ABORDAREA GREŞELII

MEDICALE

Conf. Dr. Beatrice Ioan

 A. Abordarea persoanei (person aproach)
• Maniera traditionala, larg raspandita, dominanta,
vizeaza persoana care a comis (direct) eroarea

• TENDINTA PSIHOLOGICA (Just world hypothesis) =

– a trata eroarea ca o abatere de la morala,
• eroarea este consecinta unei optiuni individuale,
– Bad things heapen only to bad people

• Ipoteza de lucru : Sistemul este bine pus la punct, daca se intampla ceva
este pentru ca cineva nu a facut ce trebuia, cand trebuia, unde trebuia sau
cum trebuia; a fost optiunea personala a unui individ sau a unui grup de
indivizi
– A uitat
– A confundat
– A neglijat
– Din nepasare, imprudenţă, indiferenţă, lipsă de motivatie
 A. Abordarea persoanei (person aproach)
Metode de prevenire si tratare:
• Frica de pedeapsa, de consecinte =
naming,
shaming,
blaming
(blaming individuals is emotionally more satisfying
then blaming institutions)

• Avantajos pentru manageri, pentru institutii =

mai convenabil d.p.v. legal
(tinde a exonera institutia, sistemul,
de responsabilitate),

• Eficienta preventiva: modesta / nula

 B. Abordarea sistemului
(System aproach)
Prezumtia:

• Oamenii, chiar foarte bine pregatiti/antrenati pot gresi: trebuie

sa te astepti la erori chiar in conditiile celei mai bune
organizari

• Nu putem schimba natura umana, dar putem perfectiona

conditiile in care lucreaza

• Sistemul are numeroase bariere de protectie si siguranta; daca

apare un accident trebuie identificata fisura sau mai degraba
cumulul de fisuri din sistem care i-au permis aparitia
 Necesitatea schimbarii mentalitatii si
atitudinii în fata erorii
• Doctorii, ca si pilotii, tind sa-si supraestimeze
capacitatea de a functiona fluent in conditii
defavorabile, sub presiunea timpului, oboseala sau
anxietate extrema.

• Fiecare accident iatrogen ar trebui identificat, disecat si

analizat ca si accidentele aviatice, pentru a lua cele mai
eficiente masuri de prevenire a repetarii.

Helmreich RL. On error management: lessons from aviation.

BMJ 2000; 320: 781-785
 Necesitatea schimbarii mentalitatii si
atitudinii în fata erorii

• Cel mai important motiv care face ca eroarea medicala sa nu

fie recunoscuta si sa creasca a fost si inca este faptul ca
medicii si asistentele nu sunt antrenati sa faca fata erorii
umane; lor li se spune in continuare
• ca greselile sunt inacceptabile,
• ca sunt consecinta unor slabiciuni de caracter
• ca orice eroare echivaleaza cu neglijenta.

• Maturam in continuare gunoiul sub covor si nimeni nu este

invatat ce sa faca cand eroarea se intampla.

Leape,2001
 Necesitatea schimbarii mentalitatii si
atitudinii în fata erorii
• Schimbarea modelului cultural de abordare al
erorii medicale de la persoana la sistem 
identificarea erorilor  analiza mecanismului de
aparitie schimbari in sistem

• Asigurarea confidentialitatii in raportarea

erorilor pentru a preveni escamotarea acestora

• Amplificarea sistemului parteneriatului medic/

asistenta – pacient in prevenirea iatrogeniei
(educatia terapeutica)
 Necesitatea schimbarii mentalitatii si
atitudinii în fata erorii
 Depasirea senzatiei de culpabilitate si a fricii de sanctiune (care
sunt regula), deci a conceptului ca medicul nu are
dreptul sa se insele, ceea ce nici tehnic, nici uman NU este
posibil.
 Diminuarea probabilitatii de repetitie a accidentelor evitabile
printr-o munca de echipa pentru identificarea erorilor si a
mecanismelor acestora; eroarea trebuie exploatata pentu a
deveni FACTOR DE PROGRES
 Punerea in functiune a unor mecanisme de monitorizare

 Deci,
medicul trebuie sensibilizat,
responsabilizat şi
deculpabilizat !
 Raportul Institutes Of Medicine (SUA)
“A greşi e omeneşte” (To Err Is Human)

• Sustine abandonarea atitudinii traditionale de

blamare a individului care greseste (the traditional
culture of "naming, shaming, and blaming"
individual health providers who make mistakes).

