IMAGINEA MINORITĂȚII RROME ÎN PRESA NAȚIONALĂ

Imaginea minorității rrome în presa națională

Studiu asupra modului în care este prezentată comunitatea rromă din România în presa națională

Mădălina Mera
Curs opțional Societate și mass-media
Ianuarie 2010

Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării
Specializarea Comunicare și Relații Publice
Anul II
Abstract

Comunitatea rromă din România nu a fost privită niciodată cu ochi buni de către români. De
cele mai multe ori, aceștia sunt marginalizați, ignorați și evitați de societatea românească. Dacă e să privim
în amănunt, realizăm că mass-media are cel mai important cuvânt de spus în această problemă. Un articol
despre comunitatea rromă poate schimba semnificativ percepția românilor asupra acestora. Această analiză
urmărește să determine măsura și modul în care presa scrisă națională reflectă acțiunile minorității rrome în
articolele publicate. Studiul de față va cuprinde analiza a 40 de articole din 8 cotidiene naționale, fiecare
tratând un subiect cu, despre sau pentru etnia rromă.

Delimitări conceptuale

Rrom = Persoană ce face parte dintr-o populație originară din India și răspândită în mai toate țările
Europei, trăind în unele părți încă în stare seminomadă.1
Minoritate națională = grup de oameni de aceeași limbă și origine care locuiește pe teritoriul unui stat
național2

1
http://dexonline.ro/search.php?lexemId=49405
2
http://dexonline.ro/search.php?cuv=minoritate
 Rromii în presa națională

Imaginea minorității rrome în presa națională

În lume se găsesc aproximativ 12 milioane de rromi. Nu se poate vorbi de un număr exact,

