Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A.

, ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

9. CALCULUL SI ALCATUIREA ELEMENTELOR DIN

BETON ARMAT COMPRIMATE EXCENTRIC
9.1. DEFINIREA SOLICITARII DE COMPRESIUNE EXCENTRICA
Compresiunea excentrica este o solicitare compusa din actiunea fortei axiale si
a momentului incovoietor.
Momentul incovoietor poate proveni fie din aplicarea excentrica a fortei de
compresiune, fie din actiune aunei forte orizontale.
e N N M
N=ct. M=Pe=ct.

= +

N N
H N=ct. H

= + h

M=H*h

Cele doua tipuri de solicitari produc in sectiunile elementelor eforturi unitare

normale σ.
9.1.1. Cazul corpurilor omogene, izotrope, liniar elastice
Pentru cazul corpurilor omogene, izotrope si liniar elastice, eforturile
sectionale unitare σ provenite din compresiune si incovoiere se insumeaza algebric.
Eforturile σ din compresiune sunt distribuie uniform pe sectiune si se
determina cu relatia:
N
σ=
A
iar cele din incovoiere sunt distribuite liniar si se determina cu formula lui Navier:
1/9
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

M
σ= *y
I
N M N M

εN εM
σM σN
= σN + σM
C C T C σN σM

In functie de ponderea eforturilor σ provenite din cele doua solicitari simple,

sectiunea poate rezulta:
- total comprimata,
-partial comprimata.
9.1.2. Cazul barelor din beton armat
Pentru cazul barelor din beton armat, cele aratate la pct. 4.1.1. sunt valabile
numai pe zona de liniaritate a diagramelor σ-ε.
Dincolo de limitele de proportionalitate dintre eforturi si deformatii,
comportarea betonului armat este neliniara.
In functie de efortul dominant, se deosebesc doua cazuri de solicitare de
compresiune excentrica:
- compresiune excentrica cu excentricitate mare si
- compresiune excentrica cu excentricitate mica.
In primul caz, solicitarea se caracterizeaza prin urmatoarele:
- efortul dominant este momentul incovoietor,
- sectiunea este partial comprimata si partial intinsa,
- ruperea se produce dupa intrarea in curgere a armaturii intinse,
- caracterul ruperii este ductil.
In al doilea caz, solicitarea se caracterizeaza prin urmatoarele:
- efortul dominant este forta axiala,
- sectiunea este total comprimata,
- ruperea se produce prin zdrobirea betonului comprimat,
- caracterul ruperii este fragil.

9.2. STALP CU SECTIUNEA DREPTUNGHIULARA ARMATA

SIMETRIC
9.2.1. Relatii de calcul
Reprezinta cazul cel mai frecvent intalnit la structurile in cadre din beton
armat, amplasate in zone seismice. Armarea simetrica este dictata de caracterul

2/9
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

alternant al solicitarii seismice, care actioneaza cu valori egale pe ambele sensuri ale
fiecarei directii.
Nu
Aa u
Cac = Aaσc
e x/2
x/2 C ubc =0.85 bx *Rb
h ha
CG

Tatu = Aaσc
Aa

b
Ecuatii de echilibru:
ΣXi = 0 →Nu - Cacu - Cbcu + Tatu = 0
Cacu = Tatu = Aaσc
→ u
N = Cbcu = 0.85 bx Rb
Se noteaza Rb = 0.85 Rb
→ Nu = Cbcu = bx Rb
Nu x
σ0 = = Rb
bh h
x
Se noteaza ξ=
h
σ0
→ σ 0 = ξR b → ξ =
Rb
σ0
Se noteaza s=
Rb
→ξ=s
Observatie: Raportul "s" reprezinta fractiunea din rezistenta betonului consumata de
efectul de compresiune al fortei N
h−x
ΣMCG = 0 → Nu e - Cbcu - Aaσc ha = 0
2
h−x
→ Mu = Nu e = Cbcu + Aaσc ha
2
bx
→ Mu = Rb (h-x) + Aaσc ha
2
Se noteaza ha = 0.9 h

3/9
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

bx
→ Mu = Rb (h-x) + 0.9Aaσc h
2
Pentru o sectiune de aceleasi dimensiuni cu cea de mai sus, realizata dintr-un
material avand aceeasi rezistenta la comresiune si intindere Rb , se poate scrie,
conform formulei lui Navier:
M0
Rb =
W
unde:
M0 = momentul izostatic al sectiunii,
bh 2
W=
6
bh 2
→ M0 = R bW = R b → 6M 0 = R b bh 2
6
Mu
Se calculeaza raportul :
6M 0
Mu Mu x h−x A σ 1x x A σ
→ = 2
= + 0.9 a c = (1 − ) + 0.9 a c
6 M 0 Rb bh 2h h bh Rb 2 h h bh Rb

x Aa
Inlocuind: =ξ = s si = p (procentul de armare pe o latura)
h bh
Mu s σ
→ = (1 − s ) + 0.9 p c
6M 0 2 Rb
σc
→ M u = M 0 [3s (1 − s ) + 5.4 p ]
Rb
Se noteaza mb = 3s (1 − s)

σc
m a = 5.4 p
Rb
→ M u = M 0 ( mb + m a )
Observatie:
- mb reprezinta aportul betonului,
- ma reprezinta aportul armaturii.

