SONDAJ DE OPINIE PRIVIND

HOLOCAUSTUL DIN ROMÂNIA ŞI

PERCEPŢIA RELAŢIILOR INTERETNICE

Realizat pentru
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România "Elie Wiesel"
Proiect finanţat de
The Task Force for International Cooperation on Holocaust Education, Remembrance, and Research

Mai 2007

INSHR-EW
Cuprins

• Introducere 2
• Metodologie 4
• Sinteza rezultatelor 5
• Percepţii despre instituţiile democratice 14
• Percepţii despre minorităţi – întreg eşantionul 18
• Percepţii despre minorităţi – analiza etnicilor români 25
• Percepţii despre HOLOCAUST 32
• Imaginea Mareşalului Ion Antonescu 40
• Precepţia Statului Israel 43

INSHR-EW 2
INTRODUCERE
Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost înfiinţat în septembrie 2005 şi
funcţionează în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor. Între obiectivele sale principale se află: aprofundarea
cercetării istoriografice despre Holocaustul din România, constituirea unui fond arhivistic documentar privind
politicile şi acţiunile antisemite ale guvernului român între 1938-1944, desfăşurarea de programe educaţionale
dedicate valorilor civice europene cum ar fi toleranţa, acceptarea alterităţii, combaterea antisemitismului şi
rasismului, a xenofobiei.

In capitolul „Concluzii şi propuneri” din Raportul final al Comisiei Internaţionale pentru Studierea Holocaustului
din România, din noiembrie 2004, se menţionează oportunitatea educaţiei în domeniu, ca program având drept scop
atât cunoaşterea istoriei recente (a şti pentru a nu mai repeta greşelile trecutului), cât şi înţelegerea semnificaţiei
multidimensionale a calităţii de cetăţean cu drepturi şi libertăţi egale a persoanei de lângă tine.

Holocaustul reprezintă un subiect controversat, ale cărui memorie şi receptare sunt, nu de puţine ori, obiect de
dezbatere. Oamenii se raportează diferenţiat, în funcţie de vârstă, raţional sau influenţaţi de stările emoţionale, cu
prejudecăţi sau interes cognitiv la istoria tragică a populaţiei evreieşti în timpul Celui de-al Doilea Război Mondial.
În acest context, promovarea de programe educaţionale adecvate, cu astfel de subiect, necesită strategii eficiente,
posibile doar prin înţelegerea publicului-ţintă. Acest proiect este special creat pentru măsurarea opiniilor şi
atitudinilor populaţiei faţă de Holocaust şi subiectele adiacente acestui fenomen.

INSHR-EW 3
INTRODUCERE

Termenii cheie, pe care i-am propus spre evaluare cu ajutorul unui sondaj de opinie publică reprezentativ la nivel naţional,
au fost:
1. Holocaustul din România;
2. Imaginea lui Ion Antonescu în calitate de şef al statului;
3. Atitudini faţă de instituţiile statului şi de valori precum democraţie/autoritarism, toleranţă/respingere;
4. Percepţii faţă de minorităţile etnice (cu precădere evrei şi romi);
5. Atitudinea faţă de statul Israel, ca sursă de antisemitism.
În derularea acestui proiect am fost permanent sprijiniţi financiar şi cu consultanţă de Task Force for International
Cooperation on Holocaust Education, Remembrance, and Research.
Sondajul de opinie publică a fost realizat de TNS-CSOP.
Mulţumim colaboratorilor pentru sprijinul deosebit în realizarea acestui sondaj de opinie publică.

INSTITUTUL NAŢIONAL PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI DIN ROMÂNIA „ELIE WIESEL”

INSHR-EW 4
Metodologie

• Cercetare tip Omnibus

• Perioada de culegere a datelor: 25 aprilie – 3 mai 2007
• Eşantion: 1 026 respondenţi, având marja de eroare de ±3,06%
• Reprezentativitate: Eşantion naţional reprezentativ pentru populaţia României în vârstă de 15
ani şi peste. Reprezentativitatea este asigurată în funcţie de sex, vârstă, mediu de rezidenţă şi
regiune, conform datelor oficiale ale Institutului National de Statistica şi Studii Economice.
• Număr de puncte de eşantionare: 118
• Selecţie aleatoare a respondenţilor, folosind pentru selecţia gospodăriilor metoda rutei
aleatoare cu pas statistic diferenţiat în raport cu tipul zonei şi metoda zilei de naştere
următoare datei desfăşurării interviului pentru selecţia respondentului în cadrul gospodăriei.
• Metoda de culegere a datelor: interviuri faţă în faţă folosind un chestionar structurat

INSHR-EW 5
SINTEZA REZULTATELOR

• Atitudini ale populaţiei: Democraţie şi încredere în instituţiile publice

• Democraţia în România cu greu poate fi considerată satisfăcătoare de către populaţie, 43% fiind
nemultumiţi sau foarte nemultumiţi şi doar 19% declarând că sunt multumiţi sau foarte mulţumiţi.
• Acest rezultat poate fi influenţat şi de evenimentele politice care s-au desfăşurat în perioada
studiului (suspendarea Preşedintelui României de către Parlament).
• Biserica (78%) şi Armata (64%) reprezintă instituţiile în care românii au cea mai mare încredere,
urmate de Primaria locală (45%) şi mass media (44%).
• Urmează Presedinţia cu 40% încredere, Poliţia (39%) şi, la o oarecare distanţă, Justiţia (27%).
• Parlamentul (13%) şi Guvernul (14%) prezintă cel mai scăzut nivel de încredere.

INSHR-EW 6
SINTEZA REZULTATELOR

• Percepţii ale populaţiei referitoare la antisemitism

• Doar o mică parte dintre respondenţi declară că în România există partide cu mesaj antisemit
(16%).
• Partidul România Mare este cel mai frecvent menţionat ca având mesaje antisemite (84%
dintre cei care au identificat o organizaţie politică cu acest tip de mesaj, au marcat Partidul
România Mare ca exponent al categoriei).

