CUPRINS

A. PARTEA TEORETICĂ

I. INTRODUCERE : MOTIVAŢIA LUCRĂRII, DEFINIŢIA

NURSINGULUI, NEVOILE FUNDAMENTALE ALE FIINŢEI
UMANE, ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE
II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE ALE
APARATULUI GENITAL FEMININ
III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE BOALĂ INFLAMATORIE
PELVINĂ : DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,COMPLICAŢII
IV. ETIOLOGIE
V. ASPECTE CLINICE ŞI EVOLUTIVE
VI. DIAGNOSTIC POZITIV
a. Criterii clinice
b. Criterii de laborator
VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL
VIII. TRATAMENT
a.Tratamentul antibiotic – principii generale
b.Tratament patogenic şi simptomatic
IX. PROGNOSTIC
X. PROFILAXIE
XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE BOLNAVELOR CU BOALĂ
INFLAMATORIE PELVINĂ
XII. CONCLUZII – Partea teoretică

1
B. PARTEA PRACTICĂ

I.PREZENTAREA CAZURILOR:
-Culegerea informaţiilor
- Identificarea problemelor
-Plan de îngrijire

II. CONCLUZII – Partea Practică

III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ
IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

2
Motto:

Sănătatea e unitatea ce dă valoare tuturor

zerourilor vieţii.

Bernard de Fontenelle

3
A. PARTEA TEORETICĂ

4
 I. INTRODUCERE

MOTIVAŢIA LUCRĂRII

Boala inflamatorie pelvină este considerată, în acest moment, una

din bolile cele mai frecvente, întâlnită în special la femeile tinere de
vârstă fertilă. Prevenirea acestei boli este de importanţă majoră,
deoarece, nediagnosticată la timp sau tratată incomplet poate duce la
infertilitate, sau poate cauza complicaţii grave.
Am ales această temă deoarece, în timpul stagiului petrecut în
spital, am făcut practica pe secţia de ginecologie. Am avut timp să
observ numărul mare de femei diagnosticate cu boală inflamatorie
pelvină. Unele, diagnosticate la timp, sunt, în prezent, mămici.
În acelaşi timp, mi-am dorit să aprofundez cunoaşterea legată de
factorii etiologici precum şi de metode şi tehnici cât mai eficiente de
îngrijire şi, nu în ultimul rând, măsuri profilactice.
Am ajutat şi eu, prin mica mea contribuţie la îngrijire, tratament şi
educaţie sanitară.
Prin studierea acestor cazuri, am ajuns la un anumit nivel de
înţelegere şi cunoaştere a fiinţei umane şi al modului în care se pot
iniţia şi întreţine relaţii interpersonale cooperante bazate pe respect
între membrii echipei de îngrijire şi cel îngrijit.

5
 DEFINIŢIA NURSINGULUI

Definiţia nursingului O.M.S. (Organizaţia Mondială a Sănătăţii)

Nursingul este o parte integrantă a sistemului de îngrijire a
sănătăţii, cuprinzând:
- promovarea sănătăţii;
- prevenirea îmbolnăvirilor;
- îngrijirea persoanelor bolnave de toate vârstele, în toate unităţile
sanitare, aşezările comunitare şi toate formele de asistenţă socială.
Virginia Henderson defineşte nursingul astfel: ”… să ajuţi
individul , fie acesta bolnav sau sănătos, să-şi afle calea spre
sănătate/recuperare, să ajute individul, fie bolnav/sănătos să-şi
folosească fiecare acţiune pentru a promova sănătatea/recuperarea, cu
condiţia ca aceasta să aibă voinţa/cunoaşterea necesară pentru a o face,
şi să acţioneze în aşa fel încât acesta să-şi poarte singur de grijă, cât mai
curând posibil”.
A.N.A. (North American Association) dă următoarea definiţie
pentru nursingul comunitar:
Nursingul comunitar nu este numai sinteză a practicii de nursing şi
a educării în domeniul său ci are scopul de a menţine şi stimula sănătatea
populaţiei. Îngrijirea are un caracter continuu, fiind orientată asupra
individului, a familiei sau a grupului, contribuind astfel la sănătatea
întregii populaţii din zona respectivă. Nursa aplică diverse metode

6
pentru a menţine şi stimula sănătatea, scopul ei fiind acela de a-i apropia
pe indivizi de familie/diverse grupuri.

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazează pe definirea

celor 14 nevoi fundamentale, cu componentele bio-psiho-sociale,
culturale şi spirituale ale individului.
„ O nevoie fundamentală este o necesitate vitală, esenţială a fiinţei
umane, pentru a-şi asigura starea de bine, în apărarea fizică şi mentală”.
Cele 14 nevoi fundamentale sunt:
1. Nevoia de a respira şi de a avea o bună circulaţie.
2. Nevoia de a se alimenta şi hidrata.
3. Nevoia de a elimina.
4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură.
5. Nevoia de a dormi şi a se odihni.
6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca.
7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale.
8. Nevoia de a fi curat, îngrijit, de a proteja tegumentele şi
mucoasele.
9. Nevoia de a evita pericolele.
10. Nevoia de a comunica.
11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori, de
a practica religia.
12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării.

7
 13. Nevoia de a se recrea.
14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea.
Cele 14 nevoi fundamentale îmbracă forme foarte variate, în funcţie de
individ, starea de sănătate, maturitatea sa, obiceiuri personale şi
culturale. După conceptul Virginiei Henderson, scopul ideal al
profesiunii de a mulţumi, este independenţa persoanei în satisfacerea
celor 14 nevoi fundamentale.

8
 ETAPELE PROCESULUI DE ÎNGRIJIRE

1. Culegerea de date
2. Analiza şi interpretarea datelor (probleme, diagnostic de îngrijire)
3. Planificarea îngrijirii (obiective)

4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea lor)

5. Evaluarea
1.Culegerea de date – ne permite să facem o inventariere a tuturor aspectelor
privind pacientul în globalitatea sa. Ne informează asupra ceea ce este pacientul,
asupra suferinţei, obiceiurilor sale de viaţă şi a stării de satisfacere a nevoilor
fundamentale.
2. Analiza şi interpretarea datelor – ne permite să punem în lumină problemele
specifice de dependenţă şi sursa de dificultate care le-a generat, adică elaborarea
„diagnosticului de îngrijire”.
3. Planificarea îngrijirilor ne permite:
a. determinarea scopurilor (obiectivelor) care trebuie urmărite;
b. stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea obiectivelor.
4. Aplicarea intervenţiei – utilizarea planului de intervenţie elaborat (precizarea
concretă a intervenţiei).
5. Evaluarea – constă în analiza rezultatului obţinut, dacă au apărut date noi în
evoluţia stării pacientului şi, eventual, dacă este necesară reajustarea intervenţiei şi
obiectivelor (proces ciclic).

9
 NOŢIUNI INTRODUCTIVE

Boala inflamatorie pelvină este un termen general care denumeşte

infecţia şi inflamaţia organelor tractului genital feminin superior ( uter,
uterine şi ovare ). Aceasta este adesea, dar nu întotdeauna, o complicaţie
a unei boli cu transmitere sexuală.

Numeroase femei cu boala inflamatorie pelvină nu prezintă semne

şi simptome, motiv pentru care nu urmează un tratament. Astfel, boala
inflamatorie pelvină este depistată târziu, când femeia are dificultăţi în a
rămâne însărcinată, sau când suferă de durere cronică pelvină.

Infecţiile ulterioare cu alte bacterii sunt des întâlnite. După un prim

episod de boală inflamatorie pelvină, 20 % din femei prezintă infecţii
ulterioare, în interval de 2 ani.

Se estimează că 1,7 % din femei suferă de boală inflamatorie

pelvină. Boala este cu siguranţă subdiagnosticată, deoarece majoritatea
femeilor nu sunt conştiente de prezenţa bolii, fie datorită lipsei
simptomelor, fie pentru că nu cunosc cauza acestor simptome.

Boala inflamatorie pelvină netratată este o problemă de sănătate

serioasă, care are efecte pe termen lung.
Adolescenţii cu viaţă sexuală activă şi femeile tinere adulte, care au cel
mai ridicat risc de a face o boală cu transmitere sexuală, sunt consideraţi
un grup cu risc înalt de a dezvolta o boală inflamatorie pelvină.

10
 II. NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI
FIZIOLOGIE ALE APARATULUI
GENITAL FEMININ

STRUCTURA PELVISULUI

Sacrul şi coccisul sunt o prelungire a coloanei vertebrale rezultată

din fuziunea celor cinci vertebre sacrale şi a celor patru vertebre
coccigiene, legate printr-o articulaţie de tip simfiză (articulaţia
sacrococcigiană) ce permite un oarecare grad de mobilitate.
Oasele coxale. Perechea oaselor coxale prezintă trei componente :
ilionul, ischionul şi pubisul. Prin unirea acestor componente se formează
acetabulul, o cavitate în formă de cupă, în care pătrunde capul femural.

Articulaţiile oaselor pelvisului

Oasele pelvisului sunt unite prin patru articulaţii :
- Două articulaţii cartilaginoase de tip simfiză – articulaţiile
sacrococcigiene şi simfiza pubiană – aceste articulaţii sunt înconjurate
anterior şi posterior de ligamente puternice.
- Două articulaţii sinoviale – articulaţiile sacroiliace – acestea sunt
stabilizate de ligamentele sacroiliace, iliolombar, lombosacral, lateral,
sacrotuberos şi sacrospinos.

11
2. MUŞCHII PELVIENI cuprind :

a) Muşchii peretelui pelvin lateral – aceştia trec în regiunea gluteală

pentru a facilita rotaţia şi aducţia coapsei. Aceştia includ muşchii
piriform, obturator intern şi iliopsoas.
b) Muşchii planşeului pelvin, care sunt :
- Diafragma pelviană – formată din muşchii coccigian şi ridicător
anal, alături de fasciile acestora – inferioară şi superioară.
- Ridicătorul anal ( levator ani ) – format de către pubococcigieni.
- Diafragma urogenitală.

12
 STRUCTURILE GENITALE

1. VAGINUL este un organ cavitar, fibromuscular, tubular, ce se

întinde de la vestibulul vulvei până la uter. În poziţia dorsală de
litotomie, vaginul este orientat posterior către sacru, dar axul său este
aproape orizontal în poziţie verticală a corpului. Este ataşat la
extremitatea superioară de uter, chiar deasupra cervixului. Spaţiile dintre
cervix şi vagin sunt cunoscute sub numele de formixuri vaginale
( anterior, posterior şi lateral ).
Deoarece ataşarea vaginului posterior se face la un nivel mai înalt
decât anterior, peretele vaginal posterior este cu aproximativ 3 cm mai
lung decât cel anterior.
Vaginul este ataşat de peretele pelvian lateral prin conexiuni fasciale
endopelviene cu arcul tendinos ( linia albă ).
Deschiderea vaginului poate fi acoperită de o membrană sau
înconjurată de un pliu de ţesut conjunctiv, numit himen.
Vaginul se află în relaţie intimă anterior cu uretra, colul vezical şi
regiunea trigonului şi porţiunea posterioară a vezicii ; posterior – cu
corpul perineal, canalul anal, rectul inferior şi fundul de sac posterior.
Este compus din trei straturi : mucoasa, musculatura şi adventicea.
Aportul sanguin al vaginului include artera vaginală şi ramuri din
artera uterină, rectală medie şi arterele ruşinoase interne.

2. UTERUL este un organ fibromuscular ce cuprinde în partea

inferioară cervixul şi în partea superioară corpul uterin.
a) Cervixul – segmentul cervixului aflat în relaţie cu vaginul este
exocervixul ( portio vaginalis ).
b) Corpul uterin variază în mărime şi formă în funcţie de statusul
hormonal şi al naşterilor. Corpul uterin este împărţit în mai multe regiuni
distincte :
- cavitatea endometrială – caracterizează suprafaţa mucoasei
corpului uterin

13
 - miometrul – stratul muscular al uterului, alcătuit din fibre
musculare netede întrepătrunse, cu dimensiuni între 1,5 şi 2,5 cm.
- peritoneul – acoperă cea mai mare parte a corpului uterin şi
cervixul posterior, formând seroasa uterină.
Aportul sanguin al uterului este realizat de artera uterină, care se
anastomozează cu artera ovariană şi cea vaginală.

