Chestionarul întrebărilor pentru inspectorii noi angajaţi

1. Accizul – definitia. De către cine se achită accizul.

Art. 119, 120 C.F.
Acciz - impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.
Subiecţi ai impunerii sînt:
a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe
teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia
mărfurilor specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8).
Excepţii
(1) Accizele nu se achită de către persoanele fizice care importă mărfuri de uz sau
consum
personal a căror valoare sau cantitate nu depăşeşte limita stabilită în legislaţia în
vigoare.
(2) Accizele nu se achită la importarea următoarelor mărfuri supuse accizelor:
a) definite ca ajutoare umanitare, în modul stabilit de Guvern;
b) destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii
Moldova de
către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care
aceasta este parte.
Lista tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte şi a proiectelor de
asistenţă
tehnică se stabileşte de Guvern.
c) destinate folosinţei oficiale a misiunilor diplomatice şi a altor misiuni asimilate lor
în
Republica Moldova, precum şi uzului sau consumului personal al membrilor
personalului
diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi al membrilor familiei care
locuiesc
împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, în modul stabilit de Guvern.
(3) Accizele nu se achită pentru mărfurile finanţate din contul împrumuturilor şi
granturilor
acordate Guvernului sau acordate cu garanţie de stat, din contul împrumuturilor
acordate de
organismele financiare internaţionale (inclusiv din cota-parte a Guvernului),
destinate realizării
proiectelor respective, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate
de la buget,
conform listei aprobate de Guvern.
(5) Accizele nu se achită la plasarea şi comercializarea mărfurilor în magazinele
duty-free,
cu excepţia ţigărilor cu filtru de import precum şi la introducerea mărfurilor supuse
accizelor pe
teritoriul vamal şi plasarea acestora sub regimurile vamale de tranzit, transformare
sub control
vamal, antrepozit vamal, sub destinaţiile vamale de distrugere, abandon în folosul
statului.
(7) Accizele nu se achită la plasarea mărfurilor supuse accizelor în regimul vamal
admiterea temporară.
(8) Accizele nu se achită pentru mărfurile autohtone supuse accizelor, anterior
exportate şi
reintroduse, în termen de 3 ani, în aceeaşi stare şi produsele compensatoare după
perfecţionarea
pasivă, conform reglementărilor vamale.

Enumeraţi 7 oarecare denumiri de mărfuri la care se percepe acciz la import.

Anexă titlul IV C.F.
1. Icre negre (caviar) şi înlocuitori de icre negre
2. Şampanie
3. Parfumuri şi ape de toaletă
4. Bere fabricată din malţ
5. Vinuri spumante clasice
6. Îmbrăcăminte din blană (de nurcă, vulpe polară, vulpe, samur)

2.Acte normative ce reglementeaza aplicarea valorii in vama

a) Codul Vamal nr. 1149 din 20.07.2000

b) Legea cu privire la tariful vamal nr. 1380-XIII din 20.11.1997
c) HG cu privire la aprobarea regulamentului privind modul de declarare a valorii in vama a marfurilor
introduse pe teritoriul RM nr. 600 din 15.05.2002

3. Incheierea regimului vamal de antrepozit vamal

Antrepozitul vamal
Antrepozit vamal este locul aprobat de organul vamal şi aflat sub supravegherea acestuia, unde pot
fi depozitate mărfurile specificate la alin.(2).
Regimul de antrepozit vamal permite depozitarea într-un antrepozit:
a) a mărfurilor străine, fără aplicarea drepturilor de import şi măsurilor de politică economică;
b) a mărfurilor autohtone destinate exportului.
Deţinătorul de antrepozit vamal, denumit în continuare antrepozitar, este persoana juridică care
administrează şi gestionează antrepozitul vamal.
Depozitar este titularul declaraţiei vamale de antrepozitare, în temeiul căreia mărfurile sînt plasate sub
regimul de antrepozit vamal.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul de antrepozit vamal
Sub regimul de antrepozit vamal pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi introduse
sau scoase de pe teritoriul vamal, precum şi a altor mărfuri prevăzute de legislaţie.
Mărfurile susceptibile de a altera alte mărfuri sau cele care necesită condiţii speciale de păstrare trebuie
să fie ţinute în încăperi speciale.
Tipurile de antrepozite vamale
(1) Un antrepozit vamal poate fi public sau privat.
(2) Antrepozitul vamal public este disponibil oricărei persoane pentru depozitarea mărfurilor.
(3) Antrepozitul vamal privat este destinat exclusiv depozitării mărfurilor de către antrepozitar.
Antrepozitarul
(1) Antrepozitarul are următoarele obligaţii faţă de organul vamal:
a) să îndeplinească condiţiile de organizare şi funcţionare a antrepozitului vamal stabilite în
autorizaţie;
b) să asigure supravegherea mărfurilor astfel încît sa nu fie posibilă sustragerea acestora de sub
controlul vamal;
 c) să asigure integritatea mărfurilor depozitate.
(2) Administrarea şi gestionarea unui antrepozit sînt condiţionate de emiterea unei autorizaţii de către
Serviciul Vamal, cu excepţia cazului în care organul vamal administrează şi gestionează el însuşi
antrepozitul vamal.
Autorizaţia de antrepozitare
(1) În vederea obţinerii autorizaţiei de antrepozitare, solicitantul trebuie să depună, în scris, o cerere,
care să conţină informaţiile necesare pentru acordarea autorizaţiei, în special să demonstreze că există o
raţiune economică pentru antrepozitare.
(2) Autorizaţia de antrepozitare se eliberează numai persoanelor juridice din Republica Moldova.
Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal
(1) Mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal pot fi supuse următoarelor operaţiuni:
a) de asigurare a integrităţii lor;
b) de pregătire, cu acordul organului vamal, spre vînzare şi transportare (ambalare, marcare,
încărcare, descărcare etc.).
(2) Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate sub regimul de antrepozit vamal nu pot modifica
parametrii lor tehnici, de calitate şi de cantitate.
Regimul vamal de antrepozitare se incheie prin:
- importul mărfurilor străine;
- plasarea mărfurilor străine оntr-un alt regim vamal suspensiv;
- reexportul mărfurilor străine antrepozitate;
- abandonarea mărfurilor străine оn favoarea statului;
- distrugerea mărfurilor străine sub control vamal;
- exportul mărfurilor autohtone.
Incheierea regimului vamal de antrepozitare pentru mărfurile autohtone care anterior au fost vămuite
la export se face numai prin plasarea mărfurilor оn regim de tranzit către un birou vamal de frontieră оn
vederea scoaterii acestora din ţară.

4.Apariţia obligaţiei vamale la introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal

(1) La introducerea mărfurilor pe teritoriul vamal, obligaţia vamală apare în cazurile cînd:
a) mărfurile pasibile de drepturi de import sînt puse în liberă circulaţie;
b) mărfurile sînt plasate sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială de drepturile de
import.
(2) În cazul specificat la alin.(1) lit.a), obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei vamale de
import, iar în cazul specificat la alin.(1) lit.b), obligaţia vamală apare la data înregistrării declaraţiei
vamale de reexport.
(3) Plătitor vamal este titularul declaraţiei vamale. În cazul unei reprezentări indirecte, persoana în
numele căreia s-a făcut declaraţia vamală este de asemenea plătitor vamal. Totodată, devin plătitori
vamali, solidar cu titularul declaraţiei vamale, orice persoane care au oferit informaţiile necesare la
întocmirea declaraţiei vamale sau care au redactat declaraţia vamală, dacă acestea ştiau sau ar fi trebuit
să ştie că informaţiile în cauză erau false sau incorecte.

5. Care sunt atribuţiile de bază ale organelor vamale.

Articolul 11 C.V.
Organul vamal are următoarele atribuţii de bază:
1) participă la elaborarea politicii vamale a statului şi promovează această politică;
2) asigură respectarea legislaţiei vamale; apără drepturile şi interesele legitime ale persoanei în cadrul
activităţii vamale;
3) contribuie, în limitele competenţei, la asigurarea securităţii economice a statului;
4) apără interesele economice ale statului;
5) aplică procedeele vamale de reglementare a relaţiilor economice şi comerciale;
 6) încasează drepturile de import şi drepturile de export;
7) participă la elaborarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor peste
frontiera vamală şi aplică aceste măsuri;
8) luptă împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale şi legislaţiei fiscale care se referă
la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală, curmă trecerea ilegală peste frontiera vamală a substanţelor
narcotice, armamentului, obiectelor de artă, obiectelor de valoare istorică şi arheologică, obiectelor
proprietate intelectuală, speciilor de animale şi plante (derivate şi părţi ale lor) pe cale de dispariţie, altor
mărfuri;
9) contribuie la prevenirea şi combaterea spălării banilor, precum şi a terorismului internaţional;
10) exercită şi perfecţionează controlul vamal, efectuează vămuirea, creează condiţii pentru
accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală;
11) exercită controlul vamal asupra valorilor valutare, în limitele competenţei;
12) contribuie la realizarea măsurilor de apărare a securităţii statului, de asigurare a ordinii publice şi
morale, de apărare a vieţii şi sănătăţii oamenilor, de ocrotire a florei şi faunei, a întregului mediu
înconjurător, de protecţie a pieţei interne;
13) contribuie şi participă la elaborarea statisticii vamale a comerţului exterior şi a statisticii vamale
speciale;
14) asigură îndeplinirea obligaţiilor internaţionale ale statului în domeniul vamal; participă la
elaborarea acordurilor internaţionale în domeniul vamal, la colaborarea cu organele vamale, cu alte
autorităţi publice din străinătate, cu organizaţiile internaţionale în domeniul vamal;
15) efectuează cercetări ştiinţifice, oferă consultaţii, asigură pregătirea şi reciclarea specialiştilor în
domeniul vamal;
16) promovează o politică financiară şi economică unică, dezvoltă baza tehnico-materială şi socială a
organelor vamale, creează condiţii pentru activitatea colaboratorilor vamali;
17) gestionează sistemul de certificare a originii, în cazurile stabilite de Guvern, inclusiv certifică
originea mărfurilor şi eliberează contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor;
18) exercită alte atribuţii stabilite de legislaţie.

6. Atribuţiile şi drepturile echipelor mobile

- Echipele mobile controlează respectarea legislaţiei vamale de către persoanele fizice şi juridice la
trecerea oricăror bunuri peste frontiera vamală, precum şi la transportarea şi la tranzitarea lor prin teritoriul
vamal al Republicii Moldova.
- Echipele mobile îşi îndeplinesc obligaţiile de serviciu pe tot teritoriul vamal al republicii în
conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare.
- Echipele mobile sînt în drept să oprească unităţile de transport, suspectate de încălcarea
reglementărilor vamale, în perimetrul teritoriului vamal şi să efectueze controlul mărfurilor şi unităţilor de
transport aflate în tranzit, care transportă aceste mărfuri, în scopul prevenirii, combaterii şi constatării
fraudelor vamale. Aceste acţiuni se realizează cu aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite în baza
procesului de analiză a riscurilor.
- După oprirea unităţilor de transport membrii echipelor mobile prezintă legitimaţiile, explică cauza
opririi şi apoi încep controlul, care constă în:
* identificarea şoferului şi persoanelor care îl însoţesc în cazul în care aceştia au atribuţie la mărfurile şi
obiectele transportate;
* constatarea datelor despre unitatea de transport şi ruta sa;
* examinarea informaţiei privind mărfurile transportate;
* examinarea sigiliilor şi mijloacelor de identificare vamală;
* examinarea mărfii şi unităţii de transport;
* prelevarea mărfurilor pentru constatare şi testare la faţa locului.
În cazul în care pentru atingerea scopului controlului se impune descărcarea mărfii la faţa locului,
aceasta se efectuează sub supravegherea şefului echipei mobile.
- În cazul în care tipul, cantitatea şi alte particularităţi ale mărfii nu permit descărcarea sau examinarea
ei la faţa locului, precum şi în cazul în care datele despre şofer sau unitatea de transport nu pot fi
identificate, şoferul şi persoanele care îl însoţesc se deplasează cu unitatea de transport, urmînd echipa
mobilă la organul vamal proxim sau la un alt loc optimal pentru realizarea controlului.
- În cazul în care, drept rezultat al controlului, s-a constatat o contravenţie vamală sau o infracţiune,
ofiţerii echipei mobile informează ofiţerii de legătură despre aceasta şi efectuează acţiunile de procedură,
cu transmiterea ulterioară a materialelor organelor respective, conform competenţelor.
- În cazul în care, drept rezultat al controlului la faţa locului, au fost constatate contravenţii/infracţiuni
ce ţin de competenţa altor organe, ofiţerii echipelor mobile informează imediat ofiţerii de legătură, care
implică organele respective, conform competenţelor.
- În cazuri în care, drept rezultat al controlului, nu au fost constatate unele contravenţii sau infracţiuni,
persoanele şi unităţile de transport sînt eliberate, iar mijloacele de identificare vamală se restabilesc, se
aplică sigilii noi din contul Serviciului Vamal şi se efectuează notele respective în documentele de însoţire
pentru deplasarea unităţii de transport conform destinaţiei, cu respectarea reglementărilor vamale.
- Loturile de marfă supuse de către echipele mobile controlului fizic total se scutesc ulterior de
controlul fizic repetat la birourile vamale de destinaţie.
- La efectuarea controlului unităţilor de transport şi a mărfurilor, ofiţerilor echipelor mobile li se
interzice cauzarea prejudiciilor nefundamentate agenţilor economici şi persoanelor fizice şi tergiversarea
neîntemeiată a controlului, care vor atrage răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.
- După efectuarea controlului se întocmeşte, în mod obligatoriu, un proces-verbal, de modelul
specificat în anexă.
Procesul verbal se înregistrează într-un registru special, aprobat de directorul general.

7. Brokerul vamal. Notiuni generale. Care sint drepturile, obligaţiile şi

responsabilitatea brokerului vamal
H. G. 1290 sec VI broker
Brokerul vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, care
deţine autorizaţie pentru activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care efectuează, în
numele şi pentru terţe persoane, declararea mărfurilor, prezentarea lor pentru vămuire, garantarea achitării
şi achitarea drepturilor de import/export cuvenite, precum şi alte operaţiuni de mediere în domeniul vamal.
În legătură cu exercitarea operaţiunilor de vămuire, brokerul vamal are următoarele obligaţii:
b) să declare mărfurile şi mijloacele de transport conform procedurii stabilite de legislaţia Republicii
Moldova;
c) să prezinte, la cererea colaboratorilor vamali, mărfurile şi mijloacele de transport supuse declarării;
d) să prezinte, la cererea colaboratorilor vamali, documente sau alte date suplimentare necesare
pentru vămuire;
e) să asiste, la cererea organului vamal, la vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport;
f) să răspundă solidar cu plătitorul vamal de achitarea drepturilor de import şi de export în termenele
prevăzute de legislaţia Republicii Moldova;
g) să organizeze şi să ţină evidenţa operaţiunilor derulate, mărfurilor şi mijloacelor de transport
depozitate provizoriu în depozitele pe care le deţine;
h) să respecte confidenţialitatea informaţiilor despre operaţiunile vamale care constituie secret
comercial, informaţiilor care nu au caracter public;
i) să asigure completarea corectă a documentelor vamale în conformitate cu legislaţia vamală a
Republicii Moldova;
j) să elibereze persoanelor reprezentate documente justificative în conformitate cu Hotărîrea
Guvernului nr.294 din 17 martie 1998 "Cu privire la executarea Decretului Preşedintelui Republicii
Moldova nr.406-II din 23 decembrie 1997" şi cu alte acte normative în vigoare;
k) să-şi îndeplinească obligaţiile faţă de organele vamale în conformitate cu Codul vamal şi cu
prezentul Regulament;
l) să informeze Serviciul Vamal, în termen de 15 zile, despre modificarea adresei juridice, sediului
încăperilor de lucru, precum şi despre oricare alte modificări referitoare la personalul de serviciu (director,
adjuncţii lui, contabil-şef, specialiştii în domeniul vămuirii) şi la activitatea de broker vamal;
m) să verifice autenticitatea documentelor şi datelor primite de la persoana reprezentată;
 n) să respecte condiţiile de folosire şi dispunere a mărfurilor şi mijloacelor de transport în privinţa
cărora vămuirea nu este finisată, pînă la eliberarea definitivă (eliberarea condiţionată) a mărfurilor şi
mijloacelor de transport în conformitate cu destinaţia vamală aleasă;
o) să calculeze drepturile de import şi de export pentru mărfurile declarate;
p) să determine valoarea în vamă a mărfurilor declarate conform legislaţiei;
q) să preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu şi pînă la depunerea declaraţiei
vamale, probe şi mostre de mărfuri pentru efectuarea cercetării (expertizei) ori să asigure efectuarea acestei
cercetări (expertize) în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova;
r) să garanteze achitarea drepturilor de import şi de export în cazul depozitării provizorii a mărfurilor
la depozitul său provizoriu, precum şi în cazurile stipulate în contractul încheiat cu persoana reprezentată.
La efectuarea operaţiunilor de vămuire brokerul vamal este în drept:
a) să asiste (inclusiv în zona de control vamal) la examinarea mărfurilor şi mijloacelor de transport
declarate de el;
b) să înainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectării actelor vamale în afara
orelor de program sau în alte locuri decît cele stabilite de organul vamal pentru vămuire;
c) să asigure, cu permisiunea şi în prezenţa factorului de decizie al organului vamal, pînă la
depunerea declaraţiei vamale, transportarea, cîntărirea (alte operaţiuni de determinare a cantităţii
mărfurilor), încărcarea, descărcarea, transbordarea mărfurilor, operaţiunile de ambalare a mărfurilor,
precum şi deschiderea încăperilor şi spaţiilor unde se pot afla asemenea mărfuri şi mijloace de transport;
d) să asiste la prelevarea probelor şi mostrelor de mărfuri de către colaboratorii vamali împuterniciţi
şi persoanele cu funcţii de răspundere ale altor organe, precum şi să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării
efectuate de către aceste organe;
e) să ceară, conform normelor în vigoare, restituirea excedentului din drepturile de import şi
drepturile de export anterior plătite;
f) să facă demersuri la organele vamale privind efectuarea corectării valorii în vamă a mărfurilor
declarate;
g) să realizeze alte drepturi stabilite de legislaţia în vigoare.
Brokerul vamal nu este responsabil faţă de organele vamale pentru nerespectarea condiţiilor destinaţiei
vamale alese de către persoana care trece mărfuri, din momentul plasării lor într-o anumită destinaţie
vamală.
Brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corectă a valorii în vamă a mărfii, autenticitatea
documentelor şi datelor folosite în acest scop.
Drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea brokerului vamal faţă de organele vamale nu pot fi limitate prin
contractul încheiat între broker şi persoana reprezentată.
Brokerul vamal nu poartă responsabilitate pentru nerespectarea regulilor de marcare a mărfurilor cu timbre
de acciz, efectuarea operaţiunilor valutare legate de trecerea mărfurilor şi mijloacelor de transport peste
frontiera vamală a Republicii Moldova şi alte acţiuni care nu pot fi puse în culpa lui.

8. Caracteristica succintă a măsurilor de politică economică.

C. V. art.1
H.G. 1140 art.258, 259
Măsuri de politică economică - restricţiile la introducerea şi la scoaterea din Republica Moldova a
mărfurilor şi mijloacelor de transport, stabilite din considerente de politică economică, ce prevăd
licenţierea, cotarea, impozitarea, stabilirea preţului minim şi maxim;
În cazul în care legislaţia în vigoare în Republica Moldova prevede măsuri de politică economică privind:
a) punerea în liberă circulaţie a mărfurilor, acele măsuri nu se aplică la plasarea mărfurilor în regim
de admitere temporară şi nici pe durata rămînerii mărfurilor în acest regim;
b) introducerea mărfurilor pe teritoriul Republicii Moldova, acele măsuri se aplică dacă mărfurile
sоnt plasate оn regim de admitere temporară;
c) exporturile, acele măsuri nu se aplică în cazul în care mărfurile străine se reexportă de pe teritoriul
Republicii Moldova după plasarea în regim de admitere temporară.
 Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor admise temporar se face cu condiţia aplicării de către organul
vamal a măsurilor de politică economică оn vigoare pentru acele mărfuri la data оnregistrării declaraţiei de
punere оn liberă circulaţie.

9. Caracteristica generala a regimului vamal admitere temporara

C.V. art.67-73
(1) Regimul vamal de admitere temporară permite utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova, cu
suspendare parţială sau totală de drepturi de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică, a
mărfurilor străine destinate reexportului în aceeaşi stare, cu excepţia uzurii lor normale.
(2) Pe toată durata regimului vamal de admitere temporară, mărfurile trebuie să rămînă în
proprietatea persoanei străine. Ele nu pot fi vîndute, închiriate, subînchiriate, date în comodat, gajate,
transferate sau puse la dispoziţia unei alte persoane pe teritoriul Republicii Moldova decît cu acordul
organului vamal, după plata drepturilor de import şi efectuarea procedurilor vamale de punere în liberă
circulaţie, cu excepţia derogărilor prevăzute de prezenta secţiune.
(3) Mărfurile introduse în baza unui contract de leasing internaţional se plasează sub regimul vamal
de admitere temporară, cu suspendarea totală de plata dreptului de import şi cu exonerarea de datoria
garantării obligaţiei vamale.
Autorizarea admiterii temporare a mărfurilor
Organul vamal autorizează admiterea temporară numai a mărfurilor care pot fi identificate şi nu sînt
prohibite de a fi introduse în Republica Moldova.
Termenul de aflare a mărfurilor sub regimul vamal de admitere temporară
(1) Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile de import trebuie să fie reexportate sau să li
se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani de la data plasării
mărfurilor sub regimul de admitere temporară.
(2) În împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să
prelungească termenul specificat la alin.(1) pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor.
(3) Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui
contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing, dar nu
va depăşi 7 ani.
Utilizarea sistemului de suspendare totală
Cazurile şi condiţiile în care regimul vamal de admitere temporară poate fi utilizat cu suspendare
totală de drepturile de import se stabilesc în conformitate cu legislaţia naţională şi cu acordurile
internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Utilizarea sistemului de suspendare parţială
(1) Mărfurile aflate în proprietatea unei persoane străine ce nu corespund prevederilor art.70 pot fi
plasate, în vederea admiterii temporare, numai sub regimul de admitere temporară cu suspendare parţială
de drepturile de import.
(2) Cuantumul taxei vamale aferente mărfurilor plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu
suspendare parţială de drepturile de import se stabileşte la 5%, pentru fiecare lună calendaristică sau fracţie
de lună în care mărfurile au fost plasate sub regimul vamal de admitere temporară cu suspendare parţială
de drepturile de import, din valoarea taxei vamale care ar fi trebuit să fie plătită pentru mărfurile
menţionate dacă ar fi fost puse în liberă circulaţie la data la care au fost plasate sub regimul de admitere
temporară. Încasarea taxei vamale stabilite se va face la încheierea regimului, ţinîndu-se seama de cursul de
schimb al monedei naţionale la această dată, pentru toată perioada de admitere temporară cu suspendare
parţială de drepturile de import, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care ar fi importate
aceleaşi mărfuri.
Cesionarea regimului vamal de admitere temporară
În cazul în care titularul regimului vamal de admitere temporară cesionează regimul vamal, fiecare
titular achită drepturile de import aferente perioadei de utilizare a mărfii. Cînd, în cadrul aceleiaşi luni,
utilizarea s-a făcut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către cedent.
Punerea în liberă circulaţie a mărfurilor
 (1) Mărfurile aflate în regim vamal de admitere temporară pot fi puse în liberă circulaţie numai după
achitarea drepturilor de import. În acest caz, cuantumul drepturilor de import se determină pe baza
elementelor de taxare şi a altor plăţi în vigoare la data plasării bunurilor sub regimul vamal de admitere
temporară. Cursul de schimb utilizat pentru moneda naţională va fi cel de la data efectuării formalităţilor
de punere în liberă circulaţie.
(2) În cazul punerii în liberă circulaţie a unui obiect al leasingului, ca urmare a realizării de către locator a
opţiunii de procurare a acestui bun la expirarea contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor
de leasing, baza de calcul al drepturilor de import o va constitui valoarea lui reziduală, în cazul
leasingului financiar, şi, respectiv, valoarea de transfer a proprietăţii, în cazul leasingului operaţional,
convenite de părţi.

