
Diagnosticul infecþiei HIV se bazeazã pe teste de laborator, care identificã anticorpii anti-
HIV: Aceºtia sunt prezenþi în organismul persoanei infectate pe toatã durata infecþiei,
exceptând perioada de „fereastrã imunologicã”.
Existã mai multe tipuri de teste:
Testul ELISA (enzyme-linked immunosorbent assay) este testul cel mai accesibil ºi mai
frecvent folosit. Rezultatul se exprimã în „pozitiv” sau „negativ”. Testul poate da pânã la 5%
rezultate false, prin erori tehnice. De aceea testul ELISA pozitiv trebuie confirmat prin
folosirea altor teste bazate pe alte principii.
Testul Western Blot permite identificarea individualã a anticorpilor anti-HIV specifici,
care se foloseºte pentru confirmarea diagnosticului.
Testele rapide pot fi „citite” cu ochiul liber sau la microscop dupã numai 5 minute.
Aceste teste sunt utile în zone endemice (Africa, de exemplu), când este necesarã o orientare
rapidã; au avantajul cã sunt uºor de folosit, chiar de cãtre orice categorie de personal ºi în
lipsa unor laboratoare scump echipate. Dezavantajul constã în rata mare de rezultate false.
Interpretarea testelor
Timpul mediu de la momentul infectant la seroconversie (apariþia anticorpilor) este de
3-6 luni de la infectare.
Dupã aceastã perioadã, anticorpii devin detectabili ºi cantitatea lor creºte rapid. Odatã
rãspunsul imun instalat, el rãmâne de obicei detectabil toatã viaþa (deci persoana este
HIV–pozitivã).
Creºterea anticorpilor se asociazã cu o scãdere a viremiei plasmatice (cantitatea de virus
din sânge). Aceasea din urmã va creºte din nou în fazele târzii ale bolii.
Rezultatele fals negative pot apãrea în perioada de „fereastrã imunologicã”, pânã la
seroconversie (apariþia anticorpilor). De aceea, se recomandã repetarea testului HIV dupã o
perioadã de 6 luni.
Rezultate fals-pozitive pot apãrea prin reacþii încruciºate cu alþi anticorpi, fãrã legãturã
cu HIV. Rezultatele fals-pozitive ale testelor ELISA pot fi corectate prin Western Blot.

GLOSSAR
ANTICORP - reprezintã o structurã proteicã de mici dimensiuni, care se formeazã în
organism cu rolul de a neutraliza o infecþie.
ANTI(RETRO)VIRAL – medicament care are proprietatea de a ataca (retro)virusuri.
ADN ºi ARN – acid dezoxiribonucleic ºi acid ribonucleic (cei doi acizi nucleici, care
conþin informaþia geneticã; fiecare specie biologicã conþine doar un tip de acid nucleic).
ASIMPTOMATIC – care nu prezintã simptome. Persoanele infectate cu HIV sunt în
stadiul asimptomatic pânã la momentul în care dezvoltã infecþii oportuniste care marcheazã
debutul SIDA. Perioada asimptomaticã poate dura 10 ani ºi chiar mai mult.
AUTO-TRANSFUZIE – transfuzie de sânge propriu, special recoltat de la pacient
înaintea unei intervenþii chirurgicale (pentru eventualitatea în care va avea nevoie de el).
CALE DE TRANSMITERE – modalitate prin care HIV poate fi transmis de la o persoanã
infectatã la alta.
CONSILIERE – furnizare de informaþii ºi recomandãri. Consilierea pre-testare HIV ajutã
persoanele sã se decidã dacã vor sau nu sã facã testul HIV. Consilierea post–testare oferã
persoanelor HIV-negative ocazia de a afla cum se pot proteja în viitor împotriva infecþiei cu
HIV, iar persoanelor HIV–pozitive le oferã informaþii despre cum îºi pot menþine sãnãtatea
ºi cum pot evita transmiterea virusului altor persoane.
DISCRIMINARE (stigmatizare / excludere socialã) – tratamentul diferenþiat (de obicei
negativ, prejudiciant) aplicat unei persoane în virtutea apartenenþei, reale sau presupuse, a
acesteia la un anumit grup social ; acþiuni sau politici care cauzeazã unui individ sau unui
grup de persoane prejudicii morale, sociale ºi/sau materiale.
FEREASTRA IMUNOLOGICÃ – sistemul imunitar are nevoie de o perioadã de 3–6 luni
pentru a produce anticorpi împotriva HIV, anticorpi care pot fi identificaþi prin testul HIV.
În aceastã perioadã, numitã “fereastra imunologicã”, dacã o persoanã care s-a expus riscului
de infecþie cu HIV se testeazã, rezultatul poate fi negativ; cu toate acestea, ea este purtãtoare
de HIV ºi poate transmite infecþia ºi altor persoane.
HIV – Virusul Imunodeficienþei Umane. HIV este un retrovirus care pãtrunde în celulele
sistemului imunitar (limfocitele CD4), unde ARN-ul virusului este transformat în ADN cu
ajutorul unei enzime (revers-transcriptaza). Acest lucru permite multiplicarea virusului
chiar în interiorul celulelor din sistemul imunitar (limfocitele CD4), ceea ce duce la
distrugerea acestuia ºi, în final, la SIDA.
HIV–negativ – rezultat al testului HIV care aratã cã persoana testata nu are anticorpi
anti-HIV (nu a contactat HIV sau se aflã în aºa-numita “fereastrã imunologicã”.
HIV–pozitiv – rezultat al testului care indicã faptul cã persoana are virusul HIV.
INCÃRCÃTURA VIRALÃ (sau viremia) – cantitatea de viruºi din sânge care este
mãsuratã prin teste foarte sensibile; cu cât încãrcãtura viralã (sau viremia) este mai mare, cu
atât riscul de a transmite infecþia altor persoane este mai ridicat.
INCIDENÞA –indicator reprezentând rata noilor infecþii, exprimatã de obicei sub forma
de creºtere anualã a ratei infecþiilor, raportat la populaþia totalã. De exemplu, o incidenþã
HIV de 10% în anul 2004 ar însemna cã în acest an, numãrul persoanelor infectate va fi cu
10% mai mare decât în anul precedent.

INFECÞIE – invazia ºi multiplicarea unor micro-organisme (virusuri, bacterii, etc) în
þesuturi, invazie care chiar dacã nu determinã semne ºi simptome clinice, este caracterizatã
prin distrugerea celulelor (prin diverse mecanisme: acþiuni metabolice, replicare
intracelularã sau rãspuns antigen-anticorp).
INFECÞIE OPORTUNISTÃ – infecþie care atacã organismul mai ales atunci când
sistemul imunitar este slãbit. Teoretic, orice micro-organism poate cauza o infecþie
oportunistã; în practicã însã, cele mai frecvente infecþii oportuniste care apar la cei infectaþi
HIV/SIDA sunt: tuberculoza, pneumonia, hepatitele, toxoplasmoza etc.
ITS (Infecþii cu Transmitere Sexualã) – cunoscute ºi sub numele de Boli cu Transmitere
Sexualã (BTS), sunt infecþii care pot fi transmise prin contact sexual. ITS pot cauza leziuni
sau ulceraþii, crescând astfel considerabil riscul de transmitere HIV în timpul actului sexual.
INFECÞIE NOZOCOMIALÃ – infecþie dobânditã în spital.
LIMFOCITE CD4 – un tip de celule care se gãsesc în sânge, cunoscute ºi sub numele de
limfocite T. Când sistemul imunitar funcþioneaza normal, limfocitele CD4 protejeazã
organismul identificând ºi distrugând virusurile ºi bacteriile. HIV pãtrunde ºi se multiplica
chiar în interiorul celulelor CD4 (ca un “cal troian”), distrugând astfel sistemul imunitar.
PERSOANA AFECTATA – care are în anturajul apropriat (familie/prieteni) o persoanã
infectatã cu HIV sau bolnavã de SIDA.
PERSOANA INFECTATA – persoanã infectatã cu HIV sau bolnavã de SIDA.
POARTÃ DE INTRARE – loc prin care HIV pãtrunde în organismul uman.
PREVALENÞA HIV –indicator reprezentând numãrul total de persoane infectate cu
HIV, dintr-un grup de populaþie ales (ex.: din totalul femeilor gravide, în judeþul X, în
perioada 2002 - 2003).
RETROVIRUS – virus din familia retroviride din care face parte ºi HIV.
REVERSTRANSCRIPTAZA – enzimã produsã de HIV care permite copierea ºi
transformarea acidului nucleic viral (ARN) în acid nucleic identic cu cel din organismul
uman (ADN); în final, virusul este multiplicat chiar în nucleul celulelor umane.
RISC – riscul de infectare HIV care apare în situaþiile în care virusul ar putea fi transmis de
la o persoanã la alta, prin contactul cu lichide ale organismului în care acesta este prezent în
cantitate mare (secreþii genitale, sânge, lapte; de exemplu prin act sexual neprotejat, utilizarea
în comun a acelor, seringilor sau instrumentelor tãioase, transfuzii de sânge netestat).
SEROCONVERSIE – apariþia anticorpilor specifici anti-HIV, în urma pãtrunderii HIV în
organismul uman; de regulã dureazã 3-6 luni ºi conduce la pozitivarea testului HIV.
SIDA – Sindromul Imunodeficienþei Dobândite – afecþiune cauzatã de HIV. Nu
înseamnã o singurã boalã, ci o sumã de boli ºi simptome, care indicã faptul cã sistemul
imunitar este deficitar.
SIMPTOMATIC – care prezintã simptome. O persoanã infectatã cu HIV poate fi
asimptomaticã sau simptomaticã; o persoanã cu SIDA este întotdeauna simptomaticã.
SISTEMUL IMUNITAR – o reþea complexã, formatã din celule ºi þesuturi care
interacþioneazã, având rolul de a proteja organismul de factori patogeni (care produc
îmbolnãviri) ºi de substanþe strãine; distruge celulele infectate ºi/sau bolnave ºi înlãtura
reziduurile celulare.

STATUS HIV – situaþie în care se gãseºte o persoanã referitoare la infecþia HIV (poate fi
HIV-negativã sau HIV-pozitivã); uneori, o persoanã poate avea un status HIV incert (a
efectuat un test HIV al cãrui rezultat nu este concludent, sau s-a expus riscului de a contacta
HIV ºi este prematur sã se considere cã un prim test HIV negativ poate certifica absenþa
infecþiei); în aceste situaþii este necesarã repetarea testului.
STIGMA - o « marcã » negativã, o atitudine de dispreþ, de învinovãþire a unei persoane.
Termenul este folosit cu sensul de atribuire a unor caracteristici indezirabile sau încadrarea
într-o categorie « ruºinoasã » a unor persoane considerate « diferite » de restul societãþii.
SURSA DE INFECÞIE – fluide produse de organismul uman în care HIV este prezent în
concentraþie mare, putând fi transmis de la persoana infectatã la alte persoane.
TEST HIV – examen de laborator cu ajutorul cãruia pot fi identificate persoanele
infectate HIV.
TEST ANONIM – testare pentru care nu se cere numele persoanei, astfel încât aceasta nu
poate fi identificatã.
TEST CONFIDENÞIAL – testare pentru care este înregistrat numele persoanei, dar datele
de identificare sunt pãstrate secrete (confidenþiale); dacã este nevoie, datele sunt comunicate
numai cu acordul persoanei testate.
TEST ELISA – Enzyme-Linked ImmunoSorbent Assay – test comun, folosit în mod
obiºnuit, pentru identificarea anticorpilor anti-HIV; are sensibilitate medie, de aceea
rezultatul pozitiv impune re-testarea cu ajutorul unui test mai performant.
TEST WESTERN BLOT – test cu sensibilitate crescutã, folosit ca test de confirmare,
atunci când testul ELISA a avut rezultat pozitiv.
TERAPIE ANTIRETROVIRALÃ – tratamentul cu medicamente care distrug virusurile
din clasa retroviride, deci ºi HIV.
TERAPIE ANTIRETROVIRALÃ COMBINATÃ – pentru tratamentul HIV/SIDA se
folosesc combinaþii de douã sau mai multe medicamente antiretrovirale în acelaºi timp.
Combinaþia de medicamente (dubla sau tripla terapie) se aplicã în funcþie de caz – este mult
mai eficientã în tratarea HIV/SIDA decât monoterapia.
TRANSMITERE DE LA MAMÃ LA FÃT/COPIL – transmiterea HIV care poate avea loc
în timpul sarcinii, naºterii, sau prin alãptare; este preferabil termenul de TRANSMITERE
PERINATALÃ, care pune accentul pe momentul în care are loc infecþia (legat de sarcinã), ºi
nu pe sursa infecþiei; de cele mai multe ori femeile ignorã cã sunt infectate HIV ºi aflã acest
lucru cu ocazia testelor efectuate în timpul sarcinii.
TRATAMENT – mijloc prin care este amelioratã o anumitã stare/situaþie (cu ajutorul
medicamentelor de exemplu), dar ºi alte intervenþii care urmãresc menþinerea stãrii de bine
sau ameliorarea stãrii generale a unui bolnav.
VIRUS – micro-organism care trãieºte ºi se reproduce în interiorul unei celule vii.
VIREMIE – vezi încãrcãtura viralã.

MIT ªI ADEVÃR DESPRE HIV/SIDA
MATERIAL PENTRU FORMATOR/PARTICIPANÞI

Enunþ: Deºi existã tratamente care încetinesc evoluþia bolii, SIDA nu se poate vindeca.
Adevãrat: Existã mai multe tipuri de tratament, unele distrug virusul, altele întãresc sistemul
imunitar ºi îl ajutã sã lupte împotriva HIV, dar nici un tratament nu poate elimina
definitiv HIV din organismul persoanei infectate ; mai devreme sau mai târziu, toate
persoanele infectate ajung în ultima fazã a infecþiei, SIDA, când survine decesul.
Enunþ: Persoanele morale nu se îmbolnãvesc de SIDA.
Fals: Oricine se poate îmbolnãvi, nimeni nu este «imun» la HIV. Existã comportamente care
risc cresc riscul infecþiei HIV (despre acestea se va discuta pe larg în sesiunea urmãtoare).
Enunþ: E preferabil sã nu ºtii dacã ai HIV/SIDA, de vreme ce oricum nu te poþi vindeca.
Fals: O persoanã care ºtie cã este infectatã, poate lua mãsuri care sã îi prelungeascã viaþa, ºi
poate preveni transmiterea HIV altor persoane. Prelungirea perioadei de supravieþuire,
creºte ºansa de a fi descoperite noi intervenþii terapeutice (sume imense ºi eforturi umane
uriaºe ale oamenilor de ºtiinþã au ca obiectiv descoperirea unui mijloc de vindecare).
Enunþ: În þara noastrã foarte puþini oameni au HIV/SIDA.
Fals: Deºi datele statistice aratã cã doar un mic procent din populaþie este infectat
HIV/SIDA, adevãrata amploare a fenomenului nu poate fi cunoscutã (fenomen de
«iceberg»), deoarece nu se poate face o testare generalã a populaþiei, ºi char dacã aceasta
ar fi posibilã existã limite date de «fereastra imunologicã».
Enunþ: Existã mai multe femei infectate HIV decât bãrbaþi.
Adevãrat: Femeile au o susceptibilitate mai mare de a se infecta, datoritã unor factori
biologici ºi sociali (mai multe detalii vor urma în sesiunea 3).
Enunþ: O persoanã cu HIV/SIDA poate fi recunoscutã dupã cum aratã.
Fals: O persoanã HIV pozitivã nu are nici un semn de boalã pentru o perioadã lungã de timp
(aproximativ 7-10 ani). Atunci când apar primele manifestãri de boalã, acestea nu sunt
specifice, se datoreazã altor boli ºi infecþii care apar prin slãbirea capacitãþii de apãrare a
organismului.
Enunþ: SIDA este o pedeapsã divinã pentru comportamente imorale.
Fals: Dumnezeu îi iubeºte în egalã mãsurã pe toþi. Oamenii se pot infecta cu HIV în diverse
împrejurãri.
Enunþ: Credinþa ºi rugile te pot ajuta sã te vindeci de SIDA
Fals: Deocamdatã, nu existã vindecare pentru HIV/SIDA. Este adevãrat cã rugile ºi credinþa
în Dumnezeu pot fi de mare ajutor celor bolnavi, ajutându-i sã înfrunte mai uºor
suferinþa prin care trec, ºi dându-le speranþa cã vor trãi suficient de mult ca sã poatã
îndeplini ceea ce ºi-au propus sã realizeze în viaþã.
Enunþ : Dacã faci sex numai cu persoana iubitã nu te vei infecta cu HIV.
Fals: Chiar dacã partenerii sunt fideli unul altuia, el sau ea se poate infecta cu HIV/SIDA
dacã celãlalt partener a fost expus la aceastã infecþie mai demult (într-o relaþie sexualã
anterioarã) sau printr-o altã modalitate de infecþie.
Enunþ : SIDA este o boalã de care au parte doar persoanele care trãiesc în promiscuitate.
Fals : Orice persoanã poate fi expusã riscului de infectare cu HIV: ºi cei inocenþi, cum ar fi
bebeluºii, se pot infecta cu HIV/SIDA dacã mama este infectatã ; persoanele care folosesc
instrumente tãioase, înþepãtoare, contaminate se pot infecta cu HIV/SIDA ; persoanele
care au primit o transfuzie de sânge care nu a fost verificat, se pot infecta cu HIV/SIDA.