INSHR-EW 7
SINTEZA REZULTATELOR
• Percepţii despre minorităţi (1)
• Doar o mică parte dintre români percep unele minorităţi din România ca reprezentând o “ameninţare”,
romii (14%) şi maghiarii (11%) fiind minorităţile care înregistrează scorurile cele mai mari. Din
perspectiva unei categorii analitice distincte, aceleaşi minorităţi sunt menţionate şi ca reprezentând o
“problemă” pentru Romania (33% - romii şi 18% - maghiarii), fără a fi etichetate în acest caz ca
minorităţi care reprezintă o “ameninţare”.
• Evreii sunt percepuţi mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenţi, nici ca problemă, dar nici ca
generatori ai unui avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15%
dintre respondenţi apreciind că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 10%
declarând că este o resursă valoroasă pentru ţara noastră.
• Majoritatea respondenţilor (58-71%) consideră că minoritaţile au aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi
cetăţeni ai României.
• Există şi respondenţi care consideră că minoritatea maghiară beneficiază de mai multe drepturi decât
majoritatea (20%), iar 10% din totalul eşantionului are aceeaşi opinie despre minoritatea romă.

INSHR-EW 8
 SINTEZA REZULTATELOR
• Percepţii despre minorităţi (2)
• Folosind scala de măsurare a distanţei sociale Bogardus, unde 1 este cea mai apropiată relaţie acceptată cu o
minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România), se poate observa
că există o toleranţă mai mare în raport cu evreii (4,23) şi maghiarii (4,21) şi una semnificativ mai scazută
în raport cu romii (5,14) sau arabii (5,18).
• Aceste diferenţe se modifică pe măsura creşterii nivelului de educaţie a respondenţilor: în raport cu evreii,
de la 4,41 pentru respondenţi cu educaţie medie la 3,66 pentru respondenţi cu educaţie universitară şi, în
mod similar, în raport cu maghiarii (de la 4,35 la 3,85 pentru extremele educaţionale).
• Pentru romi şi arabi nu apar diferenţe semnificative, distanţa faţă de aceste grupuri fiind similară la toate
nivelurile educaţionale.
• Distanţa socială mai mică în raport cu evreii este susţinută prin faptul că aceştia sunt acceptaţi în familie
(9%), în grupul de prieteni (14%) sau ca vecini (11%). De asemenea, apare o pondere mai scăzută (8%) a
celor care declară că aceştia nu ar trebui să vină în România.
• Faţă de maghiari, românii au un comportament similar: pentru acceptarea în familie (8%), în grupul de
prieteni (13%) sau ca vecini (9%). Doar 12% declară că maghiarii nu ar trebui să vină în România.
• Atunci când se măsoară acceptul populaţiei faţă de rezidenţa altor grupuri etnice pe teritoriul românesc,
nivelul de acceptare se dovedeşte a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul
fiind de 39% la 27% în favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziţie la fel de slabă pentru alte
variante de apropiere (doar 2% dintre respondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i
aibă în grupul de prieteni şi 7% acceptă oameni din această minoritate ca vecini, iar 22% dintre români ar
dori ca romii să nu vină în România).

INSHR-EW 9
SINTEZA REZULTATELOR
• Percepţii despre minorităţi (3)
• Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei,
au multe personalităţi în diferite domenii şi au multă influenţă pe plan internaţional. Acest ultim punct
este cel care întruneşte şi opinii mai puternice, în sensul că 27% sunt total de acord că evreii au multă
influenţă pe plan internaţional.
• Faptul că evreii sunt o minoritate importantă pentru România întruneşte peste 42% din opiniile
respondenţilor, similar cu “Reprezintă o comunitate care conduce la progresul ţării”. Acest ultim
punct are însă şi cea mai mare proporţie de respondenţi care nu se pot pronunţa (41%), procentul
ridicat al celor ce nu se pot pronunţa putând fi pus pe seama necunoaşterii realizărilor/acţiunilor prin
care această minoritate a participat la progresul ţării.
• Doar 22% dintre respondenţi cred că evreii ar trebui să se ducă să traiască “în ţara lor”, în timp ce
42% nu sunt de acord cu aceasta, iar cca. 20% au fost de acord că evreii îşi urmăresc numai
interesele proprii, chiar dacă fac rău altora, faţă de 35% care nu sunt de acord cu această ultimă
afirmaţie.
• Afirmaţia că evreii au sprijinit instaurarea comunismului în România întruneşte doar 12% din opinii,
iar cca. 55% dintre respondenţi nu pot răspunde la aceasta.
• Faptul că acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc întruneşte acordul a circa 10%
dintre respondenţi, în timp ce 48% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

INSHR-EW 10
SINTEZA REZULTATELOR
• Percepţii despre Holocaust (1)
• Cei mai mulţi dintre respondenţi declară că au auzit despre Holocaust (65%), dar acest lucru variază în
funcţie de nivelul de educaţie şi mediul de rezidenţă (creşte o dată cu nivelul de educaţie, iar cea mai
slabă cunoaştere se înregistrează în mediul rural).
• Dintre cei care au declarat la întrebarea anterioară că au auzit despre HOLOCAUST, majoritatea
definesc spontan acest termen ca fiind “Exterminarea evreilor de către germani” (54%).
• Următoarele afirmaţii se află la distanţă faţă de prima, cele mai importante fiind: “Persecuţia evreilor
europeni” (14%), “Crime în masă” (8%) şi “Deportarea evreilor” (7%).
• Holocaustul este perceput de marea majoritate a respondenţilor ca un fenomen petrecut în Germania
(66%); un procent mai mic de respondenţi este de acord că a avut loc şi în alte ţări din Europa (39%).
52% dintre respondenţii de naţionalitate maghiară au menţionat că Holocaustul a avut loc şi în alte ţări
din Europa, semnificativ mai mult decât media.
• Numai cca. 28% dintre respondenţi sunt de acord că Holocaustul a avut loc şi în România, iar cca. 27%
nu pot preciza în ce ţări a avut loc acesta.
• Cei care au declarat că Holocaustul a avut loc în România au asociat aceasta cu “Deportarea evreilor în
locuri izolate sau în alte ţări” (74%), urmat de “Arestări în masă ale evreilor” (67%) şi “Exproprierea
bunurilor şi evacuarea forţată din locuinţe” (62%). Categoria “Execuţii în masă ale evreilor
(pogromuri)” este rar menţionată (26%).