10. Caracterizarea metodei 1 de determinare a valorii in vama a marfii

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în
baza preţului efectiv plătit sau de plătit
(1) La determinarea valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza
preţului efectiv plătit sau de plătit, în valoarea tranzacţiei se includ următoarele componente în cazul în
care nu au fost incluse anterior în valoarea mărfii:
a) cheltuielile pentru transportul mărfii la aeroport sau în alt loc de introducere a mărfii pe teritoriul
vamal:
- cheltuielile aferente asigurării;
- costul transportului;
- costul încărcării, descărcării şi transbordării mărfii;
b) cheltuielile suportate de cumpărător:
- comisioanele şi primele pentru brokeri, cu excepţia comisioanelor pentru achiziţionarea mărfii;
- costul containerelor şi/sau al altui ambalaj de folosinţă repetată, dacă, în corespundere cu
Nomenclatorul de mărfuri, acestea sînt considerate un tot întreg cu marfa;
- costul ambalajului, inclusiv costul materialelor de ambalaj şi al lucrărilor de ambalare;
c) valoarea, calculată în mod corespunzător, a următoarelor mărfuri şi servicii oferite, direct sau
indirect, de cumpărător, în mod gratuit sau la preţ redus, în scopul utilizării la producerea ori exportarea
mărfii evaluate, în măsura în care această valoare nu a fost inclusă în preţul efectiv plătit sau de plătit:
- materiale, componente, părţi şi alte elemente similare, încorporate în marfă;
- instrumente, matriţe, forme şi alte componente similare, utilizate la producerea mărfii;
- materiale cheltuite la producerea mărfii;
- lucrări de inginerie, de dezvoltare, lucrări de artă şi design, planuri şi schiţe, executate în afara ţării
şi necesare pentru producerea mărfii;
d) redevenţele şi taxele pentru licenţe, pe care cumpărătorul trebuie să le achite, direct sau indirect,
drept condiţie a vînzării mărfii evaluate, în măsura în care aceste redevenţe şi taxe pentru licenţe nu au fost
incluse în preţul efectiv plătit sau de plătit, cu excepţia redevenţelor şi taxelor pentru licenţe plătite de către
cumpărător pentru dreptul de reproducere şi distribuire a producţiei cinematografice;
e) partea din venitul de la orice revînzare, transmitere sau utilizare ulterioară a mărfii, care ar reveni,
direct sau indirect, vînzătorului.
(2) Orice adaos la preţul efectiv plătit sau de plătit se efectuează în conformitate cu prevederile
prezentului articol, doar pe bază de date obiective şi cuantificabile.
(3) La determinarea valorii în vamă a mărfii nu se admite nici un adaos la preţul efectiv plătit sau de
plătit, cu excepţia celor prevăzute în prezentul articol.
(4) Metoda respectivă nu poate fi aplicată dacă:
a) există restricţii în privinţa drepturilor cumpărătorului asupra mărfii evaluate, cu excepţia
restricţiilor:
- stabilite de legislaţie;
- în privinţa regiunii geografice în care marfa poate fi revîndută;
- care nu influenţează esenţial preţul mărfii;
 b) vînzarea mărfii şi valoarea tranzacţiei depind de respectarea unor condiţii a căror acţiune nu poate
fi luată în considerare;
c) informaţia folosită de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii nu este veridică sau nu este
confirmată prin acte;
d) participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, cu excepţia cazurilor cînd interdependenţa
lor nu influenţează valoarea tranzacţiei şi aceasta este acceptată în scopuri vamale conform prevederilor
alin.(5).
(5) a) La determinarea acceptabilităţii valorii tranzacţiei în scopul aplicării prevederilor alin.(4),
interdependenţa cumpărătorului şi vînzătorului, conform alin.(6), nu va constitui un motiv suficient pentru
a considera valoarea tranzacţiei inacceptabilă. În acest caz, se examinează circumstanţele vînzării şi
valoarea tranzacţiei se acceptă cu condiţia ca interdependenţa să nu influenţeze preţul. Dacă, ţinînd cont de
informaţiile furnizate de declarant sau obţinute din alte surse, autoritatea vamală are motive să considere că
interdependenţa a influenţat preţul, ea comunică motivele sale declarantului, dîndu-i acestuia posibilitatea
de a argumenta valoarea tranzacţiei. La solicitarea declarantului, motivele se comunică în scris.
b) În cazul cînd participanţii la tranzacţie sînt persoane interdependente, valoarea tranzacţiei se
acceptă şi marfa se evaluează conform prevederilor alin.(4), dacă declarantul demonstrează că o atare
valoare este foarte asemănătoare cu una dintre valorile înregistrate aproape în acelaşi moment sau în acelaşi
moment, cum ar fi:
- valoarea tranzacţiei cu mărfuri identice sau similare din aceeaşi ţară de export între persoane care
nu sînt interdependente;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor art.15;
- valoarea în vamă a mărfurilor identice sau similare determinată conform prevederilor art.16.
c) La aplicarea criteriilor menţionate se va ţine cont de diferenţa la nivel de comerţ, de cantitate, de
componenţii enumeraţi în prezentul articol, de diferenţa de cheltuieli în tranzacţiile identice dintre persoane
care nu sînt interdependente şi cele dintre persoane interdependente.
d) Criteriile specificate la lit.b) se aplică la iniţiativa declarantului şi numai în scop comparativ.
(6) În sensul prezentei legi, persoanele se consideră interdependente dacă:
- una dintre ele face parte din consiliul directorilor sau din consiliul observatorilor celeilalte şi
viceversa;
- sînt recunoscute legal ca asociaţi;
- una dintre ele este patron, iar cealaltă - salariat;
- o persoană oarecare posedă, exercită controlul sau deţine, direct sau indirect, cel puţin 5% din
acţiunile cu drept de vot emise de ele;
- una dintre ele exercită controlul, direct sau indirect, asupra celeilalte;
- ambele sînt supuse controlului, direct sau indirect, de o terţă persoană;
- împreună exercită controlul, direct sau indirect, asupra unei terţe persoane;
- ambele sînt membri ai aceleiaşi familii.
(7) Persoanele asociate în afaceri, în cazul în care una este agentul, distribuitorul sau concesionarul
exclusiv (indiferent de denumirea folosită) al celeilalte, sînt considerate interdependente, în sensul
prezentei legi, în cazul în care cad sub incidenţa prevederilor alin.(6).
(8) Cheltuielile suportate de cumpărător pentru serviciile de inspecţie înainte de expediţie a
mărfurilor de import nu se includ în valoarea în vamă a mărfurilor importate.
[Art.11 modificat prin Legea nr.1319-XIV din 27.10.2000]

11. Caracterizarea metodei 4 de determinare a valorii in vama a marfii

Determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda costului unitar

(1) Dacă marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat) este vîndută în ţara de import în
starea în care a fost importată, valoarea în vamă a acestei mărfi, conform prevederilor prezentului articol,
se va baza pe preţul unitar corespunzător vînzării acestei mărfi ori vînzării mărfii identice sau similare
acesteia în cele mai mari partide, concomitent sau aproape concomitent cu importul mărfii de evaluat către
persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, şi cu condiţia deducerii:
 a) comisioanelor plătite ordinar sau convenite ori a marjei aplicate, în mod obişnuit, beneficiilor şi
cheltuielilor generale aferente vînzărilor de mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip;
b) cheltuielilor obişnuite de transport şi de asigurare, precum şi cheltuielilor conexe suportate pe
teritoriul Republicii Moldova;
c) cheltuielilor prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a);
d) impozitelor şi taxelor pasibile de plată în legătură cu importul sau vînzarea mărfurilor.
(2) Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică sau similară
nu este vîndută la momentul sau aproape la momentul introducerii mărfii de evaluat, valoarea în vamă se
va baza, în cazul în care alin.(1) nu prevede altfel, pe preţul unitar la care aceste mărfuri se vînd în starea în
care au fost introduse pe teritoriul vamal la data ulterioară cea mai apropiată momentului introducerii
mărfii de evaluat, însă nu mai tîrziu de 90 de zile de la această dată.
(3) Dacă nici marfa introdusă pe teritoriul vamal (marfa de evaluat), nici marfa identică sau similară
nu este vîndută în starea în care au fost importate, la solicitarea declarantului, valoarea în vamă se va baza
pe preţul unitar la care cea mai mare partidă de mărfuri introduse, după prelucrarea ulterioară, a fost
vîndută către persoane care nu sînt în relaţii de interdependenţă cu vînzătorul, făcîndu-se, totodată,
ajustările datorate valorii adăugate aferente prelucrării şi deducerile prevăzute la alin.(1).
[Art.15 în redacţia Legii nr.1319-XIV din 27.10.2000]

12.Caracterizarea metodei 5 de determinare a valorii in vama a marfii

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii calculate

(1) Valoarea în vamă a mărfii, conform prevederilor prezentului articol, se va baza pe valoarea
calculată a acesteia, incluzînd:
a) valoarea sau preţul materialelor şi operaţiunilor de fabricare sau ale altor lucrări pentru producerea
mărfii;
b) volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de
mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării
de import;
c) orice cheltuieli prevăzute la art.11 alin.(1) lit.a).
(2) Autoritatea vamală nu este în drept să ceară sau să oblige o persoană nerezidentă să prezinte spre
verificare documentele de evidenţă sau să permită accesul la ele în scopul de a determina valoarea calculată
a mărfii. Totodată, informaţia comunicată de producătorul mărfii în scopul determinării valorii în vamă a
acesteia, conform prevederilor prezentului articol, poate fi verificată în altă ţară de autoritatea vamală, cu
acordul producătorului şi cu condiţia preavizării guvernului ţării în cauză şi neopunerii acestuia
cercetărilor.
[Art.16 în redacţia Legii nr.1319-XIV din 27.10.2000]

13. Caracterizarea metodei 6 de determinare a valorii in vama a marfii

Metoda de rezervă
(1) În cazul în care valoarea în vamă a mărfii nu poate fi determinată de către declarant prin aplicarea
consecutivă a metodelor specificate la articolele 11, 12, 13, 15 şi 16 sau autoritatea vamală consideră cu
temei că aceste metode nu pot fi utilizate, valoarea în vamă a mărfii se determină prin metoda de rezervă,
prin mijloace rezonabile compatibile cu prevederile prezentei legi, cu principiile generale ale acordurilor
internaţionale la care Republica Moldova este parte şi pe baza datelor disponibile.
(2) La cererea sa, declarantul va fi informat în scris asupra valorii în vamă a mărfii, determinate
conform prevederilor prezentului articol, şi asupra metodei utilizate la determinare.
(3) La determinarea valorii în vamă a mărfii prin metoda de rezervă, drept bază nu pot fi luate:
a) preţul de vînzare al mărfii pe piaţa internă a Republicii Moldova;
b) preţul mărfii pe piaţa internă a ţarii exportatoare;
c) preţul mărfii stabilit arbitrar sau preţul fictiv;
 d) sistemul care prevede aplicarea, în scopuri vamale, a celei mai mari valori a mărfii din două
posibile;
e) costul de producţie al mărfii, altul decît valoarea calculată a mărfurilor identice sau similare,
determinat conform prevederilor art.16 lit.a);
f) valoarea mărfii comercializate pentru export în altă ţară decît ţara importatoare;
g) valoarea în vamă a mărfii minimală.
[Art.17 modificat prin Legea nr.1319-XIV din 27.10.2000]

14. Cazuri penale ce tin de competenta organelor vamale

Potrivit Codului Penal de competenta organelor vamale tin urmatoarele cazuri penale:
a) contrabanda – trecerea peste frontiera vamala a RM a marfurilor, obiectelor si a altor valori in
proportii mari, eludindu-se contro lul vamal ori tainuindu-le de el, prin ascundere in locuri special
pregatite sau adaptate in acest scop ori cu folosirea fraudaloasa a documentelor sau a mijoacele de
identificare vamala ori prin nedeclararea sau declararea neautentica in documentele vamale sau in
alte documente de trecere a frontierei.
b) eschivarea de la achitarea platilor vamale

15.Ce termen nu trebuie să depăşească durata efectuării auditului postvămuire

(conform Codului Fiscal, Titlul V, art.216(4) ?
C. F. art. 216 al.4
Durata unui control fiscal la faţa locului nu trebuie să depăşească două luni calendaristice. În cazuri
excepţionale, conducerea organului care exercită controlul fiscal poate să decidă prelungirea duratei în
cauză cu cel mult 3 luni calendaristice sau să sisteze controlul. Perioada sistării controlului şi prezentării
documentelor nu se include în durata efectuării controlului, ultima fiind calculată din ziua începerii lui pînă
la ziua semnării actului respectiv, inclusiv.

16. Ce include în sine greutatea bruta a mărfurilor indicată în rubrica 35 a declaratiei

vamale în detaliu.
Ordin nr. 346-O din 24.12.2009

Se înscrie greutatea brută exprimată în kilograme, care corespunde masei cumulate a mărfurilor şi a
ambalajelor – excluzînd greutatea containerelor, prelatelor şi a altor materiale accesorii mijlocului de
transport, exprimată în numere cu trei caractere după virgulă.

17. Ce include în sine greutatea netă a mărfurilor indicată în rubrica 38 a declaratiei

vamale în detaliu.
nr. 346-O din 24.12.2009

Această rubrică este facultativă în cazul tranzitului. Se completează prin înscrierea în kilograme a
greutăţii nete a mărfurilor – corespunzătoare greutăţii proprii a mărfurilor fără ambalaj, exprimată în
numere cu patru caractere după virgulă.

18. Ce prezinta serviciul in organele vamale

Serviciul in organele vamale este un gen de activitate in serviciul public prin care se exercita
functiile, drepturie si obligatiile organelor vamele, incluse in sistemul organelor de drept.

19. Cînd organul vamal este in drept sa efectuieze controlul marfurilor si mijloacelor
de transport în lipsa declarantului.
 C.V. art 201
H.G. 1140 art. 41
Declarantul şi alţi titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi reprezentanţii
acestora sînt obligaţi să asiste la controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport.
Organul vamal este în drept să efectueze controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în lipsa
declarantului, altor titulari de drepturi asupra mărfurilor şi mijloacelor de transport, precum şi a
reprezentanţilor acestora, dacă:
a) persoanele indicate nu se prezintă în decursul a 10 zile de la prezentarea mărfurilor şi mijloacelor
de transport;
b) sînt puse în pericol securitatea statului, ordinea publică, viaţa şi sănătatea oamenilor, animalelor,
plantelor, întregul mediu, precum şi în alte împrejurări care nu suferă amînare;
c) mărfurile sînt expediate prin poşta internaţională;
d) mărfurile şi mijloacele de transport sînt lăsate pe teritoriul vamal cu încălcarea regimului vamal.
(4) Controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport în cazurile menţionate la alin.(3) se efectuează în
prezenţa unor persoane neinteresate în rezultatul controlului.
41. Controlul vamal fizic se face оn prezenţa declarantului sau a reprezentantului său, precum şi a
transportatorului, cu excepţia transporturilor pe cale maritimă sau fluvială, cînd prezenţa transportatorului
este facultativă.
Atunci cînd declarantul sau transportatorul refuză să asiste la controlul vamal fizic, organul vamal
fixează în scris un termen pentru executarea acestei obligaţii. În cazul în care la expirarea termenului fixat
declarantul sau reprezentantul său nu a dat curs somaţiei, organul vamal procedează din oficiu la controlul
vamal fizic al mărfurilor, pe riscul şi pe cheltuiala declarantului, recurgînd, atunci cînd este cazul, la
prestatori de servicii sau la experţi, în cazurile în care natura mărfurilor impune o verificare de specialitate.
Constatările organului vamal în cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeaşi valoare ca şi în
cazul în care controlul vamal se efectuează în prezenţa declarantului sau a reprezentantului său.

20. Cine efectueaza controlul activitatii operative de investigatii?

Legea privind activitatea operativa de investigatie prevede ca activitatea operativa de investigatii este
efectuata de:
- Procurorul general
- judecatorul de instructie
- parlamentul prin intermediul comisiei parlamentare

21. Cine stabileşte timpul de tranzit şi care este termenul maxim posibil de prezentare
a mărfurilor la b/v de destinaţie, în cadrul unei operaţiuni de tranzit pe teritoriul
Republicii Moldova. (Cod Vamal)
C.V. art. 42

Termenul de incheiere pentru regimul de tranzit vamal se stabileste de biroul vamal de plecare in
functie de tipul mijlocului de transport, de distanta de parcurs si de conditiile atmosferice, fara ca durata
tranzitului sa depaseasca 8 zile. In cazul marfurilor tranzitate conform prevederilor tranzitului comun pe calea
ferata acesta este unic, de 8 zile.
In cadrul termenului stabilit, titularul de tranzit vamal este obligat sa prezinte marfurile, impreuna cu
declaratia vamala de tranzit si documentele insotitoare, la biroul vamal de destinatie.
Biroul vamal de destinatie inregistreaza mijlocul de transport si marfurile prezentate si confirma
documentar biroului vamal de plecare primirea marfurilor in termen de 3 zile.
Birourile vamale de intrare si birourile vamale de iesire ale Republicii Moldova pot stabili termenul de
sosire a marfurilor la birourile vamale de destinatie sau de iesire, care se afla pe teritoriul Republicii
Moldova, si sa stabileasca itinerarul deplasarii vehiculelor. Termenul maxim este de: 8 zile.
22. Clasificaţi tipurile de antrepozite vamale utilizate pe teritoriul Republicii
Moldova./HG 1140, 02.11.2005
H.G.1140 art. 105-107

Antrepozitul vamal poate fi antrepozit public sau antrepozit privat.

Antrepozitul vamal public este destinat depozitării de mărfuri de către orice persoană, iar cel privat este
destinat, exclusiv, depozitării mărfurilor proprietarului antrepozitului.
Antrepozitele vamale se clasifică după cum urmează:
• antrepozit public de tip A, în care depozitul şi mărfurile sînt sub răspunderea
deţinătorului antrepozitului (antrepozitarului);
• antrepozit public de tip B, în care mărfurile antrepozitate sînt sub responsabilitatea
fiecărui depozitar;
• antrepozit privat de tip C, în care deţinătorul antrepozitului este şi depozitar al
mărfurilor;
• antrepozit public de tip D, care este cel gestionat de organele vamale.

23. Conditia de livrare CFR

CFR (cost and freight) – cost si navlu – vinzatorul este obligat sa achite costul si nava necesara pentru
livrarea marfii la portul de destinatie numit care se afla in tara cumparatorului. Cheltuielile pentru
descarcarea marfii in portul numit se achita de comparator.

24. Dati definiţia condiţiei de livrare EXW.

EXW (Franco uzina): este conditia de livrare cea mai comoda pentru vanzator care trebuie sa puna marfa
ambalata la dispozitia cumparatorului, care este obligat sa o incarce pe cheltuiala şi riscul său. Produsul şi
riscurile se transfera cumparatorului , incusiv plata transportului si costul asigurarii de la poarta fabricii
vanzatorului .

Cum se divizează condiţiile de livrare în dependenţă de transportul utilizat? Ce tip de transport se

utilizează in cazul conditiei de livrare EXW ?
In dependenţă de transportul utilizat condiţiile de livrare se divizeaza în: aerian, rutier, feroviar,
maritime sau fluvial.
• Utilizate pentru toate tipurile de transport:EXW, FCA, CPT, CIP, DAF, DDP, DDU.
• Utilizate doar pentru transportul maritim: FAS, FOB, CFR, CIF, DES, DEQ.
În cazul condiţiei de livrare EXW se utilizează orice tip de transport.

25. Conditiile plasarii marfurilor in magazinul duty-free

În magazinul duty-free pot fi plasate orice mărfuri, cu excepţia celor prohibite de a fi introduse şi
scoase de pe teritoriul vamal, de a fi comercializate în Republica Moldova, precum şi a altor mărfuri
stabilite de legislaţie. Mărfurile a căror comercializare în Republica Moldova este limitată pot fi vîndute
în magazinul duty-free, cu respectarea legislaţiei.
Mărfurile autohtone livrate la magazinele duty-free pentru comercializare sînt plasate sub regimul
vamal de export.
Pentru mărfurile străine comercializate în magazinele duty-free se depune declaraţie vamală de reexport

26. Contraventie vamala. Termenul de cercetare.

Contravenţia vamală- inseamna incalcarea reglementarilor vamale savirsite prin actiune sau inactiune
care atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu prevederile Codului contravenţional
si in prezentul cod.

Cercetarea de serviciu – studiu amănunţit efectuat în mod sistematic, cu scopul de a cunoaşte ceva, sau a
investiga ceva ce este legat de activitatea de serviciu.
Contribuie la întărirea disciplinei de serviciu şi legalităţii, prevenirea, curmarea încălcării legislaţiei, actelor
de corupţie, precum şi la educarea efectivului Serviciului Vamal al RM, respectarea cu stricteţe a
drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Cercetarea de serviciu este o formă publică de investigare, care constă în desfăşurarea unei anchete în
scopul constatării exacte a existenţei sau a inexistenţei unei încălcări sau abateri disciplinare a
colaboratorului vamal. Cercetarea de serviciu se efectuiază de către Serviciul Vamal. Aplicarea sancţiunii
se efectuiază în baza încheierii privind cercetarea de serviciu.

27.Contravenţia vamală. Răspunderea pentru contravenţia vamală

Contravenţie vamală înseamnă încălcarea reglementărilor vamale săvîrşită prin acţiuni sau inacţiune
care atrag răspunderi stabilite în Codul cu privire la contravenţiile administrative şi în prezentul cod.
Răspunderea pentru contravenţia vamală
Contravenţia vamală atrage răspundere administrativă sau materială în conformitate cu
prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi cu cele ale prezentului cod. În cazul
comiterii unor contravenţii vamale, se poate aplica sancţiunea complementară de retragere sau
suspendare a autorizaţiei.
Cetăţenii sînt pasibili de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi 16
ani. Persoanele juridice vinovate de săvîrşirea contravenţiilor vamale poartă răspundere administrativă
sau materială.

28. Controlul corporal

Controlul corporal, ca formă excepţională de control vamal, poate fi efectuat cu permisiunea şefului
organului vamal sau a adjunctului acestuia dacă există destule temeiuri pentru a presupune că persoana
care trece frontiera vamală sau care se află în zona de control vamal ori în zona de tranzit din aeroportul
internaţional are asupra sa şi nu le prezintă mărfuri ce constituie obiectul contravenţiilor sau
infracţiunilor prevăzute de legislaţia Republicii Moldova sau de acordurile internaţionale la care aceasta
este parte.
(2) Pînă la efectuarea controlului corporal, colaboratorul vamal înştiinţează persoana fizică despre
decizia şefului organului vamal sau a adjunctului acestuia privind efectuarea controlului corporal, îi
lămureşte drepturile şi obligaţiile pe care le are şi îi propune să prezinte singură obiectele tăinuite.
(3) Controlul corporal este efectuat de un colaborator vamal de sexul persoanei supuse controlului
corporal, în prezenţa a doi martori asistenţi de acelaşi sex cu primii. Controlul corporal se efectuează
într-o încăpere izolată, în condiţii sanitare. Accesul în aceste încăperi al persoanelor care nu participă la
efectuarea controlului corporal şi urmărirea controlului sînt interzise.
(4) Referitor la efectuarea controlului corporal se întocmeşte proces-verbal de o formă stabilită de
Serviciul Vamal.
(5) Procesul-verbal referitor la controlul corporal este semnat de colaboratorul vamal care a efectuat
controlul corporal, de persoana supusă acestui control, de martorii asistenţi, precum şi de lucrătorul
medical care a participat la control. Persoana supusă controlului corporal este în drept să facă menţiuni
în procesul-verbal.

29. Controlul vamal şi formele lui. Termenul de verificare a declaraţiei vamale, a

documentelor, de control al mărfurilor şi mijloacelor de transport
 Controlul vamal este efectuat de colaboratorul vamal şi constă în:
a) verificarea documentelor şi informaţiilor prezentate în scopuri vamale;
b) controlul vamal (controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport, controlul corporal ca o formă
excepţională de control vamal);
c) evidenţa mărfurilor şi mijloacelor de transport;
d) interogarea verbală a persoanelor fizice şi a persoanelor cu funcţii de răspundere;
e) verificarea sistemului de evidenţă şi a dărilor de seamă;
f) controlul depozitelor provizorii, antrepozitelor vamale, zonelor libere, magazinelor duty-free, altor
teritorii şi spaţii unde se pot afla mărfuri şi mijloace de transport supuse controlului vamal sau unde se
pot desfăşura activităţi supuse supravegherii vamale;
g) efectuarea altor operaţiuni prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.
La efectuarea controlului vamal, pot fi aplicate mijloace tehnice de control care nu prezintă nici un
pericol pentru sănătatea şi viaţa oamenilor, animalelor şi plantelor şi care nu cauzează prejudicii
mărfurilor şi mijloacelor de transport.
Regulile de efectuare a controlului vamal sînt stabilite de Serviciul Vamal.

