Avc Ischemic - Generalitati

Ridicarea din pat in accidentul vascular
Imediat dupa ce persoana care a suferit un accident vascular cerebral devine constienta,
poate incepe programul de recuperare. Daca pacientul nu se poate ridica singur la
marginea patului, programul de recuperare incepe prin stabilirea acestui obiectiv. Este
foarte important acest pas deoarece cu fiecare zi in care pacientul sta intins in pat fara a
se ridica, musculatura antigravitationala se atrofiaza tot mai mult iar procesul de
recuperare ingreunandu-se simtitor. Pentru ca pacientul sa se poata ridica din pat pe
propriile picioare trebuiesc parcursi mai multi pasi, in functie de starea fiecarui pacient in
parte. Voi descrie in continuare un caz ipotetic, inspirat din experienta personala ca si
kinetoterapeut.
Cresterea fortei musculare a mainii neparalizate

De cele mai multe ori mana neparalizata in urma accidentului vascular are destul de
multa forta chiar de la inceput. Sunt situatii insa in care datorita varstei inaintate sau a
slabirii generale a organismului, forta musculara a mainii neafectate sa fie foarte scazuta.
Cresterea fortei musculare a acesteia se realizeaza prin miscari active, constiente,
antigravitationale (pacientul isi ridica sindur mana deasupra capului, face flexii din cot,
isi roteste incheietura mainii). Pe urma, miscarile se vor face contra unei rezistente
suplimentare (fie ridica pacientul o greutate sie kinetoterapeutul sau un membru a
familiei opune o rezistenta miscarii pacientului).
Ridicarea in sezut cu ajutor

Dupa ce mana neafectata a obtinut o forta suficienta se vor executa ridicari in sezut cu
ajutor. Acest ajutor poate veni fie de la un membru al familiei care ajuta miscarea de
flexie a abdomenului pe coapse impingand umerii pacientului inspre directia de miscare,
fie chiar de la mana sanatoasa a pacientului care va trage de o curea prinsa de marginea
opusa a patului. Cu alte cuvinte, pacientul fie se ajuta singur tragand cu putere de o curea
prinsa de partea opusa a patului fie este impins de la spate. Ajutorul va descreste
progresiv pentru a intari musculatura abdominala.
Coborarea picioarelor la marginea patului

Dupa ce musculatura abdominala a obtinut putina forta, se coboara pasiv picioarele
pacientului la marginea patului. Aceasta este pozitia sezut la marginea patului. Aceasta
pozitie ofera o flexibilitate de lucru mult mai mare. Acum se pot face inclinari laterale,
anterioare, posterioare, miscari cu membrele.
Extensia si flexia piciorului

Din pozitia sezand la marginea patului, i se aseaza pacientului doua perne mari in spate si
este ajutat sa se lase incet pe spate. Din pozitia culcat dorsal, se executa flexii ale
copselor pe abdomen (ridicarea genunchilor la piept). Acestor miscari li se aplica
progresiv si o rezistenta.
Ridicarea in picioare
Sprijinit de catre doua persoane care il tin cu atentie, pacientul se ridica in picioare.
Masajul in accidentul vascular cerebral
(AVC)
De multe ori consecinta unui accident vascular cerebral este hemiplegia,
adica paralizia unei jumatati (dreapta sau stanga) a corpului. Apare prin
afectarea neuronului motor de la nivelul creierului din cauza accidentului
vascular cerebral. In cadrul hemiplegiei apare initial un stadiu flasc, cand
muschii sunt lipsiti de tonus, slabiti , moi, iar aproximativ dupa o luna
apare stadiul spastic, cand muschii sunt rigizi. Tehnicile de masaj difera in functie de
stadiu.
In stadiul initial, flasc se face masaj tonifiant, masaj trofic muscular si vascular.
In stadiul de spasticitate si dupa depasirea acestui stadiu se urmareste:

- combaterea spasticitatii prin vibratii ale musculaturii, masaj cu gheata, masajul
sistemului nervos central
- combaterea dezaxarilor prin masajul sistemului nervos periferic, masaj Cyriax, elongatii,
tractiuni ale coloanei vrtebrale si ale membrelor
- combaterea complicatiilor: a durerilor prin masaj antalgic, a dezaxarilor prin miscari
postmasaj, a edemelor prin masaj de drenare limfatica, a depresiei prin masaj sedativ
Masajul se poate incepe la cateva zile dupa accidentul vascular. Initial durata masajului
este de 10 minute si se creste progresiv la 20 de minute. Se fac 30-40 de sedinte de masaj.
Efectele masajului sunt: efect sedativ, efect de incalzire locala prin stimularea circulatiei,
drenarea limfatica, stimularea aparatului circulator si respirator, cresterea tonusului
muscular, cresterea metabolismului bazal, imbunatatirea somnului, indepartarea oboselii.
accident cerebral accident vascular accident vascular cerebral accident vascular hemoragic accident
vascular ischemic ait alcool avc cabinet fizioterapie cluj cabinet kinetoterapie cluj cabinet masaj
cluj cabinet recuperare cluj colesterol curenti curenti kotz curenti tens diagnostic accident vascular
electrostimulare electroterapie avc exercitii accident vascular fizioterapie fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc grasimi hemipareza jumatate a creierului jumatate de corp kinetoterapie miscare accident
vascular recuperare accident vascular scris stimulare neuromusculara accident vascular tratament accident
vascular tratament discopatie vorbit
Reintegrarea sociala dupa un accident vascular cerebral (AVC)
In functie de zona creierului afectata si de extinderea leziunii post-
accident vascular cerebral, bolnavul poate avea diverse sechele. Pe langa
afectarea motorie, pacientul poate pierde anumite abilitati, care ii pot
influenteaza viata personala si sociala intr-un mod negativ. In aceste
conditii, este necesara reintegrarea sa sociala alaturi de sprijinul familiei
si al persoanelor din jur.
Printre tulburarile de perceptie care pot aparea post-AVC se numara:

- reflexe si simturi diminuate
- reducerea campului vizual-ceea ce limiteaza orientarea spatiala a bolnavului, acesta
putand chiar sa se accidenteze
- tulburari de vorbire, de citit sau de scris- in aceste situatii, bolnavul trebuie sa reinvete
aceste activitati
- amnezie-bolnavul nu-si mai aminteste ce a facut, numele unor persoane, locuri sau
situatii
- incapacitate de concentrare-acest aspect poate sa interfereze cu procesul de recuperare
medicala. Bolnavul nu este capabil sa se concentreze asupra exercitiilor pe care trebuie sa
le faca.
- confuzie
- incapacitatea de a executa activitati uzuale, precum: igiena personala, mancat, imbracare
Toate aceste tulburari limiteaza activitatile bolnavului, facandu-l uneori dependent de