INSHR-EW 11
SINTEZA REZULTATELOR
• Percepţii despre Holocaust (2)
• Germania nazistă este considerată ca fiind în principal responsabilă pentru declanşarea Holocaustului
în România (79%), urmată la mare distanţă de Guvernul Antonescu (11%).
• În ansamblu, atunci când sunt menţionaţi toţi factorii responsabili, Germania nazistă este considerată
ca factor responsabil de către 90% dintre respondenţi, iar Guvernul Antonescu de 47% dintre aceştia,
urmat de URSS cu 11%.
• Interesul în raport cu problema Holocaustului nu este deosebit de ridicat în rândul populaţiei, doar
6% din respondenţi declarându-se interesaţi sau foarte interesaţi de acest subiect.
• Principala sursă de informare pentru cei care se arată interesaţi de problematica Holocaustului este
televiziunea (38%), urmată de cărţile de istorie (14%) şi emisiunile radio (11%).
• Existenţa unei zile naţionale de comemorare a Holocaustului în România este cunoscută de cca.
22%.
• Dintre aceştia, doar 10 persoane intervievate au putut menţiona data precisă pentru această zi de
comemorare.

INSHR-EW 12
SINTEZA REZULTATELOR

• Imaginea Mareşalului Ion Antonescu

• Mai mult de 40% dintre respondenţi nu pot face aprecieri asupra personalităţii Mareşalului Ion
Antonescu, ceea ce indică o slabă cunoaştere a activităţii acestuia, precum şi a evenimentelor care au
avut loc în perioada respectivă.
• Acesta este apreciat de unii dintre respondenţi ca “mare patriot” (46%), “mare strateg” (44%), iar
cca. 1/3 din eşantion crede că “trebuie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România”.
• Circa 24% din eşantion sunt de acord că Ion Antonescu “a fost un lider democrat”, în timp ce 27% nu
sunt de acord cu aceasta. În mod similar, afirmaţia că acesta “a făcut România Mare” întruneşte 22%
acord şi 27% dezacord.
• Faptul că Ion Antonescu ar fi fost un “salvator al evreilor” întruneşte doar 15% din opinii, 31% din
eşantion nefiind de acord cu această afirmaţie.
• Circa 33% dintre respondenţi sunt de părere că este “responsabil pentru crime împotriva romilor” şi
28% că “a fost un dictator”.
• Doar un sfert din respondenţi consideră că acesta “este responsabil de crime împotriva evreilor” şi
cca. 20% că “a condus România la dezastru “şi că “a fost un criminal de război”, în timp ce cca. 32%
dintre respondenţi nu sunt de acord cu aceste două afirmaţii.

INSHR-EW 13
SINTEZA REZULTATELOR

• Percepţia statului Israel

• Statul Israel are o imagine destul de slab conturată, în apropierea unui punct de neutralitate, ceea ce
face ca părerile respondenţilor să fie împărţite.
• Uneori statul Israel este negativ perceput, ca un stat ne-democratic care încurajează terorismul.
Aceasta poate influenţa părerea respondenţilor care consideră că România nu ar trebui să aibă
relaţii mai strânse cu Israelul.

INSHR-EW 14
Percepţii despre instituţiile democratice

INSHR-EW 15
1. În general cât de mulţumit sunteţi de funcţionarea democraţiei în ţara noastrã?

• Democraţia în România este privită mai curând ca

Foarte mulţumit Nu răspunde nesatisfăcătoare de către populaţie, 43% fiind
1% 7% nemultumiţi sau foarte nemultumiţi şi doar 19%
Foarte
nemulţumit declarând că sunt multumiţi sau foarte multumiţi.
13%
Mulţumit
• Acest rezultat poate fi influenţat şi de
18% evenimentele politice care s-au desfăşurat în
perioada culegerii datelor (suspendarea
Preşedintelui României de către Parlament).

Nemulţumit
Nici mulţumit, 30%
nici nemulţumit
31%

Baza: 1026 respondenţi

INSHR-EW 16
2. Câtă încredere aveţi în următoarele instituţii din ţara noastră:
Biserică 40% 38% 9% 4% 8%

Armată 18% 46% 18% 7% 12%

Autorităţi locale 8% 37% 30% 15% 11%

Mass media 7% 37% 32% 13% 11%

Preşedinţie 9% 31% 30% 20% 10%

Poliţie 8% 31% 34% 19% 9%

Justiţie 5% 22% 40% 23% 11%

Sindicate 3% 18% 34% 23% 23%

Guvern 2% 12% 45% 31% 10%

Parlament 2% 11% 40% 37% 10%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Foarte multă Multă Puţină Foarte puţină Nu răspunde

• Biserica (78%) şi Armata (64%) reprezintă instituţiile în care românii au cea mai mare încredere, urmate de autorităţile
locale (45%) şi mass media (44%).
• Urmează Presedinţia cu 40% încredere, Poliţia (39%) şi, la o oarecare distanţă, Justiţia (27%).
• La polul opus al nivelului de încredere se situează Parlamentul (13%) şi Guvernul (14%).
Baza: 1026 respondenţi

INSHR-EW 17
19. După părerea dvs., în acest moment în 20. Care sunt aceste partide?
România sunt partide sau formaţiuni politice Baza: 167 respondenţi care au declarat că în România
care au mesaje antisemite? există partide cu mesaj antisemit
Fiecare respondent poate da mai multe răspunsuri
Baza: 1026 respondenţi 0% 20% 40% 60% 80% 100%

Partidul România Mare (PRM) 84%

Nu ştiu Da
56% 16% Uniunea Democrată a Maghiarilor
6%
din România (UDMR)

Partidul Noua Generaţie (PNG) 4%

Nu
28% Altul<2% 6%

Nu răspunde 12%

• Doar o mică parte dintre respondenţi declară că în • Partidul România Mare este cel mai frecvent menţionat
România sunt partide cu mesaj antisemit (16%). ca având mesaje antisemite (84% dintre cei care au
identificat o organizaţie politică având acest tip de
mesaj).