deoarece aceștia nu se inregistrează corect în majoritatea recensămintelor oficiale. Însă, dintre toate țările
europene, “România este cea care adăpostește cel mai mare număr de țigani” 3. În urma recensământului
din anul 2002, populația de etnie rromă ocupa locul 3 ca număr din totalul populației, și anume 535250
persoane, ceea ce înseamnă 2,5 procente. În țară, rromii sunt concentrați în mare măsură în Transilvania,
Crişana, Muntenia şi Oltenia; în Maramureş, Bucovina, Banat, Dobrogea şi Moldova concentraţia romilor
este sub media ţării.
Rromii formează o minoritate etnică ce își are rădăcinile în India, iar primele atestări
documentare pe teritoriu românesc datează din anul 13854, când domnitorul Ţării Româneşti, Dan I,
dăruieşte Mănăstirii Tismana posesiunile care aparţinuseră mai înainte Mănăstirii Vodiţa și 40 de robi
“ațigani”.5 În Evul Mediu majoritatea rromilor din ţările române erau robi boiereşti, domneşti sau
mânăstireşti, ocupaţiile lor principale fiind acelea de căldărari, fierari, aurari, spoitori, cântăreţi, etc. În
secolul XIX, sub influenţa ideilor liberale ale revoluţiei de la 1848, toţi oamenii au fost declaraţi liberi şi
egali, robia romilor fiind definitiv abolită în anul 1856.6
În românia interbelică, rromii erau ca număr, conform datelor recensământului, a șasea etnie
din țară, după români, maghiari, germani, evrei, ucraineni și ruși. Populația de rromi se prezenta ca un grup
extrem de eterogen, înglobând grupuri diferite ca limbă, ocupație, situație socială, etc. Unii traiau în modul
lor tradițional de viață, însă cei mai mulți trăiau în mijlocul populației românești sau de altă etnie, integrați
în comunități rurale sau urbane.7
Al Doilea Război Mondial, prin acțiunile sale de epurare etnică și culturală, a reprezentat un
mare punct de referință în istoria rromilor. Alături de evrei, romii au fost prădaţi, lipsiţi de bunuri şi averi şi
trimişi în lagărele de concentrare în vederea ştergerii oricărei urme a prezenţei acestor averi.8 După cel de-
al doilea război mondial, revenirea rromilor din lagăre a fost lipsită de orice organizare; nu a existat vreun
organism care să-i ajute la repatriere şi la reintegrare. Problema gradului de implicare a rromilor în
edificarea noului regim comunist face parte din categoria prejudecăţilor care pun în general pe seama unor
„minoritari” instaurarea modelului sovietic la noi, afirmându-se despre ţigani că ar fi constituit
3
Pons, Emanuelle (1999), Țiganii din românia – o minoritate în tranziție, trad. Gabriela Ciubuc, București, Ed.
Compania, p. 7
4
http://www.romanothan.ro/Breviar-de-istorie-a-rromilor.html
5
Ibidem.
6
http://www.romanes.ro/istoria-romilor.aspx
7
Achim, Viorel (1998), Țiganii în istoria României, București, Ed. Enciclopedică, p. 122
8
Ibidem.
2
 Rromii în presa națională
instrumentele „declasate” şi „brutale” ale aparatului de represiune (multe din cadrele Securităţii şi ale
Miliţiei fiind catalogate drept „ţigani”).9
Sub regimul comunist, un număr mare de rromi erau angajați în întreprinderile agricole de
stat. Căderea comunismului în România s-a soldat cu o reformă agarară și cu desființarea a astfel de
întreprinderi, transformare ce s-a dovedit dramatică pentru populația rromilor: numeroși rromi, salariați în
agricultură pe terenuri ce aparțineau statului, au rămas fără loc de muncă. 10 Astfel, după 1989, economia de
piață nu mai permitea păstrarea unei mâini de lucru pasive și necalificate, ca cea a rromilor. Rromii care
prestau munci secundare și mai puțin calificate au fost primii care și-au pierdut slujbele, iar muncile
sezoniere plătite au început să dispară. Drept urmare a acestei schimbări în economie, mulți dintre cei care
lucrau la țară s-au văzut obligați să migreze spre oraș, cu speranțe de trai mai ușor: “în 1977, 68% dintre
țiganii înregistrați la recensământ trăiau la țară, (față de 56,4% din populația totală), iar 15 ani mai târziu,
doar 59% (față de 45,6% din populația totală) sînt încă legați de mediul rural” 11. O consecință a perioadei
comuniste a fost și pierderea treptată a calificării în activitățile tradiționale ale rromilor. Dependența
rromilor de sistemul comunist de producție și dispariția competențelor în munca lor specifică i-au făcut
vulnerabili în momentul prăbușirii economiei socialiste.12 Noul sistem de producție nu mai îngăduie
angajări nerentabile și impune eliminarea celor mai puțin calificați, așadar rromii sunt cei mai puțin
norocoși în această situație.
Un trecut în robie, apoi un moment nefericit ca Holocaustul au adus în viața r romilor ghinion
și nefericire. În ultimii ani situația socială a rromilor a făcut obiectul mai multor cercetări, iar o lucrare de
referință pe această temă este cea a unor cercetători de la Universitatea din București și de la Institutul de
Cercetare a Calității Vieții13. Lucrarea prezintă în detaliu situația socială a rromilor (eșantion
reprezentativ), care nu este deloc îmbucurătoare. Din punct de vedere profesional, majoriatatea populației
rrome nu deține nicio profesie: 79,4% nu au nicio profesie, doar 16,1% sunt calificați în profesii moderne,
iar 3,9% în profesii tradiționale. În cadrul populației de peste 16 ani, doar 22,1% erau salariați, 0,8% erau
patroni, 16,9% desfășurau afaceri pe cont propriu, iar 51,2% erau fără loc de muncă (ceea ce denotă rata
foarte ridicată a șomajului în rândul rromilor). În privința standardului de viață se remarcă o mare diferență
între rromi și populația majoritară: 80,9% din populația de rromi se afla, în 1993, sub nivelul minim de trai
decent (față de 42% din ansamblul populației) și 62,9% se afla sub nivelul de subzistență (față de 16% pe

