Metode de

învăţare activă
sinteză realizată de S.C. School Consulting S.R.L.
Ce este învăţarea activă ?

 Proces de învăţare adaptat pe interesele ,

nivelul de înţelegere şi de dezvoltare al
participanţilor la proces .
Rezultate generate de învăţarea
activă
 comportament participativ (elevul e activ
răspunde la întrebari, ia parte la activităţi);
 gandire creativă (elevul are propriile sale
sugestii propune noi interpretari);
 învăţarea aplicată (elevul devine capabil sa
aplice o strategie de învatare);
 construirea cunostintelor (elevul indeplineste
sarcini care il vor conduce la intelegere );
1. Metode de predare - învăţare
interactivă în grup
 Metoda predarii / invatarii reciproce (Reciprocal teaching –Palinscar).
 Metoda “mozaicului”( Jigsaw).
 Citirea cuprinzatoare
 Metoda “Cascadei”(Cascade)
 Metoda invatarii pe grupe mici (“STAD-Student Teams Achievement
Division”)
 Metoda “turnirului intre echipe” (“TGT-Teams /Games/Tournaments”)
 Metoda schimbarii perechii (“Share-Pair Circles”)
 Metoda “Piramidei”
 Învatarea dramatizata
 Cubul
2. Metode de fixare şi
sistematizare a cunoştinţelor şi de
verificare
 Harta cognitivă sau harta conceptuală (Cognitive map, Conceptual
map);
 Organizatorl grafic.
 Matricele;
 Lanţurile cognitive;
 Fishbone maps (scheletul de peşte);
 Diagrama cauza-efect;
 Pânza de păianjăn ( Spider map – Webs);
 Tehnica florii de nufăr (Lotus Blossom Technique);
 Metoda R.A.I. ;
 Cartonaşele luminoase;
 Ciorchinele;
3. Metode de rezolvare de probleme
prin stimularea creativităţii
 Brainstorming;
 Starbursting (Explozia stelară);
 Metoda Pălăriilor gânditoare (Thinking hats – Edward de Bono);
 Caruselul;
 Multi-voting;
 Masa rotundă;
 Interviul de grup;
 Studiul de caz;
 Incidentul critic;
 Phillips 6/6;
 Tehnica 6/3/5;
 Controversa creativă;
 Fishbowl (tehnica acvariului);
 Tehnica focus grup;
 Patru colţuri (Four corners);
 Metoda Frisco;
 Sinectica;
 Buzz-groups;
 Metoda Delphi;
4. Metode de cercetare în grup
 Tema sau proiectul de cercetare în grup;
 Experimentul pe echipe;
 Portofoliul de grup.
Metoda predării-învăţării reciproce

