PAUL GOMA

SAPTAMANA ROSIE

,

28 iunie - 3 iulie 1940

sau

BAS ARABIA SI EVREII

,

eseu

Varianta 11 martie 2004

1. Intrebari

Care sa fi fosr motivul, pretextul, temeiul - sau/si cauza - pentru care, din prima zi a Campaniei antisovietice a celui de al Doilea Razboi Mondial (22 lunie 1941), "cu nebanuita cruzime, romanii i-an rnasacrat din senin pe evrei, atAt pe solul national - Abatorul de la Bucuresti, Pogromul de la Iasi, Trenurile Mortii, Basarabia si Bucovina - cat mai ales in Transnistria"?, (teza evreilor) - crima care ar fi "devansat in timp, egalat In cruzime Auschwitzul"?, cum scrie Matatias Carp. Care sa fi fost resortul criminal care, dintr-o comunitate ca a noastra, daca nu legendar de toleranta, atunci sigur: tndelung rabiliitoare, a facut-o sa devina In interval de doar un OJI: 28 junie 1940 - 22 junie 1941 (si daci numai In 0 sapmmfula: 28 iunie-B julie 1940?) "una majoritar ~i feroce antisemita, incuviintind masurile guvernarnentale de persecutare, de lichidare a evreilor"? cum sus tin. de jumatate de veac, evreii.

Numarul victimelor inscris pe monumentul comemorativ de la Coral, Bucuresti: 400.000. Nu mai mult, nu mai putin: 400.000.

Aproape 0 jumatate de milion? Reprezeritind jumatate din totalul evreilor din Romania? 400 000 de fiinte omenesti ucise de romani 'in mai putin de un an", cum clarneaza evreii? Nu "doar" 200 OOO? Or "poate nurnai 50 OOO? Sau ... ?

Ne tilrguim pe cadavre? Ne liilldilm ell numarul mortilor? Incepind de la cate victime se poate vorbi de genocid? Dar de "holocaustul romdnesc, eel care a provocat moartea a 400 ()(X) de evrei", cum dezinformeaza dezinformatorii de ~oala veche ~i verificata, sovietica? Se poate scrie in piatra un astfel de neadevar? S-a putut.

Dupa ce rusii au ocupat Romania, unul din marile-secrete: nurnarul evreilor. Astfei in 1948, in Republica Populara Romana (fara Basarabia, [ara Bucovina de Nord), cifra era de peste lUI milion - de unde mai multi In Romania-Mica, dedit in Romania Mare, 1nainte de "holocaustul romanesc"? Adevarat: (projveneau, I1U doar din URSS (evrei de origine rornana; evrei din Transnistria stiind ceva romaneste, dar si evrei-rusi - rusi vorbitori numai de rusa - ce con'ta, po ruski avea sa terorizeze Romania decenii si decenii), ci si din Ungaria: zed de mii - numai? - de evrei unguri-unguri (tn aranl de unguriunguri 81 cetateni sovietici), ne-nativi din Ardealul de Nord, nestiind rom§n~ie, trimisi de rusi 'In virtutea ajutorului fratesc maghiar, citeste; agenti ai Kremlinului eu misia de a fi presedinti-secretari de cate ceva, de orice, dar cat mai "de-conducere": activisti de partid, procurori, mil itieni, securisti anchetatori, securisti tortionari; in Bucuresti ("al doilea oras maghiar din lume") mai bine de lin sfert din cei nou-veniti-de-la-Budapesta ~1.l1 intrat direct la "Conducerea Superioara" - de unde Dumnezeu, in Romania; alatia "ilegalisti, supravietuitori ai Auschwitzului "?

Contabilii de cadavre. imaginare au fixat cifra evreilor victime ale romanilor la 400000 ("0 data pentru totdeauna", cum a hom rat tova~uI Radu Florian, din care vom mai cita). Sa acceptam macabra logica aritmetica numai pentru a nota neconcordantele - deocamdata nu am spus: "falsurile grosolane ;

2

nici: rninciunile sfruntate";

In totalul de 400 000 (pe lftnga "sutele de evrei atarnati In carlige, la Abator'? - nu "mille"?, ar mai fi contat un zero"; chiar dona ?) au fost incluse: 1) "Circa 12.000 victime de la la~i'" :

Au fost puse toate in sarcina Romaniei. cu toate cit un istoric evreu, Nicolae Minei-Griinberg scria: "La proces ( ... ) Sturmbanfuhrerul Heinz Ohlendorf care comandase Einsatzkommondo-cs D «~i-a asumat personal raspunderea pentru un total de aproximativ 90 000 victime, printre care si cele de la Iasi, din iunie 1941 »"(s.m.);

2) 'Cele "130 ()(X) victime din Transilvania de Nord", ocupatd atunci de Uuguri:

S-a precizat ci s-a facut dubla-contabilitate? Figureaza aceste 130 (()() ~i pe vreun memorial din Budapesta, acolo unde s-a decis soarta evreilor foeti cetateni romani. deveniti In 1940, cu jubilatie, cetateni maghiari? Daca da, de ce au fost trecute ~i in sarcina romanilor? Ca sa indice "originea" lor? Care origine? La Cedarea Ardealului, la 30 august 1940, marii-maghiari evrei lepadasera "valahismul-imputit" ca pe 0 ruCa rnurdara, suportata 0 eternrtate de 22 ani - de penitental "Totalul" zice: 130000 sau 260 OOO? - orice devine posibil, cand un falsificator de istorie ca Elie Wiese] maniuieste cifrele. EI este eel care a propus-irnpus "adevarul statistic general" publicat In anii 'SO si in revista franceza L'Express. Viitorul laureat al premiului Nobel pentru pace miutea :

, a) prin omisiune: nu a suflat un cuvant despre ocuparea, 'intre 1940-1945, de catre Ungaria, a unor teritorii din Slovacia, din Iugoslavia, din Romania; totodata a trecut sub tacere responsabilitatea ungurilor ocupanti pentru ceea ce s-a petrecut sub administratia lor, inclusiv deportarea lor in lagarele de concentrare, germane;

b) prin inversarea culpei, trecand-o de la ocupant-si-responsabil: Ungaria, irnpreuna cu... nurnarul victimelor, la tillile ocupate (adevarat, partial): (Ceho)slovacia, Jugoslavia, Romania. Astlel, dupa "statistica" publicata in saptamanalul L 'Express, reiesea ca Ungaria l~i Iichidase evreii In proportie de 40%, spre deosebire de Romania: SO%! Desi scrisese (in volumul de mernorii All Rivers Run To The Sea):

"popukuia a primit cu bucurie intrarea trupelor maghiare ill Sighet, mama mea s-a bucurai de schimbarea nationalitdtii'', in anii "80, senin, a declara~ la ~el~v!ziunea fran.ceza cii~ ill ap!,ilie 194:!, 'Ia ~ig.l:el, familia ii pisese arestata, tnnusa la Auschwitz de catre ... jandarmii romanu (nu conteaza cand, 111 limp, fusese scrisa cartea si cand a fost rostitii "mdrturia" la televiziune:

Wiesel face parte dintre evreii care nu se tem de contradictii - sar usure peste cte.stiindu-se dispensati din principia (ca evrei) de proba adevarului) - deci ne-supusi Poruncii care pedepseste minciuna;

c) pri11 exclusivism: Wiesel, verticalul propovaduitor al eticii cornerciale, totodata komi sari ale, dupa ce l-a laudat-lins in lungis in cur-mezis pe Ceausescu, a contestat existenta comunismulul ca Rdu simetric (si in sinistrii cOnCllrelltii ca natismut), precum si eJectele lui: Gulagul - cu vehementa, cu indarjirea, eu disperarea celui caruia i g-ar zmulge ceva ce Ii apartine iui ~i numai lui: "unicitatea holocaustului ca genocid"; in virtutea acestui posrulat, in

3

vara anului 2002 a refuzat sa viziteze, la Sighet si Memorialul Victimelor

Comunismului; ,

3) Sutele (miile?) de familii de evrei bogati care, incepind din 1938, presimtind persecutiile rasiale, apoi din februarie ~i pfina la 3 julie 1940, teminduse si de cele bolsevice, inerente ocuparii Bucovinei si a Basarabiei, s-an refugiai intai in restul Romaniei, apoi au plecat in Occident, nu in Pal esti na, Or, absentii (din Romania si din statisticele ei) au fost considerati "lichidati de

...... ' ........ ':i . ' , '~

catre romans ;

4) Disparutii/deplasatii spre sud: emigratii in Palestina inainte ~i in timpul razboiului, mai eu seama in 1944, cand li s-a pus la dispozitie nave (motivul: desigur, panica de care fusese cuprins guvemul, constatand d razboiul din Est, alaniri de Hitler, este pierdut, dar ~i "politics evreiasca" a Antonestilor, mull diferita de a lui Hitler) : orieum niei ei nu au Iost vietime de s~nge ai/ale romanilor ("door" ... vamuiti-jetuiti, ca sa-~i pJateasa plecarea); acestia au trait, unii inca mai traiesc in Israel, in Occident, insa, pentru cii atunci dispiuuserii de pe solul Romaniel (~i din scripte) au fost trecuti abuziv la absenti, deci au fost si ei considerati lichidati de cure romani - a patra dubla contabil i tate.

J) In fine: tot la "victime ale romamlor"- cele 400 OOO! - ucisele din seninl - a fost inclusa categoria cea mai numeroasa, alcatuita din disparutii spre Est,

indican astfel de memorialul Coral: "Basarabia iulie-august 1941 circa 180000 victime, Transnistria 1941 circa 80 000 victime",

Dupa infonnatorii coralisto-sionisti-maghiarolatri ar rezulta ill in sase luni ar fi fost ucisi 260 000 de oamenil - in jur de 3 000 pe zi ! - citeste : ~va.sitota1itatea populatiei evreiesti din Teritoriile Ocupate de sovietici In 28 rurue 1940.

Caleulul nostru neputandu-se rezema pe cifre atat de orbiter de exacte ca ale coralnicilor (de unde, dad documentele romanesti au fost furate chiar de evreii sovietici in august'44?), tine seama de trecerile peste noua frontiers, in Basarabia, in Bucovina de Nord - ~i de cronologie:

- Incepand de la 15 iunie 1940. ["dispamtii'1 de pe malul drept al Prutului pe eel stang, In provinciile romanesti Basarabia ~i Bucovina, iar dupa 28 iunie aceleasi provincii romanesti rapite de rusi - In nobilul scap ill "construirii comunismului";

- dllpii 22 iunie 1941: "disparupi" peste Nistru, in u.R.S.S., operatic botezata - "retragere strategica pe pozitii dinainte stabilite, in vederea contraofensivei spre Apus. In fapt: evacuare a cadrelor-de-stat-si-de-partid; eum cadrele-de-stat-si-de-partid erau, in majoritate evrei ...

Este yorba, desigur, de evreii comunisti care, inainte, In timpul, dupa ocuparea Basarabici a Bucovinei de Nord ~i a Hertei optasera pentru Raiul Sovietic. Cab sa fi Iost? 130000? 260 OCJO? Aceiasi care, dupa 22 iunie 1941, pentru ea nu aveau nimic a-~i reprO¥ (?) au fugit ~'iteje~te peste Nistru, sa nu puna Romanii mana pe ei. ~i nu all fost opriti de stapanii lor decat in Asia Centrala, (unde s-a nascut vanatorot-sef -adj unct de antisemiti Valeri u Oisteanu - citez din Enciclopedia Exiluiui Romiinesc de Florin Manolescu: «*3 sept. 1943, Karaganda, Kazahstan. Tatal : Mihail Oisteanu, prof. universitar,

4

Mama: Bella, nascuta Iosovici, ziarista la Agerpress. Nepotul lui Leonte Rautu Copilaria la Cernauti ").

AcoIo, in Asia Centrals, din iulie 1941 pana in august 1944 bolsevicii evrei fugari au dipatat instructajul apropiat pentru a deveni komisariguvernanti". Multi se ilustrasera prin talentele de diIai ai rornanilor din Basarabia, Bucovina, Herta intre 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941 si au (rejapanu In !arile care urmau a Ii ocupate ~i sovietizate - unii; al~i, in "carantina aurita" de la Cernauti (1944-1948), au urmat cursuri de "consilieri sovietici dupa 23 august 1944., in ceea ce mai rnnulsese din Romania. Muuiplicat: (se casatorisera, facusera copii, aveau soeri, cumnan, cumetri) - devenisera, cati din 200 OOO?: 400 OOO?, 700 OOO? Unii cobonsera, ocolit, din Nord, prin/dinUngaria), ca "repatriati" - in a cui patrie? fiindci A. Toma inca flU scrisese jucaus-senileie-i versuri ce vor deveni ale Imnului Stat al RPR:

"Azi tara ta e casa ta", pe care romanii recenti, altfel NKVD-isti, si le spuneau

Ia ureche, fadindu-si ell ochiul : "Azi tam ta ~ easa mea ... " , ,

Neocolonizatori pe data. unsi super-politai-rromani", jurnalisti (romani), procurori (romani), tabricanti-de-istorie a ... Romaniei, consilieri, consilierisefi, colonei, generali (de armata, militie, securitate), directori, directori ai directorilor, presedinti de oriee, rninistri (in Aparatul de Teroare - inclusiv «Justitia" - la Externe, In economie, comert exterior, cultura si invatamftnt), cenzori, supra-cenzori, sefi, sefi-ai-sefilor de comisii ale zecilor de tentacule Soy-Rom prin care Rllsia a supt p§na la ultima piciitura vlaga Romaniei ocupate - a treia dubla-contabilitate.

- dupa 1944--1945: "disparutii" In Occident (direct din URSS - cu precadere in cele doua "parti" ale Germaniei).

"Pata alba" pe harta crimei (sa existe in URSSI Rusia/Ucraina vreun memorial asemanator Coral-ului consemnind atat numarul evreilor ucisi de inamicii sovieticilor, cat si ai evreilor victime ai/ale sovieticilor? - filndea despre un Memonial ridi'cat la Chi~inau ~i la Cernauti onorind memoria romanilor victime directe ale evreilor sovietici deocamdata nu se vorbeste) continua a fi Intretinuta de refuzul sovieticilor ~i al israelienilor de a furniza eifre. Cum rusii au confiscat arhivele germane cuprinzind doeumente ale "solutiei finale" ~i Ii santajeaza pe evrei amenintindu-i eu publicarea "adevaratului bilant al Holocaustului"; cum tot rusii au furat din arhivele romanesti cca 200 abo dosare tratind Basarabia si evreii (comandoul condus de generalul sovietic Grisa Nahum, evreu din Ucraina, devenit comandant al Directiei Contrainformatii Militare rornane), lipsese datele privuoare la numeru! exact al evreilor ce parasisera Romania pentru Patria Socialismuiui Biruitor (pfina la 22 iunie 1941), fa numdrul evreilor victime ale romdnilor - dupa 22 iunie 1941, precum si numarul, originea si numele evreilor intrati tn

Romania dupa 1944.' , ,

Vid documental' profitabil calpuzanilor, traficantilor de istorie: ca ~i sovieticii, israelienii refuza sa furnizeze cifre (fiind vorba despre aceeasi "problema", paznicii dosarelor vor fi fost, nu intfunplator, aceiasi justi tovarasi In URSS ~i in Israel, doar sionismul unu este el), constituind fatal: {'secrete de

5

stane)" ...

... Desi (inca) nu li s-a cerut, pentru Numberg II, lista cil3ilor actionind in URSS ~i in ¢rile ocupate de Marea Uniunea Sovieticii (cea Foarte) Liberatoare ... , Recuperatii de Israel, riguros aceiasi bolsevici intemationalisti, odatd ajunsi in Tara Sfantli au devenit peste noapte : ul.tra-nationalisti, ultrareligiosi, ultra-xenotobi, ultra-rasisti - pastrind fondul komisarnikului.

Insa chiar fara "documente" - fiindca le-au furat tnsisi evreii sovietici, iar evreii israelieni refuza sa comunice informatii (asa se' face justitia de tip bolsevic: provoci "disparitia" probelor, citeste: Ie furi, asttelacuzatul nu va putea respinge acuzatiile mincinoase) - cumplitul adevsr spune: in sarcina ~i pe constiima Romduiei riiman multe ~i grele (cate : 100 sOJl100 OOO?, 200 SOJl 200 000 victime), pdcate comise impotriva evrilor. Or se stie: crima incepe de fa unu:

Absenta documentelor departe de a-i deranja pe Dinu C. Giurescu, Razvan Theodorescu, Andrei Pippidi, S. Tanase rom ani curat-impartialisti, altfel Iingusiti emeriti care, din dezgustatoare slugarnicie legitimeaza orbeste cele mai nerusinate neadevaruri; nici pe Moses Rozen, Z. Ornea, A. Oisteanu, L. Volovici, M. Shafir, A. Cornea, R. loanid - auto-numitul "istoric", au tor al unui singur text eel inscris pe Memorialul Coral. Spuneam cit absenta docurnentelor este mana cereasca pentru "specialistii" susnumiti. Interpelati, ei raspund ell seninatate: Muzeul Holocaustului de La Washington nu ' este interesar de numdrul evreilor de origine ramiina victime in Uniunea Sovieticd intre 26 iunie 1940 ~i 23 augusu 1944 - am citat esenta "raspunsului" dat de Radu Ioanid, Iucrator-pe-taram la poarta Muzeului pornenit.

Oare de ce nu este interesat muzeul pomenit ~i american? Fiindcd 1111 impostor, UI1 falsificator de istorie de teapa lui R. loanid; dupi: 0 carierd de securist exemplar til familia lui de securisti; de gangster, tot exemplar, in Romania, dupii ee a fiicut ceva inchisoare a ... emigrat in USA, unde co tot securistul evreu, 0 fost, nu doar aceeptat, dar i S-G fngiiduit ... auto-ungerea co istoric ai Holocaustului (in bund companie: Elie Wiesel, ell care face schimb de retete} nu este interesat In aflarea adevarului care contravine inventillor, falsurilor - ordin de-sus-de-tot, de la Centrala Industriei Holocaustulul. '

Sa. fi fost noi, romanii mai pogromisti decat rusii, cei ce inventasera, BU doar cuvantul pogrom (in rusa; fortuna 'cu tunete, 'triisnete, manie-a-cerului, prapild) , ei realitatea acestuia"; mai "fascisti dedit nemtii", cum se exprima Matatias Carp - care va fi avut la viata lUI alte, muIte calitliti, insa TIU 81 pe aceea de a srnptlni convenabil cuvintele folosite In limba rom§na, in care ~i-a scris marturia (la care voi reveni)?

Sa. fi fost noi mai ahtiati dura bun uri le materiale ale evreilor dedit, de pilda, francezii ocupati de germani (dar evreii din Basarabia erau extrem de saraci, la limita mizeriei)'l; mai setosi de sange evreiesc dedit ungurii?; de comparat doar ell polonezii eei fiorosi «care au supt antisemitismul odata cu laptele mamelor lor", cum atat de poetic ne explica evreii polonezi - ca homologullui Wiesel, Marek Halter, autor a 0 duzina de volume a cate 0 mie

6

de pagini fiecare, ell toatele "deseriind realitatea asa eum a fost ea", printre care soarta lui de copil In ghetoul din Varsovia: cum iesea el in oras prin canale, cum se intorcea si cum aproviziona rezistenta interioara cu munith ... - adevarul fiind usor altuf 'intreaga sa familie de colaborationisti bolsevici (nu va fi bantuit, intre septembnie 1939 si iunie 1941. taman in regiunea oraselului Jedwabne? - vezi mai departe) se afia in Asia Centrala, pentru instructaj. acolo si asa se luptase ell fiara fascism ... , iar drept recompensa pionierul sovietic Halter Marek fusese ales pentru a fi Iotografiat in bratele Tatalui PopoareJor, tovarasu 1 siiu, Stalin.

,

Reiau autochestionarea: care va fi fost resortul, mobilul, motivul pentru care, In Romania ciuntita de Rusi prin Diktatul de la 26 iunie 1940, tncepind de la 3 iulie 1940 (incheierea retragerii) - insa eu niei un chip inainte de 28 iunie aeelasi an, 1940 - au ex pl odat, au erupt promisiuni, tagaduinte, juruinte de

razbunare ... ? ' ,

lata cuvantul: rdzbunare, Nu din partea legionarilor (ei nu mai aveau audienta de la Rebeliune: le-o suprimase Antoneseu); nici a cuzistilor: prog ramu I lor politic continea articolul unic: «los jidaniil x - ci din a soldatilor: tarani si mestesugari, rnici slujbasi. Mobilizati de la izbucnirea razboiului, 'I septembnie 1939, cunoscusera, 11U iadul frontului de transee, ci purgatoriul umilintei nationale din timpul evacuarii Basarabiei, a Bueovinei de Nord, a Hertei (28 iunie-S iulie 1940). Uimire, revolta, manie trecute pe hartie, nu door de penele lui Prundeni on Seicaru, ei si de cele ale lui Jorga, Arghezi, Agarbiceann, Galaction, ba si de ale 'jidovit:ilor" Sadoveanu, Lovinescu ...

Ce s-a putut Intampla III doar 0 saptamana - in saptamana dintre 28 iunie- 3 lulie 1940, de 'innebunisera romanii"; In saptamana 28 iunie - 3 iulie 1940, de turbasera romanii, ajungtnd sa ceara, sa promita si sa jure - ei, romanii - riizbunare pe evrei, potrivit neromanestei Legi Evreiestt a Talionului: "Ochi pentru Ochi ~i Dinte pentru Dinte!"? Care sa fi fost Ochiul-prim (in timp)? Dar primul, cronologic, Dinte?

Raspunsul nu este greu de aflat. Dar nesfarsit de greu de formulat, fiind noi, romanii, de peste 0 jumatate de secol, acuzan-fara-drept-de-aparare-si-

gata-condamnati - acesta; Basarabia_' ,

. Nu (doar) Basarabia, provincia romaneasca, locuita de romani, traitori a carer istorie, traditii, Iimba materna este romana; fill elementul constitutiv organic, istorico-geografico-etnic-lingvistic, indispensabil in unitatea numita, din 1918: Romania Mare - dovada; desi a fost intaia care s-a unit cu Patria Mama, Ia 27 martie (Bucovina in octombrie, Ardealul abia la 1 deeembrie). Basarabia a ramas nepretuita - sa se observe, am evitat: dispremita - neglijata de Centru, ba chiar considerata 0 Noua Caledonie carpato-danubiana, unde erau trimisi rntru pegeapsa pleava, drojdia ~i scursura din eelelalte provincii - si mereu tnvidiata de sora Transilvania (nu pentru ea Basarabia i-ar fi rapit eeva ee i s-ar fi cuvenit ei: doar yelltnl ci exista, ca 0 alta problema) ...

Ci Basarabia cea din Sdpuimdna Rosie - de rusinare, de sangerare - cand romanii au descoperit di (chiar si) Basarabia este Romania. In acea Siiptamana Ro~ie: 28 iunie - 3 iulie 194b Basarabia a. devenit, pentru lntaia oara in constiinta romanilor nebasarabeni, 0 cauza de aparar; un ochi gata-seos care

7

cerea sa fie scos all ochi. In acea saptamfina (inca-inci-inca 0 data: eea dintre 28 iunie si 3 iulie 1940) se va fi operat 0 rnutatie genetica Atunei ~i romanii ne-basarabeni au aflat, in sfarsitl: Rusul este dusmanul de moarte al neamului nostru, eel care de la 1711 ne-a in~elat, tradal, umilit, jefuit, obijduit, violentat, de asta dam avandu-l unealta fidela. fanatica pe evreu (in timpul turcuIui auxiliar al ocupantului fiind grecul),

De acea-data (in Siiptamalla Rosie : 28 iunie - 3 iulie 1940) romanii nu au mill lasat-o moarta; nu s-au mill resemnat mioritic; nu au mai iertat, din lasitate crestineasca; au promis razbunare. Si, vai: peste Ul1 an, razbunare a fost. '

Se vorbeste numai de razbunarea romanilor pe evrei - adevarat, accea a dat cele mai numeroase victime,

ExplicabiI: evreii au furnizat cel mai mare numar de colaborationisti. Nu a fost riabunare pe 0 etnie (desi textele publicate de evrei denunta rasismul romanilor inca din 1867! '), ci pe 0 categorie de cetateni romani din Basarabia, Bucoviua de Nord ~i Herta: lradiitorii de lara, colabonuionistii voluntari in slujba ocupantului sovietic. Dupa 22 iunie 1941 mii de ne-evrei: romani, rusi, ucrainieni, tigani, bulgari, gagauzi, armeni au fost batu!i, Iinsati, spanzurati, taia!1-, arsi, unii din ra:bullare de populatia care avusese de surerit de pe urma faptelor lor criminale, din acel an cumplit, de ocupatie bolsevica,

Pe un var al mamei, rnobilizat, Cedarea l-a surprins pe malul drept at Prutului. Familia ii ramasese in Basarabia. Un an incheiat nu a avut stili La 22 iunie 1941 s-a propus voluntar, sa rnearga in Iruntea unitatii, ca unul care cunostea terenul, spre satul natal, pe Raut, la 30 kilometri nord de Orhei. Nu i s-a acordat. A dezertat si s-a dus acasa ... Unde nu a mai gasit pe nimeni din numeroasa-i familie (cam un sfert din sat): mea din august 1940 tatal sau fusese tmpuscat in eurte, fiindci se opusese arestarii satenilor (era primar); mama si un frate: deportati; sotia 81 fetita se ascunsesera in pivnita unor vecini .. ~ Numai ca un om di'n sat Care' tare ar fi vrut sa puna mana pe casa celui care ii adapostea pe ascunsi, a denuntat. Enkavedistii, in buna traditie ruseasca, nu au ezitat: au tras eu mitraliera prin gura pivnitei, unde se aflau aIte femei, alti copii - apoi i-au tmpuscat, in cUrle,,pe toti membrii familiei gazduiroare. Aflind ce se intfunplase cu un an in urma, unchiul meu a pus mana pe prirnul obiect gasit, un ?ariel ~i I-a ciopartit pe, consateanul denuntator - l;,dii pe departe ... A fost judecat pentru dezertare SI pentru ornor - apor internat mtr-un

aziL '

Asernenea razbunari sangeroase au avut loc aproape in fiecare localitate din Teritoriile Ocupate de rusi. Victime: cei care din interes material, din prostie, din convingeri politice i~i denuntasera cunoscutii. vecinii, chiar neamurile, colaborasera cu ocupantul. participind astfel la teroarea bolsevica.

Fireste, "nu toti evreii" au colaboral- ca sa yin in intfimpinarea celor care rna VOl' acuza ca gelleralizei.-oJttisemiti:ez. Fiindca din 1965, cand am reiesit la suprafata parnantului din inehisori-deportari ~i am lnceput a rna exprima prin scris, am facut ootaturi de pe urma il1vinovaprilor de "antisemitism" (sic), venite dinspre stanga ~ de la Iosta-actuala-Securitate; ca ~i de 'jidovism'{re-

8

sic), dinspre dreapta: actuala -"fosta-Securitate". Sigur este: n-am auzit - nu am auzit eu - sa fi existat un singur evreu, atunci-acolo, In BasarabiaBucovina Siiptiimanii Rosii (28 iunie-J julie 1940) care sa fi protestat macar verba1- necum sa se fi opus coreligionarilor beti de urd-de-rasa; (nu de-class), dedati Ia acte de pura bestialitate. V icti me: militarii romani in retragere, romanii civili porniti in refugiu .. _

Pe mine evreii nu au cum sa rna culpabilizeze eu Holocaustul ale carui victime au fost ei - altcandva, eronologie dupa Holocaustul nostru - provocat de ei. Nu sunt german, nici francez, nici ungur, sa trernur de fiecare data cand un evreu se mcrunta la mine. Sunt roman basarabean si am fost, eu intreaga familie a mea, ell neam de neamul meu de romani abandonati in 1940 rusilor, ea tori basarabenii, bucovinenii, hertenii, victinui a bolseviciior dintre care a bund 'parte: evrei. Incepand din 28' iunie 1940 noi, romanii am fast victime ale stramilor-vanzatorilor, pe pamantul nostru cotropit: ne-au haituit, ne-au terorizat, ne-au ars cartile, ne-au Iasat fara parinti, ne-au deportat - cand nu ne-au asasinat - ei, bolsevicii rusi eu slugile lor credincioase : evreii.

Ca roman basarabean am fostprintre primii care mi-am asumat pacatele comunitaui rnele romanesti : persecutarea, martirizarea, in timpul razboiului, incepand din 22 iunie 1941, a evreilor ~i a [iganilor (deportati in Transnistria doar pentru ca emu evrei, [igani ; oricate circumstante atenuante am evocainvoca: actele de "omenie romaneasca" ale unor soldati, ale unor jandarmi, in comparatie ell ale germanilor, nu putem nega: in Transnistria, sub administratia noastra, rornaneasca oameni nevinovati - care nu fusesera "cadre" bolsevice - evacuate de sovietici ; niei eriri~i cu arma in mana, IUEtand impotriva Armatei Romane : aceia fusesera impuscati potrivit Iegilor razboiului - au fost umiliti, chinuiti, tnfometau si, vai : asasinati ; faete prin care romanii participanti la rnasacre au umilit-degradat intreaga noastra cornunitate - fnsa nu pentru acest rnotiv au fost condamnan, multi executati, dupa august 1944) ; iar dupa razboi a gennanilor si a refugiatilor dIn Basarabia si Bucovina de Nord. Nu eu sunt dator, primul, s.l raspund la acuzatiile de "antisemitism", de masacrare a lor, ei ei sa. raspunda. intdi la acuzatiile noastre, doar este limpede ca Holocaustul Rosu pus la eale ~i de el a inceput pentru noi, romanlt, eu un an mai devreme decat al lor : la 28 iunie 1940 - si nu s-a

incheiat nid azi. '

Desigur exista multi evrei Cll simml adevarului, al justitiei, al normalitatii - deci voi cita pe larg din marturiile catorva, scrise, In Ieganlra ell "Basarabia si Evreii". Dezbatere, ori doar enuntare considerata deeternii Paznici de Noapte de la Poarta Templului Istonei Mistificate: "rradare" (din partea evreilor normali), iar din a gai-Iorl: "rabufnire fascista", "antiserruta", "negationista" ... Cum altfel, daca analfabetizatorii de ei 1111 tin seama - pentn-i inceput... - de Ialsitatea, de idiotenia termenului "antisernit", cand semiti (de la Sem) sunt si maltezii si berberii, si arabii si, cine ar crede, azi, In Israel: paIestinienii - dragi tovaras] de aite nationalita!l! Nu voi face ca "unii evrei, nu chiar toti, doar 0 mica zdrobitoare majoritate" care afirrna despre ta,ti polonezii: «au supt antisemitismul odata cu laptele matern"; care spun despre tofi romdnii: "sunt Iascisti legionari"- adaosul:"antisenlit" avind doar rol de intarire ... ; ~i care rnai afirma: "Pogromul de Ia Iasi (din 29 iunie 1941,

9

precizarea mea, P.O.) are rac:Iaeinile ( ... ) in sistemul oficial antisemit de guvernamant, inauguratla 1867 ~i aplicat vreme de 0 jumatate de veae cu nezdruncinata perseverenta ... - am citat din Matatias Carp, la al carui studiu in 3 (trei) volume rna voi opri tntr-un capitol intreg,

Fireste, "nu (chiar) toti evreii", care au seris despre cauza "masacrarii din senin" a 'evreilor de cdtre ;omalli. Intre 1941 ~i 1943 ignora eu 0 superioritatede-rasa inadmisibila (si analfabeta - sa Iaca asta numai din analfabetism?, ei, Oameni ai Carpi?) adevarui istoric, cronologic:

- l"wi - 28 iunie -3 iulie 1940 - a avut loe parasirea Basarabiei, a Bucovinei de Nord ~i a Tinutului Herta: in timpul evacuarii tragice, victime au fost romanii si doar ei;

- apoi - dupa un an incheiat ~i 0 zi (29 iunie 1941) a fost Pogromul de la Iasi, primul act sangeros - victime: evreii din Romania.

Adevar care mai spune:"evacuarea armatei ~i a civililor din Teritoriile Ocupate de URSS In iunie-iulie 1940 a constituit, din partea evreilor, nu a rusilor ocupanti prilej de agresiune siilbatidi, fanatica, rasista, anti-romaneasa, anti-goi, anti-crestina (incalcarea poruncii a 6-a) ;

~i inca mai spune cronologia; agresiunea din partea evreilor in limpul evacuarfi mi litari lor, a civililor romani din teritoriile cedate a semnificat "Ochiul"- prim; iar ce s-a Intamplat - dupd lin all de tile - inadmisibil, neprobabil, criminal, condamnabil (dealtfel vinovatii au ~i fost condamnati, ntul,ti executati pana til 1946) - a fost replica la agresiune, "Ochiul" scos pemru Ochiul seas:

Razbunarea romanului (si) pe evreu - de la individ la individ - pentru rO.IlI personal facut individului;

Pedepsirea - de catre stat - a cetatenilor romani (nu doar evrei) vinovati de colaborare ell inamicul pe timp de r~:boi, pentru raul focut comwtilatii noastre, mai ales prin inrolarea voluntarii, entuziasta In Armata Rosie, inarnica, si

lupta - ~i ura feroce - impotriva Armatei tarii lor : Romania.' ,

Aceste adevaruri evidente au fost sustinute si de evrei normali ea Nicolae Miner-Grunberg, Moshe Cammilly Weinberger, Barbul Bronstein, rabinul Alexandru Safran, AI. I. Zisu, Misu Benvenisti, Wilhelm Fildermann, fost presedinte al Uniunii Comunitatilor Evreiesti din Romania In anii '40. Acesta din urma este autor, nu door al unui jurnal, Iurat de la Paris ~i daca nu distrus de arhivistnicii telavivisti, declarat "neconsumabil", dar si al unei declaratii numia''iestamentul lui Filderman", document, nu doar ignorat, ocultat de fabricantii de istorie din comandoul lui Radu Ioanid, dar interzis, din 1948, considerat, prin decretul Pauker-Rautu-Kisinevski : fituica fascists, anitisemita"! lar daci mincinosi,escroci. calol~atori ai iomanilor ca Wiesel, Braham, Ancel, Radu Ioanid, Shafir - ~i A. Pippidi - ii considera in continuare "Iascisti ". "antiserniti" pe Antonesti, sa citeasci ce scrisese Mihai Antoneseu :

"Am iasat sa intre in tara evreii 'refugiati din aile parti si mai ales pe cei veniti recent din Ungaria, adica unii di'n Transilvani~ de Nord, pe care n u- i' consi del' unguri ci roman i ... ". Poate ca, in mare mila lor, VOl' mcea trei

10

minute (dupa aproape 60 ani de monolog continuu, furios, isteric, acuzator) ~i ii vor lasa sa vorbeasca pe dol martori inalt credibili, aflati in miezul evenimentelor din acea perioada cumplita,

Mai Intfti un fragment din "Testamental lui Wilhelm Fildermann", act legalizat Ia New York in 1956:

"Maresalul insusi a fast execuuu de agentii Moscovei, ca fascist. Adevdrul este cii Maresalui Antonescu este cet care a pus capdt misciiri! fasciste din Romania, oprind toate acttvadnle teroriste ale Gdrzii de Fier dill ]941 si suprimdnd toate activitii,tile j;olitice ale acestei organizatii. Eu fllsllmi, rdspunzdnd unei lntrebari a lui Antonescu, la procesul . sdu - montat de comunistt - am confirmat cii teroarea fascisui de stradii a fast opriui til Romania La 21 ianuarie 1941.z; ill care Maresalul a luat mdsuri draconice pentru a face sa incetete anarhia fascistii ( ... ) III timpul perioadei de dominape hitlerisui in Europa, eu am fast In contact permanent ell Maresalul Ion Antonescu, care a fticut foarte Inuit bine pentru indulcirea soartei evreilor expusi persecutiilor rasiale naziste ( ... j Eu am fost martorul unor scene emotionante de solidaritate si de ajutor intre romani si evrei, in momeutele de grel~ incercdri din timpul b~periullli Natist din Europa. Maresalul Antonescu a rezistat ell succes presiunilor naziste care cereau mdsuri dure impotriva evreilor. El este eel care mi-a dat pasapoarte in alb, pentru salvarea de teroarea nazistii a evreilor din Ungaria; a cdror viaJii era ill pericol!"

Apoi un pasaj din scrisoarea de multumire adresata la 26 iunie 1944 de AI.

I. Zisu 1ui Mihai Antonescu, prim-ministru :

"( ... ) seful umd guvem obligat sa asculte de poruncile neindurdtoare ale unui tragic rdtboi; hdrtui; de greuliifi inexplicabile. pus mereu in situatii penibile ~i aproape insurmoutabile, ( ... J larga toleranui a guvernului dumneavoastrd fa!!'; de exodul evreilor unguri, polonezi, etc; care 011 gasit ~i continud sa giiseascii aid un refugiu sigur ~i putinta unei definitive satvdri prin emigratie ( ... J. $i dad! astdzi evreimea din Ungaria urea tnsdngeratul calvar pe care a piitimit ~i pierit iudaismul polonez; iar eel bulgar urea acelass rug, noi, evreii romdni suntem mereu oblifduifi de guvernul dumneavoastrii; care se striiduieste sii indulceascd restrictiiie si sa tniauae mdsurile impuse de

imprejurdrile Iwine". ' ,

Acestia - evreii normali - sanl tratati de membrii Biroului Politic a1 Cornitenllui Central al Sionistului Korn'isarnik (b) mill rau decat goii, considerati "tradatori " - de ce? Hindea desi evrei, spun adevarul-adevarat, nu eel insistent. discret - ba chiar : secret - recomandat ?

Ei, da: cine nu ciinta in Fanfara Armatei Rosh de fa Tel-Aviv, sucursala:

Washington nu are dreptulla cuvantl '

Singurul raspuns (nu de justificare, ei de explicare) : comportamentul bestial, criminal al romanilor rata de evrei, incepand din 29 iunie 1941. isi gasestc cauzele imediate eu un an mai devreme, in 1940, in Basarabia ~i "problema evreiasca" (sau In "Evreii ~i Problema Basarabiei), iar cele mai indepartate ... in Revoluua Bolsevica de Ia 1917" ;

'~i daca din 1878?;

11

Nu cumva de la promulgarea Constitutiei din 1866'1; ~i daca de la 1830 (Regulamentul Organic) ?

NOTE

1. In ebraici got esre singularul, pluralul : goim, Motiv pentrn care in romaneste singularul (goi) suna ca un plural Este bine sa se evire folosirea pluralului in romaneste - recomaudare pe care autorul randurilor de fa~a llll a reusit sa 0 respecte ...

2. Abatorul de Ia Bucuresti :

In timpul rebeliunii legionare (21-2.1 ianuarie 1941) all murit militari, legionari,civiliprintre care un numar de evrei diu Bucuresti."In cele trei rile de rebeliune all fost ucisi 120 evrei" (t-.1. Carp, Cartea Neagra, vol 1. pag. 188). Odios intru toate apare "episodulde la Abator", unde (atentie, vorbeste tovacl~ul nostru Ilia Ehrenburg, la Bucuresti, 111 1945. In acelasi an, spusele 'ii my fi tiparite 1.1 editura - care alta? - Cartea ,-usa): " ... zilele de groaza cand legionarii rupeau oamenii in buciti ~i-i spanzurau Ia abator (printre care ~i fete tinere atarnau de carhgele abatorului".

Timpul nu a restabilit adevarul, din contra, a umflat cifrele: " ... 200 evrei erau dusi la abator", "evrei omoriti de legionari ~i agatap in cariige" (Sandu David, presedinte al Scriitorilor de Iimba romm diu Israel, ill Express Magasin nr. 2911991).

[Dar citi presedinti vor fi avand seriitorii israelieni de Jimba romfrilli ? Ell II ~tiu pe Sebastian Costin, room] men coleg de "Erniuescu" - care ~i semneaza : "Sebastian Costin"; din alta sursa, in aceeasi perioada, era indica! ca presedinte Slomo Leibovici, nativ din Borosani, spion activ , 'sef de contrainfonnatii, eOlltrOlor .11 Ambasarl.ei israeliene de la

Bueuresti]. ' •

Legionarii acuzati nu au avnt drept la aparare, Dupa "rebeliune" Anronescu le-a mchis gura (unora ~i Cll piimimt). Pana in 1989 existau numai marturii orale. numai in inchisoare. Martorii oculari nu au Iost "hla~i lit seams de "justitia popornlui", In 1946:

Directorul Abatomlui, Dr. Aurel Naghel, llll a "recunoscut" nici "masacrul de la Abator", nici maca bra punere in scena a ... cartigelor, in care ar fi fost atarnate fete-tinere, vorba lui Ehrenburg, Nici un alt salariat al Abatorului IlU a confinnat alegatiile procuraturii, Nici tiuichigiul evreu Segal, aflat aeolo in timpul evenimentelor, nu a confirmat teza "masacrului". A Naghel a fost declarat uevinovat, dosarul inchis - diu punct de vedere penal, dar Uti ~i pentru presa PCR. care a susfintit- ~i susnne ~i azi, Ia Tel-Aviv - varianta mincinoasa a "Pogromului de 1.1 Abator".

Exists Insa 0 SUIni} de msrturii - orale vreme de 0 jumatate de seeol, asternute pe hfutie incepandcful 1990. Potrivit acestora:

- legionarii (''fa~i~tii, rosteau procurorii) Uti au ucis evrei in timpul rebeliunii, de altfel fictive!

- indivizii care - in unifonne legionare - au terorizal populatia civila, rnai Cll seama pe evrei, autori ai asasinatelor (victime: mai ales evreii) nn erau legionari ci, dupa marturisirile in inchisoare ale unor "responsabili din politic" - tnsii antiantonescieni - ar fi fost recrutati dintre "tumpenprotetarii" de serviciu, tmbracap in uniforme-legionare adnse, pe Marea Neagra, din ... Rusia,

Scopul: compromiterea lui Antonescu, pentru a desparti Romania de Germania. Cine era mteresat: desigur, URSS - dar ~i Anglia (se pare di exjsta "urme sense" britanice.

Comunicatul publicat de Universul din 6 februarie 1941: "Nnmarul mortilor si riinitilor caznti, dintre rebeli si populatia civila, 111 Bucuresti, In zilele de 21-23 ianua'rie 19..n, dupa datel~ culese paua in prezent d~ la autoritap, se lidica Ia 490 ~i anume :

Raniti : 254 Morti.236

Din total111 de 490 de riini~i ~i de morti, 3-16 SImi romftni iar 1-'14 evrei, Toti evreii morti

12

(118) au fost asasinati de rebeli (subl, mea, P.G.) ".

¥'.m..K aici nimic' de semnalat, cifra ofidala a mortilor dintre evrei (118) nu este deparre de 120 - data de [1.1. Carp - msa foarte departe de rea furnlzata de la Tel-Aviv de Sandu David (200). Ciudala se arata partea finala a Connuucamlui :

"Majoritatea mortilor si a ranitilof au cazut in atacurile date de rebeli asupra Presedintiei Consiliului de Mini~tri ~i Palat111ui Telefoanelor, Prezenta Iemeilor ~i a copiilor printre ~ei dizn!i se datoreste faptului di rebelii (adica legionarii '! - n.m., P.G.) i-an as,ezat 111 primal rand in speranta ea sub scuml lor vor putea 'inainra Hid a primi focuri, Mai mult de jumiitate din nunuiru! celor cdnai fl formeazd comunistii recnaati dintre muncifori, meseriasi,

funcuonari comerciali, fo}eri. ucenici etc" (subl. mea, P-G.). ' ,

Care este adevarul - fie el si doar statistic: adevarul lui Antonescu si al guvenmlui de

atunci ?, adevarul Iegionarilor 't, adevfu.111 evreilor ? '

Care este adevarul despre pactul dinrre Signrant~f, prin Eugen Cristescu ~i PCR prin Constantin David, evreu comunist din Constanta? In virtntea intele.gerii, "teroristii" de atnnci sa fi fost, Intr-adevar !igani ~i evrei comunisti care trebuiau sa hlse impresia di Jegionarii ar fi devastat pravaliile evreilor, i-ar fi batjocorit, asasinat, - ~i "atarnar in carlige 1a Abator".

In care caz, cine I-a asasinat pe Constantin David, erou al clasei muncitoare ? Sigurama ? - improbabil, daca este adevarar caexista 0 mtelegere de colaborare ; comunistii care nu erau la curent en "ceastaiaIta lillie a partidnlui" ~i suprimara tovarasnl ca tdidator?

Dar adevarul nostru, adevarul-adevarat - cand 11 vom ana '! Niciodata ? Pentru ce rabinul Safran, imediat dnpa masacru, a adnnar cadavrele evreilor - "de la Abator" - ~i s-a grlibil sa le tngroape inainte ca autoritli-file sa poatdface constauiriie legale?

Sa maipretindii evreii ca TIU sunt manipulatori de cadavre - la propriu ~i prin _._ contabilitatealor, cu totul si cu totul speciala I

3) Pogromul de la i.asi.

In noaptea de 27 spre z8 mnie 1941 (razboiul111cepuse ta 22 iunie), la Iasi, sergentul TR Mircea Manoliu, din trupele romano-germane, asteptind plecarea pe front, dill proprie mirlatlva, a arestar si a unpuscar sase evrei, "vinovati" penrru cli, hi iunie-iulie 1940, in timpul reti·agetii din Basarabia, evreii Ii' atacasera pe militari ~i pe civili. Sergentului is-au alaturat gmpe germane de politic militara care au maltratat populatia evreiasea sub pretextul caulmii unui aparat de radio-emisie. In cursul zilei de 28 iunie soldati romani ~i germani au atacat Jocuinte evreiesti, ranind, amenintand ell moartea, maltratand, jefuind numeroase persoane. In noaptea de 28 spre 29 iunie s-an semnalat "provocari" la adresa trnpelor germane ~i romane (m fapt puse la cale de ditiva legionari din Iasi, de coniventa cu germanii - s-a tras cu arme de. salon ~i au fost anmcate petarde).

A doua zi (29 iunie) au fost arestate cca 3 000 persoane, In majoritate evrei. Dupa 0 ancheta sumarf operata de polipa militara, de jandarmerie, de politie (romane, aeestea), un numiir de evrei au fest liberap - insa germanii i-au re-arestat ~i au fitcut de garda ill Chestura, pentru a nu mai permire liberarile, Arestarile au continual, ajungind la cca 5 OOOpersorule. In aceeasi zi (29 iunie) Mihai Antoneseu, vicepresedinte al Consiliului de Ministri a ordonat evacuarea din Iasi a Intregei popnlatii evreiesti (cca 45000 persoane) - mli.surli ulterior abandonara.