RESURSE INTERNET
UNAIDS, the Joint United Nations Programme on HIV/AIDS
www.unaids.org
The ten UNAIDS cosponsoring organizations:

• Office of the United Nations High Commisioner for Refugees (UNHCR)
www.unhcr.org
• United Ntions Children’s Fund (UNICEF)
www.unicef.org
• World Food Programme (WFP)
www.wfp.org
• United Nations Development Programme (UNDP)
www.undp.org
• United Nations Population Fund
www.unfpa.org
• United Nations Office on Drugs and Crime (UNODC)
www.unodc.org
• International Labour Organization (ILO)
www.ilo.org
• United Nations Educational, scientific and Cultural Organization (UNESCO)
www.unesco.org
• World Health Organization (WHO)
www.who.int
• World Bank
USAID
www.usaid.gov
HIV/AIDS E-Resources
• Frequently Asked Questions About HIV/AIDS
• The President’s Emergency Plan for AIDS Relief - Monthly Newsletter
A monthly update on the U.S. commitment to turn the tide against global
HIV/AIDS from the Office of the U.S. Global AIDS Coordinator.
• Access Past Issues of USAID's HIV/AIDS E-Newsletter
This E-Newsletter ended in 2005, but access past editions of the USAID HIV/AIDS
E-Newsletter in the archive section.
• Complimentary USAID Publications
To receive a print copy of USAID HIV/AIDS publications, please use the Online
Order Form.
• The Synergy Resource Center
The Synergy HIV/AIDS Resource Center and online database contains thousands of
USAID and partner-funded HIV/AIDS technical documents in both print and
electronic formats.

• Technical Training CD-ROM Update 2005

First distributed in 2002, these CD-ROM programs were designed to present
technical information on selected topics to Population, Health and Nutrition (PHN)
staff in the field.
• Data Online for Population, Health and Nutrition (DOLPHN) System
The DOLPHN system is designed to provide users with quick and easy access to
current and historical country-level demographic and health indicator data.
• HIV/AIDS Survey Indicators Database
This USAID-funded database provides data on HIV/AIDS indicators for a number of
countries, including data on HIV/AIDS knowledge and behavior.
• International AIDS Economics Network
Focuses on the economics of HIV/AIDS prevention and treatment, providing data,
tools, and analysis for researchers and policymakers working to define and
implement effective AIDS policy.
• The Communication Initiative
A partnership of development organizations seeking to support advances in the
effectiveness and scale of communication interventions for positive international
development.
ALTELE
Alan Guttmacher Institute
www.guttmacher.org
Centers for Disease Control and Prevention (CDC)
www.cdc.gov
Family Health International
www.fhi.org
Global Health Council
www.globalhealth.org
John Hopkins Bloomberg School of Public Health – Center for Communication
Programs
www.jhuccp.org
JSI Research & Training Institute, inc.
www.jsi.com
Kaiser Family Foundation
http://kaisernetwork.org
Pan American Health Organization PAHO
http://www.paho.org
WHO Global Health Atlas
http://globalatlas.who.int
WHO collaborating centres
http://whocc.who.int
World Education
www.worlded.org

Sesiunea 3
Transmiterea
ºi prevenirea
HIV/SIDA
1. Defineascã termenii „transmitere“ ºi „poartã de intrare“
2. Identifice cel puþin 3 modalitãþi de transmitere a virusului HIV
3. Ierarhizeze gradul de risc asociat cu diferite practici si comportamente
4. Identifice cel puþin 4 posibilitãþi de reducere a riscului de
infectare cu HIV
METODE Discuþii de grup, mini-lecturã, exerciþii cu enunþuri, lucru

în grupuri mici
D U R ATA 2 ore 15 minute
M AT E R I A L E Materiale vizuale
Flipchart
• “Prin ce fluide se transmite HIV?“
• “Care este poarta de intrare?“
Materiale pentru formatori:

• Poveste
• Declaraþii pentru transmiterea HIV
• Enunþuri – comportamente
• Practici ºi comportamente sexuale

• Transmiterea HIV
• Comportamente – ierarhizarea riscurilor
• Impactul infecþiei HIV asupra mamelor ºi copiilor
Alte materiale
• 5 cartoane sau coli A4 cu diferite grade de risc: crescut,
mediu, redus, absent, necunoscut
• Coli A4 cu diferite enunþuri (comportamente cu/fãrã risc de
transmitere HIV)
I-II. TRANSMITEREA HIV (30 min)
INSTRUCÞIUNI
Notã pentru
Înainte de începerea sesiunii pregãtiþi douã coli de flipchart: una intitulatã „Prin ce
FORMATOR
fluide se transmite HIV?“ cu o picãturã de sînge desenatã lîngã titlu, alta „Care este poarta
de intrare?“ cu o uºã desenatã alãturi de titlu.
Sumarizaþi aspectele discutate în sesiunea anterioarã cu ajutorul urmãtoarelor întrebãri:

Ø Care este diferenþa dintre HIV ºi SIDA?
Ø Cum progreseazã boala?
Ø De ce este fatalã?
Treceþi în revistã elementele esenþiale (infecþie HIV, „fereastrã imunologicã“, sero-conversie,

sero-pozitivitate, perioadã asimptomaticã, SIDA).
Citiþi din materialul formatorului „Povestea…[nume de femeie]“.
Ø Cum credeþi cã s-a infectat [femeia] din poveste? Dar fetiþa?
Probabil cã participanþii vor identifica corect calea de transmitere sexualã, de la bãrbat la
femeie, apoi cea verticalã, de la mamã la copil.
Ø Ce înseamnã „transmiterea“ unei infecþii?

Transmitere = trecerea unui microorganism (exp. virusul HIV) de la o persoanã la alta.
Precizaþi cã termenul corect este „transmitere“ ºi nu „transmisie“ cum greºit se mai spune uneori.
Deºi circulã multe mituri, se ºtie foarte clar cum se transmite HIV, ºi – prin urmare – cãile prin
care poate fi prevenitã infecþia.
Întrebaþi participanþii prin ce fluide (lichide, secreþii) ale corpului se poate transmite HIV.
Notaþi pe flipchartul intitulat „Prin ce fluide se transmite HIV?“ rãspunsurile corecte (sânge,
spermã, secreþii vaginale, lapte matern). Precizaþi cã aceste lichide provenite de la o persoanã
infectatã constituie surse de infecþie.
Dacã participanþii dau ºi alte rãspunsuri (de exp. salivã, lacrimi, urinã, fecale, vãrsãturi), notaþi-le
separat, în josul paginii ºi explicaþi cã prin aceste fluide nu se poate transmite HIV, virusul fiind
prezent în concentraþie foarte micã. Subliniaþi cã - deºi virusul este prezent în toate fluidele
organismului - este necesarã o anumitã concentraþie de viruºi pentru ca HIV sã poatã fi transmis
altei persoane.
Explicaþi apoi cã, pe lîngã o sursã de infecþie, este nevoie ºi de „o poartã de intrare“ prin care
virusul sã poatã pãtrunde în organism.
“Poartã de intrare“ = un loc prin care virusul intrã în organism.
Invitaþi participanþii sã enumere posibile porþi de intrare a HIV în organism.

Tãieturi, zgârieturi ale pielii
Mucoase: organe genitale (penis, vagin), anus, gurã, nas, ochi
Direct în sânge: transfuzii, injecþii, prin cordonul ombilical (în timpul sarcinii sau naºterii)
SESIUNEA 3 • Transmiterea ºi prevenirea HIV/SIDA 53

INSTRUCÞIUNI Notaþi rãspunsurile corecte pe flipchartul „Care este poarta de intrare?“
Subliniaþi cã infecþiile cu transmitere sexualã cresc riscul transmiterii HIV, în special acele
infecþii care produc leziuni la nivelul organelor genitale (sifilis, ºancru, herpes), ºi „deschid“ poarta
de intrare pentru HIV.
Explicaþi cã în cazul persoanelor infectate cu HIV, virusul este concentrat în zonele unde
lucreazã intens sistemul imunitar (virusul fiind localizat în interiorul limfocitelor), cum sunt
mucoasele, inclusive cele genitale (ceea ce creºte considerabil riscul de transmitere a infecþiei pe
cale sexualã).
Precizaþi cã prin folosirea celor douã întrebãri (“Care este sursa infecþiei?“; „Care este poarta de
intrare?“) pot fi identificate cãile prin care se poate transmite HIV.
Împãrþiþi o coalã de flipchart în douã coloane cu titlul „Se transmite“, respectiv „Nu se transmite“.
Citiþi pe rând fiecare enunþ din materialul formatorului Declaraþii pentru transmiterea HIV ºi
invitaþi grupul sã spunã în ce coloanã trebuie trecut fiecare enunþ, iar în cazul celor trecute în prima
coloanã, sã indice care este sursa de infecþie ºi poarta de intrare. Aduceþi clarificãri, dacã este nevoie.
Distribuiþi participanþilor materialul Transmiterea HIV.
Sumarizaþi:
Existã 3 cãi de transmitere a HIV (surse de infecþie):
• sexualã (prin secreþiile organelor genitale: spermã, secreþii vaginale)
• sânge
• vertical (de la mamã la fãt).
Poarta de intrare a virusului în organism este variatã:
• contactul sexual
• contactul cu secreþiile genitale (în afara actului sexual, de exemplu în timpul examinãrilor
medicale)
• transfuzii de sânge infectat
• transplant de organe
• injecþii cu ace refolosite sau folosite în comun
• instrumente tãioase
• contactul direct cu sângele unei persoane infectate la nivelul unor leziuni ale pielii
• placenta ºi cordonul ombilical (transmiterea la copil în timpul sarcinii, sau la naºtere)
• alãptarea
Subliniaþi faptul cã riscul de infectare cu HIV poate apãrea în diverse împrejurãri, inclusiv unele
situaþii cotidiene, nu neapãrat legate de manevre medicale sau de comportamente sexuale. În
cadrul acestui proiect se urmãreºte transmiterea unor informaþii corecte ºi complete, care sã ajute
oamenii sã conºtientizeze riscul de infectare cu HIV, ºi sã elimine stigmatizarea celor infectaþi,
provenitã din lipsa acestor informaþii.

III. IERARHIZAREA RISCULUI DE TRANSMITERE HIV (20 min)
INSTRUCÞIUNI
Notã pentru Înainte de începerea sesiunii pregãtiþi 5 cartoane sau coli hârtie A4 cu urmãtoarele
FORMATOR titluri: „RISC CRESCUT“, „RISC MEDIU“, „RISC REDUS“, „RISC ABSENT“, „RISC
NECUNOSCUT“, pe care le lipiþi în acestã ordine pe un perete. Copiaþi fiecare enunþ din
materialul „Enunþuri – comportamente“ pe o coalã A4.
Invitaþi participanþii sã participe la un exerciþiu, care îi va ajuta sã identifice gradul de risc de

transmitere HIV în diverse situaþii.
Distribuiþi fiecãrui participant câte un enunþ ºi invitaþi-i sã îl plaseze sub titlul pe care îl
considerã potrivit. [Notã: dacã mai rãmân enunþuri nedistribuite, invitaþi participanþii care doresc
sã plaseze mai multe enunþuri sã mai ia câte unul]
Acordaþi participanþilor câteva minute pentru a putea vedea rezultatele, apoi invitaþi-i sã se
întoarcã la locul lor. Conduceþi o discuþie de grup, cu ajutorul urmãtoarelor întrebãri:
Ø Sunteþi de acord cu amplasarea acestor enunþuri?
Ø Doriþi sã schimbaþi locul vreunuia dintre ele? Unde?
Ø Sunt enunþuri care v-au creat probleme?
Notã pentru Este posibil sã fie necesar sã oferiþi explicaþii suplimentare - folosiþi informaþiile
FORMATOR cuprinse în materialul pentru formator „Practici ºi comportamente sexuale“, în funcþie
de nivelul de interes ºi de acceptare identificate în cadrul grupului. Pot apãrea reacþii
de negare a unor tipuri de comportamente sexuale din partea grupului, dar este foarte
important sã continuaþi sã discutaþi despre ele, explicând cã astfel de comportamente
pot fi întâlnite oriunde, oricând. Subliniaþi realitatea unor astfel de practici sexuale ºi
gradul de risc pe care îl au în ceea ce priveºte infecþia cu HIV]
Aduceþi clarificãrile necesare, folosind materialul Comportamente – ierarhizarea riscurilor.

Subliniaþi faptul cã unele situaþii sunt în realitate mult mai riscante decât suntem tentaþi sã
considerãm. Reamintiþi cã – din fericire – virusul nu poate supravieþui în afara organismului
uman decât o perioadã limitatã de timp, în funcþie de condiþiile de mediu: temperaturã, umiditate,
prezenþa soluþiilor dezinfectante (aproximativ 30 minute prin uscare la aer, în condiþii de camerã
obiºnuitã; spãlarea cu alcool medicinal distruge virusul imediat), ceea ce reduce riscul transmiterii
prin contactul cu obiecte contaminate sau fluide provenite de la o persoanã infectatã, totuºi acest
risc existã.
Notã pentru În timpul procesãrii, subliniaþi cã „riscul necunoscut“ ar trebui considerat ca „risc
FORMATOR maxim“, atunci când se discutã despre infecþia HIV.
Distribuiþi participanþilor copii ale materialul Comportamente – ierarhizarea riscurilor.

IV. PREVENIREA ªI/SAU REDUCEREA RISCULUI HIV (85 min)
INSTRUCÞIUNI
Prevenirea transmiterii sexuale (45 min)
Facând referire la activitatea anterioarã, ºi menþionând faptul cã HIV se poate transmite pe cale
sexualã, invitaþi participanþii sã spunã cum poate fi prevenitã transmiterea HIV pe aceastã cale.
Abstinenþã
Fidelitate
Sex protejat
Explicaþi cã în cadrul proiectului actual se pune accentul pe abstinenþã ºi fidelitate, ca principii

ale moralei creºtine ºi valori ale familiei, dar cã existã ºi alte proiecte în care se promoveazã alte
mijloace de protecþie, cum ar fi folosirea prezervativului. Cel mai important lucru este sã
înþelegem cã cele douã tipuri de intervenþii nu se exclud, ci – dimpotrivã - se completeazã reciproc,
oferind alternative pentru diferite situaþii ºi persoane.
Notã pentru Dacã unii participanþi îºi vor manifesta dezacordul faþã de aceastã poziþie, manifestaþi
FORMATOR respect faþã de opinia lor, subliniaþi din nou obiectivele proiectului ºi precizaþi faptul cã
aceeaºi agenþie internaþionalã, USAID, finanþeazã toate cele trei tipuri de intervenþii.
Subliniaþi cã în general calea abstinenþei ºi fidelitãþii este mai greu de urmat decât cea a sexului
protejat. Existã numeroºi tineri care nu au ales (încã) acest mod de viaþã creºtin, din foarte multe
motive (opþiunea personalã, neputinþã, neºtiinþã, ignoranþã).
Invitaþi participanþii sã se gândeascã ce aspecte sunt discutate de obicei cu tinerii care urmeazã
sã se cãsãtoreascã.
Întrebaþi:
Ø Credeþi cã subiectele „sex“ ºi „protecþie faþã de HIV“ apar de obicei în aceastã discuþie?
Ø Este important sã se discute despre aceste aspecte? De ce?
Ø Care sunt factorii care pot încuraja oamenii sã discute despre protecþia faþã de HIV?
(Notã: scrieþi rãspunsurile pe flipchart, într-o primã coloanã)
• Grija faþã de partener(ã)
• Informaþiile pe care le au despre HIV, SIDA
• Încrederea în partener(ã)
• Comportament responsabil, de adult care îºi poate controla emoþiile
• Moralitate
Ø Care sunt factorii care pot descuraja oamenii sã discute despre protecþia faþã de HIV?
(Notã: scrieþi rãspunsurile pe flipchart, în a doua coloanã)
• Ruºinea de a fi avut alþi parteneri sexuali
• Teama cã ar putea fi considerat/ã imoral/ã discutând despre sex
• Impulsurile pasionale greu de stãpânit
• Dificultatea de a vorbi despre sex ºi organele sexuale
Grupaþi participanþii câte 4-5. Timp de 20 minute vor lucra împreunã, având sarcina de a:
o formula mesaje destinate formãrii de atitudini creºtine la tineri, þinând cont ºi de
barierele de mai sus
o identifica modalitãþi de a ajuta tinerii care urmeazã sã se cãsãtoreascã sã discute cu
partenerul(a) despre protecþia faþã de HIV/SIDA, pornind de la factorii care pot încuraja
discuþia despre aceste subiecte.