 Prin metoda predării-învăţării reciproce

elevii sunt puşi în situaţia de a fi ei înşişi
profesori, de a explica colegilor rezolvarea
unor probleme.
 Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte 4 în
care fiecare are un rol bine definit.
Metoda predării-învăţării reciproce
 Rezumatorul - cel care face un scurt rezumat al textului
citit;
 Întrebătorul – cel care pune întrebări clarificatoare
(unde se petrece acţiunea? , de ce personajul a
reactionat aşa? , ce sentimente îl stapâneau? , ce
înseamnă?);
 Clarificatorul – el trebuie să aibă o viziune de ansamblu
şi să încerce să raspundă întrebărilor grupului;
 Prezicătorul - cel care îşi va imagina, în colaborare cu
ceilalţi care va fi cursul evenimentelor.
Metoda predării-învăţării reciproce
 Metoda este foarte potrivită pentru studierea textelor
literare şi ştiinţifice. Elevii aceleaşi grupe vor colabora în
întelegerea textului şi în rezolvarea sarcinilor de lucru,
urmând ca frontal să se concluzioneze soluţiile.
 Grupele pot avea texte diferite pe aceeaşi temă, sau pot
avea fragmente ale aceluiaşi text. Ei pot lucra pe fişe
diferite, urmând ca in completarea lor să fie o strânsă
colaborare sau pot lucra pe o singură fişă pe care fiecare
să aibă o sarcină precisă.
Metoda predării-învăţării reciproce
Avantajele acestei metode sunt :
 stimulează şi motivează;
 ajută elevii în învăţarea metodelor şi tehnicilor de lucru
cu textul, tehnici de muncă intelectuală pe care le poate
folosi apoi şi în mod independent;
 dezvoltă capacitatea de exprimare, atenţia, gândirea cu
operaţiile ei şi capacitatea de ascultare activă;
 stimuleaza capacitatea de concentrare asupra textului de
citit şi priceperea de a selecţiona esenţialul.
Metoda “mozaicului”( Jigsaw)
 Se imparte clasa in grupe de cate 4 elevi ;
 Se numara pana la 4,astfel incat fiecare membru
al celor 4 echipe sa aiba un numar de la 1 la 4;
 Se imparte tema in 4 sub-teme ;
 Fiecare membru al grupelor va primi o fisa de
invatare (elevii cu nr.1 –fisa nr.1,cei cu nr. 2 –
fisa nr. 2…)
Metoda “mozaicului”( Jigsaw)
 Fiecare elev va trebui sa studieze intreaga lectie,care va
fi insa predata de colegii de grup pe fragmente;
 Toti elevii cu nr. 1 se aduna intr-un grup,cei cu nr. 2 in alt
grup…si se vor numi “experti”;
 ”Expertii” citesc fragmentul care le revine ,discuta intre
ei,hotarasc modul in care vor preda;
 Se refac grupele initiale si “expertii” predau celorlalti
colegi de grupa ceea ce au studiat;
 Profesorul ve raspunde intrebarilor la care “expertii” nu
au stiut sa dea raspuns si corecteaza eventualele
informatii eronate.
Metoda “mozaicului”( Jigsaw)
Avantaje:
 Anihilarea “efectului Ringelmann”(lenea
sociala,cand individul isi imagineaza ca propria
contributie la sarcina de grup nu poate fi stabilita
cu precizie);
 Dezvolta interdependenta dintre membrii
grupului;
 Amelioreaza comunicarea.
Cubul
 Se anunta tema pusa in discutie;
 Se imparte clasa in 6 grupuri;
 Prezentarea unui cub din carton cu fetele divers colorate;
 Pe fetele cubului sunt notate cuvintele:
a)”descrie”;
b)”compara”;
c)”asociaza”;
d)”analizeaza”;
e)”aplica”;
f)”argumenteaza”.
Cubul
 Se trage la sorţi fiecare faţă a cubului astfel încât
fiecarei echipe îi revine sarcină de a răspunde
unei cerinţe.
 Se stabileşte raportorul fiecărei grupe.
 Elevii rezolvă cerinţele pe foi sau la tablă sau
etc.
 Raportorul grupului va prezenta intregii clase
modul in care grupul sau a rezolvat cerinta
 Se aduc lamuriri, completari de catre profesor.
Cubul
Avantaje:
 Permite diferentierea sarcinilor de
invatare;
 Stimuleaza gandirea logica;
 Sporeste eficienta invatarii(elevii invata
unii de la altii).
Metoda „Organizatorul Grafic”
(OG)
 Organizatorul grafic, ca metodă de învăţare
activă, facilitează esenţializarea unui material
informativ care urmează să fie exprimat sau
scris, schematizând ideea/ideile. Pe de altă
parte, se poate afirma că „organizatorul grafic”
este pentru profesor şi/sau pentru elevi o grilă
de sistematizare a noţiunilor, o gândire
vizualizată prin reprezentare grafică a unui
material.
Metoda „Organizatorul Grafic”
(OG)
Metoda aceasta ajută:
 Elevii – să poată face o corelare între ceea ce
ştiu şi ceea ce urmează să înveţe sau la ceea ce
vor trebui să răspundă.
 Profesorii – sunt ajutaţi să stabilească
obiectivele lecţiei, să conştientizeze mai bine
ceea ce vor preda şi ceea ce vor să evalueze,
să descopere punctele tari şi slabe ale elevilor
pentru a le oferi sprijin.
Metoda „Organizatorul Grafic”
(OG)
 Se poate utiliza pentru prezentarea
structurată a informaţiei în cinci moduri
 comparativ
 descriptiv
 secvenţial
 de tipul cauză –efect
 problematizat
Metoda „Organizatorul Grafic”
(OG)
Tehnica florii de nufăr
 Se da problema sau tema centrala care se va
scrie in mijlocul tablei/planşei;
 Se cere copiilor sa se gandeasca la ideile sau
aplicatiile legate de tema centrala;
 Ideile copiilor se trec in cele 8 “petale”,de la A la
H in sensul acelor de ceasornic;
 Cele 8 idei deduse vor deveni noi teme centrale
pentru alte cate 8 petale ;
Diagrama cauza - efect
 Ofera posibilitatea de a evidentia cauza si
efectul unor procese, evenimente,
fenomene, probleme etc.