La 30 iunie, printr-un ordin telegrafie, Ion Antonescu a decis: toti evreii comunisti, posesorii de anne si de steaguri rosii sa fie executati. Ffillii in acel moment fuseserii impw;cap cca 300 evrei, iar 50 au fost raniti. Executiiie au continuat - comunicatul lui Antonescu de Ia 2 iulie vorbea de un total de 500 persoane executate,

"Trenurile MOI·tii" (30 iUDie -7fuHe 1941).

in urma Pogromului de In Iasi, Ia 30 iunie 19-H au fost formate douii trenuri. Pana Ia hnbarcarea evreilor, trupele germane de politie militara, mire care 0 echipa de 10-12 membri ai organizatiei "Todt", s-an afIat in frunre,

Primul tren, ell 2 530 evrei, Iuar in primire de Corpu! Gardienilor Publici, a fost evacuat la Targu Fnnnos. Cel de al doilea (1974 evrei) a Iost trimis la Podu Iloaiei.

Primul tren, dupa ee a fiicut un popas Ia Targu Frumos - unde a lasat 6.._<;.:J_ cadavre, a fost dirijat - din Ordinul Minisrernlui de Interne, ditre Calaras,i: a ajuns abia in 7 iulie, Pe acesr

13

traseu, trenu! a fost htar in primite de Jandarmerie, Bilantul - teribil: 1519 morti (din care doi impnscati pentru tentativa de fuga).

Cand eel de al doilea tren a ajuns Ia destinatie s-a constatat cl din pricina maltratarilor prealabile, a conditiilor ingmritoa.re de transport (vagoane supra-aglomerate, inehise ermetic, dildura, lipsa de apa) 1 198 persoane murisera; 776 supraviemisera.

Ordinele de evacuate ~i cele privind tratamentul evreilor pe traseul "trennrilor mortii" au fost dale de generalul Ion Antonescn ~i de Mihai Antonescu. Ele all facllt parte din represinnea organizata pentru a riizbuna atacurile evreilor din timpul reuagerii din Basarabia ~i din Bucovina de Nord (28 iunie -3 julie 1940) ~i pentru "solutionarea problemei evreiesti".

De aplicarea lor s-au ocupat: Polina, Jandarmenia, Armata ~i Corpul Gardienl10r Publici - cu asistenta autoritatilor locale - masurile fiind supervizate de ofiteri de la Marele Cartier General al Armatei Romane.

(Nota nr, 3 - a fosi redactatd, la cererea autorului, de istoricull\fircea Stanescu).

2. Interludiu istoric

Faptele, discursurile politiee ale lui Mihail Kogiilniceanu

Printre multi autori interzisi de comunisti, in 1948, a fost si

., ." ,

Mihail Kogalniceanu - eu :

- Dorintele partidei nationale din Moldova.

, ,

- Imbunatatirea soartei taranului (Prefata de Gradisteanu, introducere de

Kogalniceanu), ' , , ,

- Improprietarirea pranilor.

- Rapirea Bueovinei dupa documente autentiee.

- Scrisori din exil.

- Scrisori din vremea studiilor.

De ce I-au considerat bolsevicii ocupanti ~i pe Kogalniceanu (cam dealtfel, pe Cantemir, pe Anton Pann, pe Odobeseu, pe Alecsandri, pe Emineseu, pe Vlahuta, pe Cosbuc, pe Iorga, oameni ai secolului al XIX-lea) ea avand "concepti i ." faseiste"?; de ce i-au acuzat pe aceiasi de "antisemitism" - ei ocupantii, dar mai ales slugile lor, fostii cetateni romani, deveniti In 1940 cetateni sovietiei, reveniti in 1944 eu pasaportul-lui-Maiakovski : evreii

,. .,. ,.

epuratori ai si asa putinelor carti ale noastre ?

,,., ,

Unit dintre alcatuitorii Poporului Ales, numiti si oameni ai Cartii dau

. . ,

Cuvantului alta acceptie dedit not, ne-evreii. Mai ales cand (0 spune Hannah

Arendt), pentru a supravietui, fac derogari de la morald. Printre "derogari" este ~i riisuilmdcirea cuvdntului care din purtator de adevar devine minciuna, calomnie, acuzatie.

,

Nu este nevoie sa fie com en tate, doar citite luarile de cuvant ale lui Mihail

Kogalniceanu ~ ca deputat, ca ministru de Interne, ca ministru de Externe ; ca

14

unul dintre famitorii Romaniei moderne.

Incepem ell sfarsitul=-vietii si ope rei sale -"canteeul de lebada" :

, > •

Dezrobirea tiganilor, stergerea privilegiilor boieresti,

" ,

emanciparea tiranilor

Din Discursul rostit la Academia Romana, in ~inta de la 1 (13) aprilie 1891

( ... ) "Tatal mel! a fost vornicul Ilie Kogalniceanu ; Maica mea, Catinca, naseuta Stavilla, era coboratoare dintr-o familie genoveza stabilita de seco1e In vechea colonie genoveza Cetatea Alba (Akerman) ... " ( ... )

"Intrand in materie, voi desfasura trei date mari din istoria contemporana a renasterii Romaniei, trei forme radicale savarsite sub ochii nostri et quorum

j' "

pars parva lui (~i la care, 'in mica masura, am eontribuit ~i eu). Acestea

stint :Dezrobirea uganilor. Oborirea pronomiilor ~i privilegiilor de nastere ~i de casta ~i proclamarea egalitatii politice ~i civile pentru toti fii Romaniei. Emaneiparea !3ranilor".

Ne intoarcem Ia anul 1869 :

Discurs In problema israeUtiior (22 mai 1869)

" ... Tara noastra a fost, pot zice, patria tolerantei religioase, ~i aceasta a fost timp de secoli 'intregi : niciodata in aceasta tara persecutiile religioase nu si-au avut Ioc, In timpurile acele, cand in tarile cele mai civilizate erau

, ,

rasbelele de religiune, in tirnpii cand in Spania erau autodafeele, se ardeau oameni pentru religiune, In timpii cand populatiuni eu miile se izgoneau pentru religiune, patria noastra le deschidea portile sale, Ie da ospitalitate ~i numai pentru ca-i vedea ca sunt oameni ~i nu-i Intreba ce lege au ~i eum se inehina Ia Dumnezeu. Mai rues III intervalul de timp de la 1835 (Obsteasca Adunare din Moldova voteaza Regulamentul Organic - n, m.) pana la 1847, un mare nurnar de israeliti din provinciile rnvecinate, Podolia si Galitia, a

, , ,

intrat in Romaniam mai eu seama in Romania de peste Milcov (Moldova-

11. m.), numarul acestor straini s-a sporit intr-un chip inspaimantator. Au Inceput dad .. a se ingriji aceia care tin la pastrarea ~i desvoltarea natiunii noastre, fiindci s-au Inspaimantat foarte mult ~i eu drept cuvant de multimea acestui poper strain, care nu vine in ¥tffi niei ell eapitaluri, niei ell stiinta, nici eu industria, ei vine numai a se folosi de activitatea si munca

, ,. ,

romanului, A~a mal Cll seama dincolo de Milcov s-a ridicat un strigat foarte

15

mare in contra acestei invaziuni a unui popor strain, care era nurnai vatamator. (Aplauze) Ell cred dt nimeni nu poate sa voiasca rau Romaniei daca prin instinctul de conservare recurge Ia felurite mijloace spre a apara nationalitatea sa. (Aplauze)

"lata, domnilor, toata situatiunea cestiunii economice, citei nu este alt nimic, nici mai mult, nici mai putin decat 0 cestiune economics ; nu poate nimeni sa :icii cii aid este 0 cestiune religioasd (subl. me1e).

"Cu toate acestea, domnilor, Romania de-abia de ieri a tnceput sa fie cunoscuta in strainatate ; cum am putea sa credem cit, pe langa alte multe cestiuni cari sunt la noi, sa fie si aceasta cestiune atat de Nne cunoscuta In

,

stnunatate, 'incat daca noi voim sa ne conservam nationalitatea noastra sa ni se dea noua dreptate, Aceasta nu este ; din contra, indaro ce se pune o masura in lucrare, tncepe a se striga ci este perseaqiune religioasd" (subl, mea, P,G,) ( ... )

"Din afara tnSa avem datorie, si datorie mare, de a lumina apiniunea publica ~i de a dovedi ci noi nu suntem urrnasii degenerati ill stramosilor nostri, cari, pe drapelul larii, mal presus de toate, scria toleranta reeligioasa ( ... ) ... sa. facem asupra acestei cestiuni 0 ancheta serioasa, sa vedem ce trebuie sa facem pentru ca &1. ne aparam interesele noastre economiee ; iara pe de alta parte ce trebuie sa facem pentru ca sa dovedim Europei ci 110i 111.1. prigonim sub pretexte ecouomice 0 parte a populatiei pirii" (s.m, P.G.).

«In adevar, domnilor, darn multimea acestor israeliti, si mill eu osebire

, , ,

peste Mileov, sant cu totul inapouati), nu se asimileaza in nirnie ell nOI, se

ocupa numai de niste industrii pernicioase, nu putem insa sa zicem cii ~i in aceasta populatiune nu sant oameni civilizati, si cii prin urmare si acestora trebuie sa le in~hidem usa la acele drepturi pe cari Constitupa le ihvoi~te. E o mare deosebire intre israelitii spanioli ~i eei galiueni, este 0 mare deosebire intre israelitii acei nascuti din rnosi si stramosi aici in tan! si aceia

::!' , , , , "

cari au venit de curand pe acest pamant, Cestiunea aceasta trebuie studiata,

trebuie sa. vedem ce se poate da unora ~i refuza altora " ( ... )

"In mijlocul Bucurestilor un strain publici ... ( ) Acest strain publici

ci nuvelele (stirile, inforrnatiile) ce a primit de la Brill, Vaslui, Adjud, Targul Ocnei si alte orase ii anunta ci cele mai mari persecutiuni si atrocitati se sa~arsesc in' contra isr~elitilor, ca-i lnchid, ii tortur~aza, h

" ,

izgonesc din sate, si in orase nu Ii se invoieste intrarea".

" ,

"Voci ; Nu e adevarat, calomnii nerusinate"

"Nu e, domnilor, adevarat nici unul din aceste cuvinte, sa ni se probeze.

16

Nu sant, donmilor, aite masuri dedit cele cunoscute in tara intreaga de a se ordona cum ci evreii din Podolia si Galitia care tineau carci(u)me In

, , ,

comunele rurali nu mai pot preinnoi contradele lor dupa implinirea termenului. (subl. mea) ( ... )

''Cum e cu puunta dara ca 0 foaie publici ( ... ) sa aiba asemenea informatiuni, cari mergand 111 strainatate contribuie a face ca opiruunea publica sa fie contra noastrii ~i sa strige ca santem barbari ?"

Raspuns la 0 interpelatiune

,

(Sedintele Camerei din 16 si l7 decembrie 1869)

, , ,

( ... ) Si cu aceasta ocaziune a fost 0 discutie generals care apoi nu a conchis intru nimic, nici In privinta actiunei Aliantei israelite universale, niciin privinta miscarii jidovilor in Romania, ci s-a sm~it prinintrebarri eum ministrul de interne izgoneste pe evrei din sate si ministrul de finante ii

,. , ,.

primeste ? Cum satele sum inundate de breverari ? Cum contra legei din 1864 (Legea rurala elaborate tot de Kogalniceanu, sub AL I. Cuza - 11.1n. P.O.) evreii cumpara parnanturi ? ( ... )

"Onorabilul domn Codrescu a citat ~i oarecare cuvinte ale domnului Armand Levy, in care se zice ca. mmisterul actual ar fi promis ... nu stiu ceo Ei bine ( ... ) trimit domnului Armand Levy 0 dezrnintire formala, oriunde sar afla el (Aplau:e unanime, indelung repetite).

"Domnul Armand Levy e crescut la acea ~coalii de oameni cari nu stiu : intm ca conversauuni particulare nu se reproduc ram pennisiunea celui care le-a tinut; at doilea, care nu are nici macar delicatetea si datoria de a

, , ,

reproduce ei esactitate cuvintele rostite. Cand am intrat in minister, peste trei zile m-am trezit cu 0 persoana care a cerut audienta spunand ea e rabinul Levy. Aeest domn a venit la mine ~i s-a adresat asttel : sant tnsarcinat de Alianta israelite sa-ti fae 'intrebarea : care e politica ce durnneata esti hotarit sa paze,sti in cestiunea israelitilor ? La aceasta intrebare, iertati-

,_ <j- 11 1

rni espresiunea, am pus mainile in buzunar ~i am raspuns : nu cunosc

Alianta israelite (Aplauze unanime) ; ea nu face parte din acele puteri garante care au dreptul ... (Aplauze zgomotoasei

"Caci, domnilor, ce va putea face un ministru singur ? Chiar onorabilul domn Codrescu si-a pus aceasta cestiune: Sa oprim comitetele? Sa oprim ziarele ? Nu socot cii cere cineva acestea".

"0 voce : Sa opriti invaziunea l"

"Invaziunea ! ( ... ) Invaziunea nu se poate opri eu situatiunea geografica a Iruntariilor noastre ~i cfind pichetele sant in departare unele de altele de 0

17

po~ta ~i jumatate. Jidanir' nu intra in tadt pe la trecatoare, ei intra printre trecatoare, ( ... )

" ... ~i noi santem ingrija!i de acel sprijin mare care-I gasesc evreii Uinga Alianta israelita. ( ... ) (ea) bate la toate usile". ( ... )

, ,

" ... chiar statele ceele mai man sunt espuse la asemenea rnijlociri ( ... ) chiar saptamana trecuta un deputat al Aliantei israelite s-a dus la pre~edintele Statelor Unite ~i i-a cerut a interveni langa imperatorele Rusiei sa ia masuri mai blande ~i a revoca dispozitiunea luata de a isgoni 2000 familii de jidani din Basarabia ruseasca", ( ... )

"Ei bine, domnilor, ce sa le facern ? Sant 400 000: acesti 400 000

,

traiesc in tarn, intr-o tarn constitutionala, cu dreptuJ de asociatiune, ell

, j "l 'l"

dreptul Ia Iibertatea presei. Cum voiti ca noi sa impiedicam miscarea lor ?

Ce sa facem noi ? Ei fac rou ci se adreseaza la straini, ~i va asigur ci nu a facut jidovilor din Romania nimeni mai mull rnu decat Alianta israelite ; si,

, ,

in dna 'Heme se vor adresa la streini, ei vor fi lin papal care, cum a zis

domnul Codrescu, se tine la panli, ca sa ne loveasca in rnornentul eel mai greu, Ei intotdeauna nu vor putea dobandi nimie de la noi, pentru ca atunei cand nu este nimic decat 0 nauonalitate care cauta sa se apere de 0 alta nationali tate". ( ... )

'' ... In rata unor note (infonnatii, stili) straine care pun In cestiune pan~. a

., .,. ,

~i drepturile noastre la autonomie, a trebui t sa raspund, ( ... )

A iesit un pericol si multe altele, in Steaua Orientului, in Israelul roman

, ,

~i in alta: gazeta, nu stiu cum 0 cheama, redijata de domnul Cannelin, in care

se zice di Alianta Israelite are mana Iunga, ca ministrii vor fi dati afara in

, "

urma raspunsului meu la nota rnarchizului de La Va1ette, ca numai ministrii

agiteaza cestiunea, cad poporul, fiind bland, iubeste pe jidovi.

"Ei bine, domni 1 or, am chern at pe acest domn Levy ~i i-am zis: « Domnul Cremieux s-a adresat la mai multi barbati ai !arei III favoarea evreilor ~i ali vazut ca. in timpul Constituantei a venit pana aici, in antecamerax ; am spus dornnului Levy ceea ce s-a zis ~i domnului Cremieux : « Dornnule, cestiunea aceasta nu 0 eunoasteti, nu 0 puteti studia

, , ,

in Bucuresti ; duceti-va in Moldova, duceu-va acoIo, sa vedeti durerile ~i suferintele ~ei, ~i eu va voi da mijloace, voi pofti pe prefecti, pe primari sa va dea toate lamuririle. ~i fiindca ziceu ci poporul va iubeste, duceti-va acolo, veti vedea cum va iubeste Moldova, yeti vedea ca Moldova e secata, supta de ~arciumarii si acciza/ii evrei ; veti vedea cum un evreu intra in sat

, ,

same lipit ~i peste 2-3 ani iese ell capital mare, veti vedea lipitorile satelor din Moldova. (Aplau::.e). Si cand va veti intoarce de aeolo, ori veti avea

., ,

inima si, vazand durerile tarei Yeti conteni de a mai scrie astfel de cum

, "

18

scrieti, sau altmintrelea veti dovedi ca, desi ziceti ca sunteti Irancez, dar in

.,. , '"

fond sunteti tot jidan »,

"Aceasta a fost, domnilor, conversatia (. .. ) ; ~i dupa ce s-a dus acolo nu a fost primit de prefecti cu caput plecat, cum a zis domnul Voinov ; s-a dus pretutindeni ~i prefecui ca ~i primarii, dupa speciale instructiuni ce Ii s-au dat, l-au pus in pozitiune sa vaza durerile poporului,

"Se zice ca a capatat testimoniein favoarea jidanilor. Nu este esact. A capatat de la trei sate ~i de la un proprietar care avea feciori boieresti pe mosie niste jidani ; de la acesta a capatat 0 marturie ill locuitorii sunt multumiti de jidani, Atata este ce a dlpatat". ( ... )

"Acum zice domnul Voinov cii m-am multumit a da numai circulari si

, ,

n-am privegheat esecutarea lor. (oo,) frurnoasa ~i fericita ar fi tara dnd ar ajungeasa ca administratiunea de la ministru ~i pfina la primar sa mearga asa de pelf ect cum sa nu dea loe la nici un abuz. ( ... ) Am dat circulare pe la top si am zis sa-rni faca un inventar de toti evreii ci!i sunt prin sate; apoi sa-mi aratee contractele pe care Ie au; al treilea sa-rni arate data contractelor. (oo.) Cand am primit recensamantul. am fost In pozitiune sa stiu cli.~i jidovi sant prin sate ~i cite contracte au. Coo.) am facut circulara aceasta:

"Domnule prefect,

"« Dupa ce ali supus ministerului tabloul de israeliti carciuman ~i accizari in comunele rurale ( ... ) v-am invitat sa luati dispo zitiuni ca toti acei

, , ,

ale ciror contraete s-an sffi~it Ia 23 apriliu, anul eurent, precllm ~i aceia ce

vor infali~a contracte pe termene mai lungim insa nelegalizate, sa aiba la trecutul St. Georgiu a p<~i comunele rurale, unde, conform legei ~i ordinelor circulare reinoite din timp in timp, ei nu mai au dreptul de domieiliu statornic si, in special, nu pot fi carciurnari ~i accizari ( ... )>>

"Acum ~ti~ dumneavoastra aceste rnasuri ce fac ? ~titi numele ce-mi face cireulara pe care dumneavoastra rna invinovalili cii nu 0 aplie, Ia Intrebati, va rog, ce nume-mi face in tarile straine. Cad toata lumea TIU

, ,

crede ca noi: sant, domnilor rapoarte formale ca persecutiunea religioasa iara a inccput contra evreilor, cand eu nu rae dedit sa aplie legile ? Imi dau toata osteneala ca sa ariit ca nu e persecutiune, cii e 0 masura economica (. .. ) cii nu pot face decat sa tin seama de durerile tiirii pe care 0 administrez. In de-afara s§.nt reprezintat ca eel mai mare prigonitor irnpotriva jidovilor, Alianta israelita eo Jorta ... "

, ,

"Domnul l. Heliad Rddulescu : Himerica ,"

"Si himera in vremea veche era 0 forts. Era usor dupa banca de deputat,

, , ,

e usor onorabilului domn Heliade invaluit in mantia sa alba a spune ea e 0

19

himera ... ( ... )

"Avand de curand onoarea de a conversa ell un mare ministru al unei natiuni mari din Europa si aparand eu drepturile tarei fata cu evreii si acltand relele ce decurg pentru lara din cauza israelitilor, i~ta ce mi-a zis acel ministru : ei, domnule, dumneavoastra santeti fericiti ca nu va resimtiti de relele evreilor decar in privinta economics. Noi, domnule, ne resimtim de

, ,

influenta Aliantei israelite ~i pfula chiar in consiliile suveranului nostru.

( ... j",

"A mai zis onorabilul domn Codrescu di acest popor, jidovii, se line la panda ~i asteapta ca saIoveasca celelalte popoare ~i apoi ne-a citat pe Serbia S1 a zis : iatii ce s-a fikut 111 Serbia, cand a venit si in Serbia cestiunea

, ,

aceasta",

"0 voce: Serbii i-au dat afara ! "

"Nu i-a dat afara, Ei, domniIor, in Serbia sant 1 500 de jidani, si acesti

, ,

1500 au putut sa faca in Serbia mal mult dedit, din fericire unde sant, ce au

putut face pana astazi la noi 400 000. ( ... ) acesti 1500 de jidani din Serbia au izbutit de a se inxcrie In Constitutiunea Serbiei pentru jidani drepturile politice. Adevarul este (ci.) li s-a refuzat de a avea domiciliul in Intrul Serbiei, dar Ii s-au dat drepturi politice ( ... )

" ... dumneavoastra voiti ca noi, care avem 0 suma de patru sute de mii de jidovi, sa stam ell mainile Ia piept ~i sa-i lasam sa faca ce vor vrea ? ( ... ) Credeti dumneavoastra ca noi, guvernul, putem opri toate corespondentele can se trimit din tara ? ( ... ) cum nu va gandi~ darn ci mane acesti oameni care au bani in manele lor, care au milioane, nu ne vor stragani oare, nu vor izbuti de a fi sprijiniti de altii in contra masurilor ce vom lua spre a rezolva aceasta mare cestiune a !arei ? Oare nu va gandiu cum ca, daca pam'i acum nu am putut terrnina cestiunea juridictiunii consulare din tara noastra, jidanii nu au fost ~i ei pricina? Si-apoi credeti dumneavoastra ci astazi, cand Romania aspira a-si dobandi deplina sa autonomie, oare nu vom avea a

lupta ~i in contra piedicilor ce ill se vor pune de jidovi ? ( )

"Domnilor, iata care este politica guvernului C ): In privinta

israeliulor, noi tndeosebi am luat toate masurile reclamate de umanitare ~i permise de legile ~rei, spre a asigura viata, onoarea ~i averile jidovilor ~i in timp de aproape 13 luni nici un act violent nu a venit sa dea 0 dezmintire cugetarilor ~i masurilor administratiunii noastre. Acest rezultat insa nu I-am putut dobandi decat tinand seama ~i de suferintele populatiunii romane, pe care la intrarea noastra in minister am gasit-o adanc iritata in contra israelitilor din J' udetele Moldovei.

. ,

"Cu toate acestea, Hoi am primit de la agentii diplomatici ~i indeosebi

20

de la eel francez note protestatare. Am raspuns cum trebuia sa raspund. Refutind acuzarile am urmat a ziee :

"« Eram dara in drept de a ne ~tepta cii guvemul f raneez va fi eel dintai intru a recunoaste bunele noastre intentiuni si necontenitele noastre sta-

:)- ,. ,.

ruinti pentru a linisti patimele ~i a Intemeia in tarn ordinea ( ... ) Vaz ca israelitii nu recunosc indestul tot ce ei datoreaza administratiunii noastre ( ... )

. ,

Vad ell mahnire, pentru dansii, cii ei, in loe de a se adresa corpurilor legiui-

toare ale statului, ei ia~i reeurg la interventiuni straine. Aeest mod de unnare ( ... ) nu este calea cea mai nimerita penlru israelitii din Romania si'i~i atraga simpatiile nanunii, care le-a dat 0 larga ospitalitate, ~i a~a sa ajunga a dobandi de la dreptatea ei 0 prefacere in conditiunea lor egala de astazi ».

( ... )

Excelenta-sa Marehizu1 de La Valette intervine in aceasta afacere

,

interioara (. .. ) in urrna mgaduirii facula presedintelui Aliantei israelite din Paris de catre jidovii din Moldova ( ... ), aceasta interventiune excelenta-sa 0 face ell dreptul de ministru a1 unei puteri garante ~i in privire eu masurile luate de administratiunea romana contra carciumarilor si accizarilor israeliti

, "

din satele Moldovei ar fi 0 lovire a unor drepturi puse sub protectiunea

dispozitiilor constitutionale si ale Conventiunii din 1858 ( ... )

~ jI, ,

" ... toate rezervele mele in privinta teoriei cii neinvoirea jidanilor de a fi

carciumari si accizari in satele noastre ar fi 0 violatiune a Conventiei de la

, "

Paris ~i ca aceasta ar da un drept puterilor garante de a interveni.

"Excelenta-sa marchizul de La Valette este prea luminal spre a nu sti ca autonomia Romdniei 1111 dateazd de ieri (subl. in text) ( ... ) Tractatul de la Paris n-a facut decat a completa si pune sub garaan!a marilor puteri europene seculara noastra autonomie, lata limbajul ee am tinut strainilor, am zis cii noi nu recunoastem puterilor straine dreptul sa se amestece In afacerile noastre administrative din intru (interior) (Aplau:e)".

( ... ) ... cand ni Be imputa cil nOI Iacem persecutiuni, iata. ce am raspuns ( ... ) ;

"« Ar fi 0 nenorocire pentru noi ca guvernamantul imperial sa aiba ideea cii In Romania este sau ar putea Ii vreodata persecuuune religioasa Toleranta religioasa este 0 virtute straveche pe tannurile Dunarei de los. De secoli ospi tali tatea data striiinului este sensa pe drapelurile noastre si, ca 0 virtute strarnoseasca ea este practicata de noi atat in palatul bogatului, cit si in bordeiul siiracuilli. Istoria este martura ca in vremea cand in Ispania oamenii se ardeau pentru opiniuni religioase, in vremea cand jidovii se izgoneau din Germania, Romania Ie acorda 0 Iarga ospitalitate, careia dansa astazi ii devine victima !

21

"« Eu, ea ministru de Interne, nu pot zice decal c5 opiniunea publici din strainatate este indusa in eroare si di eestiunea nu este bine cunoscuta,

,

"« In adevar, in Romania cestiunea jidovilor 11U este 0 cestiune

religioasa ( ... ) Ea este 0 cestiune nationald si totodata 0 cestiune

r ,

economicii. In Romania, jidovii nu constituiesc numai 0 comunitate reli-

gioasa deosebita ; ei constituiesc in toata puterea cuvantului, 0 nationatiuue straina prin origine, prin lirnba, prin port, prin moravuri ~i chiar prin sentimente.

"« In Romania, israelitii nu sant ceea ce sant In tarile civilizate, adica : francezii in Francia, englezii in Anglia, italienii in Italia, gennanii in Germania, deosebindu-se de ceilalti locuitori ai acelor tari numai prin reli-

, ,

ziunc, in toate celelalte fiind asimilati eu desavarsire cu celelalte clase ale

b' "

populatiunii, ~i aceasta ell mult inainte de-a fi dobandit acele drepturi pe

cari ei Ie reclama in Romania, inainte de a fi devenit de fapt romani »".

"Si, dupa ce am aratat partea naponala ~i in treacat aceea religioasa a cestiunii, am abordat astfel ~i partea economicii" :

"« Toti aceia cari au vizitat principatele ~i indeosebi Moldova s-an Inspaimantat de aspectul trist, spre a nu zice mai mult, ee-l Infp~eaz.a israelitii polonezi cari impoporeaza orasele noastre, Cand ei au cercetat mai in fond comerciul, industria si mediile de vietuire a acestei multimi, acesti

,. ., ",.

diliitori s-au inspaimantat ~i mai rnult, caci au vazut di jidovii sunt consu-

matori fiidi a fi producatori ~i ca marea ~i pot zice singura ~i principala lor industrie este debitul bauturilor, Reprezentantii puterilor cari rezida In Iasi, am convictiunea ca ei insisl recunosc acest rilu grozav ce roade inima

, , ,

Moldovei! ~i daca mi-ar fi perrnis a chema de martor pe unul din acesti agenti ai puterilor europene, cari ca puteri crestine trebuia sa aiba mila ~i de crestinii din Moldova, n-~ avea trebuinta sa recurg la nimeni altul decat la Insu~i consulul Franciei la lasi.

"Domnul Codrescu, ieri, v-a spus ca marele Napoleon a luat masuri exceptionale in cestiunea evreilor. ( ... ) am avut fericirea sa ma 'intalnesc cu domnul Codrescu, caci si eu am zis acestea ( ... ) nu un ministru ci zece

,

rninistri ( ... ) n-ar putea face altfel dedit ceea ce am facut eu ~i predecesorii mei ; ~i aceasta chiar in interesul jidovilor, preeum deja 0 reeunosc eei mai luminati dintre ei.

"Si apoi romanii nu au pretentiunea de a fi mai civilizati In 1869 decat erau francezii In 1806-1812. Excelenta sa marchizul de La Valette cunoaste

, ,

mai bine decat mine masurile exceptionale pe care Napoleon eel mare, in interesul francezilor, a fost silit sa ia in contra jidovilor din Alsacia ~i din Lorena. ( ... )

22

"Zice ; Europei : ne-ap garantat independinta, ne-ati garantat autonomia, nu aveti dreptul sa ne jigniti, diei ea este numai garantata, nu ~i acordata, Cestiunea israelitilor din intru TIU este 0 prigonire religioasa, ei este 0 cestiune nationala si economica ( ... ) Precum parintii nostri, cand ii

, ,. , ,

goneati din tarile dumneavoastra, III generozitatea lor le-a deschis usile ~i lea dat ospitalitate, asemenea ~i straneponi lor vor gasi destula putere in patriotismul lor ca sa horareasca aceasta cestiune, pentru ci numai ~ vorn putea sa avem un glas tare, binefacator ~i ascultatin strrunatate; 0 zic aceasta pentru cit nu ne este perris noua sa traim in afara de ideile ~1 opiniunile politice ~i sociale ale Europei mtregi, caci numai acele idei ~i optiuni politice fac forta !arilor celor man, ~l cu atat mai mult forta Romaniei (Aplauz.e). "

Interventie ,

(sedinta din 10 f ebruarie 1870)

, ,

( ... ) "Din aceasta tara ies sute de mii de galbeni ce se trimit la Alianta

, ,

israelita ~i domnul Cremieux, precurn cunoasteti top, prin jurnalele ce scoate, prin presa care se transrnite in toate parule, injura pra ~i pe toti, arata cele mai mari neadevaruri, ca s-a omorit copii pe drumuri ( ... ) Mai toata presa e contra noastra, mai toti striga ci e persecutiune religioasa' ( ... ) ".

NOTE

1. "Persecutii religioase": Inci'i nu fusese invenrat "antisemitismul" ...

2. In epocii "jidov", "jidan", "jid", "jidov" (de (a iudeu) nu emu termeni injuriosi, iar "evreu" - de la ebreu - era Iolosit rar.

3. Pentru 0 mai buna In~legefe apelam Ia Norele redactate de Georgeta Penelea (11. Kogflniceann, Opere Vol. IV, Oratorie Il, pag. 229) - citam :

"Problema regimului evreilor din Romania dupa 1866 a Iacm sa. curga multa cerneala

~i a irosit Ull limp cousiderabil din ~edillfele Adunerii deputatilor ~i ale Senatului ( )

Spiritele luminate ale vremii, III randul carora Kogalniceanu ocupa un Ioc remarcabil ( )

au ramas refractare atitudinii xenofobe ( ... )"

"In 1866, In momenml schimba r ii donmiei (A. I. Cuza este rastllrnal, Carol de Hohenzollem proclamat domniror, in curand este promulgata nona Constimrie -11.m. P.G.), evreii din Romania forman dona grupe : straini ~i pamanreni. Cei din UIlnR erau asimilati romanilor din punctul de vedere al drepturilor civile. Drepturile politice eran mai reduse, determinate de ( ... ) instructie, indelernicire fucrariva, etc ( ... ). In deeeniul ~apte, numaml lor crescuse Ia 400 000 ; in Moldova se constimise peste noapte 0 burghezie mm-lIl1ra, vioaie, care prin sfera afacerilor mcheiate, anu In mediul rural db ~i In eel urban, a intrat In concurema ClI elemenml similar romanesc, ( ... ) Inca guvemul domnitorului Cuza ( ... ), la 5

23

Iebruarie 1866, a luat 0 masnrii cu earacteer restrictiv ( ... ) indiferent dacii erau pamanreni sau non veniti, le era interzisa pe viitor arendarea carciumelor san hanurilor ( ... ). Potrivit articolului 6 din proiecrul noii Constitutii, religia nu purea constitui 0 piedica in dobandirea calitatii de roman, (subl. m. P.G.). La 16 iunie 1866, deputatul Aristide Pascal a cent! ca naturalizarea evreilor sa se faca progresiv, ca 0 masura preventiva fa!a de imigrarea masiva a aces tom. Practic, naturalizarea avea sa se faca nominal ( ... ). Discutarea articolului ( ... ) a meeput la 18 iunie ; ( ... ) (dar) la Bucuresti s-au produs excese tmpotriva evreilor (au fost devastate magazine ~i templul coral). Cremieux a alertat marile puteri (. .. )

"In septembrie 1866,0 hotarire a Consiliului de Ministri, int.emeiata pe Regulamentul Organic, anula deosebirea dintre evreii nativi ~i eei straini ~i recomanda expulzarea lor.

''In aprilie 1867, I.e. Bratiann (ministru de Interne) a dar 0 circnlara prin care evreilor Ie erau interzise atal arendarea de imobile, hanuri, carciumi, cat ¢ sederea ill sate. Conditia cimiinern era posesia unui capital minim de 5 000 lei. Primarii erau insarcinall cu dresarea listelor de « vagabonzi ». Gestul a siamit nemulrumiri ill ~a CD.A. Sturdza, v. Pogor, P, Paladi, Costache Iepureanu, P. Carp - au ecru! retragerea circnlarei) cal ~i In strainatate :

Napoleon III. informal de Cremieux, I"epro~ dispozitiile «si contraires d fa civllisauon ». Deputatul englez Moise Montefiori se griibea sa vina In Romania pentru a constata «persectutile » ( ... ). Consulii Angliei, Austriei, Rusiei au trimis protesre vehemente ( ... ) eei doi din urma treceau sub tacere faptul ca la situana rncendiara din 1867 se ajunsese din pricina pogromurilor din provinciile limitrofe (fosre romanesti. ocupate de Austria - Bucovina - ~i de Rusia - Basarabia - n.m. P,G,), csci populatia evreiasea astfel haituita ~.i cautase ~i gasise refugiu pe teritoriul Romaniei. "( ... )

" ( ... ) Kogalniceanu a emis urmatoarele acre oficiale :

"a). Circulara din 12mai 1860 ( ... ) «: ~Iaria-sa domnul Principatelor Unite (AI. I.

Cuza) ~i ministrii sm nu doresc insa mai bine de a lucra la stergerea urilor dintre deosebitii locnitori ai uncia ~i aceleiaasi tari, decat de a aduce 0 ooo.teascii infrii\ire mne roate clasele populaatiunei [Ma privire catre origine ~i religie. Guvernul, avand aceasta dorinp nu face dedit a unna nobilei ~i civilizatei impulsii pomita din sanul marei Adlman a p.rei din 1867, care la nemurirorul ei program all lnscris mai Inainte de reate libertatea religioasa ~i libertatea civila pentru loti acei care locuiesc pe pfuuantul Romaniei. Guvernul va pune toate silintele sale pentru ca din ce in ce mai mull acest principiu liberal ~i constintit prin Conventia din 79 august sa devie un adevsr c»."

"b). adresacatre epitropii comunitapi israelite din Iasi prin care asigura sprijmul san Ia infiin!area scolii preconizate ( ... )."

"c). raport catre domnitorul AI. I. CUza cerandu-i sa anuleze dispozitia priu care le internee evreilor practicarea farmaciei.

3. 0 harm dincuvinte

- capitol "imprumutat" din romanul Basarabia -

Inapoi in timp, la Anul Zero ai romanitatii, din primul mileniu inainte de

24

Cristos:

Pe 0 arie avind la Est Marea Neagra (Pontus Euxinus) ~i Bugul (Hypanis); la nord: aetuala Cehie ~i actuala regiune Lvov; la vest: Tisa (Tissia); la sud:

Dunarea (Istru, Ister, Dunanis, Danubius) - iar pe mijloc strabatuta serpuit de eurbura Carpatilor - traiau Dacii (~ le spuneau romanii) sau Getii, dupa Greei, descrisi de Herodot ea "cei mai viteji si mai drepti dintre Thraci". In antichitate teritoriul anal. de-a dreapta ~i de-a stanga Nistrului (Tyras) era numit de greci, prin Herodot Tyragetia. Era locuit, dupa cum ii arata numele, de geti, Sub presiunea scitilor, in secolul V i. C; getii se retrasesera spne nordvest si sud-vest, dar 111 secolul IV, celtii irnpingindu-i de Ia vest, sub Dromichete, apoi sub Burebista revenisera, atingind ia~i Bugul (Hypanis). Odata cu ocupatia Daeiei (sec. Il d. C.), a foot romanizata ~i Tyragetia, Insa putinele descoperir: arheologice facute pe aces! teritoriu - eele mai importante: la Olbia, pe malul drept al estuarului Bugului - fusesera ocultate de taristi, iar de bolsevici trecute la "informatii secrete" - pentru a ascunde thraco-dadtateafornam tatea actualei Ucraine de' Sud- Vest).

Soarta arheologului lor Suruceanu (1851-1896) ~i a fructului muncii sale este exemplars ~i prin nenorocul care i-a urmarit pe oamenii Basarabiei, de la 1812, cand cazusera sub rusi : amenajat pe mosia socrului sau Charles Sicard de la Vadul lui Voda, pe Nistru, Muzeul de antichitati din acest t§rgl1~r a eunoscut 0 fl1l~eratoare faima internationala, datorita yieselor eolectate de 1. Suruceanu inca din anii liceului (monroe, ceramica, sticla greceasca), in irnprejurimile Cet:a~i Albe ~i ale Odesei. Lucrarile sale inchinate Greeiei antiee pe malul nordic al Marii Negre Ii deschid portile Academiei Romane (1888), ale Institutului imperial arheologic (rusesc), publica ~i este citat de reviste de specialitate franceze, germane, italiene. Ion Suruceanu fondeaza ~i Muzeul Antichitatilor de Ia Chisinau, insa dupa moartea sa prematura (la 45 de ani, in 1896), este Iasar in parasire, iar din 1916 piesele cele mai pretioase dispar (ca sa apara - ca prin minune - dupa aproape un secol, la ... Moscova) ; in 1917, "revolutionarii" bolsevici rusi distrug si ceea ce mai ramasese - atat in cladirea Muzeului din Chisinau, cat s1 conacul de Ia Vadullui Voda ...

Nu mai pu~in m~ter.1' a fost postumitatea lui Costache Stamati (1786- 1869). Meritele sale poetice, mai ales geniul limbii romane (va trebui asteptat Emineseu pentru a fi egalat-depasit) nu au fost, nu sunt recunoseute ; faptele sale culturalizatoare : el face eunoscute in aria romaneasca byronismul, romantismul, clasicismul francez, Renasterea italiana - contributii uitate. Traducerile din Florian, Voltaire, Racine, Hugo, Krilov, Lermontov, A. de Vigny - dar mai ales din Puskin, pe care ilcunoscuse personal - au constituit ferestre necesare spre altii. Ultimii 25 ani de viata si i-a petrecut In tihna conacului de la Ocnita, Hotin, si a fost Inmormfu1tat In' curtea bisericii satului. Nurnai ca tot in i918 "revolunonarii" rusi care au semanat teroarea, devastarea, moartea in Basarabia au sfaramat, in cautare de aUf, printre altele ... u~a zidita a cavoului (unde fusese depusa ~i soua lui Stamati, Suzana - nascuta Gafencu). Negasind, s-au riizbunat ruseste : au risipit oasele, iar in sicriile de zinc au facut baie, folosindu-le in chip de cada. Dupa unirea Basarabiei ell

25

Romania, conacul dela Ocnita, devastat, incendiat ~ ca alte sute de "urme" ale noastre ~ oamenii au avut ahe griji, a~ ca in curand nu s-a mai ~tiut unde tusese rnormantul poetului. AI!i cineizeci de ani de Siberie a spirimlui au facut sa se creada ca s-au pierdut ~i urmele lui Costache Stamati de pe parnantul romanesc cotropit de rusi ~ eu atat mai vartos, ell cit judetul Hotin "intrase In componenta R. S. S. Ucraineana" Inca din 1940 - asa a ramas si azi. lata Insa, ehiar 'inainte de implodarea URSS, in 1988, sateni: din Ocnita au amenajaat 0 fosta anexa a conacului incendiat-ruinat ~i au lncropit un muzeu. Acolo au adunat cateva carti ramase din biblioteca poetului numarand initial 5 (Xl() de volume, putine obiecte personale, au ridicat un bust al lui Stamah - ~i, semn bun: doi tineri au ssdit lfulga teiul bicentenar un tei tanar. tnchinat lui Emineseu.

Semn rau. De curand muzeul din Ocnita a ars, Autoritatile pretind ca a luat foe de la traznet. Lipsa de fantezie In minciuna este, im atat 0 trasatura ucraineana - cat bolsevica (noi, basarabenii si bucovinenii TIU uitam : printre eei mai fideli si mai feroci executanti ai ordinelor rusesti de reprimare a nerusilor - in T:1rile Baltice, III Caucaz, 'In Asia Centraala - iu fost ucrainienii ; si tot ei, "victime ale rusilor", au fost profitori nerusinati de pe urma rapturilor din timpul Imperiului Bolsevic : Maramuresul din drea'pta Tisei, Bucovina de Nord, 0 parte din Basarabia de Nord - eu Ocnita lui C. Starnati -, Basarabia de Sud, ell intreg litoralul Marii Negre ~i Insula Serpilor).

Cateva secole de 'inflorire, de Intarire militara - consecinta : extinderea geografica - au facut ca Regatu1 Dac sa intre In confliet eu Imperiul Roman. Vietoriile, oricum: ne-infrangerile repetate ale Dacilor Il determinasera pe Iuliu Cezar sa pregateasca 0 campanie "decisiva" impotriva lor, In anul 44 1. C. - Insa a fost asasinat, La scurt timp a fost ucis ~i inamicul sall Burebista, Regele Dacilor. Abia dupa un secol ~i jumatate - timp III care Marii Romani, ajunsesera a fi siliti sa plateasca Mieilor Daci subsidii (pentru a nu mai fi hfunli~i) - In anul i06 d. C. Imparatul Tnaian l-a infnant pe Regele Decebal (care s-a sinucis), Cea mai mane parte a tfuii a fost cucerita, colonizata, rebotezata "Dacia Traiana", apoi "Dacia Felix;'.

Dacii erau monoteisti, credeau ea viata ineepe dupa moarte si il venerau pe Zamolxes (sau Gebeleizis), care ar fi avut existenta reala, ar fi Iost sclav al lui Pitagora, iar despre faptele sale (de astronomic, de medicina) vorbea Platon, In Charmnides; despre Illte1epciunea sa ~i a ucenieilor sai scria istorieul Iosif Flavius, in Antichiuiti iudaice.

In timpul si dupa razboiul din 106 (d. C.), barbatii daci valizi au fost ucisi in lupta, s-au sinucis, ramasii au fost luati in sclavie (si fie privita Columna din Foru1 lui Traian de la Roma ca 0 BD (banda desenata) In marmura povestind cele dona campanii romane In Dacia; sa fie privite statuile sclavilor daci ... ). FemeiIe autohtone au cautat protectie ~i alinare pe lfulga legionarii romani (proveniti din toate colturile Imperiuiui, dar vorbind 0 singura limba; latina). III majoritate veteranii liberan de obligatiile militare se stabileau pe loe (unde sa se fi dus, dupa 20-25 ani de ani de ostasie"), se insoteau cu femei dace. De aceea tennenul romanesc: balr{j.!! (ca si' francezul vieux) deriva din latinul

, ,

26

veteranus ...

Se spune cii in oricare comunitate femeia este pastratoarea traditiilor.

Adevarat - dar nu in Dacia ... Felix. Pentru ea barbatul nu mai era, ca tnainte de tnfrangere, doar cel-putemic-in-general, ci Puternicul in special, ca Ocupant - adevarat: nu ~i en stapan (de sclavi). AstfeI se va fi explicind faptul ca Incepind cu a doua generatie, Dacii au devenit politeisti - dupa tatii lor, I atini(zati). Se vede ca politeismul dacilor romanizati nu era destul de inradacinat atunci cand a aparut noua religie rnonoteista crestinismul.

Patrunderea crestinismului s-a facut relativ repede, progresiv, prin difuzie, prin consimtarnant individual, familial, de grup - nu prin decret, ca Ia toate popoarele invecinate: Bulgari, Sarbi, Rusi, Polonezi, Unguri - in fine, Lituanieni.

Pozitia excentrica a Daciei a favorizat crestinarea timpurie a populatiei daco-romane, Aflatii departe de Centro, provincia romana nu putea fi control am cu severitatea (sic) obisnuita fata de crestinii din Galia de pilda, dati prada fiarelor, in arene. Apoi faptul ca Ioviturile exteme cele mai violente veneau din nord--estul Imperiului - dinspre Goti, Gepizi, Heruli, Bastarni ~i, fireste din partea Dacilor liberi: Carpii - obliga Roma, daca nu la 0 mai mare tolerantii religioasa, atunci sigur la 0 mai accentuata.,; neglijenta administrativa. In fine, sa nu se uite ell una din legiunile stabilite in Dacia, Gemina era alcituita din ostasi recrutati in Palestina, deci, dintr-un loe al unor oameni deja "contaminau" de' noua refigie, Aproape aceeasi "tara" aveau eei din legiunea Macedonica provenip din vecinatatea greceasca,

Un alt cuvant-cheie al romanitani: pagan, vine din latinul paganus: satean, locuitor la tara (ca si in franceza, are aceeasi istorie si aceeasi semnificatie). Numai cit Dada romana, provincie aflata In prima Iinie 'a Irnperiului, era aparata de cateva zeci de mii de legionari. $i chiar daci nu top veteranii romani au devenit batriinii daco-romani, se poate deduce ci viata (civila) din jurul castrelor era importanta, ani mara, populatia nu mai era intru totul rurala, ei, .. suburbanizata, Or crestinismul a fost difuzat inmi si mal Iesne printre o~eni (adus de negustori, de dilatorL de legionari transferati, de misionari) - lumea satului, cea din creerii muntilor, ramantnd inca pagiinli ...

Rezumat: Dacia transforrnata In provincie romana sub Traian, in anul 106 d. C, dupa 170 ani, in anul 275, sub Aurelian, a fost parasitii: armata ~i administratia s-au retras la sud de Dunare., , Cele vreo cinci generatii de dacoromani ramase pe loe nu vor fi ~teptat Edictul de la Milano (313), pentru a practica In pace crestinismul (dealtfeJ nici nu avea cum sa aiba efect asupra unei populatii ie~ita de sub au tori tatea, deci interdictiile Romei, de aproape jumatate de secol).

Ca (injcrestinarea incepuse, foarte devreme - adica 111 plina ... latinitate a Daciei, 0 dovedeste tot limba ramana in care termenii esentiaIi sunt latini:

Dumnezeu (Dominus Deus), cruce (crucem), botezare (baptisare), crestin (christianusi, bisericii (basilica), cuminecare tcommunicarei, plical (peccauam, rugdciune (rogationemi ... In terrninologia religioasa la Romani stratul eel mai vechi este latin; apoi grecesc; abia dupa eel grecesc, stratul

27

slaven. Sinteza eta Iimbii nomane 0 nesmr~ita bogatie poetics: pentru nevoile p3milnte~ti se pot Iolosi latinul corp ~i slavul trup; pentru cele sufletesti: slavul dull si latinul spirit ...

