Fundamentele psihopedagogiei speciale – 03.11.

2010

Notiuni:

- Maladie = proces patologic de diferite aplitudini care tulbura unitatea si integritatea

organismului si a rel lui cu mediu (organism=sistem psihic unitar alcatuit din subsiteme care in anumite conditii
se deregleaza daca apare un agent patogen). In cazul unei maladii e posibil sa apara o deficienta.
- Deficienta = pierderea sau alterarea unei structuri sau a aunei functii.. Determina perturbari in
dezv persoanei si in evol normala a ei.

Ex. Maladie este otita (inflamatie care apare si afecteaza urechea medie si care se instituie ca un baraj pt
trecerea sunetlui spre urechea interna unde sunt receptorii) In cadrul aceste maladii apare o deficienta de auz, pt
ca nu va mai primii suficient stimul sonor.

Deficienta duce in anumite situatii la incapacitate (reducerea totala sau partiala a capacit unei pers de a
produce o activitate) In acest caz incapacitatea e aceea de a auzi sunetele din ambinata si de a se forma perceptia
auditiva cel putin pt o serie intreaga de sunete din ambianta.
Aceasta incapacitate poate sa duca la handicap.
Handicapul apare in acest exemplu ca urmare a faptului ca un copil nu poate sa isi dezvolte limbajul
verbal pt ca nu aude sunetele necesare formarii vorbiri, ca atare apare o prb in comunicarea cu cei din jur, de
aici apare starea de handicap.
Handicapul e un dezavantaj social rezultate in urma unei deficiente sau incapacitati care impiedica
persoana sa-si poata indeplinii rolurile sociale. In acest caz, ac nu isi poate dezv comunicarea verbala, deci nu
poate intersactiona cu semenii, sa devina scolar, etc daca e lasat in ac stare.
Cunoasterea s-a constituit in stiinte care vin sa sprijine pers in diversele stadii de incapacitate pt a
compensa, pt a recupera funct nedezv sau pierdute, prin dezv unor abilitati care sa ii faciliteze accesul la unele
activitati sau chiar la unele statute sociale dorite.
Nu totdeauna maladia are ca urmare o deficienta, sau def o incapacitate. O pers cu def, fata de o pers cu
acelasi tip de def, una poate sa ajunga in starea de handicap si alta poate ajunge sa aiba aporturi relativ sanatoase
cu societatea. De ex. Pt un sportiv de performanta, amputarea unui deget (deficienta), poate fi un handicap
deoarece isi pierde statusul, pana isi gaseste sa faca altceva si iese din aceasta stare de persoana cu handicap.
Stereotipul social – o idee preconceputa, o eticheta sociala, pe care nu o intelegem.

Psihopedagogia speciala (defectologie) - e o disciplina care se ocupa cu studiul deficientelor pe care le

poate avea la un moment dat o persoana, studiint cauzalitatea lor, modalitatea de interventie recuperatorie si de
integrare. Ramurile ei se refera la studierea grupelor de deficiente (de intelect, de auz, vedere, neuromotori, de
comunicare – logopedie – si psihoped def de comportament.

Etiologia si clasificarea adiferitelor categorii de deficiente

Deficientele mintale
In cadrul ac categ vom int notiuni: oligofrenie, def usoaraa, medie, profunda, retard, intarzierea, def
intelectuala. Toate ac apelative se refera la o gama destul de extinsa ref la def mintale.
Def mintale = fenomenul lezarii organelor, sau a afectarii sistemului n central cu consecinte negative
asupra procesului maturizaii mintale dar cu consecinte si asupra celorlalte scheme spihice. Ne steptam ca o pers
cu o def mintala sa aiba un comport diferir.

Etiolagia deficientelor mintale – ac sunt generate ca urnare a o serie de factori:

1. Etiologica – care actioneaza in conditiile in care pers umnana e in starea embrionala. Erori
metabolice, anomalii cromozomiala, apecte ereditare. Def mint. Congenitala au efecte asupra
comport in primele luni daca acfaca intoxicarii su medicamente, traume, etc.
Cele m multe def de intelect pot fi reperate in aceste situatii prin anumire analize.