Obiectiv – stimularea imaginatiei elevilor

pentru rezolvarea problemei analizate din
mai multe perspective
Diagrama cauza - efect
Etape de realizare
1. Impartirea copiilor in grupe de lucru
2. Prezentarea problemei de discutat
3. Dezbaterea in grup
4. Construirea diagramei cauzelor si a efectului
5. Prezentarea muncii in grup
6. Concluzii- evaluare
Brainstorming
 Nimic nu se critică, nimic nu se şterge, fără
atitudini sau prejudecăţi, cât mai multe idei!
 Metoda are drept scop emiterea unui număr cât
mai mare de soluţii, de idei, privind modul de
rezolvare a unei probleme, în speranţa că, prin
combinarea lor se va obţine soluţia optimă.
Calea de obţinere a acestor idei este aceea a
stimulării creativităţii în cadrul grupului, într-o
atmosferă lipsită de critică, neinhibatoare,
rezultat al amânării momentului evaluării .
Brainstorming
 Brainstorming-ul se desfăşoară în cadrul
unui grup nu foarte mare (maxim 30 de
persoane), de preferinţă eterogen din
punct de vedere al pregătirii, sub
coordonarea unui moderator, care
îndeplineşte rolul atât de animator cât şi
de mediator. Durata optimă este de 20–45
de minute.
Brainstorming
1. Etapa de pregătire care cuprinde:
a) faza de investigare şi de selecţie a membrilor grupului creativ;
b) faza de antrenament creativ;
c) faza de pregătire a şedinţelor de lucru; (pe scurt: reunirea unui grup
preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o oră dezvoltă cât mai
multe idei pe o temă;)
2. Etapa productivă, de emitere de alternative creative, care cuprinde:
a) faza de stabilire a temei de lucru, a problemelor de dezbătut;
b) faza de soluţionare a subproblemelor formulate;
c) faza de culegere a ideilor suplimentare, necesare continuării demersului
creativ;
3. Etapa selecţiei ideilor emise, care favorizează gândirea critică:
a) faza analizei listei de idei emise până în acel moment;
b) faza evaluării critice şi a optării pentru soluţia finală.
Brainstorming
Avantajele utilizării metodei brainstorming sunt multiple:
 obţinerea rapidă şi uşoară a ideilor noi şi a soluţiilor rezolvitoare;
 costurile reduse necesare folosirii metodei;
 aplicabilitatea largă, aproape în toate domeniile;
 stimulează participarea activă şi crează posibilitatea contagiunii ideilor;
 dezvoltă creativitatea, spontaneitatea, încrederea în sine prin procesul evaluării
amânate;
 dezvoltă abilitatea de a lucra în echipă;

Limitele brainstorming-ului:
 nu suplineşte cercetarea de durată, clasică;
 depinde de calităţile moderatorului de a anima şi dirija discuţia pe făgaşul dorit;
 oferă doar soluţii posibile nu şi realizarea efectivă;
 uneori poate fi prea obositor sau solicitant pentru unii participanţi;
 poate să apară fenomenul numit „chiul social“ (când responsabilitatea se împarte
între mai mulţi idivizi, unii depun mai puţin efort).
Starbursting (Explozia stelară)
 Starbursting (eng. “star” = stea; eng.
”burst” = a exploda), este o metodă de
dezvoltare a creativităţii similară
brainstormingului.
 Începe din centrul conceptului şi se
împrăştie în afară, cu întrebări, asemeni
exploziei stelare.
Starbursting (Explozia stelară)
 Se scrie ideea sau problema
pe o foaie de hârtie şi se înşiră
cât mai multe întrebări care au
legătură cu ea. Un bun punct
de plecare îl constituie cele de
tipul: Ce?, Cine?, Unde?, De
ce?, Când?.
 Lista de întrebări iniţiale poate
genera altele, neaşteptate,
care cer şi o mai mare
concentrare.
Starbursting (Explozia stelară)
Etape:
 Propunerea unei probleme;
 Colectivul se poate organiza în grupuri preferenţiale;
 Grupurile lucrează pentru a elabora o listă cu cât mai
multe întrebări şi cât mai diverse.
 Comunicarea rezultatelor muncii de grup.
 Evidenţierea celor mai interesante întrebări şi aprecierea
muncii în echipă.
 Facultativ, se poate proceda şi la elaborarea de
răspunsuri la unele dintre întrebări.
Metoda palariilor gânditoare
 Pălăria albastră – este liderul, conduce activitatea. Este pălăria responsabilă cu controlul
discutiilor, extrage concluzii – clarifica/alege solutia corecta

 Pălăria albă – detine informatii despre tema pusa in discutie ,face conexiuni,ofera informatia
bruta asa cum a primit-o – informeaza

