Vous êtes sur la page 1sur 3

Aaron Lebedeff BIO

De ce ne intereseaza Aaron Lebedeff? Pasiunea sa pentru cantec, pentru cultura Yiddish, pentru teatru,
dragostea fata de locurile prin care a trecut poate doar o singura data (Romania) ne indeamna sa
invatam o lectie importanta.

aron lebedeff s-a nascut in Homel, Belarus in 1873. Canta in corul comunitatii dar nu-I prea pasa de
scoala neintelegand cat de importante erau studiile pentru viata sa ulterioara. Ceea ce este definitoriu
pentru arta si viata lui Aaron Lebedeff este ca a invatat din experientele traite, inarmat cu un puternic
simt al umorului, reusind o cariera muzicala de exceptie atat in Europa antebelica, la inceputul carierei
sale actoricesti cat si in America. Dar sa ne intoarcem la biografie: Tinarul a refuzat oferta parintilor de a
lucre in magazinul de haine din Homel si a fugit cu prima trupa de actori care a vizitat localitatea, dar
dup ace trupa sa desfiintat s-a reintors acasa pentru a pune bazele unei mici scoli de dans fara a renunta
la mici roluri in piese de teatru. Dar curand norocul ii surade din nou caci una dintre cele mai cunoscute
trupe profesioniste de teatru Yiddish, cea condusa de Lazar Bernstein a ajuns in oras iar Lebedeff l-a
implorat pe acesta sa il ia cu el. Astfel isi face debutul cu rolul Rav Pipkincr din piesa Shomer a lui Baal
Tshuva. Ulterior acestui moment o noua deschidere, catre operetta (vezi reminiscente ale copilariei
petrecute la cor) marcheaza viata lui Lebedeff. Abia dupa 12-13 ani de cariera in Warsovia (avea aproape
36 de ani) devine un artist recunoscut. Se hotaraste sa plece in America via Siberia adunandu-si toate
economiile, se opreste insa pentru un an in China si Japonia.

A ajuns in New York in 1920 si a avut un success instantaneu in cadrul teatrului lui Boris Thomachevsky,
loc unde a petrecut stagiune dupa stagiune nelipsind o singura zit imp de 16 ani. A fost consider un fel
de Maurice chevalier al scenei Yiddish. Conform unui martor al debutului sau: America nu mai vazuse
asa ceva pina atunci, a devenit un star al muzicii Yiddish, cu personalitatea sa, cu charisma sa, cu eneriga
si exuberanta sa, cucerind audienta imediat. Cu o voce puternica dar si cu un magnific talent al
improvizatiei, dansa si topaia creind performance-uri de vaudeville remarcabile. Talentul sau l-a ajutat si
in compunerea propriilor cantece si versuri, in Yiddish si engleza, iar marea majoritate a versurilor
resping traducerea sunt idiomatice, umoristice, aproape imposibil de tradus dar cu un umor fantastic.
Din versuri reiese nostalgia fata de locurile natale, fata de ambianta romaneasca-ruseasca cu care
crescuse, aluziile la mancare sunt regula in cantecele lui si ne dau dimensiunea dorului de casa pentru
perioada antebelica pe care Lebedeff il simtea.

Asemeniartistilor de Estrada din alte grupuri entice, lebedeff a intuit nevoile psihologice ale audientei
sale, o audienta pururi nostalgica fata de patria europeana si ducand dorul unei imagini romanticizate a
locului de unde venisera catre America. Majoritatea versurilor lui Lebedeff conctinua sa transorte
audienta inapoi in timp, in Lumea veche fie ca era Lituania, Polonia, Rusia, Romania.

Aici se incadreaza cu success cantecul ales pentru aceasta seara.