4/9
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

9.2.2. Conducerea calculului pentru cazurile de baza

Calculul sectiunilor din beton armat de forma dreptunghiulara si armate

simetric, solicitate la compresiune excentrica, cuprinde doua cazuri de baza:

a) Calculul momentulul ultim:

- Se dau: b, h, Aa, σc, Rb, Nu
- Se cere: Mu

SCHEMA LOGICA A SUCCESIUNII CALCULULUI

bh 2 Nu Aa
M0 = R b σ0 = p=
bh bh
6

σ0 σc
s= m a = 5. 4 p
Rb Rb

m b = 3s(1 − s)

M u = M 0 (m a + m b )

5/9
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

b) Calculul armaturii necesare :

- Se dau: b, h, σc, Rb, Nu, Mu
- Se cere: Aa

SCHEMA LOGICA A SUCCESIUNII CALCULULUI

bh 2 σ0 =
Nu
M0 = R b bh
6

σ0
s=
Mu Rb
ma + mb =
M0

m b = 3s(1 − s)

Mu
ma = − mb
M0

ma Rb
p=
5.4 σ c

A a = pbh

6/9
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

9.2.2. Aplicatii

a) Sa se calculeze momentul pentru stalpul din figura alaturata.

8Ф25
Se dau: - sectiunea de beton 50 x 50 cm,
- aria de armatura 8Ф25,
- beton B300, 50
- otel PC 52, σc = 3500 kgf/cm2
- forta axiala N = 200 tf 50

Rezolvare: R b = 0.85 Rb = 0.85 * 300 ≈ 250 kgf/cm2

bh 2 50 * 50 2
M0 = R b = 250 * = 52 *10 5 kgfcm = 52tfm
6 6
Nu = cN = 2 * 200 = 400 tf
N u 400 *10 3
σ0 = = = 160 kgf/cm2
bh 50 * 50
σ0 160
s= = = 0.64
Rb 250
m b = 3s(1 − s) = 3 * 0.64 * (1 - 0.64) = 0.69
Aa 3*5
p= = = 0 . 006 (procentul de armare pe o latura)
bh 50 * 50
σc 3500
m a = 5. 4 p = 5.4 * 0.006 * = 0.45
Rb 250
M u = M 0 (m a + m b ) = 52 * (0.69 + 0.45) = 59tfm
M u 59
M= = = 28.5tfm
c 2

7/9
Universitatea SPIRU HARET STRUCTURI din B.A., ZIDARIE,
Facultatea de ARHITECTURA METAL si LEMN (3)- Anul IV
prof. dr. ing. Paul POPESCU
lect. drd. ing. Stelica TOBA

b) Sa se calculeze aria de armatura necesara pentru stalpul din figura alaturata.

Se dau: - sectiunea de beton 60 x 60 cm,

- beton B300,
60
- otel PC 52, σc = 3500 kgf/cm2
- forta axiala N = 300 tf
60
- momentul incovoietor M = 60 tfm

Rezolvare: R b = 0.85 Rb = 0.85 * 300 ≈ 250 kgf/cm2

bh 2 60 * 60 2
M0 = R b = 250 * = 90 *10 5 kgfcm = 90tfm
6 6
Mu = c M = 2 * 60 = 120 tfm
M u 120
ma + mb = = = 1.33
M 0 90
Nu = c N = 2 * 300 = 600 tf
N u 600 *10 3
σ0 = = = 167 kgf/cm2
bh 60 * 60
σ0 167
s= = = 0.67
Rb 250
m b = 3s(1 − s) = 3 * 0.67 * (1 - 0.67) = 0.66
Mu
ma = − m b = 1.33 − 0.66 = 0.67
M0
ma Rb 0 . 67 250
p= = * = 0 . 009 (procentul de armare pe o latura)
5.4 σ c 5 . 4 3500
A a = pbh = 0.009 * 60 * 60 = 32.4 cm2
Armare efectiva: 4Ф32 (Aa = 32 cm2)

8/9