Anexele uterului :
a) Tubele fallopiene sunt structuri cavitare pereche, ce reprezintă
terminaţiile proximale nefuzionate ale ductelor milleriene. Lungimea lor
variază de la 7 la 12 cm.
Funcţii : preluarea ovulului, furnizarea mediului fizic pentru
concepţie, transportul şi nutriţia ovulului fertilizat.
Tubele sunt împărţite în mai multe regiuni : regiunea interstiţială,
istmul, ampula şi fimbria.
Aportul sanguin al tubelor se realizează de către arterele uterine şi
ovariene.

b) Ovarele sunt structuri gonadale pereche. Variază în dimensiuni

până la 5x3x3 cm. Variaţiile dimensiunilor sunt consecinţa producţiei
endogene de hormoni, care se modifică cu vârsta şi cu fiecare ciclu
menstrual. Substanţele exogene, inclusiv contraceptivele orale sau
medicaţia de inducere a ovulaţiei, pot stimula sau suprima activitatea
ovariană.
Fiecare ovar prezintă o zonă corticală şi una medulară. Zona
corticală este formată dintr-o stromă specializată şi foliculi aflaţi în
diferite stadii de evoluţie. Medulara ocupă o porţiune mică a ovarului şi
este compusă din ţesut fibromuscular şi vase sanguine.
Aportul sanguin al ovarului se realizează de către artera ovariană,
care se anastomozează cu artera uterină.

14
15
 III. DELIMITAREA NOŢIUNII DE
BOALĂ INFLAMATORIE PELVINĂ :
DEFINIŢIE, CARACTERISTICI,
COMPLICAŢII

Definiţie :

Boala inflamatorie pelvină este o infecţie polimicrobiană dată de un

agent patogen transmis pe cale sexuală şi constă în colonizarea
ascendentă cu bacterii vaginale aerobe şi anaerobe.
Boala inflamatorie pelvină este o condiţie fără o definiţie precisă şi
poate include inflamaţia oricărei structuri anatomice : endometrul,
oviductele, ovarele, peretele uterin, seroasa uterină şi ligamentele largi.
Salpingita este infecţia şi inflamaţia unei trompe uterine sau a
ambelor.
Anexitele sunt inflamaţii ale trompelor şi ovarelor.
Cand inflamaţia cuprinde uterul, trompa şi ovarele, se numeşte
metroanexită.
Cervicita este inflamaţia colului uterin.
Endocervicita şi endometrita interesează cervixul şi endometrul.

Caracteristici:

Boala inflamatorie pelvină este determinată de microorganisme ce

colonizează cervixul şi ascensionează către endometru şi tubele uterine.
Diagnosticul de boală inflamatorie pelvină este un diagnostic clinic, ce
implică inflamaţie şi infecţie genitală înaltă. Inflamaţia poate interesa

16
oricare segment de-a lungul tractului genital superior, ce include
endometrul, salpingele şi peritoneul.
Cele mai multe cazuri de boală inflamatorie pelvină sunt
determinate de microorganisme ce se transmit pe cale sexuală, Neisseria
gonorrhoeae şi Chlamydia trachomatis. Mai rar, agenţi patogeni ai
tractului respirator ca Haemophilus influenzae, streptococi grup A şi
pneumococi, pot coloniza tractul genital inferior şi determină boala
inflamatorie pelvină.

Complicaţii:
Boala inflamatorie pelvină se poate răspândi la nivelul altor organe
abdominale, fie plecând de la organele pelvine prin intermediul
sistemului limfatic, fie de la capetele terminale ale trompelor uterine.
Aceste modalităţi pot fi mai frecvente la femeile care de curând au
născut sau au suportat unele teste uterine sau alte proceduri, ca de
exemplu: prelevarea unei mostre de ţesut de la nivelul stratului
superficial al uterului (biopsie endometrială), zgârierea stratului
superficial al uterului (dilatare si chiuretare), examinarea uterului sau a
trompelor în cazul histeroscopiei sau histerosalpingogramei şi în cazul
avorturilor. În aceste cazuri, femeia este predispusă la cervicită şi
endometrită.

Abcesul tubo-ovarian reprezintă un stadiu final în evoluţia bolii

inflamatorii pelvine acute. Abcesul tubo-ovarian este diagnosticat la
pacientele cu boală inflamatorie pelvină care prezintă o formaţiune
pelviană palpabilă la examinarea bimanuală. Aceasta reflectă de obicei o
aglutinare a organelor pelviene ( tube uterine, ovar, intestin ) ce
formează un complex palpabil.

În caz de abces tubo-ovarian, antibioticul cel mai activ şi mai

eficient este metronidazolul. Tratamentul chirurgical (drenarea

17
abcesului) este rar folosit, deoarece majoritatea cazurilor răspund
tratamentului antibiotic.

18
 IV. ETIOLOGIE

Boala inflamatorie pelvină poate fi cauzată de mai multe tipuri de

bacterii, dar în majoritatea cazurilor este vorba despre bacteriile
responsabile de două boli cu transmitere sexuală frecvente : gonoreea şi
chlamidioza.
Bacteria care provoacă chlamidioza (chlamydia trachomatis) este
responsabilă pentru 50% din cazurile de boală inflamatorie pelvină.
Bacteria care cauzează gonoree (neisseria gonorrhoeae) este
responsabilă pentru circa 14% din cazuri. Aproximativ 8% din femeile
cu boală inflamatorie pelvină sunt infectate cu ambele tipuri de bacterii.
Unele metode de contracepţie pot creşte riscul de apariţie a bolii
inflamatorii pelvine – de exemplu montarea unui dispozitiv intrauterin
sau sterilet. În schimb, alte metode contraceptive precum prezervativul şi
diafragma reduc acest risc. Folosirea doar a contraceptivelor orale nu
oferă protecţie împotriva bolilor cu transmitere sexuală. Dar, acestea
oferă o protecţie indirectă impotriva apariţiei bolii inflamatorii pelvine
prin faptul că determină ingroşarea cervixului, astfel încât bacteriile nu
pot ajunge cu uşurinţă la tractul genital superior.
Uneori, bacteriile care provoacă boala inflamatorie pelvină ajung
în tractul genital în timpul naşterii, în urma unei întreruperi de sarcină,
sau a unui avort spontan, sau ca urmare a unei proceduri de prelevare a
unei probe de la nivelul uterului (biopsie endometrială). Rar, cauza
infecţiei care duce la boala inflamatorie pelvină nu este identificată – se
crede că în aceste cazuri, bacteriile inofensive, prezente în mod normal
în vagin şi colul uterin sunt responsabile pentru această boală.

19
CHLAMYDIOZA

20
 V. ASPECTE CLINICE ŞI
EVOLUTIVE

Simptome :

- durere în abdomenul inferior şi pelvis

- secreţii vaginale abundente, cu miros neplăcut
- menstruaţie neregulată
- durere în timpul actului sexual
- durere lombară
- febră, oboseală, diaree sau vomitături
- micţiune dureroasă sau dificilă

Primele semne constau în iritaţie şi în secreţii vaginale anormale,

survenind în 2-5 zile după infectare în cazul gonoreei şi în 7-21 de
zile în cazul chlamidiei. Numeroase femei prezintă secreţii vaginale
care nu se datorează unei boli cu transmitere sexuală. Dar dacă se
observă o modificare în aspectul secreţiei (dacă devine mirositoare
sau este însoţită de prurit), în special la câteva zile după un contact
sexual, se poate suspecta o boală cu transmitere sexuală.
Boala inflamatorie pelvină se manifestă printr-o durere abdominală
surdă, constantă şi prin accese ocazionale de febră. În plus, poate
apărea un disconfort sau chiar durere în raporturile sexuale. Dacă
infecţia atinge şi endometrul pot apărea sângerări între menstrele
normale.
Boala inflamatorie pelvină poate cauza semne şi simptome minore
sau poate fi asimptomatică. În acest ultim caz, boala se datorează în
mod frecvent unei infecţii cu chlamydia.

21
 Lipsa semnelor şi simptomelor creşte posibilitatea ca femeia să
transmită chlamydia mai departe. Totodată, în lipsa unui tratament
adecvat, organele genitale pot fi grav afectate.
Un mare număr de femei cu boală inflamatorie pelvină prezintă
simptome discrete sau uşoare ce nu pot fi uşor recunoscute ca fiind
tipice pentru boala inflamatorie pelvină. În consecinţă, întârzierea
stabilirii diagnosticului şi instituirii tratamentului, contribuie probabil
la instalarea sechelelor inflamatorii la nivelul tractului genital
superior.

Durerea pelvină

22
 VI. DIAGNOSTIC POZITIV

a. Criterii clinice
b. Criterii de laborator

a. Criterii clinice

Boala inflamatorie pelvină este adesea dificil de diagnosticat deoarece

simptomele bolii sunt variabile şi pot fi greşit considerate ca fiind
datorate altor condiţii medicale. De asemenea, nu există un test unic care
să poată detecta boala inflamatorie pelvină.

În mod tradiţional, diagnosticul de boală inflamatorie pelvină s-a

bazat pe triada de semne şi simptome alcătuită din durere pelviană,
sensibilitate cervicală şi anexială şi febră. Astăzi, însă, se ştie că există o
largă varietate de semne şi simptome ce apar la femeile cu boală
inflamatorie pelvină, ceea ce face ca boala inflamatorie pelvină să fie
dificil de diagnosticat.

Pentru acurateţea diagnosticului, trebuie stabilite criterii de

diagnostic suficient de sensibile pentru a depista cazurile uşoare, dar şi
suficient de specifice pentru a evita administrarea de antibiotice la
femeile care nu sunt infectate.

Există cazuri în care femeia poate dezvolta boala inflamatorie

pelvină fără să prezinte nici un simptom.
La examenul pelvin, pacientele cu boală inflamatorie pelvină
prezintă sensibilitate a organelor pelviene, fie sensibilitate uterină

23
simplă, fie asociată cu sensibilitate anexială. Sensibilitatea la
mobilizarea cervixului sugerează prezenţa inflamaţiei peritoneale, ce
determină apariţia durerii atunci când peritoneul este întins prin
mobilizarea cervixului, anexa fiind tracţionată odată cu peritoneul
pelvian. Uneori poate exista sensibilitate abdominală directă sau de
rebound.

b. Criterii de laborator

Evaluarea secreţiilor tractului genital inferior, atât vaginale cât şi

endocervicale, reprezintă factorul cheie în evaluarea pacientei cu boală
inflamatorie pelvină (test pozitiv pentru gonoree sau chlamydia).
Femeile cu boală inflamatorie pelvină prezintă un număr crescut de
leucocite polimorfonucleare la examinarea microscopică a preparatului
proaspăt din secreţiile vaginale sau în secreţia mucopurulentă.
Deoarece un diagnostic incorect poate determina creşterea inutilă
a morbidităţii, la femeile cu simptome severe se vor efectua teste
speciale de diagnostic, cum ar fi :
- biopsia endometrială pentru confirmarea endometritei
- ultrasonografia sau alte teste radiologice pentru vizualizarea
eventualelor abcese tubo-ovariene
- laparoscopia, pentru confirmarea salpingitei.
- nivelul proteinei C reactive şi a vitezei de sedimentare a hematiilor
este crescut (în caz de boală inflamatorie pelvină, ambele sunt crescute)

24
 VII. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita – mai ales la formele

unilaterale ale bolii inflamatorii pelvine, pe dreapta - sarcina ectopică,
avortul în curs, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben,
chistul ovarian, torsiunea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală,
ocluzia intestinală, limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte
afectiuni intra-abdominale.
Evaluare
Examen abdominal şi pelvin complet, ecografie pelvină – în boala
inflamatorie pelvină acută, se sesizează îngroşarea trompelor uterine
peste 5 mm şi lichid în fundul de sac Douglas.
Standardul de aur în diagnosticul bolii inflamatorii pelvine este
considerat a fi laparoscopia, deoarece permite vizualizarea organelor
pelvice. Cu toate aceste, procedura este recomandată doar în cazul în
care rezultatele examenelor precedente (examen clinic, teste sanguine,
culturi, etc.) sunt neconcludente.
Pentru diagnosticul bolii inflamatorii pelvine se mai pot practica
biopsierea ţesutului endometrial şi culdocenteza – recoltarea de lichid
din fundul de sac Douglas.
Se efectuează hemoleucograma, urocultură, test de sarcină,
coloraţie Gram a secreţiilor vaginale şi culturi de la nivelul: endocolului,
rectului, uretrei, sângelui şi lichidului peritoneal. Dacă nu s-a făcut
recent, este recomandabil efectuarea testului Papa Nicolau.

