IMPACTUL SC.SANLACTA.

SRL
ASUPRA APELOR

Student : Anca ceusan

Coordonator: Şef lucr. ing. Cosmin PETRA

UNIVERSITATEA PETRU MAIOR DIN TARGU MUREŞ

2010
SC.SANLACTA.SRL

2
 SC.SANLACTA.SRL

CUPRINS

1.DESCRIEREA SOCIETATII
2.IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA SOCIETATII
2.1 Ape uzate rezultate din industria alimentară
2.2 Ape uzate rezultate de la colectarea şi industrializarea laptelui
2.3 Evacuarea apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare orăşenească
2.4 Deseurile rezultate in urma procesului de productie
3.MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR
3.1Preepurarea apelor uzate rezultate de la SC.SANLACTA.SRL cu ajutorul unitatii
de flotatie de tip SWL 10
3.1.1. SCHEMA STAŢIEI DE PREEPURARE
3.1.2.DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC
4.CONCLUZIILE CARE AU REZULTAT IN URMA EVALUARI IMPACTULUI
ASUPRA MEDILUI

3
 SC.SANLACTA.SRL

1.DESCRIEREA SOCIETATII
S.C. SANLACTA S.A. este o societate pe acţiuni, aparţinând industriei alimentare, care este
specializată în tehnologia produselor lactate.
Societatea a fost înfiinţată la data de 26.02.1996, în baza Legii nr. 31/1990.
Înfiinţată iniţial sub denumirea de S.C. "RAIFFROM" S.A., în 11.03.1997, Adunarea
Generală a Acţionarilor a hotărât schimbarea denumirii în S.C. "RAIFFROM GRIVCO" S.A, apoi,
în 25.03.2003, societatea îşi schimbă denumirea în S.C. "SANLACTA" S.A.
Activitatea de producţie a început în anul 1998 în urma finalizarea construcţiei Fabricii de
prelucrare a laptelui amplasată în Sântana de Mureş, str. Principală nr.1, unde societatea are şi
sediul social.

Pentru coordonarea şi gestionarea activităţii de desfacere, în anul 2003 societatea a înfiinţat

şi înregistrat un punct de lucru în Bucureşti.
Pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de colectare, răcire, depozitare şi livrare a
laptelui crud, în martie 2006 societatea a înregistrat 12 Puncte de lucru - centre de colectare.

La începutul activităţii, societatea a realizat o gamă mai restrânsă de produse lactate. În cei
aproape 11 ani de activitate, în vederea satisfacerii cerinţelor consumatorilor şi implicit a creşterii
vânzărilor, societatea şi-a diversificat gama de produse, a schimbat modul de prezentare şi a
îmbunătăţit permanent calitatea acestora. În prezent societatea produce şi comercializează o gamă
variată de produse lactate - acidofile, brânzeturi şi lapte de consum.
Aprovizionarea cu celelalte materii şi materiale se face prin compartimentul aprovizionare pe bază de
comenzi ferme şi contracte încheiate cu furnizorii .
Distribuţia produselor "SANLACTA" se realizează în diferite oraşe din ţară, precum şi în
capitală.
Studierea permanentă a pieţei lactatelor a facilitat extinderea colaborării cu marile lanţuri de
magazine din ţară.
În realizarea cifrei de afaceri, care în 2007 a fost de 16.298.981 Ron.(comparativ cu anul1999,
când cifra a fost de 3.834.002 Ron.), ponderea o deţin veniturile obţinute din activitatea de producţie.
Actualmente societatea derulează un program de investiţii cu fonduri europene în valoare de
1.320.000 € plus 400.000 € cu fonduri proprii.
Aceste investiţii urmăresc trei direcţii convergente:
-modernizare
-retehnologizareparţială
- mărirea capacităţii zilnice de prelucrare a materiei prime - laptele crud .
Din 2007 s-a demarat o nouă acţiune de modernizare a unităţii, acţiune care a avut în vedere şi
punerea în funcţiune a unei staţii de preepurare a apei uzate rezultate în urma proceselor tehnologice ce
se desfăşoară în unitate.

4
 SC.SANLACTA.SRL

1. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI.

