ALBA IULIA

Alba Iulia, mai demult Bălgrad, Bălgărad, (în germană Weißenburg, Weissenburg, Karlsburg, Carlsburg,
în maghiară Gyulafehérvár, Károlyfehérvár, Erdélyifehérvár, Fehérvár, Fejérvár, în sârbă Београд - Beograd, în
cehă Karlův Belihrad, în latină Alba Iulia) este un municipiu situat pe râul Mureș, reședința județului Alba,
Transilvania, România. Are în componență localitățile Oarda și Pâclișa. La recensământul din 2002 au fost
înregistrați 66.369 locuitori.
Între anii 1541 și 1711 orașul a fost, cu unele întreruperi, reședința principilor Transilvaniei și astfel
capitala politică a Transilvaniei. Pentru o scurtă perioadă de timp, începând cu recunoașterea principelui Sigismund
Báthory drept suveran al Moldovei și al Țării Românești (1595) a fost și capitala de jure a acestor state. Acest
proiect politic a fost continuat de Mihai Viteazul.Alba Iulia a fost așadar prima capitală a celor trei provincii
românești,capitala de jure sub Sigismund Báthory, precum si sub sceptrul unificator al marelui voievod Mihai
Viteazul. La Alba Iulia a avut loc Marea Adunare Națională de la 1 Decembrie 1918, care a stat la baza înfăptuirii
unirii Transilvaniei și a Banatului cu Regatul României. În anul 1922 a avut loc la Alba Iulia ceremonia oficială de
încoronare a regilor Romaniei Mari, Ferdinand I și Maria, moment care a consfințit importanta istorică a orașului si
rolul de capitala istorică, capitală de suflet a tuturor românilor.
Înainte de cucerirea romană în apropierea actualului oraș exista localitatea dacică Apoulon, important
centru fortificat mentionat pe hărțile vremii. După cucerirea Daciei de către Traian, orașul s-a numit Apulum, iar
fortificația dacică preexistentă a fost extinsă prin efortul soldaților Legiunii a XIII-a Gemina staționate aici. Ruinele
zidului dacic și al impresionantei porți sunt foarte bine conservate și pot fi vizitate in "Traseul celor trei
fortificații"[1] din cartierul Cetate. După retragerea administrației romane sub Aurelian, în anul 271, viața urbană s-a
stins treptat. În evul mediu orașul apare din nou atestat în anul 1199, de această dată sub numele de Alba Iulia
(Cetatea Albă a lui Gyula), centru al administrației Regatul Ungariei din Transilvania, colonizat cu sași și devenit
reședință a Episcopiei Catolice a Transilvaniei.[1], iar mai apoi drept capitală a Pricipatului Transilvaniei.
In anul 953 căpetenia maghiară Zsombor s-a botezat, luând numele de Iuliu (Gyula). Pentru a deosebi
„Cetatea Albă” din Transilvania de celelalte orașe cu același nume (ex. Alba Regală, Székesfehérvár, respectiv
Belgrad, Nándorfehérvár), maghiarii au denumit cetatea de pe Mureș "Gyulafehérvár", adică „Cetatea Albă a lui
Jula” (în maghiară „Gyula”). Numele a fost tradus în latină - „Alba Iulia”. Acest nume este folosit și astăzi.
Alba Iulia a fost capitala principatului Transilvaniei (1542-1690), dupa ce in prima faza a depins de
episcopul Transilvaniei. Din a doua jumatate a secolului XVI, dupa disparitia Regatului ungar în urma înfrângerii
suferite în fata trupelor otomane la Mohacs (1526), Transilvania devine tributara Portii, bucurându-se însa de o
deplina autonomie interna. Si-a putut astfel continua nestânjenita dezvoltarea culturala.Din 1576, când pe tron se
urcă Stefan Bathory, voievodul dintre 1571 si 1575, devenit acum principe, dar si rege al Poloniei, situatia la curtea
transilvana se schimba radical. In final de epoca renascentista, plina de acerbe confruntari între Reformă si
Contrareformă, dar si de presiunea puterii otomane, la curtea de la Alba Iulia domneste o adevarată dinastie de
principi "apuseni" - Bathorestii.
 Palatul principilor Transilvaniei, inițial unul episcopal, a fost refacut din temelii de catre Ioan II Sigismund
(1540-1551, 1556-1571). Bathorestii au fost cei care i-au dat stralucirea. Primul, în ordine cronologică, Ștefan
Báthory, l-a refacut în stil italian. El si-a legat numele si de alte constructii, cum ar fi podul peste Mures si apeductul
din palat. Iar nepotul său, principele Sigismund (1581-1597, 1598-1599, 1600-1601), s-a remarcat si el prin mici
adaosuri. În 1590 a cerut să fie reconstruită orga catedralei, distrusă în timpul confruntărilor religioase din 1566.
La 1 noiembrie 1599 Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, realizând unirea politică a Transilvaniei,
Moldovei și Țării Românești sub cârmuirea sa. Cheile orașului i-au fost înmânate de episcopul Demetrius Napragyi,
cel care a devenit cancelar al Transilvaniei în timpul lui Mihai Viteazul.
La 7 octombrie 1698 a avut loc la Alba Iulia Sinodul de Unire cu Biserica Romei, sinod prezidat de
mitropolitul Atanasie Anghel.
Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România a fost proclamată la 1 Decembrie
1918 prin Declarația de la Alba Iulia.
La 15 octombrie 1922 a avut loc în fața Catedralei Reîntregirii, încoronarea regelui Ferdinand I și a reginei
Maria, simbolizând actul unirii tuturor provinciilor istorice românești cu Țara, sub sceptrul aceluiași monarh.
La 6 mai 1928 a fost organizată de Partidul Național-Țărănesc, în cadrul unei vaste campanii de răsturnare
a guvernului liberal, o adunare la care au participat circa 100.000 de cetățeni.
În anul 1933 orașul nord-italian Alessandria a donat orașului Alba Iulia o copie a “Statuii Lupoaicei”
(“Lupa Capitolina”), ca semn al moștenirii culturale latine comune. La data de 13.04.2007 a avut loc inaugurarea
oficială a „Pieței Allessandria” în Alba Iulia, în care este amplasată statuia „Lupa Capitolina”, ca simbol al înfrățirii
dintre Alba Iulia și Alessandria.
În urma reformei administrative din 1968 orașul a devenit municipiu.
La 1 decembrie 1990, la Alba Iulia s-a sărbătorit pentru prima oară ziua națională a României.