9
http://www.romanes.ro/comunism.aspx
10
Pons, Emanuelle (1999), Țiganii din românia – o minoritate în tranziție, trad. Gabriela Ciubuc, București, Ed.
Compania, p. 49
11
Reyniers, Alain (1993), “Les Tsiganes en Roumanie: situation socio-économique et identité”, în Études
tsiganes, nr. 2, apud Pons, Emanuelle (1999), Țiganii din românia – o minoritate în tranziție, trad. Gabriela
Ciubuc, București, Ed. Compania, p. 51
12
Pons, Emanuelle, op. cit., p. 53
13
Achim, Viorel, op. cit., p. 164
3
 Rromii în presa națională
ansamblul populației). Un factor important în societate, situația școlarizării, nu reprezintă un atu pentru
rromi: 22% dintre ei nu au nicio clasă, 5,3% au școala primară incompletă, doar 3,9% au absolvit liceul și
numai 0,7% au urmat studii postliceale. Proporția analfabetismului în rândul rromilor era de 27,3%, doar
56% dintre bărbați și 41% dintre femei au declarat că știu să citească bine; restul ori aveau dificultăți în
actul de citire, ori nu știau deloc a citi. La capitolul sănătate, această etnie se confruntă cu probleme grave:
au cea mai scăzută durată medie a vieții și cel mai mare procent de mortalitate infantilă (63,1%).
Infracționalitatea în cadrul populației de rromi este mult mai mare decât la nivelul întregii țări: în 1993,
1,2% dintre persoanele mature se aflau în închisoare, mai mult decât dublul proporției pe întreaga
populație a țării (0,5%). Un capitol important în viața rromilor o constituie organizarea familială: numărul
mediu de persoane într-o familie era de 6,6, iar pe întreaga țară era de 3,1.14
Tabloul social al rromilor în România anilor 90 nu era unul colorat. În România de după acea
perioadă, se poate spune că acel tablou a căpătat nuanțe din ce în ce mai gri, ba chiar spre negru. Desigur,
există și excepții. În drumurile noastre prin țară (mai exact Costești, Curtea de Argeș, Strehaia-Mehedinți,
Toflea-Tecuci, Drăgănești-Olt) putem întâlni câte o comunitate de rromi ce și-a construit lumea sa: palate
mărețe cu felurite sculpturi, cu turnuri și ornamente în stil oriental, vile luxoase cu piscine, scări de
marmură și mobilă ostentativă. De asemenea, este imperativ de menționat înclinația spre muzică a acestei
etnii; din rândul rromilor s-au ridicat muzicieni de renume mondial, cum ar fi violonistul Ion Voicu, fiul
acestuia, dirijorul și politicianul Mădălin Voicu, dirijorul și compozitorul Sile Dinicu, artistul jazz-ului
Johnny Răducanu, solista Aura Urziceanu. Artiștii dramatici Ștefan Bănică și Jean Constantin sunt și ei de
origine rromă, ca și poeții Luminița Mihai Cioabă, Eugenia Sein și Cornel Remuves.15 Alte nume sonore de
origine rromă în România ar fi Anton Pann, Barbu Lăutaru și tenorul Costel Busuioc 16. Însă, chiar și cu
aceste excepții, marea majoritate a rromilor “nu și-a depășit statutul economico-social tradițional, ei
continuând să reprezinte categoria de populație al cărei nivel de existență a rămas blocat la pragul cel de
jos al supraviețuirii”17.
În ceea ce privește presa și influențarea modului de percepție a populației majoritare asupra
rromilor, Emanuelle Pons spune, în lucrarea sa, că “rolul presei în alimentarea sau eliminarea
prejudecăților este foarte important, iar ziarele românești și bulgare s-au remarcat adesea prin virulența

