jagiementari tehnice pentru olectarea panourilor de zidarie pamate in cadre - prezent siviitor {eglement&rile_tehnice contemporane 4 poziti diferite privind contributia panourilor rie de umplutur’ la preluarea efectelor Wurulul. ceasté atitudine provine din doug motive: complexitatea interactiunilintre cele dowd subansambluri care este puternic influentat& de mai multi parametri care variazi aleator, uneori in limite lari, si care nu pot fi controlati suficient de exact In practica curent3; constatérile privind performantele contradictorit ale cadrelor cu zidérie de umpluturé la cutremurele trecute, care confirma incertitudinile legate de modelere dar si de efectele variabilitéti condifilor concrete de execute. Prevederile normelor europene asimilate in igendum): Standardul SREN 1996-4-1 = 8.4 (2)P Elementele de confinare de la idBria a fost executatd astfel incat solidarizarea sora s8 se realizeze corespunzitor. > Standardul SREN 1998-4 ©. = 9.5.3.(2)P_— Pentru obtinerea_unei jerente efective intre elementele de confinare si jdrie, betonul elementelor de confinare trebuie furnat dup realizerea zidériel = 43.6.1, Prevederile referitoare la “ildria inrématS se aplic8 dac& zidurile sunt [fxecutete dup’ intSrirea_cadrelor din beton sau jgamblarea cadrelor metalice; acd zidéria inrémat’, asigurat8 structural, iste 0 parte constitutiv’ a sistemului structural ezistent la cutremur, calculul si proiectarea se _fealizeaz§ in conformitate cu criterile si regulile din Bectiunea 9 pentru zidSria confinat. Pe dealt parte, prevederile Capitolului 9 al | standardului SR EN 1998-1, "Reguli specifice pentru clédirile de zidirie", nu sunt aplicabile tn acest caz deoarece exist precizarea explicit cadrele cu zidirie inramata nu fac objectul acestei sectiuni. TotodatS trebule mentionat c& _ textul Capitolului 9 la care se face trimitere se " refer’ numai la calculul capacitatl de rezistenté a 2idSriei confinate, fr a exista preveder! pentru modelarea_ansamblului “cadru-+panou" sub actiunea fortelorlaterale. © parte din inconsecventele si neclaritatile mentionate mal sus au fost constatate si de elaboratori standardelor EN 1998-4 si EN 1998-3. Astfel, in referatul de sintez [4] sustinut recent de E.C. Carvalho, pregedintele comitelul TC250/SC8, care elaboreazé aceste documente, se fac urm&toarele constatéri si propuneri referitoare la jimbunat&tirea prevederilor din Eurocodu referitoare la cadrele cu zidérie de umplutur’: + Acest sistem constructiv este folosit pe scaréilargi in tarile din Europa de sud. + Pentru proiectarea cl&dirilor_noi, prevederile din EN 1998-1 sunt destinate jin special pentru evitarea efectelor nefavorabile pe care le-ar putea produce zidariile de umplutur8. Dimpotriva, efectele favorabile (in special asigurarea suprarezistentei si a disiparit energiei selsmice) nu sunt luatein considerare. + Pentru clidirle existente standardul EN 1998-1 nu inciude nici 0 prevedere pentru considerarea efectulul zid&rillor de mpluturd la evaluarea sigurantet si nici pentru folosirea lor in lucrarile de consolidare. in aceste conditii, se precizeaz& in referat, necesar af £0. lin EN 1 dere si implics szultS din cor i jectarea cladirilor_noi_a_efectelor_favorabile_ale zidarfilor de umplutur&: cresterea complexitatil calculelor de proiectare si obligativitatea asigurérii celor mai stricte conditit de calitate pentru lucréirile Ge executie. fn ceea ce priveste introducerea prevederilor referitoare ta zidariile_de umpl se_consid une wine in vedere eficienta economics a considersrii efectului_zidariilor_de_umpluturd pentru evaluarea si reabilitaree cladirilor existente la care contributia zidariilor este majora. Pentru realizerea acestor oblective, studlul mentionat semnaleazi necesitatea unor cercet&ri teoretice si experimentele privind: ‘modelarea $i calculul panourilor la actiunea seismicd + sporirea rezistentei, rigidit&tii si capacitatii dedeformare a pancurior cercetarea efectelor golurilor din panouri asupra rezistentei, rigiditatii si capacitatii de Geformarea acestora mésuri pentru asigurarea unui rol structural efectiv al panourilor deumpluturé un program extins de Incerc&ri pentru validarea conceptelor teoretice privitoare la aspectele mentionate mai sus le in care standardele SR EN 1996-1-1 5 SR EN 1998-1 sunt insuficiente pentru proiectare si chiar pot genera in randul proiectantilor confuzil cu urmar greu de estimat, in Codul CR6-2006 au fost previzute reguli de proiectare simple si usor de aplicat, ase cum acestea se regasesc in reglementdrile din mai multe tari: Canada[C][D], SUA [FEMA 306), [FEMA 273}, Italia [E], Israel etc. AICPS Review 2-3/2010