25
 VIII. TRATAMENT

a.Tratamentul antibiotic – principii generale

b.Tratament patogenic şi simptomatic

a.Tratamentul antibiotic – principii generale

Regimurile terapeutice pentru boala inflamatorie pelvină trebuie să
acopere un spectru larg de agenţi patogeni, inclusiv Neisseria
gonorrhoeae, Chlamydia trachomatis, bacterii facultativ Gram-negative,
anaerobi şi streptococi.

Boala inflamatorie pelvină şi bolile cu transmitere sexuală necesită

un tratament medical prompt. Daca este prezent orice simptom pelvin
neobişnuit sau durere, se recomandă consultarea fără amânare a unui
doctor, chiar dacă simptomele nu par a fi serioase.

După începerea tratamentului medical pentru boala inflamatorie

pelvină, doctorul va oferi instrucţiuni specifice în legatură cu îngrijirea
la domiciliu. Persoana afectată trebuie să respecte aceste instrucţiuni şi
să vină la consultaţiile recomandate de doctorul curant.

Se recomandă următoarele măsuri de tratament la domiciliu:

- ingestia unor cantităţi mari de apă şi consumul unei diete
echilibrate, care ajută organismul să lupte împotriva infecţiei

- odihnă cât mai mult posibil, până ce simptomele încep să se

26
amelioreze (de obicei după câteva zile), apoi reluarea treptată a
activităţilor zilnice.

- administrarea regulată de medicamente antiinflamatoare

nonsteroidiene (AINS), precum ibuprofen, pentru durere. Dacă durerea
nu se ameliorează în primele 48 pana la 72 ore de la începerea
tratamentului, este indicat un nou consult medical

- evitarea contactului sexual până la terminarea tratamentului cu

antibiotice, dispariţia completă a durerii şi până la restabilirea completă
a stării de sănatate. De asemenea, evitarea contactului sexual până când
partenerul/partenerii nu a(u) terminat tratamentul administrat pentru o
boală cu transmitere sexuală

- stabilirea şi respectarea întâlnirilor cu doctorul. Doctorul curant va

dori să facă un nou consult la 2-3 zile de la începerea tratamentului cu
antibiotice ca să se asigure ca acesta are efect. De asemenea este necesar
un alt consult după alte 7-10 zile pentru a se vedea dacă starea persoanei
respective s-a ameliorat şi pentru discutarea despre metodele în care
poate fi evitată o nouă infecţie. Mai poate fi recomandată o consultaţie la
4-6 săptămâni pentru a se vedea dacă vindecarea este completă

- contactarea medicului dacă simptomele se agravează sau reapar.

Opţiuni de medicamente

Tratamentul suferă diverse modificări pe masură ce se inventează

noi antibiotice sau pe masură ce bacteria ce a determinat infecţia devine
rezistentă la antibioticele vechi. Ghidurile de tratament elaborate de
Centrele de Control şi de Prevenţie a Bolilor recomandă unul din
urmatoarele regimuri medicamentoase:

27
 - pacientă neinternată, regimul A:

Ofloxacină sau levofloxacină cu sau fără metronidazol. Ofloxacina

se administrează sub forma de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile.
Levofloxacina se administrează sub formă de tablete, o data pe zi, timp
de 14 zile. Aceste medicamente nu se folosesc la femeile însarcinate.
Metronidazolul, sub formă de tablete, de doua ori pe zi, timp de 14 zile.
Este contraindicat consumul de alcool in timpul administrării de
metronidazol.

- pacientă neinternată, regimul B.

Unul din următoarele trei cefalosporine este folosit în asociere cu

doxiciclina:

Ceftriaxona plus doxiciclina - Ceftriaxona se administrează o dată,

sub forma de injecţie intramusculară. Doxiciclina se administrează sub
formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile. Doxiciclina este
contraindicată la gravide. De asemenea se recomandă evitarea expunerii
prelungite la soare în timpul tratamentului cu doxiciclină

Cefoxitina se administrează o singura dată, sub forma unei injecţii

intramusculare. Probenecid se administreaza sub formă de tablete,
administrată in priză unică, în momentul injecţiei. Doxiciclina se
administrează sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile.

Alta cefalosporină, precum ceftizoxim sau cefotaxim plus doxiciclină,

cu sau fără metronidazol. Cefalosporinele se administrează o singură
dată, sub forma unei injecţii intramusculare. Doxiciclina se
administrează sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14 zile.
Metronidazolul este sub formă de tablete, de două ori pe zi, timp de 14
zile.

- pacientă internată. Unele femei au nevoie de internare pentru

28
tratarea bolii inflamatorii pelvine. În spital, antibioticele sunt iniţial
administrate pe cale intravenoasă timp de cel puţin 24 de ore, apoi sunt
administrate pe cale orală, tratament care poate fi continuat la domiciliu
după externarea din spital.

- pacientă internată, tratament intravenos, regim A: Cefotetan se

administrează intravenos la fiecare 12 ore sau Cefoxitin plus doxiciclină.
Cefoxitinul se administrează intravenos la fiecare 6 ore. Doxiciclina se
administrează intravenos sau sub formă de tablete la fiecare 12 ore.
Dupa cel putin 24 ore de tratament antibiotic intravenos, se
administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina)

- pacientă internată, tratament intravenos, regim B

-clindamicina
- gentamicina

Clindamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore.

Gentamicina se administrează intravenos la fiecare 8 ore sau o dată pe
zi.

După cel puţin 24 de ore de tratament antibiotic intravenos, se

administrează antibiotice orale (doxiciclina sau clindamicina).

1. Endocervicita cu Neisseria gonorrhoeae

- Ceftriaxon 125 mg intramuscular ( doză unică ) sau

29
 - Ofloxacin 400 mg oral (doză unică ) sau
- Cefixim 400 mg oral (doză unică ) sau
- Ciprofloxacin 500 mg oral (doză unică ).

2. Endocervicita cu Chlamydia trachomatis

- Doxiciclină 100 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Azitromicin 1 gr oral (doză unică ) sau
- Ofloxacin 300 mg oral de 2 ori/zi timp de 7 zile sau
- Eritromicină bază 500 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile sau
- Eritromicină etilsuccinat 800 mg oral de 4 ori / zi timp de 7 zile

Se recomandă internarea în spital, mai ales în cazurile cu diagnostic

incert, când se suspectează un abces pelvian, când semnele clinice sunt
severe, sau când pacienta prezintă complianţă redusă la tratamentul
urmat ambulator.
Externarea pacientelor este considerată când acestea nu mai prezintă
febră, când numărul de leucocite a revenit la normal, sensibilitatea de
rebound a dispărut, iar examinările repetate indică o ameliorare marcată
a sensibilităţii organelor pelvine.

Partenerii sexuali ai femeilor cu boală inflamatorie pelvină trebuie

investigaţi şi trataţi pentru infecţie uretrală cu Chlamydia sau gonococ.
Testele uretrale efectuate la partenerii sexuali masculini ai femeilor cu
boală inflamatorie pelvină non-gonococică şi non-Chlamydia nu
evidenţiază de obicei prezenţa uneia dintre aceste infecţii. Se recomandă
oprirea raporturilor sexuale până la terminarea tratamentului şi dispariţia
infecţiei.

b.Tratament patogenic şi simptomatic

30
 Alternativ tratamentului cu antibiotice se vor prescrie medicamente
din clasa antiinflamatoare nonsteroidiene(ibuprofen) – Paduden, Brufen
– administrate oral, de două ori pe zi.
De asemenea, tratarea durerii din abdomenul inferior şi pelvis se
face cu butilscopolamină – Scobutil – de preferat administrat intravenos
sau intramuscular, deoarece în administrarea orală se absoarbe puţin din
intestin şi are eficacitate scăzută. Se vor administra 1-2 fiole/zi. De
asemenea, se pot folosi şi supozitoare Scobutil.
În condiţiile în care febra nu scade în cazul unei administrări
corecte a antibioticului, se vor administra antipiretice – la nevoie.
Tratarea vărsăturilor se va face cu antiemetice : Metoclopramid
comprimate administrate oral de 2-3 ori/zi, fiole sau supozitoare în caz
de vărsături incoercibile.

IX. PROGNOSTIC

31
 Boala inflamatorie pelvină netrată poate produce cicatrici tisulare
(aderente) ce pot cauza durere pelvină cronică, sarcină ectopică şi
infertilitate.

Femeile cu risc de infecţii pelvine care utilizează un dispozitiv

intrauterin, pot fi sfătuite să opteze pentru o altă metodă de contracepţie
pentru a reduce riscul de boală inflamatorie pelvină. În cazul pacientelor
însărcinate, infectate cu HIV, sau care nu răspund la tratamentul cu
antibiotice orale, se recomandă spitalizarea. Tratamentul constă în
administrarea de antibiotice intravenos, apoi pe cale orală.

Dacă tratamentul antibiotic iniţial a vindecat infecţia cauzată de

boala inflamatorie pelvină, nu este necesar un tratament de întreţinere.
Cu toate acestea, este important să se ştie cu siguranţă că infecţia a fost
vindecată şi acest lucru se poate afla printr-un control regulat efectuat de
doctor.

32
 X. PROFILAXIA BOLII INFLAMATORII
PELVINE

Prevenirea unei boli cu transmitere sexuală este mai uşoară decât

tratarea infecţiei, odată ce aceasta a apărut. Abstinenţa de la contactul
sexual este singura modalitate sigură de evitare a expunerii la bolile cu
transmitere sexuală. Folosirea constantă de prezervativ va reduce
semnificativ riscul de infecţie cu o boală cu transmitere sexuală, care
poate duce apoi la boala inflamatorie pelvină. Chiar dacă se foloseşte o
altă metodă contraceptivă pentru a se preveni apariţia unei sarcini, se
recomandă şi folosirea de prezervative pentru a se reduce riscul de
infecţie.

Folosirea de mijloace locale de protecţie masculine (prezervative)

Folosirea constantă de prezervative reduce riscul de răspândire sau

de infectare cu o boală cu transmitere sexuală. Prezervativele trebuie
puse înainte de începerea oricărui contact sexual.
Se recomandă folosirea de prezervative cu un partener nou până
când este sigur că el sau ea nu are o boală cu transmitere sexuală.

Folosirea de mijloace locale de protecţie feminine

Prezervativele feminine (diafragma, de ex.) sunt disponibile pentru

femeile ale căror parteneri nu au sau refuză să folosească un prezervativ
masculin.

33
 XI. ÎNGRIJIRI ACORDATE
BOLNAVELOR CU BOALĂ
INFLAMATORIE PELVINĂ

Tratamentul antibiotic dureaza 7-14 zile in cazul bolii inflamatorii

pelvine. Bolnava nu necesită spitalizare decât în cazurile în care femeia
este insarcinată, este foarte bolnavă, prezintă vărsături, este necesară o
intervenţie chirurgicală pentru un abces tubo-ovarian sau o sarcină
ectopică (care pot fi rezultatul unei boli inflamatorii pelvine),sau dacă
persoana respectivă nu se poate trata singură la domiciliu.
Deşi bolnava poate începe să se simtă mai bine mai devreme este
necesară administrarea tratamentului in toată această durată de maxim 2
săptămâni. În caz contrar, infecţia poate să reapară.
Trebuie efectuată o nouă consultaţie la 2-3 zile de la începerea
tratamentului. Persoana respectivă ar trebui sa aibă o durere sau o
sensibilitate diminuată in timpul examenului abdominal şi pelvin.
Monitorizarea ulterioară, ce constă într-o nouă consultaţie la 7-10 zile şi
o alta la 4-6 săptămâni este de obicei recomandată pentru siguranţa că
tratamentul a avut succes.

