Ṣcoala Naţionalã de Studii Politice şi Administrative

Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice

Istoria Comunicãrii

Referat

Dinu Adriana – Elena

Anul II

Grupa 3

2011, Bucureşti

1
 Minoritatea Romã

Problema minoritãţii rome a devenit, din pãcate, brandul nostru de ţarã

Auzim la ştiri lucruri grave despre rromii din România stabiliţi sau imigraţi în strãinãtate,
ori cã au furat, cerşesc sau alte infracţiuni, iar acestea ne afecteazã imaginea ţãrii. Etnia romã
este etnia care prezintã un grad ridicat de probleme, poate cel mai ridicat, din România. Plecând
de la o dihotomie cât se poate de falsã – fie eşti ţigan, fie eşti român, societatea românã prin
stereotipurile pe care promoveazã instigã oarecum la aceastã distincţie. Romii se confruntã cu
aceleaşi prejudecãţi în întreg Estul Europei, nu doar în România.

Recenta expulzare din Franţa a imigranţilor romi ilegali a atras atenţia asupra acestei
minoritãţi entice. În Europa Centralã şi de Est existã cateva milioane de romi, dar numãrul lor
este necunoscut pentru cã mulţi sunt neînregistraţi sau nu-şi declarã adevãrata origine pentru a
contracara prejudecãţile.

Romii din România sunt cei repatriaţi în 2010 din Franţa, acest lucru stârnind
controverse.

Romii se confruntã adesea cu discriminarea şi ostilitatea. Vest europenii nu au nici o

prejudecatã legatã de rromi: îi apreciazã la justa lor valoare. Prejudecata este strâns legatã de
stereotip şi se transmit de la o generaţie la alta. Aceste douã concepte se gãsesc în cartea lui
Lippman.

Adesea facem greşeala de a judeca pe cineva doar pentru cã este “ţigan”. În momentul în
care întâlnim un reprezentant al acestei minoritãţi îl judecãm ca fiind cineva care nu este. Nu
acordãm nici o şansã persoanei din faţa noastrã şi ne aşteptãm ca noi sã fim scutiţi de
prejudecatã. Un sâmbure de adevãr existã însã în toate acestea.

Romii sunt hoti, bolnavi, periculoşi acestea sunt câteva dintre preconcepţiile românilor.
Deseori avem impresia că ştim tot ceea ce contează despre un om pe care nu l-am cunoscut. Am
auzit atâtea despre alţii ca el, încât avem o părere fermă, pentru că am generalizat exemplele, de
regulă cele negative.

2
 Prejudecăţile faţă de etnicii rromi sunt, poate, cele mai comune în România, evidenţiate şi
prin sondaje. Dintre participanţii la cercetarea comandată de CNCD, 72% au spus că rromii
încalcă legile, 48%, că sunt o ruşine pentru România, 45%, se tem de ei când îi văd pe stradă, iar
20%, că ar trebui să le fie interzis accesul în anumite magazine şi localuri. Rezultatele sondajului
CNCD le confirmă: 23% din respondenţii rugaţi să spună primul lucru care le vine în minte când
aud cuvântul rrom au menţionat infracţionalitate sau hoţie , cerşetorie, 10% au spus needucat sau
necivilizat , murdar, iar 5% asociază cuvântul cu dispreţul sau repulsia.

Totuşi, rromii din România spun că resimt mai puţin consecinţa directă a acestor
prejudecăţi, discriminarea (25%), decât membrii acestei minorităţi etnice din Bulgaria (26%),
Slovacia (41%), Ungaria (62%) sau Cehia (64%), potrivit unui studiu realizat în 2008 de Agenţia
pentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene. Rromii de la noi din ţară au resimţit cel mai
acut discriminarea în raporturile cu serviciile private (14%) şi cu personalul medical (11%). Cel
mai puţin, din partea agenţilor imobiliari (3%), personalului din instituţii de învăţământ şi de la
serviciile sociale (4%).