Termenul de verificare a declaraţiei vamale, a documentelor, de control al mărfurilor şi mijloacelor

de transport
(1) Verificarea declaraţiei vamale, a documentelor, controlul mărfurilor şi mijloacelor de transport le
efectuează organul vamal în cel mult 10 zile din momentul primirii declaraţiei a documentelor şi
informaţiilor necesare controlului vamal, iar verificările privind mărfurile indicate la art.138 - în cel
mult 3 zile.
Vămuirea simplificată
(1) La introducerea sau scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor
necesare în caz de calamitate naturală, catastrofă şi accident, precum
şi a animalelor vii, mărfurilor uşor alterabile, substanţelor
radioactive, materialelor de informare în masă, se efectuează vămuirea
simplificată.
(2) Cazurile şi condiţiile în care se efectuează vămuirea
simplificată sînt stabilite de Departamentul Vamal.

(2) În cazul în care se cere prezentarea mărfurilor şi mijloacelor de transport, termenul de verificare
curge din momentul prezentării.
(3) Termenul de verificare nu include timpul necesar efectuării controlului de către alte autorităţi
publice.

30. Criteriile de determinare a tarii de origine a marfii

Drept ţară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a fost supusă unei prelucrări
suficiente conform criteriilor stabilite de legea cu privire la tariful vamal şi de acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte.
Drept ţară de origine a mărfii pot fi considerate şi un grup de ţări, o uniune vamală de ţări, o parte a ţării, în cazul
în care este necesar de a le evidenţia în scopul determinării originii mărfii.
La stabilirea criteriilor de determinare a ţării de origine a mărfii, preferinţă se acordă criteriilor stipulate în
acordurile de comerţ liber ratificate de Republica Moldova. În celelalte cazuri se aplică prevederile legislaţiei
naţionale.

31. Criteriile de selectivitate

Tipul controlului vamal prevăzut de culoarul galben:

Culoarul galben de vămuire - culoarul de vămuire care determină acordarea liberului de vamă după efectuarea
obligatorie a controlului documentar;
 La ce etapă a perfectării declaraţiei vamale inspectorul vamal vizualizează mesajul criteriului de
selectivitate?
Etapele procedurii informatice de declarare a mărfurilor sînt urmatoarele:
A. Completarea, stocarea, înregistrarea pe server şi tipărirea declaraţiei vamale în detaliu
B. Recepţia declaraţiei vamale şi a documentelor însoţitoare
C. Controlul documentar, după caz
D. Verificarea efectuării plăţii sau a existenţei garanţiei pentru obligaţia vamală în funcţie de regimul sau
destinaţia vamală solicitată şi incasarea obligaţiei vamale
E. Controlul fizic, după caz
F. Validarea declaraţiei vamale de către sistemul informatic vamal şi acordarea liberului de vamă

Tipul controlului vamal prevăzut de culoarul roşu:

Culoarul roşu de vămuire - culoarul de vămuire, care determină acordarea liberului de vamă după efectuarea
obligatorie a controlului documentar şi fizic;

Are acces la mesajul din criteriile de selectivitate inspectorul vamal care o verifică şi o validează.

Conţinutul din mesajul din criteriile de selectivitate nu poate fi adus la cunoştinţa agentului economic p/u că
se divulgă secretul de serviciu.

Poartă răspundere p/u îndeplinirea cerinţelor expuse în mesajul din criteriile de selectivitate inspectorul
vamal care o validează.

Inspectorul vamal este obligat să vizualizeze criteriile de selectivitate aferente unei declaraţii vamale.

32. Dati definitia conditiei de livrare CIF

CIF-(cost insurance and freight) cost asigurare si navlu- inseamna ca vanzatorul are aceleasi
obligatii ca in cazul termenului CFR dar suplimentar , el trebuie sa efectueze asigurarea maritima care sa
acopere riscul cumparatorului de pirdere sau deteriorare a marfii in timpul transportului maritim .
Vanzatorul incheie si plateste contractele de asigurare si plateste prima de asigurare . Cumparatorul ia nota
ca in cazul termenului CIF , vanzatorul este obligat sa obtina asigurarea pentru acoperirea minima .
Termenul CIF implica obligatia vanzatorului de vamuire a marfii pentru export. Este utilizat pentru
transport maritime.

33. Dati definitia conditiei de livrare CIP.

CIP -(carriage,insurance paid to)-transport si asigurare platite pina la- inseamna ca vanzatorul are
aceleasi obligatii ca la termenul CPT dar suplimentar el trebuie sa efectueze si asigurarea pentru acoperirea
riscului de pierdere sau deteriorar e a marfii pe timpul transportului. Vînzatorul incheie contractul si
plateste prima de asigurare . Cumparatorul trebuie sa ia nota ca in cazul CIP vanzatorul este obligat sa
obtina prima de asigurarea pentru acoperire minima . Termenul CIP implica obligatia vanzatorului de
vamuire a marfii pentru export Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de transport .

34.Dati definiţia condiţiei de livrare CPT.

CPT-(carriage,insurance paid to)- transport platit pina la- inseamna ca vanzatorul plateste fracht-
ul pentru transportul marfii la destinatia convenita . Riscurile de pierdere sau de deteriorare a marfii ,
precum si orice alte chel tuieli suplimentare cauzate de evenimente care au avut loc dupa ce marfa a fost
predata carausului trec de la vanzator la cumparator in momentul in care marfa a fost predata carausului .
In cazul in care pentru transportul marfii se folosesc carausi succesivi , riscurile trec de la vanzator la
cumparator in momentul in care marfa a fost predata primului caraus . Termenul CPT implica obligatia
vanzatorului de vamuire a marfii pentru export. Acest termen poate fi folosit pentru toate modurile de
transport.

35.Dati definitia conditiei de livrare DAF.

DAF (delivered at frontier) livrat la frontiera- inseamna ca vanzatorul isi indeplineste obligatia de
livrare in momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului , vamuita pentru export , la
punctul si lo cul convenit , la frontiera dar inainte de punctul vamal de frontiera al tarii limitrofe . Termenul
FRONTIERA poate fi folosit pentru orice frontiera , inclusiv cea a tarii exportatoare . De aceea este
deosebit de important ca frontiera respectiva sa fie definita in mod precis , indicand in toate cazurile , dupa
termenul DAF , punctul si locul . Acest termen va fi folosit in primul rind pentru cazul in care marfa este
transportata pe calea ferata sau rutier.

36. Dati definitia conditiei de livrare DDP.

DDP (delivered duty paid) livrat vama platit- Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in
momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului , la locul convenit din tara importatoare .
Vanzator ul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile legate de aducerea marfii in acest loc inclusiv a
taxelor vamale , a altor taxe si speze oficiale care se platesc la import , precum si a costurilor si riscurilor
de indeplinire a formalitatilor vamale . Acest termen poate fi folosit orice modalitatea de transport .

37.Dati definitia conditiei de livrare DDU.

DDU (delivered duty unpaid) livrat vama neplatit - Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in
momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului , la locul convenit din tara importatoare .
Vanzator ul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile legate de aducerea marfii in acest loc ( cu
exceptia taxelor vamale , a altor taxe si speze oficiale care se platesc la import , precum si a costurilor si
riscurilor de indeplinire a formalitatilor vamale ) . Cumparatorul trebuie sa plateasca toate costurile
suplimentare si sa suporte toate riscurile pentru nevauirea la timp a marfii pentru import . In situatia in care
partile convin ca vanzatorul sa indeplineasca formalitatile vamale si sa suporte costurile si riscurile aferente
, aceasta trebuie mentionata in mod expres in contarct . Acest termen poate fi folosit pentru toate tipurile de
transport .

38. Dati definitia conditiei de livrare DEQ.

DEQ (Delivered Ex Quay) - Livrat franco chei: vanzatorul suporta cheltuielile si riscurile aducerii
marfii in portul de destinatie,punind-o la dispozitia cumparatorului la bordul navei,vinzatorul plateste vama
in tara cumparatorului. Este utilizat pentru transport maritim.

39. Dati definitia conditiei de livrare DES.

DES (delivered ex ship) livrat franco nava- Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in
momentul in care marfa a fost pusa la dispozitia cumparatorului, la bordul navei , nevamuita pentru
import , in portul de destinatie convenit . Vanzatorul trebuie sa suporte toate cheltuielile si riscurile legate
de aducerea marfii in portul de destinatie convenit . Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul
maritim.
41. Dati definiţia conditiei de livrare FOB.

FOB (free on board) franco la bord - Vanzatorul isi indeplineste obligatia de livrare in momentul in
care marfa a trecut balustrada vasului , in portul de incarcare convenit .Costurile si riscurile de pierdere si
de teriorare a marfii sunt suportate din acel moment de cumparator . Termenul FOB implica obligatia
vanzatorului de vamuire a marfii pentru export . Acest termen poate fi folosit numai pentru transportul
maritim sau fluvial.

42. Daţi definiţia întreprinderii responsabile financiar indicată în rubrica 9 a

declaraţiei vamale în detaliu.
Ordin 438-O
Persoana responsabilă financiar - subiect al antreprenoriatului înregistrat în Republica Moldova,
care a încheiat contractul de export sau import al mărfurilor şi care, în cazurile de scoatere a mărfurilor din
ţară, va primi achitarea pentru marfa în cauză, iar pentru cazurile de introducere a mărfurilor va efectua
achitările conform prevederilor contractuale.
Responsabilul financiar este şi contribuabil, subiect al impunerii, care, conform legislaţiei fiscale,
este obligat să calculeze şi/ sau să achite la buget orice impozite sau taxe.

43. Declaraţia vamală periodică

Declaraţia vamală periodică - declaraţia vamală care se depune pentru toate partidele de mărfuri şi
toate mijloacele de transport care trec frontiera vamală într-o anumită perioadă, în cazul în care una şi
aceeaşi persoană trece periodic acelaşi tip de mărfuri şi de mijloace de transport

44. Definitia tranzactie economica externa

]
45. Definiti tara de origine a marfii

Tară de origine a mărfii se consideră ţara în care ea a fost fabricată integral sau a fost supusă unei prelucrări
suficiente conform criteriilor stabilite de legea cu privire la tariful vamal şi de acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte.

46.TVA-definitia
Titlu III. art. 93 C.F.
Taxă pe valoarea adăugată - impozit general de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a
unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii
Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica
Moldova.

Cotele TVA
Articolul 96, 104 C. F
Se stabilesc următoarele cote ale T.V.A.:
a) cota-standard - în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi
a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;
b) cote reduse în mărime de:
– 8% - la medicamentele, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de
Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele
preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe
medicamentoase) autorizate;
 – 8% - la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare
– 5% - la gazele naturale şi gazele lichefiate, atît la cele importate, cît şi la cele livrate pe teritoriul
Republicii Moldova;
c) cota zero - la mărfurile şi serviciile livrate în conformitate cu art.104:
1) mărfurile, serviciile pentru export şi toate tipurile de transporturi internaţionale de mărfuri
(inclusiv de expediţie) şi pasageri, precum şi serviciile operatorului aerodrom (aeroport), de comercializare
a biletelor de călătorie în trafic internaţional aerian, auto, feroviar şi fluvial, de deservire la sol a
aeronavelor, de securitate aeronautică şi de navigaţie aeriană, aferente aeronavelor în trafic internaţional;
2) importul şi/sau livrarea pe teritoriul republicii a mărfurilor, serviciilor destinate folosinţei oficiale
de către misiunile diplomatice în Republica Moldova şi uzului sau consumului personal de către membrii
personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi de către membrii familiilor lor care
locuiesc împreună cu ei, pe bază de reciprocitate, precum şi cele destinate folosinţei oficiale de către alte
misiuni asimilate lor în Republica Moldova şi uzului sau consumului personal de către membrii
personalului diplomatic şi administrativ-tehnic al acestor misiuni şi membrii familiilor lor care locuiesc
împreună cu ei. Modul de aplicare a cotei zero a T.V.A. se stabileşte de Guvern;
3)
• mărfurile, serviciile livrate în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii
Moldova,
• livrate din zona economică liberă în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova,
• livrate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova,
• precum şi cele livrate de către rezidenţii diferitelor zone economice libere ale Republicii
Moldova unul altuia;
4) serviciile prestate de întreprinderile industriei uşoare pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul
contractelor de prelucrare în regimul vamal de perfecţionare activă. Lista agenţilor economici, tipul
serviciilor care cad sub incidenţa prezentului punct, precum şi modul de administrare a acestor servicii se
stabilesc de Guvern;
5) mărfurile livrate în magazinele duty-free..

47. Definitia “factorul de decizie”

Colaborator vamal- persoana careia i se acorda,permanent sau provizoriu,in virtutea legii, anumite
drepturi si obligatii in vederea exercitarii atributiilor organelor vamale sau actiuni administrative,de
dispozitie, organizatorice sau economice.

48. Accizul – definitia.De către cine se achită accizul.

Art. 119, 120 C.F.
Acciz - impozit general de stat stabilit pentru unele mărfuri de consum.

Subiecţi ai impunerii sînt:

a) persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe
teritoriul Republicii Moldova;
b) persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia mărfurilor
specificate la art.124 alin.(1)-(3), (5), (7), (8).

49.Dati definitia conditiei de livrare FCA.

FCA (Free Carrier) - Franco la caraus: marfa, dupa ce a fost vanduta este predata de exportator
primului cărăus, numit de cumpărător, la locul convenit. Indicat este să se stipuleze în contract obligatia
vanzatorului de a incarca si stivui marfa in containere in mijlocul de transport pe cheltuiala sa, ramanand in
 sarcina cumparatorului cheltuielile cu transportul si de descarcare.Se utilizeaza pentru orice mijloc de
transport.

50. Dati definitia declarantului conform Codului Vamal.

Art. 1 pct.13 C.V.
Declarant - persoana care întocmeşte şi depune declaraţie vamală în nume propriu sau persoana în al
cărei nume este întocmită declaraţia vamală de către brokerul vamal sau intermediar.

51. Definitia declaraţiei vamale in detaliu complimentară

Declaraţia vamală complementară – exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate împreună cu

exemplarele declaraţiei vamale primare, pentru declararea bunurilor care se clasifică la coduri tarifare diferite sau
care, deşi se clasifică la acelaşi cod tarifar, prezintă caracteristici diferite, în special în ceea ce priveşte originea şi
care determină regimuri tarifare preferenţiale diferite.

52. Definitia declaraţiei vamale in detaliu primara

Declaraţia vamală primară– exemplarele declaraţiei vamale în detaliu utilizate pentru declararea în detaliu a
bunurilor clasificate la un singur cod tarifar.

53. Definiţia disciplinii muncii.

Articolul 201. C.M.

Disciplina muncii - reprezintă obligaţia tuturor salariaţilor de a se subordona unor reguli de

comportare stabilite în conformitate cu prezentul cod, cu alte acte normative, cu convenţiile colective, cu
contractele colective şi cu cele individuale de muncă, precum şi cu actele normative la nivel de unitate,
inclusiv cu regulamentul intern al unităţii.

54. Depozit provizoriu

Depozit provizoriu – un loc special autorizat de organul vamal în care se permite păstrarea provizorie a
mărfurilor introduse în ţară, dar nevămuite.

Articolul 149. Depozitarea provizorie

Mărfurile, din momentul prezentării lor la organul vamal şi pînă la punerea în liberă circulaţie sau la
plasarea sub o anumită destinaţie vamală, se află în depozitare provizorie sub supraveghere vamală.
Articolul 150. Locul depozitării provizorii
Depozitarea provizorie se efectuează în spaţii amenajate conform cerinţelor stabilite de către
Serviciul Vamal (depozite provizorii).
Articolul 151. Deţinătorul depozitului provizoriu
(1) Depozitul provizoriu este înfiinţat de organul vamal, de alte structuri subordonate Serviciului
Vamal sau de brokerul vamal.
(2) În cazul în care mărfurile necesită condiţii speciale de depozitare ce nu pot fi asigurate de
persoanele specificate la alin.(1), depozitarea provizorie poate fi efectuată şi la locul de destinaţie a
bunurilor sub supraveghere vamală sau în alte locuri autorizate de organul vamal în modul stabilit de
legislaţie.
Articolul 158. Termenul depozitării provizorii
(1) Mărfurile se pot afla în depozitul provizoriu cel mult 20 de zile, cu excepţia cazurilor prevăzute
de prezentul cod. Pentru unele categorii de mărfuri, Serviciul Vamal poate stabili un termen mai redus.
(2) Termenul depozitării provizorii este stabilit de către deţinătorul depozitului provizoriu, de comun
acord cu persoana care plasează în depozit mărfurile respective, în funcţie de timpul necesar depunerii
declaraţiei vamale şi de specificul mărfurilor. Termenul depozitării provizorii a mărfurilor se indică în
declaraţia sumară.
(3) La solicitarea declarantului sau a brokerului vamal care activează în numele acestuia, organul
vamal poate prelungi, cu cel mult 60 de zile, termenul stabilit în declaraţia sumară.
Articolul 159. Operaţiuni efectuate cu mărfurile aflate în depozit provizoriu
Mărfurile aflate în depozit provizoriu pot fi controlate de organul vamal. Cu permisiunea organului
vamal, pot fi prelevate probe şi mostre de mărfuri.
Articolul 160. Încetarea depozitării provizorii
(1) Dacă, pînă la expirarea termenului specificat la art.158 alin.(3), declarantul nu a soluţionat
situaţia mărfurilor aflate în depozit provizoriu, acestea se consideră abandonate în favoarea statului şi se
valorifică conform legii.
(2) În cazul în care mărfurile aflate în depozit provizoriu urmează a fi distruse, cheltuielile legate de
aceasta sînt suportate de persoana care a plasat mărfurile în depozitul provizoriu. Solidar cu această
persoană, la plata cheltuielilor, este şi deţinătorul depozitului provizoriu, cu excepţia cazului cînd depozitul
provizoriu este înfiinţat de către organele vamale.

55. În ce cazuri nu se depune declaraţia vamală în detaliu:

Declaraţia vamală în detaliu nu se depune pentru:

a) bunurile importate sau exportate de către persoanele juridice în scopuri necomerciale, a căror valoare în vamă
nu depăşeşte o sumă echivalentă cu 50 EURO;
b) bunurile introduse sau scoase din ţară de persoanele fizice, cu excepţia subiecţilor antreprenoriatului, atunci
cînd la vămuirea acestora se utilizează alt formular;
c) mijloace de plată legale, titluri şi acţiuni;
d) ajutoare de urgenţă în caz de dezastre şi calamităţi naturale;
e) bunuri avînd statut diplomatic sau de rang similar care:
- beneficiază de imunitate diplomatică sau consulară ori de rang similar (valiza diplomatică şi valiza consulară);
- constituie cadouri către conducătorul statului sau către membrii Guvernului sau Parlamentului;
- circulă conform prevederilor unui acord cadru de asistenţă administrativă mutuală;
f) următoarele bunuri pentru care se face dovada că nu fac obiectul unor tranzacţii comerciale:
- decoraţii, distincţii şi premii onorifice, insigne şi medalii comemorative;
- echipament de călătorie, provizii şi alte articole, inclusiv echipament sportiv, pentru uz sau consum personal,
care însoţesc, preced sau urmează călătorul;
- trusouri şi articole de nuntă, articole legate de schimbarea locuinţei, amintiri de familie;
- coşciuge, urne funerare, ornamente funerare şi articole pentru întreţinerea mormintelor şi monumentelor
funerare;
- material publicitar tipărit, instrucţiuni de folosire, liste de preţuri şi alte articole publicitare;
- produse farmaceutice folosite la evenimente sportive internaţionale, cu excepţia substanţelor care sînt
considerate dopante, steroizilor, combinaţiilor de substanţe ce dau efect stupefiant sau halucinogen;
- produse folosite în cadrul măsurilor excepţionale luate pentru protecţia mediului sau a persoanelor;
g) bunurile folosite ca mediu de transport al informaţiilor (suport informatic), cum ar fi dischete, benzi pentru
calculatoare, filme, planuri, casete audio şi video, CD-ROM-uri, care sînt schimbate în scopul furnizării de
informaţii, precum şi bunurile care sînt complementare la o livrare anterioară, cum ar fi actualizările bazelor de
date sau programelor informatice pentru care nu este necesară facturarea;
i) sateliţii destinaţi lansării:
- la exportul sau importul către locul de lansare în spaţiu;
- în momentul lansării în spaţiu;
j) mărfuri care fac obiectul traficului necomercial între persoane rezidente în zonele de frontieră (traficul de
frontieră); produse obţinute de producătorii agricoli pe proprietăţi aflate în afara, dar adiacente teritoriului
naţional în care îşi desfăşoară activitatea principală, potrivit reglementărilor în vigoare.

56) Descrieti procedura si numarul obiectelor pretioase de a fi introduce pe teritoriul

RM.
Persoanele fizice au dreptul:
1) de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bijuterii din metale şi pietre preţioase în cantitate de pînă la 5 unităţi (indiferent de valoarea lor),
fără achitarea drepturilor de import, cu condiţia că bijuteriile menţionate nu sînt omogene;
b) obiecte din metale şi pietre preţioase care nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie,
cu condiţia achitării drepturilor de import şi declarării în modul stabilit;

57. Regula 1

Regula 1- denumirea sectiunilor,capitolelor si subcapitolelor se folosesc pentru comoditate si rapiditatea

clasificarii,din punct de vedere juridic se efectueaza conform notelor de la sectiuni,capitole si subcapitole.

58. Regula 2

a) orice referire din textul pozitiei tarifare cu privire la o marfa include in sine si marfa in stare
necompleta sau nefinita cu conditia ca astfel cum se prezinta marfa are caracteristicile de baza ale
marfii in stare completa sau finita(mobila neasamblata se claseaza la pozitia tarifara mobila).
b) orice referire din textul pozitiei tarifare cu privire la un material sau la o substanta include in sine
marfurile alcatuite total sau partial din materialul sau substanta data(ex. piulitele utilizate la
asamblarea mobilei se clasifica la aceesi pozitie tarifara ca si mobila).

59. Regula 3

a) amestecurile si marfurile alcatuite din diferite se clasifica dupa materialul, substanta, componenta
principala(componenta unui pachet de “mivina”se clasifica la pozitia tarifara- paste fainoase;
hamburgherul se clasifica la pozitia tarifara - carne).
b) daca din careva considerente marfa poate fi incadrata la 2 sau mai multe pozitii tarifare se da
preferinta acelei pozitii tarifare care reda o descriere mai concreta,mai precisa(covorase pentru
blanchetele autoturismelor nu se clasifica la pozitia tarifara –accesorii pentru autoturisme,ci la
pozitia tarifara covoare).
c) daca marfa nu poate fi clasificata nu poate fi clasificata conform regulior a) si b) atunci marfa se
clasifica la pozitia tarifara cu cel mai mare nr.de ordine (de obicei pentru obiecte incorporate cum
ar fi ceas cu busola, ceas cu lanterna, radiou cu ceas).

60. Regula 4

Marfurile clasificarea carora nu poate fi realizata in conformitate cu prevederile regulilor 1-3, se clasifica la
pozitia corespunzatoare marfurilor similare (apropiate) marfurilor de referinta.

61. Regula 5
Se vorbeste despre ambalajele, husele cutiile pentru instrumentele muzicale,arme binocluri,scule de o
forma anumita prezentata impreuna cu marfa pentru care ele sunt destinate se clasifica impreuna cu
aceasta.

62. Regula 6

Incadrarea la subpozitiile tarifare al unei pozitii tarifare din punct de vedere juridic se efectueaza corect
atunci cind la alegerea acestuia se compara subpozitii de acelasi nivel.

63. Abandonul marfurilor in favoarea statului

C.V. art.103
Abandonul în favoarea statului - este destinaţia vamală care constă în renunţarea la mărfuri în
folosul statului fără onorarea drepturilor de import sau de export şi fără aplicarea măsurilor de politică
economică.
(2) Abandonul în favoarea statului se efectuează cu acordul organului vamal, conform procedurii
stabilite de Serviciul Vamal.

