Vous êtes sur la page 1sur 14
MEDICINA PSIHOSOMATICN Bucuresti — 1981 Psthosomatica aparatulul cardiovascular 1. Importanta aparatului cardiovascular in mecanismul psihosomatic Constiina colectiva considera inima ca cel mai im- A este asociata eu opri- ica si tensiumea prelungita este legaté tot de modificdrile functiei inimit fiind ugor de de tensiune (modificiri de puls, ale TA). Influenfa trairilor psihice asupra inimii constituie © pro- asupra cireia s-au facut referiri din cele mai vechi, tim- in antichitate drept ,sediul* ps fa este un organ foarte sensibil atit la stimuli fizic cu posibilitiji mici de intro- ‘ata Grinker, primul i exist o stare de excita mala este o senzafie neplicuta in fata inimii, Dealtfel, celasi autor, intr-o epoca trepidanta, cum este cea din Jeja este acreditata ideea cd cel mai frecvent se roare jenfa musculaturij inimil va, arata tot G a_corporala, pente e, iar durerile si agresiunile in regiunea inimii dau ideea de moarte, mai ales cd aproape nu exist om fi vazut_un bolnav car le cardiace sint ente la aceia cu un pirinte ). Frecventa legitura dintre factorii emotionali si aparatul jar a delerminat pe mulfi autori si descrie tulbura- sistemul card simptoame funct ile, ext din cazuri stre mod pregnant impo! i fata de tulburar psihologici. Ca si psihosomatice, si in cadrul bolilor ¢ sebiti lar avea caracterul utilite care polarizeaz’ anxietatea Intenté sau tisface tendin{ele pasive ale bolnavului pentru sului st afe evident, cu eft este vorba de maladii ett earacter vadul de invaliditate este mai mare. Tn cveea ce priveste aspectul somatopsihi hol vreme, Corvisart 1 XIX-lea cadrul (citat de Retezeanu) in prima jumitate puternice s aorta. psihotice specifice penti hoeffer, din contra, considerau diferitele afec Acesta, crezind in existenta trodus termenul de ,,folie Autori vechi_c depresiv si a tendin{ei 1a su cardiogene. Bonhoeffer incerca si el s sta apavitia wor Ja personal psihice mai alfi_ autori, eadrul bolilor ce priveste factorilor etiologici care pot explica bolile vce si tulburarile psihice care ap: lor_psihopatolo: ici o serie de factori iologie te etc. In malformatiile c mit adesea se asociaz reierului iar tulburarile circwla- ale s.n. Aita arati ca la , Jeziini de con , glioze, ingrogarea me- , demielinizari parcelare ificari cerebrale. valvulari staza venoasd poate duce la feno: lucru intensificat si datorita sca- In insuficienfa cardiacé fenome- A lard cu agluti- apilare, edem accentuat pot duce la sufe- cerebrali. Se adaugé apoi insuficientele secun- e, cum ar fi: insuficienta hepati nhospasmul, care. accentueaza hipo: ye apar tulburdri ale pH-ului st ec lor, Un rol import ce priveste ind cardiovasculare, pe morbide negative ale pe! personalitatii jul organi im modificdri circulatorii_ mai tate si opun o rezistenta mai tie, find nevoie de un plus de i indepartate. In faze si mai \ecentu: . neuron insuficiente a produsilor de». ‘ea fluxufui sanghiuin cerebs a ph-ului din Le. Cregterea pre duce vasodilatatie cer cerea acestuia produce vas si invers. Encefalopatia hip! eurologice si psihice gr ‘opalic sever, insofitai de spa endarterita proliferativa si edeme. hice din encefalopatia hipertensi 2, Principalele oli psihosomatice In cadrul afectiunilor aparatului cardiovascular exista ctleva afectiuni in care mevanismul psthosomatic este in mod pregnant evident, spre deosebire de celelalte afectiuni, in care acest mecanism desi prezent, nu este primordial ea important Tulburari cardiovasculare functionale nivelul aparatului