 Pălăria roşie – îşi exprimă emotiile, sentimentele, supararea, faţă de personajele întâlnite, nu se
justifica – spune ce simte

 Pălăria neagră – este criticul, prezinta posibile riscuri,pericole,greseli la solutiile propuse,

exprima doar judecati negative – identifica greselile

 Pălăria verde – oferă soluţii alternative, idei noi,inovatoare,cauta alternative {Ce trebuie facut?}
– genereaza idei noi

 Pălăria galbenă – este creatorul, simbolul gândirii pozitive şi constructive, exploreaza optimist
posibilitatile, creează finalul. – efortul aduce beneficii
Tehnica 6 / 3 / 5
Tehnica 6/3/5 este asemănătoare brainstorming-
ului. Ideile noi însă se scriu pe foile de hărtie
care circulă între participanţi, şi de aceea se mai
numeşte şi metoda brainwriting. Tehnica se
numeşte 6/3/5 pentru că există:
 6 membri în grupul de lucru, care notează pe o
foaie de hârtie câte 3 soluţii fiecare, la o
problemă dată, timp de 5 minute (însumând 108
răspunsuri, în 30 de minute, în fiecare grup)
Tehnica 6 / 3 / 5
Etapele metodei 6/3/5:
 Împărţirea clasei în grupe a câte 6 membri fiecare.
 Formularea problemei şi explicarea modalităţii de lucru. Elevii
primesc fiecare câte o foaie de hârtie împărţită în trei coloane.
 Desfăşurarea activităţii în grup. În acestă etapă are loc o îmbinare a
activităţii individuale cu cea colectivă. Pentru problema dată, fiecare
dintre cei 6 participanţi, are de notat pe o foaie, 3 soluţii în tabelul cu 3
coloane, într-un timp maxim de 5 minute. Foile migrează apoi de la
stânga spre dreapta până ajung la posesorul iniţial. Cel care a primit
foaia colegului din stânga, citeşte soluţiile deja notate şi încearcă să le
modifice în sens creativ, prin formulări noi, adaptându-le, îmbunătăţindu-
le şi reconstruindu-le continuu.
 Analiza soluţiilor şi reţinerea celor mai bune.
 Se centralizează datele obţinute, se discută şi se apreciază rezultatele.
Tehnica 6 / 3 / 5
Avantajele aplicării tehnicii 6/3/5 sunt următoarele:
 oferă elevilor mai puţin comunicativi posibilitatea de a se exprima;
 similar brainstorming-ului, stimululează construcţia de „idei pe idei”;
 încurajează solidaritatea în grup şi competiţia între grupuri, îmbinând munca
individuală cu cea de echipă;
 are caracter formativ-educativ, dezvoltând atât spiritul de echipă cât şi
procesele psihice superioare (gândirea cu operaţiile ei: analiza ideilor emise
de ceilalţi, comparaţia, sinteza, generalizarea şi abstractizarea; dezvoltă
imaginaţia, creativitatea, calităţile atenţiei etc);
Dezavantajele
 rezultă din constrângerea participanţilor de a răspunde într-un timp fix.
 pot exista fenomene de contagiune negativă între răspunsuri
 elevii pot fi influenţaţi de soluţiile anterioare, intrând într-un blocaj creativ
Tehnica SINELG
 Sistemul Interactiv de Notare pentru
Eficientizarea Lecturii şi a Gândirii după Estes &
Vaughn, 1986
 Este o tehnică de lectură analitică a unui text.
 Tehnica se aplică cu scopul de a:
 înţelege sensul unui text
 compara informaţii noi extrase conştient din text
cu acele cunoştinţele anterioare ale elevului
 restructura cunoştinţele într-o formă nouă.
Tehnica SINELG
 Tehnica constă în citirea cu creionul în
mână şi scrierea pe marginea textului a
unui sistem de semne pentru înţelegerea
sau memorarea conţinutului. În procesul
de învăţare, dirijat de către profesor
interesează: Ce? Cum? Cât? De ce?
citeşte un elev un text ştiinţific.
Etape
Comunicarea şi explicarea sarcinii de lucru
Activitate în perechi
Activitate individuală pentru gruparea
informaţiilor pe categorii într-un tabel
Activitate frontală
Activităţi Observaţii şi sugestii
Citiţi, timp de cinci minute, lecţia din manual Nu este necesar să fie marcată fiecare
sau textul primit; marcaţi lateral textul cu idee prezentată, ci numai cele care
următoarele semne: au o anumită semnificaţie pentru cititor. Un
(√) Bifaţi dacă informaţia confirmă ceea ce paragraf poate fi marcat cu unul sau două
