Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Cercul cautarilor ei se largea treptat, strabatand uneori pajisti, alteori urcand înaltimi.
Cauta mereu. Dorinta intensa dinlauntrul inimii ei crestea cu fiecare ora ce trecea. Dar,
întotdeauna,el nu era de gasit.În disperare, si-a întins mainile spre cer si a strigat:
„Unde e el? Unde e el-ul meu?”Auzi din nou cuvintele Dumnezeului ei: „Asculta
soapta duhului din adancul launtrului tau.”Atunci duhul din launtrul ei tresari. Blanda lumina
ce o acoperea stralucea acum într-o intensitate aproape angelica. Adulmeca aerul, si acolo, pe
cea mai înalta culme îsi epuiza toateputerile strigand:„Doamne! Domnul meu Adam! Vino!
Vino, domnul meu Adam. Vino degraba.”Adulmeca din nou aerul dimprejur. Valvataia
duhului ei tresari înca o data în exterior, într-ostralucire reînnoita. Rasucindu-se spre rasarit, a
început sa alerge cat o tineau puterile.
Cu toate ca erau înca departe unul de celalalt, el a zarit-o pentru o clipa, o clipa
nemaipomenita. „Am vazut-o, dar acum a disparut.” Înca o data se azvarli în lupta
cautarii.”Atunci undeva în departare, de data aceasta nu cu duhul, ci cu urechile, el auzi:
„Vino, domnul meu Adam, vino!”Aproape pierzandu-si mintile se avanta în directia ecoului
acelui sunet, strigand din toateputerile:„Iata-ma, vin! Vin!” De undeva din spatele uriaselor
radacini ale Pomului Vietii, aparu din nou sclipitoarea figura!Acum putea s-o vada clar. Era
mai frumoasa decat orice închipuire a imaginatiei lui. Adisparut din nou din privirile sale,
lasandu-l pe om la granita dintre luciditate si nebunie.„Este ea a mea! Ea a mea!”, a strigat el
mai mult poticnindu-se, decat alergand. „Cu siguranta ca m-a vazut”, se gandea el. Se
potriveste cu mine în acest zbor spre înainte. Ea doreste savina la mine!”
Razand într-un delir decent si jubiland ontr-o bucurie neretinuta, el o elibera din
îmbratisare siridicand-o sus pe bratele sale vanjoase, lasa capul pe spate si striga puternic spre
ceruri:Iubesc!În sfarsit iubesc! Si simt ca sunt iubit.Cu entuziasmul unui copil, o tinea ridicata
pe bratele-i întinse si spuse din nou: „Stiai?! Stiai ca tu odata erai în mine? Ascunsa
în mine! Aici. Vezi? Tu însuti! O creatura atat de minunataca tine. În mine.
Chiar aici, în pieptul meu. Aici erai tu. Si stii - tu esti facuta… din mine!
Noi…am fost… despartiti. Acum priveste, suntem din nou împreuna. Te-ai reîntors la mine!”