Abandonul marfurilor in favoarea statului nu se autorizeaza cind:

- marfurile sunt prohibite
- marfurile provoaca cheltuieli statului.
- mărfuri care nu au valoare comercială

64. Distrugerea

Distrugerea este destinatia vamala care consta in distrugerea marfurilor straine sub supraveghere vamala,
fara perceperea drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica economica.
Distrugerea mărfurilor străine trebuie să facă obiectul unei înştiinţări prealabile a organelor vamale.
Comunicarea distrugerii mărfurilor se face în scris şi este semnată de către persoana interesată. Notificarea
trebuie facută în timp util, pentru a permite organelor vamale să supravegheze operaţiunea şi să o
coordoneze cu alte instituţii interesate, dacă prin natura mărfurilor este necesară o astfel de coordonare.
Atunci cînd mărfurile în cauză fac deja obiectul unei declaraţii înregistrate de către organele vamale,
dar înainte de acordarea liberului de vamă, acestea înscriu respectiva distrugere pe declaraţie şi anulează
declaraţia vamală.
Organul vamal prezent la distrugerea mărfurilor precizează pe declaraţia vamală tipul şi cantitatea
deşeurilor sau a resturilor rezultate din distrugere, pentru a putea determina drepturile de import aplicabile
acestora la atribuirea unei alte destinaţii vamale.
Deşeurilor sau resturilor care rezultă din distrugere li se atribuie destinaţia sau utilizarea prevăzută de
vamă pentru mărfurile străine, ţinînd seama de măsurile de politică economică. Pînă la atribuirea unei alte
destinaţii vamale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

65. Regimuri vamale suspensive

Regimuri vamale suspensive: sunt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea totală sau parţială
de drepturile de import sau de export.
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.
(1) Regimurile vamale suspensive sînt operaţiuni cu titlu temporar, ce au drept efect suspendarea
totală sau parţială de drepturile de import sau de export.
 (2) Organele vamale autorizează plasarea mărfurilor sub un regim vamal suspensiv numai dacă pot
asigura supravegherea şi controlul acestui regim. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea
regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii.
(3) Prin autorizaţia emisă, organul vamal fixează termenul şi condiţiile de derulare şi încheiere a
regimului vamal suspensiv. Termenul de încheiere a regimului vamal suspensiv poate fi prelungit de către
organul vamal care a autorizat regimul sau, în caz de refuz, de către organul vamal ierarhic superior, la
cererea scrisă argumentată a titularului operaţiunii, depusă în cadrul termenului acordat iniţial.
(4) În vederea acordării unui regim vamal suspensiv, organele vamale vor solicita constituirea unei
garanţii pentru a se asigura de achitarea oricărei obligaţii ce poate apărea. În aplicarea unui anumit regim
vamal suspensiv pot fi prevăzute dispoziţii speciale privind depunerea garanţiei sau exonerarea de datoria
garantării obligaţiei vamale.
(5) Regimurile vamale suspensive, cu excepţia tranzitului încheiat conform art.45, se încheie prin
plasarea sub o altă destinaţie vamală fie a mărfurilor iniţiale, fie a produselor compensatoare sau
transformate.
(6) Organul vamal dispune, din oficiu, încheierea regimului vamal suspensiv în cazul cînd titularul
operaţiunii nu soluţionează situaţia mărfurilor în termenul aprobat.

67. Distrugere
C.V art. 100.
H. G. 1140 art.399
(1) Distrugerea este destinaţia vamală care constă în distrugerea mărfurilor străine sub supraveghere
vamală, fără perceperea drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică.
(2) Distrugerea mărfurilor se face cu autorizaţia organului vamal, conform procedurii stabilite de
Serviciul Vamal. Nu se acordă autorizaţie în cazul în care distrugerea mărfurilor ar putea aduce daune
mediului, precum şi în alte cazuri stabilite de legislaţie.
Suportarea cheltuielilor
Distrugerea marfurilor se efectueaza din contul persoanei interesate.

68. Dreptul la opinie a functionarului public

Legea nr. 158 din 04.07.2008 cu privire la functia publica si statutul functionarului public

Dreptul la opinie a functionarului public este garantat. Functionarul oublic poate exprima opinia
oficiala a autoritatii publice numai daca este abilitat in acest sens, conform procedurilor stabilite.
Functionarul public poate participa la activitati sau dezbateri publice, avind obligatia de a face cunoscut
faptul ca opinia exprimata nu reprezinta punctual de vedere official al autoritatii publice in cadrul careia isi
desfasoara activitatea. In cadrul exercitarii atributiilor, functionarul public se va abtine de la exprimarea
sau manifestarea publica a preferintelor politice si favorizarea vreunui partid politic sau a unei organizatii
social-politice.

69. Drepturile de import şi drepturile de export. Termenele de plată a drepturilor de

import şi drepturilor de export

În cazul trecerii mărfurilor peste frontiera vamală şi în alte cazuri prevăzute de legislaţie, se percep,
ca drepturi de import şi, respectiv, drepturi de export, următoarele:
a) taxa vamală;
b) taxa pe valoarea adăugată;
c) accizele;
d) taxa pentru proceduri vamale;
e) taxa pentru eliberarea autorizaţiei şi taxa pentru actualizarea valabilităţii autorizaţiei;
f) taxa pentru participare la licitaţie vamală;
g) alte sume prevăzute de legislaţie.
 Termenele de plată a drepturilor de import şi drepturilor de export
(1) Drepturile de import şi drepturile de export se plătesc în prealabil, pînă la depunerea declaraţiei
vamale. La momentul vămuirii, se acceptă plata doar a diferenţei dintre suma calculată şi suma plătită în
prealabil.
(2) Organul vamal este abilitat să interzică importul de mărfuri pentru care nu au fost plătite drepturile
de import, în modul stabilit de prezentul cod.
(3) Persoanele fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător plătesc drepturile de import sau de
export în momentul trecerii frontierei vamale, cu excepţia drepturilor de import sau de export, care
urmează a fi achitate la vămuirea bagajului neînsoţit şi a mijloacelor de transport (în redacţia Legii Nr.103-
XVI din 16 mai 2008).
(4) De la persoanele fizice care sînt în tranzit prin teritoriul Republicii Moldova avînd un volum de
mărfuri ce depăşeşte norma stabilită se încasează o sumă de garanţie echivalentă drepturilor de import
pentru mărfurile în plus. Modul de percepere şi de restituire a sumei de garanţie se stabileşte de către
Serviciul Vamal.

70.Drepturile şi obligaţiile autorităţii vamale

(1) Autoritatea vamală exercită controlul asupra corectitudinii determinării valorii în vamă a mărfii.
(2) Autoritatea vamală este în drept să ia decizii în privinţa corectitudinii ori incorectitudinii valorii
în vamă a mărfii anunţate de declarant.
(3) În cazul în care nu există date ce ar confirma corectitudinea determinării valorii în vamă a mărfii
anunţate sau în cazul în care există temei de a considera că datele prezentate de declarant (importator) nu
sînt veridice (inclusiv sînt sub nivelul valorii lor de producţie) şi/sau nu sînt suficiente, autoritatea vamală
este în drept să determine de sine stătător valoarea în vamă a mărfii, aplicînd consecutiv una din cele 6
metode prevăzute de prezenta lege.
(4) Informaţia prezentată de declarant la anunţarea valorii în vamă a mărfii constituie secret
comercial, poate fi utilizată de autoritatea vamală exclusiv în scopuri vamale şi nu poate fi transmisă
terţelor, cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie. Pentru divulgarea informaţiei ce constituie secret
comercial, autoritatea vamală poartă răspundere în conformitate cu legislaţia.
(5) În cazul în care persoana cu funcţii de răspundere a autorităţii vamale adoptă decizia privind
imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea
declarantului, îl înştiinţează în scris despre motivele neacceptării valorii date, oferindu-i acestuia sau
oricărei alte persoane responsabile de plata taxelor vamale şi altor impozite posibilitatea de a declara recurs
fără penalizare.
(6) După adoptarea deciziei definitive privind imposibilitatea de a accepta valoarea în vamă a mărfii
anunţate de declarant, autoritatea vamală, la cererea în scris a declarantului, este obligată, în termen de o
lună, să-i expună în scris motivele neacceptării valorii în vamă a mărfii anunţate de el drept bază la
calcularea taxei vamale.
(7) În sensul articolelor 7 şi 8 din prezenta lege, expresia "fără penalizare" înseamnă că declarantul
nu va fi pasibil de amendă sau de o altă formă de penalitate pentru acţiunile de contestaţie.

73. Drepturile, obligatiile si responsabilitatea brokerului vamal:

Broker vamal este persoana juridică, înregistrată în conformitate cu legislaţia, care deţine autorizaţie pentru
activitate de broker vamal, eliberată de Serviciul Vamal, şi care, în numele şi pentru terţe persoane, declară
mărfurile, le prezintă pentru vămuire, efectuează şi alte operaţiuni vamale.

Activitatea brokerului vamal consta in efectuarea in numele si din contul unor terte persoane a
operatiunilor de vamuire a marfurilor si mijloacelor de transport, achitarea drepturilor de import/export
cuvenite si exercitarea altor functii de mediere in domeniul vamal, la solicitarea persoanei pe care o reprezinta.
 In legatura cu exercitarea operatiunilor de vamuire, brokerul vamal are urmatoarele obligatii:
a) la solicitarea persoanei pe care o reprezinta, sa accepte depozitarea provizorie a marfurilor si
mijloacelor de transport declarate in incinta depozitului pe care il detine;
b) sa declare marfurile si mijloacele de transport conform procedurii stabilite de legislatia Republicii
Moldova;
c) sa prezinte, la cererea colaboratorilor vamali, marfurile si mijloacele de transport supuse declararii;
d) sa prezinte, la cererea colaboratorilor vamali, documente sau alte date suplimentare necesare pentru
vamuire;
e) sa asiste, la cererea organului vamal, la vamuirea marfurilor si mijloacelor de transport;
f) sa asigure achitarea drepturilor de import si de export in termenele prevazute de legislatia
Republicii Moldova;
g) sa organizeze si sa tina evidenta operatiunilor derulate, marfurilor si mijloacelor de transport
depozitate provizoriu in depozitele pe care le detine;
h) sa respecte confidentialitatea informatiilor despre operatiunile vamale care constituie secret
comercial, informatiilor care nu au caracter public;
i) sa asigure completarea corecta a documentelor vamale in conformitate cu legislatia vamala a
Republicii Moldova;
j) sa elibereze persoanelor reprezentate documente justificative in conformitate cu Hotarirea Guvernului
nr.294 din 17 martie 1998 "Cu privire la executarea Decretului Presedintelui Republicii Moldova nr.406-II din
23 decembrie 1997" si cu alte acte normative in vigoare;
k) sa-si indeplineasca obligatiile fata de organele vamale in conformitate cu Codul vamal si cu
prezentul Regulament;
l) sa informeze Serviciul Vamal, in termen de 15 zile, despre modificarea adresei juridice, sediului
incaperilor de lucru, precum si despre oricare alte modificari referitoare la personalul de serviciu (director,
adjunctii lui, contabil-sef, specialistii in domeniul vamuirii) si la activitatea de broker vamal;
m) sa verifice autenticitatea documentelor si datelor primite de la persoana reprezentata;
n) sa respecte conditiile de folosire si dispunere a marfurilor si mijloacelor de transport in privinta
carora vamuirea nu este finisata, pina la eliberarea definitiva (eliberarea conditionata) a marfurilor si
mijloacelor de transport in conformitate cu destinatia vamala aleasa;
o) sa calculeze drepturile de import si de export pentru marfurile declarate;
p) sa determine valoarea in vama a marfurilor declarate conform legislatiei;
q) sa preleveze, cu permisiunea organului vamal, din cont propriu si pina la depunerea declaratiei
vamale, probe si mostre de marfuri pentru efectuarea cercetarii (expertizei) ori sa asigure efectuarea acestei
cercetari (expertize) in conformitate cu legislatia Republicii Moldova;
r) sa indeplineasca alte obligatiuni stabilite de lege.
La efectuarea operatiunilor de vamuire brokerul vamal este in drept:
a) sa asiste (inclusiv in zona de control vamal) la examinarea marfurilor si mijloacelor de transport
declarate de el;
b) sa inainteze demersuri la organele vamale privind efectuarea perfectarii actelor vamale in afara
orelor de program sau in alte locuri decit cele stabilite de organul vamal pentru vamuire;
c) sa asigure, cu permisiunea si in prezenta factorului de decizie al organului vamal, pina la depunerea
declaratiei vamale, transportarea, cintarirea (alte operatiuni de determinare a cantitatii marfurilor),
incarcarea, descarcarea, transbordarea marfurilor, operatiunile de ambalare a marfurilor, precum si deschiderea
incaperilor si spatiilor unde se pot afla asemenea marfuri si mijloace de transport;
d) sa asiste la prelevarea probelor si mostrelor de marfuri de catre colaboratorii vamali imputerniciti si
persoanele cu functii de raspundere ale altor organe, precum si sa ia cunostinta de rezultatele cercetarii
efectuate de catre aceste organe;
e) sa ceara, conform normelor in vigoare, restituirea excedentului din drepturile de import si drepturile de
export anterior platite;
f) sa faca demersuri la organele vamale privind efectuarea corectarii valorii in vama a marfurilor
declarate;
g) sa realizeze alte drepturi stabilite de legislatia in vigoare.
 Brokerul vamal nu este responsabil fata de organele vamale pentru nerespectarea conditiilor destinatiei vamale
alese de catre persoana care trece marfuri, din momentul plasarii lor intr-o anumita destinatie vamala.
Brokerul vamal este responsabil pentru determinarea corecta a valorii in vama a marfii,
autenticitatea documentelor si datelor folosite in acest scop.
Drepturile, obligatiile si responsabilitatea brokerului vamal fata de organele vamale nu pot fi limitate prin
contractul incheiat intre broker si persoana reprezentata.
Brokerul vamal nu poarta responsabilitate pentru nerespectarea regulilor de marcare a marfurilor cu
timbre de acciz, efectuarea operatiunilor valutare legate de trecerea marfurilor si mijloacelor de transport
peste frontiera vamala a Republicii Moldova si alte actiuni care nu pot fi puse in culpa lui.

74. Enumerati tipurile de contraventii cu raspundere materiala ? Virsta pasibila de

raspundere pentru contraventii vamale ?

Tipurile de contravenţii vamale cu răspundere materială

Sînt considerate încălcare a reglementărilor vamale pasibilă de răspundere materială următoarele

contravenţii vamale:
1) trecerea peste frontiera vamală a mărfurilor cu eludarea controlului vamal (trecerea prin alte
locuri decît cel de amplasare al organului vamal sau în afara orelor de program ale acestuia) sau
tăinuindu-le de el (cu folosirea ascunzişurilor sau prin alte metode care împiedică descoperirea
mărfurilor), în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;
2) trecerea de mărfuri peste frontiera vamală cu documente falsificate, nevalabile sau dobîndite
pe căi ilegale, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de contrabandă sau ale altor infracţiuni;
3) nedeclararea, în termenele stabilite, a mărfurilor la import;
4) transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor introduse pe teritoriul vamal cu eludarea
controlului vamal ori tăinuite de el, ori cu utilizarea de documente sau mijloace de identificare false,
nedeclarate sau declarate neautentic, precum şi transportul, depozitarea, procurarea mărfurilor pentru
care sînt prevăzute facilităţi la plata drepturilor de import sau de export, la utilizarea sau înstrăinarea lor
în alte scopuri decît cele pentru care au fost acordate facilităţile şi fără autorizaţia organului vamal;
5) nerespectarea de către titularul regimului vamal suspensiv (cu excepţia regimului de tranzit) a
termenelor, obligaţiilor şi condiţiilor stabilite pentru derularea şi încheierea acestui regim (în redacţia
Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008);
6) depunerea declaraţiei vamale sau a documentelor însoţitoare, ce conţin date eronate despre
regimul vamal, valoarea facturală, valoarea în vamă, tipul, cantitatea sau originea mărfurilor transportate;
7) prezentarea către organul vamal a documentelor care conţin date neautentice despre
recunoaşterea dreptului la restituirea drepturilor de import sau de export încasate, primirea unor sume şi
compensaţii, nerestituirea sau restituirea lor parţială nemotivată, în lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii;
8) neachitarea drepturilor de import sau de export în termenele stabilite, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
9) punerea în circulaţie a mărfurilor fără permisiunea organului vamal, pierderea mărfurilor şi
mijloacelor de transport aflate sub supraveghere vamală sau netransportarea lor la locul indicat de
organul vamal;
10) pierderea sau nepredarea către organul vamal a documentelor la mărfurile aflate sub
supraveghere vamală;
11) neîndeplinirea obligaţiei de a declara organului vamal modificarea destinaţiei mărfurilor
faţă de scopul declarat la plasarea mărfurilor sub o anumită destinaţie vamală;
12) nerespectarea cerinţelor şi condiţiilor de distrugere a mărfurilor şi/sau a deşeurilor;
13) efectuarea de operaţiuni cu mărfurile, transformarea, utilizarea lor şi dispunerea de ele cu
încălcarea regimului vamal în care au fost plasate, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod;
14) nerespectarea măsurilor de politică economică şi altor restricţii prevăzute la trecerea
mărfurilor peste frontiera vamală, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezentul cod, în lipsa elementelor
constitutive ale infracţiunii;
15) trecerea peste frontiera vamală de mărfuri destinate comerţului sau producţiei sub categoria de
mărfuri nedestinate comerţului sau producţiei, în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii;
16) neasigurarea integrităţii mărfurilor şi mijloacelor de transport în caz de avarie sau de forţă
majoră, neinformarea imediată despre condiţiile survenite, neasigurarea transportării mărfurilor la postul
vamal proxim ori neasigurarea deplasării colaboratorului vamal la locul de aflare a mărfurilor şi
mijloacelor de transport;
17) nerespectarea obligaţiei:
a) de a scoate de pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport introduse anterior pe
teritoriul vamal, dacă scoaterea lor este obligatorie;
b) de a returna pe teritoriul vamal mărfurile şi mijloacele de transport scoase anterior de pe teritoriul
vamal, dacă returnarea lor este obligatorie;
18) prezentarea către organul vamal, în calitate de confirmare a scoaterii sau introducerii mărfurilor
şi mijloacelor de transport pe teritoriul vamal, a unor acte neautentice privind scoaterea sau
introducerea lor, privind imposibilitatea efectuării acestor operaţiuni din cauza nimicirii sau pierderii
mărfurilor şi mijloacelor de transport în urma unei avarii sau forţe majore, din cauza uzurii sau
pierderilor suportate ca urmare a transportului sau păstrării lor, în lipsa elementelor constitutive ale
infracţiunii;
19) înstrăinarea sub orice formă a bunurilor aflate sub regimul vamal de tranzit;
20) neasigurarea condiţiilor de eliberare sau de recepţie, în conformitate cu regimul vamal, a
mărfurilor şi mijloacelor de transport al căror termen de păstrare în depozit a expirat;
21) comercializarea cu ridicata şi mica ridicată a mărfurilor, inclusiv din încăperile auxiliare şi
depozitele magazinelor duty-free, sau comercializarea cu amănuntul în magazinele duty-free a
mărfurilor interzise pentru a fi introduse pe sau scoase pentru vînzare de pe teritoriul vamal al
Republicii Moldova, precum şi a altor mărfuri a căror listă se stabileşte în condiţiile legii (în redacţia
Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2009);
22) utilizarea şi prezentarea informaţiei false despre produsele cu destinaţie dublă, eschivarea
de la prezentarea autorizaţiei pentru importul, exportul, reexportul sau tranzitul produselor cu destinaţie
dublă, în cazurile în care prezentarea acesteia este obligatorie, precum şi prezentarea autorizaţiilor
anulate sau cu termen expirat (introdus prin Legea Nr.27-XVI din 22 februarie 2008);
23) nerespectarea procedurii de tranzit, care nu a adus la dispariţia bunurilor aflate în tranzit
(introdus prin Legea Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

Cetăţenii sînt pasibili de răspundere pentru contravenţii vamale dacă la data comiterii lor au împliniţi
16 ani.

75. Etapele operatiunii de vamuire

Etapele operatiunii de vamuire sint urmatoare :

a) declarare a marfurilor si prezentarea acestora pentru vamuire;

b) controlul vamal al marfurilor;
c) acordarea liberului de vama.

A. Declararea marfurilor si prezentarea acestora pentru vamuire

Declararea marfurilor si prezentarea lor pentru vamuire se efectueaza de catre declaranti sau
reprezentantii acestora, prin depunerea unei declaratii vamale in detaliu, in forma scrisa, la incheierea
procedurii de tranzit sau in termen de 20 de zile de la data depunerii declaratiei sumare.
 Termenul legal de depunere a declaratiei vamale poate fi prelungit de catre organul vamal, in cazuri
justificate, in conditiile stabilite prin Codul vamal al Republicii Moldova.
Declaratia vamala in detaliu, semnata de declarant sau de reprezentantul acestuia care a intocmit
declaratia vamala respectiva, are valoarea unei declaratii pe raspundere personala in ceea ce priveste:
a) exactitatea datelor inscrise in declaratia vamala;
b) autenticitatea documentelor anexate la declaratia vamala;
c) plasarea marfurilor sub destinatia vamala solicitata.
Serviciul Vamal stabileste prin ordin conditiile in care declaratia vamala se poate depune in forma
electronica.
Declarantii vamali sint obligati sa depuna cite o declaratie vamala pentru fiecare document de
transport. In cazul marfurilor care au acelasi destinatar si care se prezinta simultan organului vamal, se poate
aproba depunerea unei singure declaratii vamale pentru mai multe documente de transport, cu exceptia
transportului pe cale ferata.

B. Controlul vamal al marfurilor

Controlul vamal are drept scop prevenirea incalcarii reglementarilor vamale, respectarea
conditiilor si termenelor legale, precum si descoperirea fraudelor vamale.
Etapele controlului vamal al marfurilor sint urmatoarele:
a) verificarea existentei documentelor necesare vamuirii in functie de destinatia vamala solicitata pentru
marfurile ce fac obiectul declararii;
b) controlul documentar;
c) verificarea efectuarii platii sau garantarii obligatiei vamale, dupa caz;
d) controlul fizic al marfurilor.
Controlul vamal se efectueaza obligatoriu, in conformitate cu metodologia de prelucrare a declaratiilor
vamale in detaliu stabilita prin ordinul Serviciului Vamal si consta, cel putin, in verificarea existentei
documentelor necesare vamuirii in functie de destinatia vamala solicitata pentru marfurile ce fac obiectul
declararii, precum si a efectuarii platii ori garantarii obligatiei vamale, dupa caz.
Serviciul Vamal este in drept sa stabileasca proceduri simplificate de vamuire.
Controlul documentar consta in verificarea:
a) corectitudinii completarii declaratiei vamale in detaliu;
b) existentei documentelor anexate la declaratia vamala in detaliu potrivit destinatiei vamale solicitate;
c) concordantei dintre datele inscrise in declaratia vamala si cele din documentele anexate;
d) formei documentelor anexate.
Controlul vamal fizic al marfurilor consta in identificarea acestora pe baza declaratiei vamale in
detaliu, insotita de documentele respective.
Controlul vamal fizic se efectueaza dupa cum urmeaza:
a) marfurile transportate in vrac se controleaza prin observare sau prin sondare pe mijloacele de transport pe
care se afla, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor;
b) marfurile ambalate in colete se controleaza prin sondaj pe mijloacele de transport pe care se afla. In
cazul in care nu exista conditii de control pe mijlocul de transport, organele vamale sint in drept sa solicite
descarcarea marfurilor;
c) marfurile ambalate in colete care se afla in magazii, pe rampe sau cheiuri ori pe platformele din terminale
de manipulare a containerelor se controleaza prin sondaj pe fiecare partida de marfa;
d) marfurile transportate prin conducte, precum si curentul electric se controleaza din punct de vedere al
cantitatii, prin citirea contoarelor instalate.
Organele vamale efectueaza controlul vamal fizic total in toate situatiile cind exista indicii temeinice
privind nerespectarea legislatiei vamale in vigoare.
Organul vamal inscrie in declaratia vamala modalitatea de control rezultatul acestuia si mentioneaza
numarul si marcile de identificare a coletelor deschise pentru control.
In cazul controlului vamal fizic, organul vamal indica marfurile sau partile din acestea pe care
declarantul vamal sau reprezentantul lui este obligat sa le prezinte.
 Declarantul sau reprezentantul acestuia este obligat ca, la cererea organului vamal, sa manipuleze, sa
dezambaleze si sa reambaleze marfurile, fara sa provoace degradarea acestora. Cheltuielile legate de aceste
operatiuni vor fi acoperite de declarant.
Controlul vamal fizic se face in prezenta declarantului sau a reprezentantului sau, precum si a
transportatorului, cu exceptia transporturilor pe cale maritima sau fluviala, cind prezenta
transportatorului este facultativa.
Controlul marfurilor aflate in magazii sau pe rampe se face in prezenta gestionarului spatiilor.
Atunci cind declarantul sau transportatorul refuza sa asiste la controlul vamal fizic, organul vamal
fixeaza in scris un termen pentru executarea acestei obligatii. In cazul in care la expirarea termenului fixat
declarantul sau reprezentantul sau nu a dat curs somatiei, organul vamal procedeaza din oficiu la controlul
vamal fizic al marfurilor, pe riscul si pe cheltuiala declarantului, recurgind, atunci cind este cazul, la prestatori
de servicii sau la experti, in cazurile in care natura marfurilor impune o verificare de specialitate.
Constatarile organului vamal in cazul controlului vamal fizic din oficiu au aceeasi valoare ca si in
cazul in care controlul vamal se efectueaza in prezenta declarantului sau a reprezentantului sau.