Fiecare grup va desemna un reprezentant care va prezenta soluþiile (strategiile de comunicare)
identificate.
INSTRUCÞIUNI
Sugeraþi cã mesajele identificate de participanþi pot fi incluse în activitatea pastoralã curentã sau pot
constitui punctul de plecare a unor discuþii cu tinerii (cateheze) sau chiar cu enoriaºii deja cãsãtoriþi.
Notã pentru Luaþi în considerare faptul cã pentru cler este o mare provocare sã discute despre aspecte
FORMATOR intime ale vieþii enoriaºilor. Subliniaþi cã este important sã poatã discuta deschis
despre subiecte delicate, dacã doresc sã producã o ameliorare a comportamentelor
sexuale. Precizaþi cã un astfel de atelier le oferã exact contextul în care pot exersa
iniþierea unor astfel de discuþii.
Prevenirea transmiterii prin sânge ºi de la mamã la copil (40 min)

Spuneþi cã dupã ce am discutat despre prevenirea transmiterii HIV pe cale sexualã, în
continuare ne vom referi la celelalte douã cãi de transmitere: sanguinã ºi cea verticalã.
Împãrþiþi participanþii în 2 grupuri: unul va lucra la transmiterea prin sânge, celãlalt la
transmiterea verticalã, timp de 15 minute. Invitaþi participanþii sã identifice cele mai potrivite ºi
eficiente modalitãþi de prevenire a transmiterii HIV pe aceste douã cãi, þinând cont ºi de rezultatele
activitãþii anterioare (ierarhizarea riscurilor de transmitere HIV).
Fiecare grup va pregãti un flipchart ºi îºi va desemna câte un reprezentant pentru a prezenta
rezultatele în faþa grupului mare.
Dupã ce primul grup a fãcut prezentarea, revedeþi împreunã cu participanþii care sunt cele mai
eficiente mesaje, care dintre ele sunt aplicabile în viaþa cotidianã ºi accentuaþi faptul cã aceste
mesaje-cheie trebuie sã ajungã la populaþie.
Exemple de mesaje cheie:
• Folosiþi mãnuºi de cauciuc sau pungi de plastic atunci când veniþi în contact cu sângele
unei persoane
• Curãþaþi instrumentele tãioase sau înþepãtoare imediat dupã ce le-aþi folosit
• Dacã faceþi tratamente injectabile acasã, puneþi acele ºi seringile folosite în pungi sau
cutii de carton, pe care le aruncaþi la gunoi.
• Dacã un coleg sângereazã acordaþi-i primul ajutor (pansament, garou) folosind
mãnuºi sau pungi de plastic pentru a vã proteja
• În trusa de prim ajutor includeþi mãnuºi de cauciuc, pansamente, tampoane ºi soluþii
antiseptice
• Nu folosiþi în comun cu alte persoane instrumente tãioase (lame de ras, forfecuþe de
unghii) sau stergeþi-le cu soluþii dezinfectante înainte ºi dupã fiecare folosire
• Dacã mergeþi la saloane de înfrumuseþare (manichiurã, piercing, tatuaje), asiguraþi-vã
cã sunt folosite instrumente de unicã folosinþã (preferabil) sau corect dezinfectate
• În cazul unei intervenþii chirurgicale programate, discutaþi cu medicul despre
eventualitatea unei auto-transfuzii de sânge.
Invitaþi cel de-al doilea grup sã prezinte rezultatele ºi discutaþi despre prevenirea transmiterii de
la mamã la copil (în timpul sarcinii, naºterii sau alãptãrii).
Decideþi împreunã cu grupul care sunt cele mai importante mãsuri de prevenire ºi ce tipuri de
mesaje ar trebui transmise populaþiei.
Exemple de mesaje cheie:
• Evitarea sarcinii la femeile HIV pozitive
• Testarea tuturor gravidelor pentru depistarea precoce a celor seropozitive
• Începerea tratamentului cu medicamente anti-retrovirale în timpul sarcinii ºi/sau
administrarea unor preparate înainte de naºtere, scad considerabil riscul transmiterii la
fãt (pânã la < 8%)
• În cazul femeilor HIV-pozitive se recomandã naºterea prin operaþie cezarianã

• În unele situaþii, alãptarea copilului are beneficii mai mari decât riscurile (protejeazã
INSTRUCÞIUNI
copilul de infecþii, este laptele cel mai potrivit pentru copilul mic, contribuie la
întãrirea legãturii afective dintre mamã ºi copil). Studiile aratã cã riscul copilului de
infectare prin alãptare este de doar 14 %, totuºi este recomandabil ca decizia sã fie
luatã pentru fiecare caz în parte.
• Femeia trebuie sã fie conºtientã de pericolul unei infecþii cu transmitere sexualã sau
HIV ºi sã se protejeze.
• Bãrbatul trebuie sã fie conºtient de faptul cã responsabilitatea de pãrinte începe înainte
de naºterea copilului ºi sã aibã un comportament responsabil atunci când soþia lui este
însãrcinatã sau lãuzã.
Ø Cine credeþi cã este mai expus riscului de a se infecta cu HIV, femeia sau bãrbatul?
Din ce în ce mai multe femei se infecteazã cu HIV, proporþia femei: bãrbaþi fiind în creºtere.
Ø Ce factori contribuie la vulnerabilitatea femeii faþã de HIV?

Particularitãþi biologice
- femeile sunt în contact cu o cantitate mai mare de fluide în timpul contactului sexual
- suprafaþa expusã (poarta de intrare) este mai mare
- se produc mici fisuri în timpul actului sexual
- eventualele leziuni vaginale, produse de infecþii cu transmitere sexualã, care
favorizeazã infecþia HIV, sunt mai greu de observat
Factori sociali
- discuþia despre sex este consideratã „tabu“
- datoritã inegalitãþii dintre sexe, femeia este mai puþin implicatã în luarea deciziilor
legate de aspectele sexuale sau reproductive ale cuplului
- unele femei se angajeazã în relaþii sexuale ocazionale pentru avantaje materiale
Factori culturali
- multe religii permit bãrbatului sã impunã preferinþele lui sexuale, unele religii
permiþînd chiar poligamia
- mituri, prejudecãþi, care împiedicã femeia sã se protejeze
Subliniaþi cã aceastã vulnerabilitate a femeii faþã de HIV este cu atât mai importantã cu cât
femeia este cea care poate transmite infecþia ºi copilului.
Accentuaþi cã riscul creºte foarte mult dacã mama se infecteazã în timpul sarcinii sau alãptãrii,
pentru cã în primele luni dupã infectare nivelul virusul în sîngele mamei (viremia sau încãrcãtura
viralã) este foarte crescut(ã).
Precizaþi cã aproape toþi copiii nãscuþi de mame HIV pozitive au teste pozitive la naºtere, dar cã
aceste rezultate apar datoritã anticorpilor transmiºi de la mamã. Este necesarã repetarea testelor; uneori
este nevoie de o perioadã mai lungã, pânã la 18 luni, pentru ca rezultatul testului copilului sã iasã
negativ. Dupã aceastã perioadã, persistenþa testului pozitiv indicã faptul cã ºi copilul a fost infectat.
Menþionaþi cã în cazul cuplurilor care trãiesc cu HIV, apariþia unui copil poate fi perceputã ca o
mare bucurie, sau ca un necaz (în ideea cã acel copil va fi pierdut). Precizaþi cã fiecare cuplu are
nevoie de sprijin pentru a decide ce se va întâmpla cu copilul, pentru cã existã mai multe alternative:
• pãstrarea copilului
• încredinþarea lui unei rude
• adopþia
Explicaþi cã nu toþi copiii nãscuþi din mame pozitive vor fi infectaþi cu HIV (studiile
demonstreazã cã doar 15-30 % sunt infectaþi).
Distribuiþi materialul Impactul infecþiei HIV asupra mamelor ºi copiilor.

POVESTEA… [nume de femeie]
MATERIAL PENTRU FORMATOR

Notã pentru
FORMATOR Alegeþi nume care sã nu se regãseascã printre numele participanþilor.
În timp ce [nume de bãrbat] a lucrat un an în Italia, încercând sã strângã bani pentru ca

sã-ºi poatã construi o casã, [nume de femeie], a rãmas acasã cu bãiatul lor, locuind împreunã
cu socrii. Pentru [bãrbat] cel mai greu era în zilele libere, când i se fãcea dor de copil, dar
mai ales de soþie. Într-o searã, el a cunoscut o femeie drãguþã, singurã ºi ea, ºi au petrecut
noaptea împreunã.
În fine, [bãrbat] s-a întors acasã ºi tânãra familie s-a mutat curând în casa cea nouã pe
care au construit-o. Dupã trei ani s-a nãscut al doilea copil, o fetiþã, dar fericirea familiei a
fost de scurtã duratã, cãci fetiþa, plãpândã ºi bolnãvicioasã încã de la naºtere, a murit înainte
de a împlini 2 ani.
Medicii i-au spus [femeii] cã fetiþa a avut SIDA ºi au întrebat-o dacã ºi-a fãcut testul HIV
când a fost însãrcinatã. [Femeia] a spus cã nu, ºi a acceptat sã i se facã testul, care a ieºit
pozitiv. Acum [femeia] este ºi mai nefericitã, neºtiind cum sã îi spunã soþului ºi temându-se
de reacþia lui. Îi este fricã chiar cã [bãrbatul] ar putea sã o acuze ºi sã o alunge de acasã.
Adaptat dupã R. Granich, and J. Mermin, HIV: Health and Your Community,
A Guide for Action (Stanford University Press, 1999).

DECLARAÞII PENTRU TRANSMITEREA HIV
Convieþuirea cu o persoanã HIV pozitivã
Contact sexual neprotejat
Folosirea veselei în comun
Folosirea în comun a acelor de seringã
Transfuzie de sânge netestat
Strângere de mânã
Contactul direct cu sângele unei persoane infectate
Contactul cu lacrimile unei persoane infectate
Contactul direct cu instrumente murdare de sânge
Înþepãturi de þânþari
Vãrsãturã
Spermã
De la mamã la fãt în timpul sarcinii
De la mamã la fãt în timpul naºterii
Alãptare
Sãrut
Secreþii vaginale
Îmbrãþiºare

TRANSMITEREA HIV

Existã 3 cãi de transmitere HIV (surse de infecþie):
• secreþiile genitale (spermã, secreþii vaginale)
• sânge
• vertical (de la mamã la fãt).
Poarta de intrare a virusului în organism este variatã:

• contactul sexual (vaginal, anal, oral)
• contactul cu secreþiile genitale (în afara actului sexual, de exemplu în timpul
examinãrilor medicale)
• transfuzii de sânge infectat
• transplant de organe
• injecþii cu ace refolosite sau folosite în comun
• instrumente tãioase
• contactul direct cu sângele unei persoane infectate la nivelul unor leziuni ale pielii
• placenta ºi cordonul ombilical – sarcinã, naºtere
• alãptarea
Activitãþi prin care se transmite HIV

o Contact sexual neprotejat
o Transfuzie de sânge netestat
o Folosirea în comun a acelor de seringã
o Contactul direct cu sângele unei persoane infectate
o Contactul direct cu instrumente murdare de sânge
o De la mamã la fãt în timpul sarcinii sau naºterii
o Alãptare
o Contactul direct cu secreþiile genitale ale unei persoane infectate
Activitãþi prin care nu se transmite HIV

o Convieþuirea cu o persoanã HIV pozitivã
o Folosirea veselei în comun
o Îmbrãþiºare
o Sãrut
o Strângere de mânã
o Înþepãturi de þânþar
o Utilizarea corectã a prezervativului
o Contactul cu lacrimile unei persoane infectate
o Vãrsãturã

ENUNÞURI – COMPORTAMENTE
ABSTINENÞÃ
"
MASTURBARE
"
SEX ORAL CU PROTECÞIE
"
SEX ORAL FÃRÃ PROTECÞIE
"
SEX VAGINAL CU PROTECÞIE
"
SEX VAGINAL FÃRÃ PROTECÞIE
"
SEX VAGINAL PROTEJAT, CU PARTENERI MULTIPLI
"
SEX NEPROTEJAT CU SOÞUL/SOÞIA
"
SEX ANAL CU PROTECÞIE
"
SEX ANAL FÃRÃ PROTECÞIE
"
MASAJ
"
ÎMBRÃÞIªAREA UNEI PERSOANE HIV-POZITIVE
"
FOLOSIREA LAMELOR DE RAS DE CÃTRE MAI MULTE PERSOANE
"
FOLOSIREA ÎN COMUN A ACELOR DE SERINGÃ
"
FOLOSIREA TOALETELOR PUBLICE
"
ÎNÞEPÃTURI DE ÞÂNÞARI
"
ALÃPTAREA
"
TRANSFUZIE DE SÂNGE
"
ASISTAREA UNEI PERSOANE CARE ARE O HEMORAGIE
"
FOLOSIREA ACELEIAªI VESELE, TACÂMURI
"
DONAREA DE SÂNGE
"
PIERCING (MONTAREA DE CERCEI ÎN DIVERSE PÃRÞI ALE CORPULUI)
"
TATUAJE
"
STRÂNGEREA MÂINII UNEI PERSOANE HIV-POZITIVE
"
NAªTEREA UNUI COPIL DE CÃTRE O MAMÃ HIV-POZITIVÃ
"
TERAPII EMPIRICE (CU FOLOSIREA INSTRUMENTELOR TÃIOASE)
"
TRATAMENT STOMATOLOGIC
"
EXAMEN GINECOLOGIC CU FOLOSIREA MÃSURILOR DE PROTECÞIE
"
CIRCUMCIZIE
"
FRÃÞIA „DE CRUCE“

COMPORTAMENTE – IERARHIZAREA RISCURILOR

COMPORTAMENT RISC EXPLICAÞII
Abstinenþã absent Nu existã risc de HIV dacã nu se face schimb de fluide
Masturbare absent Nu existã risc de HIV dacã nu se face schimb de fluide
Sex oral cu protecþie absent Folosirea prezervativului eliminã riscul de
transmitere HIV
Sex oral fãrã protecþie redus HIV poate fi transmis dacã existã leziuni la nivelul
mucoasei bucale
Sex vaginal cu protecþie redus Folosirea corectã a prezervativului eliminã riscul;
posibil risc dacã se rupe prezervativul
Sex vaginal fãrã protecþie crescut Unul dintre comportamentele cele mai riscante
pentru transmiterea HIV
Sex vaginal protejat, redus Partenerii multipli sunt un factor de risc, dar folosirea
cu parteneri multipli corectã a prezervativului, la fiecare contact, reduce riscul
Sex neprotejat necunoscut Este greu de apreciat corect dacã
cu soþul/soþia soþul/soþia este angajat în activitãþi cu risc
Sex anal cu protecþie mediu Riscul de rupere a prezervativului este mai mare decât
în cazul sexului vaginal
Sex anal fãrã protecþie crescut Unul dintre comportamentele cele mai riscante
pentru transmiterea HIV
Masaj absent Nu existã risc de HIV dacã nu se face schimb de fluide
Îmbrãþiºarea unei absent Nu existã risc de HIV dacã nu se face schimb de fluide
persoane HIV-pozitive
Folosirea lamelor crescut Folosirea aceleiaºi lame de ras dupã ce a
de ras de cãtre mai fost folositã de o persoanã HIV pozitivã
multe persoane
Folosirea în comun crescut HIV ºi alþi viruºi se pot transmite prin intermediul
a acelor de seringã acelor de seringã
Folosirea toaletelor absent Nu existã risc de HIV atâta vreme cât nu se face
publice schimb de fluide
Înþepãturi de þânþari absent HIV nu poate fi transmis de þânþari sau alte insecte,
fiind un virus specific uman
Alãptarea (de o mamã mediu Dacã mama este HIV-pozitivã, existã un risc
HIV-pozitivã) de transmitere la copil
Transfuzie de sânge necunoscut Sângele donat este testat, dar poate exista totuºi un
risc legat de corectitudinea testãrii
Asistarea unei persoane absent Dacã pielea nu are leziuni, nu existã nici un risc
care are o hemoragie de transmitere

Folosirea aceleiaºi absent Saliva nu conþine o cantitate suficientã de virus
vesele, tacâmuri ca sã producã infectarea altei persoane
Donarea de sânge, necunoscut Depinde de respectarea mãsurilor de dezinfecþie
tratamente injectabile i.v.
Piercing crescut Reutilizarea instrumentelor incorect sterilizate sau curãþate
Tatuaje crescut Reutilizarea instrumentelor incorect sterilizate sau curãþate
Strângerea mâinii unei
persoane HIV-pozitive absent Nu existã risc de HIV dacã nu se face schimb de fluide
Naºterea unui copil crescut Riscul copiilor poate fi redus dacã se face tratament
(de o mamã HIV-pozitivã) în timpul sarcinii sau înaintea naºterii
Tratament stomatologic necunoscut Depinde de respectarea mãsurilor de dezinfecþie
Terapii empirice, necunoscut Depinde de instrumentele folosite
neatestate medical, cu
folosirea instrumentelor
tãioase)
Examen ginecologic absent Nu existã risc de HIV dacã nu se face schimb de fluide
cu folosirea mãsurilor
de protecþie
Circumcizie necunoscut Depinde de instrumentele folosite
Frãþia “de cruce” necunoscut Poate fi crescut dacã una din persoane este HIV-pozitivã

PRACTICI ªI COMPORTAMENTE SEXUALE

ABSTINENÞÃ – abþinerea de la contactul sexual, într-un anumit moment sau pe o
perioadã de timp; este modalitatea cea mai eficientã de a evita infecþiile cu transmitere sexualã.
ACT SAU CONTACT SEXUAL – modalitate prin care douã persoane îºi manifestã
dragostea ºi/sau atracþia sexualã, obþinând satisfacþie sexualã, prin contactul intim al
organelor genitale; de regulã implicã penetrarea (introducerea penisului).
CONTACT SEXUAL ANAL – introducerea penisului în anus.
CONTACT SEXUAL ORAL – contactul intim al gurii unuia dintre parteneri cu organele
genitale ale celuilalt partener; când este efectuat de bãrbat se numeºte cunilingus, când este
efectuat de femeie se numeºte felaþie.
CONTACT SEXUAL VAGINAL - introducerea penisului în vaginul femeii; este singura

modalitate prin care femeia poate rãmâne însãrcinatã.
HETEROSEXUALITATE – atracþie sexualã faþã de persoane de sex opus.
HOMOSEXUALITATE – atracþie sexualã faþã de persoane de acelaºi sex.
MASTURBARE – atingere, mângâiere a organelor genitale, care duce la obþinerea

satisfacþiei sexuale (orgasm) fãrã contact sexual cu penetrare; poate fi fãcutã de propria
persoanã (auto-masturbare), sau poate fi fãcutã partenerului (masturbare reciprocã)
MASAJ EROTIC – modalitate prin care se obþine plãcere sexualã, fãrã contactul
organelor genitale ºi fãrã penetrare.
PETTING – formã de manifestare a sexualitãþii care implicã numai atingeri, mângâieri.