MOOul neviolent in care ne-am crestinat ar putea explica absenta de martiri din Calendarul Romanilor, De-a lungul Evului Medin, domnii, manastirile, cetatile, orasele romanesti au cumparat (eu aur curat) m~te ale unor sfinti - eu totii neromani: greei, rusi, armeni, bulgari, lipoveni. ..

Veche, dureroasa dezbatere: martor - din grecescul manus, marturos -

(limoill) semnifica ~i martir (martyr).

Or romanii nu au "vocatia sfinteniei" - deci nici a martirajului. Deci, prozaic: niei a marturiei.'

In 271, sub presiunea barbarilor (goti, gepizi, heruli, bastarni), armata si administratia romana s-au retras la sud de Dunare, Din ceea ce tusese Dacia Romana au ramas castre, drumuri, temple, terme, arene, monumente funerare. Acestea toate au disparut sub stratul gros de namol si de cenusa al revarsarii spre sud a Slavilor. EI au naboit Peninsula Balcanicaincepind din secolul VI: au sarenizat civilizana polis-urilor, au srrivit sub senilele talpilor lor desculte ~i negrabite akadernii ~i rnoneda, religii ~i filosofie, dezbateri in agora, teatre, stiintii de carte - si scrisuri.

, Au supravietuit revarsarilor pornite din mlastinile Mazuriei de azi (pasnice ... Ie zugravea istoriografia sovietica ... - asa au ramas si dupa 1989) doar comunitatile originare de la munte, sau care au avut inteligenta sa urce la ... munte. Ointre urmasii Thracilor: Dacoromanui 81 Aromanii; dintre ai Illyrilor:

Albanezii. In fine, Grecii: cei care 11U au ureat'sus-Ia-munte s-au refugiat in Sudul Peninsulei ltaIiee, ill Sicilia, In Afriea - si la Massilia (Marsilia-Marseille), colonie ionica - astfel salvindu-si nu door Iimba, ei si scrisul; Albanezii, Dacoromanii, Aromanii "retragindu-se in sus", si-au pastrat, sub Slavi - si in ciuda lor - sufletul si Iimba (orala),

Se poate spune ca in tara tJ1vruugului nimieitor a] civilizatiei rurale slave, door civilizatiile pastorale au supraviemit, ~i limbile: greaca, albaneza, aromana (armaria), dacoromana Autohtonii din Tracia, din Dalmatia, din IIlyria (cu exceptia Albaneziior ~i a Istroromanilor) au fost asimilati (lingvistic) de Slavi, Slavii au fost alungati din Greeia dupa doua secole, dar ce performanta In materie de distrugere: analfabetizasera Eladal In sehimb in actuala arie romaneasca Navalitorii stabih(za)!i: Slavii, Cumanii, Pecenegii - au fost, ei, asimilati Iingvistic de dacorornani,

Perenitatea limbii daeilor Iatinizati fata de ale naviil.itorilor succesivi, simultani, deveniti si stapfini sa constituie 'un mister istoric"; sa fie oare 0 revansa, peste tirnp,'a celui supus prin violenta, altadata? Se poate vorbi de 0 contemporana revansa a sclavului african si a robulul tigan - si nu doar una

muzicala? Orieum, Romfulii nu intra in aceasta categoric, '

Limba (romana) a conferit, In spauul unei "geopolitici" In perpetua rnodificare, 0 uluitoare unitate traitorilor numiti de straini: blac, blach, bins, balak, (olochii-romani, oldh; vlah, valah; valachen, voloh. boloh; vloh, ungrovlah, ulak; ulaki, valaque, walat, walacb - toti termenii semnificand: "roman" (Francezii vor fi ~t:iind bine acest lucru: termenul gaulois (sub forma: galois)

28

vine din francicul walhisk "roman" .. ).

In secolul al XIV -lea existau trei importante unita!i geografico-statale, populate de acesti "latini orientali":

- La nord-vest: Transilvania; Iocuita In proportie de 80% de "Blaci".

Ungurii, sub presiunea Pecenegilor care-i alungasera din Etelkuz, mitic loe de popas, situat, probabiJ in Basarabia de azi, urcasera intai spre Nord, facusera 0 halta in ''Tara Rutenilor' (Podolia - devenita, dona seoole mai tarziu Tara BlVolohoveniior :::: a Vlahilor), apoi pe Ia anul 900 coborisera in Panonia, unde Ii invmsesera si supusesera pe Blaei ~i pe Slavi, Din Panonia s-an indreprat spre Est l'dincoio de paduri" era un ~inut minunat, numit de eronicarii lor: "Ultrasylvania" (sau Transsylvania), unde fiintau formatii statale puternice: voievodatele sau ducatele purtind nurnele ~filor: Gelu ("Gelou. dux Blachorum}, Glad, Menumorut, Kean si Tari (de la terra): a Maramuresului, a Oasului, a Hategului, a Oltului. Cuc~ri~ea lor a durat cateva

decenii. ' , ,

- La sud: Tara (Terra) Romaneasea sau Muntenia (Valahia); a luat fiinta In 1310, cand Basarab I -ul a unificat cnezatele si voievodatele din dreapta ~i din stanga afluentului nordic al Dunarii, raul OIt (Alums, Alura);

- La est: Tara (Terra) Moldovei Voievodul Maramuresului (nordul Transilvaniei) Bogdan a retuzat de a mai reClln~te autoritatea regelui Ungariei (1342), iar in 1359 a trecut Carpatii spre Est ~i s-a declarat suveran al "Moldovei"

De unde: Moldova?

De Ia raul ell acelasi nume, izvorind din Carpatii de Nord (al muntilor

venind de la eel ai unui tiib dac: Carpii). ' ,

Dupa terminatie, Moldova pare a fi un toponim slav, ca Bistrita, tot lin afluent ai Siretlllui (Hyerasus, Seretus). Bedrich Smetana celebreaz~ muzical raul "Moldau" in poemul simfonic "Patria mea". Numai cit "Moldau" este numele german(ie) (Mold :::: pamant, In bohmisch] at raului pe care Slavii (Cehii) Ii numese: Vltava, Este limpede cii Gotii nu au avut cum boteza un ran din nordul ariei dacoromane (dedit daca admitem cii toponimia lasam de Bastrni - care trecusera ~i ei pe aoolo - a supravietuit peste un mileniu ... ); Iimpede si faptul col Slavii, ocupind viile ~i campiile, au slavizat toponimele "joase" de la campie, din viii (dar nu SI ale munulorl) - vezi si Dambovita, I alomita, Prahova, din actual a Romaine, dar vezi si In Gr~eia: Mandra,

Levadia, Arahova, Grivena, Tyrnavos etc..; '

Si daca Moldova nu este tennen slav?

1.' - In baladele populare despre "Descalecatul Tarii Moldovei" este yorba de 0 catea, Molda, Iruntasa hairei de ciini de vanatoare a Domnului: urmarind un cerb, a trecut muntii spre Rasarit, tragindu-i dupa ea ~i pe vfuJ.atori: acestia

s-au trezit pe un pamanr minunat, strabatut de un ran cristalin In cinstea

cii~elei, raul (si pfirnfintlll clinjur) a/ell) primit numele: Moldova .

2. Limba Daeilor (din care s-au pastrat cam 160 termeni siguri) face parte din grupul Indo-european, subdiviziunea salem - ca sanscrita, iraniana, lituaniana letona, prussiana, slava, iIlyra ~i armeana (latina: din centum). Au

29

ramas in limba romana termeni esenuali din limba daci: vatra (foyer - ca In franceza, cu triplu, cvadruplu sens), cdciuld (bonet de fourure - termenul se gaseste ~i in albaneza conternponana) farinG (camp, ogor), codru (foret), capac (arbre), bad (sef a1 ciobanilor, proprietar al turmei), brdllza (frornage), balaur (dragon), mo~ (barbat in varstii, batrfu1! intelept), mo~ie (proprietate, pamant) mostenire, mostenitor (heritage, heritier); parti ale corpului: bu;a (levre), gruma; (cou) , 'cea/ii (nuque); tamilie: bdias (garcon), copil (enfant), prune (nouveau-ne); apoi strugure (raisin), butuc (cep de vigne, buche), curpen (sarment) : - sec I 1. C. Dacii ajunsesera atilt de ... nesobri, Incat Marele Preot, Deeeneu, i-a obligat sa zmulga toate viile ...

In toponimie Daeii foloseau ~i sufixul -dava: Argedava (capitala Regatului Dae, sub Burebista), Buridava, Sucidava, Capidava. Petrodava, etc. Nu este deloc improbabil ea aetualul raa Moldova sa-~i fi luat numele de Ia 0 fortarea~a daca: Moldava, iar "terenul" din jur, (peste 100.000 km. patrati) sa fi devenit; Tara.

De Ia humele Firii (Moldova), eel al locuitorilor: Moldoveni - de care aveau sa-si aduca aminte, nu ocupantii rusi taristi de la 1812, ei bolsevicii eu

ganduri d~ ocupare -in 1924... ' ,., ,

Tot din cuvinte harta Tarii Moidovei:

La vest era despartita de Transilvania prin lantul Carpatilor Orientali; la sud, de Tara Romaneasca,yrin raul Milcov ~i prin un fragment al raului Siret, apoi de Dunarea Inferioana, partea ei deltaica, pana la Marea Neagra, De acolo inca 120 km spre est: litoralul, parra Ia Limanul (Laguna) Nistrului, Unde exista - exists si azi, re-re-refacuta - ca 0 borna de hotar intre Europa si Asia cetatea ioniqna Tyras (Intaiul nume grecesc cunoscut al fluviului Nistru), ridicata In sec. VI L c., devenita; Asprocastron, Moncastro, Cetatea Alba -In romana; tradusa In turceste: Ackerman, apoi in ruseste: Belgorod Dnestrovski.

La est: Iluviul Nlstru (Tyras, Danastius, Nistros) - [~i nu Niprul (Borystenes), cum confunda Occi den tali i - desigur pentru ca rusii au pus proteza D ~i a rezultat: DNepr, DNeslr - de ee nu ~i DNeva?; sau DNil, sau DNiemen? - mister-slav] scalda "Tyragena", iar Bugul (Hypanis) alcatuia granita orientale a..; dacitatii, Nistrul al carui mal drept a Iost fortificat 'incepind de la 1400, sub Alexandru eel Bun, Domnul Tarii Moldovei; atunei au fost construite noi eetafi, iar cea greceasca, de la mare, Tyras, renovata, Astfel, de la nord la sud inumai pe tnalui drept al Nistrului, pe pdmdnt romdnesci, au vegheat multe seeole - ~i au ramas ~i azi cetatile : Hotin, Soroca, (Orhei), Tighina, Cetatea Aiba, ..

Am pus intre paranteze Orhei: spre deosebire de celelalte, Cetatea Orhei nu a mai ramas In picioare. La vreo 10 km de Nistru, pe afluentul sau Rant a existat 0 cetate mongola (tatam) ridicata dupa biitalia de la Kalka (1223, cand au Iost nimicite knezatele rusesti), probabil In timpul Marii Invazii din 1241. Fortareata era rudimentara insa, judecand dupa rarnasitele domestiee, acolo s-a batut moneda ~i parea destinata a deveni capitala (si civila) rea mai occidental a a Irnperiului Mongol. Mull mai tarziu - Ia 1469 - este semnalata "cetatea Orhei, In jurul careia s-a asezat Orheiul, sub Stefan eel Mare -insa localitatea

30

rnedievala (si actuala ... ) se afla la 30 km de Nistru, tot pe Rant, deci nu a fost ridicata in jurul cetatii mongole (locul numit azi: "Orheiul Vechi" - poarta inca mine vizibile).

In disputa - mereu-mereu actuala - dintre romani ~i rusi (de la 1989 si ueraineni, nu numai persecutati ai rusilor, dar ~i feroci persecutori si mostenitori ai Imperiului Sovietie - mai ales ai rapturilor teritoriale: Polonia Orientala, Ucraina Subcarpatici - apoi Bucovi na, precum ~i sudul Basarabiei, ell Iitoralul 'iutreg, Insula Serpilor - pamanturi romanesti) este invocate "intaietatea", Or Slavii au pAtnms in Imperiul Bizantin (din care faeea parte fosta "Dacie Felix") in 550 d. C. - nu mai devreme. Se semnalase 0 expeditie rusa, pe mare, 'impotriva Constantinopolului (in 860, ~i nu mal curand); Rusia, ca stat, tncepuse a se amesteca In treburile Tarilor romano - prin ineursiuni - de pe la l700 prin Petru l, insa abia in 1792 devenise "vecina" cu Moldova dupa ocuparea Edissanului, eontrolat de Tatari (regiune devenita Odessa).

Dovada, in piatra: toate cetiifile de pe Nistru (inclusiv antiea Tyras, ioo aceasta fusese fondata in sec. VI i.e.) au fost edificate pe malul drept aI fluviului, deci In iuteriorul Tiirii Moldovei - deci, in interiorul Europei - pe celalat mal, stangul, afliudu-se Asia.

La nord granita era terestra, deci miscatoare: Tara Moldovei se afla In contact direct cu Voevodatul &V olohoverllior (dupa. cum spune numele ~i el: al-Valahilor), eu statele kievene, eu Polonia, eu Lituania - care, la un moment dat se intindea pfula la Marea Neagra, deci devenise "vecina de la rasarit"; apoi cu Imperiul Austro-Ungar - care ocupase, in 1775 nordul Tarii Moldovei, botezindu-l: Bukovina: In fine eu lmperiul Rusesc, eel venit, ca toate marile plagi ale istoriei Europei (Hunii, Avanii, Ungurii, Tatarii) dinspre est, atingind Nistrul abia sub Caterina a Il-a, la 1792.

Douazeci de ani rnai tarziu, in 1812, aceeasi Rusie a mai faeut un pas In Europa, rupand jumatate din Tara Moldovei, botezind-o ell un cuvant romanesc: Basarabia, im3 moditicat a. Ia francaise; Bessarabie, stabilind - deocamdata - frontiera pe raul interior, aproape paralel cu Nistrul: Prut (Pyretus, Porata).

Falsificarea toponirnica din 1812, inventia ruseasca; Bessarabia numind jumatatea onientala a Tarii Moldovii, rapim, s-a repetat in 1924 - fatalitate: tot prin geniul unui ne-rus: bulgarul Christian Rakovski. Prin el Rusia si-a negat propria inventie de la 1812: Bessarabia. eazuta in desuetitudine ~i a fabricat alta, nou-nouta; Republica Socialistd Sovieticd Autonomii ... Moldoveneascdl

Rakovski, bulgar prin nastere, roman prin cetatenie, socialist prin ... meserie, (a fost initiatorul miscarii socialiste din Romania si mentor al lui Panait Istrati), RU8~fob notori'u (bibliografia lui spune mult~ si..; mult), in 1916 fusese demascat ca agent german, platit, dovedit prin "Lista Gunther" (dupa numele celebrului-sinistrului recrutor german actionind la Bucuresti) - drept care autoritaple romane 11 arestasera si ii fixasera domiciliu obligatoriu "pe cuvant de onoare" la Iasi. Cum frontul ruse-roman se ana in Moldova; cum revolutia bolsevica pornise, nu doar de la Petersburg, ci ~i de pe frontul din Carpati (unde militarii rusi parasisern pozitiile ~i se dedasera la jefuirea

31

localnicilor, la violarea localnieelor, la baut ruseste, pfuill la moarte, prin inecare in pivnitele in care "impuscasera butoaiele), 0 ceata de rusi beti I-a luat pe sus pe Rakovski, I-a ureat pe soclul staruii lui Alexandru loan 'Cuza din lasi si I-a pus sa declare ... abolirea monarhiei ~i instaurarea "Republicii Socialiste Sovietiee Romania". Etilnicii revolutionari au fast alungati In urmatoarea jumatate de ora, disparind eu tot cu agentul gennan, im"3itul antibolsevic/ devenit proasparul bolsevic Rakovski ...

Care avea sa apara in curand ca presedinte al Sovietului Comisarilor Poporului din Ucraina, prilej cu care a ~i condus cateva cxpeditii de "recuperare a Bessarabiei, parnant, de veacuri, rusesc"!

Faro succes. Insa inainte de a fi trirnis de Lenin ea ambasador a1 URSS la Paris (unde I-a precedat pe Ilia Ehrenbung, ~i el celebrissim sergent-agentrecrutor): Inainte de a fi fost acuzat el insusi de trotskism ~i iainte a fi deportat la Astrahan (unde I-a gasit ucenicul sau Panait Istrati - si inainte de a-i acuza, ill Pravda, el, pe fostii sal tovarasi de ... spionaj in f~voa'rea Germaniei - nu se insela, totdeauna, Stalin ... - 8i inainte de a fi unpuscat, chiar si el, fidelul intru tcldari), Rakovski a Imaginal un scenariu de geniu; fiindca RUSIa (iscalind de asta data cu pseudonimul "URSS") tinea sa. re-rapeasca jumatatea din Moldova furata in 1812 - el si ai sai tovarisi de internationalism proletar de la Odessa, recrutati din cartierol call Iarnat 'purtind numele "Moldovanka" (devenit in tntregime evreiesc), au inventat 0 ... Moldova pe malul stang at Nistrului, in Ucrainal Un carlig de undita in care au pus ca momeala pestisorul "Republica Autonoma Socialista Sovietica Moldoveneasca", sperand s5 prinda pestele marisor : Moldova istorica (cuprinzand ~i partea ei orientale, devenita provincia romaneasca Basarabia) - de ce nu pestele-cel-mare: Romania

intreaga? '

Sub unguri, vreme de un mileniu, Romanii din Transilvania au avut parte de suferinte cumplite, printre nedreptati fiind si nerecunoasterea lor, autohtoni, ca natiune, alaturi de ocupanti (Ungurii, Secuii) ~i de colonisti (Sasii, Svabii), Insa in 1918, cand s-au unit eu Patria Mama, Romanii transilvaneni puteau sa scrie si sa citeasca In limba romana, aveau 0 identitase, stiau cine sunt S1 de unde 'se trag, ba 'ii invatasera carte si cunostiinta de sine pe Romanii' din

Pnincipatele, totusi, Iibere.v. ' "

Prin comparatie: sub rusi, numai in 106 ani, Basarabenii au fost striviti,

analfabetizati, desnationalizaii, desidentizati. '

Sa: fi fost Moldovenii dintre Prut si Nistru mai putin bravi?, mai inerti?,

mai inclinati spre supusenie decat Traniilvanenii?' ,

Istoria ca si literatura, eu osebire "fictiunile reale" semnate de Mihail

Sadoveanu, SPUil contrariul: '

De pe la 1400, cand puterea mongolii a diminuat, pnuturile devastate din rasalit au prins a fi repopulate, Sub Alexandru eel Bun, domn al Moldovei, a tneeput construirea-reconstruirea Iortificatiilor de la granita naturala dintre Europa si Asia: Nistrul. Cetaple de paza aveau nevoie de oameni liberi ea strnjeri. Astfel a inceput istoria Moldovenilor de Ia Nistru, Granicerii de la Rasarit, avind statut asemanator celor din interiorul arcului carpatic: Fagara~en1i,

32

Nasaudeni i ...

Agricultori, crescatori de vite (rnai cu seama de cai), negutatori in timpul liber, o~teni in ... tot celalalt, .s~ujeau pe cite u~ domnitor, dar ~i pe ei in~i~i - de unde frecventele razvratm impotnva putern centrale de Ia Suceava, de la Iasi, pentru impunerea unui "domnisor" de-al lor, de regula un impostor - intreprindere III care excelau cei din tinutuI meu, Orhei. Nu se sfiau sa dea S1 cate 0 raita peste Nistru, "La Cazaci" (nu 0 semintie, ei 0 adunatura d'e mereenari: rusi, eo.lonezi, Iituanieni, ucrainieni, tatari, moldoveni, numele venindu-Ie deIa fatarescul: ca'zac: calaret ratacitor ("corp" pe care Ecaterina II-a 1--a prefacut In unitate de jandarmi-calari); si "La Tatari' -Ill scop, cinstit,

dejd. '

Insa oricat de turbulenu In interior, cand se profila prirnejdia straina, capatau un singur domn-dumnezeu: Moldova.

Moldovenii de la Nistru, oameni liberi, razboinici, intretineau eu Tiitarii, deveniti auxiliari ai Turcilor si stabiliti (?) In Bugeac, pe litoralul Marii Negre, in sud-estul Moldovei, relatii originate, nemaiintalnite - nici la rasaril de Nistru, niei"la apus de Prof' la Valahi, Unguri, Poleaci, Nemti, Apocalipticui "Vin Tarani !" se tragea de la Marea Invazie dill 1241 si avea efect fulgerator,

traumatizant, asupra tuturor ne-Tatarilor.i. '

dar nu ~i asupra Moldovenilor de Ia Nistru,

Dintre toate victimele "mongolilor", de la Caspica la Adriatica, singuri "Nistrienii" nu se temeau de Tatari - de ce? Fiindca si ei "discutau" din sa, cu sabia, eu sulita, eu arcul - predilect, ell ghioaga; eu toroipanul (terineni, probabiI, din substrat); si ei, ca si Tatari erau dmireti~L1sori. Navruitori veniti calare erau obisnuiti sa'intalneaSdi, fie 0 Impotrivire di'n partea unei armare pedestre (deei inferioara eu eel putin un metru, fniilfimea constituind si un important avantaj psihologic), fie sa intalneasca 0 caval erie grea, greoaie,lesne de evitat si u~or de 'infrant de viespile mongole, ~i Cazacii (de la Pragurile Niprului) l'discutau" pe picior de egalitate cu Tatarii, adeseori infrin_pindu-i Da, ei erau buni (si interesati) luptatori, rnsa. nu aveau de aparat un parnant al lor, 0 patrie, sa-i zicem: "Cazacia", Moldovenii, da: Moldova. Traind-pe-cai, Moldovenii de la Nistru ii infruntau de Ia egal la egal ("de la acelasi nivel") pe Tatarii nascuti-pe-cal, Sa fie citit romanul Neamul Soimarestilor de Mihail Sadoveanu si 'ea un document ce este, nu doar en 0 superba fictiune; sit fie citit Dimitrie Cantemir (prin dubla sa origine, afIat in deplinia cunostinta de cauza ... ), cu a sa Descriere a Moldovei; si fie recitiu memorialistii basarabeni D. C. Moruzi, Matei Donici, Leon Donici, Gh, V. Madan :curiosii vor fi

surpninsi sa afle "istorioare" de genu! (citez din memorie): '

S-a intamplat ca tntr-o vrerne In imprejurimile Orheiului sa moara aproape toate f~meile, dupa ee ~a~teau .(p~obabi~ d.e febra J2l1~tyera~a). S-a timu sfat oamenn au hotarit sa saie pe car sr sa dele rama-n tatanme, In Bugeac. Asa au [acut: s-au dus, s-an intors: Dupa ce-au taiat, pe la bran toata partea barbateasdi, au luai toti caii, toate vitele, toate sculele de pret, precum si eeva

tataree, de sa albe cirie Ie spala izmenele ••• (s, mea.) , ,

Astfel s-a plamactit bravul norod moldovinesc dintre Prut ~i Nistru ... , trag eu 0 eoncluzie pripita, Insa flU neaparat falsa, ell afirmatia este verosirnila 0 probeaza toponimia tatareasci (frecventa, nu doar In Sud, unde cateva secole

33

au locuit - in fine: pe-acolo, prin partea aceea, i~i aveau iurtele, in aut-lin). Dar rnai vartos: onomastiea.

Exista nume de famille (provenind din porecle), indicand neamul:

Rusu, Bulgaru, Turcu, Sarbu, Grecu, Neamtu, Paleaeu - si, desigur...

Tataru, Acesta din urma arata cii purtatorul se trage dintr-un tatar: aIte nume informeaza despre "trecerea" la religia crestina; frecventele azi Botez, Botezat, spun cii un necrestin: ture, tatar, evreu, Iituanian, litvan, (inainte de 1400) "trecuse" la cresdnism,ca dovada, fusese botezat: nume devenite neaosbasarabene: Ciachir, lachir, Celae, BurIae, Batal, Bulat, Uzun, Cabae, Huzum, (HjAmza, Baidan, Buiuc, Murafa ... sunt de origine tiitam. Probabil ~i Hancu, chiar daca Iingvistul Iorgu Iordan s-a straduit sa-l extraga din slava bulgara, tot de la turco-tatarul han vine, sub forma: khan - ceea ce a dat in limba romana:

Cantemir (Han-Temir), dar si Temirean (Temir-Han) ...

[Dimitnie Cantemir a tost, nu doar domnul Moldovei, nu door nefericitul aliat aI tarului Petru eel Mare (si intaiuI, cronologic mare inse1at de Rus: niciunul; dar niei un punct din prevederile Tratatului incheiat intre ella 1711 nu a fost respectat de "protectorul crestinatatii") ci si un savant in corespondenta eu eontemporanii eei mai luminati, m~mbnl 'al Academiei din Berlin, istorie yrestigios (Istoria lmperiului Otoman ~i Descriptio Moldaviae, scrise in latina, au facut data, fiind traduse ~i III engleza, germana, franceza): un istoric a1 religiilor (Sistema religiilor muhammedanei, eompozitor, muzicolog (printre altele, autor a1 unui Trauu de tnuzicii turceascd si inventator al unei metode de notatie a muzicii tureo-arabe), etnolog, Iingvist, comparatist, "un Lorenzo de Medki al Moldovei", cum 11 numise Leibniz. Si un imens scriitor de ... "fictiune-reala", prin lstoria hierogiificii. .. sensa in romaneste, Fiul sau Antioh, socotit parinte a1 poeziei clasiee ruse, a fost ambasador la Londra ~i a indeplinit misiuni dipiomatice in Franta - dealtfel a murit la Paris, in 11 aprilie 1744].

Acestea - ~i inca altele - pentru a spune ci nu firea mai slaba a Romanilor dintre Prut ~i Nistru a fost de vina in strivirea lor, door in L06 ani; ~i nu firea mai tare a romanilor din Areul Carpatic, suferind un mileniu, i-a facut sa iasa cvasi-teferi din robia ungureasca,

Ci natura ocupantului. Ungurul, brutal, crud, di spremi tor, nu i-a considerat pe indigenii gasi~i in interiorul Arcului Carpatic alcatuitori ai unei natiuni -le-a tngaduit insa practicarea religiei (ortodoxa, dupa Mama Schisma, 1654), apoi greco-catohca, dura 1700: a tolerat ca Valahul (Olah), desi fara drepturi civile, sa aiba tipografii, publicatii, scoli - in limba sa.

Rusul - bun, sa-l pui pe ran1i! - doar la di.!iva ani de la ocuparea Moldovei de Rasarit, in 1812, a suprimat autonornia culturala promisa, teritoriul a fost colonizat eu straini, locuitorii au fost rusificati ell ferocitate, de parca inamicul Nr, I at Pravoslavnicismului Rusesc ar fi fost Romanul,

De aceea au fost adusi, instalati, eu zecile, sutele de mii, colonisti (orice ar fi fost: germani, elvetieni, Irancezi, bulgari, evrei, ucraineni, rusi, ga'gauzi erau, sau urmau sa fie, vorbitori de rusa, nu de romans); divizilie - suna eunoscut termenul, dintr-o anecdota eu Stalin ~i Vaticanul... de slujbasi taristi, care, tnainte de a se pensiona ~i a se fixa, faceau sa Ie vina in Basarabia, pamant

34

meridional, ell multa lumina (ce sa mai vonbim de hrana : carne, lapte, fructe, legume, vin, miere, vanat, pe~te ... ), din cine stie ee fund al tnghetatei, at mohoratei Rusii Irati, eumnati, buniei, veri, vecini - eu "prime de instal are" 81

proprietati daruite de generosul Tar at Tuturor Rusiilor, '

Metoda mult mai perfectionata dupa re-ocuparea Basarabiei, in 1944.

Dealtfel ~rii Rosii, pe cand erau ei doar tareviei (secretari-generali ai PC al RSS Moldoveneasca), se antrenasera, de pe tronul de la Chisinau, pe spinarea romaniior basarabeni - persecutindu-i, deportindu-i, dislocuindu-i, negindu-le identitatea, alta dedit a lor, ocupantii : un porc-de-caine ca Hrusciov. un caine-de-pore ca Brejnev, un gagarisit-din-Irageda-copilarie ca Cernenko, un crocodil kaghebist numit: Andropov, "pacificator" aI Ungurilor, in 1956 ... - loti acestia au fost mai In111i "guvematori" la Chisman.

, Cun se va fi facand cit primii trei emu ~i 'ucraineni? Doar ucrainenii se declarasera totdeauna nu numai antirusi, ei mai ales: anticomunisti, nu? A, da; antirusismul si anticomunismulueniinenilor sunt Iolosibile nunai de catre ucraineni, nu si de alte natii: baltici, eaucazieni, moldoveni ...

, ,

4. Scurtii istorie a "Basarabiei" Un rapt, 0 diversiune lingvistica, realitati statistice

,

An mai seris, am re-scris, am tot seris - si bine am faciu - acum re-rerepet adevaruri istorice de toata lumea stiute: '

~ In antiehitate teritoriul aflat de-a dreapta ~i de-a stanga Nistrului (Tyras) era numit de greci, prin Herodot: Tyragetia Era locuit, dupa cumti arata numele, de geti. Sub presiunea scitilor, in secolul V lC, getii se retrasesera spre nord-vest ~i sud-vest, dar in seeolul IV, celtii lmpingindu-i de la vest, sub Dromichete, apoi sub Burebista revenisera, atingind iara~i Bugul (Hypanis). Odata eu ocupatia Daciei (sec. II d. C.), a fost romanizata ~i Tyragetia, msa putinele descoperiri arheologice [acute pe acest teritoriu- cele mai importante: la Olbia, pe rnalul drept a1 estuarulul Bugului - fusesera ocultate de ptri~ti, iar de bolsevici trecute la "informatii secrete (vezi soarta arheologului Ion Suruceanu) - pentru a aseunde thraco-dacitatea-romanitatea actualei Ucraine de Sud-Vest.

Sarind peste un mileniu: De unde: Basarabia?

La 1350 domnul Tarii Romanesti, Nicolae Alexandru Basarab (fiul lui Basarab I-ul), dupa 0 campanietmpotriva Tatarilor, pe care i-a batut ~i i-a alungat dincolo de Nistru, a consemnat in documente scrise ~i desenate (harti) un teritoriu de circa 4500 km. p, aflat 'intre nordul gurilor Dunarii si afluentul sau, Prut (Pyretus), ca "Basarabia" - fireste, de la numele dinastiei sale. In uneIe hiirti din sec. XVI si tot In unghiul format de raul Prut si Dunare aparea:

"Bassarabia (Pars)". ' ,

[Caterina Il-a a Rusiei (am mai sarit cinci seeole ... ) era protectoarea lui Voltaire, a lui Diderot; contra multor favoruri pecuniare a primit la randu-i favorurile aeestor "directori de constiinta, Pe calea deschisa de prestigiosii

35

cilatori, dupa Revolutia Franceza din 1789, multi nobili, militari, ingineri ori simpli aventurieri (si) francezi au cautat adapost ~i au facut cariera in Rusia, eea ducind Iipsa de specialisti in modernizarea imperiului - actiune inceputa de Petru I. Printre acestia a fost ~i ducele de Riehelieu (Armand Emmanuel de Plessis), fugit de Revolutie, ajuns in Rusia in acelasi an, 1789.

Tarina i-a incredintat administrarea guberniei sud-vestice recent cucerita de la Tatari (Edissan 1792). Pe locul unul sat de pescari,

Hagi-Bei, dupa planurile lui Riehelieu si ale eehipei sale de specialisti franeezi (printre care De Rubas ~i Langeron) it fost ridicat la rangul de eel mai important port meridional al Rusiei, Franceziiin slujba Rusiei Eterne aveau 0 solida culture clasica, drept care au botezat noua ~ezare: Odessa - "de la antica cetate elina Odessus", Ce conta ci Odessus Iusesejntr-adevar. colonie ioniana, insa nu acolo unde 0 indican ei, ci departe, Ia peste 400 Ian in linie dreapta, spre sud, in Bulgaria de azi, pe locul numit Obzor, intre Varna si Burgas. Rusii flU tin seama de adevarul istoric, ei se bucura (in tacere) de profituI geopolitic. '

Ducele de Richelieu s-a 'intors in Franta abia dupa Restauratie (1815), deci se afla si in slujba tarului Alexandru I, 'eel care, la 1812 (1), profitand de situatia critiea a lui Napoleon, a rapit jumatatea estica a Tarii Moldovei (am mai spus-o?- am s-o re-re-spunl), eu ajutorul generalului Langeron, eel care a manevrat din umbra tratativele ell Turcii de la Giurgiu in ealitatea sa de aghiotant si consilier al Iui Kutuzov, Alte surse pretind ca ducele de Rieheiiu, departe de a fi fost sluga supusa ~i falsificator-sef al imperialismului agresiv rusesc, l-ar fi consiliat pe Alexandru I sa nu-i nedreptateasca pe bietiimoldoveti, care sunt... Ianni; ei ar fi invocat Tratatul de Ia' Luck din 17il, incheiat tntre Petru eel Mare, stramosul lui Alexandru si domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir, prin care rusii "garantau pe veci, n'u doar suveranitatea Moldovei ca stat, ei domnia erediiara si autoritatea absoluta ...

Futezet, ca sa 0 tragem ee franmzeasca moldava. Richelieu se afla in serviciul Rusiei, nu in a1 adevarului istoric, cu atat mai putin in al dreptului popoarelor de a svs ft inghitite de Monstml RU8.

Urmarea se cunoaste; noua frontiera dintre Moldova si Rusia "s-a mutat" mai la vest, pe raul interior Prut, eel care impartea, topografic, tara pe 0 linie nord-sud. Fireste, raptul celei mai bogate parti a Moldovei nu a fost un accident, ei o constanta tactico-strategica ruseasca: peste un secol ~i aproape jumatate, 'in iunie 1940, la fel: profitind de situatia, nu doar critica, ei catastrofala a protectoarei Romaniei, Franta, invinsa de Germania ~i ocupata, Rusia (sovietica, ceea ee n-o impiedeca de a fi, in continuare, aceeasi putere imperialism) a re-rapit Basarabia, in acelasi pre], Bucovina de Nord ~i tinutul Heqa... (Tarile Baltice au fost inghitite, "inglobate", vorba istoriografiei sovietice, In totalitate, deci, in marea lor nefericire, macar si-an putut pastra identitatea - teorie contestata, pe buna dreptate de baltici).

Ducele de Richelieu, guvenator al provinciei Odessa sub trei tali: Caterina a II-a, Pavel 1, Alexandru I si strategii-eartogr"afi-dezinformatori-diversionlsti, taristi francezi aflati sub conducerea sa, lucrand Ia reprezentarea (carlotopojgrafica a viitoarelor teritorii rusesti inca 'inainte de 1812!, a(u) gasit in documente denumirea Basarabia (eea d.e la 1350) - de multa vneme iesita din

,

36

uz - si a(u) operat doua faJsuri:

~ un fais toponimic: din denumirea romaneasca; Basarabia, de la numele de persoana Basarab, a facut ... Bessarabie (dublarea s-ului ~i e-ul final: marca indelebila franceza), denumire care,"la 0 adica" ar Ii fost tradusa (din rusa, firestel): "Fara Arabi" ... Traficare grosolana. profitabila rusilor: "[;)in1" ar fi trebuit grafiat; "be:", nu "bes"; dit despre "Arabi" nicicand nu Ie-au spus Rusii Turcilor - nici Tatarilor: "Arabi".

, Manipularea cuvantnlui avea sa fie repetata in anii lui Gorbaciov, mai ales prin "glasnosti" ajuns In Occident gata-tradus de rusi: "transparenta" (de unde transpanenta? de la Glas, care, in limbile germanice se traduce prin.,; stictii. ca materie? - cand in rusa glas, ca si in romaneste, inseamna: vocel); astfel 0 semnificatie onesta in ruse~te. anume: (starea) de'a da, de a capata glas, voce, cuvant, rostire (cui/cine? Fireste, cei/celor care TIU au ... , deci: libertate de expresie) - a fost falsificata In ... "transparenta";

- un fals cartografic: teritoriul numit in secolul al XIV -Iea Basarabia se intindea pe 0 suprafata de cca 4500 km piitrati - si Be afla in sudul Tarii Moldovei - deci, pe 'harta, denumirea lui eraserisa ... orizontal; pe harta confectionata de cartografii francezi de sub conducerea ducelui de Richelieu, in slujba Imperiului Rus: Bessarabie (numele viitoarei oblasti apoi, din 1825: gubernie ruseasca) a fost grafiata/trasata pe 0 linie pornind de foarte sus, de la nord spre sud, cu 0 usoara curburii urmarind forma tinutului care, acum, masura de zece ori mai mult decar Basarabia originals: 45000 km patrati,

[Nici 0 noutate In ceea ce afirm: Eminescu scrisese mai bine si mai documentat inca In 1878 tTimpul, 10 februarie) in articolul "Che~tiunea retrocedarii Basarabiei" ~i mull dezvoltat in studiul "Basarabia", publicat tot in Timpul, marne, 1878,

"Nu in tamplator", verba comunistilor, poetul nostru national a fost "epurat" printre primii, considerat - ~i el! - "antisemit ~i fasist"],

In legatura Cll orientarea nord-sud a acestei unita!i geo-politice:

Tara Moldovei nu a fost niciodata stdibatutii de frontiere interne orientate nord-sud, desi cursurile de apa, in majoritate, urrneaza aceasta directie, Moldova cuno~tea inca din secolul XIV 0 Tara de Sus (la nord), 0 Tara de Mijioc si 0 Tara de Jos, in sud. Se vorbea despre "Moldovenii de Ia Nistru", despre z'Moldovenii de dincolo de Nistru", insii niciodata nu s-a spus-scris:

"Moldova de la Nistru"; mr de tot: "Moldova dintre Prut si Nistru". Raul interior Prut, curgind de la nord spre sud nu separase ~reodata unita~ administrative mici (plase), mici-mijlocii: judete - pe ambele maluri rue sale fiintind, calare, eel putin treizeci de asezari.

, Asezari romanes~ existasera dil; timpuri imemoriale dincolo de Nistru, dincolo de Bug, dinrolo de Nipru, dincolo de Don, pana In Caucaz, pana la Volga, pilna la Caspica, dincolo de ea ... Dintre sedentare-agricole. cele vlahe (b/volohe) erau cele mai veehi. Elementul romanesc, mai coreet: dac romanizat (si nu doar moldovenesc) a jucat rolul de pionier inca inainte de navala mongola din secolul XIII, iar in toiul ei a mers In sens contrar : spre Rasaril. Era alcatuit din localnici supravietuitori ai anticei Tyragetii, apoi din stabilip

37

de buna voie Iaest de Nistru, apoi din "colonisti de nevoie" (nu doar moldoveni, dar ~i munteni, luati ell de-a sila de armatele rusesti in retragere si, tncepind cu domnia Caterinei a Il-a "impamanteniti" tntre Nistru si Bug); deasemeni dintre pastorii originari din Carpati, din Transilvania - ~l nu din putini ar(o)m§'ni - ca ramura paterna a mea. purtand numele "rnacedonean":

Goma. Ei au dat primii sedentari rurali continentals In "Tartarie Pars" (orasele de pe literal erau loeuite de greci, de armeni, de evrei si de ar(o)m§.ni - drumul spre Est al negustorlor ~i al aventurierilor urmarind indeaproape malul Marii Negre).

Taranii se mutau - din diferite motive - de aid, dincolo; sedentari fusesera, sedentari rarnaneau, oriunde si oricat s-ar fi deplasat

Pastorii catatoreau cu turmele; cum se spune: mergeau Ia coada oii (care, ea, oaie, se lua dupa a berbecelui-mare ... ).

Nomadismul pastoresc a1 carpatinilor ~i ai pindaricilor (aici: 1111 de la poetul Pindar, ci direct de la muntii Pind din Macedonia, unde ar fi vatra ArJo/manilor). era in fapt un sedentarism-pe-roate. Din pricina imenselor distante, transhurnanta nu mai era anuala, ci de la cincinala in sus - pana la eterria, Fiecare turmd (terrnen latin) numarind zeci de mii de capete - ~i nu doar oi. ci si vite albe si cai) era piizita pe un anume loe (stdna. termen din substrat) de zeci de persoane alcatuind 0 familie Iargita. Pastorii-mergiitori-impotrivaistoriei (~i a geografiei ... ) aveau carole supra-dimensionate, coviltirate, etajate, adevarate case pe roate, deplasabile numai pe timp secetos si pe pamant inghetat (cand era zapada, rotile erau inrutate si asezate pe taJpici de sanie), cu e§.te patru-sase perechi de boi fiecare - dupa ce 0 pasune era epuizata; aveau - tot pe roaie - mori de vant (faina. pentru painea oamenilor, uruiala pentru animale) ell aripi de panza, pliabile; biserici pe roate - adevarat, fam turIe, clopotele fiind montate pe un cadru de lemn, si el prevazut ell roate... Ustensilele, cazanele de fiert laptele, galetile de muls, uneltele de dulgherie, de fierarie, cojocarie, de catdararie etc emu transportate separat. .. Uneori - adeseori - 0 stfilla pleca mai departe, cu oile, pe loe ramaneau cativa ... nomazi semlsedentari: tsi Iaceau case adevarate, easele alcatuiau un dtun, apoi un sat, apoi un targ - oncum, acea nona asezare era dotata cu depozite pentru brnnza, lana, piei, pastrama ~i juca roluI de popas pentru alte turme venite din Apus, cit si pentru caravane, In ambe sensuri. ~i noii sedentari cresteau animale insa turmele fiind mult mai ... putin foarte-mari, p~unau doar prin jurul satului-nou (adica pe 0 raza de 50 kilometri ... ), in restul timpulul cultivau cereale, legume, sadeau pomi fructiferi ~i vitli de vie - ba chiar ~i perdele de padure destinate sa apere satul de Crivat ... - semintele, puietii, butasii fiind adusi de-acasa ...

Asadar : Ia 16 mai 1812,. prin Pacea de la Bucuresti (ce ironie!) Rusia a rapi; partea ras3Iiteana, cea dintre Prot ~i Nistru a Tarii Moldovei, botezind-o abuziv: Bessarabie.

La 23 lulie 1812 (nu au pierdut timpul Fratii Crestini, colonizatornici), Rusii all adoptat un Statut special pentru colonizare, In virtutea rusificarii-princolonizare (si) a "Bessarabiei", colonistii, fie adusi din alte P<'irti ale Imperiului, fie din afara lui, se bucurau de enorme avantaje: 'ciipatau numaidecat cetatenia ruseasca, emu scutiti de armata, de impozite, Ii se daruiau generos-imparateste mari suprafete de pllinant (se intelege, furat ~tina~ilor). Astfel au fest atrasi

38

colonisti occidentali: germani, elvetieni, francezi; colonisti ne-rusi din Rusia: gerrnani din Tarile Baltice ~i din regiunea Varsoviei (acea parte a Poloniei ocupata de Rusi); ucraineni (ruteni) din Pocutia, din Galitia; evrei din Galitia, din Ucraina de. sud-vest (cea dintre Nistru '~i Bug); bulgari ~i gagauzi din Imperiul Otoman (Bulgaria de azi) precum ~i rusi-rusi (de pretutindeni),

Nu am avut 0 statistics consemnind situatia populatiei in Momentul 1812,

door informatia: "

La 1810'ul "Moldova dintre Pna SI Nistru' existau 327 1991oeuitori dill care strdini sub 5% (evrei: in JUY de 1 % eca 3 000 persoane}.

Se stie tllSa ca. "rnulta lume" trecuse pe malul drept al Prutului, mai ell seama t~rani (mii de familii), fugind de spairna serbiei rusesti, cea care Ii

prefacea pe oameni in ... suflete. "

Din cifrele aflate la dispozitie, Iiind yorba despre Evreii in Basarabia. le voi da doar pe eele indieind "mersul" lor in comparatie eu populatia talala a noii gubernii rusesti ~i Cll a indigenilor:

Statistica ruseasca din 1817:

(Trecusera cinci ani de la Legea Colonizarii din iunie 1812 trecusera cinci ani, interval tn care intrase in "Bessarabie" un numar considerabil de evrei lipsiti de drepturi persecutati masacrati "pogromizati" 111 Galitia 81 in

Ucraina) : ' , , , , , , "

Total: 482630 locuitori :

Romani: 419 240 85% (deci, striiini: 15%)

Evrei: 19130(de lacca. 3 000 in /810)-4,2%

Statistica ruseasca "Zasciuk"), tiparita in 1862 insa oglindind situatia

, antertoara cu un deceniu : '

Total: 914679locuitori:

« Moldoveni »: 600 000 66,4 % (strsini: 23%) Evrei : 78216 (rappel: 3000 ill 1810) 8,6%

Statistica ruseasca din 1862:

Total: 1003 4991ocuitori:

«Moldoveni»: 5159271 si.44% (strdin': 48%)

,

Evrei : 95927 (rappel: 3 000 In 1810) 9,56%

Statistica ruseasea din 1897:

Total:

1 935 412locuitori :

39

« Moldoveni »:

Evrei:

92D 9192 47,58% (striiini: peste 52%) 228 168 (rappel: 3 000 la 1810) 11,79%

III 87 de ani, numdrul "moldovenilor" crescuse de Lori. III 87 de ani, numdrul evreilor crescuse de 75 de on.

Dupa statistica din 1919 rezulta cii in 109 ani (1810-1919) populatia evreiasca din Basarabia crescuse de 89 ori, ajungind Ia 267000 persoane.

De adaugat ~i urmiaoarele infomulfii din 1897:

In mediul urban traiau 14% dintre moldovenii bastinasi,'

, ,

Stuaori de carte:

Moldoveni : barbati : 10,5%; femei : 1.3 %

Gen11llOJ1i: borba!i: 63,5%; femei : 62,9%

Evrei : barbati : 49,6%; femei : 21.6 %

Mai analfabeti decat moldovenii erau figallii: 0,3% ... Rezultat "culturalizator" 01 unui secoi de ocupatie rusa.

Statistica soviettca "Krupenski',J~ Paris, 1920:

Total:

« Moldoveni » :

"Romani" (!) Evrei:

2 973 750 locuitori 48,2%

21,0% (= 69,2%; strdini: 30%t

9,0% (rappel: in 1810: 3000, 1 %) = cca 260.000

Statistica romfmeaseii din 1931:

Total: 2864 402locuitori

Romani: 1610 757

Evrei 204 8SW

Statistica romaneasea din 1939 Proportia populatiei evreiesti In cateva ora~e din nord-estul tarii

Balti

,

Hotin

:46,6% :37.7%

Chisinau : 36 % Cru:ira~i-Targ : 76 %

Orhei : 41.9%

40

Soroca Cernauti

,

RiicIaup Vijnita Sighet

: 36.3% :38.8% : 33.6% : 70.02% :38.9%

NOTE

1) Simpla manipulate statistica - in care Rusii au fost totdeauna expeni", sau In acea perioada se va fi hotarit rusificarea onomasticei nerusilor ~i adaugarea de patronim ? - de pililii: Niculae, fiullui Vasile ~i nepot al lui Ion a fost transcris (en caractere slave): Nekulai vassiievici ImIWv ... Un asemenea locnitor al Rusiei nu putea fi - statistic - decar,.. rus, nu "moldovean", '.