INSHR-EW 18
Percepţii despre minorităţi
Întreg eşantionul – în această secţiune sunt incluse răspunsurile primite de la toţi respondenţii

INSHR-EW 19
3. Gândindu-vă la părerea dvs. generală despre minorităţile naţionale din ţara noastră, aţi
spune că acestea reprezintă... Baza: 1026 respondenţi
50% 44%
45%
40%
33% 33% 32%
35% 29%
28%
30% 24%22%25%26% 26%24%
25%
18%
20% 14% 15%14% 15% 15%
15% 11% 11% 11%
6% 8%
10% 4% 5%
5% 1% 2% 2% 3% 1%
0%
O ameninţare pentru O problemă, dar nu Nu reprezintă o Au o contribuţie Sunt o resursă Nu ştiu/ nu raspunde
ţara noastră o ameninţare problemă, dar nici un folositoare în valoroasă pentru ţara
avantaj anumite regiuni şi noastră
ocupaţii

Evreii Maghiarii Romii Germanii Alte minoriăţi

• Doar o mică parte dintre români percep unele minorităţi ca reprezentând o ameninţare, romii (14%) şi maghiarii
(11%) fiind minorităţile care înregistrează un scor mai mare. Aceste două minorităţi sunt menţionate şi ca
reprezentând o problemă pentru Romania (33% - romii şi 18% - maghiarii), dar fără a fi o ameninţare.
• Evreii sunt percepuţi mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenţi, nici ca o problemă, dar nici ca generând un
avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15% dintre respondenţi apreciind
că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 11% declarând ca este o resursă valoroasă pentru
ţara noastră.

INSHR-EW 20
4. În prezent credeţi că următoarele minorităţi care trăiesc în România au drepturi în
raport cu populaţia majoritară... Baza: 1026 respondenţi

80%

70% 70% 71%

• Majoritatea respondenţilor (58-
61% Evreii
71%) consideră că minorităţile au
60%
aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi
cetăţeni ai României. 58% Maghiarii
50%
• Există şi respondenţi care
consideră că minoritatea maghiară
beneficiază de mai multe drepturi 40% Romii
decât majoritatea (20%), iar 10%
din totalul eşantionului crede acest 30%
lucru despre minoritatea romă. Germanii

20%
16%
10%
10% 6% 9%
6%
1% 6%
3% 1% 3% 3% 4%
2% 1%
0%
Mult mai Mai putine Aceleasi Mai multe Mult mai
putine drepturi drepturi drepturi multe
drepturi drepturi

INSHR-EW 21
5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni
făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 1026 respondenţi

34%
29%
27% 26%
22%
19%
15% 14% 14% 15%
12% 12% 11%
10% 9%
7% 7% 7% 7% 6% 6% 5%
5% 6% 5% 4%
2% 3%

Evrei Maghiari Romi Arabi

1. Membri de familie 2. Să facă parte din grupul de prieteni 3. Să fie vecini
4. Să lucrăm împreună 5. Să locuiască în România 6. Să viziteze România
7. Nu ar trebui sa vină în România

• Distanţa socială este mai mică în raport cu evreii, aceştia fiind acceptaţi în familie (7%), în grupul de prieteni (12%) sau ca
vecini (10%) şi existând un procent mic - 7% - al celor care declară că aceştia nu ar trebui să vină în România.
• Faţă de maghiari, românii au un comportament similar pentru acceptarea în familie (12%), în grupul de prieteni (11%) sau
ca vecini (7%) şi doar 9% declară că maghiarii nu ar trebui să vină în România.
• Atunci când se măsoară acceptul populaţiei faţă de rezidenţa altor grupuri etnice pe teritoriul României, nivelul de
acceptare se dovedeşte a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul fiind de 34% la 22% în
favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziţie la fel de slabă pentru alte variabile de apropiere (de ex., doar 2%
dintre respondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i abă în grupul de prieteni, 6% acceptă oameni
din această minoritate ca vecini, iar 19% dintre români ar dori ca romii să nu vină în România).

INSHR-EW 22
5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni
făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 1026 respondenţi

5,5
5,14 5,18 EDUCAŢIE
5,0 Evrei
5.5 5.23 5.14
4,5 4,23 4,21 5.23
5.0 Maghiari
5.00 5.14 5.06
4,0
4.5 4.35 4.16 Romi
3,5 4.41 3.85
4.0 4.21
Evrei Maghiari Romi Arabi Arabi
3.5
3.66
Generală Medie Universitară

• Utilizând scala Bogardus de măsurare a distanţei sociale, unde 1 reprezintă cea mai apropiată relaţie acceptată cu
persoane dintr-o anumită minoritate (membru de familie) şi 7 cea mai distanţată (nu ar trebui să vină în România),
putem vedea că există o mai mare toleranţă în ce priveşte evreii (4,23) şi maghiarii (4,21) şi o toleranţă
semnificativ mai scăzută referitoare la romi (5,14) şi arabi (5,18).
• Aceste diferenţe se schimbă în funcţie de nivelul de educaţie al respondenţilor: în ceea ce-i priveşte pe evrei, de la
4,41 (pentru respondenţi cu educaţie medie) la 3,66 (pentru cei cu studii superioare) şi, în mod similar, pentru
maghiari (de la 4,35 la 3,85, la extremele educaţionale).
• În legătură cu romii şi arabii, nu apar diferenţe semnificative, distanţa socială în cazul acestor două minorităţi
rămânând similară pentru toate nivelurile de educaţie.