sprijinul familiei si chiar al societatii. In functie si de personalitatea fiecarui pacient,
acesta reactioneaza diferit in astfel de situatii. Unii pot deveni chiar anxiosi sau depresivi,
necesitand consult de specialitate (psihiatru) si medicatie adecvata: antidepresive,
anxiolitice (Xanax), sedative. Daca situatia este depasita, se poate apela si la un psiholog.
Familia il poate ajuta pe bolnav oferindu-i sprijin emotional, conditii de viata adecvate,
astefl incat reintegrarea sa in societate sa fie cat mai facila. Poate sa-l ajute cu imbracarea,
sa-l ajute in privinta igienei personale. Daca bolnavul prezinta ingustarea campului vizual
sau tulburari de vedere, sa-i amenajeze un spatiu adecvat, astfel incat el sa nu se
accidenteze.
Atat bolnavul cat si familia trebuie sa fie constienti de durata in general lunga a procesului
de recuperare medicala post-accident vascular cerebral. In acest sens, ei trebuie sa aiba
rabdare, perseverenta si sa sesizeze modificarile zilnice ale recuperarii. Un sprijin familial
sustinut impreuna cu recuperarea medicala vor reusi, in timp, sa reintegreze bolnavul in
societate.
Sansele de recuperare dupa un accident vascular cerebral (AVC)
Statistic, 15-30% dintre pacientii care au suferit un accident vascular
cerebral raman cu cel putin o dizabilitate pentru tot restul vietii, insa
peste 40% dintre bolnavi reusesc sa se recupereze in totalitate. De
asemenea trebuie mentionat ca majoritatea dizabilitatilor se recupereaza
in cateva luni, iar altele au nevoie de un timp mai indelungat de
recuperare sau pot persista toata viata.
Sansele de recuperare in urma unui accident vascular cerebral sunt variabile, in functie de:
zona afectata a creierului, extinderea leziunilor precum si capacitatea creierului sanatos de
a prelua functiile zonei moarte si de bolile asociate ale pacientului. In unele cazuri, cand
leziunile cerebrale sunt foarte extinse sau hemoragia patrunde in sistemul ventricular a
creierului, accidentul vascular cerebral este mortal.
Creierul are o capacitate mare de refacere si adaptare. Totusi, partea sa afectata in urma
unui accident vascular cerebral nu se mai poate reface. Neuronii din aceasta zona sunt
morti din cauza privarii de oxigen si substante nutritive (in cazul AVC ischemic) sau din
cauza hemoragiei (in cazul AVC hemoragic) si nu se mai pot reface. Functia lor poate fi
preluata de neuronii sanatosi, prin realizarea a noi conexiuni. Aceste sinapse se formeaza
in timp, prin exercitii repetate in cadrul recuperarii medicale. Practic bolnavul este obligat
sa re-invete anumite actiuni, ca de exemplu: sa ridice mana, sa umble.
Sansele de recuperare depind de asemenea de starea emotionala a pacientului. Cu cat

starea sa psihica este mai buna, cu atat recuperarea va fi mai rapida si sansele de
recuperare mai mari. Perioada de recuperare este diferita, in functie de fiecare pacient. O
influenta mare are si familia prin sustinerea morala a pacientului. In recuperarea post-
accident vascular cerebral este nevoie de rabdare si perseverenta.
Pentru ca sansele de recuperare sa fie maxime, recuperea medicala (prin kinetoterapie,

fizioterapie, masaj) trebuie initiata cat mai devreme, chiar din faza acuta, daca starea de
sanatate generala a pacientului permite acest lucru.
Tratamentul in accidentul vascular cerebral (AVC)
Tratamentul accidentului vascular cerebral este diferit, in functie de tipul
sau: ischemic sau hemoragic. Pentru a se determina cauza accidentului
vascular, bolnavul va face o examinare TC(computer tomograf) sau
RMN(rezonanta magnetica nucleara). Indiferent de cauza, este important
ca tratamentul de urgenta sa fie inceput cat mai devreme, pentru ca
leziunile creberale sa fie cat mai mici.
Accidentul vascular cerebral ischemic

In cadrul acestui tip de AVC se urmareste restabilirea fluxului sangvin la nivelul portiunii
afectate din creier si stabilizarea functiilor vitale. In aceasta situatie, un tromb obstrueaza
complet un vas, privand zona respectiva a creierului de oxigen si substante nutritive. Ca si
tratament se utilizeaza: acticator tisular de plasminogen (t-PA) pentru dizolvarea
cheagurilor, anticoagulante precum Aspirina. In caz de AVC prin embolie cardiaca,
coagulopatii, se pot admisnistra heparine si heparinoizi. Se pot utiliza, la nevoie:
medicamente pentru controlul glicemiei, antipiretice (in febra) sau anticonvulsivante.
Accidentul vascular cerebral hemoragic

Se urmareste oprirea hemoragiei intracraniene, scaderea presiunii intracraniene,
stabilizarea functiilor vitale si a tensiunii arteriale.
Pentru hemoragiile mici si mijlocii nu se recomanda interventie chirurgicala. In cazul unei
hemoragii masive operatia este necesara, pentru indepartarea sangelui si scaderea
presiunii intracraniene. Ca si medicatie se pot utiliza: medicamente pentru controlul
tensiunii arteriale(se recomanda sa nu se reduca brusc tensiunea), pentru controlul
glicemiei, anticonvulsivante sau antipiretice. Pentru reducerea edemului
cerebral(tumefierea creieruui) se folosesc: Manitol, Furosemid.
Tratamentul de intretinere
Are ca scop prevenirea unui alt accident vascular cerebral. Cuprinde atat tratament
medicamentos, cat si tratament non-medicamentos. Ca si medicatie se utilizeaza la
recomandarea medicului: Aspirina sau alte anticoagulante, medicamente pentru controlul
glicemiei(la diabetici) sau a colesterolului. Hipertensiunea arteriala se trateaza cu:
inhibitori ai enzimei de conversie, betablocante, blocanti ai canalelor de calciu, diuretice.
In cadrul profilaxiei, la tratamentul medicamentos se asociaza un stil de viata sanatos:
dieta fara grasimi, exercitii fizice zilnice, renuntarea la fumat, alcool.
Kinetoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare, utila in numeroase
afectiuni prntre care si in recuperarea post-accident vascular cerebral.
Procedurile recomandate de catre kinetoterapeut difera in functie de
etapele recuperarii. Cateva dintre obiectivele kinetoterapiei in ceea ce
priveste recuperarea accidentului vascular cerebral, sunt: pastrarea
amplitudinilor articulare, imbunatatirea tonusului muscular, cresterea fortei musculare,
refacerea schemelor motrice, imbunatatirea echilibrului, reeducarea mersului, recuperarea
bratului afectat, stimularea neuromusculara, reintegrarea sociala, reintegrarea
profesionala.
1. Recuperararea in faza acuta

Presupune proceduri pasive (miscarile sunt efectuate de catre kinetoterapeut) de
pozitionare, de mentinere a gradului de miscare, elongatii. Acestea sunt utile pentru
prevenirea contracturilor. Se urmareste tratarea disfagiei (dificultatea la inghitire) daca
aceasta este prezenta precum si tratarea tulburarilor sfincteriene. Tot in aceasta faza se
pozitioneaza si se asista pacientul la miscarile de intoarcere si asezare la marginea patului.
Se urmareste pozitionarea cat mai rapida in sezut pentru a se evita formarea trombilor si a
embolilor si a leziunilor de decubit.
2. Recuperarea in faza postacuta

Odata cu redobandirea tonusului muscular pacientul este capabil sa efectueze proceduri
active. Astfel, in aceasta faza se urmareste: controlul satisfacator al tulburarilor
sfincteriene, de deglutitie, capacitatea de realizare si mentinere a pozitiei asezat,
mentinererea echilibrului in timpul efectuarii unor activitati (alimentatie, prehensiune),
realizarea unor activitati cotidiene (participarea la imbracat, transferul pe scaunul cu
rotile), cresterea fortei musculare si pozitionarea corecta a articulatiilor.
Kinetoterapeutul recomanada pacientului in aceasta faza exercitii de contractie excentrica

daca forta musculara nu este suficienta pentru contractii concentrice, exercitii pentru
echilibru in pozitia asezat: miscari ale capului si trunchiului, miscari de intindere pentru
luarea unui obiect situat la distanta, luarea unor obiecte de pe sol.
3. Recuperarea in faza cronica precoce

Cuprinde cele mai multe momente decisive ale tratamentului: redobandirea capacitatii de
a sta in picioare, a mersului,a miscarilor precise ale membrului superior, rezolvarea
tulburarilor de comunicare.Ridicarea in picioare se incepe cu partea superioara a
trunchiului verticala si picioarle plasate putin posterior. Pacientul inclina anterior partea
superioara a corpului, din solduri, si se ridica. Aproximativ 60-70% dintre pacientii cu
AVC redobandesc capacitatea de mers.
Tags:
accident vascular
accident vascular cerebral
accident vascular hemoragic
accident vascular ischemic
cabinet kinetoterapie accident vascular
exercitii accident vascular
kinetoterapeut
kinetoterapeut accident vascular
kinetoterapie
kinetoterapie accident vascular

Fizioterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
In afara de programul standard de recuperare medicala a deficitului
functional, pacientul poate urma un program de exercitii efectuate in
mod activ sau pasiv, cel pasiv constand in electrostimulare sau
gimnastica pasiva. Miscarea in apa sau hidrokinetoterapia are efecte
benefice si se alatura cu succes celorlalte mijloace terapeutice aplicate
pacientului cu hemipareza sau hemiplegie sechelara post- AVC.
Tratament prin electroterapie

- curenti cu impulsuri: frecventa 60, cresterea ICR impulsuri 8, intensitatea de 2-3 mA,
durata 30 de minute, o sedinta pe zi, 10-12 sedinte pe serie
- decontracturari pentru membre: electrodul negativ se plaseaza pe muschii antagonisti,
intensitatea de 10-12 mA, durata 10-15 minute, o sedinta pe zi, 10-12 sedinte pe serie
-curenti interferentiali: initial la brat-se folosesc 4 electrozi, frecventa rapida, durata 20 de
minute, intensitate usoara, apoi 5 minute frecventa lenta. Ulterior se muta electrozii la
nivelul gambei afectate.
- unde scurte pe articulatiile dureroase: durata 20 de minute, o sedinta pe zi, doze calde III
si IV
- galvanizari descendente ale coloanei vertebrale: electrodul pozitiv se plaseaza la ceafa,
iar cel negativ la nivelul sacrului
- ionizari transversale cu sulfura de magneziu 2-10% sau clorura de magneziu 4%: polul
pozitiv este bifurcat, iar cel negativ plasat la nivelul occipitalului, intensitatea de 2-3 mA,
durata 10-20 minute, o sedinta pe zi, 15 sedinte pe serie
- ionizari cu calciu clorat 1-10%: polul pozitiv bicuricular, iar cel negativ la nivelul
occipitalului, intensitatea de 1-2 mA, durata 10-20 minute, o sedinta pe zi, 10-20 sedinte
pe serie
Tratament prin hidro-termoterapie

- bai galvanice patrucelulare: polul pozitiv amplasat la membrele superioare, iar cel
negativ la membrele inferioare,intensitatea de 15 mA, durata 15-20 minute, o sedinta pe
zi, 20 de sedinte pe serie
- galvanizari deontracturante: electrodul negativ se aplica latero-cervical, iar cel pozitiv la
nivelul palmei sau al plantei, pe partea opusa hemiplegiei, intensitatea de 10-15 mA,
durata 10-15 minute, o sedinta pe zi, 10-12 sedinte pe serie
- impachetari cu parafina: la 50-60 grade pe articulatiile dureroase, durata 20-30 minute, o
sedinta pe zi, 10-15 sedinte pe serie
- baile caldute (37 de grade) cu plante, cu durata de 10-15 minute au efect trofic si previn
contractarile
- baile kinetoterapeutice: la 37 grade celsius, cu durata de 20 de minute au efect
decontracturant
- impachetarile cu namol: la 40-41 de grade, cu durata de 15-20 minute au deasemenea
actiune decontracturanta
Tags:
accident vascular
accidentul vascular
curenti accident vascular cerebral
electroterapie avc
fizioterapie
fizioterapie accident vascular
fizioterapie avc
ionizari accident vascular
recuperare accident vascular

Etapele tratamentului accidentului vascular cerebral (AVC)
De cele mai multe ori recuperarea dureaza mai mult de 1 an, in functie de
gravitatea leziunilor produse de accidentul vascular cerebral si
capacitatea creierului sanatos de a prelua functiile neuronilor lezati.
Depinde de asemenea de varsa pacientului si de starea sa de sanatate.
Recuperarea poate fi totala sau partiala si uneori poate dura intreaga viata.
Etapele recuperarii medicale in urma unui AVC sunt urmatoarele:
1. Faza acuta:
- este perioada imediat urmatoare accidentului vascular cerebral si dureaza 3-4 saptamani
- este primul moment critic al recuperarii
- in aceasta perioada sistemul nervos este putin receptiv la reinvatare, fiind reprezentata de
perioada flasca (pacientul nu este in stare sa execute niciun fel de miscare cu portiunea
afectata a corpului; lipseste tonusul muscular)
- kinetoterapeutul utilizeaza in principal metode pasive de mobilizare- adica el insusi
executa miscarile segmentului de corp afectat al bolnavului
- se urmareste pozitionarea cat mai precoce in sezut, cu sprijin, in vederea reduce riscului
de tromboza si embolie, a leziunilor de decubit, si a hipotensiunii posturale
2. Faza postacuta
- este perioada de la 3-4 saptamani pana la reaparitia miscarilor voluntare si a tonusului
muscular
- bolnavul recapata un oarecare control asupra membrului afectat
- la nivelul creierului incep sa se creeze noi sinapse, iar neuronii sanatosi vor prelua
functiile neuronilor lezati
- in aceasta faza kinetoterapeutul va utiliza in continuare manevre pasive si va face usor
trecerea spre manevre active
3. Faza cronica precoce

- dureaza pana la 6 luni, maxim 1 an dupa AVC
- functiile neuronilor pierduti au fost deja preluate de creierul sanatos, aceste modificari
cerebrale functionale avand la baza plasticitatea neuronala. Procesul se datoreaza repetarii
exercitiilor stabilite de catre kinetoterapeut. Initial acestea sunt constientizate dar prin
repetare devin automatisme.
- cuprinde cele mai multe momente decisive ale recuperarii: redobandirea capacitatii de a
sta in picioare, a mersului, a miscarilor precise ale membrului superior, rezolvarea
tulburarilor de comunicare
Accidentul vascular cerebral (AVC) si operatia
Endarterectomia carotidiana-se efectueaza la pacientii care au suferit un
AVC ischemic. Prin aceasta interventie se indeparteaza placa de aterom
depusa pe peretii arterelor carotide, in cazul in care ingustarea lumenului
arterelor este medie sau severa. Astfel se mareste diametrul vasului si un
flux mai mare de sange iriga creierului, prevenindu-se prin aceasta
metoda un nou AVC ischemic. Endarterectomia carotidiana este contraindicata la
persoanele la care ingustarea arterelor carotide este minima (sub 50% din diametrul
vasului) deoarecere riscurile intreventiei chirurgicale depasesc beneficiile.
Angioplastia percutanata transluminala cerebrala-o alta procedura chirurgiacala aplicabila

tot dupa un AVC ischemic. Interventia presupune insertia unui tub metalic numit stent
impreuna cu un balon dezumflat in interiorul arterei carotide. Cand stentul ajunge la
nivelul obstructiei (determinate de placile de aterom) se umfla balonul care va mari
diametrul stentului si implicit al vasului ingustat. Ulterior balonul se retrage, stentul
ramane pe loc mentinand lumenul vasului deschis. Montarea de stenturi este la fel de
eficienta ca si endarterectomia carotidiana.
In cazul unui AVC hemoragic cand sangele a iesit din vas, acumulandu-se la nivelul
creierului, se poate realiza drenarea sau indepartarea sa chirurgical.
Embolizarea endovasculara-este o procedura chirurgicala care se aplica in cazul unui

AVC hemoragic determinat de un anevrism (dilatare a peretelui vasului) rupt. Presupune
introducerea in anevrism a unui mic carlig care il blocheaza.
Unele accidente vasculare cerebrale hemoragice pot sa apara pe fondul unor malformatii
arteriovenoase de la nivelul creierului. Peretii acestor vase pot fi subtiri si se pot rupe
usor. Exista intervetii chirurgicale de reparare a vaselor malformate.
De evitat dupa un accident vascular cerebral (AVC)
Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un
AIT (atac ischemic tranzitor) pot sa repete aceste episoade, viata lor
putand fi pusa in pericol. Acestia precum si persoanele care nu au avut
un AVC sau AIT, dar care au un risc crescut de a dezvolta aceste
afectiuni trebuie sa evite anumite lucruri si sa adopte un stil de viata
sanatos.
Printre acestea se numara:

- controale medicale periodice-in special persoanele de varsta a 3-a, cele care au
hipertensiune arteriala, diabet zaharat, colesterol crescut. Este importanta mentinerea
acestor parametri in limite normale printr-un stil de viata sanatos sau la nevoie prin
medicatie
- alimentatia-pentru reducerea colesterolului pacientul trebuie sa evite consumul
alimentelor bogate in grasimi. Este de preferat adoptarea unei diete bazate pe legume,
fructe, cereale. Astfel se mentine si o greutate corporala adecvata, obezii avand un risc
crescut de a dezvolta AVC sau AIT. Pacientii care au hipertensiune arteriala trebuie sa-si
limiteze consumul de sare, deoarece sarea retine apa in organism si creste tensiunea
arteriala.
- evitarea sedentarismului si adoptarea unui stil de viata activ, care presupune efectuarea
de exercitii fizice zilnice. Exercitiile fizice sunt benefice persoanelor cu hipertensiune
arteriala, deoarece scad tensiunea si cresc nivelul de HDL-colesterol (colesterolul bun)
- la indicatia medicului se pot folosi si medicamente: aspirina, anticoagulante (de exemplu
la persoanele cu fibrilatie atriala sau care au suferit un infarct miocardic), medicamente
care controleaza tensiunea arteriala (inhibitori ai enzimei de conversie, diuretice), care
scad nivelul de colesterol (statine)
- renuntarea la fumat-tutunul favorizeaza atat hemoragia cat si tromboza cerebrala
- evitarea consumului de alcool-alcoolul favorizeaza tulburarile de ritm cardiac si
contractilitate, care la randul lor favorizeaza aparitia embolilor (mici cheaguri de sange
care pot ajunge la creier). Alcoolul favorizeaza si agregarea plachetara (formarea
cheagurilor)
- evitarea folosirii anticonceptionalelor, deoarece acestea cresc riscul formarii trombilor si
a embolilor care pot determina un AIT sau un AVC ischemic
- evitarea consumului de droguri, deoarece acestea cresc tensiunea arteriala si favorizeaza
aparitia tulburarilor de ritm
- evitarea terapiei de substitutie hormonala la femeile aflate la menopauza
Tags:
accident vascular
ait
alcool
avc
contraindicatii avc
de evitat dupa un accident vascular
grasimi
pericole avc
renuntarea la fumat
sedentarism
Recuperarea medicala in accidentul vascular cerebral (AVC)
Bolile cerebro-vasculare (unde se incadreaza si AVC) sunt o problema
de sanatate majora in tarile dezvoltate. Reprezinta a treia cauza de
mortalitate, prima cauza de dizabilitate, 10% dintre decese si prima cauza
de deces dupa varsta de 65 de ani. Cei care supravietuiesc raman cu
sechele, necesitand ingrijire si recuperare de lunga durata.
Recuperarea dupa AVC are ca scop recastigarea autonomiei si reintegrarea bolnavului in

mediul social:
- alimentarea, igiena, ingrijirea proprie (fara a fi dependent de persoanele din jur)
- mersul
- vorbirea si intelegerea cuvintelor
- memoria, capacitatea de concentrare, capacitatea de a indeplini anumite sarcini
- interactiunea cu persoanele din jur
Recuperarea neuromotorie este de apartenenta pluridisciplinara. In functie de gravitatea si

consecintele accidentului vascular cerebral, serviciile de care poate beneficia bolnavul
sunt:
- kinetoterapie, fizioterapie, masaj-ajuta la recuperarea capacitatii de miscare a bolnavului,
a mersului
- asistenta medicala din partea unui cadru mediu-daca pacientul se afla in imposibilitatea
de a avea grija de sine (nu se poate alimenta singur, nu se poate deplasa) iar familia nu
poate avea grija de el
- terapie ocupationala-ajuta bolnavul sa reinvete activitati uzuale: mancat,imbracat, citit,
scris
- terapie recreationala
- consiliere vocationala-il indruma pe bolnav in alegerea unei noi slujbe compatibile cu
abilitatile sale
- logoped-reinvata bolnavul sa vorbeasca,sa scrie, sa citeasca
- asistenta nutritionala-oferita de un nutritionist. Stabileste dieta pacientului
- psiholog/psihiatru-in cazul in care bolnavul sufera de depresie, este anxios
- activitati sociale-pentru reintegrarea pacientului in mediul social
- suport emotional oferit de familie si prieteni
Perioada de recuperare variaza de la o persoana la alta. In general, in primii 3 ani se

recupereaza majoritatea sechelelor post-AVC, insa uneori procesul de recuperare dureaza
toata viata. Recuperarea cea mai eficienta este in primele 3 luni dupa AVC, astfel ca
recuperarea medicala trebuie initiata cat mai repede pentru ca sansele de recuperare sa fie
maxime. Rata de recuperare variaza si in functie de aria lezata de la nivelul creierului,
deoarece fiecare zona are propriul ritm de recuperare. De exemplu: sensibilitatea tactila
este recastigata mai lent decat functia motorie, iar vorbirea poate necesita o perioada mai
lunga pentru a fi redobandita fata de deglutitie care se poate restabili in prima luna.
Sustinerea familiei in accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral este o boala care de cele mai multe ori lasa
sechele, de gravitate diferita, cu repercursiuni atat asupra vietii sociale a
pacientului, cat si a familiei. Trebuie cunoscut faptul ca recuperarea unui
pacient care a suferit un AVC este de lunga durata si este nevoie de
multa rabdare si sustinere din partea familiei. Pacientul nu trebuie
invinovatit pentru afectiunea pe care o are. Trebuie sprijinit moral si ajutat sa treaca peste
acest episod nefericit. Pe langa sustinerea morala, pacientul are nevoie si de o ingrijire
adecvata pe perioada de recuperare. Uneori sechelele unui AVC sunt atat de grave, incat
pacientul nu se poate alimenta singur, nu poate sa se deplaseze,nu poate vorbi sau nu
intelege sensul cuvintelor.
Familia joaca un rol important in recuperarea pacientului. Ingrijirea unei persoane care a
suferit un AVC poate crea stres in cadrul familiei, poate schimba modul in care membri
familiei interactioneaza si schimba chiar programul de rutina al acestora. Intr-o prima
faza, membri familiei pot fi speriati de boala si pot chiar sa nu se simta confortabili in
preajma bolnavului. In acest sens, poate fi utila o intalnire de familie, incluzandu-l si pe
bolnavul in cauza, in care sa se discute deschis despre boala pacientului si sa se
stabileasca rolurile fiecaruia pe perioada de recuperare a bolnavului. In unele cazuri se
poate apela si la psiholog sau psihiatru.
Supravietuitorii unui AVC trebuie sa-si ridice moralul si sa-si redea sensul viatii. Familia
ii poate ajuta prin sprijinire si incurajare si adoptarea unei atitudini potrivite fata de
bolnav.
Astfel, este indicat ca familia:

- sa permita bolnavului sa reziste singur pe cat posibil, sa nu-l ajute mai mult decat e
cazul, lasandu-l sa se descurce pe cat posibil pe cont propriu. Astfel persoana isi va
recapata increderea in sine, in fortele sale si ii va spori autonomia
- sa puna in evidenta rezultatele pozitive si progresele bolnavului, spunandu-i ca se
descurca bine
- sa fie atenta la semnele de depresie sau de descurajare care influenteaza negativ
progresul
Comunicarea reusita necesita efort atat din partea familiei cat si a bolnavului. In acest
sens: este necesar sa existe respect de ambele parti, mesajul transmis sa fie clar, familia sa
cunoasca dorintele si necesitatile bolnavului, si invers, sa exista empatie de ambele parti.
Pentru bolnav, familia este cea mai importanta, deoarece depinde de ea, iar pentru familie
acest lucru este epuizant. Pentru a putea sa-si indeplineasca cat mai bine indatoririle fata
de bolnav, membri familiei trebuie sa aiba un echilibru fizic si psihic bun. Pentru asta,
trebuie sa nu-si neglijeze preocuparile proprii, sa manance regulat si sanatos, sa-si
mentina o conditie fizica adecvata si sa ramana conectati la lumea reala.
Recuperarea unui bolnav ce a suferit un accident vascular cerebral este o munca de echipa
ce cuprinde: persoana in cauza, familia si terapeuti.
Download articol audio (mp3)

