Vous êtes sur la page 1sur 7

Curs 1.

TEHNOLOGIA IT&C VECTOR AL SOCIETĂŢII CUNOAŞTERII

Cuprins:

1. Materia, energia și informația –triada fundamentală a dezvoltării societății……………..2

1.1. Societatea informaţională……………………………………………………………2

1.2. Societatea cunoaşterii………………………………………………………………..3

2. Vectori tehnologici, vectori functionali și informaționali ai trecerii de la societatea

informatională la societatea cunoasterii…………………………………………………….5

Test de autoevaluare …………………………………………………………………………….7

Bibliografie………………………………………………………………………………………..7

1
1. Materia, energia și informația –triada fundamentală a dezvoltării societății

Societatea informaţionlă

ATERIA
cestor doi factori primordiali li s-a adăugat un al treilea, INFORMAŢIA, ceea ce a dus la constituirea triadei fundamentale a d
NERGIA
FORMATIA
IADA FUNDAMENTALA A DEZVOLTĂRII

sunt catalizatorii ai celei de-a „doua revoluţii industriale”, cu care suntem contemporani, prin care societatea industrială s-a
la transferul de inteligenţă de om la maşină în domeniul producţiei. Creativitatea rămâne încă un atribut distinct al fiinţei um

u un rol decisivSocietate
în desfăşurarea vieţii economico – sociale.
informațională Societatea informaţională înseamnă mai mult decât progresul t

2
DIMENSIUNEA dimensiunea economică, care vizează dezvoltarea economiei
digitale bazată pe prelucrarea electronică a datelor, pe inovare, pe
ECONOMICA o nouă cultură antreprenorială, pe educarea producătorilor şi
consumatorilor participanţi la pieţele electronice;

DIMENSIUNEA

SOCIALA dimensiunea socială, care se referă la schimbările din domeniul


muncii, al învăţământului şi sănătăţii

DIMENSIUNEA dimensiunea ambientală, care se referă la utilizarea raţională a


resurselor şi protecţia mediului în eforturile unei dezvoltări
AMBIENTALA durabile şi sustenabile;

DIMENSIUNEA dimensiunea culturală, care se referă la producţia cu caracter


informaţional, produse software multimedia, conservarea şi
CULTURALĂ
dezvoltarea patrimoniului cultural naţional şi internaţiona

Modelul societăţii informaţionale pune accentul pe deplasarea centrului de interes de la


investiţiile în mijloace fixe la investiţiile în capital uman. Implementarea tehnologiilor digitale
trebuie urmată îndeaproape de formarea competenţelor necesare pentru utilizarea lor pe scară largă.
fiecare membru al societăţii trebuie să ştie să comunice unii cu alţii, on-line, la şcoală, în
întreprindere, cu instituţiile administraţiei publice. În societatea informaţională beneficiind de
existenţa unor puternice reţele de calculatoare, în primul rând de Internet, de cultura digitală şi
antreprenorială, mai multe funcţii sociale importante se transformă calitativ. Este vorba despre
conducerea întreprinderilor, procesele de producţie, cercetarea, învăţământul, serviciile
informaţionale pentru populaţie şi chiar divertismentul. Societatea informaţională în evoluţia ei se
îndreaptă spre o nouă treaptă calitativă pe care oamenii de ştiinţă au denumit-o societatea
cunoaşterii.
Societatea cunoașterii

ea cunoaşterii este societateacunoașterii


Societatea în care omul ştie să valorifice informaţiile, să le transforme în cunoştinţe şi pe care să le utilize
înţelege mai bine acest concept ce prefigurează deja viitorul apropiat al ţărilor dezvoltate, să examinăm mai îndeaproape con

3
INFORMAȚȚILE

litatea care ne înconjoară. [2]


i care ne înconjoară. Informaţia are sens de noutate pentru cei cărora i se adresează. Se poate spune că informaţia este un me

DATELE

aţie, de multe ori utilizând sisteme de codificare, în vederea comunicării, prelucrări şi stocări. De multe ori se foloseşte, fără a
plu, realitatea economică se reflectă prin informaţii economice.

CUNOȘTIINȚE

Acest proces cognitiv este în esenţă un proces de informare, dublat de învăţare, experienţă şi raţionament Informaţiile dobâ

4
Numai cunoaşterea nu este suficientă pentru trecerea la noua economie creativă ce stă la
baza societăţii bazate pe cunoştinţe. Este nevoie de valorificarea acestor cunoştinţe prin creativitate
umană. Ca să exemplificăm, datele meteo pot fi nişte informaţii utile pentru un receptor pentru că
au sens de noutate, dar ele nu pot fi transformate de oricine în cunoştinţe, de exemplu pentru a
elabora o prognoză meteo, pentru că aceasta necesită un proces de informare asupra întregului
fenomen meteorologic, este nevoie de asocieri, de algoritmică, de raţionamente, de experienţă şi
expertiză.