14
Burtea, V., Gheorghe V., Mărginean I., Zamfir C. și Zamfir E. (coordonatori) (1993), Țiganii între ignorare și
îngrijorare, București, Ed. Alternative, apud Achim, Viorel (1998), Țiganii în istoria României, București, Ed.
Enciclopedică, p. 164 - 167
15
Băcanu, M. (1996), Țiganii – minoritate națională sau majoritate înfracțională?, București, Ed. Bravo-Press,
p. 55 - 56
16
http://ro.wikipedia.org/wiki/Romii_din_Rom
%C3%A2nia#Personalit.C4.83.C5.A3i_de_etnie_rom.C4.83_sau_cu_origini_rome_.C3.AEn_Rom.C3.A2nia
17
Băcanu, M., op. cit., p. 57
4
 Rromii în presa națională
18
limbajului lor cu privire la rromi” . În anul 1993, în cadrul primului număr al revistei Études tsiganes,
Katarina Matei publică articolul “Entre lieux et ailleurs : l’image des Tsiganes dans la presse roumaine”
(traducere “Între aici și aiurea : imaginea țiganilor în presa românească”) unde analizează modul în care era
tratată problema rromilor în nouă publicații naționale de mare tiraj: Adevărul, România liberă, Azi,
Dimineața, 22, Opinia Studențească, Dreptatea, România Muncitoare și România Mare. Studiul cuprindea
93 de articole apărute în intervalul dintre căderea lui Nicolae Ceaușescu în 1989 și mijlocul anului 1991.
Astfel, Katarina Matei observă că din totalul de 93 de articole, 32 sunt bazate pe o atitudine obiectivă,
neutră: “articolele evită stereotipurile și oferă înformații despre manifestările culturale ale rromilor, despre
evenimentele politice în care sunt implicați, despre modul lor de viață”19. Acest tip de articole a fost întâlnit
mai frecvent în publicațiile Adevărul, România Liberă, 22 și Azi. Mai apoi, autoarea remarcă în 5 articole
din ziarele România Liberă și Adevărul o atitudine favorabilă, sentimentală și compătimitoare față de etnia
rromă. În alte articole, Matei observă o atitudine pitorească ce căuta amuzamentul cititorului (opt, în
Adevărul, Opinia Studențească și Azi), însă în 14 articole aceasta remarcă atitudinea partizană,
nefavorabilă rromilor, autorii prezentându-i drept singurii vinovați în cadrul conflictelor cu ne-rromii.
Această atitudine a fost regăsită în ziarele prezentate până acum, alăturându-se listei și ziarul România
muncitoare. În final, 30 de articole au fost catalogate drept cele care au o perspectivă negativă, injurioasă și
calomnioasă; rromii erau prezentați drept indivizi aflați în afara legii, principali vinovați pentru răul social.
Majoritatea articolelor de acest tip se regăseau în ziarele Adevărul, Opinia studențească, România
Muncitoare, Dreptatea și Dimineața. În săptămânalul extremist România Mare, autoarea a găsit patru
articole cu o atitudine negativă dusă la paroxism, promovând pedeapsa capitală, execuțiile publice,
expulzarea celor care îi umilesc pe români și crearea unei gărzi naționale pentru pedepsirea răufăcătorilor.
Din cauza degradării condițiilor de viață, unele medii de informare au încercat să deturneze
atenția populației către marginalizarea rromilor, determinând astfel ca rromii să fie acuzați de toate relele
din România. Se poate observa astfel foarte ușor cum atitudinea mass-mediei dovedește cât de adânc sunt
înrădăcinate prejudecățile în mentalitatea românilor. Lipsa de profesionalism în jurul jurnaliștilor români
se poate observa din ce în ce mai clar și utilizarea vechilor practici jurnalistice, expirate astăzi, înrăutățește
situația.
Marian Petcu, în lucrarea Sociologia mass-media(2002), spune că atât realitatea cât și
cunoașterea au o relativitate socială – ceea ce este real pentru unii poate să nu fie real pentru alții. Așadar,
omul nu percepe realitatea așa cum este, ci cum este construită. În vremurile noastre, într-o societate ce se
bazează în mare parte pe informație (informație primită din partea mass-media), omul tinde să acorde
canalelor media încredere totală. Așadar, mass-media au o mare responsabilitate, și anume trebuie să aibă
grijă la modul în care transmit informațiile, pentru că în acel mod se va crea o realitate pentru o anumită

18
Pons, Emanuelle, op. cit., p. 114
19
Ibidem, p. 115
5
 Rromii în presa națională
parte a publicului. Petcu ajunge astfel să numească media un agent al construcției realității: “media nu sunt
doar o simplă reflectare a realității, ci creatoare de realitate, succesul lor constând tocmai în aparența lor
naturală, când, de fapt, nu este vorba decât de conținuturi minuțios construite pe logica profitului și a
plăcerii”20. Astfel, media crează o realitate de mâna a doua, adică informațiile transmise prin intermediul
media pot fi prelucrate, diferind în funcție de măsura prelucrării lor. Publicul află aceste informații numai
prin intermediul media, iar aceste informații pot fi luate drept realitate.
În ultimii ani, tot mai multe cercetări au drept subiect puterea de influență a mass-media. J.
Thompson explică acest proces prin expresia “elaborarea discursivă” a mesajelor media, arătând că acestea
sunt elaborate, rafinate, criticate, asociate și comentate de cei care le-au recepționat, dar și utilizate ca
obiect de discuție.21 În legătură cu această temă, Stuart Hall consideră că “mass-media devin tot mai
responssabile de a) furnizarea bazelor pe care grupurile și clasele își construiesc o imagine asupra vieții,
semnificațiilor, practicilor și valorilor celorlalte grupuri și clase; b) furnizarea imaginilor, reprezentărilor și
ideilor în jurul cărora totalitatea socială, alcătuită din toate aceste piese separate și fragmentate, poate fi
coerent percepută ca un întreg”22.