C. Acordarea liberului de vama

Liberul de vama se acorda in scris daca sint indeplinite conditiile si daca sint efectuate formalitatile
de vamuire in conformitate cu prevederile pct.32.
In baza metodologiei elaborate de Serviciul Vamal, se permite ca liberul de vama sa fie acordat si in forma
electronica.
Organul vamal desemnat sa acorde liberul de vama verifica daca a fost respectata schema tehnologica de
prelucrare a declaratiei vamale.
Raspunderea cu privire la controlul documentar sau controlul vamal fizic al marfurilor revine persoanelor
care au efectuat acest control, in masura in care schema tehnologica de prelucrare a declaratiei vamale a
impus efectuarea unui astfel de control. De asemenea, raspunderea cu privire la verificarea incasarii sau
garantarii obligatiei vamale, dupa caz, revine organului vamal care a efectuat aceasta verificare.
Marfurile pentru care nu s-a acordat liberul de vama ramin sub supraveghere vamala pe cheltuiala
exportatorului sau a importatorului sau pot fi pastrate in custodie de transportator ori de brokerul vamal, pe un
termen stabilit de organul vamal pentru clarificarea situatiei.
Marfurile destinate exportului pentru care nu s-a acordat liberul de vama pot fi inapoiate in interiorul
tarii de catre transportator, la cererea si pe cheltuiala exportatorului.

76. Care sînt condiţiile plasării mărfurilor sub regimul de "export"

H.G. 1140 art.76
C.V. art.39
Exportul este un regim vamal in care marfurile sint scoase de pe teritoriul vamal fara obligatia
reintroducerii lor pe acest teritoriu.
Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie
anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie sau de restricţie în cadrul
politicii economice.
Mărfurile restricţionate la export, in cadrul măsurilor de politică economică, sint admise in condiţiile
prevăzute de actele normative care reglementează exportul acestora.
Condiţiile plasării mărfurilor sub regimul vamal de export
Exportul se efectuează cu condiţia onorării drepturilor de export, respectării măsurilor de politică
economică şi îndeplinirii altor condiţii prevăzute de prezentul cod şi de alte acte normative.

77. Faptele de comportament corupţional

Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei

Se consideră fapte de comportament corupţional al persoanelor care cad sub incidenţa prezentei legi:
 a) implicarea în activitatea unor alte organe, întreprinderi, instituţii şi organizaţii, indiferent de tipul
de proprietate şi forma lor juridică de organizare, în cazul în care faptul acesta nu ţine de competenţa lor,
făcînd uz de serviciu, care conduce la conflict de interese;
b) participarea cu drept de vot sau de decizie la examinarea şi soluţionarea problemelor ce vizează
interesele lor personale sau interesele persoanelor cu care se află în raporturi de rudenie;
c) acordarea de sprijin, neprevăzut de actele normative, în activitatea de întreprinzător sau de alt gen
privat sau calitatea de a fi însărcinat cu afaceri al unor terţi în autoritatea administraţiei publice în care
lucrează sau care li se subordonează, sau a cărei activitate o controlează;
d) acordarea fără just temei a preferinţei unor persoane fizice sau juridice la elaborarea şi emiterea
deciziei;
e) beneficierea de privilegii pentru a obţine pentru sine sau pentru alte persoane credite şi
împrumuturi, procurarea hîrtiilor de valoare, a bunurilor imobiliare şi altor bunuri profitînd de situaţia de
serviciu;
f) folosirea ilicită, în interese proprii sau în interesul unor alte persoane, a bunurilor publice puse la
dispoziţie pentru exercitarea funcţiei;
g) folosirea informaţiei recepţionate în exercitarea funcţiei în interes personal sau în interesul unor
alte persoane în cazul în care această informaţie nu poate fi divulgată;
h) refuzul, în interes personal sau în interesul unor alte persoane, de a acorda persoanelor fizice sau
juridice informaţia permisă prin acte normative, tărăgănarea acordării unei astfel de informaţii ori
prezentarea intenţionată a unor informaţii eronate sau selective;
i) gestionarea resurselor materiale şi financiare publice contrar destinaţiei lor, în interes propriu sau
în interesul unor alte persoane;
j) primirea de la orice persoană fizică sau juridică de cadouri sau beneficierea de alte foloase pentru
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu sau în virtutea stării lor sociale, precum şi oferirea lor unor alţi
funcţionari publici, cu excepţia semnelor de atenţie simbolice, suvenirelor în conformitate cu normele de
protocol şi de curtoazie internaţională;
k) încălcarea altor restricţii stabilite de codurile deontologice şi de alte norme similare.

78. Grupele Inconterms 2000

INCOTERMS - condiţii de livrare care se referă la interpretarea uniformă a obligaţiilor vânzătorului

şi cumpărătorului pentru derularea contractului de vânzare-cumpărare internaţional, în special cu privire la:
- livrarea mărfurilor;
- repartiţia cheltuielilor;
- transferul riscurilor;
- formalităţile documentare privind trecerea mărfurilor peste frontieră.
Incoterms conţine 13 termeni care se grupează în 4 categorii: E, F, C, D.

Grupa E – vinzatorul vinde cumparatorului marfa exclusiv de la locul incarcarii. Cumparatorul achita toate
platile referitor la livrarea marfii, cit si platile vamale.
● EXW – franco uzina(toate mijloacele de transport)

Grupa F – vinzatorul trebuie sa predea marfa unui transportator nominalizat de cumparator,transportul de la

frontiera exportatorului pina la frontiera importatorului se achite de cumparator. Formalitatile de export se achita
de vinzator,iar formalitatile de import se achita de cumparator
• FCA – franco caraus(toate mijloacele de transport)
• FAS –franco de-a lungul vasului(transport maritim)
• FOB – franco la bord(transport maritim)

Grupa C - transportul de la frontiera exportatorului pina la frontiera importatorului se achite de vinzator. In

obligatiunile inzatoru lui se includ platile pentru livrarea marfurilor in locul numit. Vinzatorul achita si
asigurarea.
• CFR – cost si navlu(transport maritim)
• CIF – cost, asigurare si navlu(transport maritim)
• CPT – fraht platite pina la(toate mijloacele de transport)
• CIP – fraht si asigurare platite pina la(toate mijloacele de transport)
Grupa D – marfa trebuie sa soseasca la destinatia mentionata,riscurile si costurile le suporta vinzatorul.

• DAF – livrat la frontiera(transport feroviar si rutier)

• DES – livrat pe nava(transport maritim)
• DEQ – livrat pe chei(transport maritim)
• DDU – livrat taxe vamale neplatite(toate mijloacele de transport)
• DDP – livrat taxe vamale platite(toate mijloacele de transport)

79. Identificarea conflictului de interese

Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese

Conflictul de interese va fi identificat :

a) prin declararea initiala si periodica a intereselor personale si raportarea imediata a aparitiei conflictului de
interese de catre candidatul la functie sau persoanele prevazute la art. 3 dupa caz ;
b) prin petitii si cereri depuse de catre cetatenii,

80. In baza caror acte normative marfurile si serviciile importate se supun TVA ? la care
marfuri se aplica cota TVA 8% la import ?
1. Codul Fiscal al Republicii Moldova, titlul III.
2. Legea nr. 1417-III din 17.12.1997 cu privire la punerea în aplicare a titlului III al Codului Fiscal
3. Codul Vamal al Republicii Moldova
La care mărfuri se aplică cota TVA 8% la import.
Art.96 C.F.
– 8% - la medicamentele, atît indicate în Nomenclatorul de stat de medicamente, cît şi autorizate de
Ministerul Sănătăţii, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi medicamentele
preparate în farmacii conform prescripţiilor magistrale, cu conţinut de ingrediente (substanţe
medicamentoase) autorizate;
– 8% - la mărfurile, importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova.
81. In baza la ce se prelungeste termenul de achitare a TVA? Numiti conditiile prelungirii
termenului de achitare a TVA?

Termenul de achitare a TVA se prelungeste in baza: contractului încheiat între autoritatea vamală şi agent
economic la prezentarea garantiei bancare.
La solicitarea importatorilor, SV va prelungi, in conditiile art.126 si 127/1 cv,cu cel mult 90 zile termenul de
achitare a TVA la materia prima, cu exceptia marfurilor supuse accizelor, la materialele de completare importate
de agentii economici producatori.
Termenul de achitare se va prelungi daca :
- agentul economic a depus o cerere de prelungire a termenului de achitare a TVA;
- agentul economic a instituit o garantie bancara prin care asigura plata obligatorie ;
- existenta unui contract intre agentul economic si biroul vamal ;

82. In ce cazuri echipele mobile a Sv sint in drept sa opreasca unitatile de transport

H. G. 108 nr.11-19
Echipele mobile sint in drept sa opreasca unitatile de transport - suspectate de încălcarea reglementărilor
vamale, în perimetrul teritoriului vamal şi să efectueze controlul mărfurilor şi unităţilor de transport aflate în
tranzit, care transportă aceste mărfuri, în scopul prevenirii, combaterii şi constatării fraudelor vamale. Aceste
acţiuni se realizează cu aplicarea criteriilor de selectivitate, stabilite în baza procesului de analiză a riscurilor.
După oprirea unităţilor de transport membrii echipelor mobile prezintă legitimaţiile, explică cauza opririi şi
apoi încep controlul, care constă în:
identificarea şoferului şi persoanelor care îl însoţesc în cazul în care aceştia au atribuţie la mărfurile
şi obiectele transportate;
constatarea datelor despre unitatea de transport şi ruta sa;
examinarea informaţiei privind mărfurile transportate;
examinarea sigiliilor şi mijloacelor de identificare vamală;
examinarea mărfii şi unităţii de transport;
prelevarea mărfurilor pentru constatare şi testare la faţa locului.
În cazul în care pentru atingerea scopului controlului se impune descărcarea mărfii la faţa locului,
aceasta se efectuează sub supravegherea şefului echipei mobile.
În cazul în care tipul, cantitatea şi alte particularităţi ale mărfii nu permit descărcarea sau examinarea ei la
faţa locului, precum şi în cazul în care datele despre şofer sau unitatea de transport nu pot fi identificate,
şoferul şi persoanele care îl însoţesc se deplasează cu unitatea de transport, urmînd echipa mobilă la
organul vamal proxim sau la un alt loc optimal pentru realizarea controlului.
În cazul în care, drept rezultat al controlului, s-a constatat o contravenţie vamală sau o infracţiune,
ofiţerii echipei mobile informează ofiţerii de legătură despre aceasta şi efectuează acţiunile de procedură,
cu transmiterea ulterioară a materialelor organelor respective, conform competenţelor.
În cazul în care, drept rezultat al controlului la faţa locului, au fost constatate contravenţii/infracţiuni
ce ţin de competenţa altor organe, ofiţerii echipelor mobile informează imediat ofiţerii de legătură, care
implică organele respective, conform competenţelor.
În cazuri în care, drept rezultat al controlului, nu au fost constatate unele contravenţii sau infracţiuni,
persoanele şi unităţile de transport sînt eliberate, iar mijloacele de identificare vamală se restabilesc, se
aplică sigilii noi din contul Serviciului Vamal şi se efectuează notele respective în documentele de însoţire
pentru deplasarea unităţii de transport conform destinaţiei, cu respectarea reglementărilor vamale.
Loturile de marfă supuse de către echipele mobile controlului fizic total se scutesc ulterior de
controlul fizic repetat la birourile vamale de destinaţie.
La efectuarea controlului unităţilor de transport şi a mărfurilor, ofiţerilor echipelor mobile li se
interzice cauzarea prejudiciilor nefundamentate agenţilor economici şi persoanelor fizice şi tergiversarea
neîntemeiată a controlului, care vor atrage răspunderea prevăzută de legislaţia în vigoare.
După efectuarea controlului se întocmeşte, în mod obligatoriu, un proces-verbal, de modelul specificat în
anexă.
Procesul verbal se înregistrează într-un registru special, aprobat de directorul general.

83. În ce cazuri se completează Actul de inspecţie ?

Ord. 480-O cu privire la aprobarea Metodologiei de prelucrare a declaraţiei vamale în detaliu
Act de inspecţie - documentul electronic ASYCUDA World întocmit pe parcursul fiecărei etape a
procedurii informatice de declarare a mărfurilor, pe baza constatărilor privind completarea declaraţiei
vamale cu date eronate sau nereale referitoare la încadrarea tarifară, valoarea în vamă, felul, cantitatea sau
originea, cuantumul obligaţiei şi modul de aplicare a facilităţilor vamale. Cuprinde următoarele date
aferente fiecărei declaraţii vamale: denumire birou vamal, număr de înregistrare, data înregistrării, regim
vamal, numărul fiecărui articol ce face obiectul declaraţiei, rezultatele examinării, măsuri luate şi sancţiuni
aplicate, informaţii suplimentare privind documentele întocmite cu ocazia măsurilor întreprinse sau
sancţiunilor aplicate. Semnarea lui de către utilizatorul sistemului informatic are semnificaţia luării la
cunoştinţă şi acceptării rezultatelor controlului.
Actul de inspecţie se completează numai în cazurile cînd sunt constatate neregularităţi, neconcordanţe între
bunurile neprezentate la vămuire şi documentele ataşate sau erori în completarea declaraţiei.
84. In ce termen se inmineaza persoanei vizate sau reprezentantului ei decizia organului
vamal de aplicare a sanctiunii sau clasare a dosarului in cazul contraventiei vamale ?
În cazurile în care după cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal emite una
din următoarele decizii:
a) aplicarea de sancţiune;
b) clasarea dosarului;
Decizia organului vamal de aplicare de sancţiuni sau clasare a dosarului în caz de contravenţie vamală se
înmînează persoanei vizate sau reprezentantului ei în termen de: 3 zile de la intrarea în vigoare a deciziei de
aplicare de sancţiuni sau de clasare a dosarului de contravenţie vamală, se înmînează sau se expediază o copie de
pe decizie persoanei care a suportat procedura, iar în cazul decesului persoanei fizice sau lichidării persoanei
juridice, copia se remite reprezentanţilor acestora sau persoanelor interesate.

85. Care sunt încălcările grave ale disciplinii de serviciu.

Articolul 46. Lg.S.V.

Drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sînt recunoscute următoarele acţiuni ale
colaboratorului vamal:
a) acţiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislaţiei vamale dacă
aceste acţiuni nu atrag răspundere penală;
b) reţinerea, primirea la păstrare şi eliberarea de bunuri, precum şi de mijloace băneşti fără perfectarea de
documente în modul stabilit;
c) încălcarea modului stabilit de transmitere, utilizare şi păstrare a ştampilei personale, a sigiliilor vamale, a
ştampilelor şi a documentelor de gestiune strictă avînd ca urmare pierderea sau utilizarea lor de către persoane
neautorizate;
d) nerespectarea modului stabilit de perfectare a documentelor aferente operaţiunilor vamale;
e) divulgarea informaţiei, pierderea documentelor, copiilor autentificate ce conţin secret de serviciu;
f) acordarea de servicii prin uzul funcţiei în schimbul unei remuneraţii, unui serviciu sau altor beneficii;
g) efectuarea de operaţiuni vamale în afara orelor de program, în alt loc decît cel stabilit, fără autorizarea şefului
organului vamal în cazul cînd autorizarea era obligatorie şi nu a fost acordată;
h) stabilirea incorectă a valorii în vamă a mărfurilor prin care s-a prejudiciat grav statul;
i) folosirea în scopuri personale a banilor încasaţi ca taxe vamale, dacă această acţiune nu atrage răspundere
penală;
j) ofensa adusă cetăţeanului şi lezarea drepturilor lui în timpul efectuării operaţiunilor vamale, constatate prin
investigaţii de serviciu, cercetare sau în hotărîre judecătorească definitivă;
k) alte acţiuni stabilite de legislaţie drept încălcări.

87. Cînd se încheie procedura T-1.

Ord.288-o, 20.12.2005

45. Procedura T1 se încheie atunci cînd mărfurile şi declaraţia de tranzit sunt prezentate la biroul de
destinaţie, conform dispoziţiilor regimului, şi înregistrate în evidenţa acestuia, iar rezultatul controlului este
"conform", fiind înscris pe declaraţia de tranzit, cu aplicarea ştampilei personale a colaboratorului vamal.
Garanţia constituită de principalul obligat pentru operaţiunea de tranzit nu poate fi utilizată pentru
plasarea mărfurilor sub supraveghere vamală, în depozit provizoriu.
46. Operaţiunea de tranzit este considerată confirmată atunci cînd biroul de plecare intră în posesia
exemplarului nr.5, iar datele înscrise pe declaraţia de tranzit (exemplarele nr.1 şi 5) corespund.
47. Biroul de destinaţie înscris în declaraţia de tranzit poate fi substituit cu un alt birou vamal care
devine automat birou de destinaţie numai în cazuri temeinic justificate şi cu respectarea normelor legale.
Noul birou de destinaţie, care preia toate obligaţiile ce îi revin în această calitate, înscrie în rubrica 56
(conform Normelor tehnice) a declaraţiei de tranzit menţiunea "mărfuri prezentate la biroul vamal".
Noul birou de destinaţie va transmite Secţiei Supraveghere şi Garanţie Tranzit exemplarul nr.5,
conform celor menţionate la pct.44., în vederea confirmării operaţiunii de tranzit.
 48. La prezentarea mărfurilor şi a declaraţiei de tranzit la biroul de destinaţie principalul obligat sau
transportatorul poate solicita biroului de destinaţie o copie de pe exemplarul nr.5, care să conţină la rubrica
I (conform Normelor tehnice) - Controlat la biroul de destinaţie menţiunile cu privire la rezultatul
controlului, semnătura şi ştampila personală a colaboratorului vamal.
Biroul de destinaţie este obligat să certifice această copie ca fiind "conformă cu originalul", prin
aplicarea ştampilei personale şi prin înscrierea menţiunii "probă alternativă".
Această copie poate fi prezentată la biroul de plecare, în cadrul procedurii de cercetare, şi serveşte ca
probă alternativă de încheiere a regimului de tranzit.
49. În afara copiei de pe exemplarul nr.5 principalul obligat sau transportatorul poate solicita
eliberarea unei recipise, conform modelului prevăzut în anexa nr.3 la prezentele Norme metodologice,
recipisă care poate fi completată în prealabil de către aceştia.
Biroul de destinaţie are obligaţia să elibereze recipisa semnată şi ştampilată de colaboratorul vamal şi
să înscrie în colţul din stînga sus numărul şi data înregistrării operaţiunii de tranzit în evidenţele proprii.
Recipisa utilizată atunci cînd s-a declanşat procedura de cercetare nu reprezintă confirmarea legală a
operaţiunii de tranzit şi nu poate servi ca probă alternativă pentru încheierea regimului de tranzit.

88. Legislatia care reglementeaza trecerea bunurilor si mijloacelor de transport

peste frontiera vamala de catre persoane fizice. Bunurile pe care persoanele fizice au
dreptul de a le scoate de pe teritoriul RM

a) CV 1149 din 20.07.2000

b) Legea cu privire la modul de introducere si scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de catre
persoane fizice nr. 1569 – XV din 20.12.2002

Scoaterea bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova

(1) Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova:
a) bunuri, indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale
internaţionale sau bagajelor neînsoţite), fără achitarea drepturilor de export, cu condiţia declarării lor în
modul stabilit şi dacă aceste bunuri nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie;
b) bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale sau bagajelor
neînsoţite) destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de
100 000 euro, cu condiţia respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export şi
declarării în modul stabilit.
(2) Bunurile destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă depăşeşte suma
de 100 000 euro pot fi scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, în modul stabilit, numai de agenţii
economici care sînt înregistraţi la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale ca
subiecţi ai activităţii de întreprinzător.
(3) Se pune în sarcina Serviciului Vamal determinarea procedurii de declarare a mărfurilor destinate
exportului şi asigurarea evidenţei scoaterii bunurilor din teritoriul Republicii Moldova de către persoanele
fizice, cu prezentarea lunară a informaţiei Inspectoratului Fiscal Principal de Stat de pe lîngă Ministerul
Finanţelor.
(4) Se interzice persoanelor fizice de a scoate din Republica Moldova utilaj, mijloace de transport
folosite în producţie, cu excepţia utilajului şi mijloacelor de transport destinate aplicării în viaţa cotidiană.

89. Metoda livrării controlate ?

C. V. art.225, 226, 227.
Livrările controlate de substanţe narcotice şi psihotrope
În scopul combaterii traficului ilicit internaţional de substanţe narcotice şi psihotrope şi al depistării
persoanelor implicate în astfel de operaţiuni, organele vamale ale Republicii Moldova folosesc, pentru
fiecare caz aparte, în conformitate cu acordurile bilaterale, cu participarea organelor vamale şi a altor
organe competente din ţările respective, metoda livrării controlate, adică permit introducerea,
scoaterea sau tranzitarea, sub supravegherea lor, prin Republica Moldova a substanţelor narcotice şi
psihotrope incluse în trafic ilicit.
Decizia privind aplicarea metodei livrării controlate este emisă de Serviciul Vamal.
Dacă ţara de destinaţie a substanţelor narcotice şi psihotrope este una străină, în Republica Moldova nu se
porneşte proces penal, dar se emite o decizie privind aplicarea metodei livrării controlate, fapt despre care
este informat imediat Procurorul General.
II. Aplicarea metodei livrării controlate asupra altor bunuri
Metoda livrării controlate poate fi aplicată în modul prevăzut la art.225 şi asupra altor bunuri ce constituie
obiectul sau mijlocul săvîrşirii unei infracţiuni.
Decizia privind aplicarea metodei livrării controlate şi asupra altor bunuri se aduce imediat la cunoştinţa
Procurorului General.

III. Dispunerea de mijloacele băneşti şi de alte bunuri confiscate în cadrul aplicării metodei
livrării controlate
Mijloacele băneşti confiscate de instanţele de judecată ale Republicii Moldova şi ale altor state în
cadrul aplicării metodei livrării controlate, precum şi mijloacele obţinute din comercializarea bunurilor
confiscate prin această metodă se repartizează între statele participante la operaţiune, în conformitate cu
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.

91. Loturile de marfă supuse de către echipele mobile controlului fizic se scutesc
ulterior de controlul fizic repetat sau se scutesc parţial, la birourile vamale de
destinaţie ?
H. G. 108 nr.17
Loturile de marfă supuse de către echipele mobile controlului fizic total se scutesc ulterior de controlul
fizic repetat la birourile vamale de destinaţie.