cardiovas- t, modificari somatice ale unor emofii funda- nie) si se manifesta cel mai ri de ritm: tahicardie, extra- 1, Paunesct-Podeanu descrie o serie de tul- ce legate de factorii stresanti, ca Palpitatii legate de starile de fried sau angoasd; Tulburari de freeventé sau de ritm (tahicardii, extra jegate de aceeasi etiologie; Dureri precardiace care apar in starile de tensiune otimice conditionate psihogen gi in care fac- e un rol important. de mevrozd car adesea o serie de tulbu Ja personalitati hiperexcitabile, tice. In acest context 1a bolnavi se manifesta, la ni- i cardiovascular, 0 serie de simptoame, ca: an~ xietate cu cardiaci, fobii (fried de moarte subita, senzatie ci i se opreste). Adesea fenomenele descrise se re, parestezii si alte simp- american I-a numit Kolb nu este de grabi de o exp termediul sistemu ii de anxietate. ica medicala mai si sub denur ate car asteptare anxioas’. In stirile de fried, s si o des (cresterea activitatit cortexulut sup din ‘zona splachinicd in musehi, De aceea persoanele cu anxietate ¢ si. extrasistole. Insagi prin ele insele angoasant apoi se poate perpetua. r obsesive. Personal am consti Al oxisticdi prezen{a a numeroase eleine si cenestopate. anxietate permanent exacerbatd In pér Cardiopatia ischemica “competi in jmultiple vocati jolii, corenari ‘ruett si Corn linea importantei: nivelul colesterolului ireutatoa relativa, hemoglobina Activitatea fi pfesii cu ‘ea bolil este abil gi poate duce Ja fe crize dopresive (pina la suield), Adesen se stabileste at cere vicios, anxietatea atea miocardului, niet I de asemenea, asupra ‘a erizelor anginoase, in- narienilor. ca personalitati care au 1 c& sint abanc tiva, petrecind o mare parte a vielii nfe nevrotice pronuntate, Or- niazA Haynal cterizaté. prin le a nu pierde I unei explozii de wi mereu 1 t megalomani. vorheste de nev pensator* previ ritate si inferiorifate. man si Frie lita special acelea legate ). Coron sensibilitate fa{4 de agentul stresant, Mo . aratd Marty si colab. (citali de Hl r cu sedderea posibilititil de dist si_pe el in inserios. Dup vii cu ipsufi sint personalitati active, intreprinzatori, am! ituri psihastenice (10% ¢ explozivitate (10% ca (0% cazu nfarctul miocardic Atit observ Factor stresanji_ pot actions atte infarct, prin culare pentru arter 7a CO fa nervos simpatic). Schaefer considera derne nu permite o mai b i de miocard, Numarul infarcte- aefer de la 65 la 100.000 loc. in 1 patogeneza infaretului pare a fi are ca stresul_ pstho-social rapid depozitele de gra- araté Schaefer, este tiile sociale, lipsa_eronick i de timp, con- el, cresterea ambitiilor etc, Acest lucrt putut fi si in experi male, stresul ducind et miocardic chiar fara fi at de o obliterare Fenomenologia, epidemiologi 1’ Schaefer, rolului__unet_polietiolog! clusiv a hiperlipidemiei de determinism gene ini . : infavetul de miocard s-au descris manifestiri psihia- anxietatea, frica acuti de moarte. Pot sii focale sau generalizate, agitatie, ma, amet stupoare, stare confuzionalii, Adeseort nfarciul este precedat de un episod depresiv ca un prim ras- lezarea sistemului de securitate si stima de sine a (ilaynal), In faza a 2-a depresia dispare $1 infare- ngea: ‘$i colab. arati ci din punct de vedere psihopatolo- ot distinge trei faze in evolutia unui infarct: 1. O faza anxioasi, de citeva zile; 4 (uneori fatalista), in care boinavul ie gi refuz a maladiei. infarctul peretelui posterior provoacd ade- fe marcata (de tip depresie vitala), atin- i si depresie (acti- presive, cu Dupi Rabki anterior