INSHR-EW 23
6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu
urmãtoarele afirmaţii? Baza: 1026 respondenţi
AFIRMAŢII POZITIVE
Sunt o minoritate care are o relaţie bunã cu restul populaţiei 18% 39% 8% 4% 32%

Au multe personalitãţi importante în diverse domenii 23% 33% 5% 4% 35%

Au multã influenţã pe plan international 27% 27% 6% 5% 35%

Sunt o minoritate importantã pentru România 12% 31% 10% 13% 34%

Reprezintã o comunitate care conduce la progresul ţãrii 14% 28% 11% 7% 41%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord Deloc de acord Nu pot aprecia

• Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei, au numeroase
personalităţi în diferite domenii şi au multă influenţă pe plan internaţional. Acest ultim punct este cel care întruneşte
şi opinii mai puternice, în sensul că 27% sunt total de acord că evreii au influenţă pe plan internaţional.
• Faptul că evreii sunt o minoritate importantă pentru România întruneşte 42% din opiniile respondenţilor, similar cu
“Reprezintă o comunitate care conduce la progresul ţării”. Apare însă o problemă odată cu ultimul punct: mulţi
respondenţi (41%), nu pot menţiona (probabil din cauză că nu le cunosc) realizările acestei minorităţi.

INSHR-EW 24
6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu
urmãtoarele afirmaţii? Baza: 1026 respondenţi
AFIRMAŢII NEGATIVE

Ar fi mai bine sã se ducã sã

9% 13% 19% 22% 37%
trãiascã în tara lor

Îşi urmãresc numai interesele

7% 12% 19% 17% 45%
proprii chiar dacã fac rãu altora

Au sprijinit instaurarea
4% 8% 13% 20% 55%
comunismului in România

Acţioneazã pentru destabilizarea

2% 7% 19% 31% 41%
societãţii în care trãiesc

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord Deloc de acord Nu pot aprecia

• Doar 22% dintre respondenţi cred că evreii ar trebui să se ducă să trăiască în ţara lor, în timp ce 42% nu sunt de acord
cu aceasta. Cca. 20% au fost de acord cu afirmaţia “evreii îşi urmăresc numai interesele proprii chiar dacă fac rău
altora”, iar 35% nu sunt de acord cu această afirmaţie.
• Afirmaţia că evreii au sprijinit instaurarea comunismului in România întruneşte doar 12% din opinii, iar cca. 55%
dintre respondenţi nu pot răspunde la aceasta.
• Faptul că acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc întruneşte acordul a circa 10% dintre respondenţi,
în timp ce 48% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

INSHR-EW 25
Percepţii despre minorităţi
În această secţiune au fost analizate doar opiniile respondenţilor de etnie română

INSHR-EW 26
3. Gândindu-vă la părerea dvs. generală despre minorităţile naţionale din ţara noastră aţi
spune că acestea reprezintă... Baza: 927 respondenţi de etnie română

50% 44%
45%
40%
33% 33% 32%
35% 29%
30% 27%27% 27% 26%24%
25%
23%
25% 19%
20% 15%13% 15%
15% 13%14% 14%
11%
10%
10% 4% 6% 5% 5%
5% 1% 2% 3% 2% 1%
0%
O ameninţare pentru O problemă, dar nu Nu reprezintă o Au o contribuţie Sunt o resursă Nu ştiu/ nu răspunde
ţara noastră o ameninţare problemă, dar nici un folositoare în valoroasă pentru ţara
avantaj anumite regiuni şi noastră
ocupaţii

Evreii Maghiarii Romii Germanii Alte minorităţi

• Doar o mică parte dintre români percep unele minorităţi ca reprezentând o ameninţare: romii (14%) şi maghiarii
(13%) sunt minorităţile care înregistrează scorurile cele mai mari. Aceste două minorităţi sunt menţionate ca
reprezentând o problemă pentru România (33% - romii şi 19% - maghiarii), dar fără a fi o ameninţare.
• Evreii sunt percepuţi mai curând neutru de cca. 1/3 din respondenţii de etnie română, nici ca o problemă, dar nici
ca generând vreun avantaj pentru România. Această minoritate beneficiază şi de aprecieri pozitive, 15% dintre
respondenţi apreciind că are o contribuţie folositoare în anumite regiuni şi ocupaţii, iar 10% declarând că este o
resursă valoroasă pentru ţara noastră.

INSHR-EW 27
4. În prezent credeţi că următoarele minorităţi care trăiesc în România au drepturi în
raport cu populaţia majoritară... Baza: 927 respondenţi de etnie română

80%

71% 72%
70%
• Majoritatea respondenţilor (58- 63% Evreii
72%) consideră că minorităţile au
60%
aceleaşi drepturi ca şi ceilalţi
cetăţeni ai României. 58% Maghiarii
50%
• Există şi respondenţi care
consideră că minoritatea maghiară
beneficiază de mai multe drepturi 40% Romii
decât majoritatea (21%), iar 11%
cred acest lucru despre minoritatea 30%
romă. Germanii

20%
17%
8%
10% 10%
4% 5%
1%
2% 1%
2%
4% 3% 3% 4%
0% 1%
Mult mai Mai puţine Aceleaşi Mai multe Mult mai
puţine drepturi drepturi drepturi multe
drepturi drepturi

INSHR-EW 28
5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni
făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 927 respondenţi de etnie română

39%
32% 33% 33%
27%
22%
19% 18% 18% 18%
14% 13%
11% 12%
9% 8% 8% 8% 9% 8% 7% 7% 7% 6%
5% 5%
2% 3%

Evrei Maghiari Romi Arabi

Membri de familie Să facă parte din grupul de prieteni Să fie vecini
Să lucrăm împreună Să locuiască în România Să viziteze România
Nu ar trebui sa vină în România