34
 XII. CONCLUZII – partea teoretică

Boala inflamatorie pelvină (anexita, salpingita, metroanexita) este

o infecţie ce poate implica uterul, trompele uterine, ovarele şi cavitatea
pelvină şi poate duce la apariţia abceselor tubo-ovariene.

În cazul bolii, pot fi consideraţi factori de risc: parteneri sexuali

multipli, metode contraceptive ce nu sunt bariere in calea germenilor,
instrumentaţie transvaginală a colului si uterului şi, de asemenea,
prezenţa bolilor cu transmitere sexuală, istoric de boli inflamatorii
pelvine

Diagnosticul se stabileşte in funcţie de o serie de criterii.

Criterii majore
Trebuie luate in calcul toate aceste trei criterii, simultan:
sensibilitate la nivelul zonei abdominale inferioare cu sau fără rebound,
sensibilitate la mobilizarea colului uterin şi sensibilitate la nivelul
anexelor uterine. În plus, trebuie eliminate oricare alte cauze care pot da
această simptomatologie. Îndeplinirea acestor criterii majore este
suficientă pentru începerea tratamentului.

Diagnosticul diferenţial se face cu apendicita, sarcina ectopică,

avortul septic, endometrioza, hemoragiile la nivelul corpului galben,
chistul ovarian, răsucirea anexelor uterine, boala inflamatorie intestinală,
limfadenita mezenterică, pielonefrita sau alte afectiuni intra-abdominale.

Tratamentul de elecţie pentru boala inflamatorie pelvină durează

aproximativ 2 săptămâni şi constă în administrarea unui antibiotic cu
spectru larg, care omoară mai mult de un tip de bacterii. Dacă este
administrat adecvat, antibioticul distruge bacteriile ce provoacă boala
inflamatorie pelvină.

35
 Tratamentul antibiotic prompt poate preveni sau diminua
severitatea complicaţiilor bolii inflamatorii pelvine. Tratamentul este
început chiar dacă persoana respectivă îndeplineşte numai criteriile
minime de diagnostic al bolii inflamatorii pelvine, cu sau fără alte
simptome.

Pentru prevenirea reinfectării, partenerii sexuali trebuie să fie de

asemenea testaţi pentru boli cu transmitere sexuala (in principal pentru
gonoree si chlamydia), chiar dacă au sau nu simptome. Orice infecţie
trebuie tratată imediat.Uneori este necesară mai mult de o cură de
tratament antibiotic pentru a se vindeca o boală inflamatorie pelvină.

Se pot lua măsuri de prevenire a dezvoltării unei boli inflamatorii

pelvine prin folosirea de prezervative, ca protecţie împotriva bolilor cu
transmitere sexuală.

36
B. PARTEA PRACTICĂ

37
 CAZ I

Nume : C.
Prenume : I.
Vârsta : 20 ani
Domiciliu : Coştei 623
Religie : ortodoxă
Ocupaţie : studentă la stomatologie
Data internării : 27. 05. 2010 ora 18.50
Diagnostic internare : Anexită acută bilaterală
Motivele internării : durere accentuată în etajul abdominal inferior, greţuri,
vărsături, subfebrilă.
Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică
APF : menarha la 14 ani, cicluri regulate, durata 4 zile.
Naşteri 0 ; Avorturi : 0
APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei, masa ginecopatei fără
antecedente şi alte boli cronice

Istoricul bolii :
Bolnava afirmă că în seara zilei de 26.05.2010 are greţuri, varsă în cursul
nopţii şi dimineaţa are febră 37,4 ° C ; acuză stare generală rea, cu durere puternică
în toată zona inferioară a abdomenului ; se prezintă la un consult medical şi rămâne
internată pentru investigaţii şi tratament.

Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht : 35 % ; Hb : 11,6 % ; Hematii 4 190 000 ; Leucocite
8 600 ; Trombocite 285 000.
VSH: 8
Examen urină : culoare galbenă, albumină absent.

Examen obstetrical : col de nulipară, fără leziuni

TV : col închis, uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală, sensibil
la mobilizare, anexa dreaptă 4/4 mm, elastică, dureroasă, mobilitate redusă ; anexa
stângă palpabilă, dureroasă ; Douglas suplu.
Echo : vezică urinară în semirepleţie, uter 71/30/50 mm; anexa dreaptă
hipoechogenă 30/20 mm; anexa stângă 20/19 mm. Nu sunt colecţii în Douglas.
Înălţime 155 cm; Greutate : 42 kg

38
T.A. 110/60 mm/Hg
Puls 80b/minut
Temperatură 37,6 ° C.

IDENTIFICARE PROBLEME

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Probleme : respiraţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : dispnee (polipnee)
Sursă de dificultate : anxietatea.

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Probleme : alimentaţie şi hidratare necorespunzătoare

Manifestări de dependenţă : greţuri, vărsături
Sursă de dificultate : iritaţie peritoneală.

3. Nevoia de a elimina

Probleme : eliminări intestinale alterate

Manifestări de dependenţă : greţuri, vărsături
Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Pacienta nu manifestă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.

39
 5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Probleme : insomnie, disconfort, oboseală

Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ
Sursă de dificultate : durere, greţuri, vărsături.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Pacienta apreciază calitatea, semnificaţia hainelor ; îşi alege haine potrivite

staturii, greutăţii şi vârstei sale.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Probleme : hipertermie
Manifestări de dependenţă : subfebrilitate
Sursă de dificultate : boală infecţioasă acută.

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele

Pacienta îşi menţine igiena intimă şi generală în limite satisfăcătoare ; are

deprinderi igienice bine conturate (baie, duş zilnic).

9. Nevoia de a evita pericolele

Probleme : alterarea integrităţii fizice

Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii
Sursă de dificultate : durere.

10. Nevoia de a comunica

Pacienta comunică uşor, foloseşte un limbaj adecvat, dar respectuos ; îşi

exprimă dorinţele, emoţiile.

40
 11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri

Pacienta are propriile principii, respectă tradiţia şi religia şi are un cult

personal atât pentru pentru propria valoare, cât şi pentru cea a mentorilor săi.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Probleme : neputinţă
Manifestări de dependenţă : incapacitatea de a face ceea ce-i place
Sursă de dificultate : spitalizare, durere.

13. Nevoia de a se recreea

Pacienta îşi ocupă timpul liber citind sau ascultând muzică clasică.

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Pacienta doreşte să cunoască cât mai multe (educaţie sanitară), pentru a evita
o nouă spitalizare.

Probleme :

- alterarea confortului fizic din cauza durerii

- potenţial deficit de volum lichidian
- deficit de cunoştinţe
- alterarea vieţii sexuale
- risc de complicaţii

41
 ZIUA I
Probleme Obiective Intervenţii
Disconfort fizic Combaterea durerii şi asigurarea - pacienta va fi aşezată în repaus fizic, în
- durere unui somn suficient poziţie comodă, relaxantă
- somn alterat - îi administrăm antalgice (Algocalmin,
Piafen), i.m., la indicaţia medicului
- facem toaleta vulvo-vaginală cu soluţie
Clorom 1% ( după izolarea patului de restul
salonului).
- se va administra Diazepam - 1 fiolă seara
- se asigură salon bine aerisit, curat,
liniştit.
- se administrează i.v. Ampicilină 1 gr/ 6ore
Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor şi Gentamicină 80 mg / 8 ore
- se monitorizează funcţiile vitale dimineaţa
şi seara
- se face bilanţ ingesta-excreta
- se montează perfuzie i.v. (pe cateter)
cu glucoză 5% 500 ml
- se administrează antiinflamatoare :
Movalis supozitoare i.r. Seara
Disconfort psihic - menţinem un nivel de comunicare eficient
- deficit de cunoştinţe Dobândire de cunoştinţe noi cu familia şi pacienta
- informăm asupra evoluţiei şi eventualelor
complicaţii care pot apărea
- cerem sprijinul familiei
- asigurăm suport moral
42
Evaluare
- pacienta afirmă o uşoară
ameliorare a durerii în ambele
fose iliace
- acuză stare de bine fizic din
punct de vedere al cazării
- pacienta reuşeşte să doarmă 6
ore noaptea
- T : 37,6°C
- T.A. 110/ 60 mmHg
- pacienta nu prezintă semne de
deshidratare,
nu prezintă frison
sau creşterea temperaturii mai
mult de 37,6°C
- pacienta şi familia sunt
mulţumiţi de atitudinea adoptată
şi de informaţiile primite
- starea de anxietate predomină
datorită persistenţei simptomelor
 ZIUA A II-A

Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

Combaterea durerii şi
Disconfort fizic asigurarea unui somn suficient - administrăm antalgice, antispastice,
- durere antiinflamatoare (Algocalmin, Scobutil,
- somn alterat Piafen, Movalis supozitoare)
- menţinem o igienă locală satisfăcătoare
(efectuarea toaletei de către pacientă)
- asigurarea confortului fizic : lenjerie
curată, poziţie comodă în pat.
- administrăm Diazepam 1 tb seara
- durerea se ameliorează
uşor după administrarea
medicaţiei, dar reapare după
trei ore, însă mai slabă în
intensitate
- pacienta reuşeşte să
doarmă 6 ore pe timpul nopţii

- se administrează i.v. Ampicilină 1 gr/

Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor 6ore - TD : 36,8°C
şi Gentamicină 1 fiolă / 8 ore - TS : 37,4°C
- monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi - nu prezintă frison
- stare generală mult
seara şi menţinem temperatura corpului ameliorată
în limite normale nu prezintă semne de
- recoltăm probe biologice pentru deshidratare
hemoleucogramă, VSH, ex. urină - Ht 35% ; Hb 11,6%
- facem bilanţul ingesta-excreta cu
evaluare Hematii 4 190 000
clinică generală Leucocite 8 600
- recoltăm frotiu vaginal (pacienta va fi VSH 8
anunţată să nu-şi facă toaleta intimă Ex. urină : nimic patologic
în seara precedentă) pentru a treia zi - pacienta îşi însuşeşte
informaţia

43
 Probleme Obiective Interventii Evaluare
- pacienta nu prezintă
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare în - hidratăm pacienta cu ceaiuri senzaţie de greaţă
sau vărsături
- ingera cu placere fructe si
necorespunzătoare limite normale îndulcite, călduţe mancare pregătită de acasă
- instituim o alimentatie usor digerabila,
fara condimete si grasimi - respectă indicaţiile şi
- împărţim raţia alimentară în mănâncă puţin şi des
mai multe mese, respectând mesele - nu prezintă simptome de
principale intoleranţă
- supraveghem toleranţa pacientei
la alimentele ingerate

Disconfort psihic Asigurarea unui confort fizic - menţinem în continuare un nivel eficient Pacienta este mult mai liniştită
- deficit de informaţii adecvat de comunicare cu pacienta din cauza atenuării
- facilităm legătura dintre medic, familie, simptomelor
pacientă, informând asupra evoluţiei sale Familia este implicată activ în
- asigurăm suport moral susţinerea ei

44
 ZIUA A III-A

Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

Disconfort fizic Combaterea durerii - administrăm în continuare, la nevoie - durerea este mult diminuată
- durere antalgice - după examinare prezintă
durere în etajul inferior, cu
- antispasticele se administrează i.m. la anexe dureroase la mobilizare
12 ore
- Movalis administrat i.r. seara - se administrează la cerere o
fiolă de Scobutil şi Algocalmin;
- dimineaţa pacienta e chemată în sala durerea cedează, rămânând o
de tratament - se execută tuşeu senzaţie de jenă
vaginal, cu palpare abdominală a
anexelor, apoi pe valvă se recoltează
din col şi endocol secreţie vaginală
pentru test Papanicolau
- pacienta este condusă în salon şi este
aşezată în poziţie comodă

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - administrăm în continuare i.v. TD : 36,7°C

Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi Gentamicină TS : 36,9°C
1 fiolă / 8 ore - stare generală bună, fără
- monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa semne sau simptome ale unor
şi seara şi menţinem temperatura
corpului în limite normale complicaţii

- pacienta mănâncă cu
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare în - pacienta va fi hidratată oral, cu ceaiuri plăcere
necorespunzătoare limite normale îndulcite, călduţe - nu prezintă greaţă, vărsături
- se va menţine o alimentaţie uşor sau meteorism abdominal