IMPACTUL INFECÞIEI HIV ASUPRA FEMEILOR ªI COPIILOR
Efecte asupra mamei
o Biologic ºi social, femeile sunt mai expuse riscului de infecþie HIV/SIDA
o Sarcina este o perioadã de mare solicitare pentru femeie, din toate punctele de vedere.
Orice infecþie care afecteazã sistemul imunitar, poate duce la apariþia unor manifestãri
mai intense ºi cu efecte mai puternice decât în afara perioadei de graviditate.
o Infecþia cu HIV poate duce la pierderea sarcinii (avort).
Efecte asupra copilului

o Copiii nãscuþi din mame HIV pozitive au risc de 15-30% de a se naºte infectaþi.
o 80% dintre copiii nãscuþi cu HIV supravieþuiesc aproximativ 5 ani dupã naºtere
(decesul survine datoritã deteriorãrii rapide a sistemului imunitar, ceea ce duce la
apariþia infecþiilor).
o Copiii nãscuþi din mame pozitive (indiferent dacã sunt sau nu infectaþi cu HIV) pot
avea greutate micã la naºtere, sau se nasc prematur, cresc mai lent, suferã de diaree ºi
alte boli infecþioase, deci au un risc de mortalitate mai mare decât cei nãscuþi de mame
neinfectate HIV.
o HIV se transmite prin laptele matern, dar riscul este doar cu 14 % mai mare faþã de
copiii care nu sunt alãptaþi de mamele HIV pozitive; beneficiile alãptãrii sunt mai mari
decât riscurile în anumite condiþii (protejeazã copilul de infecþii, este laptele cel mai
potrivit pentru copilul mic, contribuie la întãrirea legãturii afective dintre mamã ºi
copil). In anumite condiþii, riscurile mortalitãþii infantile datorate alimentãrii
artificiale incorecte (prepararea în condiþii neigienice sau incorecte a laptelui praf) este
mai mare decât riscul transmiterii infecþiei HIV prin alãptare. Totuºi este
recomandabil ca decizia sã fie luatã pentru fiecare caz în parte.
Impactul la distanþã
o Toþi copiii nãscuþi din mame HIV pozitive au testul pozitiv în primele luni dupã
naºtere, datoritã prezenþei anticorpilor transmiºi de la mamã. Doar 15-30 % dintre
copii sunt în realitate infectaþi HIV. Testele trebuiesc repetate ºi poate dura o perioadã
de 18 luni pânã la negativarea testului. Perioada de aºteptare, de incertitudine este
dificil de suportat. Dacã mama moare între timp, se ridicã numeroase probleme legate
de îngrijirea copilului.
o Pentru orfanii cu statut HIV incert se gãsesc mai greu familii adoptive.
o Costurile îngrijirii ºi tratamentului antiretroviral sunt mari ºi dificil de suportat de
familia care are deja un membru bolnav, iar societatea nu poate suporta întotdeauna
costurile tratamentului. In unele circumstanþe se ridicã problema justificãrii
tratamentului în cazul copiilor bolnavi de SIDA, care sunt consideraþi de societate
„fãrã speranþã“ sau „condamnaþi la moarte“

Sesiunea 4
Îngrijirea
ºi sprijinirea
persoanelor
care trãiesc
cu HIV/SIDA
1. Descrie nevoile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
2. Diferenþieze „vindecarea“ de „tratamentul“ HIV/SIDA
3. Identifice modalitãþi de sprijinire a persoanelor ºi familiilor
afectate de HIV/SIDA
4. Explice importanþa depistãrii precoce ºi începerea tratamen-
tului, pentru a permite persoanelor afectate „sã trãiascã pozitiv“
METODE
Prezentare, discuþii, lucru în grupuri mici
D U R ATA
1 orã 30 minute
M AT E R I A L E
• Stadiile de adaptare cu HIV/SIDA
• Nevoile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
• Strategii de menþinere a sãnãtãþii persoanelor care trãiesc cu
HIV/SIDA
• Intervenþii de suport
I-II. NEVOILE PERSOANELOR CARE TRÃIESC CU HIV/SIDA (45min)
INSTRUCÞIUNI
Invitaþi participanþi sã îºi imagineze cã tocmai au aflat cã sunt HIV pozitivi. Fiecare se
concentreazã pe identificarea sentimentelor pe care le încearcã la aflarea acestei veºti. Dupã 5
minute, rugaþi participanþii sã împãrtãºeascã grupului ce sentimente, gânduri au avut. Notaþi
rãspunsurile pe flipchart.
Explicaþi urmãtorele:
Existã mai multe stadii prin care trece o persoanã care confruntã cu aceastã situaþie
1. În prima fazã, persoana refuzã sã accepte/neagã situaþia, solicitã repetarea testului, pune la
îndoialã corectitudinea rezultatului ºi are o tendinþã de izolare.
2. Urmeazã apoi perioada de furie, de mânie, când persoana se considerã nedreptãþitã pentru
ceea ce i se întâmplã.
3. A treia fazã este cea de negociere, de „târguialã“: cu propria persoanã, cu boala, cu
Dumnezeu, în care persoana încearcã sã gãseascã o cale de a ieºi din situaþia în care se aflã,
sã promitã cã va face schimbãri majore în viaþa sa dacã va scãpa de boalã.
4. Urmeazã faza de depresie, când persoana se simte îndureratã, disperatã, îngrijoratã pentru
ea, pentru familie.
5. Stadiul final este cel de acceptare. Persoana se împacã cu gândul cã este infectatã cu HIV ºi
începe sã se mobilizeze, sã facã planuri pentru a trãi cât mai mult ºi mai bine, de a oferi celor
dragi cât mai multe clipe de bucurie, de a finaliza proiectele profesionale etc.
Adãugaþi cã procesul de adaptare cu HIV este mai puþin dureros ºi mai uºor de suportat atunci
când persoana infectatã ajunge rapid în faza de acceptare. Cei care petrec mult timp în stadiile
1-4 se consumã mult mai mult, sunt copleºiþi de sentimentele negative ºi nu se pot mobiliza pentru
a face faþã situaþiei în care se gãsesc.
Distribuiþi participanþilor materialul „Stadiile de adaptare cu HIV/SIDA“.
Rugaþi participanþii sã formeze 5 grupuri. Fiecare grup va avea sarcina de a identifica, timp de
10 minute, atitudinile, comportamentul, mesajul pastoral adresat subiectului aflat în una din
aceste faze, precum ºi familiei acestuia ºi comunitãþii din care toþi aceºtia fac parte.
Câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta apoi propunerile în faþa grupului reunit.
Ceilalþi participanþi sunt invitaþi sã completeze propunerile colegilor, dacã doresc (2 minute
pentru fiecare grup).
Întrebaþi apoi participanþii:
Ø Care este diferenþa dintre „vindecare“ ºi „tratament“?
Vindecarea unei boli înseamnã eliminarea definitã a cauzei care a produs-o.
Tratamentul înseamnã folosirea unor medicamente sau intervenþii pentru ameliorarea
sau înlãturarea simptomelor, îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtate, fãrã a elimina însã definitiv
cauza bolii (motiv pentru care simptomele pot sã reaparã).
Ø Credeþi cã SIDA se vindecã sau se tratateazã?

Ø Ce credeþi se întâmplã atunci când sunt administrate medicamentele care distrug virusul?
SIDA nu se vindecã, dar existã medicamente care distrug virusul. Pentru cã HIV se localizeazã
în interiorul limfocitelor, medicamentele anti-retrovirale distrug ºi celulele umane odatã cu
virusul. De aceea tratamentul medicamentos pentru infecþia HIV are o serie de efecte secundare,
greu de suportat.
Sesiunea 4 • Îngrijirea ºi sprijinirea persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA 69

Ø Credeþi cã tratamentul HIV/SIDA constã numai în administrarea unor medicamente?
Ø În afarã de tratament, ce alte nevoi credeþi cã au persoanele infectate/ bolnave de SIDA?
INSTRUCÞIUNI
Rãspunsuri aºteptate:
• Nevoi fizice (stare de bine general, sã se simtã bine)
• Nevoi psihologice
• Nevoi spirituale
• Nevoi sociale
Subliniaþi cã toate aceste nevoi trebuie acoperite, ºi cã îngrijirea celor bolnavi nu se reduce doar
la asistenþa medicalã ºi medicamente.
Distribuiþi materialul „Nevoile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA“ ºi treceþi-l în revistã
împreunã cu participanþii.
III. STRATEGII DE SUPORT PENTRU PERSOANELE

CARE TRÃIESC CU HIV/SIDA (30 min)
Spuneþi participanþilor cã acum vor avea sarcina de a identifica modalitãþile de sprijinire a

persoanelor infectate HIV/SIDA ºi a familiilor afectate, plecând de la premiza recunoscutã cã
preotul reprezintã un rol consacrat în comunitate.
Invitaþi participanþii sã refacã cele 5 grupuri în care au lucrat mai devreme; fiecare grup se va
concentra pe câte o arie, pentru a acoperi câte o categorie de nevoi (tratament medical, nevoi
fizice, nevoi psihogice, spirituale, sociale), încercând sã rãspundã întrebãrilor:
• Ce ar putea face preotul pentru bolnavii SIDA sau purtãtorii HIV?
• Ce mesaje ar putea transmite celorlalþi membri ai comunitãþii pentru a determina implicarea
acestora în sprijinirea celor afectaþi de HIV/SIDA?
Dupã 15 minute, câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta rezultatele în faþa grupului
reunit (circa 2 minute pentru fiecare prezentare).
Sumarizaþi aspectele esenþiale ale îngrijirii persoanelor afectate de HIV/SIDA, luând în
considerare ºi rezultatele obþinute de participanþi. Distribuiþi materialul „Strategii de menþinere a
sãnãtãþii persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA“ ºi întrebaþi participanþii dacã au întrebãri pe
marginea acestuia.

IV. IMPORTANÞA CUNOAªTERII STATUTULUI HIV (15 min)
INSTRUCÞIUNI
Ø De vreme ce SIDA nu poate fi vindecatã, ce rost are sã cheltuim bani ºi eforturi pentru a susþine
tratamentul bolnavilor?
Ø Care sunt avantajele depistãrii precoce a persoanelor infectate cu HIV?
Rãspunsuri aºteptate:
• Perioada de infecþie asimptomaticã este lungã (în medie 7-10 ani, dar poate ajunge
chiar la 15 ani); în aceastã perioadã persoana infectatã poate duce o viaþã absolut
normalã
• Crescând durata de viaþã a celor infectaþi HIV este foarte posibil ca mulþi dintre ei sã
beneficieze de noile descoperiri ºtiinþifice (în momentul actual se fac eforturi susþinute
de identificare a posibilitãþii de vindecare a infecþiei HIV)
• Cunoscându-ºi statutul HIV, persoana poate face schimbãri de comportament pentru
a-ºi îmbunãtãþi viaþa, a preveni infecþiile care apar datoritã slãbirii sistemului imun, a
preveni transmiterea infecþiei altor persoane
• O femeie HIV pozitivã poate decide în cunoºtinþã de cauzã dacã ºi când doreºte sã aibã
un copil, pentru a reduce la minim riscul de a naºte un copil infectat HIV
• Suportul psihologic, spiritual, social vor ajuta persoanele infectate sã trãiascã
„pozitiv“, cu speranþã ºi cu dorinþa de a realiza cât mai multe lucruri frumoase în viaþã.
Explicaþi cã uneori, prin mãsuri complexe ºi susþinute se poate ajunge în situaþia de a
încetini atât de mult evoluþia naturalã a bolii, încât concentraþia virusului în sânge
(viremia) ajunge nedetectabilã prin testele obiºnuite (testul HIV devine negativ), ceea
ce poate crea falsa impresie a vindecãrii. In realitate, virusul continuã sã existe în
organism, dar în cantitate foarte redusã, putând fi detectat numai cu ajutorul unor
teste de laborator speciale.
Notã pentru Puteþi menþiona cazul celebru al sportivului Magic Johnson, despre care în presa
FORMATOR internaþionalã a apãrut anunþul cã “nu mai are SIDA“; în realitate, testul HIV efectuat la
un moment a fost negativ.
Subliniaþi rolul sprijinirii psihologice ºi spirituale a persoanelor afectate de HIV/SIDA, care

poate influenþa radical evoluþia celor bolnavi ºi poate aduce alinare suferinþelor familiei.
Invitaþi participanþii ca, dupã ce se vor întoarce la activitatea lor obiºnuitã, sã înceapã sã
reflecteze la modul în care pot fi asigurate nevoile de ordin spiritual (texte, mesaje, exemple de
atitudini spirituale, conforme cu spiritualitatea creºtinã) pentru:
(a) parohie – înþeleasã ca fiind comunitatea credincioºilor care frecventeazã biserica
(b) comunitate – privitã ca totalitatea membrilor unitãþii administrative a locaþiei unde se aflã
parohia.
În final, distribuiþi participanþilor materialul Intervenþii de suport ºi precizaþi cã în cadrul
ultimului modul de instruire, vor fi abordate ºi alte aspecte referitoare la implicarea comunitãþii
în sprijirea celor infectaþi/afectaþi de HIV/SIDA.

STADIILE DE ADAPTARE CU HIV/SIDA
• În prima fazã, persoana refuzã sã accepte/neagã situaþia, solicitã repetarea testului, pune
la îndoialã corectitudinea rezultatului ºi are o tendinþã de izolare.
• Urmeazã apoi perioada de furie, de mânie, când persoana se considerã nedreptãþitã

pentru ceea ce i se întâmplã.
• A treia fazã este cea de negociere, de „târguialã“ (cu propria persoanã, cu boala, cu
Dumnezeu), în care persoana încearcã sã gãseascã o cale de a ieºi din situaþia în care se
aflã, sã promitã cã va face schimbãri majore în viaþa sa dacã va scãpa de boalã.
• Urmeazã faza de depresie, când persoana se simte îndureratã, disperatã, îngrijoratã

pentru ea, pentru familie.
• Stadiul final este cel de acceptare. Persoana se împacã cu gândul cã este infectatã cu HIV
ºi începe sã se mobilizeze, sã facã planuri pentru a trãi cât mai mult ºi mai bine, de a oferi
celor dragi cât mai multe clipe de bucurie, de a finaliza proiectele profesionale etc.
Adaptare dupã Granich, 1999

NEVOILE PERSOANELOR CARE TRÃIESC CU HIV/SIDA

• Alimentaþie corectã • Consiliere
• Odihnã, relaxare • Creºterea respectului de sine
• Exerciþii fizice • Atitudini pozitive
• Evitarea fumatului, • Reducerea stresului
alcoolului, • Abilitãþi de
consumului interrelaþionare
de droguri
• Suport din partea

partenerului de
• Credinþã viaþã
• Meditaþie/ • Suport din
partea familiei
rugãciune
• Suport din partea
• Valori
colegilor
• Suport financiar
• Sprijin comunitar
• Activitate profesionalã
• Non-discriminare
• Imuno-modulatori (întãritori ai
sistemului imun)
• Tratarea infecþiilor oportuniste
(tuberculozã, pneumonie, diaree)
• Tratament anti-retroviral
• Terapii alternative
Adaptare dupã Peace Corps “Life Skills Manual”, 2001

STRATEGII DE MENÞINERE A SÃNÃTÃÞII PERSOANELOR
CARE TRÃIESC CU HIV/SIDA
• Menþinerea unei stãri fizice generale cât mai bune prin:

- alimentaþie bogatã, variatã, suficientã
- exerciþii fizice, odihnã
- evitarea infecþiilor
- evitarea fumatului, alcoolului, drogurilor
- evitarea infecþiilor cu transmitere sexualã ºi a re-infectãrii cu HIV
• Suport psihologic
- dezvoltarea unei atitudini pozitive în faþa bolii
- creºterea încrederii în propria persoanã
- consiliere
- reducerea stresului
• Sprijin spiritual
- credinþa în Dumnezeu
- rugãciune
- meditaþie
- întãrirea sistemului de valori personale
• Suport social
- din partea partenerului de viaþã
- din partea familiei
- din partea colegilor
- suport financiar
- continuarea activitãþii profesionale
- implicarea în activitãþi de advocacy ºi luptã împotriva discriminãrii persoanelor
- sprijin din partea comunitãþii
• Tratament
- medicamente care distrug HIV
- medicamente care întãresc sistemul imunitar (imuno-modulatori)
- tratamentul altor infecþii (tuberculozã, pneumonie, diaree) ºi afecþiuni care apar
prin slãbirea capacitãþii de apãrare a organismului
- terapii alternative, complementare tratamentului medicamentos

INTERVENÞII DE SUPORT

FAZA REACÞIA PERSOANEI MOD DE INTERVENÞIE
INFECTATE
1. Faza iniþialã • ªoc • Furnizarea de informaþii privind

• Confuzie, disperare reducerea riscurilor
• Dificultate de a inþelege ºi accepta • Facilitarea accesului la consilieri
diagnosticul ºi medici specializaþi
• Cautã sã îºi mobilizeze resursele • Sprijinirea persoanei în
satisfacerea nevoilor imediate
2. Faza de • Fricã, tristeþe, vinovãþie, mânie, • Furnizarea de informaþii privind

adaptare depresie etc. modurile în care se poate proteja
• Posibilã exteriorizare a mâniei, pe sine si pe ceilalþi, evitarea
revoltei, prin expunerea altora la comportamentelor cu risc crescut
pericolul infecþiei • Facilitarea accesului la sistemul
• Începe sã se acomodeze cu starea de ingrijire ºi suport
de sãnãtate • Furnizarea de informaþii privind
• Se confruntã cu stigma ºi nevoia metodele de menþinere a sãnãtãþii
de administrare a informaþiei • Evaluarea nevoilor financiare ºi
despre statusul sãu de HIV+ materiale
• Dependenþã crescutã
3. Faza de • Învatã sã trãiascã cu o afecþiune • Asigurarea accesului la consilere

integrare cronica (individualã sau grupuri de suport)
• Trãieºte o gamã largã de emoþii, • Oferire de sprijin în faþa reacþiei
sentimente care ar putea sã nu fie altor persoane (membri familiei,
înþelese de familie sau prieteni prieteni)
• Trece prin crize de sãnãtate • Oferire de consiliere spiritualã
multiple • Sprijinirea persoanei pentru
• Efort continuu de a reduce riscul elaborarea unor planuri de viitor
îmbolnãvirilor ºi al stresului • Ajutarea persoanei în a accepta
• Încearcã sã rãspundã unor pierderile pe care le întâmpinã în
întrebãri de ordin spiritual viaþã
• Renegociazã relaþiile interpersonale
4. Faza • Nevoia de a se adapta la crize din • Sprijinirea persoanei infectate ºi a

avansatã ce în ce mai grave de sãnãtate familiei în a accepta deterioarea
a bolii • Pierderea controlului asupra continuã a sãnãtãþii
propriului corp, posibilã demenþã • Abordarea nevoilor psihologice ºi
• Nevoia de repaus spirituale
• Rãmas bun de la cei dragi • Ajutor acordat persoanei în
• Înfruntarea morþii procesul de încheiere a relaþiilor
cu cei din jur (rãmas bun de la
cei dragi)
• Consilierea familiei dupã
înmormântare
Adaptat dupã “Many Threads, One Weave. HIV/AIDS Training Manual

of National Catholic AIDS Network (USA)”

CE POATE FACE
Familia:
• Poate fi locul în care persoana infectatã este sigurã cã este iubitã ºi acceptatã
• Poate fi un loc unde persoana infectatã nu trebuie sã fie “curajoasã” sau sã îºi ascundã
sentimentele
• Poate oferi odihna necesara (cei din jurul lui preluând din îndatoririle gospodãreºti)
• Poate asigura hranã cât mai nutritivã pentru persoana infectatã
• Poate ajuta persoana infectatã sã lupte împotriva fricii prin iubire
Preotul
• Poate oferi consiliere spiritualã (pastoralã) persoanelor infectate cu HIV ºi rudelor acestora
• Poate vorbi deschis (în public) despre HIV/SIDA – de la amvon sau prin predicã
• Poate pregãti ºi spune împreunã cu enoriaºii rugãciuni
• Poate pregãti ºi desfãºura împreunã cu enoriaºii liturghii, slujbe în memoria victimelor,
alte ritualuri pline de semnificaþie
Comunitatea (enoriaºii)
• Enoriaºii pot primi cu dragoste în sânul comunitãþii religioase pe cei ce se simt

înstrãinaþi de Bisericã
• Enoriaºii pot oferi un mesaj de credinþã, speranþã ºi ospitalitate celor ce cautã un loc
pentru a-ºi satisface nevoia de spiritualitate
• Enoriaºii pot sã ajute familiile celor infectaþi cu HIV sã iasã din izolare ºi teamã ºi sã
accepte consolarea ºi sprijinul comunitãþii creºtine.

