Pledoarie Lope ations ates at cst ee Eg te da oes aobule sit apete propria exis. 1 Amow 1, Caleulatorul copitlor met Are 11 anl, Sti In fata display-ulul, Are emoti. Incrofeste nastl, jugule buzele, so concentreaz’. Bate 9 fasti — apot bate din palme comanda Ira reusil, a Gindit-o bine, sl calculatoral it transmite, pe ecran, 4 sa apropiat de comoara Dragonulul. Sau ca Datut (pe el, pe calculator) Ta tick-tack-toe, Seu ei cella ucigagi'a fost izolati in organismul bolna si ‘ci, ou 0 ultima lovitur’, fetita 0 va distrage... Seu turd codifele si bretonul, sterge jocul — s-a pitctisit SMigi alege alt program sll implementeaz’ priele- nulul el, PRAE-M. Sau aMIC, Sau SINCLAIR. Se infelege cu el perfect: stiu amindol BASIC. Sau LOGO. Sau PILOT. Poale chiar FORTRAN. Ori 5PASCAL — limbi ale Turnului Babel informational at ailelor noastre Se teme? Nu, de co si se team’, tntre un copil glo juctire, fe ea oricit de sotisticati, exist 0 inter- fafa natural. Far nichun complex, fia nil 3 problems, ‘Mf tem eu, pirintole el? Eu, profesorol de mate- matied, ‘cind descopir, Ingrozit, ef elevil met mau chef de calcule? $1 c¥ tabla. tmulfiit.t9l- plerde — tn lumea for —rolul de stinta sfintelor? Mai mai sperli, recunose. Atavisme... Dar mi tte nistese socotind cf, la urma urmel, cw’memoria lil cu unitatea-i logic, calealatoral nu'este, pentru min: fea copilului, dectt © unealti, 0 proter’,'o prelungire 42 functilor neuronale ce nu face decit st definitiveze 81 sd Injeasca rezolvarea unel probleme pe care o pune creferal uman. St stiu ct schimbatile chimice neuronale risfpite pe insusirea mecanici a tablel tomulfirt si a celor lalte deprinderi de calcul se vor desfisure in mintea copilutui meu cu folos mal mare, cé partea de creler astfel eliberati va putea fi afectatl problemelor com: Plexe, creatiel. In plus, memoria II va deveni selectivi, deoarece cealalt memorie — cea magnetic’ — {i poate oferl, rapld si exact, datele de care are nevoie ~~ mult mai rapid sl mult’ mai exact decit ar face-o cea. mal perfectd bibliotecars, de la cea mai complet biblio- tec din Inme. ‘Asa ci mu mii deranjeazi dact elevii met uitt algoritiaii de calcal: 1a 0 simpt& comand —o api sare do tasti’ — micul dracusor Inteligent va {ini din cutie (pe ecran) si va face orice extragere de radical, orice ridicare la putere, va sti toll logaritiallsi toate mifrimile trigonometrice — gl ne va afiga re- Jultatele, In numai elteva sutiml de secundi. Singura problemi care eventual s-ar mal pune este tuna soeialiy aga-zisa problema a instrSinirll: coptiul nostri se Indeparteaz’ de noi, de felul nostra de a. ‘ging, abstractizeazs prea tare, algorltmizeaz’ prea es, Isi alieneaz’ spiritul, se derumanizeez’ ‘are? Cotiieanul planetar de mline, copitul nostru de astizl, devine mal reflexiv, mai profumd, mai rapid To gindite. Nu se’ mal pripeste — calculatorul 11 alege Galea optima: deel nu risipeste, gregeste mai putin, se implied mai sigut, find mal bine Inarmat in fafa problemetor viet. Tsi poate satisface orice curlozitate — stupldele taburull dispar: 0 tastate, si pe ecranul calculatorulul personal soseste, prompt, Téspunsul, 1a orice tntre~ bare. vAre acces — va avea, milne — la orice carte, oper de arti, bend’ de ‘sunet : Informatia, tn era informaticl, s-a democratizat, find bicuu accesibili ‘sh impilett, Tang ulilizabils,ridictnd gradul de cultura aT cetdjeanulul terestru Riimine un singur aspect, oarecum nephicnt pen- tru nol: intreadevir, tn felul de gindire, copill de as- tint, tinerit sl adult din viltor, vor semina tot mal putin et nol, pirinjil si stribunit lor... Alcl a5 ris~ unde. Inst contrind : si fim serlosi, nol am fut Tzboaie mondiale, rzboaie locale, am umplut lumea de violent&, n-am eradicat bolile 31 foamea, am fost ‘Tijulli doar ca acumularea celor 3,5 tone de TNT pe: ap de locultor planeter — s& fim seriosi, zie, mu {elul nostru de a rationa este, din punct de vedere al logieil galactice, cel normal2. ROR, ‘Tsukube, 1985, maree expoziie stinfificd a annul, poate a deceniului, siea deschis. porlile sub generl- ful: Casa si mediul inconjurstor, Stlnta st tehnica im siujba omutui. Tmnul de inaugurare a fost executat, 1a orgit elec- fronici, de citre Wabot, un tip cam de 190m indie time si 80 kg, avind ca’ semne distinctive un singur ‘chi ciclopic drept in mijlocal frunti. Evident, Wabot © un robot, unul dintre cel mal avansati al momen: ‘tulul, flu" el ciberneticianulut japoner Ichiro Keio, care, ia