45
 Probleme Obiective Interventii Evaluare
- abdomen suplu,
digerabilă, cu mese dese elastic,dureros la palpare în
- supraveghem toleranţa la alimentele zonele anexiale
ingerate
- urmărim apariţia eventualelor alterări
ale eliminărilor intestinale
- se administrează i.m. complex de
vitamina B

Disconfort psihic Dobândire de cunoştinţe noi - lămurim pacienta că recoltarea Pacienta este totuşi neliniştită
frotiului vaginal este un examen de în privinţa rezultatului, având
rutină în ginecologie în vedere incidenţa cancerului
- deficit de cunoştinţe - asigurăm suport moral de col uterin la femei tinere

46
 ZIUA A IV-A
Probleme Obiective Intervenţii Evaluare
Disconfort fizic Combaterea durerii - administrăm la nevoie antalgice - pacienta nu solicită
- administrăm antispastice 1 fiolă la 12 antalgice
- durere ore(Scobutil) - nu mai prezintă decât
uşoară jenă la palparea
- administrăm antiinflamatorii - Movalis abdomenului
1 supozitor seara - zone anexiale suple, uşor
- se indică menţinerea unei igiene intime dureroase, abdomen suplu,
şi locale satisfăcătoare elastic
- examen clinic general - palpare
abdominală a etajului inferior

Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - se administrează i.v. Ampicilină 1 gr/6 - TD : 36,7°C

ore şi Gentamicină 1 fiolă/ 12 ore - TS : 36,8°C
- monitorizarea funcţiilor vitale, cu - nu prezintă frison sau alte
menţinerea lor în limite normale semne şi simptome ale unei
complicaţii supraadăugate
- stare generală bună,
afebrilă
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare în - supreveghem toleranţa la alimente şi - pacienta nu prezintă
necorespunzătoare limite normale eventuala apariţie a unor alterări ale meteorism abdominal, greţuri
eliminărilor intestinale sau vărsături ; are tranzit
- recomandăm, în continuare, o intestinal, scaun de
alimentaţie echilibrată consistenţă normală

- se administrează vitamina B1 şi B6, - prezintă un bun apetit

i.m. pentru alimentele consumate
(in special fructe)

47
 Probleme
Disconfort psihic - anxietate
Obiective Interventii
- menţinem un nivel de comunicare
eficient cu pacienta şi familia
Combaterea anxietăţii - îi comunicăm pacientei că va fi
externată în următoarea zi, ca urmare
a evoluţiei favorabile
- asigurăm suport moral în continuare
- la cerere, îi administrăm seara o tabletă
de Diazepam
48
Evaluare
- pacienta se linişteşte în
urma aflării veştii că va fi
externată şi a faptului că
rezultatul frotiului vaginal nu
a ridicat probleme
FV - Candida,Trichomonas
Haemophilus absenţi . Floră
microbiană polimorfă fără
celule atipice
 ZIUA A V-A
Probleme Obiective Intervenţii Evaluare
Disconfort fizic şi psihic Educaţie sanitară - se face o evaluare clinică generală, cu - la examinare se constată
- recomandări medicale examen ginecologic. Pacienta e pusă în un abdomen elastic, suplu, cu
poziţie ginecologică - se execută TV. zone anexiale nedureroase
- se întocmesc documentele de TD : 36,7°C
externare, cu recomandările aferente - Pacienta îşi însuşeşte
- se indică continuarea ambulator a recomandările medicului şi
tratamentului antispastic şi antibiotic - oral are parte şi de înţelegerea
Ampicilină 500mg 1/ 8 ore, Scobutil. viitorului soţ şi de sprijinul
- antalgice la nevoie familiei
- antiinflamatoare seara - 1 supozitor
Movalis, timp de 5 zile
- se indică evitarea ortostatismului
prelungit, expunerea la frig şi umezeala
- se recomandă acordarea unei atenţii
deosebite igienei locale intime
- evitarea relaţiilor sexuale timp de 1
săptămână
- se recomandă un regim alimentar care
să prevină constipaţia
- pacienta va fi învăţată să poarte lenjerie
de bumbac şi să evite folosirea
tampoanelor intravaginale
- i se va recomanda, de asemenea, să
revină la control peste 7 zile sau în caz de
reapariţie a durerii
- va fi îndrumată să-şi măsoare zilnic
temperatura

49
 CAZ II

Nume : F.
Prenume : I.
Vârsta : 25 ani
Domiciliu : Bodo 192
Religie : penticostală
Ocupaţie : casnică
Data internării : 12. 03. 2010 ora 8.10
Diagnostic internare : Metroanexită dreapta cu reacţie pelviperitoneală.
Infecţie urinară. Pielonefrită acută?
Motivele internării : durere acută în fosa iliacă dreaptă, metroragie moderată,
febră, dureri lombare cu micţiuni dese, dureroase
Antecedente heredo-colaterale : mama litiază biliară, tata decedat
APF : menarha la 12 ani, cicluri regulate, durata 4-5 zile.
Naşteri 3 ; Avorturi : 0
APP : rujeolă în copilărie, hepatita virală A, apendictomie
Înălţime 160 cm; Greutate : 70 kg
T.A. 150/65 mmHg
Puls 92b/minut
Temperatură 38,4 ° C
U. M. 28. 02. 2010

Istoricul bolii :
Pacienta afirmă că în urmă cu două zile încep dureri lombare, micţiuni dese
cu durere ; face febră şi frison. În cursul nopţii apare durere accentuată în fosa
iliacă dreaptă şi uşoară sângerare, motiv pentru care se prezintă la un consult
medical şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament. Ne atrage atenţia că a
născut în urmă cu trei luni, dar nu mai alăptează (şi-a reluat viaţa sexuală).

Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht : 34 % ; Hb : 11,6 % ; Leucocite 10 000
VSH: 12
Urocultură : Eschericchia coli prezent
Test de sarcină : negativ
Examen sumar urină : culoare galbenă, albumină absent. Frecvente hematii
şi leucocite.

50
 Examen obstetrical : abdomen suplu, elastic, dureros la palpare în
hipogastru şi fosa iliacă dreaptă
TV : uter în anteflexie de mărime şi consistenţă normală, sensibil la palpare;
anexa stângă nepalpabilă ; zona anexială dreaptă sensibilă la palpare ; Douglas
liber.
Ex. valve : col întredeschis, pierde sânge în cantitate redusă pe cale
vaginală; leucoree moderată
Echografie : vezică urinară în semirepleţie
uter 72/42/37 mm;
anexa dreaptă 33/26 mm; chist ovarian
anexa stângă 29/20 mm.
Fină lamă transonică retrouterin.
Rinichi fără ectazii, nisip renal prezent.

IDENTIFICARE PROBLEME

2. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Probleme : circulaţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : tahicardie – 92 b/ min
Sursă de dificultate : stare febrilă.

Probleme : circulaţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : HTA (TA max uşor crescută)
Sursă de dificultate : anxietate

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Probleme : posibilă alterare prin deficit a hidratării şi alimentării

Manifestări de dependenţă : inapetenţă, lipsa senzaţiei de sete
Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe

51
 3. Nevoia de a elimina

Probleme : eliminări menstruale alterate

Manifestări de dependenţă : metroragie redusă
Sursă de dificultate : proces inflamator pelvin

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Probleme : dificultate în mobilizare

Manifestări de dependenţă : durere lombară
Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Probleme : insomnie, disconfort

Manifestări de dependenţă : oboseală, somn insuficient
Sursă de dificultate : durere, micţiuni dese

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Pacienta nu acordă o importanţă deosebită ţinutei vestimentare, viaţa ei are

alte priorităţi : copiii, religia.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Probleme : hipertermie
Manifestări de dependenţă : febrilă – 38,4°C
Sursă de dificultate : proces inflamator şi infecţie urinară

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele

Pacienta pune un mare accent pe igiena fizică; îşi satisface această nevoie
fără dificultate prin duş zilnic.

52
 9. Nevoia de a evita pericolele

Probleme : alterarea integrităţii fizice

Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii
Sursă de dificultate : durere, febră

10. Nevoia de a comunica

Probleme : comunicare ineficientă

Manifestări de dependenţă : complex de inferioritate
Sursă de dificultate : deficit de cunoştinţe

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, religii

Probleme : neputinţa
Manifestări de dependenţă : dificultatea de a participa la serviciile religioase
Sursă de dificultate : spitalizare

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Pacienta nu doreşte altceva decât să fie cu copiii şi familia (acestea sunt

realizările ei)

13. Nevoia de a se recreea

Pacienta îşi ocupă timpul liber cu copiii, gospodăria – pentru ea a creşte copii
şi a avea grijă de familie sunt lucruri care o relaxează.

53
 14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Probleme : deficit de cunoştinţe

Manifestări de dependenţă : neîncredere
Sursă de dificultate : anxietate, nivel social scăzut, izolare prin apartenenţa
religioasă.

Probleme :

- alterarea confortului fizic din cauza durerii şi a metroragiei reduse

- eliminări urinare alterate, eliminări menstruale alterate
- potenţial deficit de volum lichidian
- hipertermie
- risc de complicaţii
- alterarea somnului
- posibila alterare a ritmului cardiac

54
55
 ZIUA I

Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

Confort fizic alterat Asigurarea unui confort fizic
adecvat
- combaterea durerii - administrăm
antalgice (Algocalmin), antispastice
(Piafen), antiinflamatoare (Movalis sup.)
- efectuăm toaleta vulvo-vaginală, cu
aplicarea unui tampon
- asigurăm repaus fizic, poziţie
antalgică şi căldură în zona lombară
- administrăm Diazepam 1 tb seara
- se efectuează tuşeu vaginal şi se
recoltează frotiu vaginal
- durerea este de aceeaşi
intensitate, atât în fosa iliacă,
cât şi la micţiune
- pierde sânge pe cale
vaginală în cantitate foarte
mică
TV : col întredeschis, sânge în
cantitate foarte redusă,
leucoree moderată
- pacienta doarme doar trei
ore în cursul nopţii

Eliminări menstruale şi Eliminări în limite normale - monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa

urinare alterate şi seara
- urmărim cantitatea şi aspectul scurgerii
pe cale vaginală
- se recoltează urocultură (după ce
instruim pacienta să-şi efectueze
toaleta locală). Îi explicăm modul
de recoltare a urinii din mijlocul jetului
(nu se recoltează prin sondaj, deoarece
pacienta acuză jenă în timpul micţiunii)
- etcihetăm eprubeta şi o ducem la
laborator
T : 38,4°C
TA : 150/65 mmHg
P : 92/ min
- pacienta prezintă leucoree
moderată cu striuri sanguine
( nu sângerează abundent)
- pacienta îşi însuşeşte cele
indicate şi recoltează urina
pentru examenul cerut

56
57
 Probleme Obiective Intervenţii
Potenţial deficit volum lichidian Hidratare corespunzătoare - pacienta va fi hidratată parenteral cu
şi alimentaţie Glucoză 5 % 500 ml
necorespunzătoare Alimentaţie corespunzătoare - indicăm consum de lichide în cantitate
mărită, mai ales în perioada febrilă, dar
şi pentru a favoriza micţiunea
- se recomandă consumul de alimente
uşor digerabile - iaurt, fructe, carne,
supe
- se face raport ingesta-excreta
- se urmăreşte aspectul tegumentelor,
faciesul, gradul de transpiraţie
Asigurarea unui confort psihic - menţinem un nivel de comunicare
Disconfort psihic adecvat eficient cu pacienta, îi explicăm tot ceea
ce ea crede că reprezintă o nelămurire
- îi asigurăm suport moral
- permitem familiei (soţ, copii) să o
viziteze în cursul după-amiezii
- menţinem o strânsă legătură între
pacientă şi medic, încercând să suplinim
prin explicaţii pe înţelesul ei deficitul de
cunoştinţe
- lămurim familia că este bine să fie
internată, pentru un răspuns mai bun la
conduita terapeutică
58
Evaluare
- pacienta ingeră ceai călduţ
- nu prezintă intoleranţă
digestivă la lichide sau
alimente
- prezintă micţiuni dese, cu
jenă în timpul lor
- tegumentele sunt normal
colorate, elastice ; transpiraţie
uşor abundentă în urma
administării de Algocalmin
- pacienta este liniştită când îşi
vede familia, şi înţelege, atât
ea, cat si sotul importanta
spitalizării, pentru urmărirea
evoluţiei bolii în condiţii de
spital şi nu ambulator
 Probleme Obiective
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor
- combaterea procesului
inflamator
- combaterea hipertermiei
- combaterea infecţiei urinare
Intervenţii
- se administrează Cefuroxim 1 gr/12 ore
i.v.
- se montează acteter venos, pe care se
administrează o perfuzie cu Glucoză 5 %
- se recoltează probe biologice pentru
VSH, hemoleucogramă
- se monitorizează funcţiile vitale, în
special temperatura şi tensiunea arterială
- se face bilanţ ingesta-excreta
- se administrează antipiretice
( algocalmin, paracetamol) tablete
59
Evaluare
- pacienta nu acuză disconfort
în timpul
administrării lente a
antibioticului
VSH : 12
Hemoleucogramă : Ht : 34% ;
Hb : 11,6 ; Leucocite : 10 000
T : 38,4 ° C, scade după 2 ore
la 37,8°C
- pacienta nu prezintă frison
sau stare de deshidratare