2.1 Ape uzate rezultate din industria alimentară

Industria alimentară cuprinde fabricile a căror producţie principală sunt produsele comestibile,
pentru consumul uman sau animal.
Apele uzate rezultate din diferite sectoare de produse alimentare provin din: industria cărnii,
prelucrarea peştelui, fabricarea conservelor de fructe şi legume, fabricarea băuturilor nealcoolice şi
siropurilor, fabricarea uleiurilor vegetale şi a margarinei, fabricarea amidonului şi a glucozei,
colectarea şi industrializarea laptelui, fabricarea produselor de fermentaţie(malţ, bere, alcool, drojdii),
fabricarea zahărului din sfeclă şi prelucrarea deşeurilor animale şi vegetale.
În general, procesele tehnologice pentru fabricarea produselor alimentare constau din
următoarele faze: spălarea materiei prime, îndepărtarea părţilor necomestibile, prepararea produselor
alimentare propriu-zise şi ambalarea produsului finit.
Apele uzate provenite din industria alimentară constau din ape de transport şi de spălare, ape
tehnologice, ape de condens sau de răcire, ape de la spălarea duşumelelor şi a utilajelor, de la drenarea
produselor, de la scurgeri prin preaplinul rezervoarelor etc; de asemenea se mai evacuează cantităţi
importante de reziduuri solide care cuprind resturi de materie primă, produse finite stricate, părţi
neutilizabile ale produselor etc.
Debitele şi caracteristicile apelor uzate evacuate din diferitele sectoare ale industriei alimentare
variază în limite foarte largi în funcţie de materia primă, produsele finite şi tehnologiile aplicate, de
condiţiile de exploatare şi de gospodărire etc. Astfel, în unele industrii debitul poate fi neglijabil, în
altele poate atinge câţiva mii de metri cubi pe zi, CBO5 poate varia de la 100 până la 100000mg/l,
materiile în suspensie pot fi absente sau pot atinge concentraţii până la 120000mg/l, reacţia apei uzate
poate fi puternic alcalină(pH=11) sau puternic acidă(pH=3), iar elementele nutritive(azotul şi fosforul)
pot fi absente sau în exces faţă de necesarul creării unor condiţii de mediu favorabile epurării
biologice.
În cele mai multe cazuri apelor uzate din industria alimentară au un conţinut ridicat de substanţe
organice în soluţie sau în suspensie, fapt care atrage după sine numeroase prejudicii emisarilor, punând
în pericol viaţa florei şi faunei acvatice, precum şi imposibilitatea folosirii apei de către alţi beneficiari
din aval.
Numeroase industrii alimentare au o activitate intensă sezonieră, ceea ce creează dificultăţi în
alegerea şi în exploatarea instalaţiilor de epurare a apelor uzate.
În general, datorită conţinutului predominant de substanţe organice din apele uzate ale
industriilor alimentare se aplică metodele biologice de epurare. Adesea este însă necesară folosirea
unor metode de pretratare(sitare, sedimentare, tratare chimică, neutralizare etc.) pentru a crea condiţii
favorabile dezvoltării microorganismelor. Printre instalaţiile de epurare biologică aerobă sau anaerobă,
cele mai folosite sunt aerotancurile, biofiltrele, metantancurile, iazurile biologice şi instalaţiile de
irigare prin aspersiune. Tipul de epurare ales depinde de felul produsului prelucrat, de tehnica de
prelucrare, de durata campaniei, de natura şi concentraţia substanţelor organice, de gradul de epurare
necesar, de apropierea unei staţii de epurare pentru ape uzate orăşeneşti, de condiţiile de climă şi de sol
ale terenurilor învecinate, posibil a fi eventual irigate, etc.