2. Def mintale dobandite – imediat dupa nastere, dato nasterii imature, icter, hipoxia cerebrala,.
3. Def mint postnatale determin de bolile copilului (leringite, encefalite, meningite traumatismele)
cranio cerebrale. Ac boli au repercurs asupra SNC obligatoriu. Disfunctii pot si m mai grave sau
asociate.
 DEFICIENTII DE INTELECT:

Trasat specifice (copii) in sfera perceptiv senxotiala, perceptiile lor sun timprecise sau lacunare pt ca nu
acapcitatea si forta sa cuprinda toate elem incompleta sle unui obiect. Nu poate face sinteza acestor elemente
sar nu se strad sa o daca defnitoriu. Toti su mai mulkt sau mai putin lacune,

E prima treapta a cunoasterii - care

Sfera cognitiva de cunoatere a def de i e deficitara. Ea e spcifica, e ereditara concreata insa cu o
operativitate f restransa in dc de tipul si . deficientei. Cu o capacitate de tansfer a counostintelor f restransa.

Daca invata un anumit tip de comportamente pt o anumita situatii daca se afla intrr-o situatie
asemenatoare se pierd nu mai stiu ce sa faca.

Vocabularul este restrans, in general se dezv cu greutate. Comunicare vb e f simpla si ramane la acel nivel
simplist. Are dificultati de adaptare, are dific de comunicae dato vocabularului restrand. Manifesta sindromul de
nedervol care il transf intr-o pers cu o serie intreaga d eincapacitati de a dezvolta activitati mentale intelectuale
complexe. Activitati emtale superioare, acititati mentale simbolice. Dezv lor intelectuala, nu depaeseste stadiul
operatiunilor concrete. Integrarea lor sociala e precara si in cele m multe cazuri necesita o asistenta sociala.
Def mentale au fost clasificate in fc de scorurile obtinute la tete de inteligenta:
1. Intelectul de limita – 70-89 IQ : acestia sunt pers considerate cu anumite prb de gandire.
2. Gradul 1 de handicap sau def mintala usoara - 50-69 IQ – in societate funct ca un copil de 8 -12 ani.
Iar copii diagn sunt orientati catre scoli generale.
3. Gradul 2 de handicap sau debilitate mintala moderata – 20-49IQ: ca varsta mentala ii corespunde
varsta de 5-7 ani. In general ac copii au fost orientati spre scolile speciale sau cetre de plasament cu
scoli speciale.
4. Gradul 3 de handicap sau Imbecilitatea – 20 si sub IQ: ii coresp o varsta mentala sub 2 ani.
(Intelect nromal – 90 – 110 IQ, Intelect peste normal – peste 110 IQ) IQ-ul nu este egal cu reusita in
viata. Nu e suficient.

35-49 deb mint moderata

34-20 imbecilitate

Sub 20 idiotie

Din pct de vedere recuperatoriu:

Sunt sprijiniti prin invatare si educatie in rap cu gradul lor de deficienta. In primul rand au nevoie de ocrotire, de
asistenta sociala, de asistenta educationala.

Ce deprinderi pot achizitiona?

Pt ei pt inceput macar deprinderi de ingrijire corporala si autoservire.

Apoi deprinderi de viata zilnica – pt cei cu imbecilitate (20-34IQ). Poate ajunge sa faca anumite miscari si
activitati asemeni unuio copil normal de 5-7 ani, insa cei cu handicap, nu percepe de ob bine distanta, nu
percepe cauzalitatea lucrurilor si finalitatea lor. Avand mereu nevoie de asistenta sociala.

Pers cu itelect de limita sau def mint usoara pot invata o meserie, se pot integra in societate. Sunt f buni la
actiuni care necesita actiuni simple repetitive, pot sa isi ingrijeasca gospodaria. Nu vor fi capabili sa desf
activitati filozofice sofisticate. Mai pot avea uneori nevoie de coordonarea adultului.