Metodologie

Obiectivul acestei analize este determinarea măsurii și a modului în care presa scrisă centrală
din România a reflectat minoritatea rromă în articolele publicate. Astfel, s-a analizat un număr de 40 de
articole de ziar din 8 cotidiene naționale. Au fost monitorizate edițiile electronice ale următoarelor ziare:
România liberă, Gândul, Adevărul, Evenimentul Zilei, Cotidianul, Jurnalul Național, Libertatea și Ziua.
Articolele nu au fost alese în funcție de dată, ci de relevanța conținutului. Astfel, este un articol din luna
iunie 2009, 3 din august 2009, 4 din septembrie 2009, unul din octombrie 2009, 8 din noiembrie 2009, 6
din decembrie 2009 și 17 din ianuarie 2010. Repartiția articolelor analizate pe ziare este după cum
urmează: România liberă – 1 articol, Gândul – 3 articole, Adevărul – 17 articole, Evenimentul Zilei – 2
articole, Cotidianul – 3 articole, Jurnalul Național – 7 articole, Libertatea – 5 articole iar Ziua – 2 articole.
Mai jos apar reprezentările grafice ale datelor de mai sus.

20
Petcu, Marian (2002), Sociologia mass-media, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, p. 97
21
Thompson, John (1994), Media și modernitatea. O teorie socială a mass-media, București, Ed. Antet, p. 107
apud Petcu, Marian, op. cit., p. 120
22
Hall, Stuart (1977), “Culture, the media and the … ideological effect”, în J. Curran et al (coord), Mass
Communication and Society, London, Ed. Arnold, p. 315 – 349, apud J. Hartley (1999), Discursul Știrilor, Iași,
Ed. Polirom, apud Petcu, Marian, op. cit., p. 121
6
 Rromii în presa națională
18 18 17 Românialiberă
17
16 16
15 Gândul
14 14
13
12 12 Adevărul
11 Număr
10
9 articole 10 Ev. Zilei
8
7 8 7
6
5 6 Cotidianul
4 5
3 4
2 3 3 Jurnalul Național
1 2 2
0 2 1 Libertatea
0
06
07 9
08 9
09 9
10 9
11 9
12 9
01 9
Număr articole Ziua
.0
.0
.0
.1
.0
.0
.0
.0

În ceea ce privește modul de identificare a articolelor , la căutare s-au folosit cuvintele

“r(r)om”, “etnie r(r)omă”, “țigan”, “pirandă”, “bulibașă”, “puradel”.
Această analiză a avut în vedere căutarea și obținerea de date privind:
• Numărul de articole care se referă, fie direct, fie indirect, la etnia rromă, rromi și acțiunile acestora
• Modul în care este prezentată o informație privitoare/legată de rromi: modul în care jurnalistul
elaborează înformația respectivă
• Valorile promovate de jurnalist în cadrul articolului: culturale, sociale, morale, spirituale
• Atitudinea jurnalistului față de informația prezentată
• Temele ce tind să fie abordate în mod frecvent

Analiza articolelor
(vezi Anexele)

Domeniul de interes îl reprezintă materialele jurnalistice care au conținut cuvintele cheie:

“r(r)om”, “etnie r(r)omă”, “țigan”, “pirandă”, “bulibașă”, “puradel”. Au fost găsite articole referitoare la
comunitatea rromă din România, dar și din străinătate și articole referitoare la acțiunile și evenimentele în
care au fost implicați, în orice măsură, membri ai acestei comunități. Din graficele de mai sus, se poate
observa numărul de articole găsite în fiecare publicație, acestea regăsindu-se în principal în ziarele
Adevărul, Jurnalul Național și Libertatea. În fapt, un număr de 17 articole în decurs de nici măcar o lună nu
este deloc neglijabil. Acest fapt demonstrează că rromii sunt un factor important în societatea românescă,
indiferent dacă aduc prejudicii sau un plus de cultură și diversitate.
În ceea ce privește atitudinea jurnalistului față de subiecți, se poate observa că dintr-un total
de 40 de articole cu privire la comunitatea rromă înregistrate a existat un număr de 11 articole în care
atitudinea jurnalistului față de rromi a fost negativă, 9 articole din care reieșea atitudinea pozitivă a
jurnalistului față de rromi iar în restul de 20 de articole autorul prezenta situația/problema detașat, fără
implicare emoțională, cu o atitudine neutră (reprezentarea procentuală – fig. 1).