Rumania Rumania, compus de Lebedeff in mai multe variante si editii

The first version, recorded for Vocalion the February 3th 1925, with the Perets Sandler orchestra.
Recorded under the title 'Der Freilekher Rumeynier'.
ROUMANIA, ROUMANIA -Aaron Lebedeff TRANSLATION:
I. Ech! - Roumania, Roumania, Roumania, etc. I. Oh! Roumania, Roumania, etc.
Geven amol, a land a zise, a sheyne. Once there was a land, sweet and lovely.
Ech! - Roumania, Roumania, Roumania, etc, Oh! Roumania, Roumania, etc.
Geven amol, a land a zise, a fayne. Once there was a land, sweet and fine.
Dort tsu voynen iz a fargenign, To live there is a pleasure,
vos dos harts glust dir vost kenstu krign: What your heart desires you can get
a mameligele, a pastramele, a karnatsele, - un a A mamalige (polenta), a pastrami, a karnatzl
gleyzele vayn, aha! (meats),
In Roumania iz dokh gut, fun keyn dayges veyst And a glass of wine, aha!
men nit, In Roumania life is so good, No one knows any
Vayn trinkt men iberal, Me farbayst mit a cares.
kashtaval - Everwhere they are drinking wine, And having a
Hay digge digge dam - digge digge digge dam bite of kashtaval (also meat).
Ay in rumania(n) iz dokh git, Hay digge digge dam - digge digge digge dam
Pinkt fun zorgn veys men nit,
Vayn trinkt men s'meg zayn shpet, me farbayst In Roumania life is so good, No one needs to
a kastrovet - worry.
Hay digge digge dam - digge digge digge dam They drink wine, though it is late, And have a
Hay digge digge dam - digge digge dam. bite of kastrovet (more meat).
Hay digge digge dam - digge digge digge dam
Oy vey g'vald ikh ver meshige, Ikh lib nor brinze, Oy, vey, help, I'm going crazy!
mamelige, I care only for brinze and mamalige
Ikh tants un frey zich biz der stelye ven ikh es a I dance and jump to the stars
pat-lo-zhe-le, When I eat Patlozhele,
Tzingma! - Tay didl di dam - Tzingma! - Tay didl Zii mai Tzingma! - Tay didl di dam - Tzingma! -
di dam - Tay didl di dam -
Tzingma! - Tay didl di dam - Tzingma! - Tay didl Tzingma! - Tay didl di dam - Tzingma! - Tay didl
di dam - di dam -
Roumanians drink wine and eat mamalige,
Ay, s'iz a mekhaye, beser ken nit zayn, And whoever kisses his own wife Is the one
Ay, a fargenign iz nor rumeynish vayn. who's crazy!
Tzingma! - Tay didl di dam - Tzingma! - Tay didl
Yokum purkon min sh'maye - - shteyt un kusht di dam -
di kechene, Chaye Tzingma! - Tay didl di dam - Tzingma! - Tay didl
ongeton in alte shkrabes - - macht a kugel di dam -
likoved shabes, "May salvation come from heaven..."
Zets! Tai didl di dam,- zets! tai didl di dam, - Stop and kiss the cook, Chaye,
zets! tai didl di dam, Dressed in rags and tatters,
She makes a pudding for the Sabbath,
Ay, s'iz a mekhaye, beser ken nit zayn, What a pleasure, what could be better!
Ay, a fargenign iz nor rumeynish vayn. Oh, the only delight is Roumanian wine!!
Tzingma! - Tay didl di dam - Tzingma! - Tay didl Ay, shtot, shtot, shtot, shtot - ya di khnyabli
di dam - yadni lubni,
What a pleasure, what could be better! Khotchet lyubit, khotchet dyevka, ni kopeki,
Oh, the only delight is Roumanian wine!! dyengi nyet!
Zets! da yidl di dam,- zets! da yidl di dam,- zets!
Lumanesti, bucharesti, filanesti, lumanesti, da yidl di dam, -
bucharesti, lumanesti - zets!!!
A-a-a-a-h, c h o w ! ! ! Ay, 'siz a mekhaye vos beser ken nit zayn,
ay digge digge dam digge digge digge dam Ay a fargenign iz dokh rumeynish vayn,
[sort of heavy breathing] cha ee ow oo - - etc. Ay, la, la, la, da, da - ay, la, la, da, da -
uuuu uuuuu uu looo - - etc. Ay, la, la, la, da, da - ay, la, la, da, da
bum blyim, bum blyim - - etc. a h ! ! a - a - a - a - ah ! ! ! c h o w ! ! !
[g a r g l e] Hop hop hop hop ha, {shtatn yatn hapn papn,
[slap hand against open mouth] x x x x xxxxx chidl di papn - ha}
xxxxx Ho, git tsu kishn iz a moyd ven zi'z alt zekhtsn,
Yikum pirkun min sh'maye - - shteyt un kisht di Ven men kisht an alte moyd, heybt zi on tsu
kekhne, khaye krekhtsn,
Ongeton in alte shkrabes - - makht a kigl l'koved Zets! da yidl di dam,- zets! da yidl di dam,- zets!
shabes, da yidl di dam, -
Zets! da yidl di dam,- zets! da yidl di dam, - zets! ha!
da yidl di dam, - Ven a bokher trit a meydl meynt zi (az) 'siz a
zets!!! glik,
Iz moyshe khayim ongekimen, dem beste Er trit zi mit an "ice cream soda" kvetcht es oys
kheylik tsugenimen, tsurik,
Moyshe khayim, borukh shmil - khapt a kitsl in Zets! da yidl di dam,- zets! da yidl di dam,- zets!
der shpil, da yidl di dam,-
Zets! da yidl di dam,- zets! da yidl di dam, - zets! heh!
da yidl di dam, - Bashafn hot undz got a velt mit nisim un mit
zets!!! vinder,
Un dos meydl nebekh blozt zakh Galitsyaner makhn gelt un litvakes kinder,
I zi vil nit nor zi lozt zakh - - u u u u u u u ! Zets! da yidl di dam,- zets! da yidl di dam,- zets!
Loz zakh meydele, loz zakh! loz zakh vi nit loz da yidl di dam, - zets!!
zakh! Ay 'siz a mekhaye vos beser ken nit zayn,
Loz zakh meydele, loz zakh! dayn mame hot zikh Ay a fargenign iz nor rumeynish vayn -
oykh gelozt. day - la, la, la, la, - la, day - la, la, la, lar
Tantst meydlakh hulyet hopet {nem dem lopne day - la, la, la, la, - lup, la, la, la, la, la, ay! ay! ay!
nombe shaye}, rara!!
Mazl tov {es rule shoshe, fan dar maydl} khayim
yosef,
Zets! da yidl di dam,- zets! da yidl di dam, - zets!
da yidl di dam, -
zets!!!

Vous aimerez peut-être aussi