Integrarea sociala:

Relatiile lor cu mediu uneori deficitare. De multe ori se las ainfluentati de cei din jurul lor si daca aceste
pers nu sunt de buna credinta pot fi f usor influentati negativ. Cu asistenta sociala pot desfasura activitati utile
societatii si sa functioneze in conditii relativ normale.
 Deficientele senzoriale

Deficientii de vedere:

In fc de natura, gradul, gravitatea deficientei vb de vedere scazuta, vedere limitata, vedere partiala sau
orbire.

Gandindu-ne la notiunile stiintifice tot ceea ce se refera la vedrea scazuta se numeste ambliopie. Ac
poate fi de dif grade. Desemneaza toate cazurile de diminuare a capacitatii viz, cu sau fara leziuni organice si
care se mentine si dupa corectia optica. Masurile compensatorii se refera la ochelari sau exercitii de vedere.

Cecitate = lipsa vederi, sau pers nevazatoare. Pers care nu poate sa se orienteze in mediu dupa perceptia
visuala. Nu percep lumina, formele, culorile. Cecitate absoluta cnd nu percepe din intre lumina si intuneric. Si
pers cu cecitate relativa care disting lumina de intuneric, dar nu isi poate conduce activitatea dupa lumina si int.
Ei sunt directionati spre scoli speciale unde invata sa scrie in relief – Braille.

Exista cativa indici functionai ai vederii:

- Acuitatea vizuala – capacitatea de vedere a ochiului. Se det prin aparate specializate. Consta in a urmarii
diferite cifre, litere, de la o distanta optima. Ochiul care are o acuitate buna se numeste emetrop.
Scadere acuitatii vizuale e progresiva pana se ajunge la 1/200 unde se percep anumite miscari, sub
1/400 doar lumina, sub acesta e cecitate.
OMS considera ca limita e 1/200 intre ambliopie si cecitate.
- Campul vizual sau vederea periferica – cat vedem in lateral daca privim un punct fix. Exista aparate –
capimetru – care masoara ac camp, vederea se fixeaza si apoi apar diferite obiecte in campul vizual, se
masoara cu un arc de cerc.
- Sensibilitatea luminoasa – capacitatea de a vedea lumina.
- Sensibilitate de contrast – capacit de a distinge obiectul de fond
- Sensibilitatea cromatica – capacitataea de a distinge culorile spectrului vizual, e imp in activitatea
didactica sau in anumite meserii. Unele persoane nu percep anumite culori, si in locul lor percep nuante
de gri sai alb.
- Vederea binoculara – se realizeaza ca fuziune a imag celor 2 ochi si ne ajuta sa vedem
tridimensionalitatea din jur.
- simtul profunzimii: vederea binoculara + exp noastra + ... afecteaza simtul profunzimii.

Clasificarea deficientelor de vedere:

1. Ambliopii organice – presupun modificari ale reglat vizual. A. functionale si B. Relative.

Dupa localizare:

1. Prob de retina (retinita pigmentara – boala care det o deficienta care e scaderea capacita de realizar
a senz vizuale. Incapacitate de realizare a fc perceptiv vizuale. Si in ultima distanta poate aparea
cecitate =>stare de handicap.
2. Patologia cristalinului

Dupa varsta:
- Congenitale
- Dobandite

Etiolagie (comuna pt ambliopie si cecitate)

Malformatiile congenitale ereditare, mutatii genetice pot fi si anomali nereditare. Gravitatea acestor malformatii
dep de momentl aparitiei lor. Sunt in geneal facotri care actioneaza la nivel natal.

Bolile care prt prod: def viz sifils, etcm traumatismele violenta domestica, intoxicatii.