2) In doar 35 run s-a (aproape) dublat numarul total allocuitorilor - cum? Simplu: prin colouizare ClI ne-rusil Dar cum se va fi explicind (aproape) dublarea numarului "moldovenilor"? Tot simplu: din moment ce aborigenii seazusera, statistic, se in\elege, la subjumarare, capataserJi ~i ei, tot pe hartie, dreptul la 0 ... dnblare a populatici, nu ~i la mejoriratea aritmetica, .. Numanul Evreilor se mai-mult-decat-dublase In 35 ani: de fa 95927 (1862) la 228168 ill 1897 (rappel: ill 1817: 19 130 - ill 1810: cca 3 000 persoane).

3) Schimbarea (chiar inversarea) tendinjei se va fi explicind prin:

a. aIipirea Basarabici la Romania si plecarea unor rusi si rusofoni;

b. emigrarea evreilor, nu doar dili Basarabia, ei din'itltreaga Europa Orientala, fie spre Europa Occidentals, fie spre Americi, fie spre Palestina ...

Din pricina pogrommilor din Rusia la sf~itul secolului al XIX-lea situatia evreilor devenise disperara, Doi mad filantropi evrei, baronii Edmond de Rothschild si Maurice de Hirsch si-an dedicat averile ~i energia salvsni coreligionarilor ~i "mutarii in alt~ parte" a lor. Primul a optat pentru Pales tina, unde a cumparat pamant de la arabi, pe care s-au instalat primii colonisti sionisti - motiv pentru care i se spline "Parintele Israelului"; al doilea ("Moise a1 Americii") a diutat pamsnr In Lnmea Noua: nu I-a gasit 'in America de Nord (unde totusi a infiilltat, Ia New York, 0 serie de scoli, camille, spitale, fundatii si un kibut, 'in Montana). CineJa i-a sugerat Argentina. A fosi a buna alegere: a negociat 'ell 'gtnremul ;"IS ~i a mceput "mutarea" celor 3 milioane deevrei. Insa baronu] de Hirsch nu a apucat sa "extraga" decal 130 (}(X) persoane, care au fondat 30 colonii 'in Pampa: a murir, opera lui nu a continual, mai ales ca era concurata (amical) de Pales tina baronului de Rothschild.

Ramane de cercetat ~i de explicat: de ce, In chiar momentul nasterii doctninei sioniste propovaduind hnoarcerea (la "Noul Sion"), ill plina "mutate" - fie spre Palestina, fie spre Angentina - s-a nascut in spiritul evreilor din Imperiul Rus ideea unici patrii (eretz) a~ezata tn ... Basarabia? - doar ei, sub knutul cazacilor tariJor, aveau sa supraviemiasca pogromnrilor ciclice, ca anotimpurile?

Motivul va Ii fost unul sentimental- deci nu are nevoie de explicatii - si poole di sade in chiar titlu1 unui cantec (dealtfel tonic, vesel) cu text in idi~, purtind tilhiL. : "Basmllbi~ tzara mea"; till altul vorbind despre capitala tinutului meu natal Orhei, denumire rusificata:

O,.g~eie;" clama: "Orgheiev, Orgheievl, radina evreiev" (r'Orhei. Orhei. taratpatrtatbasuna evreilor ) ...

Al doilea - cronologic -l:llcepfutd din august 1939: ca bolsevici de vila veche, evreii IlU aveau a se teme de rusi, door insu~i Tovarasul lor Stalin promisese 0 republica Sovietica

41

Evreiascs - in Basarabia ...

[~i la Inceputul sceolului XX-lea fusese onganizat un imeus-iutens trafic cu carne alba" din Estul Europei: Iemei, fete, fente, cu precadere evreice din Galitia, ucrainence, numai din mediul (subjurban - astfel explicindu-se absenta ruralelor moldovence; prostiruare, vagaboande, orfane, provenind din familii extrem de sill·ace; unele viidnve en tot en copii, mintite-momite, sau de-a dreptul cnmparate de la varin!.i. Punctul de adnnare din Rusia:

Odessa; de acolo "transportul" era dinjat pnn Romania, prin Serbia, la Triesr, unde se facca 0 prima selectie: unele fete ramaneau pe Ioc, pentru Imperial Austro-Ungar, celelalte, ClI vaporul, erau duse Ia Hamburg: acolo fie erau indreptate spre uriasul borde! "Depozitul de fete din export" fie 1mbmcate pentru Argentina. Ajunse la Buenos Aires, chiar pe chei aveea loe Iicitatia ; erau, pentru a cilia oara'?, vandnte bordelurilor, cehbatarilor, colonistilor evrei instalati de baronul de Hirsch. - "Agentii recrutori", "negustorii" eran banditi obisnuiti, ill sensul cit activitatea lor nuera nici filo-, l-rlci "antisemita", urmarmd doar profiml. Era~l cu'to!ii evrei(ce).

Dc ce Ill! am presupune: tangou/, llU doar tm dans, nu doar 0 "stare", ci 0 cultura (borgesiana ... ) se datoreaza intr-o bona masura "aporrului" de sange ~i de melancolie provenit din Ga·li~ia?]

4) Krupenski (persoana ClI existentii ream, boier basarabean, demnitar {arist, feroce filorus, cum numai lID proaspst asimilat poate fi, ultimul dintr-o dinastie de colaborarionisti) a anticipat critieriile dupa care avean sa fie separati rornanii din Imperiul Sovietie, dupa 19-:ID: eei care cilzusera in RSS Moldoveueasca", chiar si cei de Ia Est de Nistru erau inregistrati ca "moldoveni", jusa cei din Bueovina de Nord, din'Tillutul Herta, din judetul Hotin, precu:n si cei din intreg Sudnl Basarabiei, teritorii "trecute" Ia RSS Ucraineans, prin laierea unui sat de creionul lui Molotov, pe harta - deveneau ... ell rotalaltceva: "romani"!

5) Cifra de mai sus (204.858 peusoane) : este extrasa din Anuarul statistic ~i a fost gasWi reprodnsa in reate lucrarile despre Basarabia, consultare.

Matatias Carp, In Cartea neagrii .... da alta: 206 958 (vezi vol, 1, p. 24), "ajustata" diu varful ereionului. Cine ar fi inrlraznit sa-l corecteze, in 1946, clad si-s scris, la Tel-Aviv, istoria? Doar IlU Ehrenburg, supervizorul, de Ia Moseova, nici Roller - de Ia Bucuresti!

Oricnm, "mersul" evreilor in Basarabia ruseasca:

1812 : 1817 : 1850: 1862 : 1897:

3000 19130 78216 95927

228 168

In Basarabia romaneasca :

1919 : 1931 :

267000 204858

o statistica indica 278943 evrei ill Teritoriile Ocupate de RW?i in 28 iunie 19.:10, inclusiv Bocovina de Nord si Herta, ciCri! seasibila sub realitate, deoarece nurnerosi evrei, la

recensaminre, se decl~<lu TII~i). '

Numai In Basarabia, III 28 iunie t 9:K), erau - pc judete :

Balti : 49384 Cahul : 1 122 C. Alba : 12 003

42

Ismail: 6478 Lapusna : 84 612 Orhei : 20 105 Soroca : 31 929 Tighina : 18293

Total : 223 926 evrei din totalul populatiei de 2 775 261

1941: 6882 (lnregistrati)

1970: 98000 inregistrau in RSS Moldoveneasca : Basarabia fad judetele Hotin.Ismail, Cetatea AlbA _ rnsii ell "Transnistria

5. La inceput a fost antiromanismul o istorie "antisemita-antiruseasca" a Basarabiei scrisa de un evreu bolsevic

Dupa izbucninea revolutiei bolsevice in 1917 situatia Basarabiei a devenit diferita de a resmlui Rusiei rusesu si asemanatoane cu a teritoriilor ne-rusesti europene, cu populatie ne-ruseasca; Fmlanda, Tarile Baltice, Polonia Orientala Locuitorii tarilor inghitite de rus, oprimate de [US, des-identizate de rus vedeau In revolutia de fa 1917 schimbarea marcata, nu doar de castigarea justitiei sociale, ci si de cucerirea independeiuei naiiouale. Or cei mai indaI]i!i oponenti (corect: inamici) ai independentei provinciilor, tiirilor, comunitatilor nerusesti, din fostul lmperiu prist, devenit bolsevic, emu, nu awt rusii .; fie monarhisti, fie republicani, fie social-revolutionari, fie anarhisti, fie bolsevici -

cat evreii, visceral ostili ideii nationale -la toti altii... ' ,

Cum 0 mare parte dintre ei'- "nu chiar (O~, numai circa 98%" - erau bolsevici, au mlitat eu abnegatie in toate organismele de tranzipe in scopul de a sabota orice veleitate de secesiune, de a mentine eu orice pret (si) Basarabia "in componenta" (expresie consacrata) Rusiei, apoi a URSS. Cand, in cele din urma, Basarabia si-a castigat autonomia, apoi si-a impus independenta, apoi, culme a insolentei: a cerut fireasca unire la Romania ... Ce jelanii, ce vruci.reli, ce ieremiade! Daca rusii aveau treburi mai urgente decat pastrarea perifericei Basarabii, evreii - si nu doar cei nascuti pe teritoriul dintre Prut si Nistru - au inregistrat evenimeiltul de Ia 27 martie '1918 ca. pe 0 catastrofa, ca. pe 0 Infrangere, pedepsire, umilire a lor, apostolii intemationalismului Revolutiei Bolsevice considerata, nu pe nedrept, opera proprie. ~i din acest motiv (celalalt, secret: instaurarea unei patrii evreiesti) "recuperarea Basarabiei" le-a devenit evreilor 0 chestiune de onoare; de supravietuire. Au luptat neobosit pana la "victoria cvasifinala": diktatul din 26 iunie 1940, prin care Rusia-URSS a rerapit Basarabia ~i, pentru cii tot pornise la furat, a imprumutat ruseste ~i Bucovina de Nord; pana la "victoria totala": 23 august 1944, dud "Armata Rosie" (cotropind jumatate din Europa) "a ... eliberat nu numai pamantul romanesc, ei ~i sufletele Inciitttflte", eum scrie jubilator, falsificator de istorie, of en sa tor ~ntru romani Matatias Carp (precedind-o In timp pe stalinista - asa se prezinta ea insa~i - Lilly Marcou, autoare de brosuri bolsevice, mult

43

indragite de Liieeanu).

Fireste, evreii s-au pazit sa exprime eu glas tare interesul lor de a (menuine "in componenta" Rusiei Basarabia eare, in un secol de ocupatie feroce, desnationalizatoare, capatase statut de surogat de erett alaI lor, cei fiiffi de JXl:trie si unde aveau mult mai multe drepturi dedit bastinasii .. Denuntau gaJagios "rapirea samavolnica de catre boierii ronani", "zmulgerea de la salmI Rusiei" ("sanul rus" alterna cu "pieptul uerainean", dupa balansul meteorologiei politicii kremlineze). De la inventarea "Bessarabiei" de catre francezi in folosul rusilor la inceputul secolulul al XIX-lea, evreii s-au simtit infinit mai bine in aceasta nona si meridionala gubernie dedit in restul Rusiei, ca sa nu mai vorbim de Galitia traditionala din care coborisera cu vreo 500 kilometri spre Sud. Intr-atat, locit in uncle texte klezmer oneste (spre deosebire de cele necinstite, obraznice de tipul David Krakauer), poate fi auzit, in idis, refrenul:

"Basarabia tara mea" (grafiat; "Basarabia", nu ruseste: Bessarabia; si "tiara mia", veri nota la capitolul precedent); intr-atat de mai-bine, inc~t pogromul rusesc, declansat de fiecare data cand Rusia i~i facea semestriala criza de delirium tremens, dad nu a fost eu totul uitat, atunci, din complexul eternei-victime-inocente-a-rusului (ah, sadomasochismul ruso-evreiescl), a fost minimizat, minorizat, trecut pe al n-lea plan, dupa 1944 pe primul fiind avansat "masacrul faptuit de romani in Basarabia, Bucovina ~i Transnistria", eel care "a devansat in timp, a egalat prin eruzime Auschwitzul", eitat din Matatias Carp ...

Rezumat: evreii (nu doar din URSS, ei ~i din Polonia, Franta, Ungaria, Anglia, Italia, Turcia, Germania, Canada, Argentina, USA) au facut fixatie pe Basarabia pierdud: La 1918, ca si cum a lor ar fi fost din mosi-stramosi; de parca ei ar fi, tragic, abandonai-o, dupa lupte repetate, sangeroase. Nu au incetat de a activa pe toate caile, unele sinucigase, Iiindca in "Romania burgheza", care includea Basarabia, peste trei sferturi' dintre detinntii conunisti erau evrei. Graitoare a fosi si cerinta-conditie insolenta, neinteligenta, provocatoare, pusa de evrei diferitelor comitete revolutionare intrunite pe solul Basarabiei in perioada 1917-1918 (pana la 27 martie): vorbitorii sa. foloseasca in interventiile lor numai limba rusal, ehiar darn toti cei de fata; evrei, gennani, polonezi, bulgari, ucraineni, rusi, "basarabeni't fiind, fatal, cunosteau romana, limba a pamantului, a indigenilor.

[0 explicatie a "iubirii de Basarabia" - sic! ("Basaz-abia, tzara mia") existii, insa evreii nu ar recunoaste-o pentru nimic in lume:

Prima, cronologic: lIJ1a dill utopiile sioniste aseza patria (eretz), statui, tara, evreilor pe un teritoria cuprintind: sudul Gaiitiei, Maramuresul. Bucovina intreage. nordul actualei Moldove, Basarabia (desi inoepand dill 28 iunie 1940, evreii cereau. « vrem Moldova pfula la Seret l » ~i Transnistria (Ucraina dintre Nistru ~i Bug).

A doua - cronologic - explicatie: incepind dill 23 august J939 - pactul Stalin-Hitler! - priutre evrei a inceput a circula zvonul eli ill curtind Tovardsui lor - Stalin va pre/ace Basarabia romdneascd ill Republica Socialisui Sovieicii Evreiascd .

... Acestea sunt - nu-i asa? - afirmatii scandaloase din punctul de vedere al "unor" evrei - numai ca elf; se reazema' awl pe documente oficiale sovietice,

44

citt ~i pe propria marturie de Iosti militanti bolsevici, printre a1tele - ~i apartin cercetatorului Mihail Bruhis, basarabean, evreu si comunist (fost membru a1 Comitetului Revolutionar pentru salvarea Republicii Moldovenesti), autor a1 monografiei Rusia, Romanla si Basarabia - 1812, 1918, 1924, 1940, redactata tn lirnba rusa, publicata la Tel-Aviv In 1979, tradusa tn romaneste de I. Turcanu, editata la Universitas, Chisinau, tn 1992.

, Pe langa normaliuuea exemplara ell care trateaza istoria, M. Bruhis are curajul de a produce procentaje, ba chiar listel de evrei angajati In lupta pentru _ _ _ sal varea Basarabiei din ghearele mosierilor, ale capitalistilor romani, In locul sau, un gai ar fi fost pus la zidul Nurnbergului, iar in Franta actuala a prin-rninistrului Lionel Jospin, a redactorulul sef at institutiei Le Maude, Edwy Plenel, ambii trotskisti militanti, ar fi fost pe data condamnat pentru "propaganda rasista ~i (sic) antisemite",

Citate din monografia scrisa de Mihail Bruhis;

... aeeste organe [din timpul revolutiei bolsevice] nu au Iost create de moldoveni. De pilda, in Comitetul Central Executiv din Basarabia, alcatuit din ~ase oarneni, nici presedintele (V_ Lejava-Murat), nici secretarul (Alexandrovici) nu erau moldoveni; nici majoritatea membrilor (. __ ) Si in componenta Comitetulul Revolutionar pentru Salvarea Republicii Moldovellefli (dill care am facut ~i eu parte _ (subl, mea, nota 'in subsol apartinad lui M.B) nu erau moldoveni"- (p. 89);

M. Bruhis mai exr.lica: imbecilitati lingvistico-politice preeum: "popor /norodtnoldovenesc", 'cultura moldoveneasca" si mai ales monumentala idiotenie: "limba moldoveneasca" au aparut In 1924, odata ell constituirea, peste Nistru, pe teritoriuI Ucrainei, a R.S_S. Autonome Moldovenesti - cea la care urma(u}1:rebuia(u) sa se "re-alipeasca, sub steagul biruitor sovictic", nu doar Basarabia, ci si "Moldova de peste Prut", citeste: Moldova dintre Prut si

Carpati.' . ' ,

Reproducind 0 situatie stanstica dintr-o lucrare de istorie (sovienca), "Componenta pe nationalitati a organizatiei kornsomoliste din RSSAM: 47,85% moldoveni, 27,40% evrei, 12,3% nisi, 3,5 « alte nationalitati »", M.

Bruhis comenteaza in nota din subsolul paginii 2CB: ' ,.

"Este 0 metoda special inventata ( ... ) in scopul dimunuirii roluiui evreilor 111 miscarea camunistd a Basarabiei (subl. In text). Deoarece astazi (1979, nota mea,' P.G.) cand evreii din RSSM ca ~i din intreaga Uniune Sovietica' stilt caboriti paJla la starea de oamei lipsui de drepturi potiuce' nu e convenabil sa se aminteasca faptul ca procentul participantilor evrei la miscarea comunistii diu Basarabia depdsea ell mult procentul evreilor dill efectivul general al papulatiei tinutului (sublinierile mele, PoGo).

Mihail Bruhis reproduce, dura lucrari clasice sovietice "liste":

" ... membrii organizapei ilegale eomuniste din Chisman din perioada anului 1920, arestati: Bogopolski Hairn, Lutenko Moisei, Saevici Faibiseh, Frenkel Isak, Nicolaev Pavel, Volohov Vassili, Dudinski Moisei, Pohila Fedor, Gurevici Hers Leib, Lemkovici Feiga, Feierrnan David, Pupko Rubin, Bogopolskaia Ana, Svetkov, Goldstein Seiman, Bakal Israil, Sielberman Iosif, Rivilin Samuel";

45

" ... declaratia arestatilor invinuiti de complot In 1919, in « procesul celor lOS », semnata de urmatorii: N. Antoci, N. Stadzilo, A. Ostrovski, V. Slobodiniuk, X. Hendler, A. Upcer, R. Goldenstern, L Friedman, Suris, N. Fleischer. N. Bercovici, R. Kogan, N. Muraviev, O. Timosenko, G. Meidman, 1. Petrov, E. Kojuharenko, N. Bronfman, Abramov, E Suhov, K. Iordanov, G. Hendler, D. Senikliu, A Bugodji, M. Koltear, B. Sut, A. Bercovici".

"0 simpla enumerare a activistilor miscarii comuniste din Basarabia, in perioada anulor 20 ( ... ): S. Bubnovski, M. Meiersohn, B. Abness, K Gali tki , B. Borisov, I. Krivorukov, M. Bubnovski, Krivenko, A. Rubinstein, M. Wainberg, P. Tkacenko, P. Lerner, P. Grinspun, M. Rabinovici, Volinski, M. Serebrier, R. Bubnovskaia, M. Feidman, I. Badeev, G. Belinskaia, T. Senker,

M. Ehrlich, S. Blanck, V. Holostenko, T. Mirskaia, R. Fischman, N. Vakulin,

N. Poch, I. Peceniuk, M. Krasnoianov, f. Ciumak, A. Dobroceaiev, B. Naurnov, (Kilimnik), M. Goldenstein, S. Sohein (Abekov), Heisiner, Zahlkind, A. Podolskaia (Tarasova), A. Barski, M. Bociacer, L Kaceanovski, Kimberg, (Kurnosov), D. Kausanski, O. Grinspun, M. Taliskaia, N. B ogopal ski , M. Dubinski, 1. Reidman, B. Itikovici, D. Reitman, S. Goldenstein, S. Levensohn, S. Schito, Buzinovski, O. Volkova, 1. Kipperwasser, R. Schutt, L. Roitrnan, R. Elbert, R. Grinspun",

Analizind situatia dintre 1920-1940 MihaiL Bruhis scrie:

"Complenndu-si efectivele In principal eu oarneni din randurile ( ... ) populatiei nemoldovenesti, comunistii Basarabeni ( ... ) actionau tmpotriva autoritat.ilor [romanesti] in condiui grele pentru ei, in munca ilegalista, chemind populatia sa se ridice ( ... ) Impotriva regimului, pentru alipirea Basarabiei la Rusia, Pentru ca. scopul principal urmarit de comunistii basarabeni era zmulgerea !inUnllui [Basarabia] de La Romania ~i alipirea La Uniunea Sovietica, acestia nu se bucurau de simpatie in randurile paturilor largi ale populatiei rnoldovenesti si nici nu erau sustinute de aceste mase",

lata inca un motiv al "neaderarii maselor' :

" ... prin alipirea teritoriului Ia Romania, moldovenii, din pozitia unei nationalitati oprimate in componenta Rusiei au devenit reprezentanti ai natiunii dorninante ( ... ) Teate legIie ~i rnasurile reactionare luate In detrirnentul drepturilor minoritatilor nationale din Romania regala, ca « legea pentru apararea muncii nationale »; « numerus clausus », « numerus valachicus » s.a nu lezau interesele moldovel1ilor basarabeni, dirnpotrivi (subl. mea) 'ii aseza In conditii m<:ti .av~nt~?ase comparati~ cu alre nauonalitati ~i creau pentm ei 0 situatie privilegiata m cadrul statuI Ul,,3.

In acelasi timp (1917-1940), dincolo de Nistru, in Uniunea Sovietica, se petreceau evenirnente infinit mai tragice decal In Basarabia, fosta gubernie ruseasca devenita provincie a Romaniei,

Apelam - ca si Mihail Bruhis - la fragmente de liste de cornisari de toate gradele si functiile (scrierea numelor este sovaitoare : au fost tntai gran ate In

rusam apoi "echivalate" In franceza) : '

Marc Natanson, P.B. Axelrod, Grigore Gurevici, Semi on Lurie ("Larin'), Leizer ~i Nahum Loewenthal, surorile Ka ;inerm Leon Deutscm Aptekelman, Parvus, G.T. Landaum V.S. Mandel, F.A. Stepun, Martov, Trotskim Grigori

46

Ghersunim Mihail ~i Abram Goetz, Dora Briliant, L. Zilberg, Qzef M. Trilisser, AI. Que, Pinkhous (Piotr) Rotenberg, Iakov Novomirski, Leon Ciornii, L Grossman-Roscin, M. Winaver, L Bramson, Zorin (Blumstein), Fei enn an, Socolnicikov,' Dridzo-Lozovski, Oscar Rivkin, Lazar Satkin, Glazman. Sermuk, Dreiter, Efrem Slianski, Rozalia Zalkind-Zemliaska, V. ludovski, I. Gamarnik, Lazar Kaganovici, Arkadi Rozengolt, S. Nakimson, S. Zwilling, Zorah Grimberg, Evghenia Kogan, Semion Judovski, Qbram ~i Grigore Bielenki, Sqmuel Filler, Isaac Koltum, Moisei Frumkin, I, Rafailov, lakov Brandemburski -Goldzinski, Isaac Zelenski, Semion V askov, Grigore Zusmanovici, Miron Vladimirov-Seinfinkel, A Ghintburg, V. Volodarski, M. Uritki, 1. Larin, Benedict si Iakov Sverdlov, Moise Haritonov, Simion Diamantstein, G. Melnicianski, Friman, A.Minkin-Menson, Gomberg- Worinm Iacob Fisman, Semion Kogan-Semkov, Tobinson-Stasevski, A. Halpern, Efrim Iqrciuc, Vselovod Volin-Eichenbaum, A.N. Mandelstam ("Liadov"), LD. Iusefovici, A. Mikelson, Naum Galsburg, Gr. Zinoviev, Kamenevrn Moisei Kalmanovici, Piatnitki (losif Tarhis), lsac Kizelstein, Lev Mihailovici (Elinson), A. Taratut (Aron Tuflevici), Spitzberg, Gubelman-Iaroslavsk, Solomon Slepak, Boris Maghidov, Abraham Deborin, Iakov Lifsit, AI. Goikbarg, Lazar Kogan, Ilia Kit- Vitenko, Slianski, Josef Furman, A. Rosenholt, J. Drobkin-Guscv, D. V aiman , L. Glezarov, Pecerski, O. Bitker, Bela Kun, Hodorovski, M, Lakevici, V. Lazarevici, N. Zorkin, I, Iakir, T, Hvestin, Israel Razgun, Boris Goldenberg, Modest Rubinstein, Boris Ippo, Mihail Landa(u), Lev Berlin, Boris Skundin, Moise Vinnitki (Japonezul), Rebeca Plastinia, Nadejda Ostrovskaia, Cecilia Zelikson-Bobrovskaia, Evghenia Main-Bosch, Elena Mais-Rozmirovici, 1,1, Mint, A. Shilman, Isac Grinsberg, S. Turovski, J. Rubinov, Leon Kraini, Ben Gherson, Israel Leplevski, Zinovi Katznelson, Samuel Moghilevski, Lev Levin-Belski, Nahum (Leonid) Etington, [sac (Simion) Schwartz, Matvei ~i Boris Berman, Boris Poser, Iacob Agranov, Iacob Blurnkin, P. Raivid, Eidman, A. Schlichter, Gopner, Levin, J. Goldin, Rqihmqn, N. Margolin, Kretzberg, Lev Mayer, Leonid Vul, Semion Ghendin, Karl Pauker, Evsei Schirzindt, Gr. Heifetz, Strom in-S troiev, fratii Nehamkin, Boris Stein, Litvinov, GrunzembergBorodin, Qbram Hasis, Lev MehIis, Moise Rukimovici, lacob IakovlevEpstein, Hemik Iagoda, V.G.Feighin, M.M.Wolf, G.G. Ro~al, M.G.Ghercicov, M. Kalmanovici, M. Koltov-Friedland, M. Litvin, lsac Sapiro, Kaplan, Simion Firin, Iacov Rapport, Naftali Frenkel, Wolf, Boescher, L. Berenson, A. Dofman, Injir, Lojovetki, Kagner, Anghert, Iacov Moroz, Seirnan, Graci, Arm ...

S. a, s.a., s.a.,

Dupii 23 3l1gUSt 1944 'in Romania:

Ana Pauker, Iosif Chisinevski, Leonte Rautu, M. Roller, Vasile Luca, Ghizela Vass, Valter Roman, Ana Toma, Alexandra Sidorovici, Brucan, Voitinovici ... ... Nicolski (Grunberg), Sergiu Nicolau (Nikonov), Victor Nicolau (Sasa Cacica), Vidrascu (Didenko), Ranghet, Protopopov, Petruc, Gonciaruc, Alexeiev, Gribici, Silvia Ebner, LObI, Teodor Rudenko, Pantelei ("Pantiusa'') Bodnareenko, Borila, Coliu, Bucikov, Teisanu, Oprescu, Schlesinger, Bercovici, Ijak, Szabo Eugen, Strul Mauriciu, Andrei Zalman, Nenciu, Hinsch,

47

Hida, Friedlander, Kohner, L Navodaru, Sadovici, Gluvacov, Breban, Grigore "Grisa" Nahum (seful comandoului care a furat din Arhive dosarele tratand "Basarabia si Evreii"), Manescu, Ranga, Mazurov, Milea, Dulberger, Antoniu (Aritonovici Samy), Andreescu (Matusevici Nathan), S. Fischer, S. Ziegler, Razvan Sergiu, Rosca, Milescu (Davidovici), Ciaslavski, Franka, Turkischer, Haber. Butika, Hary Bogdan. Ervin Voiculescu, Fux Beria, Herscovici, Zeiss, Kohn, Edelstein, Rodelstein, Hancu Wistig, Popic, Dascalu, Goldberger Miklos, Ho11inger, Herisan, Zeller, Kohler, Patriciu, Pacher, Pangratiu, Lowi, Massler, Schwebelm Gruia, Roth, Breiner (Beinerm Bayner), Sigismund, Preiszler, Stermn s.a , ~. a, ~. a ...

NOTE

1. Nu doar din RSSM - ~i nu doar din URSS, ci in toate prile europene

din "Lagarul Socialist"

2-. Luj M. Bruhis i-a scapat 0 I1).5[tu~isire despre s~i~atea sovi~tica: asadar mcepmd de la Revolutia bolsevica din 1917 pfinam jurul anlui 1972 (decl peste 0 jumatate de secol'), evreii faeUSerd parte din alta categorie de cetateni (sovietici, se Intelege), eea a minoritarilor (numeric) supra-pnvilegiatibcu un termen vulgar, dar exact casta stabilor; a celor care aveau - spre druse ire de restul membrilor societatii socialiste In drum spre comuriism", drepturi: politice, economice, culnirale, dreptnl de passport - intern, dar si extern ... Dar vai lor, evreilor sovietici, trup si suflet ae~'otati cauzei comunismului, din primele zile ale Marii Revolutii diri Octombnie: de prin anii 70, fara a se mai tine seama de meritele lor istonce in edificarca_primului stat comunist, deci a primului stat terorist din lume (ell pornire in «Teroare!, Teroare!, Tenoaret » cuvant de ordine rostitde Lenin, pus in practica de Trotski, dus la perfectiune de Stalin), printr-o hotarire brusca, neasleptata, adevarata lovitura de tminet ! din pi\J;tea ne-evreeilor : nl,~i, usrai~eni, ..... <.'antisemi~~',~ evreii filsesera coboriti la nivelul celorlalti cetatem sovieucr, etern tara dreptun... Ce

nedreptate, ce ingratitudine " ,

Cobarire sa fi lost ? Sau doar 0 vulgara - dar cat de tragica, pentru evreii din lumea 'intreaga l - egalizare perceputa ~i denuntata car'persecutie antisemita" ? In realitate era 0 nevinovata atingere a supra-drepturilor in~facate ~i pastrate cu ferocitate de "egalitaristii comunisti" din casta ... privilighentiei !

Aceasta masura istorica (subliniere neironica) a provocat pe de 0 parte "fenomenul refusnik" (prezentat de evreii sovietici drept "persoanaa care refuza.; sistemul politic comunist. Prezentare abuziva, auto-prezentare a respectivilor indivizi ca dizidenti. In realitate, refuznik era acel evreu sovietic caruia i se refuzase viza de emigrare in Israel - deci sionist.

Pe de alta parte - sa zicem : pe coasta de rasarit a. Americii de Nord, mill precis Ia Harvard - "ideologii" care dominasera universul intelectual - ~i nu doar american - si-an Intors pe dos discursul : de unde pana atunci erau partizanii "echilibrului terorii" intre Est si Vest (Hind marxisti ~i filo-sovietici din tam in fill), brusc s-au declaraat 'impotriva "Imperiului Raului" (reprezentat fireste de URSS, creatia lor). Atunci ~i acolo a Iuat nastere "neo-conser-

48

vatorismul", iar ganditorii de foarte-foarte-stanga de paml in ace} moment au devenit - ca prin minune - de Ioarte-foarte-dreapta ~i consilieri ai lui Reaganacum ai lui Blish Junior, "patrioti americani aparind interesele Israelului",

Inca 0 data. : cit limp in URSS ~i in ~arile din Europa de Est evreii au Iacut parte din eli ta bolsevica, nomenclatnristii, bucurandu-se de supra-drepturi, evreii americani, marxisti (de nuanta - sic - trotskista) au jucat rolul de agenti

, , ,

de influenta (teroristi) ai sovietismului : de cum evreii din Raiul Socialist au

fost declasati, "coboriti" la nivelul cetatenilor de rand, marxistii americani Iilosovietici all pereeput masura ca pe Ull . ., pogrom, dar s-au feI:it sa 0 atace ca pe una "rasista ~i antisemita" (pleonasm Iolosit in Franta) ci au prefacut-o In una strict "ideologies", iar ei 'insisi s-au prezentat ca anti-sovietici, anti-marxisti,

, , ,

"patrioti americani". Asa s-a ajuns la paradoxul comic al unor evrei kaghebisti notorii (precum Brucan, Tismaneanu, Radu Florian si alti Oisteni din oistea

, ,. ') ,

New Y ork - Tel Aviv), ce VOl' sa ne fericeasca, acum, ell democraua lor, dupa ce ne-au ferieit ell comunisrnul, tot a1 lor. Unul din acesti oisteni, fiu a1 unui

, ,

kaghebist din Brigiizile Internationale anti-spaniole, evreul Vladimir Tisma-

neanu-Tismenitki, instrumenteaza deja, la Bucuresti, procesul comunismului ... pastrand caracterul de feroce terorist a1 etemului komisar, in influenta exercitata in viceversitatea-i consecventa. _.

3. Este si acesta un punet de vedere - al fostului minoritar ultra-Iavorizat chiar (atli de majoritari, in Imperiul Tarist, devenit, in Regatul Romaniei, un nunontar ca on care a1tul.. _

49

6. 0 istorie de tip sovietic a "antisemitismului" romfmesc

Cel mai cuprinzator catalog a1 ororii a carei victima a fost comunitatea evreiasca din Romania in timpul celui de al doilea razboi mondial se daroreaza lui Matatias Carp ~i Be inti tul eaza: Cartea neagri. - Suferintele evreiJor din Romania 1940-1944, Cll 0 prefata de Alexandru Safran, Folckese editia a II-a 'ingrijita de Lya Benjamin, in 3 volume, editura Diogene, Bucuresti 1996:

"Radu Florian: Din Prejalii ta editia 0 II-a

"Cartea neagra a lui M. Carp face parte dintre lucrarile adresate istoriei, scrise pentru istorie (subl. mea, P.G);

"Ziaristi si istoriei Ie neaga [fapteie, adevarurile - n.m.], « Ie scuza », ca ~i cand umanitatea n-a infierat 0 data pentru totdeauna (s. n.) erima de genocid prin verdictul TribunaJului de la Ntirnberg. ( ... ) Cea mal neagra pagina din istoria ~iirii nu este cunoscuta de numeroase generatiicare n-au trait-o, asupra carora se revarsa necontenit' texte ee le dezinformeaza, mistifica natura si actiunea regimului antonescian".( ... ) "Oameni de toate varstele asasinati cucruzime sunt omoriti a doua oara prin anihilarea destinului lor tragic, a memoriei lor." ( ... ) "Respectarea memorici celor ee au fost uci~i datorita discriminlnarii raslale'') (s, m.) face parte din demnitatea elementara a oamenilor", "In Iurnea de azi istoria respinge fara apel tentativele mistificarii sale, ale ascunderii umbrelor ~i tragediilor ei'l (s. n.)",

"Goldstein-Goren din parte a Fundatiei Goldstein-Goren

"Ca presedinte al Fundatiei ~i ca evreu ( ... ) nascut in Romania, in 1905, am creat in 1987, pe lfulga Universitatea din Tel-Aviv un centru de studiere a istoriei evreilor asezati pe meleagurile romanesti inca de prin secolul a1 XIVlea".

Lya Benjamin - NotE osupra editiei

" ... in editia de fap. s-a pastrat textul original chiar si atunci cand unele formulari se dovedese mareate de optica supravietuitorului".

Dr. Alexandru ~afrafl, Rabin se] at Cultulului Mozaic dill Ramdnia - Prefafii (Bucuresti 21 ianuarie 1946)

"Exercitarea aptitudinilor rnemoriei la 0 colectivitate trebuie sa aiba in ved.ere un scop moral".

"Iudaismul care vede Istoria striibatuw. de Duhul lui Dumnezeu, ce se

50

rnanifesta prin legi etice inexpugnabile atribuie functiunii de aducere aminte 0 functiune primordiala, Regulile vietii etice evreiesti pureed de la cornandamentul aducerii aminte, ( ... )

"Ca popor, Biblia ne-a invatat de la 'inceput sa tinem minte, sa nu uitam, «Adu-ti aminte de zilele cele demult, cugeta la neamurile trecute!» Ni se atrage Iuarea aminte, eu stiiruinp, ca nu curnva sa uitam, de pilda, necazurile pricinuite in vechime de amaleciti. «Adu-fi aminte cum s-a purtat cu tine Amain ... pe drum, cdnd veneati vol dill Egipt ... uu uita aceasta! » (subL mea, P.G.). Noi, gandindu-ne la episodul amalecit, avem sa tragem invapminte. Vorbind oamenilor, noroadelor Iumii despre acest episod, Biblia supune pe fiecare in parte ~i pe toli Iaolalta unui proces moral, Ie aduce inaintea privirilor motiv de },udecat5, de socoteala, de revizuire a constiintei"."

( ... )' Rostul etic pe care autorull-a propus alcltuirid aceasta lucrare va fi ~i prin aeeasta atins, daca ea va contribui la respectarea comandamentului simplu, sinaic: « Sa nu ucizil »"

Matatias Carp - Cuvant inainte, Ianuarie 1946

"Teate afirmatiile cuprinse in aceasta lucrare sunt control ate, verificate si

> ,

se sprijina pe dovezi ( ... )."

"Materialul a fost adunat inca. din iunie 1940, iar sistematizarea am lnceput-o tn primavara lui 1943.

ajutat de 0 singura colabor(ato)are : sotia mea."

Vol. 1 « Legionarii ~i Rebeliunea »

Pagina 24, nota 2 din subsol :

"Recensarnantul oficial efectuat sub guvernul An tonescu , ell sectiune speciala pentru locuitorii de origine etnica evreiasca, In Basarabia ~i Bucovina, provincii cedate (subl. mea, P.G.) URSS in iunie 1940 §i cotropue' (subl. mea) ill vara anului 1941."

Pagina38:

"Evreii (din Basarabia si Bucovina de Nord - n.m.) au fost jefuiti de trupele de ocupasie" ") (subliuierea mea, P.G.);

Pagina 55, Nota din subsol, in Iegatura cu "sciipdrile de urii §i incitare La asasinat dill intreaga presd":

"Pamfil Seicaru, bunaoara spunea r:1spicat ~i rara inconjur Intr-un "Apel catre Romani", in Curentul din 2 iulie 1940: «lunile iulie si august sa manlfestdm un maxim de disciplint: natianaki (s, mea). Evreii rnsa. sa. se gandeasca lucid la ziua de maine. La acef "maine" care se apropie eu fulgerari de furtuna, Sa 1Il1 fie acel maine al crdncenelar rdfuieli, sa 1114 fie acel maine al scriisnirilor de dinti, al remuscdrilor vaicarite ... (s, mele, P.O.). Rabdare si

liniste pentru acel maine care vine implacabil ea si destinul" »"). '

51

Pag.89:

"Cronologia istorica a persecutiilor irnpotriva evrei1or" incepe de 1a "6 septembrie 1940: "Regele Caol aj Ii-lea abdicii de In tronul Romaniei ~i incredinteazii geueralului Ion Antonescu conducerea statului, acordindu-i puteri dfct.aloriale "S:>.

Pag. 126:

"27 noiembnie 1940: ( ... ) D-na Eva Goldenbeng din Aleea Modrogan nr. 9 revenind din oras acasa, a gasit 1n apartamentul sau un grup de refugiati 9) (s. mea) care luasera in stapitnire tot mobilierul, covoare, imbracammte, lenjerie, vesela, etc."

Vol. 2 - '''Pogromul de la Ia~F'

Pag. 7, din "Lamurire

" ... teruoriiie cotropite (s. m.) la rasarit de Prut",

Pag. 9 "Privire generala istorieii"

"in lunie 1941 opera teutona de extenninare a evreilor inca nu mcepuse'" ( ... ) De aceea Iasii - simbol monstruos de prigoana.jaf ~i macel - nu gaseste termen de comparatie inapoia sa, ci numai in lunile si In anii urmatori, la Odessa, Golta, Karyn", Kiew, Maidanek, Auschwitz, Belsen ... "

Pag. 10:

"Pogromul de la Iasi are mcliicinile adanc infipte in putregaiul politic al pseudo-democratiei rornanesti". ( ... ) EI nu a inceput in (~ Duminica ceea » de 29 junie 1941; nici ell trei zile inainte [la 26 iunie, n. mea] cand s-an produs primele omoruri; niei la 22 iunie cand s-au deschis ostilititile; nici la 6 septemhrie (1940 - precizarea ~i sublinierile rnele, P.G.), ell lin an Inainte cand s-au lnscaunat Ion Antonescu eu Iegionarii sai si nici macar la 27 decembrie 1937 cand Carol ai II-lea ( ... ) a tncredintat 'destinele tarii guvernului antisemit allui Goga ~i A C. Cuza, Originile pogromuluI de fa Iasi, ca ~i ale tntregului lant de crime, jafuri ~i suferinte ce i-au urmat pana la 23 august 1944, trebuiesc cautate mtr-ua trecut lndepartat ( ... )"' [In] "Sistemul oficial antisenir") de guvernarnant inaugural la 1867"( ... ) .

..... cele 275 poBromunl organizate de oligarhia ~i politia ~arista in 1905- 1906 nu au dat decat 4 cateva sute de morti".

,

Pag. 12:

. "Cand s-a aflat ca operatiunile militare germano-romane de la capul de pod Seuleni au fost zadiinicite prin dibacia ~i bravura infanteristilor si tanchistilor soviet/ci1S) (subl, mea, P.G.), nelinistea s-a transfommat In panica".

, ,

Pag. 13:

"Dar anii s-au scurs si a venit iiua in care au cizut lanturile. La 23 august

, ,

52

1944 Armata Roeu: a eliberat nu 1111Jnai pamantul ramdnesc, ci ~i sufletele incdtusate. Zorii zilelor de libertate si democratic au luminal atunci pentru prima' oard orizontul Ramdniei" (s, mea si lriniiterea la proza-de-stat-si-de-

partid semnata; Lilly Marcou).' ,

Pag.16:

"Directiunea Generala a Politiei din Ministerul Afacerilor de interne - vestita Sigura~!a - va ramane in i~toria prigoanelor reactionare eu 0 faima de multe ori egalata eu cea a Ohranei tariste") a Intelligence Service-ului britanlc" sau a Gestapo-ulul german. Decenii de-a rlindul metodele ei salbatice de teroare si tortura au fniibusit initiativele de libertate si progres, iar celulele ei jerecate 'all indus oamenii'mllll~ii ~i pe indriiznetii ":llcenici pentru 0 viaui mat bund a poporului (s, m.).

Pag. 23, "Cronologie istorica 19 iunie - 6 iulie 1941":

"Riizboiul monstruos al fascismului'") impotriva Uniunii Republicilor Socialiste Soviet/ce (s. n.) - de multa vreme hotarit..;"

Pag.25:

"La ( ... ) Sculeni 19 se desfaoara un macel ingrozitor, preludiu demn de tragedia ce se pregiiteste Ia lasi. Acolo hoardele cotropitoore s-au lovu din prima ii de rezistema eroica a Annatei Roeu (sic). 0 incercare vicleanii reusise gratie surprinderii si un cap de pod marunt de vreo 5 km adancime fusese stabilit pe malul nistrean al PrutuluL Acolo ~i-afl fnjipt calcdiu! (sic) doua batalioane din regimentul german 305 comandat de col onelul Buck si batahonul maiorlului] Garaiac, din regimentul 6 vanatori de munte comandat de colonelul Emil Maties. Ofiterii acestui regiment blestemat, care a semanat moarte pe tot drumul de la Sculeni la Odessa au cerut in mod special comandamentului german si Ii se repartizeze tocmai acel sector, pentru a se rnzbuna pe evrei (subliniat in text) care i-ar fi umdi: in retragerea din 1940" (celelalte sublinieri Imi apartin - P.o.).

Pag.74:

"Masacrul de la Sculeni, nr. 23, Depozitia martorului Lt-col. Muresanu Romulus, audiat in ziua de 27 iunie 1947 de dtre judele instructor special g-ral C. A. Av. Ionescu Enanoil":

"( ... ) Ofiterii din R[egimentul] 6 V[anatori de Munte] eu garnizoana In Bruti - din infomatiile pe care Ie detin - fiind umiliti in timpul retragerii dill Basarabia in 1940, au cenu si au obfillut de fa comanandamentul gennan pe iiingii care erau ajectafi ca sa li se repartizeze ca sector de lupta Sculeuii, cu intentia de a se riiibuna pe evreii care-i umiliserii " (subl. mea).

Pag.76:

"Nr. 25 A Apostila pusa de col Maties Emil ( ... ) pe ordinul din 30 iulie 1941:

"« Eu stiu ca s-a raspuns la aceasta chestiune:

"« De mirare cii se rnai revine intr-o chestiune din care ostassi acestui regiment de la Sculeni all, avut mult de indurat de pe 11r111a tuturor jidanilor rama~i ill acest tdrg (s. m.). De aceea au fost ex«utati conf. oro. Sup.zo. »" (subl. in text).

53

Vol. 3 - ''Transnistria''

Fag. 7: "Privire generala istorica";

"Pe pamantul acesta [dintre Nistru ~i Bug] s-au desfusurat cateva secole de viata ~i durere evreiasca ..

Pag.8:

"Aurora timp_uriior noi s-a ardtat dupaaccea [dupii uitimele pogromuri rusesti, cele din 1917], luminoasd si plina de speranta. Aproape WI slert de secdl evreii dintre Bug si Nistru au trait ca oameuii intre oaineni",' (subl.

mete). '

Pag.9:

"Ceva mai apasati, in liniste relativa si superficial a - tntrerupti mereu de violente ~i sangeroase manifestari de unl ale drojdiei, incurajata de conducerea superioara (sic!) romaneasca 22 au trait evreii dincoace de Nistru"."

Pag, 27: "Cronoiogie istorica";

"29 iunie 1940: In executarea conventiei de cedare a Basarabiei, a Bucovinei de Nord si a catorva localitati din j'udehll Dorohoi", tncepe retragerea trupelor romane de-a lungul intregei fronitiere, de la Ceremus la Dunare, Unitatile venite din Basarabia peste podurile Prutului, de la Galati pana. la Herta, se pare (s. m.) cii au avut 0 atitudine demna si linistita". I'll orice caz, nu s-au semnalat ill urma lor fapte rernarcabile". Celeintraie in tara peste Prut ~i Siret in Bucovina au comis crime si masacre oribile ale carer victime au fost multi evrei din orasele si satele asezate pe drumurile de retragere."

'j '"

Pag.33:

"Amata invadatoare (s. rn.) a Iapnut masacre in toate satele locuite de evrei din judetul Storoiinet";

Pag.34:

«5 iulie 1941. La Rostochi- Vijnita all fost mlkelarip aproape toti evreii ( ... ) Macelul a lost fiiptuu de localnici (subl. mea) ell sprijinul soldatilor romani "27.

"[Briceni, Lipcani] targuri eu vechi asezari evreiesti sunt pustiite de hoardele ill trecere" (subl. mea).