92.Măsuri de garantare a obligaţiei vamale

(1) Plata obligaţiei vamale, în cazul acordării de vacanţă fiscală, se asigură prin garanţie emisă de
banca agreată de organul vamal.
(2) Pentru asigurarea plăţii obligaţiei vamale, în cazul în care, în conformitate cu reglementările
vamale, se solicită constituirea unei garanţii, organul vamal are dreptul de a solicita prezentarea acesteia
de către plătitorul vamal sau de către potenţialul plătitor vamal. Organele vamale sînt în drept să
autorizeze constituirea garanţiei de către o terţă persoană.
(3) În cazuri justificate, pentru anumite destinaţii vamale, pot fi acordate scutiri de la garantarea
obligaţiei vamale, în baza unei metodologii elaborate de Serviciul Vamal (în redacţia Legii Nr.280-XVI
din 14 decembrie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2009).
(4) În cazul în care legislaţia vamală prevede constituirea unei garanţii facultative, o astfel de
solicitare a garanţiei este lăsată la latitudinea organelor vamale atîta timp cît acestea nu au siguranţa că
obligaţia vamală care există sau poate să apară se va achita în termenul prevăzut. Valoarea unei
asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice moment a obligaţiei
vamale respective.
(5) Garanţia specificată la alin.(2) este solicitată:
a) la data aplicării reglementărilor vamale care cer constituirea unei asemenea garanţii;
b) la orice dată ulterioară cînd organele vamale nu au siguranţa că obligaţia vamală care există sau
poate să apară se va achita în termenul prevăzut.
(6) Organele vamale stabilesc valoarea unei asemenea garanţii la un nivel egal cu:
a) valoarea exactă a obligaţiei vamale sau a datoriilor respective cînd valoarea poate fi stabilită cu
precizie la data solicitării garanţiei;
b) valoarea maximă, aşa cum a fost estimată în alte cazuri.
 (7) La cererea plătitorului sau a persoanei terţe, organele vamale permit constituirea unei garanţii
globale, care să acopere două sau mai multe operaţiuni pentru care a apărut sau poate să apară o
obligaţie vamală.
(8) La constituirea unei garanţii globale pentru obligaţii vamale a căror valoare poate fi modificată în
timp, valoarea unei asemenea garanţii este stabilită la un nivel care să permită acoperirea în orice
moment a obligaţiei vamale respective.
(9) Garanţia poate fi constituită printr-un depozit bănesc sau printr-o scrisoare de garanţie, emisă de o
bancă agreată de organul vamal.
(10) Garanţia bănească se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente
de decontare şi titluri de valoare, acceptate de organul vamal.
(11) Persoana solicitată să constituie garanţia are libertatea de a alege între tipurile de garanţie
prevăzute de prezentul articol. Totodată, organele vamale pot refuza să accepte tipul de garanţie propus
în cazul cînd acesta este incompatibil cu buna funcţionare a regimului vamal respectiv. Acelaşi lucru
este valabil în privinţa garanţiei deja constituite. Organele vamale pot cere ca tipul de garanţie ales să fie
menţinut pentru o anumită perioadă de timp.
(12) Dacă, în cursul derulării regimului vamal, organele vamale stabilesc că garanţia constituită nu
asigură plata obligaţiei vamale în termenul prevăzut ori că această garanţie nu mai este sigură sau
suficientă pentru asigurarea plăţii, ele solicită plătitorului vamal sau persoanei terţe să constituie o
garanţie suplimentară sau să înlocuiască garanţia originală cu una nouă. În caz de refuz, organul vamal
are dreptul să interzică efectuarea altor operaţiuni vamale pînă la clarificarea situaţiei.
(13) Plătitorul vamal sau persoana terţă poate solicita restituirea garanţiei disponibile numai la data la
care obligaţia vamală se stinge sau nu poate să mai apară. Solicitarea de restituire poate fi şi parţială.

93. Caracterizarea metodei 2, 3 de determinare a valorii in vama a marfii

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică
(1) La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă identică. Se consideră
identice mărfurile care se aseamănă în toate privinţele cu marfa evaluată, inclusiv în ce priveşte:
a) caracteristicile fizice;
b) calitatea mărfii şi reputaţia ei pe piaţă;
c) ţara de origine;
d) producătorul.
(2) Deosebirile neesenţiale de exterior nu pot constitui temei pentru includerea mărfurilor în
categoria celor neidentice dacă în celelalte privinţe aceste mărfuri corespund cerinţelor prevăzute la alin.
(1).

Metoda determinării valorii în vamă a mărfii în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară
(1) La utilizarea acestei metode, drept bază se ia valoarea tranzacţiei cu marfă similară. Se consideră
similare mărfurile care, deşi nu sînt identice, au caracteristici asemănătoare şi se constituie din componente
asemănătoare, fapt ce le permite să îndeplinească aceleaşi funcţii ca şi marfa evaluată şi să fie
interschimbabile din punct de vedere comercial.
(2) La determinarea similitudinii mărfurilor, se iau în considerare următoarele caracteristici:
a) calitatea, existenţa mărcii comerciale, reputaţia pe piaţă;
b) ţara de origine;
c) producătorul.

94. Stingerea obligaţiei vamale

(1) Obligaţia vamală se stinge prin:

a) plata acesteia;
b) renunţarea la încasare, în cazul cînd se constată că este nedatorată;
 c) anulare, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
d) expirarea termenului de prescripţie de 6 ani (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008);
e) insolvabilitatea plătitorului vamal, constatată pe cale judecătorească;
f) confiscarea definitivă a mărfurilor;
g) distrugerea mărfurilor din dispoziţia organului vamal sau abandonarea acestora în favoarea
statului;
h) distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forţă majoră;
i) scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare
procentului de scădere.
(2) Stingerea obligaţiei vamale în cazurile specificate la alin.(1) lit.f)–i) se operează numai atunci
cînd situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai
2008).
(3) Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se efectuează din iniţiativa organului vamal (fără
acordul plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a sumelor plătite în plus, înregistrate la dreptul
de import respectiv sau la alte plăţi.

95. Metodele de determinare a valorii în vamă a mărfii. Caracterizare generala

Valoarea în vamă a mărfii introduse pe teritoriul vamal se determină prin următoarele metode:
a) în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv plătit sau de plătit;
b) în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică;
c) în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară;
d) în baza costului unitar al mărfii;
e) în baza valorii calculate a mărfii;
f) prin metoda de rezervă.
Principala metodă dintre cele specificate la alin.(1) este metoda determinării valorii în vamă a mărfii în
baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă. În cazul în care metoda principală nu poate fi aplicată, se
folosesc alte metode. Fiecare din metodele succesive se aplică doar în cazul în care valoarea în vamă a
mărfii nu poate fi determinată prin metoda precedentă. Metodele prevăzute la lit.d) şi e) pot fi aplicate în
orice consecutivitate, la dorinţa declarantului.
1) determinarea valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu marfa respectivă ori în baza preţului efectiv
plătit sau de plătit
Conditii:
- documente confirmative
- documente veridice
- lipsa inerdependentei intre parti (interdependenta se demonstreaza prin verificarea actelor de fondare a
agentilor economici din RM si analiza tranzactiilor economice externe identice sau similare a altor agenti
economici la import din aceluiasi lot de marfa).
2) determinarea valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu marfă identică
Conditii:
- acelasi producator
- aceeasi tara de origine
- aceeasi reputatie pe piata
- marfa identica sa fi fost importata anterior cu cel mul 90 de zile fata de marfa evaluata
3) determinarea valorii în vamă în baza valorii tranzacţiei cu marfă similară
Conditii:
- calitatea marfii
- existenta marfii de origine
- acelasi producator
- aceeasi tara de origine
- posibilitatea interschimbarii pe piata
- marfa similara sa fi fost importata anterior cu cel mul 90 de zile fata de marfa evaluata
4) determinarea valorii în vamă în baza costului unitar al mărfii
Conditii:
I.este vinduta in tara de import in starea in care a fost importata
II.daca nu este vinduta in aceeasi stare atunci VV se va calcula dupa pretul unitary al marfii similare sau
identice importate anterior cu cel mult 90 zile
III.daca nu se poate aplica primele doua baza de calcul va fi pretul la cea mai mare partida de marfuri
importata dupa o prelucrare ulterioara si au fost vindute catre persoane care nu sint interdependente (termen
– 90 de zile)
5) determinarea valorii în vamă în baza valorii calculate a mărfii
Conditii:
- cheltuielile de productie si fabricare
- volumul beneficiilor şi cheltuielilor generale, egal celui inclus de obicei în cuantumul vînzărilor de
mărfuri de aceeaşi clasă sau de acelaşi tip cu marfa de evaluat, fabricate de producători, cu destinaţia ţării
de import;
- cheltuieli de comercializare
6) de rezerva flexibila cu M 2, 3, 4, 5

96. Misiunea Serviciului Vamal. Functiile de baza a Serviciului Vamal.

* Misiunea
SV are misiunea de a promova politica vamala,asigura respectarea reglementarilor vamale la trecerea
marfurilor, mijloacelor de transport si persoanelor peste frontiera a RM, percepe drepturile de import si
de export, efectueaza vamuirea, controlul si supravegherea vamala.
* Functiile de baza
- asigurarea eficientei operatiunilor vamale
-facilitarea comertului si transportului international
- reglementarea schimbului de marfuri pe teritoriul vamal al RM
- contribuirea la rezolvarea problemelor politice si comerciale privind protectia pietei interne
- stimuleaza dezvoltarea economiei nationale

97. Modificarea declaraţiei vamale. Rectificarea declaraţiei vamale.

Modificarea declaraţiei vamale

(1) Organul vamal are dreptul ca, din oficiu sau la solicitarea declarantului, într-o perioadă de 5 ani
de la acordarea liberului de vamă, să modifice declaraţia vamală.
(2) În termenul prevăzut la alin.(1), organul vamal verifică orice document, registru şi evidenţă
referitoare la mărfurile vămuite sau la operaţiunile comerciale ulterioare aferente acestor mărfuri. Controlul
poate fi efectuat la sediul declarantului, al oricărei alte persoane interesate, direct sau indirect, din punct de
vedere profesional, în operaţiunile menţionate, sau al oricărei alte persoane care se află în posesia acestor
acte sau deţine informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi făcut şi controlul fizic al mărfurilor
dacă acestea mai există.
(3) Dacă, după reverificarea declaraţiei sau după controlul ulterior, rezultă că dispoziţiile ce
reglementează regimul vamal respectiv au fost aplicate pe baza unor informaţii inexacte sau incomplete,
organul vamal ia măsuri pentru regularizarea situaţiei, ţinînd seama de noile informaţii obţinute.
(4) Organul vamal stabileşte modelul documentului necesar regularizării situaţiei, precum şi
instrucţiunile de completare a acestui document.
(5) În cazul în care se constată că a luat naştere o obligaţie vamală sau că au fost plătite sume în plus,
organul vamal ia măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus sau pentru rambursarea sumelor plătite în
plus, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare.
(6) Dacă, la controlul ulterior al declaraţiilor, stabileşte, potrivit alin.(3), diferenţe în plus sau în
minus şi la alte taxe şi impozite datorate statului în cadrul operaţiunilor vamale, organul vamal va lua
măsuri pentru încasarea diferenţelor în minus constatate. Sumele plătite în plus la aceste taxe şi impozite se
restituie potrivit normelor legale care le reglementează.
(7) Dacă încălcarea reglementărilor vamale constituie, după caz, contravenţie sau infracţiune,
autoritatea vamală este obligată să aplice sancţiuni contravenţionale ori să sesizeze organele de urmărire
penală (introdus prin Legea Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

Rectificarea declaraţiei vamale

(1) La solicitarea declarantului poate fi efectuată rectificarea unei sau mai multor date din declaraţia
pe care a depus-o, acceptată de autoritatea vamală.
(2) Nu se poate efectua rectificare dacă cererea a fost prezentată după ce organul vamal a întreprins
una din următoarele acţiuni:
a) a informat declarantul că intenţionează să efectueze controlul fizic al mărfurilor;
b) a constatat inexactitatea datelor a căror rectificare este solicitată;
c) a acordat liberul de vamă (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

98. Modul de plată a drepturilor de import şi de export. Plătitorii drepturilor de

import şi drepturilor de export

Modul de plată a drepturilor de import şi de export

(1) Persoanele juridice şi persoanele fizice plătesc drepturile de import şi de export în numerar sau
prin virament (inclusiv prin carduri) la conturile respective ale Trezoreriei Centrale a Ministerului
Finanţelor. Persoanelor juridice li se permite achitarea în numerar doar a diferenţei de plată determinate la
momentul vămuirii (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).
(2) Calcularea drepturilor de import şi de export se efectuează în funcţie de tarifele şi cotele,
existente la momentul depunerii declaraţiei. Acest mod de calculare nu se aplică în cazurile specificate
la art.65 şi 73 (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2009).
(3) Prin derogare de la prevederile alin.(2), drepturile de import, în cazul punerii în liberă circulaţie a
unui obiect al leasingului, se calculează în funcţie de tarifele şi cotele existente la data expirării
contractului de leasing şi achitării integrale a plăţilor de leasing.
(4) Dată a achitării drepturilor de import şi de export, cu excepţia achitării acestora prin intermediul
cardurilor bancare, se consideră data depunerii de către importator (declarant), exportator (declarant) sau
de către un terţ a mijloacelor băneşti la conturile respective ale Trezoreriei centrale a Ministerului
Finanţelor, fapt confirmat printr-un extras trezorerial.
(5) Plata drepturilor de import şi de export prin intermediul cardurilor bancare se consideră efectuată
la momentul debitării cu suma plăţii respective a contului de card din care a fost emis cardul utilizat la
plată. Debitarea contului de card respectiv se confirmă prin bonul (chitanţa) de plată cu card bancar
perfectat la terminal POS sau la alt dispozitiv de utilizare a cardurilor bancare, bon (chitanţă) ce se
eliberează deţinătorului de card. Plata drepturilor de import sau de export efectuată prin intermediul
cardurilor bancare nu poate fi anulată decît cu acceptul serviciului respectiv al Serviciului Vamal.

Plătitorii drepturilor de import şi drepturilor de export

Drepturile de import şi drepturile de export sînt plătite nemijlocit de către declarant, brocher vamal
sau de o altă persoană prevăzută de legislaţie (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

99. Notiunea de coruptie

Coruptie – reprezinta un fenomen antisocial, ce reprezinta o intelegere ilegala intre 2 parti, una
propunind sau promitind privilegii sau beneficii nelegitime, cealalta care este antrenata in serviciu
public primindu-le in schimbul executarii sau neexecutarii unor anumite actiuni functionale.

100. Notiunea de mărfuri contrafăcute

 a) orice marfă, inclusiv ambalajul acesteia, care poartă, fără autorizaţie, o marcă identică ori care nu
se deosebeşte în aspectele sale esenţiale de o marcă de produs legal înregistrată pentru acelaşi tip de marfă
şi care, din acest motiv, încalcă drepturile titularului mărcii legale;
b) orice simbol al unei mărci de produs sau de serviciu (inclusiv logo, etichetă, autoadeziv, broşură,
instrucţiuni de utilizare sau document de garanţie care poartă un astfel de simbol), chiar dacă este prezentat
separat, care se află în aceeaşi situaţie cu mărfurile definite la lit.a);
c) orice ambalaj care poartă mărci de produse contrafăcute, chiar dacă sînt prezentate separat, care se
află în aceeaşi situaţie ca şi mărfurile definite la lit.a);
51) mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală:
a) mărfuri contrafăcute;
b) opere pirat;
c) mărfuri care aduc atingere drepturilor asupra unui brevet de invenţie, unui certificat suplimentar de
protecţie, unei denumiri de origine sau unei indicaţii geografice, sau unui brevet de soi de plante.
Se asimilează mărfurilor sus-menţionate orice tipar sau matriţă destinată ori adaptată fabricării unor
astfel de mărfuri care aduc atingere unui drept de proprietate intelectuală, cu condiţia că folosirea acestor
tipare sau matriţe să aducă atingere titularului de drept.
(Conform Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008 articolul 1 se introduc punctele 44)–51).

101. Notiunea: mărfuri echivalente – mărfuri autohtone utilizate în locul mărfurilor de import pentru
fabricarea produselor compensatoare;

102. Notiunea: obligaţie vamală – obligaţia de plată a drepturilor de import şi de export (inclusiv
a amenzilor şi penalităţilor) apărute conform legislaţiei, precum şi a celor constatate ulterior
operaţiunilor vamale;

103. Notiunea teritoriul vamal şi frontiera vamală

(1) Teritoriul Republicii Moldova reprezintă un teritoriu vamal unic ce include teritoriul terestru, apele
interioare, apele teritoriale şi spaţiul aerian de deasupra acestora.
(2) Pe teritoriul Republicii Moldova se pot afla zone libere şi antrepozite vamale. Zonele libere şi
antrepozitele vamale sînt parte a teritoriului vamal al Republicii Moldova (denumit în continuare
teritoriu vamal), în care se aplică regimul vamal respectiv.
(3) Frontiera de stat a Republicii Moldova, perimetrul zonelor libere şi al antrepozitelor vamale
constituie frontiera vamală a Republicii Moldova (denumită în continuare frontieră vamală).
104. Notiunea valoarei in vama. Metodele de determinare a valoarei in vama

Valoarea in vama a marfii- este valoarea marfii introduse pe sau scoase de pe teritoriul vamal, stabilita in
scopul perceperii tazelor vamale si a altor impozite.
Valoarea in vama a marfii introduse pe teritoriul vamal se determina prin urmatoarele metode:
a) in baza valorii tranzactiei cu marfa respectiva ori in baza pretului efectiv platit sau de platit
b) in baza valorii tranzactiei cu marfa identica
c) in baza valorii tranzactiei cu marfa similara
d) in baza costului unitar al marfii
e) in baza valorii calculate a marfii
f) prin metoda de rezerva

105.Notiunea “contrabanda”

Contrabanda - trecerea peste frontiera vamală de mărfuri, eludîndu-se controlul vamal sau
tăinuindu-le de el, săvîrşită în proporţii mari sau deosebit de mari, fie în mod repetat, fie de un grup de
persoane care s-au organizat pentru activitate de contrabandă, fie de o persoană cu funcţie de răspundere
care face uz de situaţia de serviciu, fie prin folosirea frauduloasă de documente vamale şi de alte
documente, fie însoţită de nedeclarare sau de declararea lor neautentică în documentele vamale sau în
alte documente, o astfel de trecere de substanţe narcotice, psihotrope, cu efecte puternice, toxice,
otrăvitoare, radioactive şi explozive, de deşeuri nocive, de armament, de dispozitive de explodare, de
arme de foc şi de muniţii, cu excepţia armelor de vînătoare cu ţeavă lisă şi a cartuşelor la ele, de valori
culturale, precum şi nereturnarea pe teritoriul vamal a valorilor culturale scoase din ţară în cazul în care
returnarea lor este obligatorie se consideră contrabandă şi se pedepseşte în conformitate cu Codul penal
(în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2009).

106. Notiunea “conflict de interese”, “interes public”, “interes personal”.

Legea nr. 16 din 15.02.2008 cu privire la conflictul de interese

- conflict de interese- situatia in care persoana care detine o functie publica trebuie sa ia o decizie sau sa
participe la luarea unei decizii, sau sa intreprinda in indeplinirea atributiilor sale, alte actiuni ce influenteaza sau
pot influenta interesele sale personale.
- interes public – interesul general al societatii ca persoanele care detin functii publice sa ia in indeplinirea
atributiilor de serviciu, decizii impartiale si legitime.
- interes personal – orice avantaj material sau de alta natura, urmarit ori obtinut, in mod direct sau indirect,
indeplinirii atributiilor sale de serviciu.

107. Notiunea: Taxă vamală - impozitul încasat de organul vamal conform tarifului vamal la import; Plata
obligatorie percepută de autoritatea vamală la introducerea sau scoaterea mărfurilor de pe teritoriul vamal.
Explicaţi despre funcţiile de reglementare, fiscală şi control a taxei vamale.
1. Funcţia fiscală, taxele vamale fiind o sursa de venituri pentru bugetul de stat
2. Protejarea economiei nationale de concurenta straina, ceea ce presupune reglementari si
controlul asupra importurilor:

• fie restrangerea, fie stimularea comertului cu anumite produse sau grupe de produse;
• orientarea geografica a fluxurilor comerciale internationale: restrangerea acestor fluxuri cu
unele tari si dezvoltarea lor cu altele;

Această funcţie este cea mai importantă, întrucât prin intermediul resorturilor de politică vamală pot fi
încurajate anumite importuri, pot fi descurajate altele, se favorizează exportul, se pot promova ori nu relaţii
comerciale cu anumite pieţe naţionale sau regionale, pot fi protejate anumite activităţi ale agenţilor
economici internaţionali împotriva concurenţei partenerului din exterior de natură să împiedice dezvoltarea
unui sector al producţiei sau al desfăşurării acesteia.

108. Numiti bunurile care pot fi introduse de catre persoanele fizice nerezidente pe
teritoriul Republicii Moldova în regim vamal de admitere temporară si conditiile
obligatorii acestora condiţii:
(1) Persoanele fizice nerezidente au dreptul de a introduce pe teritoriul Republicii Moldova în regim
vamal de admitere temporară bunuri necesare activităţii lor sau pentru uz personal, cu respectarea
următoarelor condiţii:
a) declararea bunurilor în modul stabilit;
b) bunurile să nu fie destinate activităţii comerciale sau de producţie;
c) achitarea drepturilor de import;
d) şederea temporară a persoanei în Republica Moldova, confirmată prin actele respective.

109.Drepturile si obligatiile colaboratorilor vamali

Drepturile colaboratorului vamal
(1) Colaboratorul vamal are dreptul:
a) să ia cunoştinţă de documentele care stabilesc drepturile şi obligaţiile sale, de criteriile de apreciere a calităţii
exercitării serviciului în organele vamale ce contribuie la avansare în serviciu;
b) să primească în modul stabilit informaţia şi materialele necesare îndeplinirii obligaţiilor de serviciu;
c) să inspecteze agenţi economici, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare;
d) să ia decizii şi să participe la elaborarea de proiecte de hotărîri în corespundere cu obligaţiile sale de serviciu;
e) să participe la concurs pentru a ocupa funcţie vacantă în organul vamal;
f) să fie avansat în funcţie conform rezultatelor obţinute şi nivelului de calificare;
g) să ia cunoştinţă de materialele din dosarul personal, de avizele referitoare la activitatea sa şi de alte documente
pînă la îndosarierea lor şi să prezinte lămuriri spre a fi anexate la dosarul personal;
h) să se recicleze şi să-şi ridice nivelul de profesionalitate din mijloacele de la bugetul de stat prevăzute pentru
Serviciul Vamal;
i) să fie asigurat cu pensie în conformitate cu legislaţia în vigoare;
j) să ceară efectuarea unei anchete de serviciu pentru contestarea informaţiilor care îi denigrează demnitatea şi-i
lezează drepturile;
k) să se întrunească în sindicat;
l) să participe la adunări în cadrul organului vamal;
m) să aplice forţa fizică, mijloacele speciale, arma de foc şi arma albă, în modul şi în cazurile prevăzute de
legislaţie.
(2) Colaboratorul vamal are şi alte drepturi prevăzute de legislaţie.

Obligaţiile colaboratorului vamal

(1) Colaboratorul vamal este obligat:
a) să asigure respectarea Constituţiei, legilor şi a altor acte normative;
b) să asigure respectarea şi apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale cetăţenilor;
c) să execute ordinele şi dispoziţiile şefilor organului vamal;
d) să respecte regulamentul de ordine interioară al organului vamal, modul de utilizare a informaţiei de serviciu,
să îndeplinească instrucţiunile de serviciu, să respecte regulamentele şi alte acte normative;
e) să-şi ridice nivelul de calificare;
f) să păstreze secretul de stat, alte secrete apărate de lege şi să nu divulge informaţia care i-a parvenit în exerciţiul
funcţiunii, inclusiv informaţia referitoare la viaţa personală, la cinstea şi la demnitatea cetăţeanului;
g) să depună, în condiţiile legii, declaraţie cu privire la venituri şi proprietate.
(2) Obligaţiile colaboratorului vamal conforme funcţiei deţinute sînt specificate în instrucţiunea de serviciu.
Modul de elaborare şi de aprobare a instrucţiunilor de serviciu îl stabileşte directorul general.
(3) Executare a atribuţiilor de serviciu sînt recunoscute şi următoarele acţiuni:
a) participarea la întruniri, instrucţiuni, competiţii şi la alte activităţi de serviciu conform unui plan aprobat de
şeful organului vamal;
b) aflarea în calitatea de ostatic în legătură cu executarea atribuţiilor de serviciu;
c) deplasarea spre şi de la locul de serviciu, aflarea în deplasare de serviciu;
d) aflarea în concediu medical, deplasarea spre şi de la locul de tratament.