Profilaxia in accidentul vascular cerebral
Este important de stiut ca un AVC poate fi prevenit, intr-o oarecare
masura, prin adoptarea unui stil de viata sanatos. Prin controlarea
factorilor de risc care pot fi modificati, putem reduce riscul de aparitie a
accidentului vascular cerebral. Daca avem si factori de risc pe care nu ii
putem modifica (varsta inaintata, antecedente familiale sau personale de
AVC, AIT sau infarct miocardic) trebuie sa fim mult mai atenti la metodele de profilaxie.
Acestea sunt:
- alimentatia sanatoasa-ajuta la combaterea a 3 factori de risc ai AVC: colesterolul
crescut, hipertensiunea arteriala si excesul de greutate. O alimentatie sanatoasa inseamna:
evitarea excesului de sare, grasimi, consumarea fructelor si a legumelor proaspete, a
cerealelor si a produselor lactate degresate. De asemenea este indicat sa se inlocuiasca
carnea rosie (porc, vita) cu carne alba: pui si peste. O dieta sanatoasa presupune si
inlocuirea grasimilor saturate pe care le gasim in carnea grasa, branza, unt, smantana cu
grasimi mononesaturate (din uleiul de masline, rapita) sau cu grasimi polinesaturate.
Acestea sunt reprezentate de omega-3 si omega-6 si le gasim in peste, nuci, soia, ulei de
peste. Prin inlocuirea grasimilor saturate su cele nesaturate, reducem nivelul colesterolului
"rau" din sange (LDL-colesterol) si crestem nivelul colesterolului "bun" (HDL-colesterol).
Astfel, scade riscul progresiei aterosclerozei si implicit, scade riscul de aparitie a unui
AVC
- activitatea fizica practicata regulat, in functie de varsta si de conditiile fizice ale fiecarei
persoane-ajuta la mentinerea unei greutati optime, imbunatateste circulatia sangelui, scade
tensiunea arteriala, creste colesterolul "bun" si scade colesterolul "rau"
- renuntarea la fumat. Nicotina contribuie la dezvoltarea ateroscleroze si la aparitia
hipertensiunii arteriale. Fumatul este principalul factor de risc modificabil pentru AVC.
Riscul fumatorilor de a avea AVC este de 2-4 ori mai mare decat riscul nefumatorilor.
Chiar si in cazul unui fumator inrait, dupa ce renunta la fumat, riscul AVC scade,
ajungand pana la normal (egal cu riscul populatiei nefumatoare)
- controale medicale periodice. Sunt controale simple: masurarea tensiunii arteriale,
determinarea nivelului de colesterol din sange, pe care fiecare persoana este recomandabil
sa le faca, mai ales daca persoana in cauza are si factori de risc nemodificabili (varsta
inaintata, antecedente personale si familiale de AVC, AIT sau infarct miocardic). Este
importanta cunoasterea valorilor acestor parametri, pentru a putea fi tinuti sub control
- evitarea consumului exagerat de alcool
- evitarea consumului de droguri. Drogurile determina cresterea tensinunii arteriale si
cresc riscul aparitiei unui AVC hemoragic
- evitarea administrarii anticonceptionalelor orale, daca se asociaza si alti factori de risc:
fumat, tulburari de coagulabilitate (hipercoagulabilitate), colesterol crescut
-evitarea stresului
Medicatia in accidentul vascular cerebral
Medicatia folosita la persoanele care au suferit un accident vascular
cerebral este diferita, in functie de tipul de AVC. Cu cat se
diagnosticheaza mai repede un AVC si se administreaza medicatia
corespunzatoare, cu atat leziunile vor fi mai mici, iar sansele de
recuperare mai mari. Exista medicamente care se administreaza si in
cadrul profilaxiei AVC, urmarindu-se controlul hipertensiunii arteriale, scaderea nivelului
de colesterol din sange, controlul fibrilatiei atriale sau a diabetului.
In cazul AVC ischemic:

Tratamentul acut depinde de localizarea AVC si de cauza formarii cheagului de sange
care a obstruat artera. Cand apare un AVC ischemic, scopul este de a ameliora perfuzia
cerebrala a zonei ischemiate. In acest sens, daca diagnosticul a fost pus in primele 3 ore de
la debutul afectiunii se pot folosi medicamente care dizvolva cheagul de sange: activatori
tisulari de plasminogen (rt-PA). Totusi acest medicament nu este recomandat tuturor
pacientilor cu AVC ischemic din cauza riscurilor sale, astfel ca bolnavii care vorbeneficia
de acest tratament trebuie atent selectati folosind un protocol strict.
In cadrul profilaxiei AVC ischemic se folosesc, la indicatia medicului, agentii

antiagreganti plachetari care previn evenimentele aterotrombotice si implicit accidentul
vascular cerebral sau atacul ischemic tranzitor. Cei mai utilizati ahenti antiplachetari sunt
aspirina si triclopidina. aceste medicamente inhiba agregarea plachetara si formarea
trombilor in interiorul arterelor, care se pot mobiliza, devenind emboli, si pot obstrua un
vas de sange.
Ca si terapie anticoagulanta se foloseste heparina in "atacul ischemic tranzitor instabil"

(de exemplu: AIT cu debut recent sau AIT in crescendo) sau in AVC progresiv, cand
ischemia se agraveaza in ore sau zile. Pacientul cu acest tratament trebuie atent
monitorizata, deoarece heparina poate provoca hemoragie. Ca si anticoagulant pe termen
lung, se administreaza warfarina.
In cazul AVC hemoragic:

Tratamentul acut este dificil. Se urmareste oprirea hemoragiei de la nivelul creierului,
scaderea presiunii intracraniene folosind manitol si alti agenti osmotici. Se stabilizeaza
semnele vitale si se controleaza hipertensiunea arteriala. Daca cefaleea si durerea
cervicala sunt severe, se recomanda sedarea usoara si administrarea de antialgice.
Ca si tratament profilactic se urmareste controlul hipertensiunii arteriale. Medicamentele

care scad tensiunea arteriala sunt reprezentate de: beta-blocante, inhibitori ai enzimei de
conversie, blocanti ai receptorilor angiotensinei II, blocanti ai canalelor de calciu,
diuretice. Statinele au de asemenea efect antihipertensiv, dar reduc si cantitatea de
colesterol din sange si stabilizeaza placa de aterom.
Factorii de risc in accidentul vascular cerebral
Orice persoana are un oarecare grad de risc pentru AVC, dar studiile
medicale au identificat anumiti factori care cresc riscul.Acesti factori de
risc se pot imparti in 2 categorii. Acestia pot fi factori de risc care nu pot
fi modificati si factori de risc ce pot fi modificati.
1. Factori de risc care nu pot fi modificati:
- varsta inaintata-se stie ca incidenta AVC creste o data cu inaintarea in varsta
- sexul-barbatii sunt mai predispusi la a face AVC. Femeile sunt protejate de hormonii
feminini (estrogeni). Aceasta protectie scade odata cu instalarea menopauzei, ajungandu-
se ca dupa varsta de 75 de ani femeile sa fie mai predispuse la AVC
- rasa-negri si hispanicii au un risc mai mare de AVC fata de alte rase
- antecedentele familiale de AVC-riscul de AVC este mai mare la persoanele care au rude
apropiate care au suferit un AVC sau AIT
- antecedente personale de AVC, AIT sau infarct miocardic-persoanele care au suferit in
trecut un astfel de episod, au un risc mai mare de AVC decat celelalte persoane.
2. Factori de risc care pot fi modificati:

- hipertensiunea arteriala-este necesar sa fie tinuta sub control prin medicatie
corespunzatoare, deoarece este al doilea factor de risc ca importanta, dupa varsta
- diabetul zaharat ineficient controlat
- colesterolul crescut-este factor favorizant al aterosclerozei
- afectiuni cardiace sau arteriale-care pot duce la infarct miocardic si in consecinta la
cresterea riscului de AVC
- tulburari de ritm cardiac-in special fibrilatia atriala (se intalneste la 3-5% dintre
persoanele de peste 65). Aproximativ 25% dintre persoanele care sufera un AVC prezinta
si fiblitatie atriala. Din cauza faptului ca atriul nu mai este capabil sa se contracte eficient
si sa impinga sangele in ventricul, in atriu ramane sange stagnant, care favorizeaza
aparitia cheagurilor. De la inima cheagul poate pleca spre creier, rezultatul fiind un
- tulburari hematologice
- anticonceptionalele orale asociate cu fumatul cresc considerabil riscul de aparitie a
cheagurilor de sange, care pot duce la AVC
- sedentarismul
- obezitatea
- fumatul
- consumul crescut de alcool
- abuzul de droguri
Tags:
alcool
avc
colesterol
colesterol accident vascular
colesterol avc
diabet accident vascular
factori de risc accident vascular
fumat
hipertensiune accident vascular
sedentarismul accident vascular

Efectele si evolutia accidentului vascular cerebral
Efectele accidentului vascular cerebral depind de zona din creier afectata
si extinderea sa. AVC pot aparea in aproape orice regiune a creierului.
Fiecare portiune a creierului controleaza o anumita functie a
organismului. Daca un AVC blocheaza fluxul sangvin catre o arie care
controleaza o anumita functie, acea parte a organismului va fi afectata si
nu va mai functiona normal.
Creierul este format din 2 emisfere cerebrale: emisfera dreapta si emisfera stanga. Partea
de sus a emisferei drepte controleaza urmatoarele functii: miscarile voluntare,
sensibilitatea, personalitatea, dispozitia si comportamentul, iar partea de jos: memoria
vizuala, auzul si dispozitia. Partea de sus a emisferei stangi controleaza: miscarile
voluntare, vezica urinara, sensibilitatea, comportamentul si limbajul, scrisul si cititul,
personalitatea si dispozitia. Partea de jos a acestei emisfere determina urmatoarele functii:
intelegerea limbajului vorbit, dispozitia (agresivitatea) si auzul. In functie de localizarea si
extinderea leziunilor provocate de un AVC vor fi afectate una sau mai multe functii dintre
cele prezentate mai sus. Astfel, un AVC poate afecta: capacitatea de miscare,
sensibilitatea, vorbirea si intelegerea cuvintelor, comportamentul, gandirea, memoria si
emotiile.
De cele mai multe ori, un accident vascular cerebral determina hemipareza sau
hemiparalizie (pe o jumatate de corp: dreapta sau stanga). Acestea se pot ameliora in timp,
mergand chiar pana la vindecare completa, cu ajutorul terapiei de recuperare. Acest tip
particular de afectare a unei jumatati de corp apare datorita faptului ca fiecare jumatate de
creier controleaza jumatatea opusa a corpului. Astfel, este important care jumatate a
creierului este afectata de AVC. Daca accidentul vascular se produce in jumatatea dreapta
a creierului, va fi afectata jumatatea stanga a corpului, si invers.
Evolutia unui AVC cuprinde urmatoarele faze:

1. faza acuta-perioada imediat post-AVC. Se caracterizeaza prin excitabilitate motorie
scazuta, astfel ca sistemul nervos si implicit musculatura controlata sunt putin receptivi la
"re-educare" prin diferite terapii.
2. faza subacuta-perioada de la 3-4 saptamani post-AVC si pana la reaparitia miscarilor
voluntare si a tonusului membrelor paralizate. In aceasta faza pacientul recapata un
oarecare control asupra miscarilor corpului.
3. faza cronica precoce-se intinde de la 3-4 saptamani pana la 6 luni, maxim 1 an dupa
AVC. Se caracterizeaza prin modificari cerebrale functionale ce au la baza plasticitatea
neuronala.
Tags:
agresivitatea
capacitatea de miscare
echilibrul
efectele accidentului vascular cerebral
emotiile
faza acuta avc
faza cronica accident vascular
faza subacuta avc
gandirea
Diagnosticarea accidentului vascular cerebral
Diagnosticul de AVC este pus de catre medic pe baza unei anamneze, a
examenului obiectiv si a unor explorari complementare. Pentru a afla
daca o persoana a avut un accident vascular cerebral, medicul va pune
intrebari despre simptomele pe care le are persoana in cauza, despre
istoricul sau medical (alte AVC in antecedente, infarct miocardic,
hipertensiune arteriala, diabet zaharat, hipercolesterolemie), despre bolile altor membri ai
familiei. Daca pacientul ajunge la unitatea medicala inconstient, medicul va obtine aceste
informatii de la apartinatori (daca acest lucru este posibil). Aceasta parte de interviu cu
pacientul presupune realizarea anamnezei.
Urmeaza o examinare fizica completa a pacientului. Medicul va constata starea de

constienta a bolnavului, va masura tensiunea arteriala, pulsul si va examina inima,
plamanii, muschii si nervii. Vor fi evaluate: forta musculara, sensibilitatea la atingere,
coordonarea miscarilor, reflexele, memoria pacientului, vorbirea si gandirea sa.
Coroborand anamneza cu examenul obiectiv medicul se orienteaza asupra unui diagnostic,

in acest caz, existenta unui AVC. Totusi, diagnosticul final, de certitudine, va fi pus in
urma unor examinari complementare, cu ajutorul CT (tomografie computerizata) sau
RMN (rezonanta magnetica nucleara). Cu acestea se obtin imagini ale creierului, care vor
fi interpretate de specialisti si vor confirma sau infirma diagnosticul de AVC.
Investigatiile sunt complet nedureroase, arata cu precizie zona din creier afectata si ajuta
medicul sa decida care este cel mai bun tratament.
Exista si alte teste care se pot folosi in cazul unui AVC:

- angiograma cerebrala-se injecteaza un colorant printr-un tub mic (cateter) cu care
medicul patrunde intr-un vas de la nivelul membrului inferior si ajunge pana la vasele
gatului. Colorantul permite medicului sa vizualizeze toate vasele mari si mici din creier si
implicit localizarea unei obstructii care ar fi putut cauza un AVC ischemic
- punctia lombara-cu ajutorul unui ac introdus la nivelul coloanei vertebrale, se preleveaza
o cantitate din lichidul ce inconjoara maduva spinarii. Cu ajutorul acestui test se
evidentiaza existenta sangelui care ar putea proveni de la nivelul creierului in cazul unui
AVC hemoragic
- ecografia sau ultrasonografia Doppler-este un dispozitiv care emite ultrasunete si aplicat
la nivelul gatului sau pe frunte permite vizualizarea circulatiei sangelui in vasele de la
nivelul gatului sau crebrale
Tags:
anamneza accident vascular
anamneza avc
angina pectorala
diagnostic accident vascular
ecografia accident vascular
examen obiectiv accident vascular
simptome accident vascular
Ar fi posibil sa va intereseze si urmatoarele articole
Alimentatia in accidentul vascular cerebral
Alimentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular cerebral.
2 2160 | Categoria: Alimentatia in AVC | Data: 24 Aprilie 2010, 11.06

De evitat dupa un accident vascular cerebral (AVC)
Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un AIT
0 1673 | Categoria: De evitat dupa un AVC | Data: 13 Iulie 2010, 12.14

Kinetoterapia in accidentul vascular cerebral (AVC)
Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare, utila in numeroase afectiuni
2 1024 | Categoria: Kinetoterapia in AVC | Data: 13 Iulie 2010, 12.28