Universitatea din Waseda, ia construit iui ‘Wabot si un ,frale", un robot psitor — un tip ares cum lent (merge abla 150 metti pe ord), dar capebil (area singur searile!) st foarte nostim. Si tot in Tsukuba, la teatrul Fayo, 12 roboti se edau placeriior artistice: sint pur s1 simple actori, intr-o (singura) pies’, avind inst sute de mii de spec. fatori (umani) care, in antract, admirl cum tn sco: Jeg" de-al actorilor, un mie robot-rechin face curt fenle, aspirind praful prin gura sa larg deschisi. tar upfi spectacol, Ja restaurant, chelneri-roboti au asi- garat onor-clientelei un serviclu ireprosabil. Bucuresti, tot 1985, la Sectia Forjé a uzinelor ,28 August". O' echipi a ‘televiziunli Nl filmeazd "pe RIC-25-5, caro-si executd impertarabll numarul ed — cu singurwi brat — © piesa flerbinte (il mu soar intl temperatura, dacd ntl convine o leaps parc dezgustat, la rebuluri}, 0 duce la matrfat, o aranjeazi In Licas, clocanul izheste semifabricattl (in acest timp RIC asteapl% — ag zice, alent), ghiarele Drafului prind produsul semifabricat, iI duc ta debex vurat, alti presi Ysi face datoria, apol masina -Scuipa* piesa fini intr-o lads, resturile de la debasYurare in alta, in care timp RIC ist ricoreste braful, Infierbintat de temperatura inalti a pieselor, intr-un bazin cu apa. RIC-25-5, pe numele siu complet Robot in coordo- hate cilindrice cu 5 grade de libertate, este gindit Proiectat si construit de 0 echipa pluridisciplinard de inert specialisti bucuresten! si este reprezentantut tunel eategori (era cit pe-aci s&-1 zie: sociale) destul de cuprinzitoare (circa 100000 de spersoare") de huncitori-automate, ‘robolli industrial, cel eavecst executd ireprosabil obligafiile de serviciu in conaifi! erolce de toxicitate, temperatur’, presiume, umezeatd, radialil,efort fizic,. 3, Pro domo RUR. inseamnd Rossum’s Universal Robot si este lilul imei piese do toatra scrisi de vizionarut Karel Capek in anul 1990, Banda rulanti, un fel de straimoy troglodit al robotuiui de ‘astizi, $i tehnologille alee Fente propuse de Taylor, stimisers critic espre Pe care Capek le oglindeste in drama sa Nic\ artefactele (imaginare) precedente dotate cu viati (cu un fel de viahi) nu avusesera darul sa Placii Iul Homo Sapiens — egotst in e-si acorda. nts Imai sist dreptul ia ratiune —, atit Golemeul, eit $1 monstrul tui Frankenstein stienind repulse la toate esaloanele societifil, Tar’ dupa ‘Taylor, ineviminar Gapek-iand @ robotuiui si ridiculizarea’ eutomatfedt rin cepodopera chaplin-ians in ‘Timpurh moderne ‘bu contribulserd la tmbunitatires reputatiet de cure S-ar putea bucura acest fenomen de. prelungite « rnfinilor emalui. Dimpotrivi. Cum nici ideea elaborérii unor sisteme gindi- toare exagerat de inteligente ni ssa bucaral do. marepopularitate niciodati, Ba, Indriznese st aie, chiar Celis chiar in zilele noastre, tn anii din capatul de facepat al Frei informatiell,calculatorul mal este inc& privit pe sub sprincene.. “Ceea ce ric problema educafiel planetare pri- vind ideea ecceptitil acestor extraordinare wnelto, Trasina de celcal s1 automatul, care tind s& convergt fore cea ce viltorul va pumi cu. siguran\i robotul {teligent, servitorul cel mat credincios si cel mat Gticient 21 singtrel forme protoplasmatice retional= Gin sistemul planetar al stelet numité Soare, omul “_Edueatie care a tnceput de ant bunt, cam odatt cou aparitia une! povestiri ntitulats ROBBY, povestea frist a tel didaco metalice, extrem de grille cu rica fipturd. umand tneredintaté spre educatie, dar ereusind cu nici un chip si deving simpatick edul- Mor. Nuvela este scristi de I. Asimov, unul dintre fet mai mart seritorl de scionce fiction sl, in acelast timp, un poptlarizator de stlinta de impact por st simpia planetar. Veli vedea. ‘in anu 1950, ciclul asimovian Fu, Robot ia startul si astiel incepe 0 adeviiratl batdlie ‘pe care povesti~ The cu roboll, automate si caleulatoare 0 vor duce pe eceasta scent — larga’ — a Tumi populati. cn Personajele legendare ale viltorulal. In povestiren Mincinosu! dr. Asimoy postuleazit cele tref legi ale oboticii, iar ia Robofil’ $1 Imperial (1985), Tegea ero (cele din motto-nl ,Pledoarle!" mele..j,apar fapoi Cutle, endroidul-politician Stephan "Byerley, Meyethoff cel genial, robopsihologul Susan Calvin Sl depanatoril Powell sl Donnovan, atotputenical Maltivac, tenacele s1 profand umanul robot Andrew jDupi care literatura’ de anticipatie a lumii explo- dees pa tsp, Tatlin cu pov dese 10