Observapt provizorii

L Romanii acuzafi de masacrarea evreilor au fost oondamnali (mulfi au fost execut.afi) intre 1944 ~i 1951, dupa cum arata ~i muneroasele documente reproduse de M. Carp; dar evreil vinovafi de persecutarea, de masacrarea ne-evreilor, a romanilor, inainte, in limp. In numele apararii sovietismului ? Pe cand Niiremberg II. fie ~i dupa 62 ani ?

2. "Conceptia isrorico-geografica" a lui Mataiias Carp. 1111 un oarecare ciocanar, niei door telal abia ~Iiuror de carte, nici ucenic croitor ~colilapoi la Moscova, ci un, draga-doanne, intelectual (avocat, secretar al Uniunii comunitanlor Evreiesti, fin al unui senator, gazetar, scriitor): prin Jogica-inversa, gandire de betou-armat ~i Iimba-de-lemn, este riguros aceeasi

54

ell a ultimnlui activist bolsevic.

3. In cele 3 volume alcatuind Cartea neagrd ... nu exista 0 SillgUrli mentionare a tntreguiui adevar:

a) tnatnte - In limp - de "Transnistria" existase 0 "Saptrunfula Rosie" - in Basarabia, in Bueovina de Nord ~i in Herta - adevar istoric pe care istoricul M. Call' il lace ill mod rasunator;

b) in Transnistria fusesera deportari d.e catre romani ~i ttgan:

Cum ramJine ell obiectivitatea cu care a Jost sensa ~i aceasta istorie sub vesrmantul: marturie? Cum ramfine ell monopolul instituit de evrei asupra suferintei? Potrivit autorului a existat un singur genocid: al Evreilor; doar Evreii all fost Iichidati de romJl.ni28)

NOTE

1. Cat de "necontenit" s-an revarsat textele "dezinfonnatoare"? Intre 23 august 1944 ~i 22 decembrie 1989 (45 de ani fn Romania me a putut fi impnmatd ~i d~fuzatii 0 singura propozuiune despre exactiunile evreilor dintre 28 iunie 1940-22 iunie 1941 - ~i dupa 23 august 1944,. victime: ne-evreii; autorul ar ]i lost, pe lac. arestat-condanat ~i pentru "urii de rasa. In schimb, despre exactiunile romanilor, victime: evreii, au fost tiparite, difuzate, populanzate zeci, sute de volume de marturii, romane, poeme, pi.ese de teatru, filrne ... Scriind : "confinn, dupa 50 ani (subl. mea, P.G.) ea M, Call' reda ell exactitate ... ", Earll! Florian indica momenrul scrierii prefetei: 1990-1991. Or pfuUi atunci se adunase 0 biblioteca imensa - ~i unilaterald. Faptul ca Radu HOllan este supravietnitor al Trenului Mortii nu-i dK dreplul de a minti, de a trafica adevarul istoric privitor la "tacerea" asupra suferinrelor evreilor si de a acuza vacarmul si cantitatea "textelor dezinformaroare". Radu Florian: bolsevic fanatic, fanatic antiroman, mi-a IostIector de marxism-stahnism la Universitatea Blle~sti si anchetator-acuzator (impreuna en AI. Gram. M, Novicov, IOIgu Ionian "~i alti tovar~i' in' civil") in "procesul" llscenat in iunie 1956 la decanatul Facultapi de Filologie - acuzatii: afirmasem ea Basarabia (de ill ea pomim, la ea ajungem ... ) este remsneasca, a fost re-rapita. noua de rusi; di "limba moldovencasca" llll exisra, ill "Republica Moldoveneasca" se vorbeste Iimba romitna; cit razboiul unpotriva Finlandei, din 1939, fusese unul "nejust" (de agresiune), llU "just", cum ne explicase la curs tovarii~ul nostru de nadejde Radn Florian.

2. In capitolul urmator se va vedea - ell probe - di "discriminarea rasiala" ("ura de rasa") nu a aVHI nici 0 legahlra eu rragedia,

3. Numai tragediile suferite de evrei -1111 ~i cele provocate de evrei, ..

4. Neillte1egind rrimitereala "episodol arnalecit m-am adresat Bibliei ill romanesre. 1968.

Ie~irea cap. 17:

"8. Atunci au venit Amaiecuu sa se baui cu lsraelitii la Rafidim.

9. lar Moise a zis cdtre lo~·ua: «Alege bdrbaii v';'l1ici si du-te de te rupIa cu Amalecitiil

" ,

( ... )

"13. $i a zdrobit Iosoa pe Amalec ~i tot poporui iui cu oscusisu! siibiei.

"14. Atunci a zis Domnul ciitre Moise: « Scrie aceasta in carte spre pomenire ~i spune lui losua di voi sierge eu totul pomenirea lui Antalec de sub cert »

"15. A/unci a fieut Moise un jertfelnic Damnului si i-a pus numele « Domnul este

sceparea mea! »" '

"16. Cdci zicea: « Pentru ce mi-au fast mfiinile ridicate spre scaunul Damnolui lin timpui tuptei, "cand ftf ridica Moise matmie, biruia Israel; tar cdnd f~i tasa et matnue, btruia Amalec" - n.m.] de aceea va bale Domnul pe Amalee din neam in neam!"

Am confruntat ell varianta franceza, La Bible, Gallimard, Pleiade, 1956:

"16. «Puisqu 'une main est COl/Ire le trone de Iah. guerre d.e Iahve contre Amatec d.e generation en generaston:»

55

Si cu varianta ecumenica - tot franceza - La Bible (TOB), Poche, 1979:

'16, « Puisqu'une main s'est levee contre le trone du Seigneur, c'est fa guerre entre le Seigneur et Amalec d'age en age! »"

Tot nu am in!eles ce a vrut sa spuna A Safran: care 0 fi, aici, "procesul moral"? Despre ce Iel de "judecata, socoteala, revizuire a constiintei" vorbeste? "La Rafidim" S-3U lnfnmtat dona tabere: "Au venit Amalecitii sa se bata' en' israelitii" Motivul incaieriirii? Vechi clit himea: Israelitii lncalcase.ra te.ritm-iu1 Amalecitilor (miins din sudnl Pales ti nei pana in apropierea Egiprului, in peninsula Sinai). Morula? Din spusele rabinulni Safran: invadatorul (prin gum cronicarului evreu), invingind ell ajutorullui Iahve, are in mod necesar dreptate (in numele lui lahve), iar invinsnl (ell ajutorullui Iahve) este pedepsit ~i ell uitarea in vecii vecilor - iunumele lui Iahve.

Aeeasta nu poate fi considemtii morals. Pentmt ca este parnata, deci schioapa : A. Safran prerinde cit "episodnl" se adreseaza "noroadelor, oamenilor, Iumii", adicii ~i ne-evreilor. Da de unde' 0 inviitatllfii astfel prezentata este numai pentu uzul evreilor : ca top invadatoru, reclama dreptul lor la oeuparea unor teritorii straine - in vlrtutea "poruncii lui Iahve" ~i in numele lui - a~a CU1ll Turcii ascultau de "porunca lui Alah", Iacind ce faceau in numele lui, cruciatii "in numele lui Cristos", Rnsii in numele '[arulni, bolsevicii "in uumele lui Marx, Lenin: Stalin - ~i In al Revolutiei din Octombrie"... Evreii au incercat sa puna stapanire pe Basarabia (~i pe imprejurimi), indli m numele lui Hertzl, inventatorul sionismulni, apoi in Saptfunfina Rosie din 1940, in numele lui Stalin, inventatorul "Republicii Socialiste Sovietice Evreiesti" pe pamsnml romanesc al Basarabiei.

5) Nu cedezi dedit ceea ce ttl apartine; de drept (altfel, ai restitui), deci nn poti cotropi seritoru anterior cedate sub amenuuare, ci re-cuceri. "Viznme" istorico-geografica a unui sovietic, fiu de komisar bolsevic (rus). asiat, nu a unui, orisicatusi, europenizat cetatean roman,

jurist de profesie ~ fill de senator. " ,

Nll a existat vreo conventie, vreun pact, vreun act de cedare a Basarabici, a Bucovinei de Nord, a '[inutului Herta. "Hartiile" pe baza careia sovieucii au ocupai prin t1ioien!a piimanturile noastre a(u) fost.. _ paw:

1_ "Nota ultamativa" a Sovieticilor din 26 unie 1940;

2. Raspunsul guvernului roman (27 nmie) - refuz motivat;

3. Nota ultiimativa sovietica din noaptea de 27 iunie 1940;

4. Raspunsul (28 iunie 19-:10) - acesta :

"Guvernul roman, penrru a evita gravele urmi'iri. pe care le-ar avea recurgerea la forta ~i deschiderea ostilitatilor ill aceasta parte a Europei, se vede silit sa accepte conduille de evacuaTe specificate in raspunsul sovietic" (subl. IlL, P.G.),

Deci lIU a Iost cedare, nici retrocedare, nici restituire; ei evacuare. Dealtfel Gh.

Tatiirescu (prim-ministru in timpul Sapti'i..manei rosii) ~i-a intitulat 0 carte : "Bvacuarea (s.m.) Basarabiei ~i a Bucovinei de Nord",

6) In coneeptia materialist-istorica de tip sovienc a martorului-cronicar M. Crop, (antieipandu-I pe Radu Florian) "trupe de ocupatie" erau ... cele ... rornanesti, liberatoare ale unui teritoriu istoric-geografie romsuesc, ale unci populatii romanesti - teritorii ~i populatie ocupate de strainii naviHitori: rusii bolsevici. _ .

7) a) Exemplu de grosolana falsificare a IIDll! citat: incitare la asasinat, cum pretinde M, Carp, ell 0 rea-credinta vMila, traficand, interpretand pe dos mdemnu!:

"Sa manitestam un maxim de disciplina uationala"? Din contra: Seicaru cerea "raspicat", yorba lui I\.1. Carp, la 2 iulie, in plin masacru a1 romanilor : disciplina, deci repnere. Iusa avertiza: crimele comise in timpnl evacuarii Basarabici, Bucovinci SI Hertei, mtre 28 iunie si 3

iulie 1940, nu vor ri'imane fiu-a riispttfls-displati1. " ,

"Raspnnsul" (Ochi pemru Ochi, Dinse pentru Din/e), curnplit, a venit, dupa un an, illcepind de Ia 22 iunie 1941, ca unnare a descoperirii intinderii atrocitatilor comise in doar 12 luni de ocupatie (pani! atunci doar banuite ~i aflate din marturiile romanilor rransnistrieni

56

refugiati i11 Romania ~i a polonezilor supravietuitori ai ocupariei sovietice a estului ,ruji lor, dupa 17 septembrie 1939 - ~i ei refugiati la noi).

b)Exemplu de grosolana faIsificare a adevarulni istoric. Pamfil Seicaru nu era. "antisemit", cum da de inteles M, Carp, foarte bine plasat ca sa-i CllllOasCa., dosarul, Potrivit documentelor publicate de Victor Fmnza in Destinul unui condamnai III moarte : Pamfil Seicaru, 2001, rugal de Sergiu Dan, de la Centrala Evreilor, sa intervina "in favoarea lui Mi¥1 Benveuisti ~i a sionistilor ana~ sub ancheta" in chestiunea emigrarii spre Palestine, "anrisemitul" a scris numaidecat lui Antonescu ; in decembrie 1941, in plina campanie oficia1a impotriva evreilor, "antisemitul" a organizat la Curentut 0 :intiUnire a veteranilor de razboi (Primul), la care au participat :ri patru evrei decorati Cll Virtutea Mililani; 0 alta nota a Sigurantei (22 martie 1944) spune : Evreii reiatorsi din Franta l~i manifesteaza simpatia pentru dl, Pamfil Seicarn. Grape interventiei energice a acestuia pe lfulga autoritatile franceze ~i germane au putnt avea facilitati de transport ~i chiar cet arestati au lostliberati, dupa ce la 0 prima interventie ( ... ) a lega~ei romane nu se obtinuse un rezultat satisfiiciitor" ; III fine, "antisemitul" Seicaru avea la Curentul (''fituica fascista", cum 0 considerau evreii) ea sef de cabinet pe '"rioIlluuI Firoiu" (Willi Feinstein), in redactie Iucrau Bercu si Ramni~llI (Finkelstein), iar cand, in 1943, (!) rfunasese tara secretara, 0 angajase pe "doamna Apotheker"! Nu este verba doar de ingratitudinea evreilor, ci de eonsecventa ocultare a adevarului-adevarar din partea lor.

8) Data faniezista propnsa-impusa de Matatias Carp (vol. 1, p. 89): 6 septembrie 1940.

El pretinde ca atunci au inceput a fi persecutati evreii 111 Romania ... ; ~i eli de atunci Illcepe "Istoria' - IlU mai devreme, depilda din 28 mnie acelasi an), candevreii ii persecutau pc romani in numele Rusiei; nici macar din 30 august cedarea Ardealului de Nord. Nul Aceste tragedii nationale nu u priveau pc evreii cetareni rornfuli, doar celecomunitare, ba cea din Saptamana Rosie trebuia ocnltata, negara, Evenimeutul ''6 Septembrie" este marcat astfel in Istoria Rornfu:riei in date (1972).lucrare in traditia lui Roller:

"( ... ) Izoiat, comprom is prin potuica exfe~nii savduoare fi prin atuudinea capttuiantd in jata agresiunii ¥i silt: de fascisti! ramtini ¥i germani (sic - IlU ~i de rasciIjtji sovietici"? - ~i mai pe Iimba romana Isic/ a evreilor; ''fasistii bolsevici"? n, Ill. P.G.), Carol al fl-lea abdicd, transmudnd prerogativele regale fiului 'sliu Mihai".

Aceasta sa fi fost, pentru evrei, tragedia "momentului 6 septembrie": abdicarea lui Carol II? M, Carp vrea sa dea de ln~eles di regele fusese protector a1 evreilor, iar alnngarea lui deschisese "era persecupilor anti-evreiesti"?

Dar Ca.rol nu fusese protector at evreilor, ci nerusinat profitor (~i) de pe urma lor!

Abdicarea lui prea-tarzie He costase ve nOI, ue-evreii din intreaga tara stricarea societatii romsnesti, si asa fragUli: fracturarea ei in dona tabere artificiale, anragoniste: carlistii si ... neJanti-~l'Ii'~tii; putrezirea prea-mulror personahtap - e drept; nu deosebit de verticale'deacasa: inveruarea partidului unic ~i a Pre-Ctintdri: Ramaniei - ce sa mai vorbim de politica de cedari teritoriale ...

"Atirudinea capirulanta" a subiectului logic (Carol II) se manifesrase mai intai prin cedarea Basarabiei rusilor, apoi, la doua luni, prin cedarea Ardealului de Nord ungurilor ... Daca M. Carp ar fi indica! - de p:ilda - data de 14 septembnie 1940 (Proclamarea statului national-Iegionar), ar fi fost de inteles ... Alttel, nu.

, In fapt, Istoria contlletuhst dintre romani ~i evrei - ~i care a dus la tragedia din 194] - 4.:.1- - Incepe din 1917, de la revolutia bolseviea - ba chiar din 1878 -, vezi mai departe nota 13 b) . Or "istoria" scrisa de evrei (Biblie fiindu-le Cartea Neagrii editata in lJRSS. in 1945. sub directia lui Ilia Ehrenburg si alui Vassili Grosmann) oculteaza atat activitatea vreme de 22 ani (1918-1940), mai ales a boisevicilor evrei unpotriva notiunii si a realitatii: Ronmnia Ma.re, de la 1918, wt ¥i tragedia ne-~vreilor dintre 28 iunie 1940 ~i 22 unte 1941 (incepuml evacuarii Basarabiei, Bucovinei de Nord, Hertei, parasite in UlIDa diktatului sovietic din 26 Imrie 1940. Conform Pactului Hitler-Stalin dill 23 august 1939 - ~i uicepurul razboiului in Est). In Istoria scrisa de evrei nu exista nici perioada ce mcepe la 23 august 1944 ~i care a dural, pentru restul

57

Romaniei, pftlla in decembnie 1989, insa pentru Basarabia ~i Bucovina dnreaza - ~i va mai dura cine stie cate decenii, datorita tembelismului, ine~tientei criminale a "romanilor" L Iliescu, P_ Roman, E. Constantinescu, Plesu, Zoe Petre, Nastase, Adamesteanu, G_ Andreescu si alti bravi pui de daci - semnand-sustinftnd Tratarul eu URSS (eel careanula crima Pactului

J. , ,

Hitler-Stalin) apoi Tratatul cu Ucraina (care "consfintea" rapmrile teritoriale, consecinta a

Irontierelor trasate de Molotov ill 1940).

In aceasta cumpli til Istorie de 70 ani - nu doar de 5 - Evreii au jucat un rol considerabil ~i nefast in. aparatul administra~vo-politico-ideologico-poli~enese sovietie ~i sovierizaror - in Rusia, in Polonia, in Tarile Balrice, In Ungaria, in Cehoslovacia, In Ungaria, In Bulgaria, in Romania, 'in ... - dar unde nu?

9. Ocultate frind evenimentele dintre 26 iunie - 3 iulie 1940 (refugiul romanilor din Basarabia ~i din Bucovina de Nord), ~i cele de dupa 30 august acelasi an (refugiu) romanilor din Ardealul de Nord. din marturie nu se intelege cine erau acei refuginfi, de unde se refugtaserii, ce 1i se intiimplase, de ee se refugiasere ... Cinar a.<j:a: de ce se vor fi refugiat mmiinii fit blestemata varii a anuiui 1940? ..

10. Ba mcepuse (~i teutona ~i pravoslavnica opera) eu aproape doi ani mai devreme - prin masacrarea polonezilor de catre:

a) germani, aicepand de Ia 1 septembrie 1939, vic lime: prelati, inrelecruali, militari, evrei - tnsii ca polonezi comunisti, nu ca evrei;

b) l~i (incepand de [a 17 seprembrie 1939): execunii pe loco arestari, deporrari in Siberia, pentru mai putin "viuovatii": aIungare dill case, dill slujbe - seeasta facandu-se cu aporrul extrem de zelos, frizand isteria, al evreilor - fie veniti cu ocupaufii, ca NKVD-i~ti, fie Iocalnici, voluntar entuziasti in slujba bolsevicilor,

11_ Triplu fals:

a) La Katyn a avut 10e un masacru faphlitde bolsevicii rusi, nu de nemtii nazisti;

b) fa Katyn all fost asasinati 4500 ofiteri polonezi de catre bolsevici (printre executori cine stie cati NKVD-isti evrei) - nu de evrei, nu de nazisti;

'c) n-.'J. "lnlullil~ si In. anii urmarori", ci cu peste u~ an mai devreme, in luna martie 1946, din ordinul Iui Stalin (din totalul de 26 000 civili ~i militari - uumai polonezi), vezi ~i Le Nouveau Larousse Encyclopedique, 199-l.

12. In "putregaiul" romsnesc, in "psendo-democra!ia"e31p3lo-dunareana, rea pe care 0 seuipa M. Carp ~i de efite trei ori pe 0 pagina - desi talal sau Horia Carp Iusese membru al Senatului Romfiniei "antisemite", nu aI altui stat "filosemit" - evreii au viemit binisor, chiar conlortabil, dnpa 1867; dar dupa 1878! ~i dup3. 1938, cand a venit la putere guvernul GogaCuza, auto-declarat "antievreiesc"; ~i pfula "ell trei zile uiamte de 29 iuDie 1941" (citeste: .26 iunie, tot 1941. - fiindca razboiul meepuse in .22 iUDie 1941, ell patru zile mai devreme.. .). De aceea vor fi optat ei Cll srara iniladirare penni "adevarata democrape: democratia sovietica", prin manifesre ~i manifestatii, In Romania mtreaga - pfinii. la 28 mnte 1940; en ciomege, gloante, foe, oale de noapte, mutilari. linsaj, lUM de ostateci, asasinate -incepfind din acea zi: 28 iunie L940 - pe teritoriile abandonare rustler in urma diktarului.

13. a). IvI. Carp IlU i~i eUl1oa~te clasicii: termenul "Amisemitismus" a fost lansat penrm Intliia oara de cane germanul Marr.jn 1879, deci nu avea cum exista ell 12 ani mai devremela.. _ 1867 - in Romania.

b). ln 1866, cand s-a redactat Constitutia romsneasca, evreii din Romania, sustinuti de logistica Aliantei Israelite Universale, cu sediul in Franta - prin Alfred Cremieux - all mcercat sa unpuna formularea articolului 6 (din Constitutia Romaniei) asifel : "Reiigia nu este 0 piedicd pentru naturalizare in Romania. 0 lege speciald va regula admiterea graduald a iiraelisilor la naturalizare" (s.m.). Nesimtirea, obraznicia, brutalul amestec ("m treburile

58

interneale !arii noastre" - iata unul din putinele adevaruri rostite de Ceausescu - dar stramb In{elese de el 'insusi, au provocat indignare - si efect contrar : Drept care, artieolul 7 snna :

Numai strainii de lit crestin pot dobandi calitatea de roman",

lnsa in 1878,la Congresul de la Berlin, presiunile teribile insuportabile ale evreilorprin Franta. ~i prio Anglia (in ciuda opoziliei Rusiei!) au capiitat caracter de rizboi impobiva lal'ii noastre. In cele din unna IIi s-a unpus ca.... recunoasterea independeruei Romaniei sa fie condi{ionatii de acordarea drepturilar de cetiueme israelitilor (s. m.).

Noii cetii!eni romani au tolosit din plin :

- Drepturile economice : mult Ilfimbi{ata de catre "istoricii" comunisti de teapa lui Roller rascoala ~iraneasca din 1907 a pornit in Moldova, cauza adevarata (ascunsa), necinstea, rapacitatea, nemila areadasilor evrel.

- Drepturile cetii!efle~ti (romdne) : in timpul primului Riizboi mondial, sub ocllpa~ie germana, evreiiau eolaborat ell nemtn fara tresa.rire, fara senlpule, nepasatori la soarta taril ~i a lor, ocnpata, spo1lata. ummta, martirizam; t-au denuntet ell seniualate pe Z'compatriotli" lor romani (din traditia mileuara a Iistelor-negre), faclnd averi colosale pe splnarea neferidUlor Jefutti ~i de admihistratia miJitara germa.no-maghiara.

l .. t Ce spuneam de sado-masoehismul n~o--evreiese? Asadar, dupa M. Carp, "oligarhia ~ politia tarista" organizasera, in 121uni, 275 pogromuri (care) "nu au dat dedit (s. in, PO.) careva SUle de morti" .. "DediC ...

Unul dintre masacre - eel din 1903 (neinclus de .1\1. Carp. .. ), de la Chisinau, ell sinistra fauna In toata lumea - este relarat ~i comemorat de asa mamers (verbalascnpturala) incl.t sa se perpetueze falsu11ansat de Cartes Neagra a lui Ehrenburg ~i Grossman, In 1945, dupa care PogromuJ. ar fi imputabiL.. romfulilor... Sunt usor de Imbrobodit fraucezii, englezii, americanii, mai ales culpabiiizarii germani, msa nu romfmii; in nici un eaz evreii - autori ai falsului, nici mscar evreii nOlmaii - insa acestia tae ! ...

Pogromul din 1903 de la Chisinau, a' avut loc in Rusia, nl! in Romania; Chi~inaul - botezat de rusi: Kisiniov - era, in acel moment (~ a ramas paua la 27 martie 1918) oras rusoevreiesc, in care populatia oostinasa, moldoveneasca era ultra-minoritara si abia tolerata; politia era si ea ruseas cii , alc~t:uit~ dill cazaci, nu din jandarmi fasisti"':_ cum mint en nerusinare (convinsi fiind d! nimeni nu va tndrazni a-I conrrazice) facit~rii-falsificatotii de istorle, fie ei din Ardeahil de Nord, ocupat de unguri, fie din Basarabia ~i Bucovina mereu, mereu ocupate de rusi; mereu mereu "vizitate" de recenti israelieni, dintre aceia care "inainte" (nu alftl de ''inainte'': indU sa li se fi sters sangete de pemairu) fusesera ill fruntea bucatelor ~i In"R.S.S. Moldoveneasca", ba III fruntea procuretnrii, a administratiei, a iuv3{iimfultului, a NKVD-ului, a KGB-1I1ni, iar dllpa ce isi facuserii datoria de komisari bolsevici - de a distruge-strivi-starpi tot ce tinea de "nationalismul fasist romanesc", se diraseri'i'm Israel ~i In America.

15. In pieptnl fiedirni evreu bate iuima viteazului krasnoarmeiet, doar Lev Bronstein- Trotski a inventat "instrmentul de unpunere a dicraturii proletariatulni ~i a revolutiei permanente":

Armata Rosie. Dealtfel, la uicepurul acesrui an (2002), cand urmarile politicii sale criminale auinceput a-si arata "roadele", primul-ministru a1 Israelului Ariel Sharon, intr-lI11 miting tinnt la Tel-A viv, s-a adresat rezervistilor in ruseste en: « Tavartscit Y> si a facut apel la bravii ostasi ai Armatei Rosii"!

16, Nici un cuvant des pre Ceka, rvIVD, NKVD._. Sa deducem : aces tea. IlU ii, zi-i pe nume: mnceniceau pc evrei, ei iilichidan doar pe, yorba Clasicului: viceversi?

17. Prezenta Intelligence Service-uIlii In compania Ohranei ~i a Gestapoului in capul ~i sub pana lui IvL Carp se explica astfel: pana la constimirea slatului Israel, in 1948, organizatiile annale (clandestine) evreiesti Irgun; Haganah, Stera erau desemnate de can-e britanici: "teroristepcntnu ci puneau bombe, organizau ataeuri I:mpolriva englezilor ~i a arabilor, de pe nona c1u:ora nmreau mult mai multi civili dec.fil militari .. hlSR de cum Israelul a fest recunoscur, teroristi ca Menahem Beghin, Itzak Shamir au devenit fulgeriitor, nu door eroi nationali, dar si conducatori politici respectabili - respectati pe plan exterior, pe eel interior (aI Palestinei), 'a

59

Iost randnl fostilor teroristi sa-i rrareze de "teroristi" pe bR~tin1llli, alungari 111 19.:18 nu doar de pe pamanturile lor, ci ~i din tara care le daduse numele: Palestina - de atunci (de 5.J. ani!) supravietuiesc In Iagare din Liban, Siria, Iordania, Egipt - ~i din", Israel unde indigeniiabongenii-palessinienii au fost baga~-In-sful.lle, dupa 0 expresie consacrata, Israelienii s-au documentat-inspirat atIiI din metoda ruseasca de teroare-teroare-teroare (mosrenita de la rari, teoretizara de Lenin, aplicata de Trotski - si care a dat Gulagul); din cea americana: bastin'asii au fost rnasacrati, supraviemitorii parcati ill rezervatii; ca si din cea sud-africana: aparrheidul, Poluica lsraelului este sionista - cir~re: terorista. xenoJoba, rasists; segregtuionists, Nu stiu ce scrie pe portile Iagarelor palestinienilor din Israel, insa dad eel mai feroce diHill este 0 Costa victima, atunci n-ar fi de mirare daca ar scrie, In ebraica: "Munca te face liber! ,.,

Marele erudit israelian Yeshayahou Leibowitz scrisese mai de mult ca toate nenorocirile actuale ale Israelului se trag de la victoria din 1967 asupra arabilor, iar Simone Weil denuntase "cultul fonei" la israelieni - care ii va pierde, Hindea forta se exprima prin victorie, cea care nu dii mciodaui dreptate - dedit invinglitorilor,

Cateva citate din scriitorul israelian A vraham R Yehoshua :

"In aces! amar conflict din Orienrul Apropiar, cele doua popoare, israelian ~i palestinian au pervertit notiunea de patrte. Pentru evxee.patrta este 0 notiune care nn apare In vocabularul lor, iar In Biblie door in contextul plecdrii. Dumnezeu i-a spns lui A vram (Facerea, 12, 1) : «Icsi din p.1mfutnd tau, din neamul tall ~i din casa tatalui tall ~i vino pc pamanml pc care ti-I voi arata eu», Ceea ce a ~i filCHt primul evreu, Avram, tatal iudaismului (iar sub numele Ibrahim, ~i al isiamismldui", - n, m. P,G.), at despre palestinieni, ei contunda patria cu casa. Din 1948 fie au fugit de la casa lor, fie au fost alnngati ~i de 55 de ani snpravietuiesc in lagare de refugiati, ajutap de diferite organizatii earitative _ (.. .) Oind un om (WI palestinian) ilji pierde casa, devine refugiat, chiar dacii a giisit adapost tot In tara natala, Pentru el casa semnifica acea casa in care au tJ'3it paril1~i, bunicii, strabunicii SID, Dorinta, cerinta celor din lagarele din afara Israelului este, nu doar inroarcerea ill Pales tina, ei unoarcerea In casa lor - care de obicei nu mai exista, fiinddi acolo este stahl] Israel", "

(lata de ce, evreii, burn cunoscatori ai psihologiei palestinienilor, nu scapa nici un prilej de a distruge casele « terorisrilor », nu de purine OIi en locuitorii in ele, dup3 care promit 0 "ancheta obieetiva", minutioasa - caintr-o democratic 1" - ale caret rezultate nu se comunica niciodata u, m.). Despre implantiirile in Cisiordania, Gaza "Statul Israel seamiina ell un drogat incapabil de a se elibera de drog. (_,,) Rolul colllunita~i internationale va fi primordial in ajutorarea drogatilor ClI « implanratii » de a se dezintoxica" ... Avram B. Yehoshua cand vorbeste de "comunitate internationala" se gallde~te uumai Ill. cea europeana ~i la £01111 ei de reparatoare a stricaciunilor pricinuite de americani", nu Ill. ._ comunitatea americana a carei politics a fost ~i riimftlle de suspnere a Israelului ell orice pre\, fie ~i en al "implantapilor" care nu pc ei, pe americani, Ii deranjeaza. "

[Nu voi incera de a ma bucura de (~i de a admira) calitarea umana a intelectualilor evrei israelieni, ca ~i cum acestia ar face parte din alr popor ; ~i nu voi inceta de a ma mtrista (~i critica) pc evreii intelectuali din afara Israelnlui care, in ultamii doi-trei ani s-an degradat, s-au des-umanizat, "proces'tevident mai en seama amnci cand se dezbate chestiunea israelopalestiniana ; sau-si a holocausrului, V ai, in fnmtea acestora se allii filosofii Alain Finkel kraut , Ant'lr€ Glucksmann,eseisml Bernard-Henri Levy, dinrre francezi, iar dinrre romani llU ~tiu pe cine sa pun in fruntea", cozii : pc Shafir, pc Oisteanu, pe Volovici, pc A, Cornea, pc S, Damian, pe - R. Ioanid tOI nu conteaza, chiar daca stie sa iscaleasca ~i sa socoteasca - stapgl1~te bine cifrele. " arabe, cand e sit scrie monstruozirap ca "Holocausuil romanesc" OIi "400 000 de victime ale romarulor" - dar nu she ce este citatul corect, onest ?]_

Cel mai acerb dusman al "teroristilor" palestimeui este Ariel Sharon, desenmat de TPI de Ill. Haga criminal de ra:iboi pentru (deocamdata) masacrele din Liban.

60

ASIa-i soarra termenului "terorist": l-am auzit in gum lui Gheorghiu-Dej, astfel numindu-i pe parizanii nostri; l-am auzit in gura lui Jiang Zemin - vorbind despre tibetani ~i despre uignri; din gura lui Milose v ici aratindu-i pe albanezii din Kosovo - auzi-I ~i ill legatura ell cecenii "fiorosi, barbari, pagani"- am citat din Elrin, din Putin, din Puskin, din Lermontov, din Lev Toisioi, din Soljenirin, din Rostropovici - e11 totii si rnsi, si crestini - pravoslavnici - si

feroci imperialisti.c. ' " ., , ,

18) Faptul ca Italia a participar simbolic Ia Campania din Est nu II indrepta!este pe 1\1.

Carp sa foloseasca ticul verbal/mental fals: ''tazboi fascist"- in care caz cele duse de sovictici au fost ~i sunt: ''(monstruoase) razboaie bolsevice", Alaturi de germaniau Iuptat unpotriva rusilor: romani; finlandezi, spanioli, ungun, croati, slovaci, Irancezi, ucraineni. Dintre toti doar italienii pot fi numiti - abuzrv, pen ttl di generalizator: fascist: ... Pnteai Ii Ioarte bine: antirus, antieomunist,fiirii a fi in mod necesar fascist. [usa este fatal-normal pentru un manuitor al nemnritoarei limbi de Iemn sovietice sa Ioloseasca ~i in locul virgulelor calificarivul-mjuratura (mai ales cit injuratoml nu Ii cunoaste semuificatia),

"Fasist" este fonna (sic) rusificats a italialluJuijascisffw, de la fascia: f~inii. manunchi de nuiele cu secure, insemn al lietorilor romani ~i devenit emblems a parudului socialist, P.N.F., al lui Mussolini (tot socialist fusese ~i eel al lui Hiller, nazist, adiea : Nazional Sozialisl) .. Fascist a fost Ialsificat ill franceza de propagandistii kominformisti, printre autori: inevitabilul Ilia Ehrenburg - dar si Valter Roman - silipit... Iranehistilor ill 1936. Intrat in rnsa ca neologism, a devenir in lilliba-sovielidi un ealihcat.iv generic, i~jurios-mis[erios. Inters In Occident, sub forma unui monstru de 1imbi'! si de logidi (funcrionind si azi, mai ales in Franta, pronuntat: "fasisl"._.); ramas in lJRSS si'in tiirile ocupate de rusi, 'unde a devenit nu doar 0 etieheJi facilil: - din lene - ei ~i 0 ~cuza'fie (grava) care atragea grave ~i grele condamnari la Inchisoare ; tot Iacila-din-lene, daca Sl1I1a, de pilda : "organizatie de tip fascist"; "propaganda fascista" ; "fascism, romanesc", 'liiIi ell regim fascist"- citeste : foote trui1e. ·"inca / ueocupate de lJRSS - "democratic de tip fascist" (!), "spirit fascist" (la Hasdeu,

Kogalniceanu, Eminescu, Maioreseu apartinatori ai secolului at XIX-lea, interzisi de rovara~ii nostri culruralizatori, veniti dinspre Rasru-it, pe tancurile Luminii lui Sadoveanu), A fost pus la treaba de catre Sectia D(ezinfonnare), care mai tarziu a lansat falsurile Iingvistico-politice: glasnosti, perestroika .. refusnik. Astfel s-a ajuns la deliruri analfabete ~j analfabetizatoare ca: "hitleristi fascisti". A fost dat pe rumanie: "fascisti Iegionari" (cand Iegionarii pot fi mice. dar nu fascisti ca italienii; nu nazisti ca germanii; nu franchisti, nu salazaristi, I1n trorskisti, ell aliil mai putin: stalinisti ... ). Ultima isptll.va apartine istOli~ului Andrei PIppidi ell: ~. Fascistul Antoneseu ».!

19. Sculeni : una dinasezarile moldoveneesti de pe P11lt Dupa 1812 jumatatea de pe malul drept a riimas moldoveneasca, cea de pe maInl stang a devenit localitate aparte, din "alta tara", Rusia, ell peste un secol in urmli -18 1821 - in Irnprejurimile Seulenilor din Moldova se petrecuse 0 aHa tragedie : lnfrllilgerea eteristilor de catre turci ~i masacrarea ranitilor supravietuitori de catre evrei. Citez din N. Iorga, Romania _ enm era pana la 1918 (reeditare din 1940), capitolnl "La un vechi camp de luprJ : Sculeni" :

"Ca a fost odatli aid 0 lupra, fru'a pnteri multe on vitejie mare, insii oricum lupta dintre apiisatori ~i un neam doritor de libertare, prins ill razboinl SHUll at. dezrobirii sale. cii aici green au fost striviti, macelariti sau izgonifi peste Prut, unde osti rusesri insiruite priviau, ell ochi dusmani pentru Turci, ell ochi crest.lli, fratesti pentru Greei _ 'aeeasta 0 still putini. Doar

battftnii mai vorbesc uneori de patania "voliniirhor" (, .. ) "

"Jalnica Tragedle, naiva poems eainatoare a batrfumlui V ornic Aleen Beldiman spune amanuntit aceasta poveste. (,. _) Cetind din nou lungile versuri ticaite, dura cunoasterea locurilor, Ie futelegi mai bine. lata plecarea Tureilor din Iasi la 13 iulie, "Urdia" se opreste fitm la Copou, t§rgu~o11l1 de an ( ... ). Pe atunci Evreii ieseni trezindu-se din groaznica friea pecare le-o f.1cuserii eteristii, cautau pe "rai", ii l:armau pe strada pana nu se mai puteau fine pe pieioare ~i tabiirilld asupra celor istoviti de puteri Ii ucideau Cll nesat :

"lidovii se rasvn'ltise ~i. toti mii ridicati

61

Parind di-s volintiri vre unii, Ii !liliau nejudecati :

Pe ulitil slarvuri multe, caci ducand Ii tat-aia ~i un<k cadea vre-unul, acolo il ~i taia .. "

"( ... )intillsnl ses e pustm ( ... ) numai ( ... ) uriasii plopi negri stan nemiscati in valurile de lumina, CII un trist monument funeraral celor morti, eu eroism, cu cinste, - cu rusine, pentru

Iibertatea elenica", ' ,

20. Textul Rapormlui Regimentului 6 Vanatori P.A. Nr. 700 din 28 iulie 1941 - carre Divizia a 14-a Infanteriee (Biroul 2 Inf onnatii) :

"La ordinul Dvs. Nt. 24354 din 23 iulie 1941,

"Am onoare a va raporta ca In intervalul de la 22 iunie pfula 111 prezent, au fost executati un numar de .:to jidani din com. Sculeni-Tg., judo Iasi, 14 jidani din orasnl BID!i ~i 120 jidani din com. Ivliircule!iti, judo Sueeava, in total 17.:1. jidani.

"1) Din cei 40 jidani preda[i de Comandamentul German, 1-1- au fost impuscati, deoarece au tncercar sa fuga de sub escorta, iar 28 au fost executati pe D. Stanca, III ziua de 28 iunie 1941, pentrumotivele urmatoare :

"- Au taiat cablul telefonic ;

"- An semnalizat din Sculeni-Tg, Armatei sovietice, care se ana pc- Dnrectia) Nord Sculeni, indidind posturile de comanda ale infanreriei ~i artileriei, precum ~i amplasamentele bareriilor de artilerie, care au fosr bombard ate ClI precizie de catre artileria sovietica ;

'';_ Au sabotat armata romana ~i germana, tI-agand foc de anne ~ aruncand grenade asupra soldarilor in timpul cand erau evacuati din Sculeni.

2) Dintr-un numar de 500 jidani gasiti in orasul BaW, au fost executati numai 14 jidani care au declarat, a1ftt ei cftl ~i ceilalti jidani care au fost arestati pentru cercetari, di au fost aprigi comunisti ~i au sabotat armata in timpul ocuparii orasului BaJ~i ~i care erau in mare parte autorii incendiilor din Of811111 Blll\i. Restul de 486 jidani au fost trimisi conform ordinului Comandarnentului Gennan la Chestura Politiei Balli, spre a Ii internati In I agar

3) Din cei 120 jidani din Marculesti care au luptat In randurile armatei sovierice (dupa propriile lor declaratii), un numar de 100 jidani erau n'lni!i de glom, dovada cea mai mdiscutabila a luprei lor impotriva armatei romane, in rfmdurile armatei rosii. Unii din ei all declarat cli au impins inainte tancurile sovietice care IlU mai inaintau cu motorul propriu.

Toti jidanii arMati mai sus an fost executati, bazandn-se pc ordinul Armatei a 3-a, Nr. 1949/1941, comunicat eu at Diviziei a 14-a Nr. 24153 din iulie 1941, punctul Z care specifica: «Toti indivizii care trag ill trupe ~i autoritfiV sa fie executati pe Ioc », precum ~i pe ordinul Annates a 3-a care ordona « ~ se procedeze flira crurare fatii de cei gasiti vinovati de acre uuegistrate in contra armarei ~i contra TMi! ».

"Totodata raportam cil datoriUi actiunii jidanilor din Marculesti, Regimentul a pierdut in ziua de 12 iulie 1941 pe Dealnl Marculesti lin Cpt. Act, 2 subloc, fez. dinitj, 33 morti ~i 12 disparnti trupa din compania a 2-a ~i lin of iter fez. mort ~i 14 morti, 6 rani!i ~i un disparut din compania a .:I.-a.

"Numarul jidanilor tmpuscati este prea mic falii de pierderile noastre diu cauza lor. ''Comandantu1 Regimentului 6 Vonl"itori, colonel Maties Ermil,

"Ofi~er informaror, Capitan 1011 V. Stihi"

(B. A. R., Arhiva istorics, fond XXIV, dosar Ilr. 3246, f.68-69 Original).

21) "SJerUlI de secol [in care] evreii dintre Bug ~i Nistnu au trait ca oamenii intre oameni" - este cuprins mire 1917-1941. Sfert de secol in care nimeni ~i nimic nu-i tulburase pe eVI'e1 acolo, pe.. planets Marte ("cea. dintre Bug ~ Nistru"), unde, dupa 1\1_ Carp, ar fi domnit pacea, buasrarea edenidi ~i frati3 proletara ... Dar Pamfintnl- dintre Bug Si Nistru: sa nu fi cunoscnt teroarea bolse v ica generals din timpul revolupei ~i al Razboiul'lIi civil? Dar dekulakizarea - totala? Dar Iupta (necrutatoare) hnpptriva burjuilor? Dar distrugerea bisericii

62

crestine (la propriu, la figural), feroce? Dar colectivizarea srubatidi? Dar execuriile, aresrarile in masa, deportarile? Dar foametea (programata de Lenin, de Trotski) care a provacat, inlre 1921 si 1922, cu osebire in teritoriul "dintre Bug si Nistru", 11 milioane de victime'l; dar "foarn~tea lui Stalin" - 1932-1933 - cu alte 6 milioan~ de morti?

M. Carp este manor mincinos: evreii care au vietuit almlci-acolo au trliil, nu ca oamenii intre oameni", el ca supra-oamenll - desnmanizati, Hindea ei nu cunosc mila, eompastunea, II1nga sub-oameni ~iau refuzat sa vada teroarea, Ioametea, genocidul bineorganizat tocmai penm ci! foarte multi, prea-mulri dinrre ei faceau parte din chiar Apararul de represiune bolsevic.

22) Intru simetrizare, in.legattrra cu peioada 28 Imrie 19-10-22 Imrie 1941 ~i cea din august 1944 pfutii azi, propun: " ... violentele ~i sangeroasele manifestari de ura ale drojdiei [evreiesti] inconajate de conduccrea superioara sovietica" ...

23) In Basarabia, afirmatie de retinut, de asezat l.fuJga cea din Vol. 2, pag. 10.

24) Inca 0 data: nu a existat vreo "conventie ", Cll atat mai potin "de cedare", doar Ull ordin de evacuare. Noi numim: "[inurul Herta" ceea ce eufemizeaza 1\1. Carp prin: "cateva localitati din jndeml Dorohoi";

25) Asadar, M, Carp vorbeste -- cum vorbesre -- numai de faza finala a evacuarii: trecerea Prutului, de pe malul stfi.ng (ocupat) pe eel drept, In martnria sa intinsa pe 3 volume, llU existli maear 0 aluzie la perioada imediat anterioara; pe pamfulturile romanesti cedate bolsevicilor, militarii romani in. retragere, prin faptul cil prnnisera ordinul strict al comandantilor (romfuri) de a lUI opune rezistenta, tusesers atacati (de bande de evrei), dezarmati, "retinuti" de "masele trnditoresti" si depOltali in Siberia, pref3cuti"in prizonieri de razboi - un razbOi care nu existaJar altii 'pur si simplu 'asasinati., ca nillitari'sli, fasisti, mosieristi (sic)"; ostasii romani au fost

ulllmrt si pnn inventia taietii n'asnuilor de l~ panW~ni.. . , ,

, . .

26) Dar "episodnl de Ja Sculeni"? eel din iulie 1940: proposta (atacul evreilor), care a atras in iunie 1941riposta Romanilor?

27) Sirristrii coincidenta (~i cronologica, ~i de la cauzi! la efect) en masacrul de la Jedwabne, un la:rgu~or din partea estica a Polonici ocupata de sovietici dupii 17 septembrie 1939; acolo (si nu doar acolo, ci si "in Tfui.le Baltiee, si ele ocupate de rusi, tot in 1940) si tot imediat dupa'22 Iunie 1941, duPa fuga bol~evicilor:locahlicii au asasi~al 1600 evrei, sub privirile aprobatoare ale militarilor germalli,acuza:ndu-i de colaborare en NKVD Ia arestarea, deportarea, asasinanea poloaezilor,

[AZi J 0 iulie 2002 s -a terminat ancheta privind masacrul de la Iedwabne. A fost corijat numaru/ victimetor: de lao 1600, oue figurau pe stela memoriatuiut fa 300. Adevarat: crima incepe de la unu. deci chiar ptlnii la 300 ~i tot e lunga calea mortn. Dar oare va fi de acord Elie Wiesel, paznicul unicUiifii (~i al imensifii{ii) Holocaustuiui safle carectatii cifra de 1600 ~ sii fie restabilii adevaru/ (macabru, insd adever)? A, dad adevarul ar .Ii dicta.t 0 augumentare a numtaulul victimeior dintre evrei, totul aI fi fost in regulii - dar nu este].

28) In 1970-1971, cand eram mereu eonvocat de Zahana Stancu, presedintele Unuunii Scriitorilor penrru a mil lasa convins-constrsns sa scriu in Germania Federals editurii Suhrkamp efi. .. refuz sa-mi fie publicat romanul Ostinato la ei, in Occident, am asistat, martor taeut, dar cu urechile cinlite la frauturile de propozinua, monnaiturile, bodoganelile Ia telefon, plangerile (mie ... ) din care am "inte1es:

Multi erau scriitorii evrei suparati-foc pe Zaharia Stancu Iiindea in.dri!znise (l) sa scrie, si sa edilezi 0 carle precum Satra (~i despre riganii rrimisi ill moarte in Transnisrria - de~ltfeI prefatatii de un evreu, S. Damian). Cd mai gaI.ilgios ~i mal vehement era Baranga: el umbla Ia

63

Rilutu, Ia Paul Georgescu, la Crohmiilniceanu, la Paul Cornea, la Nina Cassian, 13 Radu Bogdan, la Cosasu ... - dar la cine nu? - Cll proteste hotarite, ClI "demascari", cu pare, cu Iiste de semnaruri .p ClI cereri de a fi "oprita" cartea lUi Stancu, pe motiv cii. .. se scrisese totul ("0 datd pentru totdeauna" - am recitai din clasicul Radii Florian) despre lagarele din Transnistria - si, ca argument suprem, <ladea titlul dit1ii sale Ninge peste Ucralna (1945, ed, Il: (946) ...

Asadar: fiindcii evrenl Bananga scrisese despre martirul evreilor, ne-evreul Stancu comitea 0 gravii greseala scriind ~i despre a] ... tiganilor, ..