7
 Rromii în presa națională

28%

Atitudine negativă
49% Atitudine pozitivă
Atitudine neutră

23%

Fig. 1 – Reprezentarea procentuală – atitudinea jurnalistului față de subiecți

Ca reprezentare a atitudinii jurnalistului față de subiecți, în funcție de fiecare ziar și de numărul de articole
scrise, avem următoarea reprezentare: România liberă – ton neutru; Gândul – 1 ton neutru, 2 negative;
Adevărul – 3 articole cu atitudine pozitivă, 3 cu atitudine negativă, 11 articole cu tentă neutră; Evenimentul
Zilei – 1-neutră, 1-pozitivă; Cotidianul – 3 teme abordate în mod neutru; Jurnalul Național – 3 teme cu
tentă pozitivă, 3 cu tentă neutră și una cu tentă negativă; Libertatea – 2 teme cu abordare pozitivă, 3 cu
abordare negativă; Ziua – 2 teme cu ton negativ.

11
10
9 România liberă
8 Gândul
7
6 Adevărul
5 Ev. Zilei
4
3 Cotidianul
2 Jurnalul Național
1 Libertatea
0
Atitudine Atitudine Atitudine Ziua
negativă pozitivă neutră

Din subiectele tratate în articole, se găsesc:

- subiecte/acțiuni pozitive, benefice (culturale, sociale, educaționale) : „Paranghelie“ cu whisky şi
purceluşi de lapte, Sibiu: Regele Florin Cioabă vrea să unească după 20 de ani rromii din România, Capra
ţigănească a luat tradiţia românească în orașul de pe Crișul Repede, Romii din Sf. Gheorghe vor să-şi
înfiinţeze un Consiliu care să-i reprezinte în faţa autorităţilor
- subiecte/acțiuni neutre/de ajutorare din partea românilor : Ţiganii din Cândeşti au aşteptat curentul
ca să-şi tragă antene satelit, Zeci de puşcăriaşi de etnie romă au devenit lucrători în construcţii, sudori şi
8
 Rromii în presa națională
tencuitori, Sibiu: Romii din Brădeni şi Agnita primesc GRATIS case de sute de mii de euro, Arad: Romii
plâng după joburile de altădată, Sibiu: Regele rromilor, Florin Cioabă, pierde zeci de mii de dolari din
cauza crizei, Bucureşti: Proiect pentru consilierea romilor, Aproape 900.000 de euro pentru igiena romilor,
Şcoli pentru copiii romi, Sfaturi antigripă AH1N1, în limba romanes
- subiecte/acțiuni negative, ce augmentează imaginea proastă a rromilor în societate: Circa 150 de
rromi români au ocupat o biserică din Milano, Armata franceză s-a adresat justiţiei după ce un grup de
romi români le-a ocupat o cazarmă, Prezidenţiabilul Ninel Potârcă îl acuză pe Sorin Oprescu că-i fură
alegătorii cu semnul electoral, Romii mutaţi ilegal în casa unor londonezi au cerut 2.000 de lire pentru a
pleca, Timișoara: Un clan ţigănesc a bătut cu sălbăticie şi a ameninţat cu moartea o avocată în centrul
oraşului, Timişoara: Piranda-şefă a clanului Cârpaci vrea să-i facă dosar penal avocatei pe care a bătut-o în
centrul oraşului, Braşov: Centura oraşului, „zăcământ“ de fier vechi, Urma celor 40.000 de euro aruncaţi la
gunoi, găsită de poliţişti în câteva ore, Brăila: Romii au rămas în continuare analfabeţi, deşi s-au cheltuit
sute de mii de euro pentru educarea lor, Scandal cu poliţişti şi romi într-un bloc din Alba Iulia, Braşov: Un
şofer, la un pas de a fi linşat de romii din Săcele, Copiii romilor, antrenaţi pentru a fura şi cerşi în Europa,
Romii din Paris, după şapte ani, Sterilizarea romilor, soluţia murdară pentru o societate curată, Candidatul
Ninel Potârcă a sesizat CCR, nemulţumit că în comisiile de vot nu sunt şi etnici romi, Buzău: Banii
ţiganilor trimit un primar la închisoare, Criza îi asmute pe unguri împotriva ţiganilor, Argint, gata de
extrădare, Milionar ţigan extrădat în Germania, Circ între Traian Băsescu şi reprezentantul Înaltului
Comisar OSCE pentru minorităţi, Pentru un tribunal din Napoli: «Rrom înseamnă delincvent», Vânzătorul
minoritar? Rrom împuţit, Se măcelăresc în stradă, Încăierare între ţigani, Expresia 'ţigancă împuţită' a băgat
în spital o avocată, Foame țigănească, Biblia si sceptrul.
Doresc să fac aici delimitarea între două concepte diferite: existența unei știri bune/rele
despre rromi și prezentarea negativă/pozitivă de către jurnalist a unei știri neutre. Se pot remarca astfel
diferențele: o știre benefică imaginii rromilor poate fi prezentată de către jurnalist în mod neutru, poate
chiar răsturna situația și astfel poate fi prezentată în mod negativ, ceea ce îl poate face pe cititor să
privească o știre bună drept una rea. Se observă din nou capacitatea jurnalistului de a modifica realitatea.
În ceea ce privește menționarea inutilă a etniei, deci discriminarea vădită, se constată: din
cele 40 de articole analizate, în 11 apare menționată etnia, fără a fi imperativ necesară menționarea
acesteia, iar în restul menționarea etniei nu aduce schimbări la posibila interpretare a mesajului de către
cititor.
Din punctul de vedere al cuvintelor folosite de către autorii articolelor în elaborarea acestora,
se remarcă următoarea frecvență:
- Circa 150 de rromi români au ocupat o biserică din Milano: romi
- Armata franceză s-a adresat justiţiei după ce un grup de romi români le-a ocupat o cazarmă: romi