at produce, dup’ relul peretelui e, Acest Iu orie, sentimentul de sec mai datorita bipoxiei asement 104, craters niet Ms tul are loc peste 60 de spresive) foarte ntecede 4a cA in mi poate ap © stare confuvion: stare dl nent) $1 mul se se In acest context ve stres puternic, care modified schema com ella). Autortl insisti mum a interdictiilor si o prin care bolnavul s& se poat rap’ in mod deosebit asupra rolulu perieuloase il au ingen gala ar apare mai fr factori predispozanti: i air sentimentul tiv pentru care in acest context se selectie genetici 105 nfe_agresive, competitive, ambifia unei de stres care corespund {se intrica, intre 40—50 de ani importan(a factori- Ologici este ‘predominanta, ‘Tot Haynal arata ca la nfaret sexualitatea este inconjuraté de A excitatia sexuala poate © mare angoasi, nga un nowt fi » pentru cate adeseor sint supusi unei abstinente nejustificate. Novovo Alexandro sustine ck aproape toli c le fenomene esponsabil de” acomodarea -oolism), uneori prezentind ase cu insomnie; Pot preventa o adev. le si colab. descri mor caronarieni, inclu- et, boala, re- wi siv a unor pacienti care au fuzind, de exempli, spit tiilor medicale in ceea ce priveste red ontra, au tendin{a eeren ae amatiza simptomato- vedere impo Avind ischemice si a mecanism' gic determinant, G0 de pacienti cu cardiopatie i studiati de not a in care iple tratme Jelungat. epaus mult timp, Adeseot tate mare sau o f portant in ierarhi oarevare: ve, desi gl in acest caz pacien{ii se consi 106 in tabere, ‘Anamnez nxietate in debutul_prop: dere psihopatolo, simptoame: anxielate anxietate. (35), sti (69), Boinavii se preven! gravitatea bolii lor, prezent ale pacientilor erau foarte v psihice minore, Astfel, la 0 trai navii nostri a facut o serie de cr dlocului de ramura, aparitia unor tindu-se de 8 ori in deci Depresia s-a manifes micm evident, refuz de a Ideile de suicid le-am intilnit inst r ideea bolif Foarte freevent aparea ideen in find foarte frecvent intilnita, Hipertensiunea arteriala rent intilnita, crestere impo frecventel. Se c estere a TA de peste 140, mm Hg peste le de luptii sau activ wie, Kfectele nefast ajo agresive, competitive, ambifia unei 3. Prezinta ti ale tot m: J. Pacientii se expun unor si de stres care corespund dere psihopatolo simploame: anxielate anxietate (350), sti prezentan entau idet arct sau me » pentru cate adeseori bolnavii Novovo Alexandro sustine « rele fenomene: nfantilism responsabil de” acomodarea (tabagism, alcoolism), uneori prezentind ale pacientilor etau foarte vi psihice minore. Astfel, la 0 trai navii nostri a facut o serie de cr de ramura, i aparitia unor stiri confuzion tindu-se de 8 ori in deci Depresia s-a mai micm evident, refuz de a eta, cles Ideile de’ suicid le-am intilnit ins rar (5/9). Bs reactivi la i ase cu esti bolnavi a unei nevroze an: ‘Bot prezenta o adeviratd psihonevroza depresiva. White si colab. descrie tendinta unor coronarieni, inclu- iv a mor pacienti care au avut infaret, de a nega boala, re- fuzind, de exemplu, spitalizar espectaren_recomanda- Imedicale in ceea ce privesle reducerea activitatii, Al ontra, au tendin{a de a dramatiza simptomato- Foarte freevent apirea ideen fiind foarte frecvent intilnit de pacienti cit ¢ atie. studiati d nt gi au prezentat 0 istorie ind i, in special, traume care au du de persona 1 afirma oi un gsemene exista ple tratme p indelungat. bolnavi mt Hipertensiunea arteriala inase, persoan| rsoane an! le insectritate printr-o activi re impor frecventel. Se c si ma atr-o neliniste motorie