ANE.",{A

(informatii exrrase din volumul Industria Holocaustului; reflectii pe marginea exploatiirii suferut!elor evreilor de Norman G. Finkelstein - vezi Bihliograda)

Rilinfulind la Elie Wiesel: celebrul mitoman, nu doar ca "istoric", ei si ca ... autobiograf: a pretins c..1., imediat dupa liberarca din lagarul Buchenwald (In alte ~\i afirma dl de la Auschwitz fusese liberal. .. ), la vfusta de 18 ani, citise Cruica ratiunii pure In ... idi~, Iimba ill care uici pana azi nu a fost uadusa; a sustinut cii el citeste in gimd (door ciirple salet) atat de intens, atilt de ell pasiune, tncar. .. riigt)~~te; ca un taxi care-I izbise la 0 raspanne 11 aruncase pana la Ul11latoarea... (in New York, distanta diutre "blocuri' fiind eta dintre dona strazi paralele), etc, etc ... ;

Deasemenea, l-a cautionat pc alt mitoman si Iabricant de istorre, "scriitorul de limba engleza" Jerzy Kosinski; 'in cartea (aurobiogralica, sensa In polonezaj The Painted Bird, acesta povestea cum, in Polonia, separat fiind de plirinp.i internati la Auschwitz, ramas orfan, fnsese martirizat (sexual) de {anini polonezi, fireste, anrisemiri sadici ... Wiesel i-a dar 0 inalta preniire "pentru aurenricirarea marturiei de supravictuiror at anrisemrismului siilbatie si at Holocausnllui ncigas-polonez"- insa nu a rna! suflat un cuvant dupa sinuciderea lui :K'osi~ski: ros de remuscari. aeesta recunoscuse ell petrecuse intreaga perioada a razboillllli ~i a ocupatiei germane impreu.n.a ell parintii, ascuns in casele unor tlirani polonezi care stiau cil gazduitii sunt evrei si care erau riscurile, Deci (or ceea ce scrisese in The Painted Bird erau pure inventii si calomiili la adresa goi-lor III general, a polonezilor in special; Ie asternuse pe hartie (in Pol~ neza) la Indemllul prorectorilor ~i consilierilor siii evrei; traducarorii in engleza introdnsesera in text ce ~i cit voisera, el iusa, autorul nu protestase, f:rindcii tot cetacea era pentu cauza, nu"; apoi ineasase premii peste premii., primise, modest nevoie-mare, laurii ~i argintii "martorului supravietuitor al Holocanstului polonez".

Wiesel. f-a acuzat-batjocorit pe Shimon Perez (actualul ministm de externe al Israelului) pentu pacatnl-de-moarte de a fi vorbit de "douii holoeausturi: Auschwitz ~i Hiroshima" - cand Holocaustul-Auschwitz este, nu-i asa, unic ... ;

Wiesel face parte din World Jewish Restitution Organisation (¥fJRO), organizarie ce ~i-a propos "recuperarea bunurilor pierdute de cvrei In timpul razboiului"; facand presiuni nemcetate asupra Congresului american, se prezinta llt numele acestuia Ia "datornici", ~i Ii someaza sa pliiteascii nemtarziat, allfei americanii se mr supara-toc ~i se vor opune la primirea 101" in Europa, in NATO. .. .

- Ca de pilda Polonia: lichidata ca stat in 1939 - de Hitler p de Stalin -, ruinata intm. de dubla ocupatie: gennana ~i rusa; apoi de ocupatia doar sovictica (1944); de comunism, pana in 1989 - i s-a cerut sa restitue de urgentJi 6 000 bunuri imobiliare ale evreilor dinainte de razboi, unele uemaiexistand, allele servind ca spitale, scoli, precum ~i 0 multime de terenuri evaluate (la Washington) la zeci de miliarde de dolari; cand parlamenrul polonez a propos o limtare (diminuare) a "reparatiilor", pentu a evita bancrnta tW, Elan Steinberg din WJC a acuzat guverrml polonez cii aemis un "act fuadamental ... antiamerican", iar Israel Singer a cemt

64

Congresului (american, fireste, nu israelian) supravegherea, verificarea listei de varsaminte ~i luarea de masuri ill caz conrrar", Benjamin Gilman a afirrnat, tot In fata Congresului: « raspunsul lor [al Polonici ~i al Romfiniei] sa consume unul din crireriile evaluarii rclatitlor bilaterale" (amercano-poloneze/si -romane - nu israelo-poloneze sau israelo-romane, din moment ce Recuperatorul este statu! Israel),

- Ca de pilda Republica Moldova, 0 parte din Basarabia - strivita, supra de evrei intre 1812-1918; a doua oara msangerata ~i de evrei Intre 28 Imrie 1940 - 22 iunie 1941. "admiuistrara" ~i de evrei, din 1944 pani! ill 1989 - cate zeci de rniliarde de dolari pretind evreii de Ia nefericita Basarabie, victims lor vreme de 151 de ani ?

- Ca de piMa Romania (careia i se cere sa plateasca inrre 10 ~i 50 miliarde de dolari): in 1998, Avraham Hirsehson, presedinte al Cornisici Knessetului (parlamentul Israelului) ce se ocupa de "restituiri" ~i totodata reprezeatant aI Israelului In World Jewish Restitution Organisation "a omagiat complicitatea Congresului american ill actiunea de extorsiune de fonduri" _ Amintind Incaierarea" avuta eu Primul ministru roman [Ciorbea?, Vasile"], a povestit;

"In mijiocul discll!iei; i-am spus:

"« Stifi, peste dona zile vol depune ill ~a Congresului - spunett ~ dumneavoastri : ce 0 sa Ie spun? ... ~)

"Bruse, atmosfera s-a sehnnbat radical •. _" (So m. P. G.)

Obraznicia, unpostura (dicteaza, ameuintand in numele Statelor Unite ale Americiil), brutalitatea ell cafe executa tan ruinate economic de comunismul instaurat pentu decenii, si de catre ei, evreii, I-au derennii.at chiar pe un avocet ai supravicmirorilor sa atraga arentia ~eJor din W JRO di au mers prea departe cu "industria Holocanstului" ~i ca animatorii - agentiiexecutori-zapciii - "se fae vinovati de provocarea unei abominabile resurgente a antisemitismului in Europa".

"Fondnrile recuperate de fa !iiI-iIe din Est vor fi consacrate operelor cantabile", a asigurat Stuart Eisenstat, "Una din opere le cantabile", explica Nonnan Finkelstein esre predarea In scoli si in universitati a materiei: Holocaustul nazist", Hirschson (Viisinskiki II, la Bucuresti, ill 1998) a Iondar rmmai din "recuperarile" amintire 0 orgaruzatie "~1.re propaga ideologia sionista, mobilizand mii de participenti, tined evrei din intreaga Iume care «rnarsahuesc » spre ·'agarele din Polonia, unde primesc 0 instructie aleasa ... - aleasa instrucpe care Ii detenninli. pe mul ti sa se mute in Israel, __

, "lndusiria Holocausrului, cea mai mare !alhane din istoria umanitatii", continua Norman Finkelstein, "este subiect tabu 1:11 Statele Unite, iar pe sind internet H-Hoiocausl (www2.h.net. msu.edu.) SUl1t cenzurate mesajele critice, orid!t ar fi ele de docnmentate".

Revenind Ia Elie Wiesel:

In discursul de receptie a Premiului Nobel pentrn Pace (1986), laureatul a spus:

«Jur sa nu tac (subl. mea, P.G.) atunei cand and cii fiinte omenesti snnt persecutate sau

umilite ». ' ,

Vorbe-vorbe-vorbe l Minciuni-minciuni-minciuni ! Wiesel nu numai eli taee suferinta si umilinta si moartea fiintelor omenesti victime ale sistemului comunist - dar insults mem'm{a mi1iom;el~r de nevinovati, asa cum a faeut la Sighet, ill vara anului 2002: a retuzat sa viziteze Memorialul Victimelor Con~unislllu1ui, in schimb s-a veselit foarte Ia. .. Cimitirul Vesel din Sapful~. Iar Iliescu si-a Irecat palmele: avea alaturi, geaman, un alt nesrar~l. impostor.

Nu am inlormaui despre adevaranu soop al "vizitei ill Romania natala"a escrocului de istorie si de morala, dar este sigur: in numele Statelor Unite ale Americii, Wiesel a santajat Romania, impunfutd tdcerea asupra maresalului Ion Antonescu precum ~i asupra faptelor murdare, criminate ale evreilor tmporriva romanilor -inITe 28 iunie 1940 si 22 iunie 1941, apoi din 23 august 1944 pfulli 111 zilele noastre ... ).

Cum a mai flieul ~i are s1! mai faca cine ~tie clita vreme_._

65

6. Falsificarea istoriei se poate face ~i punind in seena cearta dintre doi go; carora Ie

acorzi dreptatea-rabinulul

"Steaua galbena" este subintitulat capitolul 7: "Port ~i stigmat vestimentar" din cartea lui Andrei Oisteanu Imaginea evreului in cultura rOJ1lanii - studiu de imagologie ill con/ext est-central european, Hurnanitas, Bucuresti, 20CH. Citez de la pag. 146:

"In 1994, tnrr-un interviu publicat de revista Iranceza La Vie (nr. 2546, 1.994), re~izonJl Lucian P.intilie a 3lmintit de « evreii care pur tau st~~Ja galbena 81 care maturau Bucurestiul » la mceputul anulor '40. Intr-o pagma de jurnal scriitorul Paul Goma a comentat astfel acest episod, « Stiam ( ... ) ca, in Romania, evreii suferisera persecutii ( ... ), dar 1111 purtaserd stea galbenii » (sublinierea apartine lui A. 0., n. m. P.G) ( ••• ) Trebuie sa observ - ca rabinul din celebra parabOla - faptul ca, in felul lor, arnbii interlocutori au dreptate".

Aceasta este 0 varianta, nu doar prescurtata - fatal, includerea in volum obliga - ci, trivial vorbind: rasolita, deci faisificata, a altui text care macar dadea citate corecte ~i corect indica sursa: "roman" nu "jurnal", publicat in revista 22 din 4--9 ian. 1996, pag. 12, sub indicatia: "eseu", purtind acelasi titlu: "Stigrnatul etnic". Primul capitol: "Paul Goma versus Lucian Pintilie~'. Acolo eitatele erau mai bogate ~i, am nai spus: Iidele, in schimb (!) lipsea trimiterea la nabin.

Nici In periodic nici In volum autoruJ l1U a respectat adevarul continut in citatele de eI produse - pentru lin motiv simplu: nu a inteies ce "contineau", altfel nu ar fi scris, negru pe alb, ill 22 ell 0 candoare egall.lta door de neinteres (citeste: insensibilitate Ia tot ce este ne-evreiesc): "Nu rna intereseaza ( ... ) polemicile dintre Paul Goma si Lucian Pintilie"; si: " ... dar anume acest subiect fiind suficient de interesant ~l de important meri'm cateva precizari, pentru a-I scoate din zona ambigua a amintirilor din copilarie »",

Marturisesc, umil: pe mine ma intereseaza ce va spune rabinul. Atilt despre portul stelei gal bene, in Bucuresti, ca.t ~i despre ... - «zona ambigua a « amintirilor din copilarie »", Si asa, putin, sum curios sa aflu cui va da

" ,

dreptate Inteleptul Rabin: lui Pintilie - care "vede" cai verzi pe pare~i din

filmele sale turnate dupa nemuritoarele texte de Baiesu, de Petru DumitriuCanaIiu - sau lui Goma, ~i el cu "ambigue" amintiri-din-copilarie? Desiluzie:

Rabinul Oisteanu atata curiozitatea cititorulul (si a autorului citat) apoi, senin,

~ 11 "I ."

trece la alte celea, nesinchisindu-se de faptul ci. promisese "ambilor interlo-

cutori,dreptate". Modul in care semnatarul "studiului de imagologie" manipuleaza citate, nu doar falsificindu-le prin modificare activa, ~i prin omisiune (pasiva, in principiu), folosindu-le, nu ca izvor de inforrnatie, fie el ~i polemic, ci doar ca pretext a1 propriului monolog dezordonat nu face deloc cinste unui om de stiintu, fie acela ~i imagolog. Pentru ca: intrebarea Ia care

66

trebuia sa raspunda A. Q_ - din moment ce evocase "polemicile dintre P.G. ~i L.P." (care lisa. nu -I intereseazal) era aceasta:

Au purtat sau ba evreii stea galbella?- "la inceputul anlor '40" (citat din A. 0.) in timp ce maturau strazile Bucurestiului, asa cum afirmase L. Pintilie

(si fusese contrazis de P. Goma)? ' ,

In loe sa raspunda (la propria intrebare), retoricianul A. O. insiruie ordonante, ordine, con tra-ordine, anulari de ordine, abrogari de ordine ... Cu eforturi considerabile ~i Cll multa bunavointa am putea deduce ca, la urma urmei, in Bucuresti, Evreii IIU vor fi purtat stea galbend. ..

Ca pe A. O~ nu-l intereseaza polemicile dintre P.G. ~i L.P. - nici 0 supararet -n duperci)! Insa pentru ca el s-a bagat In yorba, pentru ca. el ne-a folosit, prin alate, (el) era obligat sa iasa - din yorba ~i din citatele noastre - ca un om de carte (~i de onoare, ce vrea sa fie.

Abia citindu-l pe A. Oisteanu, am inteles; un rabin este acel intelept care face pace intce doi evrei - ~i numai intre evrei. Or Pintilie si cu mine patuim gray prin faptu1 ca suntem goi (nimic de facut: nu sunten cu totii perfecti). Un rabin nu are cum sa decida cii amandoi avem dreptate, in felul nostru", nu pentru ca noi, goi-ii am refuza dreptatea rabinului, ei pentru ca pe rabin nu-l inrereseaza polemicile dintre goi! in textuI din 22 A. O. rna cita (citindu-i pe L. Pintilie) mal pe Iarg, Paragraful nu vorbea doar de evrei, ei si de nemti, de la ei

pomea - lata pasajul din interviullui L. Pintilie (in franceza]: '

"Ces visages d' Allemands sont pour moi associes a ceux des juifs portant I 'etoile jaune et balayant les rues de Bucarest 1111 OJI pIllS lard".

In volum A. Oisteanu a renuntat la germanii "vazuti' cu ochii copilului L.

Pintilie din pasajul citat in revista 22. Adevarat, in romanul Evadam (din care un fragment fusese publicat in revista Timpui) nici eu nu zaboveam la cestalalt neadevar vehiculat in interviu ...

... In Iegatura cu germanii din Sudul Basarabiei, colonizati de rusi in locul moldovenilor alungati de noua stapanire, incepind din 1816. ajunsi in 1940 la cca 100 000 suflete.' Dupa 1918 deveniserii fideli cetateni romani de etnie gerrnana. Nu au suferit deloc dupa instaurarea regimulul bolsevic: in virtutea intelegerii Hitler-Stalin din 23 august 1939, au fost repatriati (In Germania, fiie~te) si nu "deportati", cum scrie A. Oisteanu in textul din 22, fara a indica: de catre cine deportati si deportati, unde? El nu stie (ceea ce este de mirare) sau nu vrea sa sue (ceea 'ce devine gravissm) ca: tn ziua de 6 lulie 1940, la Chisinau a fost organizata 0 mare sabatoare narodnica, truditoreasa, in cinstea ... 'incheierii ocuparii de catre Rusia Sovietica a teritoriilor romanesti Basarabia, Bueovina de Nord, Herta. La tribuna se aflau Hrusciov, Mehlis si alp monstri, iar ca invitat, un ofiter superior german din SS. Garda de onoare (a tribunei oficiale) era fermata, jumatate-jumatate, din ostasi ai trupelor NKVD ~i de SS, cornponenp ai unui batalion german, venit in 'uRss (prima etapa: capitala... fructului antantei hitlero-staliniste: Chisinau), pentru a-i recupera ~i repatria pe colonistii gennani - ~i a se perfectiona in subtilitatile artei Gulagului, cum scrie Gr. 'vindeleanu - vezi-i marturia mai departe,

Aceasta a fast istoria-mare, cea In care A. Oisteanu a refuzat sa se amestece. Acum istoria-mica, ignorata de L. Pintilie, insa, dupa un niu obicel carpato-danubian, comentata, vehiculata, impusa:

67

Dacii el, In varsta de 7 ani, se afla In 1940-41 la Bucuresti, ca basarabean, atunci era un refugiat a carui familie parasise Basarabia inaiute de 3 iulie 1940. Deci nu putuse vedea "repatrierea nemtilor -"(si nu "deportarea", cum scrie A. O. cu indiferenta egalata door de ignoranta) '_ aceea avea sa inceapd in august. Concluzie - dubla:

a. Lucian Pintilie nu a avut cum vedea, in Bucuresti, In timpul razboiului. evrei purtind stea galbena - fiindca nu au existat;

b. Lucian Pintilie nu a avut cum sa-i vada pe colonistii nemti din Basarabia ~i sa Ie planga. de mila pana la a Ie asocia/suprapunechipurile' cu/pe cele ale evreilor, in Basarabia, din care el plecase inainte de repatrierea colonistilor, pe Dumire, imbarcati pe nave fluviale la Reni .. , din motive de

(blesternata) cronologie .. , 1 '

In chestiunea "stelei galbene" rna las pe mana unui "Drept intre popoare", "Cetatean de Onoare al Israelului", Raoul Sorban (op. cit, p, 23).

"Multe din prevederile aeelor legi discriminatorii nu s-au a:plicat niciodata.

Au fost elaborate sub presiunea nazism. Dar s-au cautat ~i cii de a fi ocolite. Se elabora Iegea, dar si reguIile ... antilegii ! Au fost voci care cereau ca ~i evreii din Romania sa poarte «.Steaua lui David», Si acestei presiuni i s-a gasit solutie, in urma intrevederii dintre Maresalui lor Antoneseu si Wilhelm Filderman, presedintele Uniunii Comunitatilor Evreiesti. La 6' septembrie 1941, Mare~alul a dat dispozitie ea semriul distinctiv sa fie suprimat in Romania. Cine a mai fticut asa ceva ? Tot atunci, Consulatul Roman din Paris a cerut ca 0 rnasura similara sa fie valabila pentru evreii cetateni romani, aflau in Franta".

in stndiul de aproope 500 pagini (cu ilustrapuni) cercetatorul Andrei Oisteanu, pentru a zugrav: "imaginea evreului in cultura romana", a vorbit de calitati, cusururi, meserii, inclinatii, reusite intelecruale ... Insa a uitat ceva esential pentru evreul din aceasta parte a Europei populata de litnanieni, polonezi, ucraineni, unguri, rusi, romani: muzica. In carle exista doar doua aluzii :

1. La pagina 193, in capitolul despre pastorit : ".,.in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, hiutarii evrei din Romania (subl. mea) interpretau in idis un cantec popular evreiesc intitulat (~ Eu, biet cioban »" - si:

2. La pagina 197, in capitolul des pre "agricolizarea" evreului : "Si nu este intamplator faptul ea imnul miscarii sioniste, Hativah. (<< Speranta »), devenit din 1948 imnul national al Statului Israel, are influente din folclorul muzical

moldovenesc (piesa Cucuru: ell frun:a sus) ". '

Sa. ocultezi muzica intr-un studiu despre evreuI din Europa Centrala ~i de Sud: lin act motivat TIU door de ignoranta, ei de rea-voints - daca as fi diu l-as acuza pe autor de..; "antisemitism"! sil. adrnitem ca, bietul A. O~ este afon:

Insa nirneni nu i-a cerut sa ne ~i fredoneze Cucuru; cu frunza-n sus (nu: "trunza sus't- una; a doua: partea rnuzicala a actualului imn national israelian nu "are influente din ... "_ ci este chiar melodia de origine; si nu "din folclorul muzical moldovenesc", ei din eel basarabean, binisor difertmtiat de eel depe malul drept al Prutului, moldovenesc-general, dUpii. tragedia sfa~ierii Tarii Moldovei la 1812, ci sa aibe idee: ce este muzica ~i la ce slujeste ea.

68

Daca A. 0. este un respins de muzica, va Ii avind macar ceva cunostinte de arte plastice - sa nu fi vazut nici reproduceri ale tablourilor semnate de oarecarele Chagall (la verisoara sa, Anca Rautu, istorie de ana, a carui viziune este bftnUlit1i-leganata de niiri, rnagari -~i lautari? Sa nu fi auzit vorbindu-se, In familia sa de evrei originari din judetul Orhei, pe Raut - dea1tfel, de la raul eu acelasi nume si-a luat unehiul sau, Leonte, pseudonumele literar, ca tot rnartirizase el, 'en sadica ~i mohorata placcre, cultura romana pref de trei decenii - despre ldutarul ewell Lemes? In toata modestia: daca mi-ar fi citit textele publicistice ~i romanul Profil bas, aparut in Iranceza in 2001, la Editions de Syrtes, Paris, s-ar fi documentat in vederea studiului (de imagologie). Muzicalmente, evreul poate fi privit din trei unghiuri:

1. Lautarul= ea meserias;

2. Instrumentistul cult (a~ umple trei pagini - fiecare cu cate doua coloane - ell numele violonistilor, ale pianistilor, ale sefilor de orchestra evrei - de ieri, de azi) ;

3. Producdtorul fenomenului klezmer. Ma opresc doar la punctele 1 si 3:

- in provinciile romanesti din Nord: Ardeal, Maramures, Bucovina - ell osebire In Basarabia ocupata de rusi evreul ldutar era 0 prezenta curenra, Ba Iautarii evrei erau chiar mai numerosi (ea scripnik-i) decat l~utarrii tigani (specializati in tambal si in instrumente de suflat, din alama ~ clarinetul intrlnd si el in dotarea evreulrn ~ in scurta vreme, evreii aveau sa devina straluciti

oontrabasisti si tambalagii in America. '

o figuru'de legends a fostin secolul al XIX-lea lautarul evreu Lemes, eel supranumit "Barbu Uiutaru al Basarabiei" (Hasdeu, Alecu Russo, Kog31nieeanu, lorga, G. Madan, Stere). Acest Lemes a fost nu doar un musikant, cum vor fi fost sute intre Riga si Odessa, cantind ia nunti, hore, baluri, sindrofii. Ci mult mai mult - in Basarabia ocupata de rusi: el a fost interpretul, pastratorul, colportorul valorilor de poezie. de melodic, de identitate ale "moldovenilor", mph de fratii (or - incepind ell doina intrata si ea in folclorul idis, numai eu

t , i'

partea muzicala: "Prutule, riiu blastamat.K'are-n dOlla ne-al uiia: ... ".

Lautarul evreu Lernes, cantind si Ia "soarelele" de la curtile marilor boieri basarabeni rusificati: Cantacuzino, Moruzi, Sturdza, Cartagi, Krupenski s.a., a jucat rolul de ... pedepsitor-Ia-cererea-victirnelor : poftit, angajat, plant hnpiirateste de eei care, pentru titIul de knea; lsi vandusera rnoldovenitatea. Lernes, daniit si cu 0 voce sfasietor de fru moa sa, le amintea, In "moldoveneste c'e anume 'piid'isisera, trndaseni Fanariotii rusificati isi aduceau aminte de "'faza intermediara", moldoveneasca si plkngeau de betie eu bale, ruseasca, ell lacrimi cit pearja, i~i zmulgeau ii La russe, barbile, se loveau eu pumnii in cap (tot dupa modelul pravoslavnie), si, mazochisti, continuau a-i eere lui Lemes : « Ia mal zi un canticel In limba maieii noastre (sic) - sa mai varsam' 0 lacrimioara », Vai, katharsis-ui moldo-rus starnit de seripcarul ~i guristul evreu Lemes - prin limba romdnd ~ se rezuma la kef-ul anual, nu se concretiza in ctitorirea vreunei tiparnite eu Iitere "moldovinesti", nici a unei scoli, macar de

dascali biserieesti - "in Iimba maieii"...' ,

- Decnrgind Iiresc din primul punet (Iautarul evreu, acel meserias care

69

contra plata executa eomanda clientului: polonez, I1.IS, ungur, moldovean, in limba ~i eu materialul comanditarului), s-a Inehegat 0 noua expresie muzicala: klezmer-uL Pentru uz propriu, evreii lautari pastrau ca atare ori modificau teme muzicale existente in comunitatile pentru care executau comenzile, dotindu-le Cll texte in idis, astfel creind 1111 nou folclor musical: (exista in Europa de Est alrul, ell texte in idi~, insa muzica - iudee - are inflexiuni melodice Iiturgice, de sinagoga ~i a inspirat jazz-ul vocal practical de Michel Jonasz).

Ciudat si, la urma urmei, explicabil: kiezmer-vs, nascurrn Europa s-a

cristalizat in afara ei, In "emigratie:

- in America (mai precis: la New York);

-In ... repatriere - in Palestina.

Amandoua Iocurile atat de a1tundeva aflate - fata. de Basarabia - si amt de indepartate unul de altul au produs klezmer din aceeasi motivatie intil~a : 110Stalgia (sa-i zicern pe romaneste: dorul), dupa acea patrie in care se simtisera bine ~i daca nu de-a dreptul pierduta, sigur: parasita, desi subiectul cintiiret se afla, in sfarsit, la Eretz Israel). Nostalgie exprimata printr-o veselie Inlacrimata, u~or disperata. Fidelitatea melodica, preponderent moldoveneasca, ~nlnd seama ~i de faptul ca. de secole Ucraina dintre Bug ~i Nistru fusese populata majofilar de moldoveni - va fi sernnificind, simultan: desernnarea patriilor de substitutie ~i conjurarea soartei de a face din Israel ell adevarat Tara Promisa, nu doar un stat, acolo, ca atatea altele - temere, vai, adeverita, dupa 1948 ...

Sub forma onesta, ell indicarea originei : "pe ° tema populara poloneza", "pe 0 rnelodie din Basarabia" sau maghiara, bulgareasca - inca 0 data: rnai ales moldoveneasca - cateva bune deceuii klezmer-oi a favorizat strueturarea unei variante a jaz: -ul ui newyorkez (Benny Goodman, Ia clarinet, a participat la cateva inregistrari istorice). Asta a durat cam pam'i in 1948, cam vreme Evreii nu au avut ° patrie oficia1 recunoscuta, Exista ° suma de piese "americane", inregistrate la New York incepind de prin L909 si care, sub titluri ea :

"A vaibele a tsnien", de Tarras (ell poznasele surori Bagelman), "What call you mach? S'is America" de Lebedeff, "Freilicher YOl1tov" de Brandwein, "Yddisher march" ("mars" alcatuit din "Ciocdrlia" curata, irnpletita eu 0 doina ~i ell 0 hera), "Second Avenue square dance", de acelasi Tarras popularizeaza, ca sa spunem a~a, folclorul rnoldovenesc, in sens larg, in stare aproape pura, recognoseibil, nu doar dupa oarecari hore, doine, sarbe, ei ~i dupa clasice ca

"C' b I i-a oierdur oite «C" ~ lia" "TT M "( ~ d

to auu care \w-a pIer »u oue, tocarua, nora are extrasa e

Brandwein, In 1924, din ... Rapsodia romdnd de Enescu ... )

Dupa 1948 au aparut klezmerieni "independentisti" : mregistreaza discuri eu melodii ucrainiene, unguresti, poloneze - mai bine de trei sferturi basarabene - insa nu mai indica originea, cum faceau batrilnii Steiner, Tan-as, Brandweim, Hoffman, Fried, ei pretind ca este "muzica rraditionala evreiasca

din Europa de Est"! '

Cel mai nerusinat dintre clarinetisti (si mai lipsit de har) ramane newyorkezul DavidKrakauer, altfel director de ~'~oala de klezmer ... " Dupa el

70

s-au luat alti clarinetniei de la Tel-Aviv, mai ales dintre recent reeuperatii din URSS: ei prezinta (si vand) fam tresarire diseuri ell Ciocarlia; ell' Hora Staccato (predilect clarinetite - si indecent schelalaite) sub eticheta; "muzica traditiona1a evreiasca" ! Nu s-a gasit nici un etnomuzicolog evreu (rna gandesc Ia prietenuI ~i vecinul meu de Drumul Taberii, Harry Brauner - cita vreme a trait) sa atraga atentia calpuzanilor ci. (si) aeeste melodii, sub forma lor cunoscuta, niei maca! nu sunt "din folclor", deci anonime, ei apartin unui anume Grigoras Dinicu: el le-a cules, le-a prelucrat-aranjat, le-a semnat, le-a se08 in lune. .. '

Si jazz-ul irnprumuta de peste tot, insa el se prezinta - in scris - cu titlurile pieselor, nu indica originea etnica" a temelor.

In klezmerul nou (si, fie vorba jntre noi: de 0 calitate muzicala Intristatoare - este adevarata zicerea; « Evreii sunt supradotan rnuzical - dar sa te fereasca Dumnezeu de evreii afoni! ») este pusa In evidenta "originea etnica" (deei: proprietatea - as zice: mostenirea) - mincinoasa, abuziva,

confectionata pe loe, In graba mare. '

Ca si cum evreii nu ar fi produs de totdeauna 0 muzica si originala si de

~~' , ,

NOTE

Regizorul Lucian Pintilie, ca artist, a fost remarcabil pana in mornentul in care si-a cautat scenariile de film In texte de Baiesu, de Petru DumitriuCanaliu. Se vede di el nu cunostea functia sacra a eu;"antuilli, ignora etica - doar a marturisit singur ca inairite de 1989 facuse totul - "ca loam lumea" - pentru a-si sa1va talentul.

Se stie : talentul-la-roman este un Iucru foarte mare 1, vorba cuiva. AlibiuI "talent" a aeoperit cu !<Jlu-i murdar, zdrentuit, raumirositor multe demisii morale ale multor ralentati. chiar geniali compatrioti, ducand drept in subterana pactului Cll diavolul (securitatii). Un om amenintat, santajat, torturat - pentru a da 0 nota inforrnativa - este, ramane 0 vicumd. Insa "artistul" care, pentru a obtine, de pilda un pa~aport de serviciu, l~i of 'era ... serviciile - ceeste el. Un martir pe altarul artei curate ?; un Sfant-Gheorghe a1 Rezistemei prin Cultura tnsulitand balaurul totalitarismului terorist comunist ? Sau 0 oarecare secatura ell care nu este recomandabil sa te insotesn nici pentru a trece strada?

Intr-un interviu dat televiziunii franceze Lucian Pintilie, intrebat Iiind : cum de ei, tnainte de 1989, singurul roman-Ia-Paris care calatorea In Romania dupa plac nu fusese ... pedepsit de "emisarii" lui Ceausescu (trimitere In "subsolul" cunoscut atunci, Ia securistul Haiducu-Hirsch, eu misie de a-i suprima pe V. Tanase ~i pe P. Goma) a raspuns, mtepat : pe el Ceausescu nu-l putea pedepsi, Jiindcael este cunoscut pe plan mondial, s-ar fi facut lin scandal monstru dad s-ar fi intamplat una ca asta !; apoi el, Pintilie, il amenintase - pe Ceausescu : daci. i s-ar suspenda pasaportul, ar face scandal, ar da interviuri, ar divulga ! ce se tntampla, eu adevarat In tara - (ce sa se 'intample : foamefrig-daramaturi-teroare) ... De aeeea lui Ceausescu 'ii era Inca de el, Pintilie, de devaluirile - In fine, de amenintarile lui cu dezvaluirile, daca 1 se ia pasaportul

71

de serviciu ...

Sa acceptam : pentru a obtine eeva (un p~aport eu mai multe intrariiesiri), artistul roman de mare valoare - ce spun eu '<mare valoare", de-a dreptul geniu ! - consimtea la 0 "mica derogare de la morala - fiind el grijuliul care nu-si lasa talentul s~ moara, ..

In termeni vulgari, de sedinta comunista, aceasta sanatoasa, justa atitudine se chema: "a da dovada" ~i semnifica a da arvuna, ada aconto - pentru ceva neprecizat,

Astfel viid eu interventia lui Lucian Pintilie in chestiunea stelei gal bene pe care ar fi purtat-o evreii, pe striizile Bucurestiului. in timpul riizboiului.

Ma intreb ~i acum, dupa aproape un deceniu de la citirea acestei afirmatii saltarete, inconstiente, iresponsabile-mincinoase :

«in ce sccop Lucian Pintilie, mareIe nostru regizor (eel ce era atat de mare, tncat nu avea nevoie sa Iaca plecaciuni, in directia celor care nu le meritau, - dar aveau putere, aveau bani -) s-a trezitt spunand neadevaruri strigatoare Ia eer - minciuni care nu stropesc ell noroi doar augusta sa persoana, ei Infunda pana la barbie, in noroiul calomniei biata comunitate romaneasca in integritatea ei ... 'l »

El se ana la Paris la Inceputul anilor '80, cand saptamanalul L 'Express a publicat "statistica lichidarii evrcilor", pe tari - dirijata de Elie Wiesel - din care reiesea ca. Romania lsi lichidase evreii in proportie de 80%, pe cand Ungaria doar in proportie de 40%"; cum era in excelente relatii eu Eugene Ioneseo, dacii nu va ri asistat la discutia lui eu Wiesel, i se va Ii povestit cum Ioneseo i-a reprosat arnicului declaratia - inexacta istorie - anume ea familia sa din Sighet fusese arestata in aprilie 1944 de catre ... jandarmi romani. Oricum, frecventandu-i pe Ionesti, Pintilie se scaldase intr-o atmosfera de onestitate intelecmala, de toleranta, de democratie in sensul bun al termenului ; Eugene Ionesco, dacii nu era - ~i nu putea fi -'''antisemit'', nu era nici fanatic filosemit.

Sa. fi intentionat L Pintilie sii-i faca "0 floare" lui Ionesco prin 0 asemenea declaratie ? Daca ar mai fi fost in via¥i, cand au aparut declaratiile sale - cum ar fi primit un astfel de ... omagiu ?

Atunei de unde i se trage lui Lucian Pintilie convingerea ca, in timpul razboiului, evreii din Bucuresti purtau stea galbena - evrei ell stea galbena vazuti de el, eu ochii lui?

San va fi expectorat ~i el vorbe-vorbe, pentru c<1. era de bon Ion (altfel profitabil) sa compatimesti suferintele evreilor, "in schimb" sa taci cu un cllraj admirabil suferintele provocate noua - ca basarabeni - de ei, evreii ? Vasazica Pintilie "lsi aduce aminte" (sic) sa fi vazut cu ochii lui umilintele, suferintele evreilor din Bucuresti, "in timpul razboiului, purtand stea galbena", dar nu-~i aduee aminte nimic-deloc (sa nu-i fi povestit nimie parintii] ?, refugiatii din preajma ? de(spre) suferintele ne-evreilor din Basarabia, pricinuite de bolsevicii evrei - ~i bulgari si gagauzi in Comrat, in blestemata Saptilmana Rosie : 28 iunie - 3 iulie 1940 1

Cum se va fi chemand aceasta "memorie" ?

Minciuna, lar pentru ca Lucian Pintilie a frecat multa vreme pavelele Parisului : couardise.

72

Ce-am ajuns noi, romanii ("eei mai darji anticomunisti din Europa de Est" - citat din Coposu, din Ana Blandiana, din Liieeanu) : 11iei nu c1ipirn in fata minciunilor monstruoase, a calornniilor. a acuzatiilor proferate de evrei fa adresa intregii comunitau romanesti - operatic 'e pregatire a terenului In vederea re-jefuirii tikii - temeinic jefuita ~i de ei In 0 jumatate de seeol.

Si nu tresarim cand unul de-at nostru, din slugarrucie, supraliciteaza minciunile-calomniile-acuzatiile delirante ale evreilor, ne nnproasca eI cu produsul a ceea ce contine latrina marxist-bolsevtst-sionisra - dece ?

Hindea noi, romanii suntern ... culturali; nu se face sa atragem atentia unei glorii culturale nationale cii este un abject slugoi.

8. Un an (26 iunie 1940 - 22 iunie 1941) ocultat.

Sa fie cl cauza? Sau efect?

Informatii extrase din documente (vezi Bibliografia) - publicate in Romania din dreapta ~i din stanga Prutului mcepjnd din 1990 - majoritatea reproduse ~i de mine, in texte publici stice, pe larg in romanul Basarabia :

"In randurile evreilor s-a puttut constata oarecare satisfactie ca urmare a zvonurilor mspandite de unii agitatori di nu este exclusa 0 invazie a trupelor sovietiee in Basaraabia ( ... ) Evreii din jud SOf()Ca ar fi format comitete secrete pentru primirea ( ... ) trupelor rusesti"

(Buletin contrainformauv, Marele Stat Major, oct. 1939)

"Cu 0 luna tnaintea ineeperii operatiei militare [deci tntre 25 rnai ~i 1 iunie 1940] au fost ehemati de Komintern M. Skvortov (Leibovici) si 1. Morgenstern, membr:i ai secretariatulul P.C. din Romania, respectiv in regionala din Basarabia care all prezentat rapoarte despre « capacitatea de lupta »",

"Membrii partidului comunist ~i unii minoritari din Basarabia au fost insriinreri de catre agenti sovietici ClI rnult timp inainte despre ultimatum. Sarcinil: intensificarea propagandei prosovietice, eonfectionarea de steaguri rosii, pancarte eu lozinca ( Traiasca armata sovietica si Stalin» eu care sa-i iniampine pe sovietici, la intrarea in teritorii ~i cu care sa har!uiasca trupele romane ~i coloanele de refugiati",

"In mai-runie 1940 radio TiraspoI: puterea sovietica promite 'irnproprietarirea !aranilor din RSSAM [in Ucraina, pe malul stang al Nistrului] eu pamfult ~i animale". ( ... ) "Pe malul stang al Nistrului au fost instalate difuzoare puternice care transmiteau muzica populara romaneasca - numai veselie - Intretaiata de propaganda".

Incii de la 23 august 1939 (Pactul Hitler-Stalin], printre evrei circula

73

"promisiuuea fenna a Tovartisului Stalin: in Basarabia va lua jiill!a Republica Socialisui Sovietica Evreiascd",

Manifest difuzat de Sovietici in 22 iunie 1940 [cu palm tile inainte de ultimatum] in Basarabia si in Bucovina - atentie la "limba nomana", mai eu

seama la topics ;' ,

"A venit un mare ceas al eli berarii noastre de sub jugul boerilor rornani, mosierilor, capitalistilor si Sigurantei. URSS, Armata Rosie, conduse de partidullui Lenin-s'talin iau sub protectia lor putemica Basarabia, furata de la noi 1n 1918 de boerii ~i cliea militara romaneasca ( ... ) Furat pamantul sovietic al Basarabiei, se reintoarce la a lui Patrie, la consututionarea URSS. Armata Rosie care a eliberat pe ai nostri frati - ucraineni ~i bielorusi - de asuprirea boerilor polonezi v-a elibera si pe voi, pentru totdeauna, ai nostri Irati si

,. , "

cetateni ai URSS ( ... ) Poporul muncitor din Basarabial Pe tine te asteapta 0

fericita ~i Iibera viat5 in marea famille a popoarelor din URSS_ Traiasca Basarabia Sovietica! Traiasca ai nostri frau moldoveni, rusi, ucraineni, zmulsi din romaneasca robia. Traiasca marele nostru conducator si invatator, tovarasul

" ,

Stalin"

Semneaza : "Comandamentul Armatei Rosii."

"Agresiunea a fost adusa la cunostinta executantior [militarilor sovietici] doar in 19 iunie 1940, in sedinta special5 a Consiliilor Militare ale Armatelor si comandantilor Corpurilor de Armata sub comanda generalului Jukov - ~inu(a la Proskurovo ".

Paml la 26 iunie (1940) ordinul Armatei Romane em; rezistenta, In luna

mai, (a Chisinau, Carol II : '

"Am iIicins tam cu un stavilar de foe, fier, beton" ...

Din cauza .. .' stavilarului nu s-a pus la punct un elan de retragere ("ca sa nu se creeze paruca"). Primul ministru Gheorghe Tatarescu ~i regele Carol U nu au aprobat cererea Armatei a 4-a (la 12 iunie) de a evacua famililie ofiterilor, functionarilor, clerului, averile de stat, materialele din stocuri, depozitele fabricilor din provinciile amenintate,

Ultimatumul sovietic: la 26lunie 1940.

Primul Consiliu de Coroana : 27 iunie 1940, orele 10.

Gh. T5tarescu ~i I. Gigurtu: expunere a evenirnentelor. Generalul Florea Tenescu: situatia militara, Rezultatul votului:

, NIl (11) Cedarli: O. Mironescu, N. Iorga, C. Angeleseu, V. Iamandi, Victon Antonescu, St. Ciobanu, Silviu Dragomir, Traian Pop, N. Hortolomei, Petre Andrei, E Urdareanu;

Do. (10) Cedarii : c. Argetoianu. E Baliff, I. Christu, M. Cancicov, M.

Ghelmegeanu, Mitita Constantinescu, I. Macovei, Ion Ileus, Aurelian Bentoiu, Florea '[enescu;

74

Pentru discutii: 1. Gigurtu, M. Ralea, V. Sliveseu, R. Portocala, C. C.

Giureseu;

Rezervat: Gh. Tatarescu.

Carol II : "in afara de logica, mai exista si 0 morala nationala ~i politica, trebuie rezistat la aceste feluri de injonctiuni brutale si nejustificate prin forta

brutala". '

(lata cine ajunsese sa vorbeasca de moral a: Carol II! Pana si unul ca el avea, in Romania anului 1940, cui sa dea Iectii - de morals : lui Argetoianu, lui Tenescu, lui Ralea, lui C. C. Giurescu, lui T:1tiirescu, lui ... )

, [La 13 decembrie 1939 Carol 11 aflind de fa Clodius eli Germanic va apdra Romania "numai daca Rusi! tree Prutul. deduce cii soarta Basarabiei fusese houiriui prin pactul Hitler-Stalin de la 23 augusI1939.}

La 27 iunie 1940 opinia Foreign Office-ului despre ultimatum:

"Trebuie privite [pierderile romanesti] de scurta durata ~i nerecunoscute pe plan international", Insa cand, la 22 iunie 1941, romanii au treeut la reeuperarea "pierderilor ce nu trebuiau recunoscute", Churchill i-a cahficat de "sacali care se repezisera asupra Rusiei, doborita" _ _ _ BatranuI vulpoi mintea; pana in ajun (21 iunie) biata Rusie, viitoarea "victima a sacalilor romani" era aliata de nadejde a Germaniei, deci inamica Angliei; nu era victima de plans, niei "doborita" la... 27 iunie, decat de surpriza tradarii Germaniei, aliata indefectibila (!) Impotriva Occidentului putred si in special a Angliei.

Din partea oficialitatilor americane "pierderile [teritoriale romanesti] all. primii 0 aprobare tacitii" (s. m., P. G.). Nu a fast de mirare mai apoi cand neau bombardat eu salbaticie, mai ales in 4 a:prilie 1944: In zona Garii de Nord din Bucuresti au fost ucisi mii ~i mii - 5 a~O?, 25 OOO? de civili - iu majoritate basarabeni, bucovineni, herteni refug inti dill calea rusilor (ca si ci villi nemti ucisi de bombardierele ali/:rte la Dresda, Lepzig ... );' pentru a~ericani nu 'a existat vreun litigiu romano-sovietic, macar ... cartografie: In hartile americane obisnuite, de scoala, de dupa al doilea Razboi mondial Tarile Baltiee aveau dreptulla mentiunea, in rosu: "USA nu necunoaste anexarea de catre URSS In 1940" - Basarabia ~i Bucovina de Nord, raphe de rusi Romaniei, nu se bueurau de acelasi tratament; "necunoasterea ?". Probabil-sigur : din ... necunoastere a istoriei-geografiei acestei piiI1t a Europei.

In 281unie 1940 al Il-Iea Consiliu de Coroana :

Sase din eei 26 participanti au votat pentru rezistenta:

"Numele lor menta sa fie tnscris ell Iitere de aur in cartea dernnitatii roma nesti: N. Iorga, Victor Iamandi, Silviu Dragomir, Traian Pop, Stefan Ciobanu, Ernest Urdareanu" (Carol Il, Jurnali.

Marturii despre retragere :

"Din ziua de 28 iunie [1940] evreii I~i manifestasera - in Intreaga Basarabie si Bucovina de Nord, nu door in orase, dar si in satele mai marl - bucuria ea au 'devenit sovietici. Nu putini erau Inarma!i ~i agitau liste negre', arnenin!and ell pedepsireaceelor figurind acolo".

75

"De indata ce s-a dat ordinul de evacuare, evreii s-an dedat Ia manifestatii antiromanesti, rupind ~i scuipind tricolorul, suindu-se pe monumental Unirei [din Cernauti], arborind steagul rosu [",J inainte de intrarea trupelor sovieuce, centrala telelonica a fost ocupata de comunistii locali ".

Ziarul Universul:

"Joi, 28lunie 1940, la 600 dirnineata, rna aflam la Comandamentul Corpu lui 3 armata De ell noapte se anuntase : trupele sovietice vor intra in Chisinau la orele Woo, La ora T", s-a anuntat di sovieticii vor intra la orele 1400,

"In gradinele publice si-an fiicllt aparitia bandele teroriste, arborind steaguri rosii. Alti rninoritari tnarmati opresc autobuzele, trasurile eu refugiati, zmulg bagajele, posetele femeilor; evrei In civil, extrem de excitati, ocupa raspantiile, asteapta convoaiele de refugiati, ca sa Ie ataee ~i sa le jefuiasca, Asa se ~i intampla: sunt ataeate ell pietre, eu oale eu apa clocotita, ell eontinutul oalelor de noapte chiar ~i convoaiele militarilor in retragere. Ofiterilor Ii se zmulg tresele, ostasilor li se taie nasturii de Ia pantaloni, apoi Ii se dii, drumul, in hohotele de ras ale « populatiel lccale », Unii militari sunt dusi - nu se stie unde, Iiindca In spatele civililor se ami militari rusi care Ii

, , ,

preiau".

"La Chilia, Reni, Ismail, ucrainieni, rusi, bulgari, gagauzi - mai mult de jumatate dintre ei detinuti de drept comun, liberati - au instalat «comitete sovietice » de teroare, de jar, de asasinate",

"La Cernauti, ell incepere din 28 iunie ora 10m evreii si detinutii de drept

d ' , ,

comun literati in inchisori au atacat mijloaeele de transport pentru evacuare

~i i-au jefuit ~j maltratat pe refugiati. Evreii i-au impuscat pe preotul bisericii catolice, pe cipva gardieni. Evrei tineri (15-16 ani) au dezannat soldati, i-au pus sa se dezbrace, apai i-au injunghiat ell propriile baionete [vezi si m'arturia lui Raoul Volcinski - n.m., PG], Evreii au rupt ~i au scuipat drapelele tricolore si, suindu-se pe monumentul Unirii, au arborat drapelul rosu, Totei au doborat crucea de pe catedrala ~i au mlocurt-o eu steagul ro~u ~i cu portretul lui Stalin, Evreii de pe margine Iotografiau scenele de maltratare, mai ales de umilire a militarilor, a teologilor, a preotilor",

"La Soroea evreii condusi de avocatul Michael Flexer (Fluchser?) au ocupat primaria ~i au asasinat'in fata statuii generalului Poetas pe comisarul Murafa ~i pe ajutonul Sall Eustatiu Gabriel. Tezaurul administratiei finaneiare, ill valoare de 15-18 milioane lei, a fost confiseat iar administratorul lor Gheorghe ~i capitanul Georgescu de la Centrul de reerutare au fost asasinati, Lt. Pa:velescu Gh., maior Vartic Gh., cornandantul leg. de jand. Soroca, capitanul Ramadan au fost opriti de evrei care i-au dezarmat ~i Ie-au rupt galoanele" .