2.2 Ape uzate rezultate de la colectarea şi industrializarea laptelui

Impurităţile din apele uzate constau în cea mai mare parte din componenţii laptelui integral sau al
derivatelor lui diluaţi în proporţii variabile şi provin fie de la spălarea recipientelor şi instalaţiilor, fie

5
 SC.SANLACTA.SRL
din evacuarea accidentală sau intenţionată a unor produse în canalizare. Componenţii principali ai
laptelui şi derivatelor lui sunt grăsimile, proteinele şi hidraţii de carbon.
Volumul apelor uzate şi cantităţile de impurităţi evacuate variază în limite foarte largi de la o
întreprindere la alta în funcţie de gradul de prelucrare a laptelui, modul de gospodărire a apei şi de
conducere a proceselor tehnologice. Cel mai mic volum de ape uzate rezultă când prelucrarea se
limitează la o simplă răcire, iar cel mai mare, la instalaţiile în care se fabrică unt şi brânzeturi.
La centrele de colectare, în urma prelucrării laptelui, volumul apelor uzate rezultate este de 0,5
până la 1,5 ori mai mare decât volumul laptelui prelucrat. Există tendinţa ca volumul apelor uzate să
rămână aproape constant, fluctuaţiile cantităţii de lapte prelucrat reflectându-se doar în gradul de
încărcare al apelor uzate.
Proporţia de lapte antrenat cu apele de spălare ar ajunge la 1% din totalul manipulat, dar poate
scădea la circa 0,2% la întreprinderile bine gospodărite; limita superioară poate ajunge la 2%.
La fabricile de unt şi brânză, volumul apelor uzate este de 1-2 ori volumul de lapte prelucrat;
aceste ape au un CBO5 cuprins între 1500 şi 3000mg/l(cu condiţia ca zerul şi zara să fie valorificate).
Volumul apelor impurificate evacuate de la prelucrarea laptelui variază de la 0,5 la 3 ori, iar al
apelor de răcire de la 2 până la 4 ori cantitatea de lapte prelucrat.
Debitul apelor uzate de la întreprinderile de prelucrare a laptelui nu este constant; de obicei apele
uzate se evacuează în prima jumătate a zilei, între orele 7 şi 14, dar debitul de vârf se înregistrează spre
sfârşitul operaţiilor de prelucrare, la curăţirea utilajelor, a rezervoarelor, a conductelor şi a încăperilor.
În afara variaţiilor zilnice ale debitului se înregistrează şi variaţiile sezoniere(maxime în perioada de
vară, când pot avea loc creşteri ale debitului cu circa 30% faţă de medie). Paralel cu fluctuaţiile de
debit au loc şi variaţiile mari ale compoziţiei; astfel, uneori noaptea se evacuează apă aproape curată.
Conţinând în proporţii echilibrate substanţe uşor asimilate de microorganisme (proteine, grăsimi
şi hidraţi de carbon), apele uzate de la prelucrarea laptelui afectează negativ calitatea apelor de
suprafaţă în care sunt evacuate prin consumarea rapidă a oxigenului; la rapoarte nefavorabile de
diluare, acest fenomen este însoţit de degajarea de mirosuri neplăcute şi de înrăutăţirea aspectului
cursului de apă.
Din punct de vedere biochimic, apele reziduale de la fabricile de lapte ocupă o poziţie deosebită,
întrucât pot trece foarte repede în stadiul de fermentaţie acidă datorită conţinutului lor în lactoză. În
acest proces lactoza poate fi transformată în acid lactic, acid butiric, acid propionic şi gaze: dioxid de
carbon, hidrogen. Apele reziduale devin acide, valoarea pH-ului scăzând la valori sub 3, când se
produce o precipitare a proteinelor. Procesele de fermentative sunt accelerate de temperatura apelor
reziduale(28...35˚C).
Volumul apelor reziduale industriale produse într-o fabrică de prelucrare a laptelui este funcţie de
tipul de produs lactat ce urmează a fi prelucrat, de capacitatea de prelucrare, de gradul de reutilizare a
apei etc. De exemplu, fabricile de brânzeturi, lapte praf şi lapte concentrat produc volume mai mari de
ape reziduale decât la pasteurizarea laptelui(tabelele 5 şi 6).