110. Organele cu atributii de prevenire si combatere a coruptiei

Legea nr. 90-XVI din 25.04.2008 cu privire la prevenirea si combaterea coruptiei

Autoritatea abilitată cu executarea prezentei legi

Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei este un organ specializat învestit cu
atribuţii de prevenire şi de combatere a actelor de corupţie sau a faptelor de comportament corupţional, în
ale cărui obligaţii intră:
a) întreprinderea acţiunilor de prevenire, depistare şi de contracarare a corupţiei, efectuarea măsurilor
operative de investigaţie şi a măsurilor de urmărire penală privind actele de corupţie;
 b) colectarea şi analiza informaţiilor privind faptele de comportament corupţional sau actele de
corupţie, colaborarea şi schimbul de informaţii cu autorităţile administraţiei publice, sesizarea organelor
competente despre cauzele şi condiţiile care favorizează comiterea de acţiuni ilicite;
c) desfăşurarea activităţilor de prevenire a corupţiei, educarea anticorupţie a cetăţenilor, colaborarea
activă cu societatea civilă în vederea propagării în masă a culturii anticorupţie;
d) asigurarea pregătirii, perfecţionării şi reciclării cadrelor;
e) asigurarea protecţiei şi păstrării informaţiei care constituie secret de stat, secret comercial şi secret
bancar, alte secrete apărate prin lege, devenite cunoscute în exerciţiul funcţiei;
f) dezvoltarea relaţiilor cu servicii similare străine;
g) elaborarea de propuneri pentru aducerea actelor normative în concordanţă cu reglementările
internaţionale în domeniu.

Alte organe şi persoane abilitate cu atribuţii în domeniul prevenirii şi combaterii corupţiei

(1) Exercită atribuţii de prevenire şi de combatere a corupţiei prin realizarea politicilor şi practicilor
în domeniu, în limitele competenţei stabilite de legislaţie:
a) Parlamentul;
b) Preşedintele Republicii Moldova;
c) Guvernul;
d) Procuratura;
e) Serviciul de Informaţii şi Securitate;
f) Curtea de Conturi;
g) alte organe centrale de specialitate ale administraţiei publice şi autorităţile administraţiei publice
locale;
h) societatea civilă.
(2) Autorităţile administraţiei publice evaluează periodic instrumentele juridice şi măsurile
administrative pentru a determina dacă sînt adecvate prevenirii şi combaterii corupţiei, organizînd, în
limitele competenţei:
a) controlul interior asupra respectării de către funcţionarii publici a cerinţelor legislaţiei pentru
prevenirea actelor de corupţie;
b) recepţionarea informaţiei din diferite surse (audienţă, scrisori anonime, prin intermediul
telefonului de încredere, poştei electronice etc.) referitor la comiterea faptelor de comportament
corupţional sau actelor de corupţie de către salariaţi, examinarea administrativă a acestei informaţii şi
întreprinderea măsurilor de rigoare, inclusiv prezentarea materialelor respective organului specializat;
c) prezentarea trimestrială la Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei a notelor
informative privind măsurile întreprinse, inclusiv cele realizate în comun cu alte autorităţi, precum şi a
propunerilor de ameliorare a situaţiei existente.
(3) Autorităţile administraţiei publice, organizaţiile necomerciale, alţi reprezentanţi ai societăţii civile
desfăşoară, separat sau în comun, activităţi în domeniul prevenirii corupţiei prin schimb de informaţii, de
experţi, prin cercetarea şi identificarea cauzelor corupţiei, instruirea personalului, organizarea sistematică a
campaniilor informaţionale de sensibilizare a populaţiei, realizarea şi difuzarea materialelor publicitare
privind riscurile corupţiei, realizarea unor iniţiative social-economice şi prin alte acţiuni în domeniu.

Răspunderea pentru actele de corupţie

(1) Funcţionarii publici, persoanele fizice şi persoanele juridice sînt trase la răspundere, în
conformitate cu Codul penal, pentru săvîrşirea cu vinovăţie a actelor de corupţie.
(2) Sînt acte de corupţie:
a) coruperea activă;
b) coruperea pasivă;
c) traficul de influenţă;
d) luarea de mită;
e) darea de mită;
f) primirea de recompensă ilicită.
 (3) Sînt acte conexe actelor de corupţie următoarele acţiuni săvîrşite în legătură directă cu actele de
corupţie:
a) abuzul de putere sau abuzul de serviciu;
b) excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu;
c) legalizarea veniturilor obţinute din acte de corupţie;
d) împiedicarea înfăptuirii justiţiei;
e) însuşirea de bunuri;
f) cauzarea de daune materiale prin înşelăciune sau prin abuz de încredere;
g) distrugerea sau deteriorarea de bunuri;
h) protecţionismul;
i) falsificarea rezultatelor votării.
(4) Tentativa şi participarea la actele de corupţie atrag răspunderea stabilită de lege.

111. Definiţi cine sunt persoanele cu funcţie de răspundere in organele vamale.

Art. 3 Lg.S. V.
Persoanele cu funcţie de răspundere în organele vamale (denumite în cele ce urmează colaboratori
vamali) sînt :
• cetăţeni ai Republicii Moldova
• care deţin funcţii în organele vamale şi
• care dispun de grade speciale.

112. RUBRICA 50 – "PRINCIPAL OBLIGAT"

Se utilizează numai în cazul tranzitului. Se va completa conform registrului principalilor obligaţi inclus în
sistemul informatic.
Se indică codul IDNO/fiscal al acestuia, denumirea şi adresa lui, precum şi numele şi prenumele persoanei
abilitate să semneze în numele lui.
Originalul semnăturii persoanei abilitate să semneze în numele titularului, trebuie să figureze pe exemplarul 1 sau
1/6 al declaraţiei vamale de tranzit.

113.Procedura de eliberare a autorizaţiei de perfecţionare activă

(1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează

perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
(2) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica
Moldova, în condiţiile legii (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007, în vigoare 1 ianuarie
2009).
(3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie
exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui
termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al
produselor compensatoare.
(4) Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul
vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri
argumentate a titularului autorizaţiei.

114. Cercetarea cazului de contravenţie vamală

C. V. art. 264
Organele vamale împuternicite să cerceteze cazul de contravenţie vamală
Cazul de contravenţie vamală comisă de o persoană fizică sau juridică este cercetat de colaboratorii
vamali prevăzuţi în Codul cu privire la contravenţiile administrative.
Remiterea dosarului de contravenţie vamală în procedură suplimentară
 (1) Colaboratorul vamal, primind spre cercetare cazul de contravenţie vamală, remite dosarul în
procedură suplimentară dacă prima procedură a fost insuficientă şi nu poate fi completată în cadrul
cercetării şi dacă există alte circumstanţe care împiedică cercetarea.
(2) Decizia privind remiterea dosarului, emisă pînă la cercetarea cazului de contravenţie vamală, se
întocmeşte în scris şi se expediază unui alt organ vamal sau colaborator vamal pentru o procedură
suplimentară.
Termenele de cercetare a cazului de contravenţie vamală
(1) Cazul de contravenţie vamală comisă de o persoană fizică se cercetează în 15 zile, iar cel de
contravenţie vamală săvîrşită de o persoană cu funcţie de răspundere sau de alte persoane este cercetat
în termen de o lună de la data la care colaboratorul vamal a primit dosarul.
(2) Dacă contravenientul, avocatul sau reprezentantul contravenientului fac demersuri în vederea
amînării cercetării cazului, colaboratorul vamal competent poate prelungi termenele, indicate la alin.(1),
în limitele stabilite de legislaţie.
Cercetarea cazului de contravenţie vamală
(1) Cînd începe cercetarea cazului de contravenţie vamală, colaboratorul vamal:
a) anunţă cine cercetează cazul, ce caz este cercetat, cine şi în baza cărui articol din Codul cu privire
la contravenţiile administrative sau din prezentul cod este tras la răspundere;
b) verifică prezenţa contravenientului, avocatului sau reprezentantului contravenientului ori constată
cauza absenţei lor;
c) decide asupra cercetării cazului în absenţa persoanelor indicate la lit.b) sau amînării cercetării;
d) stabileşte identitatea contravenientului, verifică împuternicirile altor persoane;
e) lămureşte persoanelor care participă la cercetarea cazului drepturile şi obligaţiile lor;
f) decide asupra invitării translatorului;
g) soluţionează recuzările şi demersurile.
(2) Contravenientul persoană fizică, conducător al persoanei juridice sau adjunct al acestuia, avocatul
sau reprezentantul contravenientului sînt în drept să ia cunoştinţă de toate materialele cazului, să
prezinte diferite probe.
(3) Colaboratorul vamal cercetează circumstanţele comiterii contravenţiei vamale, examinează
probele, ia act de lămuririle suplimentare ale contravenientului persoană fizică, conducător al persoanei
juridice sau adjunct al acestuia, ale avocatului sau ale reprezentantului contravenientului referitor la
esenţa contravenţiei.
(4) Colaboratorul vamal decide, după caz, asupra efectuării expertizei, întreprinde alte acte de
procedură, respectînd prevederile Codului cu privire la contravenţiile administrative şi ale prezentului
cod.

Cazul de contravenţie vamală comisă de o persoană cu funcţie de răspundere sau de alte persoane este
cercetat în termen de o lună de la data la care colaboratorul vamal a primit dosarul.
Dacă contravenientul, avocatul sau reprezentantul contravenientului fac demersuri în vederea amînării
cercetării cazului, colaboratorul vamal competent poate prelungi termenele, indicate la alin.(1), în limitele
stabilite de legislaţie.

115. Examinează SV cereri de acordare a protecţiei proprietăţii intelectuale la

frontieră?
C. V. art. 302-310
Titularul unui drept de proprietate intelectuală, presupunînd că în cazul trecerii de mărfuri (produse)
peste frontiera vamală pot fi încălcate drepturile lui de proprietate intelectuală, poate solicita asistenţă
organelor vamale, prezentînd o cerere în care:
a) este adeverit faptul că solicitantul este titularul dreptului de proprietate intelectuală, indicîndu-se
temeiul apariţiei acestui drept;
 b) sînt descrise detaliat mărfurile (produsele) purtătoare ale dreptului său de proprietate intelectuală
pentru ca organul vamal să le poată identifica (se prezintă mostre de producţie originală, se indică locul
unde au fost produse, producătorul lor, alţi titulari de drept etc.);
c) este solicitată suspendarea vămuirii mărfurilor (produselor) în privinţa cărora există suspiciuni că
ar fi contrafăcute sau că ar fi opere-pirat;
d) este indicată perioada în care organul vamal urmează să aplice măsurile de protecţie;
e) sînt expuse informaţii despre solicitant şi despre reşedinţa sa.
(1) Titularul depune la Serviciul Vamal o cerere scrisă, la care anexează:
a) documentele ce atestă existenţa şi apartenenţa dreptului de proprietate intelectuală în conformitate
cu legislaţia proprietăţii intelectuale;
b) procura, eliberată de titularul dreptului de proprietate intelectuală, prin care solicitantul este
abilitat să ceară asistenţă vamală, dacă acesta este reprezentantul autorizat al titularului;
c) bonul de plată a taxei pentru asistenţă vamală;
d) alte documente.
(2) Taxa pentru asistenţă vamală se depune la organul vamal. Ea este destinată acoperirii cheltuielilor
administrative efectuate de organul vamal. Taxa se stabileşte în raport cu termenul pentru care se cere
asistenţă vamală. Cuantumul taxei pentru asistenţă vamală este stabilit de Guvern.
(3) Titularul este obligat să comunice modificarea datelor indicate în cerere în termen de 10 zile de la
modificare.
(1) În termen de 30 de zile de la primirea cererii de acordare a asistenţei vamale, Serviciul Vamal
comunică titularului dacă cererea a fost acceptată ori respinsă sau dacă ea face obiectul unor examinări, sau
dacă sînt necesare informaţii suplimentare. În cazul în care este acceptată, cererea devine valabilă pentru
perioada indicată în ea.
(2) Termenul de acordare a asistenţei vamale nu-l poate depăşi pe cel al valabilităţii dreptului de
proprietate intelectuală. Termenul de acordare a asistenţei vamale începe să curgă de la data acceptării
cererii. Acest termen poate fi prelungit în baza unei alte cereri.
(1) Serviciul Vamal comunică organelor vamale informaţia furnizată de titular pentru a se lua
măsuri la frontieră în vederea depistării şi reţinerii mărfurilor (produselor) contrafăcute şi operelor-pirat.
Despre toate măsurile întreprinse la depistarea încălcării dreptului de proprietate intelectuală, organul
vamal informează imediat Serviciul Vamal.
(2) În baza cererii acceptate, şeful organului vamal emite o decizie de suspendare a vămuirii
mărfurilor (produselor) suspectate a fi contrafăcute sau a fi opere-pirat. Această măsură şi motivele
aplicării ei se comunică importatorului şi titularului nu mai tîrziu decît în a doua zi lucrătoare. Totodată,
organul vamal comunică importatorului numele şi adresa titularului, iar titularului - numele şi adresa
importatorului.
(3) Fără a aduce atingere confidenţialităţii informaţiilor, organul vamal poate permite părţilor să
examineze mărfurile (produsele) a căror vămuire este suspendată, precum şi să preleve probe în vederea
stabilirii, prin analize sau testări, dacă mărfurile (produsele) sînt contrafăcute, sînt opere-pirat sau lezează
în alt mod dreptul de proprietate intelectuală.
(4) Organul vamal poate furniza titularului informaţii suplimentare pentru a determina dacă mărfurile
(produsele) sînt contrafăcute, sînt opere-pirat sau lezează în alt mod dreptul de proprietate intelectuală.
(5) În cazul în care s-a stabilit, prin procedură legală, că mărfurile (produsele) sînt contrafăcute, sînt
opere-pirat sau lezează în alt mod dreptul de proprietate intelectuală, organul vamal poate furniza
titularului copii de pe documentele însoţitoare ale acestor mărfuri (produse), precum şi orice altă informaţie
sau orice alt document pe care le deţine în legătură cu astfel de mărfuri (produse).
(6) În cazul în care s-a stabilit că transportatorului, importatorului, exportatorului sau proprietarului
de mărfuri (produse) li s-a pricinuit un prejudiciu prin reţinerea nejustificată a mărfurilor (produselor) sau
prin reţinerea punerii lor în circulaţie din cauza faptului că titularul (solicitantul) a prezentat date eronate,
ultimul poartă răspundere de prejudiciul adus.
(1) În termen de 15 zile de la avizarea titularului cu privire la suspendarea vămuirii, acesta este
obligat să depună la organul vamal un gaj a cărui valoare este echivalentă cu valoarea mărfurilor
(produselor) reţinute de organul vamal. Valoarea mărfurilor (produselor) reţinute se va determina în baza
documentelor însoţitoare. Gajul se percepe ca asigurare pentru restituirea cheltuielilor suportate de organul
vamal la păstrarea bunurilor reţinute, a cheltuielilor suportate de transportator, importator, exportator,
proprietar la reţinerea mărfurilor (produselor), a cheltuielilor suportate de persoanele ale căror interese sînt
lezate prin suspendarea vămuirii din cauza faptului că titularul (solicitantul) a prezentat date eronate despre
mărfurile (produsele) reţinute. În cazul nedepunerii gajului în termenul indicat, decizia privind suspendarea
vămuirii se anulează şi se permite vămuirea.
(2) Titularul şi posesorul mărfurilor (produselor) îşi vor repara reciproc, în temeiul unei hotărîri
judecătoreşti, prejudiciul pe care l-au pricinuit prin acţiuni nelegitime.
Organul vamal procedează la vămuirea mărfurilor dacă, în termen de 30 de zile de la avizarea
titularului cu privire la suspendarea vămuirii, nu a primit de la acesta nici o înştiinţare despre pornirea unui
proces legal care să conducă la emiterea unei decizii în fond.
(1) În cazul cînd există temeiuri suficiente (informaţii operative indicii), organul vamal poate
suspenda din oficiu vămuirea şi poate cere titularului să-i furnizeze gratuit orice informaţie şi să-i acorde
sprijin, inclusiv asistenţă în efectuarea expertizei tehnice, alt ajutor necesar stabilirii adevărului referitor la
mărfurile (produsele) suspectate a fi contrafăcute sau a fi opere-pirat sau care lezează în alt mod dreptul de
proprietate intelectuală.
(2) Organul vamal comunică imediat titularului locul şi data suspendării din oficiu a vămuirii
mărfurilor (produselor) suspecte.
(3) Dacă, în termen de 3 zile de la data avizării titularului despre suspendarea vămuirii mărfurilor
(produselor) suspecte, acesta nu va întreprinde acţiunile prevăzute la art.302-306, organul vamal
procedează la vămuirea mărfurilor în conformitate cu art.306.
1) Dacă se dispune, prin hotărîre judecătorească, nimicirea mărfurilor (produselor) contrafăcute sau
operelor-pirat, aceasta se face sub supraveghere vamală. Dacă se dispune numai confiscarea mărfurilor
(produselor), valoarea lor se determină potrivit normelor legale, cu condiţia de a nu fi puse în circulaţie şi
de a nu se aduce prejudicii titularului dreptului de proprietate intelectuală.
(2) Organul vamal nu va permite reexportul de mărfuri (produse) contrafăcute sau de opere-pirat şi
nici plasarea lor sub vreun alt regim vamal.
Organul vamal nu va întreprinde măsurile prevăzute în prezentul capitol în cazul mărfurilor
(produselor) contrafăcute sau operelor-pirat din bagajele de mînă sau de însoţire ale călătorilor, în cadrul
regimului vamal stabilit pentru aceste persoane.

116. Produse compensatoare - toate marfurile (produsele) ce rezulta din plasarea lor sub regimul vamal de
perfectionare activa sau de perfectionare pasiva;

117. Regimul vamal de export

Regimul vamal de export este regimul în care mărfurile sînt scoase din teritoriul vamal al
Republicii Moldova fără obligaţia returnării lor în acest teritoriu.
Sînt admise la export mărfurile produse în ţară, precum şi cele importate şi puse în liberă circulaţie
anterior, cu excepţia mărfurilor care sînt supuse unor măsuri de prohibiţie în cadrul politicii economice.
Mărfurile restricţionate la export, în cadrul măsurilor de politică economică, sînt admise în codiţiile
prevăzute de actele normative care reglementeză exportul acestora.
Exportul mărfurilor se face cu încasarea drepturilor de export, dacă legislaţia în vigoare prevede existenţa
unor astfel de drepturi.
Mărfurile autohtone pot fi exportate temporar, în situaţia în care urmează a fi reintroduse în ţară, fără să
fi suferit vreo modificare, cu excepţia uzurii lor normale.
Organul vamal fixează un termen în cadrul căruia mărfurile trebuie să fie reintroduse sau să primească
o altă destinaţie vamală. Termenul aprobat trebuie să permită ca scopul utilizării să fie realizat, dar totuşi
nu trebuie să depăşească 3 ani.
Operaţiunile de export temporar se încheie prin:
a) reimportul mărfurilor trimise temporar sau prin exportul definitiv al acestora;
 b) emiterea, din oficiu, a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, în
cazul în care mărfurile nu se înapoiază din considerente economice. Cînd mărfurile care fac obiectul
regimului de export temporar sînt supuse licenţierii la export, considerentele economice se confirmă de
Guvernul Republicii Moldova;
c) emiterea din oficiu a unui act constatator de către biroul vamal care are operaţiunea în evidenţă, cînd
nu se respectă termenul stabilit. În acest caz, biroul vamal sesizează organele de control financiar în
vederea verificării legalităţii operaţiunii.

118. Definitia regimului vamal import

C. V. Art. 31.
Importul este regimul vamal în care mărfurile introduse pe teritoriul vamal primesc statutul de
mărfuri puse în liberă circulaţie numai după ce sînt plătite drepturile de import şi sînt aplicate măsurile de
politică economică.Statutul mărfurilor străine puse în liberă circulaţie pe teritoriul Republicii Moldova se
echivalează cu statutul mărfurilor autohtone după acordarea liberului de vamă. Certificatul de origine, în
acest caz, nu se eliberează.

Tratamentul tarifar preferenţial

(1) Prin tratament tarifar preferenţial se înţelege o reducere sau o scutire de taxe vamale, care poate fi
aplicată şi în cadrul unui contingent cantitativ sau valoric.
(2) De tratament tarifar preferenţial pot beneficia unele categorii de mărfuri în funcţie de originea
acestora, potrivit acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Constatarea originii mărfurilor
(1) Organul vamal constată originea mărfurilor pe baza următoarelor criterii:
a) mărfuri obţinute în totalitate într-o ţară;
b) mărfuri obţinute printr-o prelucrare sau transformare suficientă într-o ţară.
(2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de legislaţia naţională sau de
acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte.
(3) În cazul în care, la data importului, nu s-a aplicat un tratament tarifar preferenţial din cauza
neprezentării certificatului de origine sau din imposibilitatea de a constata respectarea celorlalte
dispoziţii cuprinse în acordul internaţional care prevede acel tratament tarifar preferenţial, titularul
operaţiunii de import poate cere ulterior restituirea sumelor încasate în plus prin prezentarea de dovezi,
pe baza legislaţiei naţionale şi a acordurilor internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Tratamentul tarifar favorabil
(1) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o scutire de drepturi de import, care
poate fi aplicată şi în cadrul unui contingent valoric sau cantitativ.
(2) Unele categorii de mărfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil în funcţie de tipul mărfii
sau de destinaţia ei finală, în conformitate cu legislaţia naţională sau cu acordurile internaţionale la care
Republica Moldova este parte.

119. Regimul vamal perfectionare pasiva

C.V.art.74-87

(1) Perfecţionarea pasivă este un regim vamal în care mărfurile aflate în liberă circulaţie sînt scoase pentru
prelucrare sau transformare în afara teritoriului Republicii Moldova, iar produsele compensatoare sînt
introduse cu exonerarea, totală sau parţială, de drepturile de import.
(2) Exportul temporar de mărfuri în vederea perfecţionării pasive atrage aplicarea măsurilor de politică
economică prevăzute pentru exportul definitiv de mărfuri.

Operaţiunile de perfecţionare pasivă

(1) Cu mărfurile plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă se pot efectua operaţiunile prevăzute
pentru regimul vamal de perfecţionare activă.
(2) La unele operaţiuni de perfecţionare pasivă a mărfurilor pot fi stabilite restricţii de către Guvern.

Condiţiile ce exclud plasarea mărfurilor sub regimul vamal de perfecţionare pasivă

Nu pot fi plasate sub regimul vamal de perfecţionare pasivă:
a) mărfurile care, prin scoaterea lor de pe teritoriul vamal, creează temei pentru exonerarea de drepturile de
import sau pentru restituirea drepturilor de import încasate;
b) mărfurile care, înainte de a fi scoase de pe teritoriul vamal, au fost importate cu exonerarea totală de
drepturile de import - pînă la expirarea termenelor de exonerare;
c) alte mărfuri, în unele cazuri prevăzute de legislaţie.

Autorizaţia de perfecţionare pasivă

(1) Perfecţionarea pasivă a mărfurilor se efectuează în baza autorizaţiei eliberate de organul vamal,
conform legislaţiei.
(2) Autorizaţia de perfecţionare pasivă se eliberează persoanelor juridice din Republica Moldova sub
următoarele condiţii:
a) organul vamal poate determina că produsele compensatoare au fost obţinute din mărfurile exportate
pentru a fi prelucrate;
b) perfecţionarea pasivă a mărfurilor nu aduce prejudicii economiei naţionale.

Termenul de perfecţionare pasivă

Organul vamal fixează termenul în care produsele compensatoare vor fi reintroduse pe teritoriul vamal. La
stabilirea lui se ţine cont de durata procesului de perfecţionare pasivă justificată din punct de vedere
economic. La cererea titularului regimului vamal, organul vamal, în cazuri temeinic justificate, poate
prelungi termenul iniţial.

Cantitatea de produse rezultate din perfecţionarea pasivă a mărfurilor

Serviciul Vamal poate stabili în scopuri vamale, conform legislaţiei cantitatea obligatorie de produse care
trebuie să rezulte din perfecţionarea pasivă a mărfurilor.

Drepturile de export
Mărfurile plasate sub regimul de perfecţionare pasivă sînt supuse drepturilor de export cu restituirea
ulterioară a acestor drepturi, cu excepţia taxei pentru proceduri vamale, dacă produsele compensatoare sînt
introduse pe teritoriul vamal şi dacă se respectă prevederile prezentului cod şi ale altor acte normative.