Probleme
Disconfort fizic
- durere în fosa iliacă şi zona
lombară
- micţiuni dese
- somn alterat (oboseală)
- din cauza administrării
intravaginale a medicaţiei
ZIUA A II-A
Obiective Intervenţii
Asigurarea unui confort fizic - admistrăm antispastice, antalgice
adecvat antiinflamatoare
- asigurarea unei poziţii cât mai comode în
pat cu aplicaţii calde în regiunea lombară
şi suprasimfizar
- asigurarea orelor de somn şi odihnă
necesare prin repaus la pat cu
administrare de Diazerpam - 1 tabletă
seara
- efectuarea toaletei vulvo-vaginale la pat
cu soluţie călduţă Clorom 1%, după
izolarea patului de restul salonului
- monitorizăm frecvenţa micţiunilor
- pacienta va fi condusă în sala de
tratamente pentru efectuarea tuşeului
vaginal şi a unui examen clinic general,
cu palpare abdominală
- pacienta îşi va administra ovule vaginale
(Cervugid) după efectuarea toaletei intime
cu apă călduţă şi bicarbonat de sodiu
conform rezultatului FCV
- recomandămaplicarea unui tampon
zilnic, pentru a nu murdări lenjeria
60
Evaluare
- durerea lombară este uşor
ameliorată ; în fosa iliacă
stângă durerea persistă
la examenul local şi
abdominal
- pacienta nu se poate obişnui
cu disconfortul administrării
intravaginale a ovulelor
- nu mai prezintă decât
leucoree moderată
Rezultatul frotiului vaginal :
Trichomonas, Candida
Haemophilus, absent, C II
inflamator, moderate hematii
- în cursul nopţii pacienta
reuşeşte să se odihnească
- frecvenţa micţiunilor scade
uşor
 Probleme Obiective Intervenţii Evaluare
Risc complicaţii Prevenirea complicaţiilor - se recoltează probe biologice pentru - test de sarcină negativ
examen sumar de urină - examen urină : culoare
- renale - tot din prima urină se face test de galben albumină absent,
- genitale sarcină leucocite şi hematii prezente
- se administrează Cefuroxim 1gr/12 ore în sediment, frecvente
- deshidratare i.v. depozite de oxalaţi de calciu
- însoţim pacienta la serviciul radiologie
pentru efectuarea examenului ecografic TA : 130/65 mmHg
- se monitorizează funcţiile vitale şi se TD : 37,8°C - scade la 37,3°C
urmăreşte menţinerea lor în limite TS : 37,4°C
normale
- se administrează antipiretice Ecografie :
(paracetamol) AD : 33/26 mm chist ovarian
- urmărim aspectul tegumentelor şi AS : 29/20 mm
mucoaselor endometru 7 mm, fină lamă
- hidratare orală - se face bilanţul transonică retrouterin
lichidelor ingerate Rinichi fără ectazii. Vezică
nelocuită

Potenţial deficit de volum Hidratare şi alimentaţie - îndrumăm pacienta să consume ceai de - pacienta consumă fără
codiţe de cireşe - aproximativ 1500 ml/zi probleme alimente ; nu
lichidian şi alimentar corespunzătoare - recomandăm consumul de alimente prezintă intoleranţă digestivă
uşor digerabile şi evitarea condimentelor
- nu prezintă semne de
deshidratare

61
 Probleme Obiective Intervenţii Evaluare
Disconfort psihic Asigurarea unui confort psihic - menţinem o comunicare eficientă cu - pacienta şi familia sunt
pacienta, la nivelul ei de înţelegere mulţumiţi de explicaţiile
adecvat - informăm familia asupra evoluţiei stării primite
sale de sănătate şi cerem membrilor - familia înţelege şi renunţă la
colaborare şi sprijin moral ideea de rugăciune
- aducem la cunoştinţă rezultatele în grup
tuturor investigaţiilor şi, cu acordul - pacienta citeşte singură
medicului, explicăm pacientei şi familiei rugăciuni
interpretarea acestora
- explicăm familiei că nu putem să le
asigurăm un loc de rugăciune pentru
mai mulţi credincioşi şi solicităm
înţelegere din partea lor

62
 ZIUA A III-A

Probleme Obiective Intervenţii Evaluare

Disconfort fizic
- dureri lombare
- disurie
- disconfort în administrarea
medicaţiei i.v.
- consult ginecologic
Asigurarea unui confort fizic
adecvat
- administrăm antalgice i.m., la nevoie,
antispastice (Piafen) 1 fiolă / 8 ore şi
antiinflamatoare (Movalis sup.)
- asigurăm poziţie comodă în pat, cu
cu aplicaţii de comprese calde în zona
lombară
- conducem pacienta în sala de
tratament şi o punem pe masa
ginecologică, pentru consult ginecologic
şi evaluare
- monitorizăm frecvenţa micţiunilor şi
gradul de durere
- se recomandă întreţinerea igienei locale
intime, prin efectuarea toaletei interne cu
bicarbonat de sodiu seara, urmată de
administrarea intravaginală a ovulelor
- explicăm pacientei necesitatea
tratamentului şi eficacitatea acestuia,
dacă e urmat cum trebuie
- asigurăm orele de somn necesare
refacerii organismului
- dureri lombare diminuate, cu
uşoară jenă la palpare
abdominală ; abdomen suplu,
elastic
- TV : zone anexiale -
AS nedureroasă
AD uşor sensibilă, mult
diminuată în dimensiuni
- leucorere cu aspect normal,
în cantitate redusă
- pacienta se odihneşte în
timpul nopţii
- prezintă micţiuni spontane
fără acuze de jenă în timpul
actului de micţiune

63
 Probleme Obiective Intervenţii Evaluare
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - pe baza rezultatului uroculturii se - urocultură nesterilă cu
- renale stabileşte schema de tratament conform Escherichia Colli prezent,
- ginecologice antibiogramei sensibil la Cefuroxim
- administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore, - micţiuni spontane,
antispastice şi antiinflamatoare nederanjante, cu frecvenţă
- monitorizăm funcţiile vitale şi frecvenţa normală
micţiunilor şi încercăm să le menţinem
în limite normale TA : 120/65 mmHg
P : 88b/min
TD : 36,9°C
TS : 36,8°C
- leucoree redusă, fără miros
supărător

- hidratare orală - 1500-2000 ml - tegumente şi mucoase

Alimentaţie şi hidratare Alimentaţie şi hidratare - raport ingesta - excreta normal colorate, elastice,
- recomandăm pacientei să consume fără semne de deshidratare
necorespunzătoare corespunzătoare alimente uşor digerabile şi să evite - pacienta prezintă apetit
condimentele, ciocolata şi cafeaua ; de normal cu preferinţă pentru
asemenea, recomandăm evitarea fructe (îi plac bananele)
alimentelor care produc constipaţie
- urmărim gradul de toleranţă al
alimentelor şi aspectul mucoaselor şi
tegumentelor

64
Disconfort psihic, dat de
izolarea de familie şi copii
PROBLEME
Disconfort fizic
Risc de complicaţii
Asigurarea unui confort psihic
adecvat
OBIECTIVE
Asigurarea unui confort fizic
adecvat
Prevenirea complicaţiilor
- încercăm să comunicăm cât mai mult - se linişteşte în momentul
cu pacienta când familia e reintegrată
- îi aducem la cunoştinţă că dacă evoluţia pentru scurt timp
e favorabilă, va fi externată peste două - faptul că sugarul e liniştit şi
zile pune în greutate îi arată că e
- solicităm ajutorul familiei şi asigurăm bine supravegheat şi îngrijit
vizita copiilor şi a sugarului , pentru care
e foarte îngrijorată
ZIUA A IV-A
INTERVENŢII EVALUARE
- pacienta nu mai acuză
- administrăm antalgice (Algocalmin) la dureri lombare şi nici în zona
Nevoie anexială dreaptă
- administrăm antispastice - Piafen 1 - îşi face cu regularitate
fiolă la 12 ore şi supozitoare Movalis toaleta locală şi îşi
- îi sugerăm să ne semnaleze orice administrează medicaţia
disconfort apărut intravaginal
- verificăm dacă pecienta şi-a însuşit - încearcă să ne explice că
obiceiul de a-şi face toaleta intimă cu datorită religiei, ea are un alt
soluţie de bicarbonat de sodiu şi dacă-şi statut
continuă tratamentul intravaginal cu
ovule
- o facem să conştientizeze că e
necesară o mai mare deschidere spre
ştiinţă, cu respectul propriei fiinţe
- urmărim gradul de oboseală (prezent
sau absent) cu satisfacerea orelor de
somn necesare
- administrăm Cefuroxim 1 gr/12 ore, i.v. TD : 36,6°C
- monitorizăm funcţiile vitale şi încercăm TS : 36,8°C
65
 să le menţinem în limite normale TA : 100/70 mmHg
- se menţine controlul raportului ingesta- Nu prezintă frison
excreta Puls : 78b/min
- urmărim aspectul tegumentelor şi
comportamentul pacientei

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort psihic Combaterea anxietăţii - asigurăm pacienta că evoluţia sa e
- anxietate favorabilă şi că în ziua următoare va fi
Externată
- îi explicăm că trebuie să aibă răbdare,
având în antecedente 3 naşteri,
organismul fiind obosit
- pacienta ne solicită ajutorul
şi ne roagă ca la externare să
stăm de vorbă cu soţul, pentru
că ei îi este ruşine să-şi
susţină punctul de vedere

66
67
 ZIUA A V-A
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort psihic Asigurarea unui confort - se face evaluare clinică generală - palpare abdominală :
psihic adecvat - monitorizăm funcţiile vitale abdomen suplu, elastic.
- anxietate - pacienta este condusă în sala de tratament şi Leucoree normală, ca aspect
- deficit de cunoştinţe urcată pe masa ginecologică pentru examen de şi cantitate
- barieră religioasă specialitate, combinat cu palpare abdominală Col violaceu, fără leziuni
- se întocmeşte documentaţia de externare Stare generală bună
cu recomandările aferente
- se recomandă continuarea tratamentului
ambulator cu Cefalexim 500mg / 8 ore timp
de 5 zile, Movalis supozitoare seara, antalgice Pacienta îşi însuşeşte
şi antispastice la nevoie recomandările medicale şi
promite că le va respecta în
- recomandări : evitarea frigului, a umezelii, a măsura posibilităţilor
efortului fizic prelungit şi a ortostatismului - soţul doar ne ascultă, fără a
prelungit, menţinerea unei igiene intime da semne sau o afirmare
riguroase, administrarea ovulelor rămase, verbală că este de acord
respectarea orelor de odihnă şi somn, cu ceea ce i s-a spus ;
alimentaţie bine echilibrată, cu respectarea el pune crezul său înainte
tuturor principiilor alimentare, evitarea de familie
contactului sexual şi apariţia unei eventuale
sarcini purtarea lenjeriei de bumbac
- încercăm să explicăm soţului că-i respectăm
religia şi valorile după care-şi conduce viaţa,
însă pentru el şi copii, mai importantă credem
că e mama ; recomandăm să o respecte ca om
şi să recurgă la o perioadă de abstinenţă
sexuală, apoi să folosească un mijloc de
contracepţie pentru a evita o sarcină. Îi explicăm
că soţia sa este mult prea obosită după cele
trei sarcini şi ea nu-şi doreşte momentan un alt
copil, pentru că nu ar mai face faţă fizic
- recomandăm să vină la control de specialitate
peste 7 zile, sau în orice alt moment, daca apar
semne inflamatorii