• Distanţa socială este mai mică în raport cu evreii, aceştia fiind acceptaţi în familie (9%), în grupul de prieteni (14%) sau ca
vecini (11%) şi existând un procent mic - 8% - al celor care declară că aceştia nu ar trebui să vină în România.
• Faţă de maghiari, românii au un comportament similar pentru acceptarea în familie (8%), în grupul de prieteni (13%) sau
ca vecini (9%), în timp ce 12% declară că maghiarii nu ar trebui să vină în România.
• Atunci când se măsoară acceptul populaţiei faţă de rezidenţa altor grupuri etnice pe teritoriul României, nivelul de
acceptare se dovedeşte a fi mai ridicat în cazul romilor comparativ cu cel al arabilor (raportul fiind de 39% la 27% în
favoarea etnicilor romi). Ambele grupuri au o poziţie la fel de slabă pentru alte variabile de apropiere (de ex., doar 2%
dintre respondenţi sunt de acord ca romii să facă parte din familie, 5% să-i aibă în grupul de prieteni, 7% acceptă membri
ai acestei minorităţi ca vecini, iar 22% dintre români ar dori ca romii să nu vină în România).

INSHR-EW 29
5. Care ar fi cea mai apropiată relaţie pe care aţi accepta-o cu oameni
făcând parte din următoarele minorităţi? Baza: 927 respondenţi de etnie română

5,5
5,16 5,17 EDUCAŢIE
5,0 Evrei
5.5 5.20 5.20
4,46
4,5 4,29 5.22
5.0 5.06 4.67 Maghiari
5.13 5.06
4,0 4.39
4.5 Romi
4.49 3.95
3,5
4.0 4.23
Evrei Maghiari Romi Arabi Arabi
3.5 3.77
Generală Medie Universitară

• Folosind scala de măsurare a distanţei sociale Bogardus (vedeţi anexa), unde 1 este cea mai apropiată relaţie
acceptată cu o minoritate (membru de familie), iar 7 cea mai depărtată (nu ar trebui să vină în România), se poate
observa că există o toleranţă mai mare în raport cu evreii (4,29) şi maghiarii (4,46) şi una semnificativ mai scazută
în raport cu romii (5,16) sau arabii (5,17).
• Aceste diferenţe se modifică în funcţie de nivelul de educaţie al respondenţilor: în raport cu evreii, de la 4,49
(pentru respondenţi cu educaţie medie) la 3,77 (pentru respondenţi cu studii superioare) şi, în mod similar, în
raport cu maghiarii (de la 4,67 la 3,95 pentru extremele educaţionale).
• Pentru romi şi arabi nu apar diferenţe semnificative, distanţa faţă de aceste grupuri fiind similară la toate
nivelurile educaţionale.

INSHR-EW 30
6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu
urmãtoarele afirmaţii? Baza: 927 respondenţi de etnie română

AFIRMAŢII POZITIVE
Sunt o minoritate care are o relaţie bunã cu restul populaţiei 18% 39% 8% 4% 32%

Au multe personalitãţi importante în diverse domenii 22% 33% 5% 4% 35%

Au multã influenţã pe plan internaţional 27% 26% 6% 5% 35%

Sunt o minoritate importantã pentru România 11% 31% 11% 13% 34%

Reprezintã o comunitate care conduce la progresul ţãrii 14% 28% 11% 7% 41%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord Deloc de acord Nu pot aprecia

• Mai mult de jumătate dintre respondenţi sunt de acord că evreii au o relaţie bună cu restul populaţiei, au multe
personalităţi în diferite domenii şi au multă influenţă pe plan internaţional. Acest ultim punct este cel care întruneşte
şi opinii mai puternice, în sensul că 27% sunt total de acord că evreii au influenţă pe plan internaţional.
• Faptul că evreii sunt o minoritate importantă pentru România întruneşte peste 42% din opiniile respondenţilor,
similar cu “Reprezintă o comunitate care conduce la progresul ţării”. Apare însă o problemă în legătură cu ultimul
punct: mulţi respondenţi (41%) nu pot menţiona (probabil nu le cunosc) realizările acestei minorităţi.

INSHR-EW 31
6. Dacă ne referim acum doar la evrei, în ce mãsurã sunteţi sau nu de acord cu
urmãtoarele afirmaţii? Baza: 927 respondenţi de etnie română

AFIRMAŢII NEGATIVE

Ar fi mai bine sã se ducã sã

10% 13% 20% 22% 37%
trãiascã în tara lor

Îşi urmãresc numai interesele

7% 13% 19% 16% 45%
proprii chiar dacã fac rãu altora

Au sprijinit instaurarea
4% 8% 13% 20% 55%
comunismului in România

Acţioneazã pentru destabilizarea

3% 7% 18% 30% 42%
societãţii în care trãiesc

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Total de acord Oarecum de acord Oarecum dezacord Deloc de acord Nu pot aprecia

• Doar 23% dintre respondenţi cred că evreii ar trebui să se ducă să trăiască în ţara lor, în timp ce 42% nu sunt de acord
cu aceasta. Cca. 20% au fost de acord cu afirmaţia “evreii îşi urmăresc numai interesele proprii chiar dacă fac rău
altora”, în timp ce 35% nu sunt de acord cu această afirmaţie.
• Afirmaţia că evreii au sprijinit instaurarea comunismului în România întruneşte doar 12% din opinii (acord), iar cca.
55% dintre respondenţi nu pot răspunde la aceasta.
• Circa 10% dintre respondenţi consideră că evreii acţionează pentru destabilizarea societăţii în care trăiesc, în timp ce
48% nu sunt de acord cu această afirmaţie.