Ce este accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boala cerebrovasculara, care afecteaza
0 848 | Categoria: Generalitati despre AVC | Data: 22 Aprilie 2010, 12.49

Factorii de risc in accidentul vascular cerebral
Orice persoana are un oarecare grad de risc pentru AVC, dar studiile medicale au
0 834 | Categoria: Factorii de risc in AVC | Data: 24 Aprilie 2010, 11.13
Cele mai cautate expresii

Cauzele accidentului vascular cerebral ischemic
In cazul accidentului vascular cerebral ischemic un cheag de sange
blocheaza un vas de sange care transporta oxigen si substante nutritive la
creier. Cu cat cheagul este mai mare, el va obstrua o artera de calibru mai
mare, iar consecintele vor fi mai grave.
Cauzele formarii cheagului sunt:
- ateroscleroza-ingusteaza lumenul vasului si favorizeaza formarea cheagurilor. Principala
cauza a aterosclerozei este nivelul crescut de colesterol in sange. Daca se asociaza si
hipertensiunea arteriala si/sau diabetul zaharat riscul de aparitie a AVC ischemic creste
- afectiuni la nivelul valvelor inimii: valva cardiaca inlocuita (artificiala sau biologica),
aparitia de vegetatii la nivelul valvelor, inflamatia lor (endocardite), insuficienta mitrala,
stenoza mitrala (aparuta mai ales din cauza infectiei cu streptococ beta-hemolitic)-sunt
factori favorizanti ai aparitiei embolilor (material obstruant) care pot duce la blocarea
vaselor de sange din creier
- staza sangvina-intalnita in dilatari ale cavitatilor inimii, tulburari de ritm cardiac
(fibilatia atriala)
- tulburari de coagulare a sangelui-stari de hipercoagulabilitate: cancere, boli sistemice,
contraceptive orale
- inflamatia vaselor de sange (vasculite)-duc la ingustarea lumenului
- cardiomiopatie ischemica, infarct miocardic
- boli cardiace congenitale: foramen ovale patenta
O alta cauza, mai rar intalnita ar fi hipotensiunea (tensiune arteriala scazuta), prin
cantitatea insuficienta de sange transportata la creier.
Tags:
accident cerebral
accident vascular
accident vascular hamoragic
colesterol
hipertensiune
Cauzele accidentului vascular cerebral hemoragic
In accidentul vascular hemoragic se rupe un vas de sange din creier,
rezultand o hemoragie cerebrala. Sangerarea poate fi mica sau se poate
forma un cheag mai mare care comprima tesuturile din jur. Adesea
sangele poate patrunde in sistemul ventricular, aceasta situatie fiind
deosebit de grava.
Cauzele AVC hemoragic sunt:

- in primul rand, hipertensiunea arteriala-valorile tensionale crescute pot rupe un vas de
sange din creier, peretele fragil al vasului nefiind adaptat sa suporte asemenea presiuni
crescute.
- anevrismul cerebral ( dilatarea unui vas din creier)-creste riscul ca acel vas de sange
dilatat sa se rupa
- tulburari de coagulare-hipocoagulabilitate: hemofilia
- tratamentul cu anticoagulante nesupravegheat corespunzator
- inflamatii ale vaselor de sange
- traumatisme craniene
- iradiere in tratamentul unor cancere ale capului
- cocaina, amfetamine
- sangerare in tumori cerebrale
Tags:
accident vascular
anticoagulante
hemoragie
hemoragie cerebrala
ischemic
tumori cerebrale
Alimentatia in accidentul vascular cerebral
Alimentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular
cerebral. Este indicat a fi adoptata de catre persoanele care au avut in
antecedente alte AVC, AIT sau infarct miocardic sau de catre persoanele
sanatoase dar care au factori de risc pentru AVC. Alimentatia presupune
dieta care favorizeaza scaderea nivelului de colesterol "rau" din sange
(LDL-colesterol) si dieta care ajuta la mentinerea sau scaderea tensiunii arteriale.
O alimentatie sanatoasa pentru bolnavii cu accident vascular cerebral, cuprinde:

- o dieta bazata pe cereale, fibre, produse animale sarace in grasimi si produse vegetale
- limitarea consumului de sare, atat prin limitarea adaugarii de sare in mancarurile
preparate acasa, cat si prin reducerea consumului alimentelor semi-preparate din comert
(care au o cantitate crescuta de sare): supele la plic, sosurile din comert, branzeturile,
alimentele conservate, arahide sarate
- fructele si legumele sunt bogate in fibre, vitamine si minerale si contin antioxidanti.
Fibrele sunt benefice in hipertensiunea arteriala si reduc nivelul colesterolului din sange
-o alta sursa de fibre sunt cerealele integrale, graul integral, pastele fainoase, care contin si
complexul de vitamine B
- consumul exagerat de zahar sau produse dulci rafinate (prajituri, dulciuri) este de evitat
- reducerea consumului de grasimi, mai ales a celor saturate, care se gasesc in: produsele
de origine animala, untura, unt, smantana, lapte, carne rosie, alimente prajite, oua.
Grasimile consumate cresc cantitatea de colesterol din sange si intretin procesul de
ateroscleroza. Se recomanda utilizarea uleiurilor vegetale de masline, soia. Grasimile
nesaturate care se gasesc in nuci, alune, seminte de florea soarelui sunt de asemenea
indicate a fi consumate. Aceste alimente contin si vitamina E care reduce procesul
aterosclerotic.
- consumul de carne de pui (fara piele, deoarece este bogata in colesterol), vita, peste si
evitarea consumului de viscere (ficat, creier, rinichi)
- consumul produselor degresate. Ajuta la scaderea nivelului de colesterol si la diminuarea
procesului aterosclerotic
- reducerea consumului de alcool
Tags:
ait
alcool
alimentatie
alimentatie accident vascular
alimentatie avc
alimentatie sanatoasa
avc
Semnele si simptomele unui accident vascular cerebral
Foarte important de stiut este ce avem de facut in cazul in care
suspicionam ca noi sau altcineva sufera un AVC, pentru ca AVC trebuie
tratat de urgenta!!! Intr-o astfel de situatie trebuie sa sunati de urgenta la
Salvare (112). Bolnavul trebuie sa ajunga, in cel mai scurt timp posibil,
la cel mai apropiat spital unde poate fi tratat accidentul vascular cerebral
si este importanta consultarea sa de catre un neurolog. Cu cat se amana aceste proceduri,
cu atat creste riscul ca bolnavul sa decedeze sau sa ramana cu leziuni si sechele
iremediabile.
Semnele si simptomele unui AVC sunt:

- pareza/ amorteala la nivelul fetei
- hemipareza (paralizie usoara, incompleta, pe o jumatate a corpului: dreapta sau stanga)
- pierderea sensibilitatii pe o jumatate de corp (dreapta sau stanga)
- slabiciune sau amorteala aparute brusc, mai ales pe o jumatate a corpului (dreapta sau
stanga)
- cefalee (durere de cap) severa
- tulburari de vorbire sau de intelegere a cuvintelor
- tulburari de vedere
- ameteala
- greturi, varsaturi
- dificultati la mers
- pierderea echilibrului sau a coordonarii
- alterarea constientei, confuzie, mergand pana la coma
Semnele si simptomele unui AIT (accident ischemic tranzitor):