120. Perfecţionarea activă

Regimul vamal de perfecţionare activă permite ca următoarele mărfuri să fie utilizate pe teritoriul
Republicii Moldova în una sau mai multe operaţiuni de prelucrare:
a) mărfurile străine destinate scoaterii de pe teritoriul vamal sub formă de produse compensatoare –
fără încasarea drepturilor de import(cu excepţia taxei pentru proceduri vamale) şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16
mai 2008);
b) mărfurile importate şi puse în liberă circulaţie – dacă sînt scoase de pe teritoriul vamal sub formă
de produse compensatoare. În acest caz, regimul vamal de perfecţionare activă se efectuează cu
încasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la realizarea exportului.
.
Autorizaţia de perfecţionare activă
(1) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează la solicitarea persoanei care efectuează
perfecţionarea activă sau care este responsabilă de efectuarea acesteia.
(2) Autorizaţia de perfecţionare activă se eliberează numai persoanelor juridice din Republica
Moldova, în condiţiile legii (în redacţia Legii Nr.280-XVI din 14 decembrie 2007, în vigoare 1 ianuarie
2009).
(3) Organele vamale specifică în autorizaţie termenul în care produsele compensatoare trebuie să fie
exportate sau reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. La stabilirea acestui
termen se va ţine seama de timpul necesar îndeplinirii operaţiunilor de perfecţionare şi de export al
produselor compensatoare.
(4) Termenul menţionat la alin.(3) începe să curgă la data cînd mărfurile sînt plasate sub regimul
vamal de perfecţionare activă. Organele vamale pot prelungi acest termen în baza unei cereri
argumentate a titularului autorizaţiei.
Importul de mărfuri în cazul sistemului compensării prin echivalenţă
În cazul cînd se aplică sistemul compensării prin echivalenţă şi export anticipat, organele vamale
specifică termenul în care mărfurile străine trebuie importate. Acest termen începe să curgă la data
acceptării declaraţiei de export pentru produsele compensatoare obţinute din mărfurile echivalente
corespunzătoare.
Dispoziţii speciale privind sistemul cu restituire
(1) În cazul regimului vamal de perfecţionare activă cu restituire nu se aplică prevederile referitoare
la produsele compensatoare obţinute din mărfuri echivalente.
(2) Titularul autorizaţiei de perfecţionare activă poate cere restituirea drepturilor de import, cu
excepţia taxei pentru proceduri vamale, în măsura în care dovedeşte că produsele compensatoare au fost
exportate. Termenul în care poate fi solicitată restituirea se stabileşte în conformitate cu legislaţia.
Încheierea regimului de perfecţionare activă
Regimul de perfecţionare activă în sistemul cu suspendare de la drepturile de import se încheie, pentru
mărfurile străine, cînd produsele compensatoare sau mărfurile în aceeaşi stare sînt plasate sub o nouă
destinaţie vamală aprobată de vamă.
La plasarea sub o nouă destinaţie vamală a produselor compensatoare, atît a celor principale, cît şi a
celor secundare, organele vamale vor aplica măsurile de politică economică prevăzute de legislaţia în
vigoare.
Declaraţia vamală de încheiere a regimului de perfecţionare activă pentru produsele compensatoare sau
pentru mărfurile străine se depune la biroul vamal care are în evidenţă operaţiunea sau la un alt birou vamal
stabilit prin autorizaţie.

121. Regimurile vamale cu impact economic:

sunt operaţiuni care sunt condiţionate de obţinerea, contra plată, a unei autorizaţii din partea organului
vamal.
a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.

122. Regimuri vamale suspensive

C.V. art.23, 29
Regimuri vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar,ce au drept efect suspendarea totala sau
partiala de drepturile de import sau de export din aceasta categorie fac parte:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.

123. Noţiunea regimului vamal.

C.V. art.1,art.23
Regim vamal - totalitatea reglementărilor vamale care determină statutul mărfurilor şi al mijloacelor de
transport în funcţie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia mărfurilor; orice regim vamal începe
cu prezentarea către organele vamale a mărfurilor şi mijloacelor de transport şi se încheie prin acordarea
liberului de vamă
Sint stabilite urmatoarele regimuri vamale :
Regimuri vamale definitive :
a. import
b. export
Regimurile vamale cu impact economic: sunt operaţiuni care sunt condiţionate de obţinerea, contra plată,
a unei autorizaţii din partea organului vamal.
a) antrepozit vamal;
b) perfecţionare activă;
c) transformare sub control vamal;
d) admitere temporară;
e) perfecţionare pasivă.
Regimuri vamale suspensive. Regimuri vamale suspensive sunt operatiuni cu titlu temporar,ce au drept
efect suspendarea totala sau partiala de drepturile de import sau de export din aceasta categorie fac parte:
a) tranzit;
b) antrepozit vamal;
c) perfecţionare activă (cu suspendare);
d) transformare sub control vamal;
e) admitere temporară;
f) perfecţionare pasivă.

124.Restrictii stabilite la introducerea mijlocului de transport

Introducerea şi/sau plasarea sub regimurile vamale de import, de antrepozit vamal, de admitere
temporară, sub destinaţia vamală zonă liberă a mijloacelor de transport auto, a motoarelor şi a
caroseriilor cu termenul de exploatare de peste 10 ani, a tractoarelor cu termenul de exploatare de peste
12 ani clasificate la poziţia tarifară 8701 iar a mijloacelor de transport auto clasificate la poziţia tarifară
8703 şi a autovehiculelor concepute pentru transportul de maximum 20 persoane clasificate la poziţia
8702, precum şi a motoarelor şi a caroseriilor acestora cu termenul de exploatare de peste 7 ani, este
interzisă, cu excepţia cazurilor cînd acestea se introduc şi se plasează sub regimul vamal de admitere
temporară:
1) de către misiunile diplomatice, oficiile consulare, organizaţiile internaţionale cu statut diplomatic,
precum şi de către membrii personalului acestora (şi de membrii familiilor lor) acreditaţi în Republica
Moldova;
2) de către persoanele fizice nerezidente pentru necesităţi de serviciu sau pentru uz personal, cu
respectarea următoarelor condiţii:
a) persoanele nerezidente să fie proprietari ai acestor mijloace de transport;
b) persoanele nerezidente să aibă şedere temporară în Republica Moldova, confirmată prin actele
respective;
c) mijloacele de transport să se afle la evidenţă permanentă în alte state.

125. Restrictii la angajarea colaboratorilor vamali. Restrictii in drepturile colaboratorul

vamal

Nu poate fi angajată în organul vamal persoana cu antecedente penale şi nu se mai poate afla în exerciţiul
funcţiunii colaboratorul vamal care anterior a fost concediata deoarece a descreditat statutul colaboratorului
vamal, persoana recunoscut, prin hotărîre judecătorească definitivă, incapabil sau cu o capacitate de
exerciţiu limitată sau persoana care a tainuit la angajare informatii ce interzice angajarea ei la serviciu in
organele vamale.
Colaboratorul vamal nu este in drept
a) să exercite o altă funcţie remunerată, cu excepţia activităţii didactice, ştiinţifice sau de creaţie;
b) să exercite personal sau prin intermediul unui terţ activitate de întreprinzător;
c) să fie membru al organului de conducere al unei organizaţii comerciale;
d) să fie împuternicitul sau reprezentantul unui terţ în organul vamal;
e) să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele tehnice, materiale şi de asigurare informaţională,
mijloacele financiare, alte bunuri ale statului, precum şi informaţia de serviciu;
f) să primească de la persoane fizice sau juridice daruri, remuneraţii, împrumuturi, servicii, mijloace pentru plata
odihnei, distracţiilor, cheltuielilor de transport şi alte recompense legate de exercitarea obligaţiilor de serviciu;
g) să plece în deplasări de serviciu în străinătate din contul unor persoane fizice şi juridice, cu excepţia
deplasărilor efectuate în conformitate cu acordurile internaţionale la care Republica Moldova este parte sau cu
acordurile mutuale interstatale, sau cu acordurile autorităţilor publice cu organizaţii internaţionale;
h) să facă uz de serviciu în interesul unor partide, asociaţii obşteşti, inclusiv religioase.
(3) În organele vamale este inadmisibilă crearea de structuri ale partidelor, ale asociaţiilor obşteşti, inclusiv
religioase, cu excepţia sindicatelor.
(4) Colaboratorul vamal este obligat să transmită în administrare fiduciară unei alte persoane, pe perioada
serviciului în organul vamal, cota sa (pachetul de acţiuni) din fondul statutar al organizaţiei comerciale în modul
stabilit de legislaţie

126. Sanctiuni disciplinare aplicate colaboratorilor vamali

Pentru incalcarea disciplinei de serviciu, colaboratorului vamal ii pot fi aplicate urmatoarele sanctiuni
disciplinare:
a) observatia
b) mustrarea
c) mustrarea aspra
d) retrogradarea in functie pe un termen de pina la 6 luni
e) retinerea conferirii gradului special
f) preintimpinarea ca nu corespunde serviciului in conformitate cu rezultatele atestarii
g) eliberarea din serviciu

127. Specialistul in domeniul vamuirii. Notiuni generale.

Specialist în domeniul vămuirii poate fi orice persoană fizică, rezident al Republicii Moldova, care
deţine diplomă de studii medii speciale sau superioare.
Relaţiile dintre brokerul vamal sau declarantul vamal şi specialist se stabilesc pe bază de contract
individual de muncă.
Pentru obţinerea atestatului de calificare a specialistului în domeniul vămuirii, solicitantul se
adresează Serviciului Vamal cu o cerere în formă liberă, cu anexarea copiilor documentelor ce confirmă
studiile respective.
Serviciul Vamal organizează periodic cursuri de instruire sau perfecţionare a specialiştilor în
domeniul vămuirii.
Serviciul Vamal este în drept să împuternicească structurile subordonate cu organizarea cursurilor de
pregătire a specialiştilor în domeniul vămuirii.
Atestatul, în forma prevăzută de anexa nr.3 la prezentul Regulament, se eliberează cu respectarea
condiţiilor stabilite de Serviciul Vamal.
Se interzice transmiterea atestatului altor persoane.
Termenul de valabilitate a atestatului este de 2 ani din data eliberării.
Nu pot să desfăşoare activitatea de specialist în domeniul vămuirii persoanele care sînt private, prin
decizia instanţei judiciare, de dreptul de a desfăşura această activitate.

Drepturile si obligatiile specialistului in domeniul vamuirii

În desfăşurarea activităţii sale, specialistul are dreptul:
a) să asiste la vămuirea mărfurilor şi mijloacelor de transport;
 b) să efectueze, sub supraveghere vamală, examinarea mărfurilor şi mijloacelor de transport, să
cîntărească sau să determine în alt mod cantitatea, precum şi, cu permisiunea colaboratorului vamal, să
preleveze probe şi mostre de mărfuri;
c) să ia cunoştinţă de rezultatele cercetării (expertizei) probelor şi mostrelor de mărfuri prelevate de
către organele vamale sau de alte organizaţii împuternicite;
d) să aibă acces în zona de control vamal pentru efectuarea operaţiunilor de vămuire, în conformitate
cu legislaţia în vigoare;
e) să conteste, în modul stabilit, deciziile, acţiunile sau inacţiunile organelor vamale sau ale factorilor de
decizie.

128. Statutul juridic al SV. Statutul juridic al colaboratorului vamal

SV al RM este organul administratiei publice centrale care asigura securitatea economica a statului,
promoveaza politica vamala si conduce nemijlocit activitatea vamala in RM.
SV este un organ de drept, cu statud de persoana juridical, dispune de stampila cu stema de stat a RM,
activeaza conform principiului de institutie bugetara, finantata de la buget, dispune de mijloace
(fonduri) speciale precum si de resurse obtinute de la activitatea unitatilor din subordine af;ate la
autogestiune

129. Simularea colaboratorilor vamal

Pentru îndeplinire conştiincioasă a obligaţiilor de serviciu, colaboratorii vamali pot fi stimulaţi prin:
a) exprimare a unei mulţumiri;
b) acordare a unui premiu;
c) premiere cu un cadou de preţ;
d) menţionare cu Diploma de Onoare a Serviciului Vamal;
e) distingere cu insignele "Eminent al serviciului vamal", "Colaborator vamal de onoare al Republicii Moldova";
f) conferire înainte de termen a gradului special ulterior;
g) conferire a gradului special ulterior mai înalt cu o treaptă decît gradul special corespunzător funcţiei deţinute;
h) anulare înainte de termen a unei sancţiuni disciplinare.
(2) Decorarea colaboratorului vamal cu armă personală se efectuează, la decizia Consiliului colegial al
Serviciului Vamal, prin ordin al directorului general.
(3) Colaboratorul vamal poate fi propus de către directorul general să fie decorat cu distincţie de stat sau să i se
confere titlu onorific al Republicii Moldova.
(4) Regulamentul insignelor "Eminent al serviciului vamal", "Colaborator vamal de onoare al Republicii
Moldova", precum şi Regulamentul Diplomei de Onoare a Serviciului Vamal se aprobă de directorul
general.

130. Stingerea obligaţiei vamale

(1) Obligaţia vamală se stinge prin:

a) plata acesteia;
b) renunţarea la încasare, în cazul cînd se constată că este nedatorată;
c) anulare, ca o consecinţă a anulării declaraţiei vamale;
d) expirarea termenului de prescripţie de 6 ani (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008);
 e) insolvabilitatea plătitorului vamal, constatată pe cale judecătorească;
f) confiscarea definitivă a mărfurilor;
g) distrugerea mărfurilor din dispoziţia organului vamal sau abandonarea acestora în favoarea
statului;
h) distrugerea sau pierderea mărfurilor cauzată de o forţă majoră;
i) scăderea cantitativă a mărfurilor, ca urmare a unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare
procentului de scădere.
(2) Stingerea obligaţiei vamale în cazurile specificate la alin.(1) lit.f)–i) se operează numai atunci
cînd situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai
2008).
(3) Stingerea obligaţiei vamale prin compensare se efectuează din iniţiativa organului vamal (fără acordul
plătitorului vamal), prin trecerea în contul obligaţiei a sumelor plătite în plus, înregistrate la dreptul de
import respectiv sau la alte plăţi.

131.Structura aparatului central al Serviciului Vamal. Structura biroului vamal

HG nr. 4 din 02.01.2007 cu privire la aprobarea structurii, efectivului – limita si a regulamentului
serviciului vamal
Structura aparatului central al serviciului vamal
- directorul general
- vicedirectorul general
- aparatul directorului (cu statut de directie)
- Directia generala proceduri vamale
- Directia generala reglementari tarifar-vamale
- Directia generala fluxuri informationale si statistica
- Directia generala fraude vamale
- Directia audit intern
- Directia resurse umane si perfectionare
- Directia securitate interna
- Directia finante si logistica
- Directia drept vamal si asistenta juridica
- sectiile
Structura biroului vamal
- seful biroului vamal
- seful adjunct al biroului vamal
- sectii
- posturi vamale

135. Termenul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul vamal

de admitere temporară

Termenul de aflare a mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul vamal de admitere

temporară
(1) Organele vamale stabilesc termenul în care mărfurile şi mijloacele de transport de import trebuie
să fie reexportate ori să li se atribuie o altă destinaţie aprobată de vamă. Acest termen nu poate depăşi 3 ani
de la data plasării mărfurilor şi mijloacelor de transport sub regimul de admitere temporară (în redacţia
Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).
(2) În împrejurări excepţionale, Serviciul Vamal, la cererea argumentată a solicitantului, poate să
prelungească termenul specificat la alin.(1) pentru a permite utilizarea autorizată a mărfurilor şi mijloacelor
de transport (în redacţia Legii Nr.103-XVI din 16 mai 2008).
(3) Termenul de aflare sub regimul vamal de admitere temporară a mărfurilor plasate în baza unui
contract de leasing financiar sau operaţional se va stabili în funcţie de durata contractului de leasing, dar
nu va depăşi 7 ani.
136. Termenul de depunere a declaraţiei vamale

Termenul de depunere a declaraţiei vamale

(1) Declaraţia vamală este depusă la organul vamal de frontieră în ziua lucrătoare imediat următoare
zilei de trecere a frontierei vamale, iar în cazul finalizării regimului vamal de tranzit, în decursul unei zile
lucrătoare imediat următoare zilei în care a expirat termenul limită de tranzit acordat (în redacţia Legii
Nr.103-XVI din 16 mai 2008).
(2) Persoanele fizice care au bunuri nedestinate comercializării în bagajul de mînă şi în bagajul de
însoţire depun, la trecerea frontierei vamale, declaraţie vamală o dată cu prezentarea bunurilor.
(3) Termenul de declarare a gazului natural şi a energiei electrice importate este din momentul
trecerii frontierei vamale pînă la data de 20 a lunii imediat următoare celei de gestiune.

137. Tipurile de taxe vamale. Calcularea si perceperea taxei vamale

Taxa vamala- este plata obligatorie, perceputa de organele vamale la introducerea sau scoaterea marfurilor de pe
teritoriu vamal.

Se aplică următoarele tipuri de taxe vamale:

1) ad valorem, calculată în procente faţă de valoarea în vamă a mărfii;
2) specifică, calculată în baza tarifului stabilit la o unitate de marfă;
3) combinată, care îmbină tipurile de taxe vamale specificate la punctele 1) şi 2);
4) excepţională, care, la rîndul ei, se divizează în:
a) taxă specială, aplicată în scopul protejării mărfurilor de origine indigenă la introducerea pe teritoriul vamal a
mărfurilor de producţie străină în cantităţi şi în condiţii care cauzează sau pot cauza prejudicii materiale
considerabile producătorilor de mărfuri autohtoni;
b) taxă antidumping, percepută în cazul introducerii pe teritoriul vamal a unor mărfuri la preţuri mai mici decît
valoarea lor în ţara exportatoare la momentul importului, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul cauzării
prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru
organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare;
c) taxă compensatorie, aplicată în cazul introducerii pe teritoriul vamal a mărfurilor, la producerea sau la
exportul cărora, direct sau indirect, au fost utilizate subvenţii, dacă sînt lezate interesele sau apare pericolul
cauzării prejudiciilor materiale producătorilor autohtoni de mărfuri identice sau similare ori apar piedici pentru
organizarea sau extinderea în ţară a producţiei de mărfuri identice sau similare.

Calcularea şi perceperea taxei vamale

(1) Taxa vamală se calculează şi se percepe în baza valorii în vamă a mărfii pînă la sau la momentul prezentării
declaraţiei vamale, dacă legislaţia nu prevede altfel.
(2) Taxa vamală încasată se varsă la bugetul de stat.

138. Tranzit. Avarierea mărfurilor sau forţa majoră

Tranzitul este regimul vamal în care mărfurile sînt transportate pe teritoriul vamal sub supraveghere
vamală de la un organ vamal la altul, fără perceperea drepturilor de import şi de export şi fără aplicarea
măsurilor de politică economică, dacă legislaţia nu prevede altfel.
Timpul tranzitului se stabileşte de organul vamal, dar nu poate depăşi 8 zile de la data trecerii
frontierei vamale.
Titularul regimului vamal de tranzit este persoana sub responsabilitatea căreia are loc operaţiunea de
tranzit. El este obligat să depună la organul vamal de plecare o declaraţie vamală de tranzit.
Nu pot fi plasate sub regimul vamal de tranzit mărfurile prohibite de a fi introduse în Republica
Moldova sau mărfurile restricţionate dacă nu a fost respectată legislaţia naţională ce reglementează
tranzitul acestor tipuri de mărfuri.
Mărfurile vămuite pentru export la un organ vamal intern se plasează sub regimul vamal de tranzit
pînă la organul vamal de frontieră.
Tipurile regimului vamal de tranzit
(1) Regimul vamal de tranzit poate fi internaţional sau naţional.
(2) Tranzitul este internaţional atunci cînd organele vamale implicate în regimul vamal de tranzit sînt
organe vamale de frontieră.
(3) Tranzitul este naţional atunci cînd cel puţin unul din organele vamale implicate în procedura de tranzit
este organ vamal intern (introdus prin Legea Nr.103-XVI din 16 mai 2008).

Obligatiunile in caz de avariere a mărfurilor sau forţa majoră

(1) În caz de avariere a mărfurilor sau de intervenţie a unei forţe majore, ele pot fi descărcate,
posesorul (transportatorul) fiind obligat:
a) să asigure integritatea mărfurilor, neutilizarea lor;
b) să informeze imediat organul vamal proxim despre avarierea mărfurilor sau despre intervenţia unei
forţe majore, despre locul aflării lor şi a mijloacelor de transport;
c) să asigure transportarea mărfurilor şi deplasarea mijloacelor de transport la organul vamal proxim
ori deplasarea colaboratorului vamal la locul aflării mărfurilor şi a mijloacelor de transport.
(2) Cheltuielile aferente acţiunilor specificate la alin.(1) sînt suportate de transportator.

139. Trecerea peste frontiera vamală a valizei diplomatice şi valizei consulare

(1) Valiza diplomatică şi valiza consulară care trec frontiera vamală nu pot fi reţinute, nici supuse
controlului vamal. Dacă există motive serioase să se presupună că valiza diplomatică şi valiza consulară
conţin mărfuri care nu sînt indicate la alin.(3), organul vamal este în drept să ceară reprezentanţilor
autorizaţi ai statului respectiv să deschidă valiza diplomatică şi valiza consulară în prezenţa
colaboratorului vamal. În caz de refuz, valiza diplomatică şi valiza consulară vor fi returnate statului
expeditor.
(2) Toate încărcăturile care constituie valiză diplomatică şi valiză consulară trebuie să poarte
menţiuni şi însemne vizibile privind caracterul lor.
(3) Valiza diplomatică trebuie să conţină numai acte diplomatice, mărfuri destinate uzului oficial, iar
valiza consulară numai corespondenţă oficială, acte şi mărfuri destinate uzului oficial.

140. Zona libera

C.V. art.85-92

Zona liberă - este o parte a teritoriului vamal în care mărfurile străine sunt plasate şi utilizate fără plata
drepturilor de import şi fără aplicarea măsurilor de politică economică,potricvit procedurilor stabilite de prezentul
cod şi alte acte normative,în cazurile cînd legislaţia nu prevede altfel ,iar mărfurile autohtone sunt introduse şi
utilizate cu respectarea condiţiilor stbilite de regimul vamal de export.
Înfiinţarea zonei libere
Zona liberă se înfiinţează în conformitate cu legislaţia.

Operaţiunile efectuate cu mărfurile plasate în zona liberă

(1) Mărfurile plasate în zona liberă pot fi supuse operaţiunilor de producţie, de comerţ şi altor operaţiuni,
cu excepţia vînzării cu amănuntul, cu respectarea prevederilor prezentului cod şi ale altor acte normative.
(2) Restricţiile şi prohibiţiile la efectuarea operaţiunilor cu mărfurile introduse în zona liberă sînt stabilite
de legislaţie.

Termenul de aflare a mărfurilor în zona liberă

Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.
Asigurarea respectării legislaţiei vamale în zona liberă
(1) Organul vamal controlează mărfurile care se introduc, se află sau se scot din zona liberă. Mărfurile se
prezintă, la cerere, organului vamal.
(2) Vămuirea mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă se efectuează conform
procedurii stabilite de Serviciul Vamal.
(3) Orice lucrare de construcţie în zona liberă se efectuează cu autorizaţia prealabilă a Serviciului Vamal.

Evidenţa mărfurilor plasate în zona liberă

Persoana care efectuează operaţiuni cu mărfurile plasate în zona liberă este obligată să ţină evidenţa
mărfurilor care se introduc, se află sau se scot din zona liberă, precum şi a mărfurilor confecţionate,
prelucrate, transformate, cumpărate sau vîndute, şi să prezinte organului vamal o dare de seamă referitoare
la ele în conformitate cu procedura stabilită de Serviciul Vamal. Toate modificările suportate de aceste
mărfuri trebuie să fie reflectate în evidenţă.

Perceperea drepturilor de import sau de export, aplicarea măsurilor de politică economică

(1) În cazul plasării de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi de import şi nu se
aplică măsuri de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel.
(2) În cazul în care mărfurile sînt scoase din zona liberă şi sînt introduse pe cealaltă parte a teritoriului
vamal, se percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. Dacă mărfurile sînt scoase
din zona liberă în afara Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere, nu se percep drepturi
de export şi nu se aplică măsuri de politică economică.

Responsabilitatea pentru plata drepturilor de import şi de export

Persoana care a introdus/a scos mărfurile în/din zona liberă este responsabilă de plata drepturilor de import
şi de export.

Termenele de aflare a marfurilor plasate in zona libera:

Aflarea mărfurilor în zona liberă nu este limitată în timp.