9
 Rromii în presa națională
- Prezidenţiabilul Ninel Potârcă îl acuză pe Sorin Oprescu că-i fură alegătorii cu semnul electoral:
etnie rromă, romi, corturar
- Romii mutaţi ilegal în casa unor londonezi au cerut 2.000 de lire pentru a pleca: romi
- „Paranghelie“ cu whisky şi purceluşi de lapte: țigani, rromi, puradei, bulibașa, tuciuriu
- Timișoara: Un clan ţigănesc a bătut cu sălbăticie şi a ameninţat cu moartea o avocată în centrul
oraşului: clan țigănesc, țigani, rromi
- Timişoara: Piranda-şefă a clanului Cârpaci vrea să-i facă dosar penal avocatei pe care a bătut-o în
centrul oraşului: piranda, rromi
- Braşov: Centura oraşului, „zăcământ“ de fier vechi: rromi
- Sibiu: Regele Florin Cioabă vrea să unească după 20 de ani rromii din România: rromi, etnie rromă
- Urma celor 40.000 de euro aruncaţi la gunoi, găsită de poliţişti în câteva ore: rromi, etnie rromă
- Brăila: Romii au rămas în continuare analfabeţi, deşi s-au cheltuit sute de mii de euro pentru
educarea lor: rromi, etnici
- Capra ţigănească a luat tradiţia românească în orașul de pe Crișul Repede: romi, țigani
- Ţiganii din Cândeşti au aşteptat curentul ca să-şi tragă antene satelit: țigani, rromi
- Zeci de puşcăriaşi de etnie romă au devenit lucrători în construcţii, sudori şi tencuitori: etnie rromă
- Sibiu: Romii din Brădeni şi Agnita primesc GRATIS case de sute de mii de euro: rromi
- Scandal cu poliţişti şi romi într-un bloc din Alba Iulia: rromi
- Arad: Romii plâng după joburile de altădată: rromi
- Sibiu: Regele rromilor, Florin Cioabă, pierde zeci de mii de dolari din cauza crizei: etnie rromă
- Braşov: Un şofer, la un pas de a fi linşat de romii din Săcele: rromi
- Romii din Paris, după şapte ani: rromi
- Sterilizarea romilor, soluţia murdară pentru o societate curată: rromi
- Candidatul Ninel Potârcă a sesizat CCR, nemulţumit că în comisiile de vot nu sunt şi etnici
romi:etnie rromă
- Romii din Sf. Gheorghe vor să-şi înfiinţeze un Consiliu care să-i reprezinte în faţa autorităţilor:
rromi
- Buzău: Banii ţiganilor trimit un primar la închisoare: țigani, etnie rromă
- Criza îi asmute pe unguri împotriva ţiganilor: țigani, rromi
- Argint, gata de extrădare: țigan
- Milionar ţigan extrădat în Germania: țigan, rromi
- Şcoli pentru copiii rromi: rromi
- Sfaturi antigripă AH1N1, în limba romanes: rromi, populație rromă
- Pentru un tribunal din Napoli: «Rrom înseamnă delincvent»: rrom, etnie rromă
- Vânzătorul minoritar? Rrom împuţit: rrom
10
 Rromii în presa națională
- Se măcelăresc în stradă: țigani
- Încăierare între ţigani: țigan, pirandă
- Expresia 'ţigancă împuţită' a băgat în spital o avocată: țigan
- Foame țigănească: țigan
- Biblia si sceptrul: țigan.
Prin urmare, cuvântul rrom se folosește în 26 de articole, țigan în 13 articole, pirandă în 2 ș.a.m.d..
Deși cifrele arată că se folosește mai des cuvântul rrom, în realitate situația e invers. În viața
de zi cu zi e mult mai probabil să întâlnim cuvântul țigan decât rrom. Rămâne totuși de remarcat că în
presa scrisă se mai folosesc cuvintele “pirandă”, “tuciuriu”, “corturar”, “puradel”, cuvinte considerate azi
injurii la adresa comunității rrome. Deși există aceste reguli “de bună purtare”, de multe ori rromii însăși
se autointitulează țigani, pirande, tuciurii ș.a.m.d..
În ceea ce privește atitudinea jurnalistului față de temele prezentate, putem observa că în
majoritatea cazurilor se utilizează un ton neutru, autorul păstrându-se departe de implicarea emoțională.
Etnia rromă este prezentă, în mod sigur, în societatea românească și știe să-și facă simțită
prezența; de asemenea putem observa că este prezentă într-un număr semnificativ de articole publicate din
cele 8 cotidiene selectate pentru această monitorizare.