Compoziţia media a apelor reziduale rezultate de la o fabrică de prelucrare a laptelui

Tabel 1
Tipul de Reziduu, mg/l Proteine Lipide Lactoză pH
apă reziduală Total Fix mg/l mg/l mg/l
Primire 1500- 500- 200- 300- 200-
8,3-10,1
lapte 4600 1700 1000 1100 1400
Fabricare 400- 300- 100- 20-
20-2900 6,5-9,7
unt 7500 2100 600 1600
Fabricare 1200- 400- 400- 300- 100-
4,3-7,9
brânzeturi 16200 2900 2000 500 9400
Ape
1200- 700- 240- 350-
reziduale 340-380 7,4-9,4
3100 1800 350 920
totale

6
 SC.SANLACTA.SRL

Apele reziduale cu conţinut de acid lactic sunt neutralizate cu var până la pH=7,6 – 7,8. Epurarea
biologică se poate realiza în mod natural(folosirea pentru irigaţii) sau dirijat în biofiltre sau bazine de
aerare cu nămol activ în care apele reziduale se introduc după diluare cu ape de răcire, dacă acestea nu
sunt refolosite.

2.3 Evacuarea apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare

orăşenească

Apele uzate industriale, care constituie o parte, uneori destul de importantă a apelor uzate
orăşeneşti, sunt admise în reţeaua de canalizare orăşenească, respectiv în staţia de epurare a oraşului
numai în condiţii speciale. Epurarea în comun a apelor uzate menajere cu cele industriale este admisă
conform literaturii de specialitate numai în cazul în care apele uzate industriale nu conţin substanţe
care ar putea coroda reţelele de canalizare şi care nu pun în pericol buna funcţionarea staţiei de
epurare.
Evacuarea apelor uzate industriale în reţeaua de canalizare orăşenească şi epurarea în comun cu
apele orăşeneşti oferă următoarele avantaje :
• Asigură o cooperare eficientă între industrie şi primărie, ambele urmărind reducerea
costurilor operaţiei de epurare;
• Apele uzate industriale conţin uneori materii nutritive care pot să asigure condiţii optime
procesului de epurare biologică, care altfel ar trebui adăugate artificial;
• Întreprinderile mici nu-şi pot permite din punct de vedere economic investiţii separate pentru
construirea şi exploatarea staţiilor de epurare;
• Existenţa unei staţii centralizate pentru epurarea apelor permite coordonarea întregii activităţi
de colectare şi tratare a apelor uzate.

Există şi cazuri de excepţii, când tratarea în comun a apelor uzate urbane şi industriale nu este
posibilă întrucât unele industrii evacuează în urma proceselor tehnologice o serie de substanţe care
inhibă procesele de epurare. În această privinţă există normative care reglementează modalitatea de
evacuarea, respectiv interzice evacuarea de substanţe în suspensie, a căror cantitate, mărime şi natură
constituie factori agresivi ce pot coroda canalele colectoare, care pot provoca depuneri şi colmatarea
canalelor sau frânează curgerea normală a apelor prin canale. Dintre aceste substanţe, care nu ar trebui
să fie deversate în sistemul de canalizare amintim :
• Suspensii şi alte materiale care se depun în canalele colectoare;
• Corpuri solide plutitoare mai mari de 20 mm;
• Corpuri solide, dure care ar putea coroda canalele colectoare;
• Păcură, ulei, grăsimi, care pot provoca depuneri sau aderenţe pe pereţii conductelor;
• Substanţe care pot provoca fenomene de coagulare şi depuneri în canale;
• Substanţe care pot produce amestecuri detonante, sau care se pot aprinde, cum ar fi benzină,
eter, cloroform, acetilenă, sulfură de carbon, nămoluri de la staţiile de acetilenă, etc.
• Substanţe nocive, care pot pune în pericol viaţa personalului de exploatare a staţiilor de
epurare;
• Substanţe inhibitoare ale procesului de epurare (de exemplu: Cu, Cr, Zn, Pb etc.);
• Ape fierbinţi cu temperaturi de peste 50 grade 0C.

Aşa cum am arătat mai sus, există anumite precizări privind compoziţia apelor uzate

