Académique Documents
Professionnel Documents
Culture Documents
Izvoarele dreptului
Cutuma sau obiceiul reprezinta cel mai vechi izvor de drept si consta intr-o practica
indelungata facuta cu constiinta reprezentarii unei reguli juridice obligatorii.
Cutuma se mai numeste si lege nescrisa.
Ulterior, a aparut legea scrisa in general prin codificarea acestor cutume.
In principiu, cutuma sau obiceiul nu este izvor de drept in sistemul romanesc. Poate fi
insa izvor de drept exceptional atunci cand legea trimite expres la obicei, la cutuma sau la
uzul.
A nu se confunda cutuma sau obiceiul cu uzantele comerciale internationale care au fost
codificate ( yncoterms- reguli codificate ).
In dreptul anglo- saxon, cutuma sau obiceiul inca reprezinta izvor de drept.
In dreptul continental, cutuma sau obiceiul este izvor de drept doar in situatia prezentata.
In sistemul romanesc de drept, ca si in orice sistem care face parte din marea familie a
sistemului romano- germanic legea este principalul izvor de drept.
Izvorul de drept este locul unde se gasesc normele juridice.
Constitutia se afla in varful piramidei . La acelasi nivel se mai afla Conventia europeana a
drepturilor omului si toate tratatele si conventiile internationale cu privire la drepturile
omului.
Legile ordinare
Ordonantele Guvernului ( au aceeasi putere ca cele ordinare ) sunt acte normative emise
de Guvern, in baza unei delegari legislative data de Parlament. Isi produc efectul chiar
daca nu au fost aprobate prin lege.
Exista si ordonante de urgenta. Nu sunt emise in baza unei delegari legislative, ci intr-o
situatie care reclama urgenta.
Sub ordonante se afla hotararile Guvernului. Sunt acte normative administrative, care
sunt dare de Guvern pentru aplicarea si executarea in concret a dispozitiilor cuprinse in
legi si ordonante.
Sub hotarare, se afla ordinele ministrilor, hotarari, alte hotarari ale consiliilor locale,
judetene care cuprind acte normative.
Jurisprudenta
Doctrina
Literatura de specialitate nu este izvor de drept, dar opiniile doctrinarilor vor avea o
influenta atat asupra organelor care aplica legea, cat si pentru puterea legiuitoare, opiniile
acestea stand la baza redactarii normelor juridice.