Cele mai grave sunt cele care au caza situata la niv de SNS, in lobul occipital. Pot aparea dato unor viroze. In
acest caz chiar daca num componenete sunt in buna stare nu are cine sa decodifice aceste mesaje vizuale apare
cecitatea.
Particularitati psihice:

- Din pct de vedere al aspectelor senzorial perceptive, cand avem de a face cu ambliopi exista o disf in db
vizuala in sensul ca nu sunt percepute unele elemente importante definitorii pt ob anume, lacunae, pot
exista confuzii, in caz in care ex def de vedere = > dific in rel cu mediu. Ac exp f saraca sau kimitata,
poate determina formarea unor invataturi imprecise.
- Def de vedere nu se asociaza cu def de intelect. Isi poate fol comunicarea verbala, dar ii e greu sa isi
formeze imagini exacte. Bagajul pate fi destul de linitat si sa aiba notiuni imprecise si sa ajunga la indei
crez destul de necon cu realitatea, greu de modificat.
- Implicarea sensibilitatii restante, valide, in functionarea intregului psihism. In caz in care vederea e
comproisa un rol im il are auzul si tactilul. In acest fel toate dimensiunile sau cordonatele specifice
vizual, cum snt culorile, dimensinaliattea sunt aduse in minte lui pri simturile retante astfel culorilor li
se ofera o anumita perceptie a realitatii (alb – culoare umeda, seamana cu barba unui mosneag)
- In constitutia lui morfo-functionala para anumite caracteristici are def de vedere. Ticuri, rictusuri.
Mersul e ingreunat, inecpe sau mearga mai tarziu de altii. Aici intervine educatia in scoli speciale.
- Activitatea de compensare se raprteaza la cele 2 stari diferentiate in fc de grav def. In sist educ pt copii
cu dev de ved lejera, sau pt cei cu piederi de vedere, restant functional e destul e important pt accesul la
comunicare, in scris. Exista ore speciale acordate dezv fiecarui indice visual in parte. Cu exercitii care
intretin si dezv functia vizuala.
- Exista o conlucrare intre prof defectolog si medicul oftalmolog t a intelege deficienta si a reliza un
prgnostic al functiei vizuale. Si prof sa stie ce ex sa aplice, cu ce ritmicitate, cum sa avanseze cu
antrenamentul vizual fara a suprasolicita functia vizuala.
- Pt a veni in sprijinul capacit restante a ambliopilor, se fac adaptari a materialului didactic.
- In cazul celor care nu mai dispun de vedere, intra in programe de invatare a scrierii Braille. Un sistem f
bine pus la punct de a reda literele. La baza ac modalitati sta sistemul zecimal, si se fol cele 6 puncte.
- Tot ca activ compensatorie in sc unde sunt integrate aceste persoane, au disciplina Orientare si
mobilitate in spatiu - invata cum sa se deplaseze pt a parcurge distantele, cum sa se orinteze, care sunt
simturile implicate. Deplasarea in spatiul exterior se poate face cu bastonul, cu ghid vazator sau cu un
caine (golden retriever).

Integrare:

- Pers care au acuitate v. Mai mica de 1/20, pot face fata inr-un inv unde scrierea se face alb negru, in
scoli speciale, unde materialele sunt adaptate.
- Pers cu cecitate sunt orientati in sc sp pt nevazatori.
- Se promoveaza in ultima parioada integrarea lor in scoli generale, daca scoala e pregatita sa faca
adapati, daca exista prof itinerant.
- Nevazat in pot dezvolta familli, pot avea acces la socializare, pot face anumite activitati si isi pot depasi
limitele.

Deficientii de auz:

Surditate, hipoacuzie, cofoza, surdocecitate, surdomut, srdovorbitor – diferite grade de pierdere a auzului.

Def. De auz determina pierderea partiala sau toatal a capactati de a interpreta lumea sonora, si de a influenta
comportamentul. O def de auz poate aparea ca urmare a unosr maladi, intoxicatii la nivelul intaruterin,

Def de auz poate fi ereditara sau dobandita (per neonatala si prenatala).

Cauze: diverse maladii, traumatisme.