Sesiunea 5
Impactul
infecþiei
HIV/SIDA
1. Descrie impactul pandemiei HIV/SIDA asupra societãþii
2. Identifice influenþa factorilor sociali, culturali ºi economici
asupra prevenirii infecþiei HIV
3. Identifice efectul HIV/SIDA la nivel individual, ºi propria
atitudine faþã de persoanele care trãiesc cu HIV/SIDA
METODE Lucru în grupuri mici, discuþii, studii de caz, joc de rol în grup
D U R ATA 1 orã 45 min
M AT E R I A L E Material pentru formator

• Studii de caz (elaborate de echipa de formatori în funcþie de
caracteristicile grupului cu care se lucreazã)
Material pentru participanþi:

• Influenþa factorilor sociali, culturali ºi economici asupra
prevenirii infecþiei HIV
Alte materiale:
• Bucãþi de hârtie cu diverse „roluri“ (suficiente pentru toþi
participanþii)
I. IMPACTUL INFECÞIEI HIV/SIDA ASUPRA SOCIETÃÞII (30 min)
INSTRUCÞIUNI
Împãrþiþi participanþii în grupuri mici de 3-4 persoane ºi cereþi-le sã discute în cadrul
grupurilor ºi sã identifice efectele pe termen lung ale infecþiei cu HIV/SIDA. Acordaþi 10 minute
pentru discuþii, apoi invitaþi participanþii sã revinã în grupul mare ºi sã prezinte concluziile.
Listaþi pe flipchart concluziile prezentate de participanþi. Asiguraþi-vã cã aveþi pe listã elemente
referitoare la impactul social, cultural, asupra sãnãtãþii, educaþiei, efecte economice, efecte asupra
vieþii spirituale a familiei.
Conduceþi o discuþie de grup despre impactul general al fenomenului HIV/SIDA asupra societãþii.
Ø Care credeþi cã sunt modalitãþile de reducere a efectului infecþiei HIV?
Rãspunsuri posibile:
• programe de dezvoltare socio-economicã, menite sã asigure un nivel de trai mai
ridicat, condiþii mai bune de locuit pentru familiile afectate de HIV/SIDA
• politici de sãnãtate ºi legislaþie care sã asigure prevenirea HIV ºi protecþia persoanelor
• programe de educaþie
• coordonare ºi parteneriate între organizaþiile care acþioneazã pentru prevenirea HIV
• îmbunãtãþirea condiþiilor de muncã ºi a climatului la locul de muncã
• creºterea calitãþii asistenþei medicale
Ø În care dintre aceste activitãþi (de reducere a efectului infecþiei cu HIV la nivel personal,
familial, parohial/comunitar) se poate implica preotul ºi cum?
• programe specifice de educaþie pentru tineri (cateheze)
• parteneriate cu organizaþiile care acþioneazã pentru prevenirea HIV sau oferã sprijin
familiilor afectate
• înfiinþarea de Comitete Filantropice etc.
Ø Credeþi cã SIDA are numai efecte negative? Ce alte efecte (pozitive) poate avea HIV/SIDA la
nivelul comunitãþii?
• catalizator pentru remodelarea ºi implicarea comunitãþii în programe locale, în
beneficiul membrilor comunitãþii
• promovarea valorilor creºtine (fidelitate, castitate)
• deschiderea unor discuþii libere despre sex ºi sexualitate, în special în comunitãþile
foarte religioase, în care aceste discuþii sunt considerate „tabu“
• promovarea acceptãrii sociale a personelor afectate de HIV/SIDA
SESIUNEA 5 • Impactul infecþiei HIV/SIDA 79

II. INFLUENÞA FACTORILOR CULTURALI, SOCIALI
ªI ECONOMICI ASUPRA HIV/SIDA
INSTRUCÞIUNI
(45min)
Începeþi aceastã activitate prin oferirea unei definiþii a culturii, în lumina cãreia se va desfãºura
activitatea ce urmeazã:
• Cultura ar putea fi definitã ca un sistem integrat de modele comportamentale învãþate,
caracteristice membrilor unui grup particular. Cultura include tot ceea ce gândesc, spun sau
fac membrii acelui anume grup ºi poate include o serie de obiceiuri, experienþe, valori,
norme sociale, credinþe, ritualuri, practici populare. (Randall-David, E. 1994. Culturally
Competent HIV Counseling and Education)
• Subliniaþi faptul cã deºi pot exista diferenþe între membrii aceleiaºi grup cultural, este la fel
de adevãrat cã pot exista similitudini între membrii diferitelor comunitãþi culturale. Aceaste
diferenþe asigurã diversitatea.
Invitaþi participanþii ca în cursul discuþiilor care vor urma sã þinã cont de aceastã definiþie,
încercând sã nu aibã un punct de vedere singular, acela al Bisericii Ortodoxe sau unul personal, ci
sã se gândeascã la nivel global, general.
Rugaþi participanþii sã numeascã factorii culturali, sociali ºi economici care pot împiedica sau
influenþa negativ prevenirea HIV. Împãrþiþi coala de flipchart în 3 coloane intitulate: Factori
culturali, Factori sociali ºi Factori economici; notaþi rãspunsurile participanþilor în coloana
corespunzãtoare. Stimulaþi grupul sã ofere cât mai multe rãspunsuri, precizaþi cã poate fi vorba de
atitudini, credinþe sau fapte.
Factori culturali
• sexul premarital este mai uºor de acceptat pentru bãrbaþi decât pentru femei
• SIDA este consideratã o pedeapsã meritatã pentru un comportament imoral
• unele credinþe ºi culte religioase condamnã folosirea prezervativului
• în majoritatea culturilor, bãrbatul este considerat factorul de decizie ºi „stâlpul familiei“
• fetele sunt educate sã se supunã voinþei bãrbatului
• persoanelor divorþate sau vãduve li se permite sã aibã alt(þi) partener(i) sexual(i)
Factori sociali
• oamenii vorbesc cu greu despre sex ºi experienþele lor sexuale din trecut
• inegalitatea femeii faþã de bãrbat, inclusiv imposibilitatea de refuza actul sexual (chiar
ºi în cadrul cãsãtoriei)
• tinerii nu primesc educaþia corespunzãtoare pentru prevenirea HIV/SIDA
• convingeri larg acceptate cã bolnavii de SIDA ar trebui sã meargã la ºcoli, spitale
special create pentru ei
• adulterul este mult mai grav în cazul femeii decât în cazul bãrbatului (sunt þãri care
acceptã adulterul bãrbatului, dar condamnã la moarte femeia care îl comite)
Factori economici
• femeile au posibilitãþi financiare mai reduse, ceea ce poate încuraja acceptarea unei
relaþii sexuale care sã le aducã un avantaj material
• sãrãcia conduce la malnutriþie ºi afectarea stãrii de sãnãtate
• medicamentele nu sunt întotdeauna disponibile pentru toþi cei infectaþi HIV/ bolnavi
SIDA
• pentru cei sãraci este difícil sã facã cheltuieli pentru sãnãtate chiar dacã doresc, au alte
prioritãþi

Repetaþi exerciþiul, discutând de aceastã datã despre influenþa pozitivã a factorilor culturali,
sociali ºi economici în prevenirea HIV. Notaþi rãspunsurile pe coala de flipchart.
INSTRUCÞIUNI
Factori culturali
• valoarea familiei
• morala creºtinã încurajeazã abstinenþa ºi fidelitatea
• iniþiativele filantropice
Factori sociali
• existã mulþi reprezentanþi ai societãþii civile, ONG-uri active în domeniul HIV/SIDA
• tendinþa de a oferi sprijin guvernamental celor care trãiesc cu HIV/SIDA
• servicii de consiliere ºi testare HIV
• introducerea orelor de educaþie pentru sãnãtate în ºcoli
Factori economici
• sprijin financiar acordat familiilor afectate de HIV/SIDA
• programe de reorientare profesionalã, accesibile inclusiv celor afectaþi de HIV
• medicamentele anti-retrovirale asigurate prin programe naþionale de sãnãtate
• mijloace de protecþie accesibile prin diverse intervenþii ºi programe
Afiºaþi cele douã liste, cu factori de influenþã pozitivi ºi negativi, la loc vizibil ºi rugaþi
participanþii sã se focalizeze acum pe realitãþile din comunitãþile în care îºi desfãºoarã ei activitatea
ºi sã identifice cei mai puternici factori de influenþã pentru prevenirea ºi reducerea efectelor
infecþiei HIV/SIDA în cadrul comunitãþii.
Puteþi folosi câteva întrebãri pentru a ajuta participanþii:
• Ce practici, credinþe populare frecvent întâlnite în comunitãþile voastre pot contribui la
rãspândirea infecþiei HIV/SIDA?
• În ce constã vulnerabilitatea populaþiei faþã de infecþia HIV?
• Ce obiceiuri, credinþe populare pot preveni infecþia HIV în comunitãþile voastre?
• Comunitatea voastrã este afectatã de HIV? În ce fel?
• Oamenii discutã deschis despre HIV ºi SIDA? De ce?
• Ce s-ar întâmpla dacã s-ar afla cã existã în comunitate o persoanã HIV-pozitivã?
• Ce aþi putea face pentru a o ajuta?
Subliniaþi factorii cu care majoritatea celor prezenþi este de acord.
Împãrþiþi participanþii în 4 grupuri ºi oferiþi fiecãrui grup câte un studiu de caz. Fiecare grup îºi
va desemna un raportor, apoi va studia cu atenþie cazul prezentat, va identifica factorii culturali,
sociali ºi economici care au influenþat situaþia prezentatã ºi va propune soluþii pentru rezolvarea ei.
Dupã 15 minute, fiecare grup va prezenta pe scurt cazul studiat ºi soluþia/iile gãsitã/e.
Participanþii din celelalte grupuri pot aduce completãri sau pot propune alte soluþii.
Precizaþi cã nu existã soluþii general valabile ºi cã, pentru fiecare situaþie particularã, trebuie
identificate soluþiile cele mai potrivite în contextul dat, þinând seama de factorii de influenþã ºi de
particularitãþile cazului.
În final, distribuiþi participanþilor materialul Influenþa factorilor sociali, culturali ºi economici
asupra prevenirii infecþiei HIV.
Notã pentru Dacã rãspunsurile obþinute din grup sunt mult diferite de informaþiile cuprinse în
FORMATOR material, puteþi renunþa la distribuirea acestuia.

III. IMPACTUL INFECÞIEI HIV/SIDA LA NIVEL INDIVIDUAL (30 min)
INSTRUCÞIUNI
Notã pentru Înainte de începerea sesiunii pregãtiþi mai multe bucãþi de hârtie (câte 2 la fel) cu
FORMATOR diferite «roluri»: preot, medic, profesor, asistent social, persoanã infectatã HIV, bolnav
SIDA, persoanã care practicã sexual comercial, utilizator de droguri intravenoase.
La începerea activitãþii, cereþi permisiunea participanþilor sã le lipiþi pe spate câte un bilet de

hârtie pe care este scris un anumit statut. Fiecare participant poate vedea biletele celorlalþi, dar nu
ºi pe al sãu.
Invitaþi participanþii sã-ºi imagineze cã vor cãlãtori împreunã în tren, câte 2, împãrþind aceeaºi
cuºetã, timp de douã zile. În acest sens rugaþi-i sã se grupeze (câte 2), pe baza preferinþelor
personale. Precizaþi cã au dreptul sã solicite sau sã refuze asocierea.
Dupã constitutirea perechilor, fãrã a divulga conþinutul biletelor, invitaþi participanþii sã îºi
împãrtãºeascã în plen experienþa trãitã, explicând cum s-au format perechile, criteriile dupã care
s-a întâmplat acest lucru ºi atitudinea manifestatã de partener în momentul constituirii perechilor.
Scrieþi pe flipchart rãspunsurile participanþilor care reflectã sentimente, atitudini.
Fiecãrui participant i se permite apoi sã-ºi vadã biletul cu statutul din cadrul exerciþiului.
Scoateþi participanþii din rolurile respective.
Conduceþi o discuþie de grup, cu ajutorul urmãtoarelor întrebãri :
Ø Ce aþi simþit în primul moment, vãzând în jur persoane infectate cu HIV/SIDA care ar fi putut
deveni partener(a) dvs. de cãlãtorie?
Ø Ce aþi gândit când vi s-a propus asocierea?
Ø Ce aþi simþit când aþi fost evitat? (întrebare adresatã persoanelor care au avut pe spate scris
statutul: persoanã sero-pozitivã)
Ø Cum v-aþi fi simþit (cãtre ceilalþi) dacã aþi fi fost în locul celor defavorizaþi, discriminaþi?
Continuaþi :
Ø Credeþi cã atitudinea noastrã influenþeazã persoanele care trãiesc cu HIV/SIDA?
Ø Dacã da, în ce fel?
Ø Ce se întâmplã în situaþii reale, similare cu cele ilustrate mai devreme, cum reacþioneazã
oamenii de obicei?
Ø Care consideraþi cã este cauza acestor reacþii?
Ø Cum credeþi cã se simt cei infectaþi/afectaþi de HIV/SIDA?
Ø Este corect sã fie trataþi diferit?
În funcþie de rãspunsurile participanþilor ºi de sentimentele, atitudinile identificate ºi listate mai

devreme, faceþi o scurtã sumarizare. Precizaþi cã în sesiunea urmãtoare se va continua discuþia
despre drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA, precum ºi despre discriminarea ºi
stigmatizarea acestora.

INFLUENÞA FACTORILOR CULTURALI, SOCIALI ªI ECONOMICI

Influenþe negative
Factori culturali
• sexul premarital este mai uºor de acceptat pentru bãrbaþi decât pentru femei
• SIDA este consideratã o pedeapsã meritatã pentru un comportament imoral
• în majoritatea culturilor, bãrbatul este considerat factorul de decizie ºi „stâlpul
familiei“
• fetele sunt educate sã se supunã voinþei bãrbatului
• persoanelor divorþate sau vãduve li se permite sã aibã alt(þi) partener(i) sexual(i)
Factori sociali
• oamenii vorbesc cu greu despre sex ºi experienþele lor sexuale din trecut
• inegalitatea femeii faþã de bãrbat, inclusiv imposibilitatea de a refuza actul sexual
(chiar ºi în cadrul cãsãtoriei)
• tinerii nu primesc educaþia corespunzãtoare pentru prevenirea HIV/SIDA
• convingeri larg acceptate cã bolnavii de SIDA ar trebui sã meargã în instituþii
special create pentru ei
• adulterul este mult mai grav în cazul femeii decât în cazul bãrbatului (sunt þãri care
acceptã adulterul bãrbatului, dar condamnã la moarte femeia care îl comite)
Factori economici
• femeile au posibilitãþi financiare mai reduse
• sãrãcia conduce la malnutriþie ºi afectarea stãrii de sãnãtate
• medicamentele nu sunt întotdeauna disponibile pentru toþi cei bolnavi de SIDA
• pentru cei sãraci este difícil sã facã cheltuieli pentru sãnãtate chiar dacã doresc
Influenþe pozitive
Factori culturali
• valoarea familiei
• morala creºtinã încurajeazã abstinenþa ºi fidelitatea
• iniþiativele filantropice
Factori sociali
• existã mulþi reprezentanþi ai societãþii civile, ONG-uri active în domeniul HIV/SIDA
• tendinþa de a oferi sprijin guvernamental celor care trãiesc cu HIV/SIDA
• servicii de consiliere ºi testare HIV
• introducerea orelor de educaþie pentru sãnãtate în ºcoli
Factori economici
• sprijin financiar acordat familiilor afectate de HIV/SIDA
• programe de reorientare profesionalã, accesibile inclusiv celor afectaþi de HIV
• medicamentele anti-retrovirale asigurate prin programe naþionale de sãnãtate
• mijloace de protecþie accesibile pentru cei care au nevoie de ele (prin diverse
intervenþii ºi programe).