permanenti, i stere a TA de peste 140/95 mm Tq tatea de spaus mult timp. 5 mm Hy peste ile de Iupti sau activ fate mare sau_o funcfie importanta in ierarhie putea d tire, desi si in acest caz pacientii se consi 1 nocive 407 num ¢ pot creste tensiunea, da re acest Ineru era pre- mtrabalansate de mobilizarea lipi- A TA are un mecanism mod clasie se to sever de reglare, Schae niazA cA argumentele care e opun unui atare regulator sint impresionante, Tesoreceptoril controleazi numai sciderea pre- cresterea ei, sau, cu alte euvinte, cit en se face doar intr-un singur sens. Dealtfel, arata tot Tor, reglaren cresterii presiunii ar fi dezavantajoas&, eéci nA duce la reaclii biologice importante, destinate ividului pentru lupta. Un asemenea mecanisin de ‘avea ganse de dezvoltare in sensul teoriei luptet trexistenta, De aceea, spune Schaefer, singurul scop prac- ‘controlului tensionai este de a compensa colapsul circu- ar pt sanghuine si 7 bcd Iinporlanta tinor factori etiologic: in HTA a fost remar ‘ata c& eurmenajul, traumatismele psihice, Wve due la seiderea capacitatii functionale “ri functionale hipotalamice, care duc’ la vaso- 4 datoriti unei varie e si fie tensiunea emotio~ al sn.v. asupra inervatiel este calmi in & e gata de hiperten sive reste vorba de de dorinfa de autoritate. Multi att tendinfe com motiv pentru el nu va resimti decit preparatorie fizinlogicd pentra lupta. 108 importanta unor zate, cei veniti r in patogeneza IITA ostilitatii, Haynal_remare 1. Hipertei normale ale tensiu 2, Hipertei eciale de mediu; 4. HTA este preci situafii in care trebuie n 5. HTA maligna este agravats d vitatea. i Hipertensivul, aratit Gressel (cita in insecuritate, se_simte_mereu-ame dar nu declangea7i agresivitatea care este nm ontinud de astept personalita{i neuratice, cu compulsive, Dupa Lang imp ind actiune: agr yointa le inhil inerfie patologica si excitatie a cent ‘assel_ demons! ford adesea si burdri_gastrointest datorese HTA, thune. Davidson emi ) @ipulsiunilor terminantii pentru dezvo tkiisive. Ammar vede, [J ni-au fost supuse acultura ja albii ‘miexicani le 2,68, fatti de 36, ‘yy Ja negrii din S.U.A. mehiul HTA incercari de a desprinde anu- mite profile de personalitate. Pers dupa. Haynal, prin isface tendinfele sale majore. Pacientii sint personalita le a expt resive de independent: salisface nevoile lor de dependenta pasiva (este, spune ituatia unui vi in fierbere inainte de eruptie, ata eruptiei nua sosil). Pentru ca se s jietul agresiv, ultati¢ egimul, nu iau Freevent, hipertensi a exprima si fe prihicd constant pe care nu au posibilitatea nd astfel pe sistemul vasoconstrict si colab,, pe 2 ‘A (in special a TA sistolice), mai ales in formele , anxioase, cenestopate ce privegte rene(iile somatopsihice, Ozeretkd © trecere de In 1 organic, in TTA, alead- sihice din aceasta’ boala © forma 7 1. O forma parosi 2. O forma epileptiforma; simptomatologie de Job 10 4, Sindromul pseudoparalitic. Slucevski adaugi Ja acestea si acterizat prin instalarea b r delirante de auton cova ce priveste nea arterial —~ Stari pseudosenile. ; J. de Ajuriaguerra imparte si el tu! HA in funcfie de forma benigna sau ma benigna ar fi vorba de o adevarati form’ hipettonice, caracterizati prin cefalee, verti, lere, le dispovitiel. Kraft st ice de forma benign’ in ti 1, Forme usoare, cu pierderea Cformis descr sf de Donzelot); re, earacterizale prin europeibi tulbuy psi drom acut din cut cefalee, tulbu In ntre avi i. Apar samenul hiperte nemice, eminate. Apar ler! cerebral, leziuni ale arteriolelor, infarete