68
 CAZ III

Nume : I.
Prenume : R.
Vârsta : 36 ani
Domiciliu : Făget, Str. A. Coposu 3
Religie : ortodoxă
Ocupaţie : şomeră, necăsătorită
Data internării : 20. 02. 2010, ora 5.10
Diagnostic internare : Anexită acută stânga
Displazie col uterin. Suspiciune carcinom in situ
Motivele internării : stare generală alterată, subfebrilitate, leucoree rozată cu
aspect de spălătură de carne, urât mirositoare, durere accentuată în etajul
abdominal inferior, vărsături, constipaţie.
Antecedente heredo-colaterale : fără importanţă patologică
APF : menarha la 16 ani, cicluri neregulate, dismenoreice, abundente, durata
– 4 zile
APP : bolile infecto-contagioase ale copilăriei, masa ginecopatei
Naşteri : 2 Avorturi : 7 la cerere
Ultima menstruaţie : 5. 02. 2010

Istoricul bolii : Bolnava afirmă că în cursul serii a început durere violentă în

partea stângă a abdomenului inferior, este subfebrilă – 37,6°C. Ştie că are o rană pe
col, dar nu a respectat indicaţiile medicului privind tratamentul medicamentos ; de
circa 6 luni prezintă între menstruaţii leucoree abundentă, urât mirositoare şi de
circa 2 luni, leucoree rozată. Din acest motiv, se prezintă la un consult de
specialitate şi rămâne internată pentru investigaţii şi tratament.

Examene paraclinice :
Hemoleucograma : Ht 30% ; Hb 9,6% ; Leucocite 9800
VSH : 28
FCV : celule cu caracter aproape sigur de malignitate (nuclei giganţi,
hipercromatism nuclear, raport nucleu-citoplasmă inversat)
Test de sarcină negativ.

69
 Ecografie : vezica urinară în semirepleţie
AS : 33/20mm, hiperechogenă, uter de dimensiuni normale, nelocuit. Nu
sunt colecţii în Douglas. Rinichi fără ectazii.
Examen obstetrical :
TV : col întredeschis prezintă leziune ulcerativă, friabil ; pierde pe cale
vaginală secreţie cu aspect de spălătură de carne, urât mirositoare, de culoare
rozată.

T.A. 120/70 mmHg

Puls 90 b/ min
T 37,6 ° C
Înălţime 162 cm, greutate 58 kg

IDENTIFICARE PROBLEME

1. Nevoia de a respira şi a avea o bună circulaţie

Probleme : respiraţie inadecvată, circulaţie inadecvată

Manifestări de dependenţă : dispnee ; tahicardie moderată – 90b/min
Surse de dificultate : anxietatea

2. Nevoia de a bea şi a mânca

Probleme : posibilă alterare prin deficit a alimentaţiei şi hidratării

Manifestări de dependenţă : greţuri, vărsături, inapetenţă
Surse de dificultate : iritaţie peritoneală

70
3. Nevoia de a elimina

Probleme : eliminări menstruale alterate

Manifestări de dependenţă : leucoree rozată, cu aspect de spălătură de carne
Surse de dificultate : displazie de col uterin

Probleme : eliminări intestinale alterate

Manifestări de dependenţă : constipaţie
Surse de dificultate : afecţiune malignă a colului uterin

4. Nevoia de a se mişca şi a avea o bună postură

Pacienta nu prezintă dependenţă în satisfacerea acestei nevoi.

5. Nevoia de a dormi şi a se odihni

Probleme : insomnie, disconfort, oboseală

Manifestări de dependenţă : somn insuficient calitativ şi cantitativ
Surse de dificultate : durere, anxietate

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

Pacienta pune mare accent pe felul cum arată şi cum se îmbracă, hainele
reprezentând pentru ea un atu în societate.

7. Nevoia de a menţine temperatura corpului în limite normale

Probleme : hipertermie
Manifestări de dependenţă : subfebrilitate 37,6°C
Surse de dificultate : proces inflamator

8. Nevoia de a fi curat şi a proteja tegumentele

Pacienta îşi menţine cu greu igiena intimă datorită caracterului şi cantităţii

leucoreei ; se schimbă foarte des şi se spală de cel puţin 6 ori pe zi.

71
9. Nevoia de a evita pericolele

Probleme : alterarea integrităţii fizice

Manifestări de dependenţă : semne inflamatorii
Surse de dificultate : durere în fosa iliacă stângă, durere şi sângerare la contact
sexual sau consult

10. Nevoia de a comunica

Probleme : comunicare ineficientă

Manifestări de dependenţă : retragere, izolare
Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe

11. Nevoia de a acţiona conform propriilor convingeri, valori

Respectă omul ca valoare şi nu este o mare practicantă a cultului religios.

12. Nevoia de a fi preocupat în vederea realizării

Probleme : neputinţa
Manifestări de dependenţă : incapacitate în faţa realităţii
Surse de dificultate : durere, disperare

13. Nevoia de a se recreea

Probleme : anxietatea
Manifestări de dependenţă : -
Surse de dificultate : deficit de cunoştinţe

14. Nevoia de a învăţa cum să-şi păstreze sănătatea

Pacienta doreşte cât mai multe informaţii şi o rezolvare cât mai rapidă şi
favorabilă a situaţiei.

72
Probleme :

- alterarea confortului fizic : durere, secreţii vaginale

- alterarea confortului psihic : deficit de cunoştinţe, comunicare
ineficientă, anxietate
- eliminări intestinale şi menstruale alterate
- potenţial deficit de volum lichidian şi alimentaţie
- risc de complicaţii

73
74
 ZIUA I
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort fizic Combaterea durerii şi - asigurăm repaus la pat în poziţie - durere în fosa iliacă stângă-
- durere asigurarea unui confort fizic comodă care să mai atenueze din la examenul cu valve se
- secreţii vaginale adecvat disconfort constată un col cu leziuni,
- oboseală - administrăm antalgice (Algocalmin) şi friabil, cu aspect spongios,
leucoree rozată cu aspect de
antispastice ( Scobutil) i.m. spălătură de carne
- conducem pacienta în sala de - TV : anexa stângă mărită în
tratamente şi o urcăm pe masa volum, dureroasă şi sensibilă
ginecologică pentru examenul la palpare şi mobilizare ;
ginecologic anexa dreaptă nedureroasă
- efectuăm toaleta vulvo-vaginală cu
soluţie de Clorom 1% Abdomen suplu, elastic
- servim medicului cu mănuşi sterile, - după administrarea
valve pentru efectuarea tuşeului vaginal Diazepamului, pacienta
doarme doar trei ore noaptea,
- servim medicul cu pensă port-tampon din cauza durerii
şi lamă pentru recoltare FCV
- ajutăm medicul în efectuarea toaletei
vulvo-vaginale interne, apoi conducem
pacienta la pat şi o aşezăm în poziţie
comodă
- însoţim pacienta la grupul sanitar pentru
a-şi efectua toaleta intimă când e nevoie
- schimbăm lenjeria de pat de câte ori
solicită pacienta
- însoţim pacienta la serviciul de
radiologie pentru efectuarea ecografiei
abdominale şi pelvine
- seara administrăm 1 tabletă de
Diazepam deoarece a acuzat stare de
oboseală

75
 PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort psihic - încercăm să comunicăm activ cu - pacienta este în continuare

Asigurarea unui confort psihic pacienta, îi explicăm şi răspundem neliniştită în legătură cu
- deficit de cunoştinţe adecvat tuturor semnelor de întrebare ridicate starea sa de sănătate - ştie
- menţinem şi mediem legătura cu familia că ceva nu este bine şi că a
- comunicare ineficientă - informăm familia asupra stării de greşit în faptul că nu şi-a tratat
- anxietate sănătate a pacientei displazia de col uterin
- încercăm să o lămurim că până la
venirea rezultatelor FCV, va urma
tratamentul prescris
- îi aducem la cunoştinţăeventualele
investigaţii la care ar fi supusă în caz de
rezultat nefavorabil
- asigurăm suport moral şi îi expunem
cazuri pozitive
- solicităm ajutorul şi sprijinul familiei

76
 PROBLEME
Risc de complicaţii
Deficit lichidian şi alimentar
OBIECTIVE INTERVENŢII
Prevenirea complicaţiilor - monitorizăm funcţiile vitale - în special
T.A., pulsul şi temperatura
- administrăm Ampicilină 1 gr/ 6 ore şi
Gentamicină 1 f/ 8 ore, i.v.
- hidratăm pacienta parenteral - 1500 ml
- administrăm antipiretice (paracetamol)
- facem raportul ingesta-excreta şi
urmărim eventualele semne de
deshidratare
- recoltăm de urgenţă probe biologice
pentru grupa sanguină şi Rh, VSH şi
hemoleucogramă
- urmărim secreţiile vaginale, aspectul şi
cantitatea acestora
- urmărim faciesul şi comportamentul
Hidratare şi alimentare - hidratăm pacienta parenteral deoarece
corespunzătoare refuză ingerarea orală a lichidelor sau
alimentelor
- suplinim aportul de lichide cu vitamine
complex B
- examinăm aspectul tegumentelor şi
mucoaselor
- administrăm antiemetice
(Metoclopramid)
- spre seară acceptă ceai de mentă
îndulcit cu lămâie
77
EVALUARE
- T 37,6°C, scade la 37,1°C
- pacienta nu ingeră nimic pe
cale orală
- pe cale vaginală, prezintă
leucoree rozată, nu pierde
sânge sau cheaguri după
tuşeul vaginal
- sângerare uşoară la nivelul
colului la exercitare de
presiune
- pacienta nu prezintă semne
de deshidratare
- nu mai prezintă greaţă sau
vărsături
- diureză : urină clară, micţiuni
spontane, 1300 ml / 24 ore
 PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Eliminări intestinale şi Eliminări în limite normale - hidratare corespunzătoare parenterală - în urma clismei, pacienta
cu administrare intrarectală a unui elimină fecale de consistenţă
menstruale inadecvate supozitor cu glicerină pietrificată
- se pregăteşte o clismă evacuatoare ;
conducem pacienta la baie, o punem în - igiena e menţinută în limite
decubit lateral dreapta (avem pregătite acceptabile
canule sterile, mănuşi, irigator, aleză),
lubrifiem canula şi, cu blândeţe, o
introducem în rect. Administrăm lichidul
călduţ lent şi cerem pacientei să-l reţină
cât mai mult timp. Strângem materialul
folosit şi conducem pacienta la toaletă
- asigurăm condiţii optime de menţinere
a igienei intime
- servim pacienta cu tampoane vaginale
- urmărim aspectul şi cantitatea
scurgerilor vaginale