ştiţi sau credeaţi că ştiţi √ = confirmarea); semne.
(- ) Puneţi semnul minus dacă informaţia Oferiţi texte cu grad mic de încărcare cu
infirmă/contrazice ceea ce ştiţi (- = informaţii sau solicitaţi elevilor să marcheze
infirrnarea); doar cu două semne: semnul plus (+)
(+) Puneţi semnul plus dacă informaţia este pentru "ştiam" şi semnul minus (-) sau
nouă pentru voi (+ = informaţie nouă); semnul întrebării (?) pentru "asta nu ştiam".
(?) Puneţi semnul întrebării dacă informaţia Oferiţi elevilor timp pentru reflecţie asupra a
ceea ce au citit '
este neclară, confuză, dacă nu înţelegeţi,
dacă doriţi să aflaţi mai multe despre
aspectul respectiv (?neclaritate, informaţii
insuficiente).
Timp de cinci minute discutaţi cu perechea
despre cunoştinţele şi convingerile perso­
nale care s-au confirmat sau nu,
comparând lista de idei proprii cu textul citit
şi adnotat (pe marginea căruia au apărut
semnele).
Alcătuiţi un tabel cu patru coloane. Puneţi în Această activitate poate fi propusă elevilor
fiecare coloană un semn din cele patru cu care termină repede de marcat textul.
care aţi marcat textul, apoi completaţi câte
2-3 informaţii în fiecare rubrică.
Se revine asupra ideilor evocate anterior şi Discuţia finală poate fi plăcută şi interesantă
cu care au fost toţi de acord. Se discută dacă apar întrebări sau idei noi ori dacă
dezacordurile, se clarifică unele aspecte, iar persistă dezacordul dintre participanţi.
dacă textul nu oferă răspunsuri la toate
problemele se discută despre posibilitatea
studierii altor surse.
Fishbowl - metoda acvariului
 Tehnica „acvariului“ (fishbowl) presupune
extinderea rolului observatorului în grupurile de
interacţiune didactică.
 Scaunele din încăpere se aşează sub forma a
două cercuri concentrice înainte ca elevii să intre
în încăpere. Ei îşi aleg apoi locul preferat. Cei
din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a
discuta o problemă controversată (în prealabil
au completat jurnalele de activitate cu
răspunsuri la anumite întrebări legate de temă).
Fishbowl - metoda acvariului
 In discuţie, clarifică şi consolidează; discută
aprins pe baza unor reguli evidente; orice idee
trebuie susţinută de dovezi; sunt de acord cu
antevorbitorul şi aduc argumente suplimentare;
dacă nu sunt de acord, argumentez poziţia mea.
 Cei din cercul exterior, între timp, ascultă ceea
ce se discută în cercul interior; fac observaţii
(scrise) referitoare la relaţii, consens,
microclimat, conflict, strategii de discuţie; ei
completează nişte fişe de observare, specifice.
Fishbowl - metoda acvariului
 Elevii îşi schimbă locurile (cercul interior
trece în exterior şi invers) – rolurile de
observator/observat se inversează.
 Este indicat să se abordeze, în discuţie, o
altă temă/problemă.
Fishbowl - metoda acvariului
 Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator,
participant, consultant, suporter, arbitru, reporter, ghid
etc. Tehnica are, prin urmare, infinite variante.
Avantaje:
 îmbină elemente din „tehnica mesei rotunde“,
 dezbatere,
 forum,
 simpozion;
 asigură un mediu controlat dar dinamic de discuţie;
 permite schimbarea „programată“ a perspectivei asupra
rolului unui membru al grupului.
METODA FRISCO
 Se propune spre analiza o situatie
problema:
 Se stabilesc rolurile:
 conservatorul
 exuberantul
 pesimistul
 optimistul
METODA FRISCO
Dezbaterea colectiva:
 conservatorul apreciaza meritele solutiilor vechi,fara
a exclude posibilitatea unor imbunatatiri;
 exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat in
practica;
 pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricaror
imbunatatiri;
 optimistul va gasi posibilitati de realizare a solutiilor
propuse de exuberant.
 Se trag concluzii si se sistematizeaza ideile
emise
METODA FRISCO
Avantaje:
 rolurilese pot inversa.
 participantii sunt liberi sa spuna ce gandesc
dar sa fie in acord cu rolurile pe care le joaca;
 dezvolta competentele inteligentei lingvistice ,
logice,interpersonale.