Economia creativă, bazată pe inovaţii, în societatea informaţională se referă la reunirea


ideilor din lumea afacerilor şi transformarea ideilor în produse şi implicit în bani. [3] În economia
creativă se regăsesc sectoare ca: sectorul creativ al industriei software, edituri, design, muzică,
jocuri, video – multimedia.

2. Vectori tehnologici, vectori functionali și informaționali ai trecerii


de la societatea informatională la societatea cunoasterii.

Trecerea de la societatea informaţională la societatea cunoaşterii este un rezultat al


continuării politicilor de dezvoltare a infrastructurilor de comunicaţii, a industriei hardware şi
software, a mediului de comunicare şi prelucrare digital şi mai ales crearea şi dezvoltarea abilităţilor
individuale în utilizarea şi valorificarea informaţiilor. În acest context tehnologia informaţiei şi
comunicaţiilor rămâne doar un instrument tehnologic dacă nu conferă oamenilor ocazia de
exprimare prin dobândirea de noi calificări şi competenţe. Acest proces complex evolutiv către
societatea cunoaşterii se desfăşoară sub incidenţa a două clase de vectori, vectorii tehnologici şi
vectorii funcţionali. [1]

dezvoltarea Internetului;

utilizarea de agenţi inteligenţi în spaţiul web,


Vectori
software pentru inteligenţă ambientală;
tehnologici
nanoelectronica şi nanotehnologiea

5
managementul cunoştinţelor pentru întreprinderi, organizaţii, instituţii, administraţii naţionale
cunoaşterea genomică, sistemul de îngrijire medicală;
protejarea mediului înconjurător şi asigurarea unei dezvoltări durabile şi
sustenabile ;
Vectori
dezvoltarea sistemului de învăţământ şi asigurarea unei culturi a cunoaşterii
şi inovării.
funcţionali

dezvoltarea Internetului;

utilizarea de agenţi inteligenţi în spaţiul web,

software pentru inteligenţă ambientală;


nanoelectronica şi nanotehnologiea
Vectorii informațio-nali

Pentru România pilonii societăţii cunoaşterii sunt educaţia şi trioul cercetare-dezvoltare-inovare,


ceea ce înseamnă un efort substanţial de investiţii dirijat către aceste sectoare prioritare.[5]

6
1. Prin intermediul cunostintelor se raspunde la intrebarea:
a) TESTE Ce?
b) Cum?
c) Cind?
d) Cine?
2. Progresul societății umane a fost legat de următorii factori primordiali:
a) materie și informație;
b) informație;
c) energie;
d) materie și energie.

3. Dimensiunea ambientală este o trasătura caracteristică:


a) a primei revoluții industriale;
b) a societății cunoașterii;
c) a societății informaționale;
d) niciun răspuns correct.

4. Managementul cunoștiințelor este pentru procesul trecerii la societatea cunoașterii:


a) un vector informațional;
b) un vector tehnologic;
c) un vector funcțional;
d) un factor de legătură intre cei trei vectori menționați mai sus.

5. In procesul trecerii la societatea cunoașterii care dintre următoarele direcții nu este corectă?
a) dezvoltarea infrastructurilor de comunicaţii;
b) dezvoltarea industriei hardware şi software;
c) crearea şi dezvoltarea abilităţilor individuale în utilizarea şi valorificarea informaţiilor;
d) deplasarea centrului de interes de la investiţiile în capital uman la investiţiile în mijloace fixe.

Răspunsuri
1.b 2.d 3.c 4.c 5.d
Bibliografie

[1] Mihai Dragănescu, De la societatea informaţională la societatea cunoaşterii, Editura


tehnică, Bucureşti 2003
[2] T. Surcel, R. Mârşanu, A. Reveiu, P. Pocatilu ş.a, Informatică economică, Editura
Tribuna Economică, Bucureşti 2005
[3] Marta Christina Suciu, Economia creativă şi inovaţia în societatea bazată pe
cunoaştere, în volumul „România şi Uniunea Europeană, calitatea integrării”, Editura
Economică, Bucureşti 2006
[4] Doina Banciu, Vectorul informaţional în societatea cunoaşterii, în Revista română de
biblioteconomie şi ştiinţa informării, nr. 2/2005
[5] Ion Gh. Roşca, Despre pilonii societăţii cunoaşterii în Romania, în revista „Economie
teoretică şi aplicată”, nr. 3/2006

Vous aimerez peut-être aussi