Lipsa de informare a românilor, indiferent dacă vine din nepăsare sau din faptul că nu au
acces la datele respective, este principalul vinovat pentru formarea şi perpetuarea prejudecăţilor.
Rromii sunt respinşi din viaţa publică, ceea ce înseamnă că îşi găsesc foarte greu un loc de
muncă, şi acela plătit prost sau deloc. Prejudecăţile nu sunt altceva decât nişte etichete puse pe
nedrept unor oameni obligaţi astfel să lupte cu imaginea pe care şi-a format-o societatea despre
ei.

Ţiganii o origine disputabilã … În ciuda a numeroase preocupări, originea ţiganilor

rămâne una dintre problemele cărora ştiinţa nu le-a dat un răspuns definitiv. Ţiganii sunt
originari de pe subcontinentul indian, de unde s-au răspândit într-o migraţie îndelungată
pretutindeni în lume, cu deosebire în Europa. Se acceptă că migraţia ţiganilor spre Europa s-a
desfăşurat în câteva valuri succesive pe parcursul mai multor secole cuprinse între anii 800 şi
1300. Numele de “ţigani” l-au primit în imperiul bizantin. În Europa au ajuns undeva în secolul
al XIV-lea prin Tracia.

3
 ROMII poartă acest nume de la cuvântul indian „om”, mai sunt numiţi şi “ţigani”, dar
discriminarea la care au fost şi mai sunt supuşi, lipsa unor condiţii de educaţie sistematică, au
făcut ca denumirea să devină peiorativă, astfel că minoritatea romă a cerut să nu se mai
folosească vechiul termen. Provin din India, de prin secolul XIV, dar şi din Egipt ( se pare, la
origine, tot din India), astfel că în engleză şi franceză ei sunt numiţi „gypsie”. Astăzi existã
categorii de oameni de cultură, profesori, oameni de afaceri, iar în interiorul ţării sunt mai multe
organizaţii şi mai mulţi lideri ( preşedinte de partid, rege, împărat) care le reprezintă interesele.
Au un Congres Mondial care se convoacă periodic. Există publicaţii , cărţi, manuale în limba
romă. Conform recensământului, numărul lor este doar de 250.000 de suflete, dar cifra nu
corespunde realităţii, pentru că romii au fie religia ortodoxă, fie catolică, luterană, musulmană,
după locul unde se află, în plus o parte sunt încă nomazi, mulţi circulă în Europa, unii nu au acte
de identitate. Dintre personalităţi de etnie romã, în trecut, amintim pe scriitorul Anton Bacalbaşa,
violonistul Ion Voicu, dirijorul Sile Dinicu.

Ţiganii în ţările române - Anumite incertitudini persistă şi în legătură cu prezenţa

ţiganilor pe teritoriul României. Istorici precum Nicolae Iorga şi alţii după el au emis ipoteza că
prezenţa ţiganilor pe teritoriul românesc ar fi legată de invazia tătaro-mongolă din anii 1241-
1242. Ţiganii ar fi fost antrenaţi ca robi de către tătari, iar la retragerea acestora ţiganii ar fi
rămas ca robi, în Moldova şi Tara Românească. Ipoteza este plauzibilă, dar cercetări mai noi au
nuanţat-o şi abandonat-o în parte.
Un studiu recent realizat de Programul pentru Participarea Rromilor (RPP) din cadrul
Open Society Institute "Broadening the agenda, the Status of Romani women in Romania" a
arãtat faptul cã 43% dintre femeile rrome considerã cã nu au drepturi egale cu bãrbaţii iar
motivul îl reprezintã inegalitãţile ce rezultã din diferenţa de statut social dintre acestea şi bãrbaţii
rromi, dar un prim factor ar fi tradiţiile acestora, mentalitatea, aceste lucruri le sunt întipãrite încã
din copilãrie de pãrinţi. De asemenea, studiul a relevat faptul cã 67,9% dintre femeile rrome sunt
casnice şi doar 11% sunt angajate cu toate formele legale. Discriminarea este fãcutã chiar de ei ,
se simt inferiori, iar femeile considerã cã asta este obligaţia lor, sã fie casnice.
Diferenţele de gen pe piaţa muncii, în cazul populaţiei de etnie rromã sunt evidenţiate în
cadrul studiului realizat de cãtre UNDP "Faces of poverty, faces of hope" lansat în anul 2005
care aratã cã bãrbaţii rromi neangajaţi sunt în proporţie de 20%, în timp ce femeile rrome în
proporţie de 35%. Discriminarile facute de comunitatea privitor la rromi au fãcut ca aceştia sã