Obiective turistice
Principala zonă istorică a orașului este Cetatea Alba Carolina, dezvoltată foarte mult de Carol al VI-lea. Habsburgii
au redenumit orașul în Karlsburg în onoarea sa. Fortăreața în stil Vauban cu 7 bastioane, în formă de stea, a fost
construită în perioada 1716-1735, dupa un plan al arhitectului italian Giovanni Morando Visconti, fiind cea mai
impresionantă de acest tip din sud-estul Europei, în special datorită porților triumfale ce asigurau accesul, inițial în
număr de șase. Principalele obiective turistice care sunt situate în interiorul fortificației sunt: Catedrala Reîntregirii,
Muzeul și Sala Unirii, Grupul Statuar al Corifeilor Unirii,Biblioteca Batthyaneum, Catedrala Romano-Catolică,
Celula lui Horea, Closca și Crisan, situată în ansamblul arhitectural al porții a 3-a a cetății, Palatul Apor, Palatul
Principilor, Universitatea 1 Decembrie, Obeliscul ridicat in memoria lui Horea Closca si Crisan, Traseul Celor Trei
Fortificatii - incluzand Poarta Castrului Roman, Statuia Ecvestra a Voievodului Mihai Viteazul, Monumentul
inchinat memoriei lui Avram Iancu, Monumentul Custozza, Biserica de lemn a primei mitropolii ortodoxe a
Ardealului ctitorita de voievodul Mihai Viteazul, Busturile Regelui Ferdinand si al Reginei Maria etc. În interiorul
Catedralei Reîntregirii se află două importante lucrări de artă care au scăpat de teroarea și prigoana comunismului,
 reprezentand monarhia româneasca în acea perioadă, Regele Ferdinand și Regina Maria, capetele încoronate în anul
1922 în aceasta catedrală. În interiorul Catedralei Romano-Catolice este îngropat guvernatorul Ioan de Hunedoara.
Pe partea laterală stânga a Catedralei Romano-Catolice, deasupra unui vitraliu se poate vedea o interesantă
poziționare a trei capete de cal cu trei urechi, fiecare cap cu câte doua urechi, sculptură realizată și poziționată într-
un mod interesant. În cripta catedralei se află înmormântat episcopul Áron Márton.

Catedrala romano-catolică Sf. Mihail este o remarcabilă operă de arhitectură religioasă în stil romanic tarziu, cel mai
valoros monument de arhitectura din Transilvania, de aceasi varsta cu celebra Catedrala Notre-Dame de Paris, 1247
- 1291. A fost construită în perioada 1247-1291 și se pare că la elaborarea planurilor inițiale a contribuit și arhitectul
francez Villard de Honnecourt.

Cultură, educație
 Muzeul Național al Unirii
 Teatrul de Păpuși
 Teatrul studențesc
 "Centrul Cultural Augustin Bena"
 Casa de Cultură a Studentilor din Alba Iulia
 Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia
 Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
 Colegiul Militar Liceal "Mihai Viteazul" din Alba Iulia
 Colegiul National "Horea, Closca si Crisan"