7
 SC.SANLACTA.SRL
industriale, care limitează accesul acestor ape în reţeaua de canalizare orăşenească. Aceste substanţe,
precum şi alte caracteristici principale sunt următoarele :
• Temperatura maxim 50 grade;
• pH – ul cuprins între 6,6 şi 11,0;
• Cianuri maxim 1,0 mg / l ;
• Clor liber maxim 1,0 mg / l ;
• Hidrogen sulfurat şi alte sulfuri (C H2 S) la un pH de 6,5 este admis maxim 1,0 mg / l ;
• Produse petroliere (din categoria: păcură, motorină, uleiuri grele, etc.) maxim 150 mg / l .
În cazul în care nu se pot respecta aceste limite, este necesară o tratare a acestor ape în prealabil
în instalaţii numite staţii de preepurare, în cadrul întreprinderii, în vederea reţinerii acestor substanţe şi
folosirea lor în procesul de fabricaţie, după care aceste ape uzate şi tratate parţial pot fi deversate în
reţeaua de canalizare .
Comunitatea Europeană recomandă ca fiecare utilizator de apă să facă o tratare prealabilă a
apei uzate, pentru reţinerea substanţelor ce pot colmata sau înfunda reţeaua de canalizare şi doar după
această operaţie, apa uzată să fie deversată în reţeaua de canalizare a oraşului.

2.4 Deseurile rezultate in urma procesului de productie

La S.C. SANLACTA S.A. care foloseşte instalaţii moderne de prelucrare a laptelui există diferite
tipuri de deşeuri generate, stocate, tractate şi eliminate, precum:
-nămol şi grăsimi,
-gunoi menajer,
-deşeuri metalice.
Cantitatea de gunoi menajer generat a fost între 15 şi 20 m3/lună, în cursul anului 2008.
Stocarea celor 223 m3 gunoi menajer se face în recipiente metalice (RM), iar eliminarea către depozitul
de gunoi al oraşului (DO) este realizată de SALUBRISERV în autospeciale (AS).
În ceea ce priveşte situaţia deşeurilor metalice, generate, stocate şi transportate către
agentul economic care le valorifică, se poate spune că, la S.C. SANLACTA S.A. în a rezultat o
cantitate de 4600 kg, deşeuri metalice, în luna aprilie, respectiv 7800 kg-pentru luna iulie. Întreaga
cantitate (12400 kg/an) a fost transportată cu mijloace auto-nespeciale (AN) către agenţii economici
autorizaţi în valorificarea acestor tipuri de deşeuri; în cazul de faţă agenţii economici cu care S.C.
SANLACTA S.A. are contract sunt : S.C. SILNEF S.R.L. şi METALEX RECICLING S.R.L.

Pentru anul 2008 situaţia acestor tipuri de deşeuri a fost după cum urmează (tabelele 3., 4.,.5.,
6., 7., 8., 9., 10., 11.):

8
 SC.SANLACTA.SRL

Agentul economic S.C. SANLACTA S.A.

Anul 2008
Tipul de deşeu – Nămol şi Grăsimi
Starea fizică - Lichidă
Unitatea de măsură- m3

Tabelul 3
Generarea deşeurilor

Cantitatea de deşeuri
Nr. din care:
Luna
crt. Generate rămasă în
valorificată eliminată final
stoc
1 Ianuarie
2 Februarie 20 m3 20 m3
3 Martie
4 Aprilie 24 m3 24 m3
5 Mai 20 m3 20 m3
6 Iunie
7 Iulie 20 m3 20 m3
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 104 m3 104 m3

9
 SC.SANLACTA.SRL

Tabelul 4
Stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor
Nr.
Luna Secţia Stocare Tratare Transport
crt.
Cantitatea Tipul1 Cantitatea Modul2 Scopul3 Mijlocul4 Destinaţia5
1 Ianuarie
2 Februarie 20 m3 BZ 20 m3 TC E AS DO
3 Martie
4 Aprilie 24 m3 BZ 24 m3 TC E AS DO
3 3
5 Mai 20 m BZ 20 m TC E AS DO
6 Iunie
7 Iulie 20 m3 Z 20 m3 TC E AS DO
8 August
9 Septembrie 20 m3 Z 20 m3 TC E AS DO
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL 104 m3 104 m3
NOTA: 1) Tipul de stocare: 3) Scopul tratării:
BZ - bazin decantor E - în vederea eliminării
2) Modul de tratare: 4) Mijlocul de transport:
TC - tratare chimică AS - Autospeciale
5) Destinaţia:
DO - depozitul de gunoi al
oraşului/comunei