STUDII DE CAZ
Notã pentru
Echipa de formatori va elabora 4 cazuri, în funcþie de caracteristicile grupului cu
FORMATOR care se lucreazã.
Exemple
Caz 1
Emanuel este preot într-o comunã destul de mare, apreciat ºi respectat de întrega parohie.
Majoritatea locuitorilor merg la bisericã sã-i asculte predicile pline de învãþãminte ºi extrem
de convingãtoare. Totuºi, atunci când a aflat despre o femeie din parohie cã este HIV-
pozitivã, pãrintele Emanuel i-a dat de înþeles femeii cã nu mai este binevenitã în bisericã. A
spus familiei cã nu „vrea sã expunã întrega comunitate la riscul de a se îmbolnãvi“.
Duminica urmãtoare, pãrintele a pomenit în timpul predicii despre SIDA, ca o „pedeapsã
pentru cei care trãiesc în desfrâu“.
Curând întrega comunitate a aflat despre situaþia femeii ºi tot mai mulþi au început sã o
evite, pe ea ºi familia ei.
Caz 2
Natalia are 15 ani ºi locuieºte la þarã, într-o zonã destul de sãracã. Pãrinþii ei au ceva
pãmânt, dar ultima recoltã a fost distrusã de inundaþii. Familia se confruntã cu mari
probleme financiare, iar Natalia nici nu mai poate merge la Liceul Pedagogic din oraº.
Poºtaºul cel nou din comunã, un tânãr de vreo 28 ani, i-a propus Nataliei sã fie prietena
lui, promiþându-i cã o va ajuta sã-ºi continue studiile. Pânã acum, fata a refuzat toþi bãieþii
care i-au fãcut curte, fiind interesatã mai mult de ºcoalã. In sinea ei se gândeºte tot mai des
la o posibilã relaþie cu poºtaºul, mai ales cã ºi ea îl place, iar el a asigurat-o cã nu are de ce sã
se teamã, cãci el are suficientã experienþã ca sã o fereascã de necazuri.
În felul acesta, fata ºi-ar putea îndeplini visul de a deveni învãþãtoare.
Caz 3
Doctorul Popescu lucreazã de mulþi ani într-un mic orãºel de munte, unde ºi-a fãcut o
casã ºi ºi-a întemeiat o familie. Aºa cum se întâmplã în orice comunitate restrânsã, are câþiva
prieteni: primarul, preotul ºi directorul ºcolii, cu care face din când în când câte „un grãtar“
ºi stau împreunã „la un pahar de vorbã“.
Într-o astfel de împrejurare, preotul începe sã povesteascã plin de compasiune despre o
enoriaºã care, fiind gravidã ºi fãcându-ºi analizele, tocmai a aflat cã este HIV-pozitivã.
Disperarea ei este cu atât mai mare, cu cât femeia a avut o scurtã relaþie extraconjugalã cu
ceva timp în urmã. Preotul e curios sã afle mai multe despre cum se transmite HIV, la cât
timp apare SIDA etc. ºi tot îi pune doctorului diverse întrebãri.
Brusc, doctorul Popescu îºi dã seama cã el este fostul amant al femeii în cauzã.
Caz 4
Nicu are 16 ani ºi a avut deja douã prietene. La lecþiile de religie de la ºcoalã, profesoara
le-a vorbit despre SIDA ºi i-a povãþuit sã amâne relaþiile intime pânã la cãsãtorie, pentru a fi
siguri cã nu se vor îmbolnãvi.
Venind acasã, Nicu îi povesteºte fratelui sãu despre cele spuse de profesoarã, fãcând
glume pe seama poveþelor ei ºi spunând cã el nu are cum sã se îmbolnãveascã, cã doar nu se

culcã cu „oricine“. Mama, care asistã aparent neatentã la aceastã discuþie, pare din ce în ce
mai neliniºtitã, în vreme ce fratele se amuzã. Nicu observã cã mama lui devine brusc palidã
ºi, îngrijorat, o întreabã ce este cu ea. În cele din urmã, aflã cã este HIV-pozitiv de câþiva ani,
ºi cã pãrinþii au hotãrât sã-i spunã adevãrul doar în momentul în care starea lui de sãnãtate
s-ar fi înrãutãþit ºi ar fi avut nevoie de tratament.
Caz 5
Doamna Ionescu este învãþãtoare într-o comunã apropiatã de oraºul în care locuieºte.
Iubeºte mult copiii ºi îºi face meseria cu devotament, motiv pentru care a ºi decis sã continue
sã lucreze la þarã, considerând cã acei copii au mai multã nevoie de ea decât cei de la oraº.
De curând a aflat cã unul din copii este sero-pozitiv ºi a discutat cu preotul care þine orele
de religie ºi împãrtãºeºte copiii. Impreunã, au decis cã cel mai bine este sã nu mai ofere acelui
copil Sfânta Împãrtãºanie din acelaºi potir cu ceilalþi copii, de teamã cã infecþia s-ar putea
transmite în acest fel.
Ajuns acasã, copilul plânge, povestind familiei cã pe el nu l-a lãsat doamna sã stea la ora
de religie, ci l-a luat cu ea în cancelarie, unde i-a pus tot felul de întrebãri ciudate despre ce
face el acasã ºi cum se poartã pãrinþii cu el.

Sesiunea 6
Drepturile
persoanelor
care trãiesc
cu HIV/SIDA
1. Enumere cel puþin 5 drepturi ale persoanelor care trãiesc cu
HIV/SIDA
2. Numeascã cel puþin 5 prejudecãþi ºi credinþe eronate care pot
conduce la stigmatizarea ºi discriminarea persoanelor care
trãiesc cu HIV/SIDA
3. Dezvolte planuri personale de acþiune în apãrarea drepturilor
persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA în comunitate
METODE discuþie de grup, lucru în grupuri mici, dezbatere, lucru individual
D U R ATA 1 orã ºi 30 minute
M AT E R I A L E Material vizual (flipchart/transparent):

• Drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA

• Definiþia stigmatizãrii ºi discriminãrii
• Drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
Alte materiale:
• Cartoane cu drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
• Cartoane colorate (câte 4 pentru fiecare participant)
I-II. RESPECTAREA DREPTURILOR PERSOANELOR
CARE TRÃIESC CU HIV/SIDA
INSTRUCÞIUNI
(60 min)
Introduceþi noþiunile de stigmatizare, ºi de discriminare din materialele „Definiþia stigmatizãrii

ºi discriminãrii“. Definiþi cele douã noþiuni.
Afiºaþi pe flipchart materialul Drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA. Treceþi în revistã
conþinutul materialului, verificaþi dacã existã neclaritãþi.
Spuneþi cã va urma o activitate în cadrul cãreia vom încerca sã identificãm ce drepturi ale
acestor persoane sunt cel mai frecvent încãlcate.
Propuneþi grupului mare sã se împartã în 3 grupuri mici. Distribuiþi fiecãrui grup un pachet de
cartoane, având înscrise fiecare câte un drept al persoanelor care trãiesc cu HIV /SIDA, conform
materialului menþionat.
Explicaþi participanþilor cã în fiecare grup, câþiva participanþi (3-5) vor juca rolul liderilor comunitãþii
(de exemplu : primar, preot, profesor, medic, sau poliþist). Alþi 2 participanþi vor reprezenta persoane
infectate HIV/SIDA ºi membri ai ONG-urilor care militeazã pentru respectarea drepturilor omului.
Precizaþi cã va urma o dezbatere asupra acestor drepturi, singurul drept asupra cãruia nu au
voie sã dezbatã este dreptul la viaþã.
În urmãtoarele 10 minute, liderii comunitari vor « decide » care dintre aceste drepturi sunt cele
mai importante ºi vor alege 4 drepturi la care se poate renunþa, reprezentanþii persoanelor care
trãiesc cu HIV/SIDA având rolul de a milita pentru respectarea tuturor drepturilor.
La sfârºitul discuþiei, vor fi înapoiate formatorului cele 4 cartoane corespunzãtoare.
Invitaþi din nou participanþii sã discute între ei ºi sã renunþe la alte 4 drepturi, pentru care au
la dispoziþie alte 10 min.
Dacã timpul permite, repetaþi procesul cu alte 4 drepturi.
Întrebaþi fiecare grup:
Ø Ce s-a întâmplat în timpul dezbaterii?
Ø Cum v-aþi simþit în calitate de lideri comunitari, atunci când a trebui sã interziceþi drepturile
acestor persoane?
Ø Cum credeþi cã s-ar fi simþit persoanele care trãiesc cu HIV/SIDA în condiþiile în care aceste
drepturi le-au fost refuzate ?
Fiecare grup va relata ce drepturi a exclus, cum s-au simþit în timpul procesului de negociere ºi
ce ar putea simþi persoanele implicate.
Alcãtuiþi o listã cu rãspunsurile care reflectã sentimentele persoanelor în cauzã. Este interesant
sã faceþi pe flipchart o paralelã: pe de-o parte atitudinea celor din comunitate, pe de altã parte,
sentimentele celor infectaþi/afectaþi de HIV/SIDA.
Conduceþi o discuþie despre diferenþele între grupuri (dacã existã) ºi motivul care a stat la baza
excluderii acestor drepturi.
Continuaþi :
Ø Ce concluzii putem trage ?
Ø Ce aþi putea face din postura de preot al unei comunitãþi vis-à-vis de (a) subiecþii în cauzã, (b)
primar, (c) alte autoritãþi locale, (d) profesori, (e) membri ai ONG-urilor.
Ø Aþi avut experienþe legate de respectarea sau încãlcarea drepturilor persoanelor infectate cu
HIV ºi /sau bolnave de SIDA ?
SESIUNEA 6 • Drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA 89

Ø Cum aþi rezolvat situaþia?
INSTRUCÞIUNI
Ø Cum aþi proceda dacã v-aþi confrunta acum cu astfel de experienþe?
Invitaþi participanþii sã se gândeascã la exemple de discriminare sau stigmatizare întâlnite în

Biblie. Subliniaþi cã Isus însuºi a fost împotriva stigmatizãrii ºi discriminãrii.
Sumarizaþi cele mai importante aspecte ale discuþiei.
În funcþie de rãspunsurile participanþilor, puteþi comenta faptul cã în comunitate, de cele mai
multe ori, persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA li se pot încãlca mai multe drepturi, fãrã ca ele sã
aibã o posibilitate de opþiune sau de ripostã.
III. PLAN DE LUCRU INDIVIDUAL PENTRU APÃRAREA

DREPTURILOR PERSOANELOR CARE TRÃIESC
CU CU HIV/SIDA (30 min)
Distribuiþi fiecãrui participant câte 4 cartoane colorate.

Spuneþi participanþilor cã vor lucra individual, timp de 20 minute, încercând sã schiþeze un
model de mobilizare comunitarã pentru apãrarea/promovarea drepturilor persoanelor afectate de
HIV/SIDA sau pentru combaterea stigmatizãrii ºi discriminãrii acestora.
Precizaþi cã vor trebui sã scrie pe cele 4 cartoane urmãtoarele:
- tema aleasã
- schimbarea pe care doresc sã o realizeze
- persoanele sau grupurile pe care îºi propun sã le mobilizeze
- acþiunile întreprinse
În timp ce participanþii lucreazã, pregãtiþi 4 cartoane cu titlurile de mai sus ºi lipiþi-le pe un

perete sau panou.
Pe mãsurã ce participanþii finalizeazã lucrul individual, invitaþi-i sã lipeascã cele 4 cartoane sub
titlul corespunzãtor.
Invitaþi grupul sã vizioneze planurile propuse, iar dacã sunt neclaritãþi, invitaþi autorul sã ofere
detalii.
Veþi obþine în final o sumã de intervenþii, care pot constitui punctul de plecare pentru
dezvoltarea unei strategii de mobilizare comunitarã. Anunþaþi participanþii cã în sesiunea
urmãtoare vor continua sã lucreze la elaborarea unor strategii de prevenire a infecþiei HIV/SIDA,
de înlãturare a stigmatizãrii ºi discriminãrii.

STIGMATIZAREA ªI DISCRIMINAREA
MATERIAL PENTRU FORMATOR/PARTICIPANÞI

PERSOANELOR CARE TRÃIESC CU HIV/SIDA
Stigma este o « marcã » negativã, o atitudine de dispreþ, de învinovãþire a unei persoane.

Iniþial, termenul « stigma » se referea la marcarea cu fierul roºu a persoanelor care
comiseserã o faptã reprobabilã, ca un semn de ruºine ºi ostracizare.
Actual, termenul este folosit cu sensul de atribuire a unor caracteristici indezirabile sau
încadrarea într-o categorie «ruºinoasã» a unor persoane considerate «diferite» de restul
societãþii.
Peter Miller, UNAIDS, considerã cã stigmatizarea persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
este adeseori bazatã pe atitudinea pre-existentã faþã de anumite categorii de persoane
marginalizate social (prostituate, utilizatori de droguri injectabile, homosexuali), care au un
risc crescut faþã de infecþia HIV. Aceastã atitudine este extinsã la toate persoanele care trãiesc
cu HIV/SIDA, iar acestea sunt considerate ca având un comportament imoral, indiferent de
felul în care au fost infectaþi. Aceasta duce la discriminarea persoanelor infectate HIV.
Discriminarea - tratamentul diferenþiat (de obicei negativ, prejudiciant) aplicat unei

persoane în virtutea apartenenþei, reale sau presupuse, a acesteia la un anumit grup social.
Discriminarea este o acþiune individualã, dar dacã membrii aceluiaºi grup sunt trataþi
sistematic în mod similar, aceasta constituie ºi un patern social de comportament agregat
(Michael Banton, 1998).
Exemple de discriminare pe baza statutului de HIV pozitiv:
- prevederi legislative de testare obligatorie a anumitor categorii de persoane
- refuzul personalului medical de a trata persoane seropozitive
- concedierea unei persoane descoperitã HIV pozitivã
- refuzul pãrinþilor de a accepta copii HIV pozitivi în ºcoala unde învaþã propriul
copil ºi, prin urmare, alungarea copiiilor HIV pozitivi sau mutarea lor la altã ºcoalã
- refuzul copiiilor de a se juca cu un coleg al cãrui pãrinte a murit ca urmare a SIDA
(Adaptare dupã Granich, 1999)
Discriminarea se produce atunci când unei persoane infectate HIV/SIDA îi sunt refuzate
drepturile. Studii legate de infecþia HIV/SIDA au condus la concluzia cã discriminarea se
produce atât în familie cât ºi în comunitate : în ºcoalã, la bisericã, în sistemul de sãnãtate, la
locul de muncã, etc.
Principiul non-discriminãrii reprezintã respectarea tuturor drepturilor omului, în

general, ºi a drepturilor persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA, în particular, de cãtre toþi
membri comunitãþii, în orice împrejurare, pentru fiecare persoanã, indiferent de felul în
care aceasta s-a infectat.
SESIUNEA 6 • Drepturile persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA 91

DREPTURILE PERSOANELOR CARE TRÃIESC CU HIV/SIDA
MATERIAL VIZUAL/PENTRU PARTICIPANÞI
o Dreptul la non-discriminare, protecþie ºi egalitate în faþa legii
o Dreptul la viaþã
o Dreptul la sãnãtate fizicã ºi mentalã la un standard accesibil
o Dreptul la libertate ºi siguranþa persoanei
o Dreptul de a beneficia de sprijin social
o Dreptul la libertate de miºcare
o Dreptul la intimintate
o Dreptul la libertate de opinie ºi de expresie ºi dreptul de a primi ºi transmite liber informaþia
o Dreptul de libertate de asociere
o Dreptul la muncã
o Dreptul la o viaþã decentã, la un nivel de trai adecvat
o Dreptul la servicii de sãnãtate ºi la servicii sociale corespunzãtoare
o Dreptul la cãsãtorie ºi la fondarea unei familii
o Dreptul privind accesul egal la educaþie
o Dreptul de a participa la viaþa publicã ºi culturalã
o Dreptul de nu fi supus la torturã, tratamente inumane, degradante sau pedepse.

Sesiunea 7
Rolul Bisericii
în prevenirea
infecþiei
HIV/SIDA
1. Descrie rolul Bisericii ºi al preotului în prevenirea ºi reducerea

efectelor infecþiei HIV/SIDA în cadrul comunitãþii
2. Identifice cel puþin 3 strategii de prevenire ºi reducere a efectelor
infecþiei HIV/SIDA care pot fi dezvoltate prin acest proiect în
cadrul comunitãþii
METODE lucru în grupuri mici, discuþii în grup mare
D U R ATA 1 orã 30 min
M AT E R I A L E Materiale pentru participanþi

• Model de dezvoltare a unei strategii comunitare
• Lista instituþiilor/organizaþiilor active în domeniul HIV/SIDA
din judeþ (pregãtitã/actualizatã de formator)
Notã pentru În funcþie de posibilitãþile ºi condiþiile locale, aceastã sesiune poate fi organizatã în
FORMATOR douã moduri: fie participanþii sunt invitaþi sã schiþeze o strategie de prevenire HIV sau
INSTRUCÞIUNI
reducerea stigmatizãrii, fie sunt invitaþi membrii marcanþi ai BOR care oferã exemple
de mobilizare comunitarã, proiecte de luptã sau suport HIV/SIDA.
I. DEZVOLTAREA STRATEGIILOR COMUNITARE (50 min)
Anunþaþi cã în aceastã sesiune participanþii se vor grupa dupã voinþa lor în 3 grupuri. Indicaþi
locaþia în salã unde vor lucra cele 3 grupuri.
Folosind planurile elaborate de participanþi în sesiunea anterioarã, cele 3 grupuri vor lucra timp
de 30 de minute la o strategie în care poate fi implicatã Biserica, ca instituþie, ºi preotul, ca lider
comunitar, alãturi de alte instituþii /persoane din comunitate pentru prevenirea infecþiei
HIV/SIDA, eliminarea stigmatizãrii ºi discriminãrii, oferirea de suport, astfel:
Grupul 1: Implicarea preotului/bisericii/parohiei în educaþie în ºcoli
Grupul 2: Implicarea preotului/bisericii/parohiei în asistenþã socialã
Grupul 3: Implicarea resurselor interne ºi a poziþiei BOR pentru dezvoltarea unor servicii de
suport comunitar
Participanþii au de completat strategia pe o coalã de flipchart, rãspunzînd la întrebãrile:
Cine ? Ce ? Cum ? Când ? Unde ? De ce ?
La expirarea timpului de lucru, invitaþi câte un reprezentant ales de grup sã prezinte ceea ce au
lucrat.
Conduceþi o discuþie de grup, întrebând participanþii din celelalte grupuri dacã au sugestii,
completãri.
Explicaþi participanþilor cã pot spori eficienþa intervenþiilor lor prin colaborare cu alte instituþii
ºi organizaþii active în domeniul HIV/SIDA ºi precizaþi cã în cursul ultimului modul de instruire
se va discuta ºi despre avantajele ºi principiile parteneriatului.
Distribuiþi Lista instituþiilor/organizaþiilor active în domeniul HIV/SIDA din judeþ.
Notã pentru
Aceastã listã va fi revizuitã ºi completatã de formatori, pe baza informaþiilor actualizate,
FORMATOR valabile pentru fiecare judeþ.
SESIUNEA 7 • Rolul Bisericii în prevenirea HIV/SIDA 95

II. ROLUL REPREZENTANÞILOR BOR ÎN PREVENIREA HIV/SIDA
ªI REDUCEREA STIGMATIZÃRII
INSTRUCÞIUNI
(40 min)
Notã pentru Contactaþi reprezentanþi locali ai BOR, ai ONG-urilor active în domeniul HIV/SIDA,
FORMATOR eventual persoane care trãiesc cu HIV/SIDA cu cel puþin douã sãptãmâni înainte de
curs ºi invitaþi-i sã participle la aceastã activitate.
Informaþi participanþii cã vor sosi invitaþi care vor vorbi despre proiectele, activitãþile ºi
succesele lor.
Dacã participã persoane care trãiesc cu HIV/SIDA, este recomandabil sã cunoaºteþi dinainte ce
subiecte nu doresc sã fie discutate ºi sã informaþi participanþii despre aceste limite.
Acordaþi circa 20 minute fiecãrui vorbitor. Alocaþi un interval de timp pentru eventuale
întrebãri ºi rãspunsuri.
Mulþumiþi invitaþilor pentru participare.
Notã pentru În absenþa oricãror invitaþi, poate fi vizionat Filmul realizat de USAID, care prezintã
FORMATOR câteva exemple de implicare a organizaþiilor religioase în lume pentru prevenirea
HIV/SIDA ºi combaterea stigmatizãrii persoanelor care trãiesc cu HIV/SIDA
Acordaþi participanþilor puþin timp pentru reflectare, apoi rugaþi-i sã împãrtãºeascã cu grupul
impresiile lor.
Sumarizaþi cele mai importante aspecte aduse în discuþie.