- sunt asemanatoare celor din AVC, dar dispar dupa 10-20 de minute (maxim 24 ore)
- apare scaderea acuitatii vizuale la un ochi
Doar din analiza simptomelor nu se poate spune cu exactitate daca este vorba de un AVC
sau un AIT. De aceea, este nevoie de un consult de specialitate urgent.
Semnele si simptomele unui AVC se pot instala brusc (in cateva secunde) sau gradat
(minute, ore, rar zile) si difera in functie de localizarea la nivelul creierului a accidentului
vascular cerebral si, intr-o mai mica masura, difera si in functie de tipul de AVC. Unele
semne pot progresa si se pot agrava.
Un AVC mic este uneori greu de diagnosticat, deoarece simptomele pot fi diminuate sau
confundate cu simptomele unei alte afectiuni, care pot fi similare. In cazul instalarii unui
AVC ischemic pe fondul unei ateroscleroze care a ingustat deja lumenul vasului,
simptomele se pot dezvolta gradat, in minute sau ore.
Ce este accidentul vascular cerebral
Accidentul vascular cerebral (AVC) este o boala cerebrovasculara, care
afecteaza creierul, si in consecinta restul organismului, din cauza
intreruperii bruste a fluxului sangvin cerebral. Este o afectiune foarte
frecventa la adulti si varstnici, fiind a doua cauza de deces in Romania.
Incidenta sa creste cu varsta.
Din cauza ca afecteaza creierul, AVC poate avea urmari usoare sau grave, in functie de
localizarea si suprafata afectata a creierului. In creier se gasesc arii bine delimitate care
controleaza fiecare o anumita regiune a organismului. Daca o portiune din creier moare,
din cauza faptului ca sangele nu mai ajunge la acest nivel, si regiunea organismului
controlata de aceasta parte din creier va avea de suferit. Astfel, AVC poate duce la
imposibilitatea miscarii diferitelor segmenete ale corpului (paralizii), afectarea vorbirii,
tulburari de vedere sau alte afectiuni, in functie de portiunea din creier afectata.
In functie de mecanismul de producere, exista 2 tipuri de AVC: AVC ischemic si AVC

hemoragic.
1. AVC ischemic
AVC ischemic (dupa cum ii spune si numele: ischemie= diminuare a circulatiei sangvine
intr-o anumita regiune a corpului) este un tip de accident vascular cerebral, care apare
atunci cand un vas sangvin din creier care transporta oxigen si substante nutritive, este
blocat de un cheag de sange. Astfel, portiunea din creier care ar fi trebuit sa primeasca
sangele transportat de artera blocata, ramane neoxigenata si fara hrana, iar in foarte scurt
timp (cateva minute) incepe sa moara.
85-90% dintre AVC sunt de tip ischemic, in principal din cauza aterosclerozei si ale
complicatiilor ei.
O forma de AVC ischemic este atacul ischemic tranzitor (AIT, sau “mini-AVC”). Apare
din cauza intreruperii de scurta durata a fluxului sangvin catre o portiune a creierului. Se
caracterizeaza prin faptul ca prezinta aceleasi semne si simptome ca un AVC, dar dureaza
putin timp (secunde, minute) si dispar, de regula, in mai putin de 24 de ore. De obicei,
AIT nu determina invaliditate permanenta, din cauza ca nu produce leziuni cerebrale
ireversibile (ischemia avand o durata scurta).
AVC ischemic apare la 80-90% dintre bolnavi fara semne premonitorii, pe cand doar 10-
20% dintre AVC sunt precedate de unul sau mai multe episoade de AIT. Deci, cine a
suferit un AIT nu inseamna neaparat ca va face si un AVC, dar AIT este un factor de risc
pentru AVC. Astfel, persoana in cauza trebuie sa se prezinte la medic, pentru a se lua
masurile necesare si a fi atent supravegheat, ca sa nu se ajunga la un AVC.
2. AVC hemoragic
AVC hemoragic apare atunci cand un vas de sange din creier se rupe, determinand o
hemoragie intracraniana.
Doar 10-15% dintre AVC sunt de tip hemoragic, iar cauza principala este hipertensiunea
arteriala.
Asa cum am vazut mai sus, AVC este o afectiune foarte frecventa si foarte grava, de
aceea este necesar sa se cunosca cauzele, metodele de prevenire si factorii de risc, iar
pentru cei care au suferit deja un AVC este important sa cunoasca faptul ca exista
tratament si sanse de recuperare.
Tags:
ce este accidentul vascular

Avc Ischemic - Generalitati

Transféré par

Informations du document

Titre original

Copyright

Formats disponibles

Partager ce document

Partager ou intégrer le document

Options de partage

Avez-vous trouvé ce document utile ?

Ce contenu est-il inapproprié ?

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Avc Ischemic - Generalitati

Transféré par

Droits d'auteur :

Formats disponibles

Ridicarea din pat in accidentul vascular

Cresterea fortei musculare a mainii neparalizate

Ridicarea in sezut cu ajutor

Coborarea picioarelor la marginea patului

Extensia si flexia piciorului

In stadiul de spasticitate si dupa depasirea acestui stadiu se urmareste:

Printre tulburarile de perceptie care pot aparea post-AVC se numara:

Toate aceste tulburari limiteaza activitatile bolnavului, facandu-l uneori dependent de

Sansele de recuperare depind de asemenea de starea emotionala a pacientului. Cu cat

Pentru ca sansele de recuperare sa fie maxime, recuperea medicala (prin kinetoterapie,

Accidentul vascular cerebral ischemic

Accidentul vascular cerebral hemoragic

1. Recuperararea in faza acuta

2. Recuperarea in faza postacuta

Kinetoterapeutul recomanada pacientului in aceasta faza exercitii de contractie excentrica

3. Recuperarea in faza cronica precoce

kinetoterapie accident vascular

Tratament prin electroterapie

Tratament prin hidro-termoterapie

recuperare accident vascular

Etapele recuperarii medicale in urma unui AVC sunt urmatoarele:

3. Faza cronica precoce

Angioplastia percutanata transluminala cerebrala-o alta procedura chirurgiacala aplicabila

Embolizarea endovasculara-este o procedura chirurgicala care se aplica in cazul unui

Printre acestea se numara:

Recuperarea dupa AVC are ca scop recastigarea autonomiei si reintegrarea bolnavului in

Recuperarea neuromotorie este de apartenenta pluridisciplinara. In functie de gravitatea si

Perioada de recuperare variaza de la o persoana la alta. In general, in primii 3 ani se

Astfel, este indicat ca familia:

Download articol audio (mp3)

In cazul AVC ischemic:

In cadrul profilaxiei AVC ischemic se folosesc, la indicatia medicului, agentii

Ca si terapie anticoagulanta se foloseste heparina in "atacul ischemic tranzitor instabil"

In cazul AVC hemoragic:

Ca si tratament profilactic se urmareste controlul hipertensiunii arteriale. Medicamentele

2. Factori de risc care pot fi modificati:

sedentarismul accident vascular

Evolutia unui AVC cuprinde urmatoarele faze:

Urmeaza o examinare fizica completa a pacientului. Medicul va constata starea de

Coroborand anamneza cu examenul obiectiv medicul se orienteaza asupra unui diagnostic,

Exista si alte teste care se pot folosi in cazul unui AVC:

simptome accident vascular

Ar fi posibil sa va intereseze si urmatoarele articole

Alimentatia in accidentul vascular cerebral

Alimentatia sanatoasa face parte din profilaxia accidentului vascular cerebral.

2 2160 | Categoria: Alimentatia in AVC | Data: 24 Aprilie 2010, 11.06

Pesoanele care au suferit un accident vascular cerebral ischemic sau un AIT

0 1673 | Categoria: De evitat dupa un AVC | Data: 13 Iulie 2010, 12.14

Kinetoterapia reprezinta terapia prin miscare, utila in numeroase afectiuni

2 1024 | Categoria: Kinetoterapia in AVC | Data: 13 Iulie 2010, 12.28

0 848 | Categoria: Generalitati despre AVC | Data: 22 Aprilie 2010, 12.49

0 834 | Categoria: Factorii de risc in AVC | Data: 24 Aprilie 2010, 11.13

Cele mai cautate expresii

Cauzele AVC hemoragic sunt:

O alimentatie sanatoasa pentru bolnavii cu accident vascular cerebral, cuprinde:

Semnele si simptomele unui AVC sunt:

Semnele si simptomele unui AIT (accident ischemic tranzitor):

In functie de mecanismul de producere, exista 2 tipuri de AVC: AVC ischemic si AVC

ce este accidentul vascular

Vous aimerez peut-être aussi