Tabelul 5

10
 SC.SANLACTA.SRL
Eliminarea deşeurilor
Operaţia de
Agentul economic
Nr. Cantitatea eliminare conform
Luna care efectuează operaţia
crt de deşeu eliminat Anexei II B din
de eliminare
Legea 426/2001
1 Ianuarie
2 Februarie 20 m3 AQUASERV
3 Martie
4 Aprilie 24 m3 AQUASERV
5 Mai 20 m 3
AQUASERV
6 Iunie
7 Iulie 20 m3 AQUASERV
8 August
9 Septembrie 20 m3 AQUASERV
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 104 m3

Se observă că, în cursul anului 2008 s-a produs la S.C. SANLACTA S.A. 104 m3 deşeu
reprezentat de nămol şi grăsimi, cantitate care a fost stocată în întreprindere, tratată chimic pentru a fi
eliminată cu ajutorul autospecialelor la depozitul de gunoi al oraşului (tabelele 3., 4., 5. ). Eliminarea
este executată de către AQUASERV-unitate cu care S.C. SANLACTA are contract şi care va continua
operaţia de tratare, depoluare a deşeului respectiv.

Agentul economic S.C. SANLACTA S.A.

Anul 2008
Tipul de deşeu – Gunoi Menajer
Starea fizică - Solidă
Unitatea de măsură – m3

Tabelul 6
Generarea deşeurilor
Nr. Cantitatea de deşeuri
Luna din care:
crt. Generate
valorificată eliminată final rămasă în stoc
1 Ianuarie 20 m3 20 m3

11
 SC.SANLACTA.SRL
2 Februarie 20 m3 20 m3

3 Martie 15 m3 15 m3

4 Aprilie 20 m3 20 m3

5 Mai 16 m3 16 m3

6 Iunie 20 m3 20 m3

7 Iulie 20 m3 20 m3

8 August 16 m3 16 m3

9 Septembrie 20 m3 16 m3

10 Octombrie 20 m3 20 m3

11 Noiembrie 20 m3 20 m3

12 Decembrie 20 m3 20 m3
TOTAL AN 223 m3 223 m3

Tabelul 7
Stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor
Nr.
Luna Secţia Stocare Tratare Transport
crt
Cantitatea Tipul1) Cantitatea Modul2) Scopul3) Mijlocul4) Destinaţia5)
1 Ianuarie 20 m3 RM E AS DO
2 Februarie 20 m3 RM E AS DO
3
3 Martie 15 m RM E AS DO
4 Aprilie 20 m3 RM E AS DO
5 Mai 16 m3 RM E AS DO
6 Iunie 20 m3 RM E AS DO
3
7 Iulie 20 m RM E AS DO
8 August 16 m3 RM E AS DO
3
9 Septembrie 16 m RM E AS DO
3
10 Octombrie 20 m RM E AS DO
11 Noiembrie 20 m3 RM E AS DO
3
12 Decembrie 20 m RM E AS DO
TOTAL 104 m3
NOTA: 1) Tipul 3) Scopul tratării:
de stocare: E - în vederea eliminării
RM - recipient 4) Mijlocul de transport:
metalic AS - Autospeciale
2) Modul de 5) Destinaţia:
tratare: DO - depozitul de gunoi al
oraşului/comunei

Tabelul 8

12
 SC.SANLACTA.SRL
Eliminarea deşeurilor
Operaţia de eliminare Agentul economic
Nr. Cantitatea de deşeu
Luna conform Anexei II B care efectuează operaţia
crt. eliminat
din Legea 426/2001 de eliminare
1 Ianuarie 20 m3
SALUBRISERV
2 Februarie 20 m3 SALUBRISERV
3 Martie 15 m3 SALUBRISERV
4 Aprilie 20 m3 SALUBRISERV
5 Mai 16 m3 SALUBRISERV
6 Iunie 20 m3 SALUBRISERV
7 Iulie 20 m3 SALUBRISERV
8 August 16 m3 SALUBRISERV
9 Septembrie 16 m3
SALUBRISERV
10 Octombrie 20 m3 SALUBRISERV
11 Noiembrie 20 m3
SALUBRISERV
12 Decembrie 20 m3
SALUBRISERV
TOTAL AN 223 m3
SALUBRISERV

Cantitatea de gunoi menajer generat tabelele (6., 7., 8.) a fost între 15 şi 20 m3/lună, în cursul
anului 2008. Stocarea celor 223 m3 gunoi menajer se face în recipiente metalice (RM) iar eliminarea
către depozitul de gunoi al oraşului (DO) este realizată de SALUBRISERV în autospeciale (AS).