MODEL DE DEZVOLTARE A UNEI STRATEGII COMUNITARE
MATERIALE PENTRU PARTICIPANÞI

Cine? Ce? Cum? Când? Unde? De ce?
Partenerii: Demersul: Mjloace, cãi Perioada de Locaþia, Rezultatul

persoane/ activitãþile timp- instituþia aºteptat
instituþii durata
implicate

LISTA INSTITUTIILOR ªI ORGANIZAÞIILOR ACTIVE
ÎN DOMENIUL HIV/SIDA
ARAD
ASOCIAÞIA ROMANA ANTI SIDA, FILIALA ARAD

Str. Baritiu nr.18, ap.1, cod 300100, Arad, jud. Arad
Tel: 0744 611737
E-mail: aras.ar@arasnet.ro
DIRECÞIA DE DEZVOLTARE ªI ASISTENÞÃ COMUNITARÃ -

Consiliul local al municipiului Arad
Bd. Revoluþiei nr. 75.
CASA IZVOR
Str. Independentei nr.5, Arad, jud. Arad
0257/ 275.741
DSP Arad
Str. Spitalului Nr.2-4 Arad, Jud. Arad Cod Postal: 310031
Tel: 0257/ 254.438, Fax: 0257/ 230.010, 0257/ 234.818
E-mail: dspj.ar@rdslink.ro
BACÃU
ASOCIAÞIA LIZUCA
Pavilion HIV/SIDA, Spitalul judetean,
Str. Spiru – Haret Nr. 2 Bacau, jud. Bacau
Tel./Fax: 0234/ 545.093
E-mail: asociatializuca@yahoo.com
ASOCIAÞIA ROMANA ANTI SIDA, FILIALA BACÃU

Str. Milcov Nr. 67/D/16 Bacãu, jud. Bacãu
Tel./Fax: 0234/514.733
E-mail: aras.bc@arasnet.ro, arasbc@yahoo.com, ramona.ferent@yahoo.com
SECÞIA DE ZI “FLOAREA SOARELUI-SMILE”,

SPITALUL JUDEÞEAN DE URGENÞÃ BACÃU
Str. Spiru Haret Nr. 1, Bacãu, jud. Bacãu
Tel.: 0234/515.668
E-mail: bacausectiadezi@yahoo.com
DSP Bacãu
Str. Vasile Alecsandri Nr.45 Bacãu, Jud. Bacãu Cod Postal: 600011
Tel: 0234/512.850, Fax: 0234/524.875
E-mail: dspjbacau@dsp.mic.ro

BRAªOV

ASOCIAÞIA ROMANA ANTI SIDA, FILIALA BRAªOV
Str. Memorandului nr. 18, camin 3, 500045, Braºov, jud. Braºov
Tel: 0724 280777
E-mail: aras.bv@arasnet.ro
SECÞIA DE ZI “FLOAREA SOARELUI-SMILE”,

SPITALUL DE BOLI INFECÞIOASE
Str. Mihai Viteazul Nr. 9, Braºov, jud. Braºov
Tel.: 0268/421.108
E-mail: sectiabv@hotmail.com
DSP Braºov
Calea Bucureºti Nr.25-27 Braºov, Jud. Braºov Cod Postal: 500326
Tel: 0268/330.895; 0268/330.884, Fax: 0268/330.664
Website: http://www.dspbv.ro
E-mail: chefneux@dspjbv.rdsbv.ro, dspj.brasov@rdslink.ro
BUCUREªTI
ASOCIAÞIA ADOLESCENTUL
Bucureºti Str. Moise Nicoara Nr. 8, Sector 3, Bucureºti
Tel./Fax: 021/323 8017
E-mail: office@adolescentul.ro
CABINET DE CONSILIERE PSIHOLOGICA A PERSOANELOR AFECTATE DE
HIV/SIDA- str. Agricultori nr.15, sector 2, Bucureºti
ASOCIAÞIA NOI ªI CEILALÞI

Str. Mihai Bravu Nr.281, Spitalul Dr. Victor Babeº, Sector 3, Bucureºti
Tel: 0721/888463; 0721/927387
E-mail: rosu_cristian@hotmail.com; rosu67cristian@yahoo.com
ASOCIAÞIA ROMÂNÃ ANTI SIDA

Intrarea Mihai Eminescu Nr. 5, Sector 2, Bucureºti
Tel./Fax: 021/2100771; 021/2102077; 021/2108251
E-mail: aras@arasnet.ro
FUNDAÞIA CHANCE FOR LIFE

Bd.Timisoara, Nr. 61, Bl. C3, Sc.B, Ap.23, Sector 6, Bucureºti
Tel/Fax: 021/4133790; 021/4133707
E-mail: office@chanceforlife.ro
FUNDAÞIA DEZVOLTAREA POPOARELOR PRIN SUSÞINERE RECIPROCÃ (FDPSR)

Str. Baicului Nr. 2, Sector 2, Bucureºti
Tel/Fax: 021/2530076; 021/2531226
E-mail: bucureºti@fdpsr.ro

FUNDAÞIA ROMANIAN ANGEL APPEAL
Bucureºti, str. Rodiei 52, cod 030956, sector 3, Bucureºti
Tel.: 021/3236868
Fax: 021/3232490
E-mail: office@raa.ro
HEALTH AID ROMANIA

Str.Garofitei nr.6, sector 1, Bucureºti
Tel.: 021/3186105
Fax: 021/3198652
E-mail: tina@healthaidromania.ro, har@pcnet.ro
ROMANIAN CHILDREN’S APPEAL

Str. Cernisoara nr.29-39, bl.61, ap. 114, sector 6, Bucureºti
Punct de lucru- Spitalul Victor Babes, sectia Casa Doru
Tel: 021/3172727, int.176
SALVAÞI COPIII ROMÂNIA

Str. Berzei nr.7, et.1, camera 7, sector 1, 010251, Bucureºti
Tel./Fax: 021/3104587
E-mail: bucureºti@salvaticopiii.ro
SECTIA DE ZI “FLOAREA SOARELUI-SMILE”

Institutul de Boli Infecþioase “Prof. Dr. Matei Bals”
Str. Dr. Calistrat Grozovici nr.1, sector 2, Bucureºti
Tel: 021/3186100 int.4097, 021/3197076
UNOPA (Uniunea Naþionalã a Organizaþiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA)

Bd. Nicolae Bãlcescu, nr. 24, sc.C, et.2, ap.7, interfon (II)7, sector 1, cod 010053, Bucureºti
Tel/Fax. 021/3199329, 0722622545
E-mail unopa@unopa.ro
Web: www.unopa.ro
DSP Bucureºti
Str. Avrig Nr. 72-74, Sector 2 Bucureºti Cod Postal: 021578
Tel: 252.79.78, 252.85.42 Fax: 252.81.26
Web site: www.dsb.ro
E-mail: mailto:dspj.bucureºti@lycos.com
CLUJ
ASOCIAÞIA ROMANA ANTI SIDA, FILIALA CLUJ

E-mail: aras.cj@arasnet.ro
SECÞIA DE ZI “FLOAREA SOARELUI – SMILE”,

SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECTIOASE CLUJ
Str. Iuliu Moldovan Nr. 23, Cluj-Napoca, jud. Cluj
Tel.: 0264/595493
E-mail: sectiecluj@hotmail.com

WOLRD VISION- BIROUL CLUJ

Str. Tebei nr.29A, cod 400305, Cluj-Napoca, jud. Cluj
Tel: 0264/420028
Fax: 0264/420533
E-mail: romo-cluj@wvi.org
DSP Cluj
Str. Constanþa Nr.5 Cluj-Napoca, Jud.Cluj Cod Postal: 400158
Tel: 0264/433.645 Fax: 0264/530.388
Website: http://www.dspcluj.ro
E-mail: dspj.cluj@dspcluj.ro, dspj.cluj@wavenet.ro
CONSTANÞA
ASOCIAÞIA COPIII TUTUROR

Bd. Tomis Nr. 328, bl.M2, sc.F, ap, 102, parter, Constanþa, jud. Constanþa
Tel.: 0724191210
E-mail: vlahopolcosmin@yahoo.com
ASOCIAÞIA ÎNGERII PÃZITORI

Str. Olteniei nr.1, Incubatorul de afaceri “La Farge”, Medgidia, jud. Constanþa
Tel./ fax : 0241/811.808; 0723/534.208
E-mail: ingeriipazitori@yahoo.com
ASOCIAÞIA O RAZA DE LUMINÃ

Str. Rozelor nr. 31, bl. C, sc.D, ap.17, Mangalia, jud. Constanþa
Tel./Fax: 0241/740137
E-mail: orazadelumina2004@yahoo.com
ASOCIAÞIA PRO SANATATEA 2000

B-dul Tomis Nr. 269, Bl.L9B, Sc. A, Ap.3, Constanþa
Tel./Fax: 0241/414074
E-mail: pro_sanatatea2000@hotmail.com
ASOCIAÞIA ROMANA ANTI-SIDA, FILIALA CONSTANÞA

Str. Micsunelelor nr.13, bl.8A, sc.A, ap.1, 900083, Constanþa, jud. Constanþa
Tel/Fax: 0241/619665, 619666
E-mail: arasct@impromex.ro, aras.ct@arasnet.ro
ASOCIAÞIA SPERANÞA
Str. Soseaua din Vii, Nr. 51A, Constanþa, jud. Constanþa
Tel./Fax.: 0241/550756
E-mail: asperanta@cta.ro
FUNDAÞIA AJUTAÞI COPIII ROMÂNI

Str. Piatra Craiului, nr. 4, Constanþa, jud.Constanþa
Tel./Fax: 0241/586620
E-mail: sunshine@gmb.ro

FUNDAÞIA ALÃTURI DE VOI
Str. Ion Tautu, nr. 16, cod postal 900389, Constanþa, jud.Constanþa
Telefon / Fax : 0241/ 670350
Email: alaturidevoi@rdsct.ro
FUNDAÞIA BAYLOR MAREA NEAGRÃ

Str. Prelungirea Liliacului nr.10, km.4-5, Constanþa, Jud. Constanþa
Tel./Fax: 0241/691730
E-mail: office@baylor-romania.ro
FUNDAÞIA CHI-RO
Str. Medeea nr.34A, Constanþa, jud.Constanþa
Tel: 0241/672665
Tel./Fax: 0241/511559
E-mail: cvn@impromex.ro
FUNDAÞIA COPII ÎN DIFICULTATE

Str. 1907 nr.10, Cernavoda, jud. Constanþa
Tel: 0241/237515
Fax: 0241/237232
E-mail: cernavoda@cid.org.ro
FUNDAÞIA MGH PENTRU COPII BOLNAVI DE SIDA

Str. Prelungirea Liliacului nr.12 Constanþa, jud. Constanþa
Tel./Fax: 0241/690533; 0241/683375
FUNDAÞIA OSANA
Bd. A. Vlaicu Nr. 140 bis, Constanþa, jud.Constanþa
Tel./Fax: 0241/252510
E-mail: osana@datanet.ro
FUNDAÞIA NIGHTINGALES CHILDREN SERVICE

Str. Panait Cerna, bl. E12, Ap.9, Cernavoda, jud.Constanþa
Tel/Fax: 0241/237175
E-mail: nghtngls@gmb.ro
WORLD VISION- BIROUL CONSTANÞA

Str. Bucovinei Nr.3, Constanþa, jud.Constanþa
Tel./Fax: 0241/549866 ; 0241/549867
E-mail: romo-constanþa@wvi.org
DSP Constanþa
Bd. Tomis Nr.145 Constanþa, Jud. Constanþa Cod Postal: 900591
Tel: 0241/694.443
E-mail: mailto:dspjct@softhome.net

CRAIOVA

ASOCIAÞIA ROMÂNA ANTI SIDA, FILIALA CRAIOVA
Calea Bucureºti Bl. M15, Sc. C, Ap. 22, Craiova, jud. Dolj
Tel.:0723/371998; 0744/562973
Fax: 0251/414 676
E-mail: aras.dj@arasnet.ro, aras.oltenia@k.ro, oana_aras@as.ro
ASOCIAÞIA SPERANÞA BÃNIEI

Str. Sacelu Nr. 44 Craiova, jud. Dolj
Tel./ Fax: 0251/310114; 0251/411561
E-mail: sonyk15@yahoo..com
ASOCIAÞIA VASILIADA – CENTRUL DE COPII “ARIPI DE LUMINÃ”

Str. Mitropolit Firmilian, nr. 3, Craiova 200321 , jud Dolj
Tel/Fax: 0251/523553
E-mail: vasiliada@m-ol.ro
SALVAÞI COPIII
Str. Mihai Viteazu nr. 12, 200417 – Craiova, jud.Dolj
Tel: 0251/439865
e-mail: dolj@salvaticopiii.ro
SECÞIA DE ZI “FLOAREA SOARELUI-SMILE”

SPITALUL DE BOLI INFECÞIOASE NR.3
Calea Bucureºti Nr. 126, Craiova, jud. Dolj
Tel.: 0251/542333, interior 167
DSP Dolj
Str. Tabaci Nr.1 Craiova, Jud. Dolj Cod Postal: 200462
Tel: 0251/310.067 Fax: 0251/310.071
Website: http://www.dspdolj.ro
E-mail: dspj_dolj@oltenia.ro, ibadea@olteniaonline.ro
IAªI
ASOCIAÞIA GLASUL INIMII

Str.Octav Botez nr. 2, pavilion 7 Iaºi, cod 700116 jud.Iaºi
Tel./ Fax: 0232/225.930
E-mail: glasulinimii@rds.link.ro; glasul_inimii@yahoo.com
ASOCIAÞIA O ªANSÃ PENTRU VIITOR

Str. Sportului Nr.11, Bl.G1, Sc. A, Ap.35, Et.4, Pascani, jud. Iaºi.
Tel/Fax: 0232/765990
ASOCIAÞIA ROMÂNÃ ANTI SIDA, FILIALA IAªI

Str. Zmeu Nr. 3, cod 700400, Iaºi
Tel/Fax: 0232/210024
E-mail: aras.is@arasnet.ro, aras@mail.dntis.ro

CENTRUL DE TIP HOSPICE “GULLIVER” ( Centru de plasament pentru copilul cu
nevoi speciale- Copii afectati de HIV-bolnavi de SIDA) -subordonat Directiei Generale
de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Iaºi.
str. Mitr. Veniamin Costache nr. 16, Iaºi, jud. Iaºi
Tel: 0232/234141
FUNDAÞIA ALATURI DE VOI ROMANIA - CENTRUL NAÞIONAL IAªI

Str.Vovideniei Nr.10, cod postal 700079 , Iaºi, jud.Iaºi
Tel/Fax: 0232/275568; 0232/313214
E-mail: advis@rdslink.ro, office@alaturidevoi.ro
DSP Iaºi
Str. Vasile Conta Nr.2-4 Iaºi, Jud. Iaºi
Tel: 0232/271.687 Fax: 0232/241.963
Web site: http://www.hih.ro/DSP/Index_dsp.html
E-mail: mailto:dspj.iasi@dspiasi.ro; mailto:dsp99@dspiasi.ro
PIATRA NEAMÞ
ASOCIAÞIA ALEXIANA
Str. Ozana nr. 2, bl. M1, ap. 11, CP 610192, Piatra Neamþ, Jud. Neamþ
Tel./Fax: 0233/234.166 ; 0233/234.166
Persoana contact: Blaga Toader – presedinte
E-mail: blagatoader@yahoo.com
ASOCIAÞIA FUNDIÞA ROªIE

Str. Iulian Antonescu nr. 9 bl. T13 , ap. 22, Piatra Neamþ, jud. Neamþ
Tel./ Fax: 0233/255.811
E-mail: gabi.h@rdslink.ro
ASOCIAÞIA ROMÂNÃ ANTI SIDA, FILIALA PIATRA NEAMÞ

Bd. Traian Nr. 6, Bl. S5, parter, cod 610136, Piatra Neamþ, jud Neamþ
Tel./Fax: 0233/234345
E-mail: aras.pn@arasnet.ro
DSP Neamþ
Bd. Dacia Nr.4A Piatra Neamþ, Jud. Neamþ Cod Postal: 610019
Tel: 0233/234.441 Fax: 0233/213.874
Website: http://www.sant.ro
E-mail: vserban@sant.ro, info@sant.ro, vrusu@sant.ro