"La Chisinau au fost tmpuscati comisarii Pascu Nieolae, Mateescu C,; Severin ~i Stol.

"Incidente ~i la Romanesti, judo Lapusna; elevii, in majoritate evrei, i-au molestat pe profesori. La Reni grave incidente intre evrei, eu benzi rosii la mani, ~i autoritati, La Tighina evreii au dezarmat pe jandanni, luindu-le unifor-

76

mele. La Cetatea Alba au dat foe la primarie",

"La Cernauti ucrainenii au avut 0 atitudine foarte corecta fata ell populatia romaneasca care se refugia, oferind ali mente gramit, Insa a evreilor a fost aiitt de neomenoasa incat a revoltat chiar pe sefii trupelor de oeupatie (rusesti)".

"Evacuarea a inceput la 28 lucie' 1940 orele lifo. 90% din populatia evreiasca a ramas pe loc, in schimb evreii bogap s-au refugiat in mare graba, Au avut de suportat furia comunistilor si a evreilor antoritatile civile si militare ale orasului. Trupele romanesti in evacuate au fost atacate ~i dezarmate, soldatii au fost biituti ell pietre, oparip eu apa fiarta, impiedecati a se Imbarca in mijloacele de transport. Au fost devastate ~i distruse cateva biseriei. Au fost tmpuscate autoritati militare ~i civile. Propaganda pe langa soldati de a depune armele si a dezerta. Au fost ocupate, devastate, distruse unele sedii administrative st militate".

"La Vijni~ dr. Winner, setu! Sanatoriului a interzis personalului roman sa piiraseasca localul, a rupt steagul rornanesc pastrand numai f~ia rosie cu care s-a Incins peste piept, strigand:

"« A sosit ceasul nostru, al evreilor »! "

"29 iunie 1940. ( ... ) Marineseu ne-a SpUB lucruri ingrozitoare despre tragedia romanilor din Basarabia ~i Bucovina. Retragerea lor in fata hoardelor bolsevice s~a efectuat In conditii tnspaimantatoarc, Trupele rusesti n-au respeciat nicaieri ordinea in care se angajasera sa iain smpfulire zonele evacuate de trupele noastre ( ... Y" (loan Hudita, Jurnal politic, vol. 1, pag. 221).

"29 iunie 1940. Excese de oriee fel ale populatiei minoritare, mai ales evreii, eare-i ataca si-i insulta pe ai nostri; au fost batjocoriti ofiteri; unitatii

desorganizate". (Carol at Il-Iea, Jurnaiy' ,.,

"La 29 iunie cca 3 000 evrei care au trecut in Basarabia pe la Rem au cautat sa instige si pe romani la manifestari ostile contra refugiatilor civili ~i a militarilor, balindu-i cu pietre, devalizandu-i, impiedecand transporturile, luind armamentul ~i distrugind vehiculele".

[Carriere della Serra 1

Aceeasi informatie in Gazzeta dell Popolo:

"La GaJati 2006 de eomunisti si evrei locali si din afara au provocat dezordini, eiocmndu-se eu fortele poliiienesti ~i ale gamizoanei ~ soldate eu 15 morti".

,

Despre Cernautii, tot Gazzeta dell Popolo:

"Imediat dupa plecarea soldatilor romani, evreii, in numar de cateva zeci de mii, in afara de faptul ca au comis tot felul de deliete, au deschis portile Inchisorilor, inarmand pe detinuti, au inceput ell furie sa masacreze pe romanii aflati pe strati, au jefuit bancile, casele particulare, au incendiat bisericile ~i palatele",

77

"U1timatumul sovietic de la 26 iunie 1940 si anexarea teritoriului dintre Prut ~i Nistru la Uniunea Sovietica a(u) fast Intfunpinate cu bucurie de unii evrei din aripa stinga ~i comunisti.

(Alexandru Safran, fost rabin Sef - Declaratie din 1946).

Carriere della Sera (30 iunie 1940) - relateaza ineidentul tragic de La Galati: "in limp ce romanii tncearca sa fuga din teritorille ocupate, evreii se strang din aile parv acolo ( ... ) Evreii asteptau sa fie trecuti peste Prut; la un sernn convenit au dezarmat pe soldatii din garda, au nava'lit in oras, tragind nebuneste, spargano vitrinele, atacand trecatorii romani. Brutala provocare a adus 0 fulgeratoare reactie a populatiei, A inceput 0 adevarata cursa dupa ei,

sfarsita cu multi morti si ranin". '

, ,., .,. ,

La Stampa din 1 iulie 1940, sub titlul "Ororile ~i devastarile eomise de evreiin Basarabia si Bucovina" relata "manifestarile de multumire la adresa ocupantului rus" ~i 'informa cit la Cernauti se formase "un guvern provizoriu, compus din evrei si comunisti - situatii similare petrecindu-se la Reni, Ismail

si alte 'Joca1itati.' , ,

, "Capii noii autoritati la Cernauti:

"1. Marek Fisch, guvernator, mare comerciant, milionar, membru marcant al Camerei de Comert;

"2. Filip Beer, secretar general aI guvernului, proprietar al restaurantului

Camettbeer ;

''3. Max Weissman, primar, tipograf, agent sovietic;

"4. Bruell, chestor al politiei, ziarist la Vorwarts (?) ~i Morgenblatt; "5. Dr. Zuf1ueht, seful servo sanitar;

"6. Dr. Kehr - seC ul Alimentatiei:

"7. Dr. S~ Pimensohn, avocat din Hotin, procuror general."

"Sunt originar din Cemauti, unde, in 1940, am trait drama evacuarii ( ... ).

In Cernauti erau trei echipe [de fotbal] Ia care jucau tineri evrei: Macabi, Bonohov fi Hasmonea. Deseori jucau romanii eu evreii meciuri agreabile, fara nici 0 tensiune de natura rasista, antisemite sall antiromaneasca. (".) In seara zilel de 27 Imrie [1940] la radio Monte Carlo, pe care familia mea il asculta, s-a anun!at cii Romania este obligata sa cedeze Basarabia ~i Bucovina (,.,) Adalia zi [in 28 iunie 1940] tata m-a trimis sa-rni scot actele de la liceu (,' .) Cand am ajuns la Primarie, am vazut ca in strada zaceau cinei cadavre de soldati romani al caror sange se scursese pe praful de pe caldaram ( ... ) Am intrebat ce se Intampla, au venit deja rusii la Cernauti? Mi s-a riispuns ca soldatii romani au fost omorati « de aia » - ~i mi s-a aratai spre doua automobile in jurul carom se tnvarteau vreo 12-15 tineri civili, Inarmati, unii aveau chiar dona automate, unul in mini, altul in spate ~i se agitau, sa'lncapii toti In masini. Ii cunosteam pe toti, pe unii din vedere, pe altii personal sau dupii nume: Aufleger, Feibis, Fisher, Abacumov, Eisinger, Siegfried. Jucau Iotbal 'in formatia de juniori a echipelor evreiesti amintite ( ... )" - "In grupul amintit se afla ~i Sigi Bainer

78

[corect: Sigismund Breiner], pe care-t cunoscusem bine, jucasem Iotbal unpreuna ( ... ) L-am regasit pe la mijiocul anulor '50, la securitatea din Cluj, cand am fost anchetat ~i de cateva ori am fast batut mar de acest Sigi Bainer. ( ... ) II mai intilnisem prin Cluj, fusese un mie contrabandist inainte de a se angaja la Securitate ca anchetator ~i batau~. [Sigismund Breiner nu fusese doar un oare care anehetator brutal, crud, un adevarat tortionar, In acea adunatura de animale/criminale care alcatuiau Securitatea "poporului" - ci ~i loctiitor a1 sefului serviciului anchete la Directia Regionala de Securitate din Cluj]. Cand m-am liberat [in 1964] am aflat cit plecase in Israel".

(Marturia lui Raoul Volcinschi, profesor universitar, Cluj).

[Pe numele adevarat, Sigismund Breiner - Bayner, dupa Raoul Sorban, Individul nu fusese un oarecare anehetator brutal, crud, "simplu tortionar" in adunatura de animale/criminale alcatuind Securitatea "poporului", ci si loctiitor al sefuhu serviciului anchete la Directia Regionala de Securitate Cluj. badi fiind "activitatea" lui din timpul Cedarti din 1940, eu certitudine si a celei din anul de jeroare 1940-1941, Sigi Breiner/Beiner/Bayner, cadru de nadejde NKVD, a fost ~i el evaeuat in Asia Centrala, unde a asteptar sa si-o reia - yorba fiind de activitatea de batau~, de asasin - in Romania mult-detestata.]

"( ... ) Ton refugiatii din Basarabia declara ca au avut de intampinat mari greutati din partea comunistilor locali, majoritatea evrei care ( ... ) i-au batut Cll pietre, le-au devalizat bagajele, au impiedicat transporturile, luandu-le animalele si distrugandu-le vehiculele" ( ... )

"Refugiatii din Bucuvina declara ca, la Cernauti, inainte de intrarea trupelor rusesti, populatia evreiasca a devastat biserici §i a executat numerosi romani si ofiteri. Evrei comunisti intre 15 si 16 ani au comis aete de barbaric dezarma'nd pe unii soldati romani, izolatide ofiteri, si pe politisti, infigand baionetele in corpurile acestora, Toti refugia~i declanl ca toata '&~zordinea 0 provoaca numai evreii comunisti si ucrainienii"

., Nota catre M. S. M. din 30 iunie 1940

"In rata redactiei noastre, pe strada Stefaneel Mare, un gntp de comunisti evrei, arhicunoscuti ( ... ) rna asteapta sa ies din casa, Unul din ei rni-a facllt «( cinstea x sa infiga sub firma Universul 0 clirpa rosie. ( ... ) Inlocuiesc carpa rosie eu stindardul prii ( ... ). In timp ce automobilul se pune in miscare ( ... ) doctorul Derevici, comunistul care de curand parasise Doftana, imi comunica : sa nu uit ca la 1924, pe vrernea revolutiei de la Tatarbunar, comitetul «( Tova rasilor » rn-a condamnat la moarte : «Nu te vorn spanzura, vom fi generosi, 'iti vom zmulge 0 unghie In fieeare zi, eu clestele » ( ... ) , ,

"Imi iau copiii, Inchid casa in care am lasat tot rodul munch a 21 de ani. ( ... ) Toate ferestrele evreilor sunt deschise, ( ... ) lata-rna pe peronul gam tixit de lume. Rapidul de Bucuresti format din 30 de vgoane este arhiplin (.,.) Cateva mii de oameni vor s:1 patrunda eu oriee pret in el ( ... ) Mamele lsi indeasa copiii prin ferestre. Altele ii striga disperate' pe eei riitaci!i. Bfuha~i care se tavalese pe jos cu bratele ~i picioarele Iracturate, eu Iata msangerata, in lupta pentru ocuparea locului salvator ( ... )

79

"Din oras vin ~tiri dureroase, ( ... ) Listele mtocmite de organizatiile comuniste locale cuprinzand numele romanilor basarabeni ~i a celor din regat, desti nati arestarii si suprimarii, au fost impartite de avocatul Karol Steinberg si avocata Etea Diner, tovarasa de idei a lui Constantinescu-Iasi ( ... ) Bandele au inceput devastarile pe str. lor Incule], unde i~i au gospodariile majoritatea fruntasilor basarabeni intre care Pelivan, Gherrnan, Pantea si altii. De acolo au coborit si unde au dat de a casa de roman, au pus in fundie tarnacoapele, au dat in lituri usile si au scos in strada mobila si lucrurile de valoare ( ... ). Rezultatul jafului s-a depozitat in locurile indicate de ell vreme, odata ell impartirea listelor. ( ... )

"inainte de a intra in prima statie dupa Chisinau, coloane groase de fum se rididi jertfitoare catre eer. Identificiim baia «Dobromirov », arde biserica Mazarache, cu trecut istoric romanesc. Comunistii evrei au inaugurat astfel tnceputul nefastei lor opere tmpotriva lacasurilor sfinte, In vagonul de alaturi sta. 0 femeie ingenunchiara ~i rosteste rugaciuni lnsotite de blesteme impotriva paganilor inciilzip atata vrerne la sanul generos al neamului. Despre acest moment, profund de impresionant, afla tot trenul. Genunchii cedeaza singuri, Toti eadem in ei. Nimeni nu mai poate opri lacrimiJe.

, "Doamne, Dumnezeule, pedepseste-i Tu ! Numai puterea Ta poate face asemenea minuni. Numai Cerul poate arunca foeul pentru nemernicii pangaritori de altare ( ... )"

Elefterie Negel, Universul din 1 iulie 1940, text cenzurat.

"30 iunie, [1940] A sosit Neculai care vine de trei zile pe drum, In tren, A plecat vineri de la plasa Bunesti, de pe malul Nistrulul, retragindu-se cu un regiment de artilerie ( ... ) Aflind ci e fratele meu, colonelul Manoil i-a pus la dispozitie 0 caruta pentru a-si transporta cateva geamantane pana la Chisinau, Acolo it fost 0 hlptii gigantica pentru a putea ocupa un loc tnrr-un vagon de marfa. De-abia si-a putut salva un mic geamantan. Tot bagajul i-a ramas pe peronul gari], cum s-a intamplat cu toatii lumea care, pentru a se salva, a renuntat la toate bagajele. Neculai povesteste scene sfasietoare despre ce a V3zUt prin gariIe de la Chisinau pana Ia Ungheni. Familii cu copii care 11U se puteau urea in vagoane, tata intr -0 parte, copiii in alta, sotia urcata si ea sau rarnasa pe peron. ( ... ) A asistat la uciderea multor evrei, ill cursul drumului, de catre legionari sau cuzisti care strigau in gura mare ci « ton jidanii trebuie ucisi, intrucat sunt aliatii boIsevismului rusesc », Neculai spune eli a vazut cu ochil lui, atat in gara Chi~in<'iu, dil ~i In celelalte, pana la Ungheni, bande de evrei, tnarma~i cu revolvere ~i bate care incercau sa opreasca populana romaneasca sa urce in tren. Neculai 11-a fost niciodata antisemit, De data aceasta a dimas si el uluit de ce a vazut la acesti nenorociti, care purtau stegulete rosii si panglici rosii la mani, pregati~ sa iniampine trupele bolsevice. « Acum », 'zice el, « Incep sa-i inteleg pe legionari si pe cuzisti»

ioan HUdtp, Jumal politic, 1, pp. 222-223).

"(Soroca) : 1. In ziua de 28 iunie, ora 1630-1?O, comunistii evrei din oras au oeupat Politia si Primaria ( ... ) La Politic a vorbit avocatul evreu Michei Flexor care a deffumat autoritaule ~i admiriistraua romanesca, In acest limp a

80

aparut com i saru I ajutor Murafa Vladimir ~i agentul Eustatiu Gabriel ( ... ) Acestia au fost mai rutai perehezitionati apoi pusi cu mdinile in sus til Piata Unirii, La statuia generalului Poetas, Wide au fos't impusaui de Michel Flexbr

(subl. in text). ' , ,

2. La ora 1 ro un autocam.ion eu tezaurul administratiei financiare Soroca in valoare de circa 15-18000000 ( ... ). In Piata Unirii too, autocamionul ill care se aflau LoCOl. Pavelescu Gheorghe. mai mulTi subofueri, Vartolomei, Dirigintele Oficiului postal ~i avocaud George Stdnescu a fast oprit de evrei care au rupt galoanele locotenentului Pavelescu ~i ale subofiterilor, in asistenta soldatilor sovietici (subl. in text). In fata acestei situatii, Locot, Pavelescu si Vartolomei au dat 50-60 000 lei la doi evrci care i-au seas din multime.

> "Subofif,erul Ene, jugtnd, a fost impuscatpe la spate. Avocatul ~'tallescu. a fost dot jos din masind, de cdtre avocatul evreu Pizarecsky ( ?) Alexandra si din informau! reiese cii a fost executat. Autocamionul cu tezaurul a riimas til mana bandelor de evrei (subl, in text).

3. Din inforrnatii rezulta ill au fost asasinati ulterior de evrei administratorul financiar Gheorghiu lor ~i Cpt. Georgescu, de 1a Cercul de Recrutare,

4. Maiorul Vartic Gheorghe, eomandantu1 Legiunii de Jandarmi Soroca si Cpt. Ramadan ( ... ) insotiti de un numar de subofiteri, cautand sa se refugieze cu 0 masina au fost opriti de evrei, cari Ie-au rupt gal oanel e, dandu-le apoi drumul. t. .. )

5. Preotii care voiau sa se refugieze au fost opriti de evrei ~i tntorsi tnapoi tn oras, ( ... )

"(Balti) l. In statia Balti a fost impuscat in ziua de 28 iunie ac. un individ de catre 0' persoana necunoscuta, Cadavrul a fost expus pe peron, spunandu-se ca a fost irnpuscat de soldatii romani, cu scopul de a provoca reactia bandelor de comunisti evrei impotriva populatiei romdnest! (suhL in text) ( ... )

"(Chisinau) 1. In ziua de 28 iunie a.c. la ora 1600 a aterizat la Chisinau un grup de 2D-30 avioane rusesti. Imediat evreii all arborat drapele rosii, pornind manifestatiuni de strada la care se adaugau detinuti comunisti liberati din peni-

t '!I, 1 j ..

tenciarul ocaL Manifestantii au barat stnizile, nepermitand accesul spre gam a

populatiei care se evacua. Pe tot parcursul, manifestantii evrei si comunistii strigau: « Jos Carol [», « Jos Armata Romana ! », «Tra'iari Stalin si Armata Rosie! » Politistii care au vrut sa fadi ordine, pentru ca populatia ce se evacua sa se poata scurge spre gara, au fast prinsi, iar eomisarii Lascar Ni colae , l'4ateescu Constantin, Severin ~i Stol au fast executati de evrei in strada prin im pu scare.

"'2. Pe strada Alexandru eel Bun (Alexandrovskaia) functionarii romani care voiau sa meargd spre garii all fost impiedicati de 0 masd compacta de evrei si rusi care ocupau trotuarele tipdnd, amenintdnd si aruncdnd ell pietre

(subl.jn text). " ,

"(Cernauti) L Inca inainte de intrarea trupelor sovietice popukuia evreiasca a devastat bisericile si a impuscat pe muu! dintre capii aUlOrilaplor. Printre eei ucisi sunt seful giirii, un locotenent-coionet de regiment, probabil primarul orasului .,i .tOorle mul!i poluisti, precum .,i gardieni publici (subl. in text).

"(Vijnita) ( ... ) 2. In ziua de 28 innie a e. rand trupele sovietice au intrat in

81

oras, au fost tntampinate ( ... ) de evreul Satran, inconjurat de populatia

evreiesca ( ... ). ' ,

''3. 0 banda in frunte ell avocatul Raufberger a atacat pe perceptor si pe

pretor, obligandu-i sa-i predea banii din casa percepuei" (subl, In text). '

Din Nota Serviciului Special de Informatii - iulie 1940 "1. Evreii din Basarabia si Bucovina in timpul evacuarii,

"1. Comitete Revolution~ue :

"La Cernauti comisar al poporului este actualmente evreul Salo Brut, de profesie Iotograf, primar este evreul Glaubach, ajutor de primar evreul Hitzig, iar prefect este alt evreu, Meer sau Beer.

"La Chisinau sovietul comunal este condus de avocatul evreu Steinberg, originar din Husi.

"La Chiha' Noua s-a format un comitet local condus de evreul dr, Rabinovici, medic primar al orasului.

"Fostii gazetari evrei de Ia Adevdrul si Dimineata anume Torziman (cored: , Terzi man, v. Nota 1 ia acest capitol) ~i Candea au dipatat Iunctiuni importante 'in Basarabia,

"La Soroca conducatorul acuunii terorisre a fost evreul Leizer Ghinsberg, gardian public la politia locala,

"2. Atentate si asasindri

"Bandele evreo-comuniste din Chisinau au jefuit pe refugiatii care nu aveau posibilitatea sa se apere. In diferite gari (. .. ), tn grupuri, eu drapele rosii, tncercau sa taca presiuni pentm a determina pe calatori sa coboare. In unele cazuri au cedat numai dupa ce calatorii s-au aparat cu Iocuri de arrma,

"La Chisinau, 0 banda de comunisti evrei a incercat sa linseze pe studentii teologi care au scapat numai datorita j'nterventiei unui detasament de jandarmi

care au facut liZ de anne. "

"Inspectorul financiar Preotescu ~i fostul inspector financiar pensionar Padureanu ( ... ) au fost impuscati.

"La Chisinau listeie de 'executiiri (subl. mea, P. G.) au fost intocmite de intelectualii comunisti evrei : avo Carol Steinberg, avocata Etea Diner si dr.

Dorevici ( ... ) , ,

"Perceptorul si notarul din Ceadar-Lunga (Tighina) au fost omoriti, "Preotul Bujakovski din Tighina a fost impuscat de teroristi evrei.

Deasemeni colonelul Adarnovici, fost senator. ( ... )

"In judetul Cetatea Alba bandele comuniste evreesti au sehingiuit preoti,

le-au ars barbile ell ligan, au devastat biserici, '

"La Cemauti, un grup de evrei a asaltat ~i lovit eu pietre dona autocare in care se aflau soidati ; evreii au cedat numai cand acestia au facut uz de arme

( ... )

"Insisi copiii evrei, dintre care unii ehiar strajeri, ~tePtal1 In gari trenurile refugiatilor pentru a-i lnjura si a Ie arunca cu pietre si orice obieetece Ie

cadean la Ihdemana, creind 0 imprcsie oribila. ( ... ) ,

"Acesti tineri evrei [calatorind impreuna eu refugiatii romani din Basarabia] au fost observati ( ... ) ca. au atitudine de veselie si satisfactie, ceea

,. d'

ce nu cadra cu situatia celui care lsi paraseste avutul, oricat e modest, familia

~i rnediul in care a triiit. De asemenea, retugiatii romani au observat Ia acesti

82

tineri evrei dt poseda valuta forte, dolari si lire sterline, eari nu ar putea fi justificate nici de ocupatiile ~i niei de veninirile lor nonnale. C ... ) Considerand si faptul ca actualmente miscarea ,.p?pulatiei evreiesn basarabene este ins pre Basarabia, nicidecum in sensul pfu-asirii acestei provincii, eereurile mentionate formuleaza presupunerea ca. acesti tineri basarabeni au de indeplinit in tara noastra misiuni contra ordinei publice si sigurantei statului. ( ... )

"Se constata cil majoritatea celor ce pregatesc plecarea din Capital a [spre Basarabia) se recruteaza din meseriasi, mici comercianti, si unii studenti lipsiti de 0 situatie materiala buna ( ... ) Seinregistreaza plecarea din Bucuresti spre Basarabia si Bucovina a un numar de 70-80 studenti evrei de la Caminul Studentilor 'Eyrei Schuller, cunoscut f ocar de propaganda comunista", ( ... )

"Fratii Birnbaum (din Braila) afirma ca « Multora dintre rornani le-a sunat ceasul »,

"Iancu zis Jean a amenintat un bitjar ca « In curand steagul rosu va Hi}f§j ~i deasupraa Palatului Regal ».

(Sinteza informativa - 2 iulie 1940) "1. Exodul populatiei a incetat Pe timpul evacuarii au trecut la '[utora mii de refugiati din Basarabia. Pe podul Daroieni 400, majoritatea intelectuali, Ei sunt deprimati.

"2. Populatia romaneasca din Basarabia rezervata : se poate observa 0 deprimare si regretul cii truee1e romano au panlsit Basarabia. PopuIatia germana de asemenea nu se arata enruziasmata de sosirea trupeJor sovietice'

"3. Aetiunea de razbunare a militarilor romani care sosesc izolati din Basa rabia continua sa se manifeste contra evreilor, Actele de razbunare se petrec mai mult in trenuri. ( ... )

«4. Fruntasul Catriniu Alexandru ctg 1937 a trnpuscat mortal pe fruntasul

T. R Schur. Cazul se cerceteaza ' ,

(Granita catre MSM, la 4 iulie 1940)

"Refugiatii sositi din Basarabia si Bucovina povestesc ca Intre trupele sovietice si autoritatile romanesti s-ar 1i produs excese, Numeroase biserici au fost praoaie ~i incendiate ( ... ). Adversarii politici ai comunistilor cat ~j preotii ar fi fost maltratati si 'impiedecati. ( ... ) Politia a fost atacata iar trenurile eu refugiati care se preg'ateau sii plece au fost lovite cu pietre. ( ... ) Un alt refugiat din BaSarabia poveste~te ci a vazut alergand catre gam un preot ortodox pe care comunistii revoltaati voiau sa-l 'impuste. ( ... ) Persoane povestesc ca primarul Cernautiului a fast grav riinit. El a fost destituit ~i [nlocuit printr-un avocat destul de cunoscut. Autoritaule sovietice se dagajeaza de once raspun dere ( ... ) sustinand ca [incidentele] s-au produs Inainte de sosirea trupelor sovietice, Cercurile romanesti spun ca nu vor uita ruciodata faptul ca Sovietele nu au Iasat autoritatilor romanesti timpul necesar ( ... ) Refugiatii pretind cit 90% din populatia evreeasca a rlfmas in teritoriile ocupate (subl, in text). Cea mai mare parte din evrei apartin clasei sarace, Evreii bogati sau refugiat insa in mare graba, Svonuri neconfinnate inca sustin ca ar n fost incendiata catedrala ortodoxa din Cernauti ~i ca episcopul ar fi ramas la postul sau, eu toate ca em cunoscut ca un mare dusman al comunistilor. Autoritatile insarcinate sa se ocupe de refugiati afinna cii aproape ioo 000 de familii s-au refugiat din Bucovina de Nord ~i din Basarabia

83

Journal de Ge1U!Ve, 5 iulie 1940, "Scene tragice in Basarabia si Bucovina" .

(Nota informative nr. 133 din 6 iulie 1940)

"1. Yineri 29' iunie 1940. La ora 1400 s-au adunat in Piata Unirii din Cernauti circa 200 de lucratori exclusiv evrei care aveau cu ei un steag rosu ce avea cusut pe el secera ~i ciocanul, arborandu-l pe cladirea primariei (. ~.) ~i tabloul lui Stalin ~i Molotov pe monumentul Unirei ( ... ) Acesti lucratori erau sub eondueerea eunoscutului comunist evreu Vaguer. La ora 1600 aceeasi coloana de lucratori evrei s-a dus Ia podul de peste Prut, pe drum Incolonanduse ~i alp lucratori eu steaguri rosii in mana, unde au primit trupele [sovietice] ell ura1ee si strigate ce ajunese la delir. Vagner a cerut pentru toti lucratorii arme ca sa plece ~i sa apere populatia autohtona contra burgheziei romane, form and asa zisa politie muncitoreasca, Dupa intrarea trupelor In oras, top acesti muncitori au primit de la trupele sovietice arme, postandu-se in rata. cladirilor ce trebuiau ocupate de autoritatile de stat, Iormand paza care a stat pana durninica seara,

"2. Stimbiita 29 iunie 1940. ( ... ) comandantul sovietic a1 orasului Cemauti a dat dispozitiuni ca toate pravaliile sa fie inchise in afarii de restaurante # bacanii ( ... )

"3. Dummied 30 iunie 1940. A aparut un comunicat sovietic in Iimbile ucraineana, evreeasca, germans ~i romfuu'i in eare se repeta ordonanta privitoare la inehiderea priivaliilor ~i [la interzieerea] vanzarea bauturilor spirtoase in afaara de bere, Ordonanta mai prevedea : eireulatia se interziee dupa ora 2100 ; orasul se declara in stare de asediu ( ... ) Toti posesorii de arme, inclusiv cei care fe-au primit de la trupeele sovietice ( ... ) sunt convocati la cornandatura spre a Ie depune ( ... )

"4. Luni 1 iulie 1940. S-au depus toate annele, ceea ce n-a placut evreilor,

( ... )

"5. ( ... ) Marti dimineata s-a prezentat la oficiul de telefoane un diriginte venit din interiorul Rusiei, evreu ~i un inginer, tot evreu".

(Sinteza contrainformativa aM. S. M. - 4 iulie 1940) :

"Atentate ~i asasinate. Din relatarile tuturor refugiatilor din provineiile rapite reiese di atitudinea manifestata de populatia evreiesca din aceste provineii, atat fata de armata romana in retragere, cat si fata de popularia civilji ce se refugia a luat fonne care depasesc 0 imaginape'chiar divaganta Imediat dupa anuntarea ultimatumului sovietic si mainre de inrrarea Armatei Rosii, in toate orasele basarabene ~i nord bucovinene, s-au format grupuri de 'evrei 'inarmati, in majoritate tineret de ambe sexe, care numaidecat au inceput actiunea terorista, Au Iost trnpuscati eu predilectie functionarii judecatoresti, politienesti, slujitorii altarului, precum ~i financiari, acestia din urma eu ocazia devalizarli casieriilor statului, tntrucat, in atara de zelul revolutionar, bandele au aratat 0 pronuntata tendinta pentru adunarea de capital ( .. ). Nu a fost crutata nici armata ( ... ): ofiteri, subofiteri, soldati, chiar fam a fi contrazis intentiile eomunistilor evrei, au fost impu~cati sau schingiuiti, Au fost cazuri ( ... ) cand executiile au luat aspectul unei sinistre vanatori de oarneni in eare tot

84

ce putea constitui un element reprezentativ romanesc stirnula acuvuatea stmgeroasa a tinerilor teroristi evrei, Conexand scopurile teroriste Cl.1 cele de natura de a produce avantagii materiale, evreii comunisti nu s-au multumit de a jefui locuintele romanesti ~i bisericile crestine, dar aninci cand erau in superi. oritate numerica, opreau refugiati pentru a-I prada de putinul pe care aceestia

incercau a-I salva eu ei.' , ,

"La Chisinau, 400-500 evrei comunisti constituiti in banda. inarmati eu pusti, revolvere, altii cu pietre ~i bastoane au cerutDr-ului Ionet, medicul spitalului de copii ca imediat cladirea sa fie predata, La incercarea medicului de a calma spiritele, l-au impuscat, dupa care au rnvalit in spital, devastandu-l complet, iar copii aflati internati omorandu-i si aruncandu-i afara pe geamun,

"In comuna OIfuJ.esti (Cetatea Alba) 'Invatatoarea Irina Tapu a fast

impuscata de bandele evreesti unite cu cele bulgaresti. ( ... ) ,

"in Olanesti (Tighina) autoritatile locale au fost omorite de bande teroriste.

"( ... ) au fost impuscati de catre bandele comuniste evreesti colonelul Cernobescu, comandantul Reg. 7 Vamltori Chisinau unpreuna cu 'capitanul de rezerva Grumvcscu ( 1), fost primar la Ungheni,

"Au fost asasinati sau prinsi - printre altii - CoL Cornea dela Reg. 8 Rosion, Col. Grenaru, Maior MIllo, Capitan Posu, Capitan AI. Mavrocordat,

( ... )

"Evreii In resml tarii : ( ... ) de relevat, ca 0 ilustrare a sentimentelor de urn de care evreii sunt animati Iata de populatia autohtona, initiativa Illata de un grup de doamne evreice, printre care ~i A. Bruclmor, POllia 'sdtifllfel£l si Rolly Petreanu, de a organiza in ziua de 9 iulie a. c. la Sinagoga Centrala [Sinagoga Mare din Bucuresti] 0 slujba religioasa, constituind « un blestem contra ronuinilor » (sublinieri in text).

Dare de seama asupra evacuarii - iulie 1940:

"( ... ) Majontatea celor evacuati invinuiesc autoritatile militare superioare si guvernul care, des! informat din limp asupra intentiilor URSS, nu a permis tunctionarilor si milttarilor sa-si evacueze familiile si avutul, ba mai mull, eei care 'au incercai sa faca acest Iucru au fost opriti prin ordine severe, amenintati

eu pedepse. ( ... ) , , ,

"In ziua de 27 iunie a. C., cercurile comuniste, In mare masura evrei, fiind tncunostiintate de demersul URSS, au inceput propaganda filo-sovietica, In noaptea de 28/29 VI a. c. s-au raspftndit manifeste comuniste tiparite, probabil III Bucuresti, in ultimul timp (atacau problema PARTIDULUI NATIUNEI), si care se adresau soldatilor din MOLDOVA, fiind aruncate in preajma cazarmilor, In atelierele CFR, in cartierele muncitoresti etc. Vestea evacuarii BASARABIEI a fost transmisa rapid in cercurile evreesti ~i comuniste, organizandu-se actiuni de teroare ( ... ) Manifeste comuniste aruncate din avioane in ziua de 29 VI tndemnau populatia sa 'impiedice evacuarea, ruinarea fabricilor, statiile de cale ferata, podurile etc. ( ... ) S-au aruncat si exemplare din ziarul « UBERT ATEA »in care se facea apologia regimului sovietic ( ... )

"In limp ce trupele ~i populatia din Basarabia indura toate lipsurile ~i batjocura evreilor, neavand unii dintre ei decat camasa, evreii ce se evacuau in

85

Basarabia erau Imbracati in haine de sfuNitoare, eu enonne cantitaV de bagaje ~i tnsemnate slime de bani. Acesti indivizi, precum ~i bagajele lor au trecut necontrolate de nici 0 autoritate romana".

Carol al II -lea, Jumal :

"La 30 iunie [1940}: Incidente, mai ales cu populatia evreiasca, au avut loe pretutindeni. Din aceasta cauza evacuarile in multe locuri au fost imposibile, S-au impuscat functionarii, s-au atacat chiar unitati militare".

, ,

"La 1 iulie: Tot aceleasi stiri asupra exceselor ~i agresiunilor din partea

evreilor si eornunistilor. Ele se fac mai ales asupra ofiteriIor care sunt adesea

, , ,

batuti ~i degradati" (li s-an rupt/smuls epoletii, n. n, P.G).

"La 3 iulie: Stirile din Basarabia sunt foarte triste. Azi a fost ultima zi a evacuarii ~i a fost hotarita zi de doilu national. Steaguri cernite, in bema. Evreii si comunistii s-au purtat oribil, Asasinatele si molestarile rna fae sa. rna tern ca

Se VOl' produce reactii primejdioase". '

"La 6 iulie: $tirile din tara sunt ingrijoratoare; purtarea evreilor din Basarabia ~i Bucovina a fast ~ de rea cu ocazia evacuarii incat a provocat 0 reactie ~i 0 indignare care se rnanifesta prin excese, asasinate, devastari".

"Din initiativa lui N. lorga, memoriu-protest (adresat Parlamentului), semnat: Maniu, C. L Bratianu, N. Lupu, AI. Lapedatu, Halippa.

"Teate criticile unpotriva guvernului, a regelul, a armatei - au fost cenzurate".

Generalul lor Antonescu, in scrisoarea catre Carol II,. Inmfumta ell ocazia unei audiente [in iuile 1940] - urrnarea; Antonescu a fost arestat si sechestrat

la manastirea Bistnta.,; '

"Majestate, T31:a se prabuseste. In Basarabia ~i in Bucovina se petree scene sfasietoare. Functionarii, famiiiiie lor si ale ofiterilor all fast lasate prada celei mai groaznice urgii, ( ... ) Poporul sf armata' au fost dezarmati tara lupta, Demoralizarea lor este fan'ilimite. Lipsa lor de incredere in conducatori este totala .. Urn lor 'impotriva vinovatilor, a tuturor vinovatilor de jeri si de azi

. ,.

creste.

'''Consiliul de Coroana v-a hotarit sa cedati. Deciziunea a dezlantuit haosul, Consecinta lui, anarhia ~i anarhizarea sunt nunai 1a inceputul lor. Tara care simte tara care vede tam care presimte tara toata e consternata in panica - eonstern'ata ~i in panid hindea a auzit de'l:epetate ori pe primii ~ini~tri, pe ministrii ei declarind ci «( Santem 'inarmati pana In dinti », ci « Nu vom ceda nici 0 brazda », di « Sa avem incredere oarba si [am oontro'lin sefi, in priceperea ~i tntelepciunea regelui », Nici a replican-a fast tolerata, 'Orice strigat public, de alarms a fost inabusit, adesea singeros. Tara a mai avut ineredere fiindca generalul pe care Majestatea Voastra l-a acoperit cu cea rnai mare tncredere [Florea Tenescu, n.rn. P.G.] a declarat la lin banehet ci santeti « eel

86

mai puternie rege din Europa» ~I In neuitata ~i recenta declaratie de la Chisinau ( ... ) a asigurat-o cli a tncins-o eu un stavilar de foe, de fier, de beton peste care nu se va trece.

"Realitatea s-a razbunat - Iiindca era alta. ( •.• )

"Am prevenit de ani de zile, in scris, verbal, guvernele, pe sefii militari, pe Majestatea Ta cit va veni catastrofa de azi. Metodele muebuintare in selectionare si in conducere trebuiau sa ne duca fatal la aceasta, Am (ost insa socotit razvratit §l lovit ca atare. ( ... )

"Asculta-ma eel putin in acest ceas, Majestate. N-am fost un dusman al Majestatii Tale. Am fost un slujitor fanatic al acestui neam. Am fost inlaturat prin intrigi si calomnii de acei care au adus tara unde este si de forte oculte. Nu

mai asculta de acestia, Majestate. ' "

"El te-au adus unde esti si ne-au adus unde ne gasim.

"Este ultimul mel! strfgat de alarma, Majestate.

p§na si jurnalistii simpatizanti ai Sovietelor - ca Tudor TeodoreseuBraniste - au seris pagini de durere si de revolta impotriva "nedreptatii istorice: rilpirea Basarabiei ~i a Bucovinei ~'.

S-a instaurat cenzur(area) textelor critice Ia adresa guvernantilor. Victime cunoscute: N. Iorga, Stelian Popescu (care a publicat integral articolul abia dupa alungarea lui Carol II - printre altele scria: "Acei oameni care ne-au asigurat ci grija lor de capetenie este apararea tarii, dupa dona ore de consfa tuire au ajuns sa hotareasca cedarea tara murmur a pamantului ~rii". "Nu se nenoroceste un nean intreg pentru decenii, poate pentru secole, fara sa se stabileasca raspunderile").

Cunoseute erau atitudinile eritice ale generalilor Ciupercca ~i Steflea care, tntr-o convorbire eu generalul Iacobici i-a(u) spus:

« Te rog aminteste domnului general Tenescu ca tot "alte considerente" au facut sa ne prapadim aproape 0 armata. Ar fi timpul ca "alte considerente" sa nu mai joace rol in operatiuni »,

In Jumalul san, Grigore Gafeneu gasea ca :

( ... )"raspunsuriie romanesti [1a uitimatumul sovietic] au fost gresit concepute ~i foarte prost formulate. La pretenulle rusesti referitoare la drepturile istorice ~i etnice ale Rusiei asupra Basarabiei, nu am naspuns nimic: nici 0 punere la punet, nici un contra-argument, nici un protest Ne-am multumit sa raspundem « pentru a dl.~tiga timp » - pretinde Ministerul de Externe - cii santern gata sa starn de vorba, Rusii au inlannat ell multa tndernanare intentille dilatorii cuprinse in nota de naspuns, aducindu-ne numaidecat la cunostintii « programul de evacuare ». Nemtii au informat guvernul sovietic ca raspunsul nostru, dilatoriu in fond, mseamna, totusi, 0 acceptare. Fapt e cii ne-am plecat in rata fortei, raci s-o spunem ~i fara ~ staruim asupra bunului nostru drept. Nu am respins argumentarea sovietica, ci ne-am declarat gata, dupa ce am luat cunostinta de ea, sa stam de vorba",

, ,

87

Nicolae Iorga, articol din Neamul Romdnesc (3 iulie 1940)

"In acele monente de grea cumpana s-an gasit, la noi, oarneni care au avut cruzirnea infama « Sa-si rAda de dureri straine »: este vorba de cornunistii caro ra Internationala a III-a Ie trasase sarcina de a intensifica actiunule antinatio nale si antistatale, pe baza mai vechii Iozinei a «alltodeterminarii nationa. litatilor pfu1a la despartirea de statuI roman »: Direetiva Kominternului din 8 mal 1940 dadea indicatii: « in Iata PC., a clasei muncitoare ~i a popoarelor din Romania (sic) sta sarcina de a nu admite atragerea Romaniei in nazboi. Sa nu se admita transformarea Romaniei intr-un cap de pod al imperialistilor englezi si francezi unpotriva URSS. ( ... ) Rezolvarea pe cale pasnica a chestiunii Basarabiei ( ... ) constitute a condiue necesara pentru apropierea de URSS ( ... ) pentru preintampinarea unui razboi, pentru pace~)

In Neamul romanesc din 6 Iulie 1940, sub titlul "De ce atata ura?" tot N.

Iorga scrie:

"Se aduna si cresc vazind eu ochii docunentele si materialele, actele ofieiale ~i declaratiile luate sub juramant, Inalti magistrati ~i bravi ofiteri care si-an riscat viata ea sa apere ell puterile lor retragerea ~i exodul romanilor au vazu; eu ochii lor nenumarate aete de saIbatieie, ueiderea nevinovatilor, lovituri eu pietre si huiduieli. Toate aceste gesturi infame ~i eriminale au' fost comise de evreirnea furioasa ale carei valuni de urn s-an dezlantuit ca sub 0 comanda nevazuta, De ee atata ura ? Asa ni se rasplateste bunavointa si toleranta noastra? Am acceptat acaparareasi stiipanirea iumtica multe deCenti ~i evreimea se razbunii in ceasurile grele pe care le traim. ~i de nicaieri 0 dezavuare, 0 rupere vehementa ~i publica de ispravile bandelor ucigase de sectanti ~i sanguinari. Nebunia organizata unpotriva noastra a cuprins targuri, erase, sate. Fratii nostri lsi paraseau copiii bolnavi, parintii ootdini, averi

,. ., { ~ ,.

agonisite ell truda ( ... J in nenorocirea lor ar fi avut nevoie de un cuvant bun,

macae de 0 farama de mila, ( ... ) Li s-au servit gloante, au fost sfartecati eu topoarele ( ... ) li s-au Iuat hainele, li s-a furat ce aveau eu dansii, ca apoi s~ fie supusi tratamentului hain ~i vandalic. Romanimea aceasta, de 0 bundtate prosteased jara de musafiri si jecnuinitori rnerita un tratament ceva mai omenesc din partea evreimii care se lauda pfu1a ieri cii are sentinente calde si fratesti fata

de neamul nostru in nenorocire" . ' " ,

"Sambatii 6 iuiie 1940. Jale mare peste tot, Comitete pentru ajutorarea refugiatilor din Basarabia si Bucovina, Pagini lntregi ell numele refugiatilor ~i locurile unde se ana. Familii tntregi despartite in timpul bejeniei cauta sa afle unde se gasesc membrii lor.( ... ) Blestemat fie Carol si toti acei care I-au ajutat in politica lui nenorocita care ne-a dus la dezastrul de azi, Lumea vorbeste in gllra mare ~i injura pe ( ... ?) [academieianul Dan Berindei a 'ingrijit-princenzurare, nu doar aici, jumalul socrulul san - n. m. P.O.] Carol ~i complicii sm. La fiecare pas auzi numele lui Tamrescu si Urdareanu, Tori caIatorii ii Injura pe acestia, dar ~i pe evrei, pe care-i considera «tractatori in slujba sovietelor », Ei povestesc tot felul de bazaconii In legatura eu atitudinea evreilor din Basarabia ~i Bucovina rap. de trupele noastre ~i Ifata del cele

88

sovietice. Incere sa stabilesc adevarul, dar nu reusesc. Constat ci se formeaza un eurent antisemit foarte puternic, ( ... ) Tragediacu refugiaui. Comunicate in legamra eu locurile unde sunt cazati ( ... ) Listele de subscriptii continua sa adune bani pentru cei care si-an padi.sit caminele, ajungand azi niste cersetori pe drumurile ¥irii".

(loan Hudita, Jurnal politic, I pp. 231-233).

Dintr-un naport de politie:

"Propagandistii comunisti strabat satele basarabene, nu door ell minoritati importante, dar masiv nomanesti, asigurindu-i pe tarani sa nu se tearna d~

armata ruseasca ~i promitindu-le pamant, '

"In timp ee ocupantul strain bru tali za, teroriza populatia din teritoril1e anexate, PCR Jansa in restul tarii manifeste prin care i~i exprima « satisfacpa ~i entuziasmul pentru eliberarea de catre Armata Rosie a Basarabiei si Bucovinei de sub jugul boerilor romani »; si «Armata Rosi~ a muncitorilor'si tiiranilor, armata care ajum proletariatul din toata lumea' de a se elibera de sub jugul imperialismului a intrat in actiune. A ~it In Basarabia ~i in Bueovina, de unde izgoneste ciocoii ~i mosierii care au supt sangele paporului ~i va ajuta mineitorii si taranii sa seuture jugul capitalist si sa-si croiasca 0 viata fericita

instaurind sovietele de muncitori, tmni, soIdati' »", ' ,

, ,

Bilant comunicat de Marele Stat Major :

"Au }OSI retintqi in timpul retragerii [deci: Intre 28 iunie ~3 iulie 1940,

precizare necesara] si JiicuJi priionieri:

"282 ofiteri, dintre care cca 100 emu activi".

«in timpul Retragerii (« Sapmmana Rosie »): ucisi, disparuti : "356 cadre;

"42 876 soldati si gradati",

Scrisori [nedistribuite, retinute de Cenzura Militara] :

Soldatul Costica Delea ct1n Teleorman serie acasa :

"Ce-am vazut am sa spun si la morti ( ... ) Ni s-au luat caii, carutele cu bagaje ~i eu arme. Ofiterii au fost b~tu!i, Ii s-an rupt tresele, scuipati, dezbracati ( ... ). Soldatii rusi nu s-au atins de noi, priveau si radeau cum civiiii evrei ne bateau ell pierre ~l ell ciomege, ne trageau de picioare de pe cai, ne dezbracau, ne batjocoreau, mai ales f emei Ie parca erau turbate (. .. ). Dar 0 vrea bunul Dumnezeu sa ne-ntoarcem - atunci 0 sii fie vai de mama lor, ~ a jidanilor-" (subl, mea, P,o.).

Raport: Armata 4 catre Mare1e Stat Major (2 i uIie 1940):

"Armata si populatia evacuata din Basarabia i~i manifesta revolta impotriva evreilor Nu sunt excluse manifestatiuni antisemite mai grave chiar din partea armatei" ( ... ) Se propune, de urge1lfii, pel/tnt a se evita noi drame, recuperarea ostasilor care rdtdcesc riisie,tiFi intre Prut ~i Siret" (subl. in text).