Agentul economic S.C. SANLACTA S.A.

Anul 2008
Tipul de deşeu – Deşeuri metalice
Starea fizică - Solidă
Unitatea de măsură – kg
Tabelul 9
Generarea deşeurilor
Cantitatea de deşeuri
Nr. din care:
Luna
crt. Generate eliminată
valorificată rămasă în stoc
final
1 Ianuarie
2 Februarie

13
 SC.SANLACTA.SRL
3 Martie
4 Aprilie 4600 4600
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie 7800 7800
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 12400 12400

Tabelul 10
Stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor
Nr.
Luna Secţia Stocare Tratare Transport
crt.
Cantitatea Tipul1 Cantitatea Modul2) Scopul3) Mijlocul4) Destinaţia5)
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie 4600 VN AN VR
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie 7800 VN AN VR
8 August
9 Septembrie

14
 SC.SANLACTA.SRL
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL 12400
NOTA: 1) Tipul de stocare: 3) Scopul tratării:
VN - în vrac neacoperit 4) Mijlocul de transport:
2) Modul de tratare: AN - auto nespecial
5) Destinaţia:
VR - valorificare energetică prin
agenţi economici autorizaţi

Tabelul 11
Valorificarea deşeurilor

Cantitatea Operaţia de valorificare Agentul economic care

Luna de deşeu conform Anexei II B din efectuează operaţia de
Nr. crt valorificat Legea 426/2001 valorificare
1 Ianuarie
2 Februarie
3 Martie
4 Aprilie 4600 METALEX
RECICLING S.R.L.
5 Mai
6 Iunie
7 Iulie 7800 SC.SILNEF S.R.L.
8 August
9 Septembrie
10 Octombrie
11 Noiembrie
12 Decembrie
TOTAL AN 12400

15
 SC.SANLACTA.SRL
În tabelele (9., 10., 11.) se prezintă situaţia deşeurilor metalice, generate, stocate şi transportate
către agentul economic care le valorifică.
Astfel la S.C. SANLACTA S.A. în lunile aprilie şi iulie a rezultat o cantitate de 4600 kg,
deşeuri metalice, în luna aprilie, respectiv 7800 kg-pentru luna iulie. Întreaga cantitate (12400 kg/an) a
fost transportată cu mijloace auto-nespeciale (AN) către agenţii economici autorizaţi în valorificarea
acestor tipuri de deşeuri; în cazul de faţă agenţii economici cu care S.C. SANLACTA S.A. are contract
sunt : S.C. SILNEF S.R.L. şi METALEX RECICLING S.R.L.

Din cele prezentate, observăm că S.C. SANLACTA S.A. va stoca doar provizoriu deşeurile
controlate, celelalte operaţii (tratare, eliminare, valorificare), fiind efectuate de agenţi economici cu
care au încheiat contract în acest sens.
Trebuie să menţionăm că fiecare întreprindere, în funcţie de deşeurile generate, şi în funcţie de
emisiile pe care le elimină în mediu trebuie să achite un fond de mediu. De exemplu, pentru ambalarea
produselor lactate fabricate în cadrul S.C. SANLACTA S.A., există un plan de recuperare a
ambalajelor consumate, acesta se stabileşte funcţie de producţia planificată.

3.MĂSURILE DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA APELOR

3.1Preepurarea apelor uzate rezultate de la SC.SANLACTA.SRL

cu ajutorul unitatii de flotatie de tip SWL 10

3.1.1. SCHEMA STAŢIEI DE PREEPURARE

Pentru preepurarea apelor uzate de la S.C. SANLACTA S.A. a fost necesar să se instaleze, în
anul 2008, unitatea de flotaţie de tip SWL 10, fabricată în acelaşi an (fig.2şi3).

16
 SC.SANLACTA.SRL

Fig. 2. Unitate de flotaţie SWL

Fig.3. Diagrama de curgere

Trebuie menţionat că apa tratată (efluentul) rezultată din unitatea de flotaţie SWL NU
este apă potabilă.