4
aibã un comportament agresiv, sã se comporte ca un grup etnic închis. Rromii constituie unul din
grupurile entice minoritare cele mai mari din România.

Zilele trecute am vizionat un reportaj despre minoritatea rromã, mai bine spus
prezentarea unei cãrţi intitulatã “Roma realites”, oferã o viziune globalã despre diferite situaţii
prin care trec romii din România şi din alte ţãri. Ne ajutã sã înţelegem mai bine problemele de
integrare pe care le întâmpinã aceastã minoritate. În aceastã carte sunt incluse fotografii dar şi
câteva reportaje cu romii, vorbind despre ocupaţiile acestora. Aceastã carte a fost realizat cu
scopul de a sensibiliza, aceastã temã a fost prezentatã în marile oraşe, în locuri publice.

În virtutea principiului “Unitate în Diversitate” s-a dorit realizarea unei strategii pentru ca
rromii sã nu mai fie sau sã se simtã discriminaţi, sã li se ofere o şansã pentru gãsirea unui loc de
muncã, sã nu îi mai judecãm dupã originea lor, ci dupã ceea ce sunt. În anul 2009 s-a realizat un
program denumit astfel, pentru recunoaşterea şi aprecierea pozitivã a minoritãţii rrome din
România. Educaţia Neo-Umanistă depune un efort special pentru a schimba stereotipurile şi
prejudecăţile şi pentru a trezi empatia în sufletul copiilor pentru minorităţi, pentru oamenii cu
nevoi speciale şi pentru toată diversitatea umană. Una din cheile depăşirii prejudecãţilor este
prietenia. Când avem un prieten îl iubim şi nu mai generalizăm sau stereotipăm. Dar oare toţi ne
comportãm astfel, putem oare sã ignorãm faptul cã sunt de altã origine?

Cuvântul „ţigan“ nu are nimic peiorativ în el; noţiunea, în sine, e nevinovată. În schimb,
modul de viaţă şi comportamentul agresiv, neschimbate de secole, ale ţiganilor sunt cele care le
conferă caracteristica peiorativă.

 Ṣtiaţi cã: Anton Pann are origini rrome? La fel şi Ṣtefan Bãnicã senior, Costel
Busuioc, Ioan Budai – Deleanu, Petru Maior.

5
Bibliografie:

1. Lippman, Walter, Opinia publicã, Editura Comunicare.ro, 2009.

2. Sarãu, Gheorghe, Rromii. Incursiune în istoria şi limba lor, Editura Sigma, 2009.
3. Yves, Leresche, Romii din România, Editura Infoline, 2002.
4. Andreescu, Gabriel , Naţiuni şi minoritãţi, Editura Polirom, 2004.
5. Dicţionar roman – rrom.

www.dexonline.ro, (data accesãrii 10.01.2011, 17.45).

www. edu.ro, (data accesãrii 10.01.2011, 20.00).

www. ziare.com, (data accesãrii 10.01.2011, 20.30)

Anunţ din1852 pentru licitație de robi romi: A VINDE - un prim

sălaș de robi sau SCLAVI ȚIGĂNEȘTI. Printr o licitație la Amiază 'a Mănăstire d. sf. Elias la 8
mai MDCCCLII cine se compună din 18 Omeni 10 Bajați, 7 Femei & 3 Fete în condiție fină.

6
7