Grupul de Armate Nr. 1 informeaza Sectia II de la M.S.M:

89

"In ziua de 1 iulie [1940] s-a observat la multi ostasi 0 stare de spirit de extrema agitatie, sora cu nebunia, contra evreilor, stare de spirit care a dege nerat in bami ~i chiar omonmi. ( ... ) Din discutilie lor cu civilii s-a desprins hotarirea acestora [a militarilor] de a se razbuna pe evrei din cauza atitudinii conationalilor lor din Basarabia si din Bucovina",

, ,

Comandamentul Grupului de Armate nr. 1, ClI aprobarea Marelui Stat

Major, hotiireste masurile : .

- "til toate garile eu nod de cale Ierata sa se infiinteze birouri de informatii

care sa indrume pe ostasii ce nu-si g3'sesc unitatile; , ,

- Garzile militare din gari sf( fie intarite si comandate de un ofiter activ din

garni zoana respecti va : ' ,

- Fiecare tren de persoane sau accelerat sa fie insopt de 0 garda care va face politic in tren ~i va preveni actele indreptate impotriva evreilor".

"Din pacate resentimentele nu au putut fi, toate, ziigazuite : la 1 lulie [1940], la Iasi, au fost distruse case ale unor evrei. Cele mai multe incidente s-au petrecut in garile unde se incrucisan trenuri care duceau Evrei spre Basarabia, SoIdatii razleti. f uriosi, au molestat evreii care, in vagoane, arborau steaguri rosii ~I pancarte provocatoare,

"Stand roman, Ministerul Apararii ~i de Interne: eforturi considerabile pentru a nu Ingadui actele de razbunare".

Scrisoare de raspuns (octombrie 1941) a lui Ion Antonescu adresata lui Wilhelm Filderman (fost coleg de scoala) care intervenise pentru ca evreii din Basarabia si Bucovma sa nu fie persecutati:

, ,

"( ) Inteleg durerea Dvs., dar trebuia sa [0] intelegeti Dvs, toti, la tirnp,

pe a mea, care era a unui neam intreg, ( ... ) V -a~ gfindi t ce s-a petrecut in sufletele noastre anul trecut la evacuarea Basarabiei [28 iunie--3 iulie 1940) si ce se petrece au (. _ .), cand platim cu mult sange ura ell care coreligionarii Dvs. din Basarabia ne-au tratat la retragere? ( ... ) "Dar, potrivit unei traditi;, voiti s(1 vii transformat: ri de data asta din (lclizati in acuzatori,fiicindu-vit cii uitati pricinile care au ltetenllinat sttuatu!« pe care ie plfingeti (s. m. P_G.)_ Sa-mi dati voie sa va intreb ~i prin Dvs.' sa-i intreb pe toti coreligionarii Dvs. care au apl~udat en atat mai frenetic, en cit suferintele ~i Ioviturile primite de nOI erau mal man:

"Ce ati facut Dvs. anul trecut, cand ati auzit cum s-au comportat Evreii din Basarabiasi din Bucovina fa!a de trupele romanesti care se retrageau ~i paml atunci aparasera linistea ~i belsugul acelor evrei? Va reamintesc ell: tnainte chiar de aparitia trupelar sovietice, Evreii ( ... ) au scuipat ofiterii nostri, le-au zmuls epoletii. Ie-au rupt uniformele ~i cand au putut, au omorit ell batele soldatii. Avem dovezi fotografiee. Acesti ticiilo~i au intampinat venirea trupelor sovietice cu fIori ~i au sarbatorit-o ell exces de bueurie. Avem fotografli

doveditoare ( ) In timpul ocupatiei bolsevice aceia pentru care va lnduiosati

90

astazi au triidat pe bunii romani, i-au denuntat urgiei comuniste ~i au adus jalea si doliu! in multe Iamilii romanesti. Din pivnitele Chisinaului se scot zilnie, oribil mutilate, cadavrele martirilor nostri (. :.) V -ati' intrebat de ce si-an incendiat evreii casele inainte de a se retrage [in iulie 1941]? V-ati intrebat de ce ( ... ) am gasil copii evrei de 14-15 ani eu buzunarele pline de grenade? V-a\i 'intrebat dti dintre ai nostri au cazut, ornoriti miseleste de core1igionarii Dvs., diti all Iost ingropati Inai'nte de a fi fost mof{l? ( .. ~) ,

"Sunt acte de ura impinse pfula 1a nebunie pe care evreii Dvs, au afisat-o irnpotriva poporului nostru tolerant ~i ospitalier ( ... ) Drept raspuns ( ... ) evreii Dvs., ajunsi comisari sovietici, irnping trupele sovietice printr-o teroare farn seaman, marturisita de prizonierii rusi, la un masaeru inutil, numai pentru a ne provoca noua pierderi. ( ... ) In regiunea Marii de AmY, trupele noastre retragindu-se temporar au lasat cativa ofiteri si soldati raniti, Cand au reluat inain-

;; " ::; ,

tarea si-au regasit runi!ii mutilap ingrozitor. Oameni care puteau fi salvati si-an

dat ultimul suspin in chinuri groaznice. Li s-au scos ochil, Ii s-au taiat lirnba, nasul, urechile.

"Te ingrozesti? Te induiosezi? Te intrebi de ce atata ura2 din partca unor evrei rusi eu care nu am avut niciodata nimie de unpartir?"

Maresal A ntoneseu , 19. X. 1941

"PS. Un soldat ranit din P. Neamt a fost ingropat de viu din ordinul si sub ochii comisarilor sovietici jidani, de~i nenorocitul implora sa nu-l ingroape, aratind ea are 4 copii."

Din raportul Ministerului de Interne din 30 iunie 1940:

"Populatia evreiasca originara din Basarabia sau doritoare sa se stabileasca in URSS continua sa treacii PmU11 pe teritoriul basarabean. in eursul zilel de ast~i 7_ 600 de. eyre! au trecut prin punctele Ungheni ~i Cristesti, 2 Q()() de evrer pnn GalatI-Rem.

"Toti eei surprinsi in apropierea Prutulul [pe malul stang, devenit "teritoriu sovieuc, n. n., P.G.] dupa 3 iuile 40 all fost internati In lagare ~i supusi la tot felul de vexatiuni'",

"In .unile iulie~octoinbrie 1940 au treeut in teritoriile cedate [adica in teritoriilIe devenite sovietice - n.m.] (650894) persoane; doar 15000 persoane din eele peste 300 000 retinute in lagire sau refulate de la granip noua au putut treee pe mahil drept a) Prutului",

"Cei opriti din drum ori refulati - internati ori nu in Iagare - erau jefuiti

+' ,,. .,

pnn:

"_ confiscarea banilor, a bijuteriiIor, a hainelor de pre! :

"- inselaciune : internatii erau obligati sa predea « in pastrare » banii, lucrurile &~ pret; la iesire Ii se confiscau cele ramase;

"_ in situaiii disperate (internare, refulare) Ii se propuneau « servicii » - obtinerea unor autorizatii, contra 100 ruble - s-au inregistrat sute de plangeri

91

contra unuia Raichmann din Chisinau. dealtfeI « lucrator » Ia NKVD".

"_ Multe familii au fost sparte: unii membri au putut treee noua frontiers, altii ba.

, "_ Aproximativ 25000 de capi de familie (din Basarabia, din Bucovina) au primit ajutoare de la Comi sari atul General pentru Asezarea si Plasarea

Refugiatilor" [in ceca ce mai ramasese din Romania]. ' ,

Carol II, Insemndri ziblice, 1940 (citat de Stelian Neagae in Biitxilia pentru Bucovina, Helicon, 1992) :

"".excese ale populatiei minoritare, mai ales evrei care ataca ~i insults pe ai nostri, ofiteri batJocoritl ... "

<zAzi (3' julie) a fost ultima zi a evacuarii si a fest hotarita zi de doliu national. Evreii si comunistii s-an purtat 'intr-un mod oribil. Asasinate si molestari ale ofiterior si ale' celor care voiau sa piece. Acestea rna fae sa rna tern di se vor produce reactii primejdioase".

Din rapoarte:

"Localitatile Ciusani si Ialoveni au fost ocupate de trupele sovietice in 29 iunie orele 9 dirnineata (o.) Gara Bolgrad a fost ocupata de 80 parasutisti sovietici In scopul de a lmpiedeca evacuarea trenurilor Cll refugiati. (o..) In 29 iunie in localitatea Stefanesti judo Cernauti a fost arestat un ofiter de graniceri care, torturat in scopul obtinerii de date, a decedat. In com. Barboesn judo Storojinet sovieticii au impuscat pe seful de post ~i trei jandarmi care ref uzaserk sa. predea armele."( o.. )"Ofi terii Reg. 54 inf anterie au foot arestati, dezbracati, maltratati ( ... ) Aceeasi soarta au avut si cadrele Batalionulul 21R 39 infanterie in localit!Vle Geaga ~i Manziriu. ( ... ) 'Ofiterii ~i subofiterii au fost dezarmati, degradati si jefuiti. Populatia civila fermata mai mult din evrei manifesta 0 mare bucurie de cde InUi.mplate ~i fotografia pe ofiterii dezarmati, degradati, baijocoriu", ( ... ) lntre Bolgrad ~i Romanesti sunt 9-10 trenuri cu familii de oliteri si refugiati nemilitari care sunt maltratate si jefuite de civilii localnici, bulgari 'si gagauZi. In gara Bolgrad a fost atacatade catre clemente gagauze si bUIgare inarmate Compania a 8-a de graniceri-paza «Talmaz » Imbarcata' la Causani. Militarii au fost dezarmati ~i priidati de bocanci, bluze ~i alte materiale ( ... ) Intre Bolgrad si Etulia circa 500 de cetateni din nandul populatiei gagauze ~i bulgare~ti au atacat un tren militar. In urma schimburilor de focuri a fost gray ffinit mecanicul locomotivei care a reusit, ell eforturi supra-omenesti, sa conduca trenul pfula Ia Galati. 0 garnitura de vagoane militare ~i civile a fost sechestrata in gara Reni de catre clemente ale armatei sovietice echipate in civil".( .. .) "Coloanele regimentului 25 infanterie au fost in permanenta 'insotite de unitati de tancuri sovietice si survolate de avioane evoluind la joasa altitudine. Caporalul Haulici Constantin din acest regiment a fost batut de evrei Iiindca a incercat sa ia dintr-o ciim¢ 0 luneta goniornetrica Un soldat romam, bolnav, transportat 'intr -0 carula a Iost impuscat dupa relatarea unui martor ocular: «Lasau-ne macar 0 carup, sa-l putem duce pe bolnav », au cerut ofiterii civilor care-i agresau. « Balnav! Nu trebuie baInav! »

92

~i 'intr-o clipa cateva gloante sfarfuml feasta nefericitului soldat".

(Memoriu, Institutul General de Statistica - 26 nov. 1940) :

"1. Situatia de la 1930. Ultimul reecensamint a ararat ca numarul locuitorilor dereligie mozaica ai tarii era, la 30 Decembrie 1930, de 756 930, ceea ce reprezenta 4,2% din totalul populatiei, ( ... ) In mediul rural un numar de 236926 nu reprezenta decat 1,6% din totalul locuitorilor rurali ai tarii. Dimpotriva, in mediul urban, cei 520004 locuitori de religie mozaica reprezentau 13,6% din totalul populatiei.

"( ... ) Din rnasa totala ( ... ) mai multt de un sfert traia in Basarabia (27,3%), peste 0 cincime in Moldova (21,4%) ( ... ) ProcentuI pe provincii este urmatorul : 10,9 % in Bucovina, 7,2 % in Basarabia, 7% in Crisana si Maramures, 6,7% in Moldova, 2,5% in Transilvania, 2,3% in Muntenia ~i numai 1,5% in Banat, 0,5% in Dobrogea ~i 0,2% in Oltenia, ( ... ) Putem constata ca in Bucovina 79,3%, iar in Basarabia 77,4 % din populatia traind din comert declarase a fi de neam evreesc. In mediul rural din Basarabia aceasta participate se ridica chiar Ia 80,2%, iar in orasele Bucovinei Ia 81,4%. In orasele Moldovei reprezinta 66,2%, in sate 41 %."

"Modificarile ce s-an produs tntre 1930-40.

"Prin detasarile de ten ton i din 1940 Romania a pierdut tn intregime, respectiv in parte, mai multe din regiunile in care este aglomerata populatia de origine mozaica,

"Din populatia de religie rnozaica de la 1930 de 756 930 persoane, Romania a pierdut ( ... ) 427 962 persoane, adica 56% ~i anurne : 278 943 prin ocuparea Basarabiei, Bucovinei de Nord ~i a regiunii Herta (s, mea, P.G.), 148 273 prin atribuirea partii de Nord a Transilvaniei catre Ungaria ~i 846 [persoane] prin cedarea Cadrilaterului.

"Cifra exacta a Evreilor pe teritoriul ramas ( ... ) nu depaseste, dura toate probabilitatile 400 000, aid 2,6-3% din populatia actuala",

NOTE

1. Evreii contests existeuta "listelor negre" agitate din primele ore ale zilei de 28 iunie 1940, alcatuite (nu doar din disciplinii de partid, ei din datorie a comunitatii) in zdrobitoare maajoritate de congenerii (or - dura care urmau sa se faca arestarile "dnsrnanilor" - de clasa, - de na{ie, - de rasa; de asemeni contests numarul imens a1 NE::VD-i:jtilor evrei care au participat la teroareaa bol:je'vidi din Basarahia ~i din Bucovma de Nord. Co:ntrariul ar fi fost de :mirare,

Consultand monumentala Basarabte necunoscuta, in 4 volume, alciimira de lurie Colesnic, aparutii la Chisinau, mcepand din 1993 (v. Biblrografia), anam cdnd fusesera arestati aeei intelectuali baasarabeni mai putin cunoscuti care nu reu~isera sa se refugieze peste Prut ~i deodata populasera mcbisoareaa din Chisinau. La sraqitul lui august (1940), door la dona luni dupa Ocupapa Bolsevica se aflau mcarcerad in jur de 8 500 detinuti - doar aocolo, msii

93

asemenea "asezaminte" functionau din plin in fiecare capitals de judet, iar in Tiraspol, pe malul stang al Nistrului, una "foarte specials".

Daca Iisrele - in (apt: fi~ personate, dosare de cadre - nu ill' fi fost pregante de cine stie cand ~i nu ar fi trecut din familie In familie - (cite~te :celulii de partid bolsevic jucand ro1 ~ de serviciu de cadre ~i de informatii, arestarile nu ar fi avut loe atat de. '. operativ dupii "eliberarea Basarabiei de catre Armata Rosie", .

. .. Ce s-a intfunplat eLI basarabenii ~i cu bucovinenii "rejugia{i in Romdnia ?" - ce tntrebare l, ce nonsens, ce adevar cumplit ! II stim numai noi :

Din dtmineata ulei de 24 august 1944. am devenit - aldturi de "cruninalii de rdzboi'»: categoria cea mai periculoasd in ochii noului regim : dill acel moment am fost hdituut, arestati; internati in lagiire "de repatriere" ,- cei avdnd fatlsa de a. rdnuine "re!ugiafi in Romania", au fost convocati mereu (palla in 1953, dupa moartea lui Stalin) la poluie, la jandarmerie. la milifie, la securitate .. in. 1951 deportati in Baragan, ca "titoisti" : mereu declastui in profesiile lor. considerati; nu dour "clasii socialii" aparte, ci etnie deosebiui. deci persecutabild, ca. mai tdrziu, germana. din ianuarie 1945, co. sdrba din. 1949; cei care nu erau aresuui trebuiau sa se considere mai-muit-decdt-norocosi : in schimb ( ?) erau banuiti de romdnii tocalnici - munteni, olteni, banii/eni, mat vartos ardeleni - ca arfi "oameni ai rusilor, favorizafi" - de ce ?, Jiindeli erau basarabeni, ca cine? - ca 0 mare parte din evreii instalasi lao conducerea !iirii; funded erau profesori de limbl'i rusd - de ce ?, fiindca erau basarabem= ca evreii care ocupaserd toaie scaunele impartanie : In securitate, in justisie, in administratie, in economic, 111 poiitica extema, in cuiturd. Muui dintre romdnii basarabeni sf bucovineni, cerfeton' pc drumuriie propriei fan, au devenit' I au fast oameni pierdu!i pentru ei f»fift, pentru familiiie lor ; pentru nil{iune,

Acum este verba de ramasii-pe-Ioc, la sanul Marii Familii a PopoareeJor Sovietice, consecinta : inghip~ de Monstrul Bolsevic ~i deveuiti, pentru a cata oarra ?''pribegi in tara straina", verba titlului nnei carp din 1912 a scriitorului basarabean Dumirru C. Moruzi,

Nevrand sa riim1ln mai prejos de evreeii basarabeeni (multe lucruri am lnvatat de la ei, m primul rlind neuuarea ; in al doilea listarea), voi ~ira nnmele catorva personalitati culturale, didactice, artistrice, religioase, politice, administrative, tn majoritaie fOfti membri ai Sfatului Tarii, deci considerasi traditori de patrie (ai Rusiei), depuuu: In Parlamentui Romdniei. In dreptul fiecaruia voi mentiona data arestari, data mortii - in detentie - sal! a executiei.

Ordinea este cea in care acestia au fost repertorian in Basarabia neeunoscuta de lurie Colesnic :

1. Gheorghe A. Rusu. pedagog, poet, dramaturg ; deportaat ell Inlreagaa familie la 13 iunie 1941 ; mort de epuizare In lagarul OLT-5Ivdel, Sverdlovsk, i11 1942.

2. Constanuin Leaned aresrat la 6 iulie 1940 ; mort de distrofie mtr-o static de cale ferata,

in regiunea Gorki, ill 1942.

3, Nicolae Secard : arestat la 30 iulie 1940, mort ill 1942,

4. Paul Vatamanu : arestat la 2..') iunie 1941, mort in 194142 ?

5. Aurel Siefanelli : uu se ~tie mud anume a lost arestat in cursul anului 1941, mort in 1945 (?).

6. Jon Codreanu ("l\1~ Ion") : arestat la 30 iunie 1940 ; In 1941 a Iost schimbat ell Ana Pauker,

7. Ion Bahtalovski : biolog, agronom, specialist in viticuhurs, autor de lucrari de specialitate ; arestat in 26 iulie 1940 ; mort de distrofie In 1944.

8. Aiexandru Baltaga .preot ; arestat la 30 august 1940,. 1l0l1 in 1941, in spitalul inchisorii din Kazan.

94

9. Vasile Chi paris : pictor, legionar, arestat la 24 aprilie 1941, executat in 1942.

10. Alexandru Ciulcu : profesor, istoric, scriitor, a condus Straja TJirii ; arestat la 26 iulie 1940, mort in 1942.

ll. Teodosie Cojocaru : mi li tar , om politic, arestat in iulie 1940, mort in 1941.

12. Gheorghe Druta : profesor, militar, publicist ; arestat Ia 6 noiembrie 19-1O. disparut in Siberia.

13. Vasile Gafencu : agricultor (tatal lui Valerin Gafencu, student, poet crestin martirizat Ia Pitesti, in reeducare, ucis in Gherla ?), ares tat la 5 octombrie 1940, mort in 1942.

14. Cetar Stoica : avocat, poet, publicist (frate ClI Titus Stoical ; arestat in 7 august 1940,

mort de epuizare in 1942, in Iagarul din Nijne-Amursk.

15. Vladimir Bodescu : jurist, arestat la 10 august 1940, mort de epuizare in 19-1-1.

16. $tefall Baiamez : arestat in 28 iunie 1940, disparut in Siberia.

1/. Nicolae Bivol : profesor, jumalist, om politic, fost primal' al Cbi~illall.11li, arestat in 3 august 1940, disparut in Siberia.

18. Nicoiae Ignasiuc : agricultor, arestat la 23 iulie 1940,executat in 1943.

19. Emanoil Catelli : agronom, om politic, istoric, publicist, arestat la 5 iulie 19-10. executat in 1943.

20. Alexandra Iuriari Russo: IflIudita cu Aleen Russo; membru marcant al Miscarii Legionare ~ arestata la 7 iulie 19JO, decedata in unul din Iagarele din Karaganda, in 1943.

21. $tefall Botnariuc : inva!ator, arestat in 27 iulie 19-W, mort in (941.

22. Joachim Arhip : illva~tor ; arestat (a 12 ianuarie 1941 ; disparut in unul din lagarele din zona Arhanghelsk - dlnd ?

23. Al. Terziman (Altersohn) jurnalist de (foarte) stanga, arestat la 22 iunie 1941, i se pierde UlIDa in 1943.

24.1eremia Cecan : preot, arestat in 12 iulie 1940, executat la 27 iunie 1941.

25. Ion Halippa (trarele mai mare al lui Pantelimon) : teolog, istoric, arheolog, auror de lucriiri de specialitate, in corespondents Cll H311deu, Muzicescu, Z. Arbore ; revolutia bolsevica din 1917 l-a surprins la Berdiansk ; dupa 27 martie 1918 a fost arestaat ; liberat, nu i s-a permis trecerea Nistrului ill Basarabia romaneasca ; a Iost {innt ostatic in URSS in ciuda nenumaratelor imerventii (Rakovski, Nina Arbore, Tituleseu) ; a Iost arestat in multe randuri, ultima oara la 2S iunie 1941. asasinat impreuna cu fiul sau in rnchisoarea din Zaporojie.

Acesti 25 de oameni - Iistati ~i ei de concetatenii Ior/nostri evrei ell mult inainte de 28 iunie 1940,00, de ce nn ? din 27 martie 1918, apoi arestati - nu fac parte din primul esalon al intelecmalilor basarabeni, Jnsa ~i ei au reprezentat importante valori culturale, ~riin!;ifice, artistice, morale, ale comunitatii noastre, exprimindu-se mflorind In doar cei 22 de ani de Iibertate : 1918-1940.

Cele mai frecvente nume ale "truditorilor NKVD" ill procesele verbale de ancheta, sunt Goldenberg, Stain, Steineman, Levin. ~aptih, Izrailov, concetateni ai anchetatilor, vorbitori de Iimba romanii. llltimul mentionat (Izrailov) era ~i "expertul" in materie de presa romaneasca ; acuzatiile lui se rezemau pc citate din scrieri1e arestatilor interpretare bolseviceste, deci ilogic ~i pe neadevaruri flagrante formulate aiuritor - exemple : "X", membrn al partidului culacilor anti-sovietici - citeste : Partidul National- Tfuiin.esc ; "membru al partidnlui fascist liberal": "a .facut parte din gruparea tradatoare de patrie, Sfatul TW" ~i alte pede de gandire strfunbii ~ de limrnt schioapa care diu nefericire trimisesera la moarte milioane de nevinovari - pfula atunci doar in Rusia ; din 1939 ~i in Polon:ia ~ de atunci ~i in Tillile Baltice, apoi, din 1944-45 ~i in Ungaria, ~i in Cehoslovacia, ~i in Bulgaria, ~i in Romania cali!. mai ramasese ...

95

Cei care au reusit sa plece peste Prut atnnci, in Saptiimilna Rosie - 28 iunie-S inlie 1940- au supravietuit, Unii all fost "recnperati" de rusi, dusi fu. Siberia, dupa multi ani liberati, .. in Inchisorile romanesti (ca Pantelimon Halippa, preorul Tepordei). In majoritatea lor, intelectualii basarabeeni ~i bucovineni, dad! au ramas ell sratut de refugiat-In-proprie-tara ~i nu au Iost "repatriati in Siberia", au trillt eu permauenta spaima de NKVD ; de Jaudarmerie ; de Sigur3np; de Militie ; de Securitate . Cei care aveau 0 meserie ~i-all gasit in cele dill urma posturi - in lnvatamant, in cercetare - all trebuit sa accepte declasaarea, ne-pretuirea profesionala, "repartizarea" in cele mai rele, mai izolare ~i mai sarace localitati (ca inva{iitorii de parinti ai mel), Irecvent alungarea din sIujbe ~i nu rotdeauna din initiative "alogenilor" ... Manuitorii de condei se mulnuneau en traduceri (pe all nume), cercetstorii i¥ cii~tigall painea neagra "indepliniud alte ... functii ", dupa expresia tovarasilor de la Cadre .. ,. de pilda jstoricul literar ~i stralucirul genealogist Gheorghe Bezviconi a fost paznic al Cirnitiruhti Bellu : san istorieul Alexandru L Gonta, persecutat ell proletara consecveenta de ~tefan Pascu, academician ceausist, fiindca "teoriile" sale nu corespundeau liniei partidnlui ...

[Jur dl este vorba de 0 banala coineidenta : cand am scris romanul Basarabia - din care un capitol a. fost "imprumutaf de prezentul eseu, - uu aveam ~tiillta de teza de doctorat a lui Alexandra L Gonta : « Sarul jn Moldova medievala » ; vorbind de termenul "Moldova" avansasem 0 ipotez:a de nespecialist : "Moldova" nu este termen slav, ci ar putea veni de la bastanml mold - care in gennana semnifica "pamant", cu tenninatia frecventa in topon:i.mia daca ; - (d)ava (dura modelul SlIcidaw, Buridava ... ), rezultand intr-o prima faza : MoIdava. Spre surprinderea. mea am gasit reprodus de Colesnic memoriul-protest al lui Alexandru Gonta - el sustinea cii Mold este termen got. .. ].

1?i daca i-am Ina de model pc evrei ~i tn asta ? Asta fiind contectionarea de Ilste-negre (door liste, deocarndata) de dnsmani ai poporului roman ? Inrreprindere cu at§.t mai lesnicioasa, cu cat evreii-nostri se exprimasera in Iimba romfma, III presa controlata de ocupantii rusi, intru "indrumare" ; nu ar fi nevoie nici de tradncatori, nici de "experti" ea sa lll!elegem scrierile bolsevice ale lor -In Basarabia ~i 111 Bucovina de Nord din 28 iunie 1940, in restul Romaniei din 23 august ]<)4.:.1 'I

Cum ar arata "0 midi" ... listii ~ie ? Aproximativ astfel :

Ana Pauker, Chisinevski, Rautu, Brucan, Pavel Campeauu, Roller, Valter Roman, N.

Moraru, Sorin Toma, Paul Cornea, Perahim, Secor, L, Tismaneanu, Radu Florian, Sasa Pana, Oscar Leemnaru, I. Ludo, Ion Calugaru, Marcel Breslasu, Camil Baltazar, Ion r..:Iihilileanu, Eugen Fmnza, Benador, Baranga, Davidoglu, Traian ,<j:elmaru, Nina Cassian, Crohmalniceaanu, Banns, Porumbacu, Petroveanu, Iures, H. Deleanu, Cosasu, Maria Arsene, Iosifescu, Virner, Wald, Colin, F. Aderca, Termlian, Mirodan, Elvin, l\·(gndra, Jar, Bratu, Dorel Dorian, Silvestru, Pavel ApoSIUI, T.G. Maiorescu, H. Zinca, Mihaileanu, I, Ianosi, Radn Bogdan, Radu Lupan, J, Popper, Petre Solomon, Geo ~erban, Z. Omea, Norman Manea, J. Ancel, Shafir, ~apira, Ed. Reichman, Iancu, Oisteanu, I. Petran, C. I. Gulian, Andrei Cornea, Voicu, R Ioanid, Adriana Berger. ..

E frumoasa scurta, mult prea scurta lista ro~ie a mea? NlI, nici olista Ill! poate fi Irumoasa DemID!Ul esre lID act odios - hindea esre redacta t in taina - ~i anonim. en arlit mai mizerabila (lista), eu cit! este desunara a fi folosits de dusmanul comunitatii nationale in. care ai gasit adapost ~, daca llU iubire, atunci tolerantli. Abominabile, criminale au fost listele negre alcatuite de evrei - acelea, spre deosebire de a. mea, au fos; materializate cu incepere de lao 28 lunie 1940, in Basarabia ~i Bucovina de Nord, iar din 23 August 1944 in resrul Romaniei - pi-in aresrari, prin excluderi dill cultura, dill ciiJti, din locuinte, din viap ; listele-negre ramase valabile mutt dupii moartea lui Stalin. "Micuta" listii-r~ie a mea este doar..; "literatura",

96

verba seeuristilor culti, nu a provocat macar 0 pereche de palme pe fm:aobrazul ticalosilor, al vfinzaloritof de aproape, al rumatorilor sionisto-bolsevici, Dar evreii vinovati de Hosocansml ROljIl din Romania - inclusiv Basarabia. Bucovina de Nord. HerJa (28 iunie 1940-19'-JO) sa stie . noi, victimele lor, lUI am uitat, nu i-am uirat : VOl" da ~i ei sama de ale lor. Fie ~i postllmin cultura, tot dupa metoda lor. brevetata, aplicata - de a profana mormmtele §i momunentele aim nostri : Sineai, Emiuescu, Maiorescu, Hasden, Goga, Iorga, Lovinescu (veri Post-

sClipttll~4). ' ,

~i ce-ar fi dadim mtru simetrie cu Memorialul Holoeausmlui Nazist infipt ill inima Berlinului, ar fi edificat In centrul orasului Tel-Aviv un Memorial al Holocaustului Comunist ? Door evreii se lauda - adevarat, numai in intimitare - ell cea mai de seama mventie a lor: marxismul ~i materializarea lui: bolsevismul=- "Marea Revolutie Soeialista din Oetombrie" ..

2. "De ce alfita mar' -intrebare pe buze1e tuturor romsnilor, Astfel se intitula articolul semnat de Nicolae Iorga la 6 iulie 1940, citat mai sus. Intrebarea merita uu naspins, fie ~ ca ipoteza :

La 0 adica (citeste: ll1l Numberg II) evreii vor pretinde ca. intr-adevar, in focul revolutiei lor, nationale (cea de la 1940, a stabilirii patriei lor in Basarabia - promisimnea lui Stalin ... ), at visulul materializat, bucuria a debordat ~i a produs "efecte colaterale". lnsa victime au fost de deplorat numai dintre aceia care reprezentau pentru ei, in primul rand "opresiunea": politisti, jandarmi, prefecti, agenti de ordine - precmn ~i asupra catorva Iegionari, cuzisti - "antisennti' notorii. A. Uti, nu este deloc adevarat ea ar fi atacat coloancle de militari in retragere, nu: door de pe margine ¥ exprimau - cam zgomotos, recunose - satisfactia ca armata romana, "garanua starnlui burjui ~i Iasist" plead, liisilld loe glorioasei Annale Rosii, erearie a lui Trotski, Lev Bronstein; a, nu, i11 nici un caz evreii nn au agresat romani civili: preoti, cmugari, smdenu la teologie, elevi de liceu, chiar eleve ... - acesrea sunt minciuni grosolane, inventli ale propagandei Iasiste, natioualiste, antisemitel, ei au fost totdeauna ... umanisti!

Cand va veni vremea - ~i va veni, chiar dupii a suta de a111 - partea romaneasca va produce probe: declaratii ale victimelor, ale martorilor oculari, articole de ziar - romane, straine, fiIme, fotograJii. Acelea vor arata alleval'u', anume: Inainte de a fi Iost agresari ei iru:i§i (ca sa existe scuza-explicatie a razbuniirii lor pe romani, evreii, incepind din 28 iunie 1940 au dovedit ca sunt capabili de cruzime asistata, de violentii oarba, de acte de barbaric, de sadism grutuilfi patologic (romi'inii. aflind de fa fugitii de peste Nistru, din Ucraina ~ din "Republica Autonoma Moldoveneasca" de performautele in materie de tortura ~i de "lichidare a dusmanului de clasa" folosite curent de komisarii ~i enkavedistii evrei, flU credeau - cum sa creada incredibilul"), filii a mai vorbi de calificativele groresri, proferare Ia adresa romanilor ca « Fasisti!», precum si curat - rasisre: «T~gruIi!».

T~ate acestea s-au manifestat din plin - si din greu - dins pre aproape tort evreii aflati in Basarabia si III Bucovina de Nord m acea S~pfiimfulli Rosie, fata de toti romanii, Nu door politistii, jandarmii au fost aracati, unii ueisi; llll door militarii (gradele inferioare: tm·ani, fllll~tionari, muncitori mobihzan)' au fost d~zarmati. de zbracati , baruti, umiliti prin taierea naslliril.or de la pantaloni - ~i' riipi~. Dar ~i simplii locuilori' ai Romfmiei din provinciile Basarabia si Bucovina, romani ell care se cunosteau, cu care lsi vorbeau, aveau relatii, daca nu de pnetenie. atunei de cohabitare pasnica, ooncetateni, consaten], veeini ... - s-an ttezit peste noapte "dusmani de veacuri (~i de moarte"), in ochii ~i in faptele evreilor. Si, vai, uu doar evreii adul6. iudoctrina.ti de bolsevism, de ura de clasa - si de rasa, de urii de roman - s-an schimbat t\IIgeriitor de ~um au pl'imit ordin de la sovietlci in 28 lunie, dar ~i adolescentii ~i copiii au format cete, grupuri, haite mannate, en banderole rosii pe Il1.fin3 ~i an mceput a-i v ana, agresa pe romani, p.'1na ieri colegi de §ooala. de joccprieteni, tratandu-i de.. "fa~i§ti" (oare de unde vor fi invatat acesti copilasi cuvintele, daca nu din familiile lor, de la tatii, de la

97

mamele lori), de "banditi", "exploatatori", "antisemiti", "lfIgani" - stint hind: marii rusi oeupauli ai Basarabiei, pe 'ullna surghiunitului Puskin 'la chi~nall. Ie spuneau tuturor ~oldovenilor: tigard (genialul fiind, nu-i asa, un curat-alb. ruse-nubian), dec! si marii-rusi, altfel

evrei, erau. . _ oameni-sovietici, in nici ~l caz fasisto-tigani __ - ' ,

De ce aruta ura? - care Ill! se reducea Ia insulte, Ia acuzatii aiuritoare (<< Voi ne-ati aJ'S pe rugul lnchizitiei! »), Extsta sute de marturn ale copiilor, adolescentilor atunci din Saplamfma Rosie (28 imnie-3 iulie 19-1D). Injurati, brutalizati, loviti, scuipati de colegii evrei, prieteni pfulil ieri ... Una din metode: cand copiln1 romftn era doborat ta pamfinl ~i nu se mai putea niei zbate, era Iiteralmente acoperir de scuipati, de muci ; unna "apoteoza" (bine inva~ta. repetaata inainte de 28 i uni e): agresorii se pisau, In cere, pe agresat, Nu doar copiii faceau asia, ci ~i adu1tii evrei - cu precadere femeile; vicrime: ofiteri in unitorma, preoti, teologi ...

De ce atata ura? - care a mers, freevent, pana Ia Ollar: nu putini copii, adolescenti inarmati (oare de unde vor It avut revolvere copilasii de 7-9-11 anisori : de la cazarma'Y). innebunui de urii de rasa tnstuau: de pfuinJii lor, trageau; st ucideau romani.

De ee atata ura - impotriva romiinilor? Ipoteza - in doua puncte:

1. Hindea romanii contranasera proiectul sionist al aleamirii unci pri a evreilor in 1918. in Basarabia; in 1940 Stalin le promisese - lot in Basarabia, inca neocupata - 0 Republica Sovietiea Socialista Evreiasca, Diktatul de la 26 iunie 1940 ~i mceputul evacuarii fusese prilej de bucurie, dar ~i de riizbunare pe eei care ie fntftrziasera planul cu 0 eternitate de 22 ani; ~i, pentru ca rotincepuseraa face "euratenie etnica", sa 0 faca, nn doar prin alungarea bii~tina~ilor de pe pamfulnti pe care Yahve-Stalin Ii-I daruise, ei ~i prin Iichidarea lor. Crime care au continual, dupa ocuparea Teritoriilor (de 3 iulie 19-1(), "pe cale legaUf, sovietica - institu!ionalizata" - prin luerarea militienilor, a procurorilor, a NKVD -istilor - in majoritate evrei,

2. Ura evreilor unpotriva romanilor s-a exprimat dupa razboi prin neacceptarea adevarului: a crimelor, in general, a numarului victimelor in special. ln negatia lor furioasa (iata cine SUllt adevaratii l1.ega{folliftil) au mers pftna la intervertirea evenimentelor, prezentind efecteie drept cauze :astfel Bhrenburg-Grossman an prerins: evreii "se razbunasera" pe romani (ill 1940!) fiindca acestia u masaerasera in Transnistria, tn ... 1941! In procesele intenrare romanilor acuzati de crime impotriva evreilor, au Iormulat culpe fantezisre, inventare, delirante, acuzatilor mi li s-a permis sa se apere, "judecstorii" caIificind probele (inainte de a Ie cunoaste) de __ . CUll alrfel: fasiste (mai ales ca adevaratii judecatori ai romanilor emu sovietici, iar "jurnalistii" orduri brucane),

Au rrecut de-atunci ani, dccenii - nu s-a gasH nici ill1 ... "caz" de evren din cei care ii acuzasera pe romsni ca ii rrimisesera la moarte sa accepte di exisrasera "cazuri" de salvatori ai lor; - ei, da, caznri, insa Ia rorniin:i au existat, la evrei - bal

"Cazul Cornel Dumitrescu". romanul care, cumparind fabricile de textile din Cernauti, a salvat de la deportare in Iagarele nemtesti, deci de la moarte 3 600 evrei (celebrul Oskar Schindler : cca 1 000), pretexrind rata de germani - care controlau Bucovina - ca industria lucrind pentru armata are nevoie de lucratori,

Dupa ocnparea tmii de cane ... Liberatoarea Armata Rosie, in 1944 Cornel Dunitrescu a fost arestat ~i indelung anchetat de sovietici. Dupa 0 vreme i s-a dat drumul: rusii avusesera nevoie de doua luni intregi ca sa transcrie-rradnca dona emisiuni BBC dill care reiesea clar ca Dumitrescu, departe de a fi colaborat eu nemtii, sabota-se programul nazist - adevarat in perfeeta complicitate CD guvernul Antoneseu, mai ales ell Casa RegaIn - astfel salvand evrei de la moarte. Evreii insa au avut nevoie de, iata; 60 de ani, ei sa nu sufle nici pani! astazi o verba despre aces! "caz" ... Din cei 3600 evrei angajati in fabici, care cinei pe un Ioe de munca, ~i astfel scosi din gura Iupulul neamt. nu s-a gasit rnaear un singur evreu normal care sa declare adeviirui despre cine a tost Cornel Dumitrescu ~i despre ce a fiicut el pentru ei?

98

~i, atentie: totalul evreilor ocrotiti ~i salvati a fost mnltt mai inportant darorira organizarii Canrinei Fabricii de Stambe, unde 2-3-5 persoane alcaruind familia fiecarni angajat aveau un pranz gratuit - mclusiv protectia lui "Cornel Dumitrescu, OInu1 Casei Regale"- ceea ce a favorizat dimftllerea pe loe, citeste in via!a - a eel purin to 000 evrei,

Iar eei 10 000 ~i urmasii lor (hai sl'i spunem: doar I 000; doar 100 ; doar 10) au tacut chitic - in Romania, in Palestina, ill Franta, in America. pe unde au ajuns - de ce au tacur 7 De ce tac in continuare snpraviemitorii ~i desceudentii lot' fata ClI falsurile uriase, monstruoase atribuite romanilor de catre congenerii 101": ~ 000 de victi:me! De ce au tacut? Sa fi devenit chiar cu totii rabini - ca Rosell? securisti - ca R. loanid - dcci obligap sa pastreze "secretnl ... militar',? Sa fi ajuns ell topi spargatori de banes ca cei din clanul-banda aceluiasi Ioanid ? Sa fi primit cuvant de ordine de la Centrals de a nu conrraria, de a nu "nuanta" acuzatia totalii la adresa romanilor?

Nu este vorba doar de ingratitudinea evreilor romanni (ce, ar Ii putiu Iucru 1), ci - am mai spus-o 7, foarte bine am faent, am s-o re-splll - de neacceptare a adevdruiui din partea evreilor de premrindeni.

De ce arsra urii? Sa fie adevarat ce spun rauvoirorii anume ca in comunitatea lor ura esre carburanrul exisrentei, potrivit precepmlui: "Cine nu-i llIii.~te pe gal - acela nu esre bun evreu"? [0 informatie demna de inreres of em Florin Manolescn 11.1 a sa Bnciciopedie a Exiluhu Romsnesc - citez :

"CELAN, Paul (Pessach Antschel), poet evreu de Iimba ger. ~i romaua, trad/ucator/, nascut Ia 23 noi, 1920, Cel11aU~, /decedat/ 20 apr. 1970, Pruis, FrruItaJ Tatin : Leo Anrschel-Teirler ( ... ) Mama. Friederike (Fritzi), nascuti! Schrager, ( ... ) In iunie 19'-12 pruin!ii lui P. C. sunt deportae in Transnistria ~i apoi despar{i!i. Tatal va muri in orasul Gaisin, iar mama va fi tmpuscata in sarul Mihailovka, P. C. jj comuniea unui prieten urmaroarele : Meine Eltern sind wn den Deutschen erschosse worden, In Krasnopolka am BU8- P.C. reuseste sa se salveze Cll ajutorul unui indistrias roman din Cernau~ careu of era adapost hitr-o fabrica de produse cosmetice ~i detergeati".

Din plicate, Florin Manolescu 1111 indica sursa - sa fie ehiar P. C. Sau "prietenul" poerului -cine?

Deci nu aflam daca "industriasul" CMe 11 salvase era. acelasi Cornel Dumitrecu ori altul care "fabrica produse cosmetice ~i detergenti". Dadi acela este "altnl", mseamna ea Cernauriul a avut mnlt mai multi "drepti" ne-garantati de Israel.]

3. Familia uoastra nu a atins malul Prutulul: ell vreo 20 kID inainte caruta ill care ne allan s-a mrilnit ell alte carute: nona frontiers Iusese tnchisa cu mult hiiiute de termenul fixat, Rusii nu mai permiteau trecerea - deci, in buna Iimba romaneasca : all Iuat milioaane de ostateci, Am fost sili~ sa facem calc intoarsa - tata: « Ne-am dus la Prut romani, ne imoarcem cHatem sovietici - Dumnezeii ei de eetatenie ! »

4. Dc repnut : "165089 persoane care intre iulie-octombrie 19..:10 trecusera Pmtul"-m Teritoriile Ocupate. Sa faeem ~i noi aritmeuca - dupa mformatii fragmentare, msa autentice. Sa tWill "persoaucle trecute in cursu! zilei de astazi l30 iunie 1940)" prin doar trei (diu cinci) puncre de frontiera : 7 600 ~i 2 000 - total: 9 600. Dad vom mulriplica numarul zilelo.r - Illcepilld din eel mai tftrziu 15 iunie 1940, cand a illceput exodul evreilor spre Riisarit - secret, dar nu mai putin important, vezi ~i martnria lui Gr. Vindeleanu -Ill directia Basarabici (despre Bucovina se va afla doar in 26 iWlie, din ultimatum) ce avea sa fie ocupata - iar ei ~tiau mai biue decal Starul Major al Armatei Romane, oricum, dedit ministrul Avararii, faimosul strateg

99

generalul Florea Tenescu .... - rezultatul va fi eel putin surprinzaror: 160ri 960000 .... 156600 persoane. La acestea Ii adiiuglim pe cei trecuti dupli aceea, III intervalul iulie-octombrie: 165089. Totalul spune: 321 689.

Desigur, lUI loti "treeutiil" pe malul stang aI Prutului erau end. Sa zicem ca numai 200 000 dintre ei (IlU mai [inem seama de faptul ca noua frontiers a fost trecuta, in contiuuare, in ambe sensuri ~i dupa octombrie 194D, rllsa pina una-alta lUI avem cifre exacte). Dar mai existau eyre) "pe Ioc" - cari : 200000 ( din rei CC<l. 276943 Inregistrati ca domiciliati in Teriroriile Cedate) ? Nu trebuie ignorati niei evreii alcatnind "ajutorul toviirii~ese-proletar", veniti ell carnioanele ( doar "civili") de dineolo de Nistru, 'incepfind din 27 iunie 19-40 - dip? 10 000 ? 50 OOO? - rei mai multi dintre ei uefiind evrei "moldoveni", ei evrei rusi ?

Or toti evreii militanti bol~evici (fie proveniti din Romania propnu-ziss, fie din Rusia), tocmai pentru ca "daduserii dov~~i" ell asupra de l~asura ill Basarabia ~i ill Bucovina de Nord, ocupate-sovictizste In acel An Negro fugiscra ell Armata lor Rosie dr1pii 22 iunie 1941. Nu ei fusesera victime ale razbuniirii romanilor, ci colaborationistii ordinari, denunpitorii marunti ...

Din non intrebarea: de unde iesisera III Romania Midi din 1948 mai multi evrei dedit

erau in Romania Mare dinainte de razhoi? '

Mister biblic. Cam tot a~a fusesera muItiplicate painile, pestii ..

9. Un martor de necontestat: 10. Gr. Vindeleanu

Marturia lui Z. K. Or. Vindeleanu, evreu basarabean, comunist, activist, ofiter In Armata Rosie cea care a .. "Iiberat Bucurestiul de hoardele fasciste"

'h. '

taman la 23 august ly44 ... Iat-o:

"Am rupt-o cu ei Inca din timpul razboiului sovieto-finlandez [1939-40 - In prima parte Rusii au fost "rusinati", dar coplesindu-i pe Finlandezi Cll

diviziile, i-au infril.nt - SI au ocupatKareila - n. m. 'P.O.] unul din acteIe cele

mai marsave ae lUI Iosif Djugasvi1i Stalin in sala de Iectura a caminului

studentesc [bucurestean] citeam' stirile din acest criminal razboi ( ... ) Am tnteles'cauza si sensul ratiicirilor mele ideologice. I-am parasit cu blesteml

, Si totusi unul din « ei », batind la usa auditoriului [amfiteatrului] I de Ia Uni versi tate, pe Edgar Quinet, unde eram In cursul examenului la ({ Istoria culturilor slave» (prof. P. Panaitescu), m-a fikut sa ies de la examen, sa. fug In graba, sa-mi adun catrafusele ca sa apue rapidul « Unirea » BucurestiChisinau, Basarabia urma sa fie (~ cedata ». Atunei insa nu stiam ca am sa revin aici, la Bucuresti, numai dupa patru ani, purtind involuntar titlurile de « davaiceas », «'naviilitor »; «aliat-ocupant » s, a .• nici di am sa revin ca sa vad cum s-a uneltit ~i s-a efectuat subjugareaintregei Romanii unui sistem, unei ordini strainc, urate. neacceptate de majoritatea poporului roman ... 111 Gara de Nord aglomeratia era mare. Secretul lui Polichinelle despre « cedarea » Basarabiei i-a' faeut pe multi sa ia trenul : Ianatici, amiipiti. buirnaciti, tradarori - toti se duceau, gcibi{i: la Chisinau, Era 17 iuuie 1940 (s. m.,P.G.).

"Chisinaul linistit, eu multe fIori in pare, in bulevard, pe balcoane si la ferestre, Insorit, afisa, totusi semne de neliniste. pe ici pe colo soldati cu c~~ti, ta patrula, eu baioneta la arma pareau alarrnati, nelinistiti, Fe suazi oameni, in grupuri, vorbeau in soapta Uinga Banca Municipala ( ... ) rnisiui, negustorii de vinuri, fructe, cereale, se inghesuiau In grupuri mici, intindeau ureehea catre

10

o