• Sustine ca prevenirea erorilor se poate realiza

optim prin punerea la punct a unui sistem general
de sanatate mai sigur (preventing future errors is
best achieved by designing a safer overall system).
 RESPONSABILITATEA
PROFESIONALĂ MEDICALĂ ÎN
EPOCA CONTEMPORANĂ
• Modelul brânzei
schweitzer
(Swiss cheese model of
system accidents)
James Reason
Human error: models and management.
BMJ2000;320:768-70.
 Swiss cheese model

Mijloace de apărare, bariere, dispozitive de

securitate
ocupa pozitii – cheie in system approach.

Sistemele de inalta tehnologie au mai multe nivele

defensive:
 sisteme tehnic-ingineresti (alarme, bariere fizice,
blocari automatice
 specialisti (chirurgi, anestezisti, piloti, controlori de
trafic, operatori ai camerelor de control)
 proceduri si controale administrative exigente

Functia :
protectia potentialelor victime si evitarea elementelor
locale de hazard;
 Swiss cheese model

Eficienta: cel mai adesea sunt foarte eficiente,

dar pastreaza totdeauna un grad de vulnerabilitate.

• In mod ideal, fiecare nivel defensiv ar trebui sa fie intact

• In realitate, ca si feliile de branza de Ementhal (Schweitzer Kasse)

au multe gauri; spre deosebire de gaurile din branza insa, gaurile
din nivelele de aparare apar si dispar, se inchid si se deschid, isi
schimba locul mereu.

• De obicei fiecare gaura ramane inoperanta si nu are efecte

negative.

• Numai cand gaurile se aliniaza accidental, prin hazard, in toate

Feliile (nivelele de aparare) ele permit traiectoria libera a
accidentului si vatamarea victimei
Swiss cheese model
Lecţia învăţată din alte industrii cu risc crescut este
că îmbunătăţirea calităţii necesită conceperea
unor procese şi sisteme care să prevină greşelile
umane mai mult decât focalizarea pe acuzaţii
L. Gostin, JAMA
 ATENTIE !

• Medicul nu are obligaţia rezultatului, dar

are obligaţia alegerii mijloacelor; el trebuie
să poată să-şi justifice oricand alegerile sale şi
actele sale, în funcţie de ceea ce este
considerat a fi buna practică a momentului.

• N.B. Exista in ultimul timp tendinţa in jurisprudenta,

( în special în USA), de a se deplasa responsabilitatea
medicului, spre obligaţia rezultatului şi aceasta nu
numai în domeniul chirurgiei estetice.
Abordarea sistematică şi eficientă a
erorii
Trebuie să plece de la premiza obligatorie că
 Actul medical, chiar în absenţa erorii sau neglijenţei, poate
induce o patologie nouă, poate agrava o patologie
preexistentă sau poate chiar să ucidă.

 Riscul face parte inerent din medicina modernă; cu cît o

conduită este mai radical eficace, cu atît riscurile potenţiale
ale iatrogeniei pot fi mai mari.

 Trebuie să trăim cu acest risc, să-l cunoaştem, să-l

cîntărim (în raport cu beneficiul), să informăm pacientul
(consimţămînt informat obligatoriu în relaţia modernă
medic – pacient, în care acesta din urmă este unic
decident), să luăm toate măsurile pentru a-l diminua / evita
şi, în final, să ni-l asumăm.
Abordarea sistematică şi eficientă a
erorii

• In rest, medicul are dreptul la eroare!

• Iar eroarea este posibilă şi probabilă la orice

nivel de competenţă.
CE-I DE FĂCUT ÎN CAZUL ÎN CARE

SUNTEM DAŢI ÎN JUDECATĂ?

1. Nu vei lua legătura direct cu
avocatul acuzării!

2. Nu vei discuta despre caz

pe coridoarele instituţiei!

3. Nu vei lua legătura direct cu cel care

a depus plângere împotriva ta!
CE-I DE FĂCUT ÎN CAZUL ÎN CARE
SUNTEM DAŢI ÎN JUDECATĂ?

4. Nu vei discuta cazul cu presa!

5. Nu vei face nici un fel de modificări

la dosarul pacientului!

6. Nu vei râvni la înţelegerea obţinută

în cazul vecinului!
CE-I DE FĂCUT ÎN CAZUL ÎN CARE
SUNTEM DAŢI ÎN JUDECATĂ?

7. Nu vei primi sfaturi juridice

pe terenul de sport!

8. Nu te vei certa cu avocatul acuzării

în timpul depunerii mărturiei!

9. Nu trebuie să fii preocupat de acţiunea

de a-l urmări în justiţie pe acuzatorul tău,
pe care îl consideri vinovat de urmărire
lipsită de temei (acţiune juridică frivolă)!
 CE-I DE FĂCUT ÎN CAZUL ÎN CARE
SUNTEM DAŢI ÎN JUDECATĂ?

10. Nu te vei înşela de unul singur, luând locul avocatului pledant!