INSHR-EW 32
Percepţii despre HOLOCAUST

INSHR-EW 33
8. Aţi auzit despre HOLOCAUST? EDUCAŢIE

Baza: 1026 respondenţi 100% 3%

9% 8% 7%
80% 23%
38%
60%
90%
40%
Nu stiu 69%
8% 52%
Nu 20%
27%
0%
Generală Medie Universitară

Da Nu Nu ştiu

Da REZIDENŢĂ
65%

100% 10% 9% 3% 4%
15%
16% 23%
80% 15% 33%
35%
• Cei mai mulţi dintre respondenţi declară că au auzit 60%
despre Holocaust (65%), dar acest lucru variază în
funcţie de nivelul de educaţie şi mediul de rezidenţă 40% 75% 71% 74%
56% 63%
(cea mai slabă cunoaştere se înregistrează în mediul 20%
rural).
0%
Rural Urban < Urban Urban > Bucureşti
100.000 100- 200.000
200.000

INSHR-EW 34
9. Vă rog să-mi spuneţi ce înseamnă termenul de HOLOCAUST?
Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns
0% 20% 40% 60%
Baza: 1026 respondenţi
Exterminarea evreilor de către germani 54%
Nu ştiu
8% Persecuţia evreilor europeni 14%

Crime în masă/ ucidere în masă/

Nu Da Baza: 667 respondenţi care pogrom
8%
27% 65% au afirmat că au auzit
Deportarea evreilor 7%
despre HOLOCAUST
Pedepsirea evreilor in lagarele naziste 5%

Lagărele de concentrare 3%

Persecuţie organizată împotriva unei

3%
naţiuni
• Dintre cei care au declarat la întrebarea anterioară că Un dezastru 3%
au auzit despre HOLOCAUST, majoritatea definesc
spontan acest termen ca fiind “Exterminarea evreilor Ceva rău pentru oameni 2%

de către germani” (54%).

Gazări în masă 2%
• Următoarele afirmaţii se află la distanţă faţă de prima:
“Persecuţia evreilor europeni” (14%), “Crime în masă” Persecuţia ţiganilor 2%

(8%) şi “Deportarea evreilor” (7%).

Atitudinea Germaniei faţă de evrei 1%

Alte variante<1% 5%

Nu răspunde 14%

INSHR-EW 35
10. Dacă vă gândiţi că termenul HOLOCAUST înseamnă persecuţia sistematică
organizată de stat şi exterminarea evreilor europeni de către Germania nazistă, de aliaţii
şi colaboratorii săi, între 1933 şi 1945, credeţi că aceast lucru s-a întâmplat:
Baza: 1026 respondenţi
100%

80%
66% 66% 64%
Total
60% 52%

39% 38%
40% 34%
28% 27% 27% 27% Român
22%
20%

0% Maghiar
În Germania În alte ţări din Europa În România Nu ştiu

• Holocaustul este perceput de marea majoritate a respondenţilor ca un fenomen petrecut în Germania (66%), un procent
mai mic de respondenţi fiind de acord că a avut loc şi în alte ţări din Europa (39%). 52% dintre respondenţii de
naţionalitate maghiară au menţionat că Holocaustul a avut loc şi în alte ţări din Europa, semnificativ mai mult decât media.
• Numai cca. 28% dintre respondenţi sunt de acord că Holocaustul a avut loc şi în România, iar cca. 27% nu pot preciza în
ce ţări a avut loc acesta.

INSHR-EW 36
11. În ce a constat HOLOCAUSTUL în România?

Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns

0% 20% 40% 60% 80%

Deportarea evreilor în locuri izolate sau în

74%
alte ţări

Arestări în masă ale evreilor 67%

Baza: 283 respondenţi care
Exproprierea bunurilor şi evacuarea forţată
au afirmat că HOLOCAUSTUL din locuinţe
62%
a avut loc şi în Romania
Persecuţii şi limitări ale drepturilor
55%
cetăţenilor evrei

Exterminarea sistematică a evreilor 49%

Execuţii în masă ale evreilor (progromuri) 26%

Nu ştiu 4%

• Cei care au declarat că Holocaustul a avut loc în România au asociat aceasta cel mai des cu
“Deportarea evreilor în locuri izolate sau în alte ţări” (74%), urmat de “Arestări în masă ale
evreilor” (67%) şi “Exproprierea bunurilor şi evacuarea forţată din locuinţe” (62%). “Execuţii
în masă ale evreilor (pogromuri)” este rarerori menţionată (26%).

INSHR-EW 37
12. Cine credeţi că au fost responsabilii pentru declanşarea HOLOCAUSTULUI în
România?
Baza: 283 respondenţi care au afirmat că HOLOCAUSTUL a avut loc şi în România
TOŢI RESPONSABILII
PRINCIPALUL RESPONSABIL
Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns
0% 20% 40% 60% 80% 100%
Alţii
URSS 8%
Evreii 1% Germania Nazistă 90%
2%
Guvernul Antonescu 47%
Nu ştiu
Guvernul 0%
URSS 11%
Antonescu
11% Evreii 4%

Poporul român 2%

Germania Alţii 1%
Nazistă
78% Nu ştiu 8%

• Germania nazistă este considerată ca fiind în principal responsabilă pentru declanşarea Holocaustului în România
(79%), urmată la mare distanţă de Guvernul Antonescu (11%).
• În ansamblu, atunci când sunt menţionaţi toţi factorii responsabili, Germania nazistă este considerată ca factor
responsabil de către 90% dintre respondenţi, iar Guvernul Antonescu de 47% dintre aceştia, urmat de URSS cu 11%.

INSHR-EW 38
14. Cât de mult vă interesează problema 15. De unde vă informaţi referitor la
HOLOCAUSTULUI? problema HOLOCAUSTULUI?
Baza: 853 respondenţi care au declarat un interes
Baza: 1026 respondenţi Fiecare respondent a putut da mai mult de un răspuns
0% 20% 40% 60%

Televiziune 38%
Nu Foarte
Foarte mult răspunde puţin
1% 17% 39% Cărţi de istorie 14%

Mult Radio 11%

5%
Ziare/ reviste pe această temă 10%

Nici mult,
Puţin Literatura dedicată Holocaustului 8%
nici puţin
15%
23%
Internet 5%

Nu răspunde 50%

• Interesul în raport cu problema Holocaustului nu • Principala sursă de informare pentru cei care se arată
este deosebit de ridicat în rândul populaţiei, doar 6% interesaţi de problematica Holocaustului este
din respondenţi declarându-se interesaţi sau foarte televiziunea (38%), urmată de cărţile de istorie (14%)
interesaţi de acest subiect. şi emisiunile radio (11%).