78
ZIUA A II-A

79
 PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII
Disconfort fizic Combaterea durerii şi - administrăm antispastice şi antalgice,
- durere asigurarea unui număr de ore la nevoie
- leucoree de somn suficient - asigurăm o poziţie comodă în pat cu un
- somn insuficient climat plăcut în jur
- suplinim şi o ajutăm în satisfacerea şi
întreţinerea igienei intime
- asigurăm tampoane vaginale şi lenjerie
curată de câte ori e nevoie
- administrăm Diazepam - 1 tabletă
seara
- menţinem un nivel de comunicare
Disconfort psihic Asigurarea unui confort psihic eficient cu pacienta
- deficit de cunoştinţe adecvat - asigurăm permanent suport moral
- comunicare ineficientă - prin întrebări bine formulate şi gândite,
încercăm să interogăm pacienta în
legătură cu viaţa sa de familie, vizitele
la medicul ginecolog şi motivul atâtor
avorturi la cerere
- încercăm să stabilim mai mult o relaţie
de încredere
- analizăm informaţiile primite şi ne
revizuim atitudinea comportamentală
-atenţionăm medicul cu privire la
antecedentele ginecologice
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi
80
EVALUARE
- durerea persistă doar la
palpare abdominală
- pacienta îşi menţine igiena
intimă fără ajutor, dar
leucoreea îi dă senzaţie de
disconfort
- în cursul nopţii se odihneşte
- bolnava ne aduce la
cunoştinţă că, după cele
două naşteri, au urmat alte
sarcini nedorite şi avortul a
fost o soluţie de rezolvare
- nu a recurs la alte mijloace
de contracepţie, din cauza
unei proaste informări
- ultimul consult a fost în urmă
cu aproape 2 ani, când a şi
făcut un avort
- i s-a adus la cunoştinţă
despre rana de pe col şi a
fost rugată să revină, primind
şi tratament
- bolnava afirmă că nu a făcut
tratamentul şi nu s-a prezentat
la control, pentru că s-a simţit
bine
EVALUARE
TD : 36,9°C
 seara
- administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi
Gentamicină 1 fiolă/8ore, i.v.
- conducem bolnava în sala de tratament
şi o urcăm pe masa ginecologică pentru
examen de specialitate şi toaleta vulvo-
vaginală efectuată de medic
- servim medicul cu mănuşi sterile,
valve, soluţie Clorom 1% şi soluţie
Betadine pentru badijonare vaginală
Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare - hidratare parenterală 1000 ml -
deficitare corespunzătoare Glucoză 5% + ser fiziologic 9%
- hidratare orală cu ceai îndulcit, suc
natural
- recomandăm consumul unor alimente
uşor digerabile, fructe, lactate, supe
carne de pui, iaurt, brânză de vaci, etc
- supraveghem toleranţa digestivă la
alimentele consumate şi dacă apar
unele fenomene digestive
- interogăm pacienta cu privire la
tranzitul intestinal, scaun, diureză
- evaluăm starea generală, aspectul
tegumentelor şi mucoaselor
ZIUA A III-A
81
TS : 37,2°C
TA : 110/70 mmHg
P : 80 b/ min
- la tuşeu se constată anexa
dreaptă suplă, nedureroasă,
anexa stângă dureroasă uşor
la mobilizare ; sâgerare
moderată la nivelul colului
în timpul tuşeului
- pacienta consumă cu
plăcere alimentele prescrise şi
nu acuză stare de greaţă,
vărsături
- prezintă tranzit intestinal,
abdomen suplu, nemeteorizat
- are scaun spontan, de
consistenţă şi aspect normal
- micţiuni spontane 6-7/24 ore
- stare generală bună,
tegumente uşor palide, fără
semne de deshidratare
 PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort fizic Asigurarea unui confort fizic - administrăm antalgice şi antispastice - pacienta acuză doar uşoară
- administrăm supozitoare Movalis i.r.
adecvat seara jenă în partea stângă
- durere - asigurăm un climat plăcut în salon,
- leucoree schimbăm lenjeria de pat la nevoie - numărul de ore de somn pe
- asigurăm soluţii şi tampoane pentru noapte este suficient
efectuarea toaletei intime de către
pacientă
- seara administrăm 1 tabletă de
Diazepam
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - administrăm Ampicilină 1 gr/6 ore şi TD : 36,4°C
Gentamicină 1 fiolă/8 ore, i.v. TS : 36,8°C
monitorizăm funcţiile vitale dimineaţa şi P : 78b/min
seara TA : 110/70mmHg
- încercăm să pregătim pacienta în
vederea aducerii la cunoştinţă a - pacienta nu poate accepta
rezultatului nefavorabil al FCV că are acest diagnostic,
- anunţăm vestea neplăcută, împreună devine dispneică, puls
cu medicul
- medicul îi explică că este un cancer de 100b/min, stare de şoc psihic
col în fază incipientă, depistat din timp - după 5 minute de la
- urmărim cu atenţie comportamentul, administrarea oxigenului îşi
faciesul şi funcţiile vitale ale pacientei revine şi încearcă să asimileze
- administrăm oxigen pacientei, pentru a ceea ce i se spune
favoriza respiraţia şi o tabletă de Xanax - nu prezintă semne de
- se administrează în continuare deshidratare
tratament parenteral, cu antibiotice i.v.
PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Disconfort psihic Asigurarea unui confort - asigurăm suport moral permanent - sprijinul familiei o ajută
psihic adecvat - căutăm, prin cuvinte calde şi atingeri foarte mult

82
 să uşurăm acceptarea diagnosticului - familia, soţul, acceptă cu
recent greu realitatea
- vor hotărî împreună ce e de
- îi explicăm că datorită simptomelor făcut
anexitei practic i s-a salvat viaţa,
deoarece diagnosticul de cancer a fost
stabilit în fază incipientă
- cerem sprijinul familiei, în special al
soţului şi încercăm să le comunicăm
diagnosticul într-un mod care să-l facă
mai acceptabil
- însoţim pacienta la serviciul CT -
nemâncată - pentru efectuarea
tomografiei abdomen-pelvis
- îi explicăm că în continuare conduita va
fi de extirpare a colului (doar la cererea
pacientei histerectomie totală), cu un
procent de vindecare de 80-90%
- asigurăm intimitate familiei, pentru a
hotărî ce au de făcut, respectând
indicaţiile medicului

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

Alimentare şi hidratare Alimentare şi hidratare - pacienta refuză micul dejun şi prânzul - pacienta vomită (pe fond
deficitare corespunzătoare - hidratăm pacienta parenteral i.v. cu psihic)

83
 Glucoză 5 % 1000 ml şi ser fiziologic 9% - seara, după administrarea
500 ml Metoclopramidului, vărsăturile
- administrăm complex de vitamina B i.m. încetează
- spre seară, recurgem la un tertip : îi
aducem cei doi copii, care practic îi vor
motiva existenţa, mizând pe efectul psihic
produs de ei
- efectul e cel aşteptat : acceptă cina,
doar fructe
- urmărim apariţia unor eventuale
fenomene digestive
- administrăm Metoclopramid i.m.

ZIUA A IV-A

PROBLEME OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE

84
Risc de complicaţii Prevenirea complicaţiilor - pacienta hotărăşte împreună cu familia - pacienta şi familia sunt
să se deplaseze cât mai repede la clinica mulţumiţi de atitudinea şi
de oncologie, pentru tratement de sprijinul personalului
specialitate medical
- se întocmeşte documentaţia de - consideră că rezolvarea cât
externare cu toate analizele aferente mai rapidă îi va prelungi viaţa
- se recomandă administrarea în - promite că va ţine legătura
continuare de Ampicilină 500 mg/6 ore, şi va veni la control
oral şi Movalis supozitoare, i.r.
- pacienta este consultată şi se
efectuează toaleta vulvo-vaginală
- servim medicul cu mănuşi, valve,
soluţie antiseptică, betadine
- luăm legătura cu clinica de oncologie şi
solicităm ambulanţă pentru transportul
pacientei
- se recomandă control de specialitate cu
repetarea FCV-ului
- păstrarea unei igiene intime riguroase
solicităm suport şi sprijin moral familiei

85
 II. CONCLUZII – partea practică

Am observat că practic această afecţiune a organelor genitale

feminine nu ţine cont de vârstă, familie, religie. Din cauze mai mult sau
mai puţin importante (igienă intimă precară, lehuzie, indiferenţă), ea
aduce femeia la medic într-o stare generală relativ alterată, cu un confort
fizic alterat de durere uneori violentă. Am observat că dacă este urmat
un tratament medicamentos şi se respectă regulile de igienă intimă,
vindecarea este de 100%. Restul va depinde doar de felul în care fiecare
femeie va înţelege importanţa îngrijirii trupului ei şi respectulcare
trebuie acordat acestuia. Am mai putut observa că şi familia – soţul,
implicit – joacă un rol destul de important.
În unul dintre cazuri, cu toate că simptomele anexitei au adus
femeia la medic şi practic au salvat viaţa unei mame a doi copii, totuşi
diagnosticul de cancer aduce o umbră în viaţa fiecărui om. Pacienta în
prezent e bine, cu o evoluţie postoperator favorabilă ; psihic mai are
momente de depresie, însă familia îi este alături. Am ţinut legătura cu ea
pentru că orice asistentă se ataşează cât de puţin de fiecare pacientă în
parte şi, pentru scurt timp, devin o familie.

Atenşie, deci, femei de orice vârstă, religie sau profesie : cu o

igienă riguroasă, o viaţă echilibrată sexual, control de specialitate
periodic, evitarea frigului şi a umezelii, putem evita astfel de boli. Este
destul de uşor – de ce să ajungem pe un pat de spital, când putem sta cu
familia?

86
 III. FIŞĂ TEHNOLOGICĂ – SPĂLĂTURA VAGINALĂ

Spălătura vaginală înseamnă introducerea unui curent de lichid

(apă sau soluţie medicamentoasă) în vagin, curent de lichid care, după
ce va spăla pereţii vaginali se va evacua pe lângă canulă.
Scop: terapeutic, pentru îndepărtarea conţinutului vaginal,
dezinfecţie locală, calmarea durerilor, reducerea proceselor
inflamatorii.

Materiale necesare :
1. De protecţie : - paravan, prosop
- muşama, traversă, cearşaf
- tăviţă renală
- pensă porttampon

2. Sterile : - mănuşi de cauciuc

- tampoane de vată
- canula vaginală
- irigator
- bazinet

Medicamente: 2 litri soluţie medicamentoasă, după caz : apă

oxigenată, soluţie cloramină, soluţie permanganat de potasiu 1:2000,
oxicianură de mercur 1:4000.

Pregătirea psihică şi fizică a pacientei

Pregătirea psihică : Pacienta este informată asupra tehnicii şi a

necesităţii efectuării spălăturii vaginale.

87
 Pregătirea fizică :

Se izolează patul cu un paravan ; patul va fi protejat cu muşama şi

traversă. Pacienta va fi aşezată în poziţie ginecologică, apoi i se
introduce bazinetul sub bazin. Se spală organele genitale externe cu
apă şi săpun. Spălarea organelor genitale externe se poate face şi cu
tampoane de vată montate pe pensa porttampon.
Spălarea organelor genitale externe se va face dinspre simfiza
pubiană spre anus, pentru a evita contaminarea regiunii genitale cu
microorganisme din regiunea anală.

Tehnică:

Asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun, apoi îmbracă mănuşile

sterile. Se adaptează canula la tubul irigatorului. Verifică temperatura
soluţiei, apoi scoate aerul din irigator. Cu blândeţe, introduce canula
în vagin şi deschide robinetul irigatorului. Scoate canula înainte ca
irigatorul să se golească şi pensează tubul irigatorului. Canula va fi
pusă în tăviţa renală.
După terminarea spălării, asistenta scoate bazinetul şi examinează
lichidul de spălătură ; la indicaţia medicului, acesta va fi trimis la
laborator.
După scoaterea bazinetului, asistenta va usca regiunea genitală şi
cea anală.

Îngrijiri ulterioare :

Asistenta va îndepărta materialele folosite şi va aranja patul, apoi

va îndepărta paravanul.
Pacienta va fi ajutată să se îmbrace şi va fi aşezată într-o poziţie
comodă.
Se va nota în foaia de observaţie tehnica şi aspectul lichidului de
spălătură.

88
 IV. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Novak - Ginecologie, Autor Johnatan S. Berek, Editura medicală

Callisto, 1999

2. Manual de obstetrică şi ginecologie pentru cadre medii Autori

Lemnete I., Rădulescu I. , Editura medicală Bucureşti, 1975

3. Dicţionar de termeni pentru asistenţi medicali, Autor Titirică L.,

Editura Viaţa Medicală Românească, Bucureşti, 2000

4. Bazele medicinei de familie, Autor Adrian Restian, Editura Medicală

Bucureşti

5. Inflamaţiile şi infecţiile ginecologice – manualul Merck de diagnostic

şi tratament, Ediţia a XVII, 2002 Autori Mark H. Beers, Robert Berkow

6. Ghid de nursing, Autor Titirică Lucreţia, Editura Viaţa

Românească, Bucureşti, 2007

7. Farmacologie – manual pentru învăţământul postliceal, Autor dr.

Mioara Mincu, Editura Carol Davila, Bucureşti, 2005

89