17
 SC.SANLACTA.SRL

3.1.2.DESCRIEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

Una din condiţiile de funcţionare optimă a instalaţiei este menţinerea unei alimentări continue
şi a asigurării unei compoziţii constante a apei uzate. Aceasta înseamnă că debitul maxim de ape
reziduale pe minut/pe oră nu poate fi depăşit deoarece aceasta ar duce la scăderea calităţii efluentului.
De asemenea duce la intrarea în suprasarcină a instalaţiei. De aceea este necesar un calcul corect al
capacităţii pompei şi a secţiunii conductelor.
Apele reziduale sunt colectate în bazinul de contact de unde sunt direcţionate spre treapta de
separare ( dacă se realizează un tratament chimic- ceea ce se realizează- al apelor, reactivii se vor
adăuga înainte ca apa să intre în procesul de separare). Unitatea de flotaţie SWL este construită ca un
separator pentru flocoanele separate din apa reziduală care flotează. Pompa de recirculare (P8) adaugă
apă tratată la intrarea din flotaţie. Recircularea apei se face la presiune (aprox. 6 bar) şi prin saturare cu
aer. La pomparea sub presiune aerul se dizolvă în apă. Depresurizarea apei recirculate se face în
flotaţie. Rezultă astfel formarea de bule fine de aer de 30-60 microni. Aceste bule de aer aderă cu
uşurinţă de solidele din apă şi asigură ridicarea flocoanelor. Dimensiunea redusă a bulelor de aer este
esenţială pentru eficienţa unităţii de flotaţie(fig. 4).
Apa reziduală intră în flotaţie şi trece peste pachetul de plăci (P2) prin curgere laminară. O
parte din bulele mai mari de aer se ridică la suprafaţă fără să intre pe pachetul de plăci, restul este
separat de flocoanele formate în apă la trecerea printre plăci în contra curent.

Fig.4. SWL (cu sistem de recirculare manual)

Apa curată părăseşte sistemul printr-un deversor reglabil.

Sedimentul se va depune la baza sistemului şi va fi evacuat de sistemul de descărcare.

Nămolul flotat va fi evacuat prin sistemul de descărcare (P5) şi colectat în conul de acumulare
nămol (P6).

18
 SC.SANLACTA.SRL

4.CONCLUZIILE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI

ASUPRA MEDIULUI
Evacuarea apelor uzate şi neepurate sau epurate necorespunzător în emisari, fie că sunt râuri
sau lacuri duce la degradarea gravă a mediului şi pune în pericol sănătatea oamenilor. Trebuie remarcat
faptul că în STAS 1481-76 se prevede în mod explicit ca apele uzate să fie evacuate întotdeauna în
amonte de punctul de captare a apei. În acest mod întreprinderile ar fi obligate să-şi realizeze o epurare
de calitate, în caz contrar şi-ar introduce în reţeaua de apă industrială o apă poluată, improprie
procesului tehnologic.
Apa uzată rezultată în urma desfăşurării proceselor de producţie la SC.SANLACTA.SRL nu
este condusă direct în reţeaua de canalizare a oraşului, ea fiind supusă mai întâi unui tratament de
preepurare. Trimestrial, LABAQUACONSULT SRL face analiza apelor preepurate şi deversate în
reţeaua de canalizare a oraşului, de unde vor ajunge în staţia de epurare.
Zerul rezultat (în medie, 5000 l/zi) nu este condus la staţia de preepurare a unităţii, deoarece ar
îngreuna procesul, ci este preluat de o fermă de porci.
Nămolul rezultat în urma preepurării apelor uzate este vidanjat de cisterne ale AQUASERV,
care vor realiza tratarea lui.
Deoarece se folosesc o serie de soluţii(hidroxid de carbon, hidroxid de sodiu, acid fosforic, acid
nitric etc) , atât la prelucrarea materiei prime, cât şi în procesul de igienizare, dar şi la preepurarea apei
uzate se iau măsuri în ceea ce priveşte monitorizarea acestor soluţii, evitarea împrăştierii lor în
recipientul cu apă, evitarea contactului cu organismul uman.
Astfel reuşesc cei de la această fabrică de procesare a laptelui să reducă impactul negativ
asupra mediului care îl provoacă deversarea apelor uzate in reţeaua de canalizare.

19