INSHR-EW 39
16. Există în România o zi naţională de comemorare a HOLOCAUSTULUI?
Baza: 1026 respondenţi

Da
22%
• Existenţa unei zile naţionale de comemorare a
Holocaustului în România este cunoscută de cca.
22% dintre respondenţi.
• Doar 10 persoane intervievate din total au putut
menţiona o dată precisă pentru această zi de
comemorare.

Nu
7%
Nu ştiu
71%

INSHR-EW 40
Imaginea Mareşalului Ion Antonescu

INSHR-EW 41
18. Mareşalul Ion Antonescu a fost conducătorul României în perioada 1940-1944. Am
să vă citesc o serie de atribute ale unui conducător de stat şi am să vă rog să-mi spuneţi
cât de bine se potrivesc cu acest personaj istoric?
Baza: 1026 respondenţi
AFIRMAŢII POZITIVE
A fost mare patriot 20% 26% 8% 5% 41%

A fost mare strateg 19% 25% 7% 4% 45%

Trebuie să fie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România 12% 21% 10% 8% 49%

A fost un lider democrat 8% 16% 18% 10% 49%

A facut România Mare 7% 15% 12% 15% 51%

A fost un salvator al evreilor 5% 10% 14% 17% 54%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%
Se potriveşte total Se potriveşte in mare parte Nu prea se potriveşte
Nu se potriveşte deloc Nu pot aprecia
• O mare parte dintre respondenţi (mai mult de 40%) nu poate face aprecieri asupra Mareşalului Ion Antonescu, ceea ce
indică o slabă cunoaştere a activităţii acestuia, precum şi a evenimentelor care au avut loc în perioada respectivă.
• El este apreciat de unii dintre respondenţi ca mare patriot (46%), mare strateg (44%), iar cca. 1/3 din eşantion crede că
trebuie reabilitat pentru ceea ce a făcut pentru România.
• Circa 24% din eşantion sunt de acord că Ion Antonescu a fost un lider democrat, în timp ce 27% sunt în dezacord cu
aceasta. În mod similar, afirmaţia că acesta a făcut România Mare întruneşte 22% acord, în timp ce 27% îşi manifestă
dezacordul.
• Faptul că Ion Antonescu ar fi fost un salvator al evreilor întruneşte doar 15% din opinii, 31% fiind în dezacord cu această
afirmaţie.
INSHR-EW 42
18. Mareşalul Ion Antonescu a fost conducătorul României în perioada 1940-1944. Am
să vă citesc o serie de atribute ale unui conducător de stat şi am să vă rog să-mi spuneţi
cât de bine se potrivesc cu acest personaj istoric?
Baza: 1026 respondenţi
AFIRMAŢII NEGATIVE

Este responsabil de crime împotriva romilor/ ţiganilor 12% 21% 9% 9% 49%

A fost un dictator 8% 20% 14% 10% 48%

Este responsabil de crime împotriva evreilor 8% 17% 11% 12% 52%

A condus România la dezastru 6% 13% 16% 16% 50%

A fost un criminal de razboi 6% 12% 15% 17% 50%

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100%

Se potriveşte total Se potriveşte în mare parte Nu prea se potriveşte

Nu se potriveşte deloc Nu pot aprecia

• Circa 33% dintre respondenţi sunt de părere că este responsabil pentru crime împotriva romilor şi 28% că a fost un
dictator.
• Doar un sfert din respondenţi consideră că acesta este responsabil de crime împotriva evreilor şi cca. 20% că a
condus România la dezastru şi că a fost un criminal de război. Cca. 32% dintre respondenţi nu sunt de acord cu
ultimele două afirmaţii.

INSHR-EW 43
Percepţia statului Israel

INSHR-EW 44
7. Gândindu-vă la statul Israel şi având în vedere tot ceea ce ştiti despre acesta, care este
părerea dvs. în raport cu acest stat? Baza: 1026 respondenţi

NEUTRU = 2,5
1. Este un stat democratic Este un stat nedemocratic
2,73

2. Combate terorismul 2,97 Încurajează terorismul

3. Este un factor de stabilitate în 2,33

Este un factor de instabilitate
zonă în zonă
4. Are relaţii bune cu România 2,62 Are relaţii proaste cu România
5. România ar trebui să strângă 2,72 România nu ar trebui să
relaţiile cu Israelul strângă relaţiile cu Israelul

• Statul Israel are o imagine destul de slab conturată, în apropierea unui punct de neutralitate, ceea ce face ca părerile
respondenţilor să fie împarţite.
• Sunt unele puncte unde imaginea statului Israel este mai curând negativă, fiind privit ca un stat nedemocratic care
încurajează terorismul. Aceasta poate influenţa părerea respondenţilor care cred că România nu ar trebui să strângă
relaţiile cu Israelul.

INSHR-EW 45
7. Gândindu-vă la statul Israel şi având în vedere tot ceea ce ştiti despre acesta, care este
părerea dvs. în raport cu acest stat? Baza: 927 respondenţi de etnie română

NEUTRU = 2,5
1. Este un stat democratic Este un stat nedemocratic
2,73

2. Combate terorismul 2,99 Încurajează terorismul

3. Este un factor de stabilitate în 2,34

Este un factor de instabilitate
zonă în zonă
4. Are relaţii bune cu România 2,63 Are relaţii proaste cu România
5. România ar trebui să strângă 2,75 România nu ar trebui să
relaţiile cu Israelul strângă relaţiile cu Israelul

• Când analizăm doar grupul etnicilor români observăm că, exceptând existenţa unor diferenţe nesemnificative, opiniile
acestora sunt similare cu cele ale populaţiei generale.

INSHR-EW 46