Grade de defienete, si natura in fc de localizare ei:

- Pierderi de auz usoare 0-20db = hipoacuzie usoara (pierd se calc in decibeli – forta sunetului, cat de tare
sau incet se aude un sunet). Aceasta nu schimba cu mai nimic vata de relatie a unei persoane (in ac zona
sunt sunetele f slabe, care daca nu sunt deosebite nu e mai prb.
- Pierderi de auz medie – 20-50 db. Pierde dif sunete din incapare.
- Pierderi de auz severa – 50 – 70 db pers are dific serioasa. Nu aude nici vb nici maj sunetelor din mediu,
nici zgomote puternice.
- Cofoza – surditate propriu-zisa!
DPVD a partii bilologoce afectate:

- Surd de transmisie (mica si medie si se ref la blocaje care pot apare in cale aundelor sonore spre
perceptia lor in urechea interna, sau la nivelul urechii medii.) Orice lipsa din componeneta urechii sau
afectare a li, duce la deficienta.
- Surd de perceptie/neurosenzoriala (orice leziune la niv urechii interne si nervului auditiv). Este
imposibilitatea preluarii semnalului auditiv s purtarii li in cont spre reprez corticale. Hipoacuzie severea
si profunda, peste 60db!
- Hipoacuzie mixta – transmisie +senz
- Este cand zonele centrale sunt afectate si nu e posibil interpretarea informatiei.
- E si cand pers e intacta dpv fizic, dar sufera de anumite afectari psih si sa nu poata decodifica ceea ce
aude.

Cum afecteaza def de auz dezv psihofizica a copilului? Daca e congenitala, principala disfunctie va fi asupra
dezv comunicarii verbale. Nu v-a auzi modele vb care sunt in jurul lui si nici el nu isi va dezv. Omul se naste cu
niste structuri care ii permit dezv functiei de articulare, adr ac nu se dezv daca nu e stimulat si sustinut de catre
auzitorii vorbiori, daca copilul nu isi aude vocea sa o poata forma, dezvolta. Asa ca, daca copilul dezv niste
vocalizari la inceput, ac nu evolueaza daca nu e stimultata.

Absenta auzului isi pune amprenta si asupra mobilitatii, asupra motricitatii lui generale. O serie de stimuli care
ar fi avut rezonanta pt el lipsesc. Interesul pt orientare, pt cautarea unor surse de zgomot e nula. Dezv lui neuro
musculara e usor incetinita.

Dpdv al profilului psihologic, absenta unui mijl de comunicare in sine, vb sau mimicogestuala, are repercursiuni
devastatoare. Dpv al perceptiei, o serie de stimuli, modele verbale sunt engramate in cuvant. Tot psihismului e
influ de lipsa cuvantului pana copilul ajunge undeva unde e invatat sa comunice intr-un fel. Dezv copilului intr-
o fam de neauzitori e mai recomandata pt ca copilul sa invete o forma de comunicare. El isi poate exprima
cererile, poate primii feedback.

Compensare si recuperare a functiei auditive:

- Def de auz se compenseaza prin diagnosticarea precoce si protezarea restantului cu proteze auditive.
Proteza se fixeaza exact pe tipul de audiograma, care e capacitatea de auz, si fregv lipsa. Pers pot auzi
intre 0 – 100db. Fregventa specifice vb sunt intre 250hz si 4000hz, de la fregv joase la usoare. Prot
contituie o modalitate de compensare organica.
- Compensarea functionla: functia auditiva e preluata de celelalte functii sezoriale – vederea, tactul si
kinestezia.
- Aceste aspecte nu se pun automat in functiune, ci prin ajutorul prof de psihoped sp. Prin dezvoltarea
metodologiei de articulare a sunetelor – ortofonia. Exista sarcini ortofonice pt dezv limbajului vb, de ex.
Invatarea dezv suflului/a respiratiei.. Emiterea vocii, trebuie antrenata, reglata. Se lucreaza si la accent,
ritm al vb.

Integrare:

- Scoli de hipoacuzici – daca nu sunt f grav, unde se preda verbal

- Scoli unde se permite utilizarea limbajui semnelor.
- Si deficientii de auz incearca sa fie integrati in scoli generale, daca au deprinderi de ascultare, proteze
auditive si sa poate sa utilizeze limbajul vb. E f important rolul prof itinerant, care sustine copilul pe
parcursul scolii.
- Ca si dezv de integrare sociala si profesionala, cu cat copilul isi dezv o forma de comunicare are mai
mari sanse. Depinde si de societatea din jur.

Examen: de facut referat despre una din deficientele studiate, sau studiu de caz, sa se vada ca am
studiat.