veste patogenia, Byron (citat de Deroti cd, primitiv, apare un spasm lar, provocat de dis- atteriolard’ datoritt_hiperte . Spasmul de seurta accidentele tranzitorii, cele prelungite edem si infarct. Alajouanine si Fleuret desoriu i a bol Personal am st pentrn prevalenta tulburdril siunii arteriale. Am remareat la acesti bolnavi urmi forme de manifestare smdromologic’ tenic. Sindromul astenic aparea precoce, jonale nu erau prea ridicate, Bolnavii prezinta astenie, cefalee, insomnie, irascibilitate. Pa- tit prezentau precoce lab , seaderea puter Uneori pe acest fond apireau elemente de fixare, stare de anxietate, ersonalitaten bolnavilor se cavacteriza printr-o seri ri psihastenice, de izolare, in alte cazuri fiind vorba ndromul depresi valori tensi mnte_ si deo mult m: © stare psihastenica. funda cu idei si tent te frecvent asociaté cu depresia preocupari ipocondrice. 112, |. Anxietaten t freevent fobie a fost pre: prezentind 0 precum si idei si ac $. Sindromul hipom lerarea gind 5. Sindromut. confuzional ncefalopatie hipertensiva. 4, incoeren{d, agresivitate, anxietate, Hipotensiunea este un caracterizat printr-o bogitie de abilitate,astenie, cefalee, vert ascibili pifestari psil ea, de anxietate, senzatie de Sincopa, numita adesea si ,, unei_nevrozs vegetative sta copele declarindu-se adesea intr-o Pacientul et sincopi hipotensiv’ ede slabichune, transpiraji, great, bolnavul vede ceva imp! i Grinker arata cd sincopa cind tm subiect (normal saut nevrozat) se afla in f a} bruse (cade TA, creste fluxul set lea se palidizeazt). Dupa ac tineste, tonusul muscular seade $i a siare de slibiciune. ind 113 tiogi saur conforma ceea ce freeventa lipotimiilo tan{a pompet muscu: tensiune. Este caracteristicd, deci, ipriciozi cea ce creeazi la bolnavi wm complex de duce Ia hiperestezie emofionala si la 0 ten ipocondrice. Pot ap: cest fond idei ia ci lumea le de bolnay) vagotonice: bradica rie, transpi jextremilatilor, sen gravilatea simptomatologiei psihice in Nevrozova face urmatoarea impirtire: asutzirea 7gomo- lor, cefalee, racirea Personalitatea perfectionism, calm m Un rol mare il au hipotensiunea arteria 1. Faza muta, cu’ paloare gene telor cardiace, pu 1, hidrofilia fesutu extremitati ; 2. Fenomenele de staza, cu paloare, acrocianoza, vertij, soft de dei ipocondrice, scai- pacientitlul. Apar 1 in regitinea cefali ata, de i sint semnalate st ate, sub forma unei cefaleel 1 inzi Kolb, unei stari de tehsi vii cefel, Explicatia migrenei consta dintr- aselor ata chiar cle edem: lui lor. circulatia sin- pare ob- anxietate. 3. Faza complicata, cind apar tulburari ‘multiple hemoragii). Cl tii, delir, ilarea, excitatii d ‘Tot Nevrozov toarele sindroame psihopatol i. mul astenoadinamic; 2. mul astenodepresiv, 3. Agitalie depresiv: 4 ivitate inconstan 3. Alte boli ale aparatului 5. cardiovascular 7 alucinator; 8, Stare paranoid. ismiil in restut psihosomatic pr bolilor aparatului cardiov aspeetele si plan. Adese: vorba de boli feazi direct sau ind activitatea ps tind importante probleme psihologi grena este considerali ad re fat in special marea intensitate a tulbu- 1 special, a anxietifit (depresia fiind pe ici.’ Tot in cazurile studiate de noi eviden{i marea frecventa a starilor anxioase si recum si un important grad de impulsivitate. sa pus in depresive, Operatiile pe inima In ultimul timp interventiile chirui qu cApitat o mare importanta datorita frecventei lor sia im- probleme psihologice si de alta naturé pe care ia cardiaci presuptine variate elemente: stre- ent. Situalii stresante nu se limiteazi_numai reactiile emofionale incepind ined dia faza cardiac, apoi cind se ptine problema inter- i pind la decizia’operatorie pro ‘Actul operator de asemenca, stresant, Operatia cardiaci, mai ales pe cord presupune numeroase manevre anestezic joperatorii, reanimare intensa, probleme de reabilitare postoperatorie, Chiar dac& toate etapele decurg normal, arata Kampman gi col., adaptarea pacientului pentru now i operatie este deosebit de dificila. Dac i enerala incidentele psibiatrice sint rare (0,1% dupa Knox), n operatiile cu cord deschis ele sint destul de frecvente (1— 9) dupa Fox). Foarte frecvente sint manifestirile psihiatr i. Astfel Key gaseste o incidenté de 470 stari i 5707. Helle arte mult psihozele_postoperatorii 70%). Kolb subi apare dupa un interval deliranta), care poate dura mai de complexi~ or psihice cin interventitle analizeaza cauzele organice ‘ri imediate E extracorporale ‘unor sit Si Blauchly (citat de K personal numeros, sint monito mediu, arata Kampman, este si poate determina imabili factori psihologici deosebit. cle !impo postoperatorie, araté Abram, este fi simbolic, ci real. Tufo si col fluenta asupra_hipocampulu ori factori influentea! Mediul din sala Deprivarea de somn; . Compli |. Durata hipotensiuni Starea de confuzie; Starea emofionali ay , arat: importanti. Pa de dependen| multe t 6), Boala de an congenitale). C menea, prilej. Ischemia inl todele de antestezie, i duce la oe. Ano sin ior tu: redus poate duce la hirurgia cardiac’ impulsurilor patologice serie de care ar veni a i ‘asemenea, hipoxin, mult timp d cca cele afirmate anterior, autorii polones Krause gi Heriy Holyst, bolnavi. a cdror cord st Sprit may mult de 5 minute, arata c& ef nu au putut constala levi aatomopatologice. Din punct de vedere clinic ei de- er a acesti bolnavi sindroame catatonice gi confuzonitice, alii putine), sindroame apato- postoperatorii a c 1, Perioada ad 2. 3. Perioada de dezvoltare ii astenice. le cu cord deschis, deserie urmatoa- : psihoze tranzitorii, stiri confuzio reacfii schizoide, nevroze postraumatice $1 eori stiri depresive sau reactii isterice: i prezinta stiri delirante cu confuzie, haluci- te, dezorientare, Simptoamele incep intré a oa ei a 7-a 21 postoperator i dureaza 3 zile, dupa care dis ‘Abram deserie ,reactia catastrofici*, care ar fi cea mat ti Jenctie postoperatorie cu apatie, lips de, enengie (ca suprayie~ importante de stres). $i Meyer observa 0 fare intre aces fare cu ceea ce se constatd la supra Inari catastrofe. Aceasta reactie dispare dupa sieste urmaté de o stare depresiva. Heller (citat de nfii dupa felul cum: reactioneaz stiri delirante, catastrofice, vent pacient , idei delirant ale, sta -postoperatorli pot apare sti 1 tescrise ap nor sta > eidere. citeva zil Kampman) clasified astfel pa sala de re 1. Stare psihicd intact desi pacientul poate avea o staré deprasiva si anxioasa (critica rémine intact@), 2. Sindrom postoperator organic precoce, care al at dupa mestezie. Pacientul este dezorientat, poate intra in de coma, pot apare tulburari neurologice, insuficiente: of ynoarte. fendocarditei lente o formé 4) (Wohimil) sau encefalita eu viri e Ee tn ea Jame’ obignuite care apare dupi 2—3 zile li) bere cu. halucinatii, jentare, halucinafii, idei deli ‘delir major si un delir minor. Mai pot apat stuporoase, mutism catatonic, tulburari nett 4 operat’ pe 10 cazuri studiate (com marcat apariia la acesti bolnavir ta confuizionale grave, a unor sii (asemanatoare wnor schizofrenti Ja tratamentul neuroleptic.