Concluzii

Populația de rromi din România se confruntă, așa cum am văzut, cu probleme sociale grave.
Nu este vorba, desigur, de toți rromii, dar segmentul de populație aflat în această situație este tot mai mare,
astfel încât putem vorbi de un proces de agravare a situației social-economice a acestei populații în
ansamblu. Datorită problemelor economice și sociale tot mai grave, asistăm la o blocare a procesului de
modernizare a populației de rromi și chiar la o revenire a multora dintre ei la strategiile tradiționale de
viață. Se produc noi fenomene de marginalizare. Această populație tinde să se izoleze și mai mult, ceea ce
face ca integrarea ei sub acest aspect social să fie tot mai problematică. Rromii constituie, prin sărăcia și
marginalitatea ce caracterizează pe cei mai mulți dintre ei, cât și prin dimensiunile acestei populații, una
din problemele sociale cele mai serioase din România de azi. Viitorul acestei populații rămâne deschis,
inclusiv în ceea ce privește locul ei în societatea românească.23

BIBLIOGRAFIE
• Achim, Viorel, Țiganii în istoria României, București, Ed. Enciclopedică, 1998
23
Achim, Viorel, op. cit., p. 169-177
11
 Rromii în presa națională
• Băcanu, M., Țiganii – minoritate națională sau majoritate înfracțională?, București, Ed. Bravo-
Press, 1996
• Petcu, Marian, Sociologia mass-media, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 2002
• Pons, Emanuelle, Țiganii din România – o minoritate în tranziție, trad. Gabriela Ciubuc, București,
Ed. Compania, 1999
• http://www.romanothan.ro
• http://www.romanes.ro
• http://www.wikipedia.com
• http://www.romanicriss.org/documente/Noutati/raport%20analiza%20presa%20oct06-
aug07_final.pdf (studiu 2006-2007)

12