TÂRGU MUREª

ASOCIAÞIA BENONE
Str. Mihai Viteazul Nr. 3 Targu Mures
Tel/Fax: 0265/267258
E-mail: hivbenone@rdslink.ro
Persoana contact: Veres Maria – presedinte
FUNDAÞIA ALATURI DE VOI

Str. Infratirii Nr.4 Ap.3 Targu Mures
Tel/Fax: 0265/254987
E-mail: advms@rdslink.ro
Persoana de contact: Steliana Marjan – Director
ASOCIAÞIA PRO KARMA

Str. Magurei Nr. 18 /1 Targu Mures
Tel/Fax: 0265/217328
E-mail: irinalassel@hotmail.com
Persoana de contact: Irina Lassel
DSP Mureº
Str. Gheorghe Marinescu Nr.50 Targu Mures, Jud. Mures Cod Postal: 540136
Tel: 0265/215.146, 0265.219.008; Fax: 0265/212.344
Website: http://www.dspms.ro
E-mail: dspj.mures@dspms.ro
TIMIªOARA
ASOCIAÞIA FAMILIILOR ANTI-HIV “SPERANTA IN VIITOR”

Str. Ioszef Preyer nr.9, Timsoara, cod 300150, jud. Timis
Tel/Fax: 0256/244924
E-mail: aslbuscri@yahoo.com, cuzaalin@yahoo.com
ASOCIAÞIA ROMANA ANTI SIDA, FILIALA TIMISOARA

Str. Louis Pasteur Nr.2, Cam.26, cod 300264, Timisoara, Jud. Timis
Tel./Fax: 0356/420.566
E-mail: aras.tm@arasnet.ro, czlars@yahoo.com, arastm@idilis.ro
CENTRUL REGIONAL DE INTEGRARE SOCIALÃ ªI DEZVOLTARE UMANÃ

CRIS-DU AREOPAGUS
Centrul Areopagus, Calea Martirilor Nr. 104 Timiºoara, jud. Timiº, 300774
Tel/Fax: 0256/494381, 0256/494796
E-mail: office@areopagus.ro
SECTIILE DE ZI “FLOAREA SOARELUI-SMILE”

SPITALUL DE URGENÞÃ PENTRU COPII “ LOUIS TURCANU”
Str. Iosif Nemoianu Nr. 2 Timiºoara, jud. Timiº
Tel: 0256/200165
E-mail: sectieturcanu@hotmail.com

SPITALUL CLINIC DE BOLI INFECÞIOASE “DR. VICTOR BABEª”
Str. Gheorghe Adam Nr. 13 Timiºoara, jud. Timiº
Tel: 0256/411598
E-mail: sectietimiºoara@hotmail.com
SOCIETATEA PENTRU COPII ªI PÃRINÞI

Str. Milcov Nr. 4, Bl. 10, Ap. 6, 1900 Timiºoara, jud.Timiº
Tel / Fax : 0256/194985 ; 0256/294403
E-mail: cepcopil@rdslink.ro, effata@rdslink.ro
DSP Timiº
Str. 16 Decembrie 1989 Nr.25 Timiºoara, Jud. Timiº Cod Postal: 300200
Tel: 0256/494.680, Fax: 0256/494.667
Website: http://www.dsptimis.ro
E-mail: dspj.timis@lasting.ro

Sesiunea 8
Evaluare
ºi încheiere
1. Enumere cel puþin 3 aspecte noi pe care ºi le-au însuºit de la
acest modul
2. Evalueze atelierul
METODE lucru individual, chestionar, exerciþii de încheiere /team-building
D U R ATA 1 orã
M AT E R I A L E Material participanþi
• Post-test
• Chestionar de evaluare a atelierului
Material formator
• Exerciþii de team-building
I. POST-TEST (30 min)
INSTRUCÞIUNI
Reamintiþi participanþilor testul pe care l-au completat în prima zi a atelierului ºi precizaþi cã
vom evalua eficienþa atelierului prin completarea unui post-test, identic cu primul.
Distribuiþi post-testul. Spuneþi participanþilor sã îºi scrie numele. Acordaþi 15 minute pentru
completarea testului.
Colectaþi testele ºi precizaþi cã participanþii vor putea primi rezultatele finale la urmãtoarea
întâlnire, dacã sunt interesaþi.
Revedeþi întrebãrile dificile, la care participanþii au întâmpinat dificultãþi. Verificaþi dacã mai
existã alte întrebãri, nelãmuriri.
II. EVALUAREA FINALÃ A ATELIERULUI (10 min)
Explicaþi participanþilor cã vor completa un chestionar, care este foarte important pentru
evaluarea finalã a atelierului ºi care va ajuta organizatorii sã aducã îmbunãtãþiri pentru viitoarelor
activitãþi de instruire, dacã va fi cazul.
Distribuiþi chestionarele de evaluare ºi rugaþi participanþii sã le completeze.
III. ÎNCHEIERE (20 min)
Sumarizaþi împreunã cu participanþii activitãþile desfãºurate în timpul atelierului. Revedeþi

obiectivele atelierului ºi analizaþi împreunã în ce mãsurã participanþii ºi-au îmbunãtãþit
cunoºtinþele despre HIV/SIDA. Treceþi în revistã aºteptãrile exprimate de participanþi la începutul
atelierului ºi invitaþi-i sã analizeze dacã aceste aºteptãri au fost satisfãcute.
Invitaþi participanþii sã împãrtãºeascã grupului ce aspecte pozitive va aduce în viaþa lor
(profesionalã ºi particularã) participarea la acest atelier. Conduceþi o discuþie de grup în care
invitaþi participanþii sã spunã cum intenþioneazã sã punã în practicã cele învãþate.
În încheiere:
• Distribuiþi certificatele de participare (dacã e cazul)
• Precizaþi ce activitãþi vor fi planificate în viitor
• Alegeþi un exerciþiu de „bun-rãmas“ din materialul formatorului sau un alt exerciþiu care
sã aibã ºi efect de team-building.
Notã pentru Colectaþi ecusoanele ºi pãstraþi-le într-o cutie; le veþi distribui din nou participanþilor la
FORMATOR urmãtoarele module de instruire ºi vor constitui un element care îi va ajuta sã reintre
în atmosfera de lucru.
SESIUNEA 8 • Evaluare ºi încheiere 109

TEST FINAL
Modulul I HIV/SIDA

corespunzãtor :
1 _____ O mamã însãrcinatã, seropozitivã, va transmite HIV fãtului în 80% cazuri.
2 _____ Rezultatul pozitiv al testului HIV fãcut la naºtere copiilor nãscuþi din mame
3 _____ Înþepãtura de þânþar poate transmite HIV.
4 _____ Toate secreþiile organismului infectat conþin HIV.
5 _____ Este nevoie de o „poartã de intrare“ prin care virusul pãtrunde în organism.
6 _____ Preoþii nu ar trebui sã se implice în activitãþi legate de HIV/SIDA, aceasta fiind

7 _____ Fidelitatea este o garanþie pentru prevenirea infecþiei HIV/SIDA.
8 _____ Persoanele HIV pozitive ar trebui sã frecventeze locuri/instituþii special create

pentru ele.
9 _____ Sesizarea instituþiilor competente (medici, Direcþie de Sãnãtate Publicã,

infecþiei.
10 _____ Prevederile legislative referitoare la testarea unor anumite categorii de persoane


CHESTIONAR DE EVALUARE

Data……………………. Locaþia………………………..
Formatori…………………………………………………
1. Enumeraþi 3 teme abordate în atelier care au fost cele mai relevante pentru activitatea Dvs.
-
-
-
2. La care din teme aþi fi avut nevoie de mai multe informaþii/ clarificãri?
3. Ce alte teme aþi fi dorit sã fie incluse în atelier?
4. Pe o scalã de la 1 la 5 (unde 1 = nesatisfãcãtor, 2 = satisfãcãtor, 3 = bine, 4 = foarte bine,

5 = excelent), vã rugãm sã acordaþi o notã, prin încercuire, pentru:
Îndeplinirea aºteptãrilor Dvs. 1 2 3 4 5

Îndeplinirea obiectivelor propuse 1 2 3 4 5
Prestaþia formatorilor 1 2 3 4 5
Relevanþa materialelor pentru activitatea Dvs. 1 2 3 4 5
Climatul învãþãrii 1 2 3 4 5
Aspecte administrative: acces la locaþie,
1 2 3 4 5
sala de curs, masa etc.
5. Punctele tari ale atelierului au fost:
6. Punctele slabe ale atelierului au fost:
7. Observaþii, sugestii: ……………………………………………………………………….
Vã mulþumim!
SESIUNEA 8 • Evaluare ºi încheiere 111

EXERCIÞII DE ÎNCHEIERE
(exemple)
• Unul din formatori þine în mânã un ghem de sfoarã, pe care îl aruncã ca pe o minge unuia
dintre participanþi, fãcându-i o urare, un compliment. Fiecare aruncã ºi primeºte
„mingea“, pãstrînd o parte a sforii, construindu-se în final o „reþea“.
• Fiecare persoanã îºi deseneazã conturul mâinii pe o coalã de hârtie, îºi trece prenumele în
centru ºi o „paseazã“ colegului din dreapta. Colile vor circula rapid de la o persoanã la
alta (cea din dreapta). Fiecare scrie câte un mesaj pozitiv, o urare, pentru persoana al cãrei
nume este înscris pe coala de hârtie. Se continuã pânã când toþi au scris tuturor
persoanelor ºi foile se reîntorc la posesorii lor. Nu permiteþi participanþilor sã citeascã pe
loc cele scrise de colegi. Spuneþi-le cã acesta va fi un „dar“ din partea grupului, pe care îl
vor „deschide“ acasã.
• Participanþii se ridicã în picioare, se plaseazã în cerc, îºi dau mâinile ºi fiecare face o urare
întregului grup.

BIBLIOGRAFIE
Advocacy Guide for HIV/AIDS. 2001. International Planned Parenthood Federation (IPPF)
Benea, Elisabeta-Otilia. Noþiuni generale despre HIV/SIDA. Romanian Angel Appeal (RAA). Proiect
de Educaþie Medicalã Continuã la distanþã
CBO/FBO Capacity Analysis: A Tool for Assessing and Building Capacities for High Quality Responses
to HIV/AIDS. 2005. Communities Responding to the HIV/AIDS Epidemic (CORE) Initiatives
Commitment to Compassion and Care. HIV/AIDS Policy of the Catholic Church in India. 2005.
Commission for Healthcare Catholic Bishops’ Conference of India
Cucuzza, Laurette, Laura Moch. Faith Community Responses to HIV/AIDS. 2003. The CEDPA
Training Manual Series. ENABLE Project
Downer, Ann, Ruth Levine, Marcia Weaver. Critical Reflection on Human Capacity Development for
HIV/AIDS Prevention, Care, and Support. 2003. Center for Health Education and Research -
University of Washington. The SYNERGY Project
Ghid HIV/SIDA pentru jurnaliºti. 2003. Fundaþia Romanian Angel Appeal (RAA). Broºurã realizatã
în cadrul campaniei „Diferenþa care îþi salveazã viaþa“
Guide to Implementing TAP (Teens for AIDS Prevention). A Peer Education Program to Prevent HIV
and STI. 2002. Washington D.C.: Advocates for Youth
HIV/AIDS Curriculum for Theological Institutions in Africa. 2002. World Council of Churches
HIV/AIDS Prevention and Control. A Short course for Humanitarian Workers. 2004. Women’s
Commission for Refugee Women and Children. Reproductive Health response in Conflict
(RHRC) Consortium
Learning About AIDS. A Manual for Pastors and Teachers. 1989, 2nd revision in 2002. Christian
Medical Commission
Measuring HIV/AIDS Related Stigma. Tackling HIV/AIDS Stigma: Guidelines for Faith-Based
Organizations. 2003. POLICY Project
Peace Corps. Life Skills Manual. 2001.
Reducing Stigma and Discrimination Related to HIV and AIDS. Training for Health Care Workers.
2004. EngenderHealth
UNAIDS. Communication Framework for HIV/AIDS. 1999. A UNAIDS/ PeenState Project
UNAIDS. HIV/AIDS: It’s your business. 2003
UNAIDS. HIV- Related Stigma, discrimination and Human Rights Violation. Case studies of successful
programmes. 2005. UNAIDS Best Practice Collection
UNICEF. HIV/AIDS Education: A Gender Perspective, Tips and Tools. 2002. New York: UNICEF
UNICEF. Life Skills Education with a Focus on HIV/AIDS. 2005
Alte surse:
Council of Religious AIDS Network

www.aidsfaith.com
Ecumenical Advocacy Alliance
www.e-alliance.ch
EngenderHealth
www.engenderhealth.org
Fundatia Romanian Angel Appeal
www.raa.ro
www.hivability.ro
Global Health Council
www.globalhealth.org
International Planned Parenthood Federation (IPPF)
www.ippf.org
International HIV/AIDS Alliance
www.aidsalliance.org
Johns Hopkins University School of Public Health, Center for Communication Programs
www.jhuccp.org
JHPIEGO Corporation
www.jhpiego.org
JSI R&T Institute
www.jsi.com
Pathfinder International
www.pathfind.org
Resources on Religion and AIDS
www.thebody.com/religion.htm
UNESCO – FRESH Tools for Effective School Health
www.unesco.org/education/fresh
World Health Organization (WHO) - Reproductive Health Publications
www.who.int/reproductive-health/publications

Ghid 1 Hiv Preoti

Transféré par

Informations du document

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Ghid 1 Hiv Preoti

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

CONSOLIDAREA INIÞIATIVELOR COMUNITARE

DE PREVENIRE A HIV/SIDA ªI VIOLENÞEI ÎN FAMILIE

2006 - JSI Research & Training Institute Inc.

JSI Research & Training Institute Inc.

Apariþia acestui manual a fost posibilã datoritã generosului sprijin

Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României

Sesiunea 1: Deschiderea atelierului 13

Sesiunea 2: Informaþii generale

Sesiunea 3: Transmiterea ºi prevenirea

Sesiunea 4: Îngrijirea ºi sprijinirea persoanelor

Sesiunea 5: Impactul infecþiei HIV/SIDA 77

Sesiunea 6: Drepturile persoanelor care trãiesc

Sesiunea 7: Rolul Bisericii în prevenirea infecþiei

Sesiunea 8: Evaluare ºi încheiere 107

Proiectul este coordonat de Organizaþia Internaþionalã pentru Caritatea Creºtin Ortodoxã

Institutul de Cercetare ºi Formare JSI este principalul implementator în România al

Concepþia manualelor este adaptatã stilului de lucru interactiv, cu implicarea directã a

Sper ca materialul sã îºi dovedeascã utilitatea ºi sã contribuie la reducerea rãspândirii infecþiei

Dr. DANIELA IANCU

6 Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA

DESPRE MANUALUL DE INSTRUIRE ÎN DOMENIUL HIV/SIDA

Pregãtirea unui atelier de instruire

1. Cine sunt participanþii?

2. Unde va avea loc atelierul? Cât timp va dura?

3. Ce obiective are atelierul/sesiunea? Ce vor învãþa participanþii în timpul acestui atelier/sesiuni?

5. Ce materiale voi folosi?

8 Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA

SUGESTII PENTRU FORMATORI

6. Cum pot evalua eficienþa atelierului/sesiunii?

Alte aspecte logistice

1. Treceþi în revistã ºi verificaþi planul activitãþii de instruire

2. Aranjamente pentru participanþii

3. Locul de desfãºurare a atelierului

Desfãºurarea atelierelor de instruire

I. Utilizarea mijloacelor vizuale

Folosirea flipchart-ului (sau a tablei de scris)

10 Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA

SUGESTII PENTRU FORMATORI

II. Distribuirea materialelor pentru participanþi

III. Folosirea manualului formatorului

IV. Co-facilitarea - pentru a asigura co-facilitarea eficientã a atelierului, formatorii/co-

La sfârºitul fiecãrei zi de instruire este util ca formatorii sã se întâlneascã ºi sã-ºi împãrtãºeascã

Feedback-ul între formatori, comentariile fiecãruia pe marginea subiectelor sau temelor

12 Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA

METODE Interviuri, discuþii, chestionar

D U R ATA 1 orã 30 min.

M AT E R I A L E Materiale vizuale (flipchart/transparent/prezentare PowerPoint):

Materiale pentru formator:

Materiale pentru participanþi:

Flip-chart ºi coli de flip-chart / laptop, ecran ºi retroproiector

Uraþi participanþilor „bun venit“ la atelier. Prezentaþi-vã pe scurt.

SESIUNEA 1 • Deschiderea atelierului 15

III. NORMELE GRUPULUI (10 min)

Explicaþi participanþilor cã un element important în asigurarea unei atmosfere pozitive pentru

16 Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA

Distribuiþi fiecãrui participant câte o copie a testului.

Invitaþi participanþii în pauzã.

SESIUNEA 1 • Deschiderea atelierului 17

Atelier de instruire pentru preoþi

Scopul atelierului: dezvoltarea / îmbunãtãþirea capacitãþii preoþilor de a discuta despre

18 Manual de instruire a preoþilor în domeniul HIV/SIDA

MATERIAL PENTRU PARTICIPANÞI (opþional)

4. Metodelele de prevenire HIV/ SIDA promovate în cadrul proiectului

5. Specificul abordãrii violenþei în familie

1 F O mamã însãrcinatã, seropozitivã, va transmite HIV fãtului în 80% cazuri.

3 F Înþepãtura de þânþar poate transmite HIV.

4 A Toate secreþiile organismului infectat conþin HIV.

6 F Preoþii nu ar trebui sã se implice în activitãþi legate de HIV/SIDA, aceasta fiind

7 F Fidelitatea este o garanþie pentru prevenirea infecþiei HIV/SIDA.

8 F Persoanele HIV pozitive ar trebui sã frecventeze locuri/instituþii special create

9 F Sesizarea instituþiilor competente (medici, Direcþie de Sãnãtate Publicã,

10 F Prevederile legislative referitoare la testarea unor anumite categorii de persoane